gazetaBASARABIEI

Ziarul moldovenilordin Italia

http://www.moldinit.com

Anul IIINum. 1 (33)1-31 ianuarie 2011

pag. 3

pag. 4

Colind de acasă

După febra electorală, în inima cizmei – la Roma, pulsul comunităţii basarabene nu şi-a contenit zvâcnetu-i intens.Ba dimpotrivă, în pofida frigului şi a ploiţei ciobăneşti, sala Accademiei di Romania se dovedise neîncăpătoare pen-tru numeroşii entuziaşti- animatori ai programului şi pentru spectatorii nostalgici după datinile strămoşeşti, legate de sărbătorile de iarnă şi dornici de a savura melodiile neamului. Adunaţi pentru a-şi potoli dorul de casă, „s-au îmbătat” din plin de evocarea tradiţiilor încă proaspete în memoria multora. Preocupată de calitatea spectacolului, din cauza crizei de timp, Tatiana Ciobanu, vicepreşedinta asociaţiei Dacia, în cele din urmă s-a resemnat afirmând cu seninătate că „important e să ne veselim împreună”.

Diaspora,între vechi şi nouAnul 2010 s-a scurs repede şi acum, la început de 2011, ne amintim cu nostalgie de tot ce a fost frumos, cu grijă de trăirile din acel an şi privim cu speranţă la ceea ce ne aşteaptă în anul care vine.

Olga COptu

Pe parcursul anului trecut s-au întâmplat multe aici, în Italia, comunitatea moldove-nilor s-a consolidat, numărul cetăţenilor noştri din ciubotă creşte şi numărul nou-născu-ţilor moldoveni înregistrează un boom al natalităţii. Cel mai des însă, toţi aceşti noi-veniţi şi nou-născuţi vor întâlni difi-cultăţi în perfectarea a tot fe-lul de acte, puii de moldoveni (generaţia a doua de emi-granţi) rămân a fi extracomu-nitari şi, implicit, odată ajunşi la vârsta majoratului, statul italian nu ştie încă ce să facă cu ei, jus sanguinus rămâne a fi principiul de acordare a ce-tăţeniei italiene.

În 2010, pe teritoriul itali-an au fost înregistrate noi aso-ciaţii socio-culturale moldo-veneşti, care acum depăşesc cifra de 40. Aceste asociaţii sunt active atât în plan social, acordând suport informaţio-nal şi juridic cetăţenilor mol-doveni, cât şi în plan cultural, străduindu-se să menţină şi să promoveze tradiţiile şi cultura ţării noastre. Pe parcursul anu-lui, comunitatea moldovenilor a organizat serbări cu diverse ocazii: 8 Martie, Sfintele Paşti, sărbătorile noastre naţionale, Crăciun şi Revelion.

Realizările asociaţiilor de emigranţi din Italia, dar şi din întreaga lume s-au văzut la Congresul IV al diasporei mol-doveneşti, organizat la Chişi-nău în toamna anului trecut. Congresul organizat de BRI, OIM şi cu suportul Guvernului Republicii Moldova a fost o po-sibilitate de întrunire, cunoaş-tere şi feedback între asociaţii,

punând totodată un început de colaborare între ele.

În plan politic, 2010 a în-semnat pentru R. Moldova un an de răscruce, an, în care AIE a trebuit să-şi valideze exis-tenţa, iar votul cetăţenilor din diasporă a fost semnificativ în acest sens. În Italia, la Refe-rendumul din 5 septembrie, ca, de altfel, şi în Moldova, basarabenii nu s-au grăbit să se prezinte la urnele de vot - un rezultat usturător pentru alianţă. Pe când, la alegerile parlamentare din 28 noiem-brie, moldovenii din Italia au întrecut orice aşteptare, o prezenţă atât de masivă la cele 16 secţii electorale i-a luat prin surprindere atât pe mebrii birourilor electorale, cât şi pe cei care făceau coa-dă la aceste secţii: mulţi cetă-ţeni au renunţat şi au plecat acasă fără a reuşi să-şi dea vo-tul. Cei care au îndurat frigul şi ploaia, împreună cu mebrii asociaţiilor care s-au implicat activ în informarea cetăţeni-lor despre dreptul şi condiţiile votării în afara ţării, au aştep-tat o lună de zile rezultatele finale ale negocierilor de la Chişinău. Până la urmă alian-ţa a fost reeditată şi noi, cei de peste hotare, ne-am tras răsuflarea, împăcaţi cu gân-dul că eforturile noastre nu au fost zadarnice.

După colinde, urături şi sărbători pe stil nou şi pe stil vechi, moldovenii au revenit din vacanţă la munca de toate zilele. Anul nou a venit, şi îm-preună cu el vin visurile şi spe-ranţele noastre într-un an mai bun şi cu multe realizări atât pentru Moldova, cât şi pentru noi, cei din afara ţării.

Succintă cronică a uneianunţate poveşti de succesEconomist Intelligence unit a dat publicităţii un nou raport de ţară privitor la Republica Moldova. În raport se spune că Moldova va progresa în 2011 pe calea integrării europe-ne, dar se prevăd relaţii complicate în continu-are cu Federaţia Rusă. Mai ales din cauza pro-blemei transnistrene. pag. 2-3

Guvernul AIE2a fost învestitîn funcţie de

către Parlament

gazetaBASARABIEI2 1-31 ianuarie 2011

Gazeta BasaraBiei este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: Viaţa comunităţii basarabene în Italia; Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi Italia; Noutăţile legislative privind străinii în Italia; Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri.

La momentul actual, este unica publicaţie în limba româna, realizată de către şi pentru moldovenii din Italia, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi.Director: Olga COPtu reDactor: Jana RENIţă reporter Veneto: Oleg ChICu distribuţie: Veaceslav ARAPAN, Alexandru BLAjINu, Ghenadie CIuBARA

Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, torino, Milano, varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.comeDitor: Asociaţia Gazeta Basarabiei, Roma, Italia. tel.: 00 393 28 2167650. tiparul este executat la tipografia ”Prag 3” | tiraj: 3000 ex.

P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare. Roma, Italia.

Succintă cronică a uneianunţate povești de succes

Ministrul de externe Iurie Leancă despre politica proactivă a Chișinăului pentrucaptarea interesului cancelariilor europene și despre agenda ambiţioasă cu AmericaEconomist Intelligence unit

a dat publicităţii un nou raport de ţară privitor la Republica Moldova. În raport se spune că Moldova va progresa în 2011 pe calea integrării europene, dar se prevăd relaţii com-plicate în continuare cu Federaţia Rusă. Mai ales din cauza problemei transnistrene.

uniunea Europeană rămâne a fi principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova. În relaţia cu Bruxelles-ul, spun experţii, s-a reuşit ceea ce se credea aproape imposibil acum un an şi jumătate – au început negocierile cu privire la acordul de asociere. un acord, care va oferi mol-dovenilor perspectiva de integrare economică în uniunea Europeană, dar cu perspectivă ulterioară de a se integra şi politic în uE. A început di-alogul privind liberalizarea regimului de vize cu uniunea Europeană şi iată că acum Chişinăul este în pragul de a primi de la Comisia Europeană un plan de acţiuni, care va aduce şi mai aproape de circulaţia fără vize în spa-ţiul Schengen.

Şeful diplomaţiei de la Chişi-nău, Iurie Leancă, a declarat în ex-clusivitate pentru Europa Liberă că partenerii occidentali sunt disponibili să susţină cât le va sta în putinţă şi în continuare Republica Moldova pe calea apropierii ei de uniunea Euro-peană.

iurie Leancă: „În acest an ur-mează să continuăm aceste acţiuni de consolidare a imaginii Republicii Moldova drept o ţară care se poate transforma într-un caz de succes. un caz de succes de care are nevoie, bi-neînţeles, în primul rând, Republica Moldova şi cetăţenii săi, dar şi un caz de succes, de care au nevoie şi par-tenerii noştri, cei care investesc re-surse, investesc speranţe, investesc sprijin politic.”

— Europa Liberă: Ce înseam-nă o poveste de succes pentru Uniunea Europea-nă? Faptul că hotarul UE e la Prut este foarte clar, că în imediata vecină-tate Bruxelles-ul şi-ar dori stabilitate. Dar în ce constă această poveste de succes, pe care şi-o doresc partenerii europeni?„Poveste de succes se numesc

în spaţiul fostei uniuni Sovietice ţă-rile Baltice. ţări membre ale uniunii Europene şi ale Alianţei Nord Atlan-tice, ţări cu instituţii politice func-ţionale, unde în prim plan se pune respectul pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale, ţări care au reuşit într-o perioadă foarte succintă să realizeze transformări profunde economice şi sociale. ţară de suc-ces pentru Republica Moldova ar fi construcţia aici a unui sistem politic, a unui sistem economic, social, care ar permite cetăţeanului din Republi-ca Moldova să beneficieze de toate libertăţile, drepturile dar şi responsa-bilităţile, pe care le au ceilalţi cetăţeni europeni la vest de noi.”

— Domnule Leancă, pe când ar fi posibilă semnarea unui acord de asociere a Republicii Moldova la UE?„Acordul de asociere am putea

fi gata să-l semnăm în 2012. Înseam-nă şi avansarea pe celelalte două do-menii, în mod special pe cel care ţine de crearea zonei de liber schimb şi bineînţeles regimul fără de vize.”

— Cel puţin un an trebuie să mai aştepte cetăţenii Re-publicii Moldova pentru a beneficia şi de acest regim de vize liberalizat.„Nu e doar un an, e puţin mai

mult, până la finele anului 2012. Pe data de 24 comisarul pentru Afaceri Interne şi justiţie, doam-na Malmström, va prezenta oficial acest plan de acţiuni. Vom avea, în linii mari, două faze. Prima fază, în care noi urmează să realizăm acţiu-nile legislative de standardizare, de realizare a anumitor strategii, cum ar fi crearea acestui management integrat la frontieră. Iar în a doua fază va fi să monitorizăm imple-mentarea cadrului legislativ, pe care îl vom elabora şi pune în acţiu-ne, a noilor standarde ş.a.m.d. Ne vom mişca la fel de dinamic, cum ne-am mişcat şi anul precedent. Va depinde foarte mult şi de capacita-tea noastră de a veni cu aceste ar-gumente de ordin intern, de aceste reforme, ajustări, racordări.

În discuţia cu diplomaţiile occi-dentale europene intrarea în vigoa-re a acestui acord ţine 90 la sută, eventual, de capacitatea noastră de a promova aceste reforme. Dar va depinde foarte mult şi de conjunctu-ra internă din uniunea Europeană. Problema migrării, problema oferirii regimului fără de vize unui nou stat e un subiect foarte delicat, foarte sensibil. Cunoaştem că ţări din uni-unea Europeană, mai multe din ele, se confruntă cu crize financiare, eco-nomice, de asigurare a acestei con-veţuiri cu aşa-zişii noi migranţi.

Deci, va depinde foarte mult de capacitatea noastră de a-i con-vinge pe cei din uniunea Euro-peană că o astfel de perspectivă în raport cu Republica Moldova nu ar avea nici un impact negativ, nu ar aduce prejudicii. Cred că avem ca-pacităţile şi argumentele necesare.”

— Domnule ministru, dar s-a spulberat ideea că o amânare a României de a adera la spaţiul Schen-gen ar avea probleme în raport cu Chişinăul?„Nu văd o relaţie directă între

intrarea României în aranjamente-le Schengen şi progresul, pe care urmează să-l realizăm noi în relaţia cu uniunea Europeană. Bineînţeles, suntem foarte interesaţi ca vecinul nostru imediat, România, care inter-mediază geografic relaţia noastră cu uniunea Europeană, să fie o zonă stabilă, o zonă de prosperitate, o zonă unde standardele, acquis-ul co-munitar este implementat cu ritmuri

cât mai avansate. Aderarea României la aranjamentele Schengen va avea un mic dezavantaj pentru cetăţenii Republicii Moldova – va trebui să plă-tim pentru vize. Însă, în schimb, vom avea multe avantaje, fiindcă cu viză românească vom putea merge şi în alte ţări membre ale uniunii Europe-ne. Deci, eu văd aici mult mai multe avantaje, decât dezavantaje.

Frontiera noastră vestică e un segment, unde standardele uniunii Europene sunt implementate de România şi în sensul ăsta suntem angajaţi într-un proces deloc simplu, dar absolut necesar, începând de la crearea acestor vame comune şi controale comune şi terminând cu interacţiunea între grăniceri şi poliţia de frontieră din partea României. E important iarăşi ca aceste standarde cât mai avansate să reuşim să le apli-căm şi pe frontiera estică a Republicii Moldova.”

— Vorbim despre o relaţie foarte bună dintre Chi-şinău şi Bruxelles. Se ia în calcul o relaţie tot atât de bună între Chişinău şi Moscova?„Ar fi foarte dificil să pun într-un

fel un semn de egalitate, dar asta nu înseamnă că am dori să creăm acest dezechilibru.”

— Pentru că se vorbeşte mult despre aceste relaţii stra-tegice, pe care ar trebui să le aibă Chişinăul cu Federaţia Rusă şi în con-textul reînnoirii tratatului de bază, haideţi să vedem, cum se înţelege acest par-teneriat strategic dintre Chişinău şi Moscova?„Într-adevăr, în tratatul din

2001 se face referinţă la interesul

comun de a construi această relaţie bazată pe principiul parteneriatului strategic. Definiţiile contează, sim-bolistica contează în diplomaţie, în relaţiile internaţionale. Dar dincolo de această simbolistică şi de această denumire, e mult mai important să ne uităm la probleme într-o mani-eră punctuală, precisă şi concretă, pe care le avem pe agenda relaţiilor noastre cu Federaţia Rusă.

Şi prima remarcă în acest con-text: este adevărat că ne dorim o relaţie foarte bună, bazată pe anu-mite principii, o relaţie foarte bună, pornind de la interesul reciproc. Avem şi noi o comunitate mare de moldoveni muncitori în Federaţia Rusă, piaţa rusească mai reprezintă un segment de atracţie pentru pro-ducătorii noştri, Rusia este un jucător foarte important pe plan regional şi continental. Şi aici nu mă refer doar la problema conflictului transnis-trean şi rolul potenţial, pe care-l poa-te şi trebuie să-l joace în contextul reglementării acestui conflict.”

— Prioritar în dialogul mol-do-rus ce ar trebui să fie?„Nu ştiu, dacă de exemplu mo-

dalitatea de înregistrare a concetă-ţenilor noştri în Federaţia Rusă este una mai puţin importantă. E vorba de peste 200 de mii de concetăţeni de-ai noştri, care sunt trataţi astăzi din păcate discriminatoriu – au la dispoziţie trei zile în care li se permi-te să se înregistreze, pe când cetăţe-nilor ucrainei li se oferă o perioadă mult mai îndelungată. Această pro-blemă a fost abordată - şi premierul, şi subsemnatul, colegii mei. Din pă-cate, nu am găsit o soluţie.

Pe acest motiv, zic că e nevoie de un dialog politic mult mai bine structurat şi mult mai intens, astfel încât argumentele noastre să fie

auzite, astfel încât tot ce se convine în cadrul acestor întâlniri să fie rea-lizat. Fiindcă anul trecut au fost mai multe întâlniri. Să vorbesc, de exem-plu, despre întâlnirea dintre primii miniştri. Cunosc că au fost discuţii foarte bune, foarte productive, nu ştiu de ce după asta nu se realizează cele convenite. Avem acum patru ani de stabilitate. Vor înţelege şi cei de la Moscova că sunt interlocutori per-manenţi, care trebuie să fie angajaţi.

Cred că acum există mult mai multe premise pentru un dialog mai eficient, mai substanţial, care ne va permite să ne axăm pe problemele reale. Şi după ce le rezolvăm, să dis-cutăm cele, unde nu avem de fapt contradicţii. Cu Rusia nu avem fron-tieră directă. Într-un fel, pot fi avan-taje şi dezavantaje. Dar avantajul e că nu avem ce împărţi, nu avem ce demarca, nu avem subiectul-mărul discordiei potenţial. Şi atunci, dacă rezolvăm anumite probleme, sunt convins, că după aceasta vom avea elemente de preocupări comune pe plan regional.

Există aceste ameninţări noi la adresa securităţii, nu doar a Federa-ţiei Ruse, sau a ucrainei, sau, nu ştiu, a altor ţări. Suntem şi noi parte com-ponentă a regiunii, suntem şi noi în calea acestor fluxuri, nu neapărat flu-xuri de mărfuri şi de valori, ci deseori fluxuri de elemente nocive sau peri-culoase. Sunt destul de încrezător că acest an va fi unul mult mai rodnic în relaţia noastră atât cu Kievul, cât şi cu Moscova.”

— Problema transnistreană - ar putea să se facă un pas spre soluţionarea ei?„Deseori Chişinăul s-a văzut

mai mult ca un fel de obiect şi nu subiect în promovarea acestor poli-tici de identificare a unor soluţii. tot am aşteptat să rezolve pentru noi cineva problema, să identifice soluţii ş.a.m.d. Ceea ce am reuşit în 2010 este să ne transformăm în actor, într-un actor activ, într-un actor cu politici formulate într-o manieră mult mai precisă, într-un actor care a înţeles că trebuie de creat premise pe plan in-tern, pentru comunicare, angajare a ceea ce înseamnă regiunea transnis-treană, în raionele de Est, adminis-traţiei de acolo, a oamenilor de afa-ceri. Şi doi – crearea acestor premise şi circumstanţe favorabile la externe.

Iată în 2010, printr-o politică activă, am reuşit să captăm interesul mai multor cancelarii, am reuşit ca această problemă să intre pe agen-da discuţiilor dintre capitalele din Est şi capitalele din Vest. Vedem că această discuţie nu se poartă într-o manieră contraproductivă sau con-tradictorie. Bineînţeles că există mul-te diferenţe de abordări, nimeni nu ascunde acest lucru, dar prin dialog, prin discuţie permanentă şi asta de fapt urmează să devină un subiect foarte important pentru diplomaţia noastră în 2011.

Să facem aşa, încât diferenţe-le de abordări între cei din Est şi cei din Vest să diminueze, eventual, să se realizeze un compromis, dar un

compromis nu după spatele nostru, ci un compromis cu participarea acti-vă a Republicii Moldova, aşa cum s-a întâmplat în acest proces de consul-tări în 2010. Deci, cred că acest fapt, că noi ne-am transformat în actori, în actori activi, este un lucru foarte important şi trebuie să-l consolidăm.

Am mai auzit la finele anului trecut, când se făceau multe analize ale reuşitelor, succeselor şi nereu-şitelor pe plan extern şi intern, unii analişti ziceau că, uite, nu e meritul Chişinăului, dar nu ştiu cum prin voia întâmplării, brusc, aşa tam-nisam, că unele capitale s-au făcut interesate. Nu este aşa. Bineînţeles că a fost şi un moment conjunctural favorabil nouă. Degeaba am fi mers noi în unele capitale, dacă aveau cu totul altă agendă, dacă frontiera vestică a noastră nu ar fi fost încă frontiera es-tică a uniunii Europene. Bineînţeles că am fi putut întâlni o altă reacţie.

Dar faptul că am avut o strate-gie, faptul că am recâştigat credibi-litatea în raport cu partenerii noştri externi, faptul că am demonstrat că merită să se investească în noi şi nu doar financiar, că asta într-un fel este cel mai simplu. Investiţia politică, morală, de sprijin este una mai dificil de obţinut, dar una care poate avea efecte mult, mult mai mari. Deci, iată prin această poziţie pro activă a Chi-şinăului, prin faptul că şi-a schimbat imaginea, lumea vrea să ne ajute pe noi, pentru că am demonstrat că ştim exact ce vrem. Am iniţiat această miş-care şi datoria noastră e să continu-ăm aceste acţiuni, care ne-ar permite să ne apropiem.

Nu neapărat mă aştept la nişte progrese spectaculoase în reglemen-tarea acestui conflict. Este cu mult mai important să ne mişcăm cu paşi mici, dar cu paşi siguri, cu paşi care ne apropie de reglementarea acestui conflict.”

— Cancelara Germaniei, doamna Merkel, sugera că totuşi în soluţionarea conflictului transnistrean, Berlinul ar putea să influ-enţeze Moscova, înţelege-rile dintre cele două mari puteri ar putea să apropie soluţionarea crizei trans-nistrene?„Într-adevăr, iniţiatorul acestei

noi politici din partea Europei a fost Berlinul. Dar o evoluţie foarte poziti-vă a fost faptul că, după această ini-ţiativă germano-rusă, au venit şi alte capitale, care la început au fost într-o anumită măsură mai reticente, mai neîncrezătoare, dar vedem o schim-bare destul de puternică a opticii ca-pitalelor, care urmăresc acest subiect. Atunci, când s-au întâlnit prim-miniş-trii Italiei şi Rusiei s-a discutat subiec-tul nostru, s-a discutat iarăşi în ideea identificării unor compromisuri. Deci, nu mai este doar un dialog germano-rus. S-a transformat, de fapt, într-un dialog uE-Rusia.

Nimeni nu doreşte, de altfel, să fie ignorat sau neglijat rolul ucrainei. Şi noi suntem interesaţi ca uniunea

gazetaBASARABIEI 31-31 ianuarie 2011

Raportate la o posibilă perpetuare a regimului Voronin, realizările noii puteri democratice sunt remarcabile.

Republica Moldova a păşit pragul noului an însufleţită de un sentiment tonic: Alianţa pentru Integrare Europeană a fost reconstituită. Noul Parlament şi-a ales preşedin-tele, Marian Lupu, care l-a desemnat pe premierul Vlad Filat să formeze guvernul, aşa încât putem să desprindem, oarecum relaxaţi, câteva coordonate ale anului 2010.

Pentru a fi mai obiectivi în analiza noastră, vom aşeza prestaţia coaliţiei liberal-democrate între două repere, utile ca termen de comparaţie: ce ar fi fost Moldova dacă PCRM ar fi rămas la guvernare, şi ce ar fi fost Moldova dacă Alianţa şi-ar fi îndeplinit toate promisiunile asumate. În mod evident, raportate la o posibilă perpetuare a regimului Voronin, realizările noii puteri democratice sunt remarcabile: ţara a scăpat de iminentul faliment economic, deschiderea Occidentului faţă de Moldova promite beneficii uriaşe, iar scoaterea sârmei ghimpate de la Prut (cu procesele aferente) a avut semnificaţia dislocării ultimei cărămizi din Zidul Berlinului.

În ce priveşte distanţa dintre promisiunile electorale şi reuşitele Alianţei, cele mai multe restanţe s-au înregistrat pe plan intern. E si-gur că a existat o rezistenţă acerbă a sistemului la reformele iniţiate de noua putere. Acest lucru s-a văzut mai ales în justiţie.

Scandalul declanşat în jurul lui Ion Muruianu, preşedintele de-mis şi apoi restabilit în funcţie al CSM, a constituit emblema acestei confruntări, care va continua şi în 2011. La fel de elocventă pentru starea lamentabilă a justiţiei este lentoarea cu care se examinează dosarele de corupţie la vârf şi cele legate de evenimentele din 7 aprilie, blocate, în majoritatea lor, la Procuratura Generală.

În domeniul economic, Alianţa nu a izbutit să elimine o serie de monopoluri la export, unde par a fi implicate puternice interese de partid. Aceste „încrengături” nelegitime grevează întreaga campanie anticorupţie.

Marea defecţiune politică a anului 2010 a fost ratarea refe-rendumului din 5 septembrie. Alianţa nu i-a convins pe cetăţeni să iasă la vot mai ales din cauza superficialităţii şi încrederii exage-rate cu care a tratat acest eveniment ce ar fi trebuit să pună capăt crizei constituţionale. Competiţia dintre partide, lipsa de coordo-nare în coaliţie, spectacolul orgoliilor, comunicarea defectuoasă cu populaţia au minat eficienţa actului guvernamental.

Iniţiative importante au avut de suferit din cauza rivalităţilor politice. De pildă, fără să-şi fi dus pănă la sfârşit misiunea de con-damnare a comunismului, Comisia prezidenţială ad-hoc şi Rapor-tul pe care aceasta l-a elaborat au fost instrumentate de Partidul Liberal exclusiv în interes propriu, electoral. La fel se poate spune şi despre gestul asumării răspunderii guvernamentale privind adoptarea unor ajutoare sociale în septembrie 2010, care a adus câştiguri de imagine mai degrabă premierului Vlad Filat şi PLDM.

Noua coaliţie formată la 30 decembrie 2010 a moştenit nu doar o agendă europeană ambiţioasă, dar şi vechile asperităţi interne din Alianţă. Să sperăm că experienţa convieţuirii de anul trecut, cu bunele şi relele ei, îi va ajuta pe liderii celor 3 partide să-şi administreze mai armonios relaţiile, să acţioneze ca o echi-pă solidară, deşi nu va fi deloc uşor.

Despre comunişti. Departe de a-şi îndeplini rolul de opozi-ţie, care să monitorizeze activitatea puterii şi să vină cu soluţii alternative, PCRM a fost un factor destabilizator major. Păstrarea lui Vladimir Voronin ca preşedinte a împiedicat reformarea par-tidului, care continuă să vadă lupta politică drept un război de exterminare. Deocamdată, nimic nu ne face să credem că PCRM îşi va schimba atitudinea.

Societatea moldoveană a gustat din aerul libertăţii, dar încă nu şi-a reglat respiraţia la „altitudine” şi aşteaptă totul din partea statului asistenţial. Mulţi cetăţeni au considerat libertatea de exprimare, redobândită după debarcarea regimului Voronin, mai degrabă ca o expresie a vacarmului şi incoerenţei guvernamen-tale decât ca pe o valoare în sine.

Cred că marea provocare în 2011, atât pentru guvernanţi cât şi pentru cetăţeni, va fi învăţarea responsabilităţii. Guver-nanţii vor trebui să fie într-o mai mare măsură ataşaţi interesului public, iar cetăţenii să devină un factor activ al vieţii sociale. Fără câştigarea acestui pariu al răspunderii reciproce, integrarea europeană rămâne un slogan electoral, nimic mai mult.

Sursa: www.europalibera.org

VitalieCIObAnu

Europeană, dar şi Moscova să angajeze ucraina, fiindcă e ţara care are poate, în anumit sens, cele mai multe pârghii de influenţare asupra compor-tamentului şi retoricii celor de la tiraspol. Încă o dată: mai avem multe necunoscute în această ecuaţie, dar prin această mişcare pe două paliere – pe plan intern continuarea a ceea ce se numea la un moment dat „diplomaţia de fotbal”, pe plan internaţional crearea acestor condiţii favorabile, vom putea să ne apropiem de reglementarea acestui conflict.”

— Domnule Leancă, ar fi cazul să li se atribuie statut de mediator şi celor două mari puteri – UE şi SUA – în procesul de negocieri?„Valentina, eu spuneam că simbolistica în

acest sens contează, dar nu e una definitorie. Astăzi, de exemplu, rolul uniunii Europene, care are acest statut de doar observator, este unul cu nimic mai puţin important decât rolul celor care au statutul de mediator consacrat. Dacă la un moment dat vom reuşi să avansăm şi să ne de-barasăm de acest statut diferenţiat, va fi foarte bine, dar e foarte important ca până atunci să vedem schimbări radicale pe teren. Şi acest lucru este posibil. uniunea Europeană, de exemplu, la fel ca şi americanii, sunt foarte interesaţi să ne sprijine în faza postconflictuală.

Cred că acest element ar trebui să ajungă la cei de la tiraspol. Ar trebui să înţeleagă că vor beneficia cetăţenii de pe ambele maluri ale Nis-trului. tot ce-mi doresc eu e ca şi cei de la tiraspol să se debaraseze de această abordare, psihologie de tranşee. Că acolo, în linii mari, la putere sunt cei, care au fost încă în 91-92 şi tot ne privesc, bănuiesc, prin această prismă de război rece. Să înţeleagă că s-au schimbat multe lucruri, multă apă a curs, cel puţin de partea asta a Nistrului şi au şi ei interese politice. Există interese comercia-le, în mod special pe piaţa europeană, există pâr-ghii, există acţiuni şi contraacţiuni. Vom încerca să analizăm într-un context mult mai larg relaţia cu tiraspolul şi să beneficiem, şi să aplicăm mai multe instrumente în acest sens.”

— Veţi menţine cumva pe agendă şi transformarea, înlocuirea forţelor de menţinere a păcii sub o altă egidă?„Bineînţeles că da. Este un element foarte

important. Realizarea acestui deziderat va per-mite să avansăm de o manieră substanţială pe calea atât a reglementării conflictului transnis-trean, dar şi a rezolvării a ceea ce e, bănuiesc, ultima reminiscenţă a perioadei războiului rece aici la noi, în regiune – prezenţa ilegală a trupelor formaţiunilor militare străine în regiunea trans-nistreană. Fiindcă astăzi se spune că ele sunt acolo pentru un oarecare confort psihologic. Or, venirea aici a unor pacificatori, care corespund standardelor ONu, ceea ce înseamnă operaţiune de menţinere a păcii, cu un element pronunţat civil, în mod special, va însemna că suntem pe calea bună, că interesul partenerilor noştri şi din Est, dar în mod special al celor din Vest e în creş-tere, că ei vor ca această zonă să se transforme într-o zonă de stabilitate şi securitate.”

— Şi foarte pe scurt, relaţia cu Washin-gtonul. Pentru că contează foarte mult în ce măsură se vor dezvolta relaţiile dintre Republica Moldova şi America pentru evoluţiile ulterioare pentru statul moldav.„Washingtonul rămâne să fie o supraputere

pe plan politic, economic, comercial, financiar şi, bineînţeles, de felul cum Washingtonul înţelege interesul său în anumite regiuni depinde foarte mult cum va evolua situaţia într-o regiune sau alta. Anul trecut a fost un an bun pentru relaţia cu Washingtonul, ţinând cont de faptul că am avut referendum, alegeri ş.a.m.d. Nu am reuşit să susţinem acea deschidere, de care au dat dova-dă americanii pe parcursul vizitei premierului din ianuarie anul trecut. În acest an avem mai multe obiective foarte concrete.”

— Care?„În domeniul politic e foarte clar ce vrem de

la americani – începând de la sprijinul consistent în continuare pe problema retragerii trupelor, a consolidării suveranităţii Republicii Moldova, unor vizite şi consultări pe probleme de secu-ritate. Dar vrem să ne axăm în mod special pe dimensiunea economică-comercială şi investiţi-onală.

Astăzi avem o realitate tristă – practic nu există comerţ între Republica Moldova şi SuA. Şi asta în momentul, în care toată lumea ştie că mul-te produse americane sunt mult mai ieftine decât cele europene, în afară de asta piaţa americană este una de mare atractivitate pentru noi. Deci, avem o agendă foarte ambiţioasă pentru acest an şi sper că situaţia noastră internă va evolua într-o dinamică pozitivă, ceea ce ne va permite, respec-tiv, să avem o politică externă pe potrivă.”

Valentina UrsuIanuarie 2011

www.europalibera.org

Guvernul AIE2a fost învestitîn funcţie decătre Parlament Parlamentul R. Moldova a acordat la 14 ianuarie votul de încredere noului Executiv. Cu votul a 59 de deputaţi, Guvernul AIE2 intră în funcţiune. În aceeaşi zi membrii noului Executiv au depus jurământul.

Noul Cabinet de Miniştri este format din 16 membri. Dintre aceştia, 15 sunt bărbaţi şi doar unul singur este femeie. Partidul Liberal Democrat deţine în noul Executiv 7 ministere, în timp ce PD - 5, PL - 4, plus un vicepremier.

În tăbăra liberală unicul nume nou este Mihai Moldovanu, în timp ce la PLDM au apărut noi miniştri. unica persoană nouă la ministerele ce au revenit PD este Ministrul tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Noul ministru de Interne este Alexei Roibu, fost director al Serviciului de Grăniceri.

Bilanţ politic 2010, cu bune şi rele

gazetaBASARABIEI4 1-31 ianuarie 2011

Mulţumim din suflet tuturor oamenilor de bună credinţă din Belgia şi comunită-ţii de moldoveni” Noroc”, care au răspuns la apelul aso-ciaţiei ”Plai” din Torino de a-l ajuta pe Alexandru Rusu şi au colectat 700 euro. Banii au fost transferaţi în Moldova la 31.12.2010. Spre bucuria noastră a tuturor vă anun-ţăm că operaţia de transplant la Moscova a trecut cu bine, Alexandru îşi restabi-leşte treptat vederea, fapt care îi permte să-şi continue studiile la UTM.

La mulţi ani tuturor!La mulţi ani, Alexandru!

Natalia Petică, Torino

Vioara cea de neaDuminică, 19 decembrie 2010, la torino a avut loc lan-

sarea primei culegeri de poezii a poetului basarabean Sergiu Matei. Născut la Orhei, în 1981, Sergiu Matei ani a reuşit să se facă cunoscut publicului din torino prin prezentarea propriilor creaţii la diferite manifestări culturale organizate de asociaţiile basarabene şi româneşti. Poetul abordează teme aproape de sufletul oricărui emigrant: dorul de casă, de părinţi, de copii.

titlul primei sale cărţi este cel al poeziei cu acelaşi nume - “Vioara cea de nea”. Volumul cuprinde patru părţi: De dor, Vioara cea de nea, Mărturisire şi Vă scriu.

Lansarea a fost organizată de către Asociaţia Culturală „Basarabia” în colaborare cu asociaţiile „Plai”, „Flacăra”, „Fră-ţia”, Cenaclul „Lumina”. Au participat şi prietenii italieni ai lui Sergiu, cărora poetul le-a dedicat poezii în limba italiană. Pe parcursul seratei grupul muzical „Amurg” a acompaniat inter-preţii care au venit cu dedicaţii muzicale.

Larisa Olărescu

răscrucea casei părinteşti de Sergiu Matei

Eu nu mai sunt copil demultŞi în scânteia anilor ce zboară,Pe faţa mea şi lacrimile plângDe dorul tău nebun, iubită mamă.Ma uit prin geamul vieţii rătăcitCum curge vremea asudată,Eu sunt pe drumuri grele, răstignit:Mi-e dor nespus de tine, dragă tată.Şi prin nămeţii reci ai omeniriiurmez destinul cel din steleŞi, nu de azi, gândesc că poate mâineÎmi va deschide uşa ţării mele.Plutind pe valurile amintirii,Păşesc pământul aspru din prezent.Eu sunt legat cu lanţul despărţiriiÎn temniţa destinului deşert.Şi pe cărarea plină a vieţii meleDe drumurile-ncrucişate fără sens,Aştept cu nerăbdare ca să vinăRăscrucea casei părinteşti.

După febra electorală, în inima cizmei – la Roma, pulsul comunităţii basarabene nu şi-a contenit zvâcnetu-i intens.

Ba dimpotrivă, în pofida frigului şi a ploiţei ciobăneşti, sala Accademiei di Romania se dovedise neîncăpătoare pen-tru numeroşii entuziaşti- ani-matori ai programului şi pen-tru spectatorii nostalgici după datinile strămoşeşti, legate de sărbătorile de iarnă şi dornici de a savura melodiile neamu-lui. Adunaţi pentru a-şi potoli dorul de casă, „s-au îmbătat” din plin de evocarea tradiţii-lor încă proaspete în memoria multora.

Preocupată de calitatea spectacolului, din cauza crizei de timp, tatiana Ciobanu, vice-preşedinta asociaţiei Dacia, în cele din urmă s-a resemnat afir-mând cu seninătate că „impor-tant e să ne veselim împreună”.

Această femeie tânără în actele civile, în suflet şi la chip, dar cu neaua-n în păr, cu ochi de foc şi cu privirea profun-dă –naşa spirituală a multor admirabile iniţiative culturale, trăieşte din bucuriile altora, din succesele conaţionalilor, având drept credo stimularea mândri-ei noastre ca neam.

Eram sigură c-am s-o văd şi în acea duminică la specta-col, în calitatea sa de mediator cultural, dar am avut plăcuta revelaţie s-o admir alături de cele două fiice ale sale chiar pe scenă, printre alte voci ale gru-pului etnofolcloric Arţăraşul. „Ideile sunt ca râurile: nu se în-torc înapoi niciodată”, iar pen-tru t. Ciobanu ideile sunt, de fapt, pâinea cea de toate zilele. Şi atunci când Lidia Bolfosu, în-drumătoarea artistică a Arţăra-şului din Basarabia, care a fost premiantul concursului Delfino nel mondo, a decis să formeze un grup similar în inima Romei, vulcanica generatoare de idei a fost prima care i-a susţinut entuziasmul. Astfel, grupul nou-creat a demonstrat pe viu veridicitatea proverbului: „Cel ce vrea, face mai mult decât cel ce poate”.

Şi în ziua concertului, după o extenuantă săptămână de muncă, pe vânt şi moină, au venit la ultima repetiţie de draga dimineaţă. Cu elanul, energia şi perseverenţa lor, în doar trei luni, au reuşit să iasă la „rampă” cu un program, să zicem, nu tocmai excelent, dar nemaipomenit de agreabil şi sărbătoresc, care s-a deru-lat într-o ambianţă firească, de bună voie şi atât de fami-lial, încât ne simţeam ca la o şezătoare acasă. Menajerele moldovence – ambasadoarele culturale ale ţării...Vă place for-mularea?

„ Cântecul nu are nevoie de viză, nu cunoaşte hotare, ci păşeşte desculţ pe pământ, simţindu-se acasă oriunde, iar vrerea creştinului sparge norii, ajungând până la Dumnezeu”, avea să afirme dna Lidia Bolfo-su, îmbrăcată în port naţional,

Colind de acasăne vom impune valoarea doar atunci, când vom demonstra

că ne preţuim izvoarele, rădăcinile, neamul, cultura şi obiceiurile...

cu opincuţe săltăreţe şi năfra-mă albă – e întruchiparea ba-sarabencei neaoşe, mândră de neam şi de vatră, de datinile şi oamenii ţării sale.

Remarcabil şi decorul: sce-na Accademiei se preschimba-se într-o casă mare, cu toată re-cuzita specifică ocaziei – covor, prosoape, busuioc, iconiţe şi nelipsiţii crăciunei şi colăcei – semne ale ospitalităţii; steaua, capra, brăduţul împodobit, clo-poţei – simbolurile strămoşeşti ale sărbătorilor de iarnă. Şi, fireşte, dragul de el – Moş Cră-ciun. Priveam publicul şi eram surprinsă plăcut să-i văd pe unii emoţionaţi până la lacrimi cântând: „Steaua sus răsare”.

Evenimentula depăşit aş-teptările. Autocritice, cântăre-ţele din „Arţăraşul” se aşteptau la o „băiţă” de ironii şi critici, dar au cules din plin aplauzele şi mulţumirea publicului pen-tru acea atmosferă înălţătoare. Prezentă în sală şi patroana dnei Bolfosu, la întrebarea ce impresie i-a lăsat serata, mi-a răspuns: „O profundă satisfac-ţie estetică. Sunteţi un popor frumos şi aveţi tradiţii specta-culoase. Ar fi bine ca aseme-nea iniţiative să fie promovate continuu, căci nu duceţi lipsă de entuziasm şi talente”.

Am insistat cu întrebările: - Cum e să aveţi în casă o

basarabeancă- dansatoare şi, în plus – cântăreaţă.

- Sunt norocoasă. A o avea în casă e un stimulent pentru copii şi un plăcut schimb inter-cultural în viaţa cotidiană, in-clusiv în bucătărie. Recunosc: ne plac mult plăcintele şi sar-malele.

Priveam doamnele de pe scenă – pe unele le-am cunos-cut în diferite ocazii – Veronica Ciucium şi Claudia Lupaşcu, ambele profesoare de limbă şi literatură română, Claudia fi-ind şi una dintre traducătoarele versului vierean în italiană, Va-lentina Scafari şi Emilia Grama-tic – învăţătoare, Ala Serebrean – profesoară de limbă rusă, Eu-genia Grădinaru – fostă funcţi-onară la Ministerul Privatizării, – toate zâmbitoare, frumoase,

graţioase în mişcări, senine în priviri, cu flori şi clopoţei în mână – pe cât de gingaşe, pe atât de cuvioase. Mă întrebam ce le-a unit în scenă. Muzica, dorul, credinţa, ori poate dorin-ţa de a se şti împreună, dar şi fe-ricite alături de conaţionali?! De una sunt sigură: le uneşte cre-dinţa şi dragostea de frumos, odată ce şi-au sacrificat timpul pentru a reînvia tradiţia.

Mă transfer imaginar aca-să. Gândul mă poartă pe-o clipă la teleşeul natal, de prin părţile Orheiului, unde stejarii seculari trosnesc din încheie-turi şi văile culeg şuierul visco-lului, unde casele, cu geamuri pictate de ger, stau în aştep-tarea urătorilor...Mireasmă de gutuie îmi gâdilă nările. Plon-jez în realitate: sunt în incin-ta Accademiei di Romania, în „cetatea eternă”. Români basa-rabeni, români din ţară, itali-eni, ruşi, ucraineni – o cunună etnică în jurul mesei din hol, doldora de bunătăţi: plăcinte,

sarmale, lasagne, colţunaşi, clătite, învârtită, cozonac, torte, ghiurghiuliu cu mărge-le, adus din Moldova. În acea seară ospitalitatea era unică în felul ei, căci adevărata gazdă a fost Frăţietatea.

Promovarea virtuţii cardi-nale – cea a armoniei perfecte între vorbă şi faptă – iată me-sajul pe care l-am desprins din trama unui spectacol, la care s-au adunat oameni buni într-o obişnuită, dar frumoasă zi de duminică, 19 decembrie, îna-inte de a-i zice adio lui 2010. An, intrat în istorie ca unul de-vastator, an al crizei mondiale şi al multor absenţe universale. Anul unui îndelungat travaliu electoral acasă, în Moldova.

Întrucât minunea re-naş-terii încă nu s-a produs, mai stăm cu răsuflarea întretăiată, în aşteptarea doritului Adevăr. Sperăm, suferim şi sărbăto-rim. Nu e loc de tristeţe în su-fletul creştin.

Liuba Marian-Croitoru

gazetaBASARABIEI 51-31 ianuarie 2011

La împlinirea a 161 ani de la naşterea marelui nostru poet Mihai Eminescu, basara-benii din Veneţia-Mestre s-au adunat în auditoriul din via Ciardi atât pentru comemora-rea scriitorului, cât şi cu oca-zia sărbătorilor de iarnă. Ma-nifestarea a fost organizată de asociaţia „A Braccia Aper-te” în colaborare cu asociaţiile Dacia, AMICI şi Olimpia.

Asociaţia AMICI a ieşit în scenă cu colinde, hăituri şi tradiţionala „Capră dansatoa-re” din seara Sfântului Vasile. un frumos cadou spectatori-lor a fost adus şi de micuţa Alexandra teleşcu care a pre-zentat un dans clasic.

Cu sunetul instrumente-lor muzicale ne-au încântat soţii Zaplitnîi. Radu la acor-deon şi Violeta la cobză şi voce interpretând un buchet de colinde.

Despre Eminescu ne-a vorbit Elena Bojoncă, urmată de un grup de tineri care au recitat câteva poezii emines-ciene, în centrul atenţiei fiind din nou Alexandra teleşcu, care, la doar 6 ani, a recitat poezia „Somnoroase păsăre-le” impresionând publicul.

Autorităţile locale au fost prezente în persoana viceprimarului din Venezia, Sandro Simionato, prima-rului localitaţii Chirineago-

Zelarino, Enzo Maurizio, precum şi a responsabilului Serviciului Imigraţie, Gian-franco Bonesso. Ei au primit ca amintire câte o broşură ghid şi un CD turistic al R. Moldova. De asemenea au fost prezenţi reprezentanţi ai asociaţiilor italiene şi ai altor naţionalităţi.

Evenimentul i-a avut ca oaspeţi pe ambasadorul Mol-dovei în Italia, dl Gheorghe Rusnac şi viceconsulul de la Bologna, dl Vadim Zmeu. Am-basadorul nu a ezitat să invite conaţionalii la un dialog refe-ritor la serviciile prestate de ambasadă şi consulat.

Oleg CHICU

Sărbătoare la Mestre

TELEREVELION 2011 ,,Clinchete de zurgălăiSe aud iar peste văi,Timpul trece, timpul fugeŞi la uşă se audeMândra iarnă-ncet bătândCu pletele albe-n vânt:Boc, boc, boc!!!Eu nicicând nu stau pe loc,Iată iarăşi am venitŞi cu drag eu vă invitSă cântăm cu veselieŞi în anul care vineSă trăim cu toţii bine”

timpul…ce repede trece şi iată-ne din nou în faţa minunate-lor sărbători de iarnă, ce ne duc cu gândul şi cu sufletul într-o atmo-sferă de basm, unde, desigur, sunt toţi cei mai apropiaţi nouă – părin-ţii, copiii, nepoţii. De Crăciun toate drumurile duc acasă, acolo unde am învăţat că sărbătorile de iarnă nu sunt o simplă perioadă a anu-lui, nici un sezon, ci o adevărată stare de spirit.

Şi dacă toate drumurile duc acasă, acum, în prag de sărbători, noi, cei care suntem departe, sim-ţim şi mai mult parfumul lor şi sun-tem cu gândul acolo unde ne-am născut şi am crescut cu dorul în su-flet de limbă, de neam, de tradiţie.

Cu această frumoasă oca-zie, la torino, diaspora română şi moldovenească au organizat pentru prima dată tELEREVELI-ON 2011, cu genericul ,,O ura-re pentru fiecare de la noi, din depărtare”. Evenimentul a avut loc datorită strânsei colaborări dintre asociaţiile socio-culturale ,,Plai”(torino), ,,Dacia”(Borgaro torinese) şi ansamblul de dans tradiţional “Busuiocul” (torino). Pe parcursul anului 2010 aceste asociaţii au desfăşurat o activita-te fructuoasă atât în plan social, cât şi în plan cultural, au partici-pat la multiple evenimente cul-turale, printre care menţionăm:

- ,,Nopţile Albe”, desfăşurat în 22 iunie 2010, o adevărată sărbă-toare de suflet, care a demonstrat că tradiţia şi cultura neamului nostru sunt adevărate pietre ne-stemate;

- ,,Conferinţa internaţională a activităţilor localităţilor montane” de la Monastero di Lanzo, unde membrii acestor asociaţii au pre-zentat specificul poporului nostru într-un colorit cu totul şi cu totul special;

- ,,Sărbătoarea Caşcavului”, ce s-a desfăşurat în usseglio, din regiunea Piemonte, unde asocia-ţiile s-au prezentat la cel mai înalt

hotarului italian, participând la diferite concursuri, printre care festivalul din Saint jean Capferat, localitate ce an de an promovea-ză cultura populară. Anul acesta, la Festivalul ,,Mărţişor în Europa”, care se va desfăşura la Berlin în perioada 5-7 martie, asociaţia ,,Plai” împreună cu grupul de dansatori ,,Busuiocul” vor fi oas-peţi de onoare.

O adevărată atmosferă de vis a adus în scena telerevelio-nului 2011 Natalia Petică, care nu e doar preşedintele asociaţiei ,,Plai”, ci şi un om cu suflet mare, ce poartă în inima sa dragostea pentru cântecul popular, pentru tot ceea ce numim tradiţie, o

doamnă ce încearcă să ne ajute pe fiecare din noi şi de fiecare dată îi reuşeşte acest lucru. Da-torită spiritului său organizatoric, telerevelion 2011 a putut fi des-făşurat şi prezentat nu doar publi-cului, ci şi celor de acasă.

Domnia Sa a interpretat me-lodia care, cred eu, e în sufletul tuturor moldovenilor aflaţi depar-te de casă – ,,Astea-s neamurile mele” – cântec ce poartă un mesaj profund, acela de a fi mereu ală-turi, la bine şi la greu, căci nimic nu e mai scump decât familia.

Spectacolul a continuat cu un splendid solo la vioară, interpretat de Corneliu Babără, absolvent al Liceului internat republican de mu-

zică ,,Ciprian Porumbescu” din Chi-şinău. Actualmente tânărul viorist este student în anul III al Conserva-torului Giuseppe Verdi din Milano.

Vitalie Petică, sufletul şi inima grupului folcloric ,,Plai Moldove-nesc”, a interpretat o suită de me-lodii în aranjament propriu la flu-ier şi la caval. V. Petică s-a născut şi a crescut pe malul Prutului, în orăşelul Leova, a absolvit Colegiul muzical pedagogic din tiraspol după care, timp de doisprezece ani, a insuflat copiilor dragostea pentru instrumentele aerofonice la şcoala de muzică ,, Ion Aldea teodorovici” din Leova.

Spectacolul a fost încheiat de celebra melodie ,,Sanie cu zurgă-

lăi”, interpretată de toţi participan-ţii, melodie prin care s-a transmis mesajul de trăinicie sufletească şi faptul că acest telerevelion a pus începuturile unei tradiţii de conti-nuitate a tuturor activităţilor cultu-rale în regiunea Piemonte.

Aducem calde mulţumuri celor ce s-au implicat în acest proiect, şi mai ales mulţumim din suflet doamnei Elena Putină, care a făcut tot posibilul ca acest program televiziv să fie înregistrat video în unul din cele mai presti-gioase localuri din torino, situat în colina oraşului, într-un loc foarte pitoresc. tot doamna Elena a lan-sat iniţiativa de a purta în progra-mele tV de amploare din Italia şoapta cântecelor şi a frumoaselor noastre tradiţii de iarnă, cât şi fru-museţea dansului popular.

Le dorim tuturor un an plin de succese, împlinirea tuturor do-rinţelor şi multă sănătate, că-i mai bună decât toate!

Crâmpeie din acest splen-did spectacol le puteţi urmări pe Youtube la următoarele link-uri: h t tp : / /www.youtube.com/watch?v=85asI7KSeE4 ht tp : / /www.youtube.com/watch?v=yrkbRDEKmcA ht tp : / /www.youtube.com/watch?v=QtXKBhvMKD0 ht tp : / /www.youtube.com/watch?v=5pLQwuL3Kjc

Cititorii pot trimite suges-

tii şi propuneri la următoarele adrese electronice:

p l a i _ m o l d @ h ot m a i l . i t (adresa Asociaţiei ,,Plai”)

alessya0809@rambler.ru

Olesea Chirilov, Torino

nivel şi, de această dată, au atins coardele sufletului publicului pre-zent la eveniment;

- Concertul de binefacere din 17 decembrie 2010 nu a avut doar rolul de a promova cultura neamu-lui, ci şi de a ajuta copiii care au ra-mas fără protecţia părintească;

- ,,Colinde de Crăciun”, eve-niment care a avut loc în Franţa, pe data de 12 decembrie 2010, a avut nobila menire de a transmite un mesaj ceresc care să slujească vieţii, să aducă bine în lume şi între oameni, căci colindul reprezintă o nepreţuită zestre spirituală a nea-mului nostru.

Strânsa colaborare dintre aceste asociaţii a făcut ca în data de 8 decembrie 2010 să aibă loc marele eveniment al anului - te-lerevelion 2011, demonstrând încă o dată că cei plecaţi de acasă sunt mereu cu gândul şi cu sufle-tul acolo unde s-au născut, acolo unde colindul, dansul şi cântecul popular picură în sufletul fiecăruia din noi liniştea şi echilibrul moral, atât de necesare în călătoria vieţii.

Evenimentul s-a deschis cu un şirag de dansuri tradiţionale, interpretate de grupul de dansa-tori ,,Dacia”, al cărui conducător, Cătălin Iacob, a reuşit să şlefuiască aceste perle ale dansului popular tradiţional şi să le prezinte cu mult drag spectatorilor.

Colaborează intens cu asoci-aţia ,,Plai” şi interpretul de muzică populară Claudiu Rotar, în vârstă de 26 ani, originar din Sibiu, Ro-mânia, care la orice eveniment cultural este prezent cu melodii inedite. În cadrul telerevelionu-lui a evoluat şi trompetistul Dinu hapenciuc, originar din Rădăuţi, Suceava, interpretând ,,hora lui havriliuk”, o melodie ce atinge sufletul fiecărui român.

Seara a continuat cu intra-rea în scenă a cunoscutului grup de dansatori ,,Busuiocul”, al cărui actual coreograf, jan ungureanu, băiat tânăr, dar cu mare ambiţie de a se afirma pe scena europea-nă, este cel ce sculptează zi de zi trupul dansului popular pentru a ajunge la perfecţiune. Datorită lui cununa de dansuri cum e ,,Sâr-ba şi hora”, ,,hora de la Colibaş”, ,,Dobrogeana” au fost prezentate cu mândrie pe scena telerevelio-nului 2011. ţin să menţionez că cel care a insuflat dragostea pen-tru dansul popular acestor copii minunaţi şi care i-a învăţat să facă primii paşi a fost dl Mihai Chiriac. Grupul de dansatori ,,Busuiocul” are o colaborare frumoasă cu aso-ciaţia ,,Plai”, ce a ieşit deja în afara

Duminica, a doua zi de Crăciun, în sala Centrului In-tercultural din strada Luser-na 8, a avut loc o frumoasă sărbătoare dedicată Crăciu-nului. Evenimentul a fost organizat de către asociaţia „Basarabia” în colaborare cu asociaţia „Frăţia” şi tinerii din grupul "Giovani talenti”.

În program şi-au găsit loc toţi tinerii şi copiii, mem-bri ai acestui grup, al cărui preşedinte, Iurie Răileanu, re-uşeşte să-i reunească şi să le cultive dragostea pentru cân-tecele şi dansurile populare şi moderne. Cu toate că cei mai mulţi dintre ei erau pentru prima oară pe scenă, copiii s-au bucurat de mare succes

la public, care a aplaudat în picioare. Grupului "hora Ba-sarabiei" junior a debutat cu dansul "Căluţul", care se dan-sează în zona de nord a Mol-dovei şi au încheiat concertul cu dansul „hora din Moldova” , ridicând toţi oaspeţii în pi-coare. Micile interprete Lora Cibotaru, Marinela Buruian, Victor Moşneaga şi alţii au demonstrat încă o dată că avem copii talentaţi şi că sco-pul asociaţiei „Basarabia” nu ramâne doar pe hârtie, însă se împlineşte cu adevărat de fiecare dată când descoperim şi promovăm aceste talente.

Aceşti copii nu vor uita cu siguranţă tradiţiile noas-tre, fiindcă au îndrăgit deja

Crăciunul la Torino

dansul popular, cântecele, colindele, chiar dacă sunt într-o ţară străină, departe de Moldova. Ei vin cu plăcere la repetiţii, manifestă mult en-tuziasm şi au o dorinţă enor-

mă de a participa la eveni-mentele culturale organizate de asociaţie.

Larisa OlărescuPreşedinte al Asociaţiei

„Basarabia”, Torino

gazetaBASARABIEI6 1-31 ianuarie 2011

ATTUALITA’ ITALIADecreto flussi 2010

inGressi per laVoro suBorDinato e Domestico per nazionalità riserVate

Nell’ambito della quota di ingressi per lavoro, è prevista una quota di 52.080 posti per lavoro subordinato, riservata solo ai cittadini extracomu-nitari provenienti da questi Paesi:

4500 Albania; 1000 Alge-ria; 2400 Bangladesh; 8000 Egitto; 4000 Filippine; 2000 Ghana; 4500 Marocco; 5200 Moldavia; 1500 Nigeria; 1000 Pakistan; 2000 Senegal; 80 Somalia; 3500 Sri Lanka; 4000 tunisia; 1800 India; 1800 Perù; 1800 ucraina; 1000 Ni-ger; 1000 Gambia; 1000 altri Paesi non uE che concludano accordi con l’Italia.

Attenzione: una volta esaurite le quote riservate per i cittadini extracomunitari provenienti dai Paesi elenca-ti, non è possibile presentare domande usufruendo delle al-tre quote previste nel Decreto Flussi.

inGressi Di colf e BaDanti (nazionalità non riserVate)

E’ stata prevista una quo-ta ulteriore di 30.000 posti per i cittadini extracomunita-ri non appartenenti ai sopra elencati Paesi (ad esempio russi) solo per svolgere lavori domestici come colf, badanti o baby sitter.

inGresso Di laVoratori formati all’estero

E’ stata, infine, riservata una quota ai cittadini extracomunita-ri che hanno seguito programmi di formazione e istruzione nel Paese di origine ( 4.000 posti) e una quota di 500 posti per i lavo-ratori subordinati e autonomi di origine italiana (genitori, nonni o bisnonni italiani) residenti in Argentina, uruguay, Venezuela o Brasile e inseriti negli elenchi dei lavoratori presso i rispettivi Con-solati italiani.

conVersione in permessi per laVoro

Oltre agli ingressi per lavo-ro il Decreto Flussi ha previsto la possibilità di convertire anche 11.500 permessi di soggiorno in altrettanti permesso per lavoro così suddivisi:

Possono essere convertiti in Lavoro Subordinato:

3.000 permessi di soggior-no per studio;

3.000 permessi di soggior-no per formazione professionale/tirocinio;

4.000 permessi di soggior-no per lavoro stagionale;

1.000 permessi di soggior-no CE per soggiornati di lungo periodo rilasciati da altri Stati dell’unione Europea.

Possono essere convertiti in Lavoro Autonomo: 500 permessi di soggiorno CE per soggiornanti di lungo periodo rilasciati ai cit-tadini extracomunitari da altri Stati dell’unione Europea.

Il datore di lavoro, ita-liano o extracomunitario regolarmente soggiornante in Italia, può presentare la domanda per il nulla osta al lavoro subordinato per un

cittadino extracomunitario residente all’estero o che, trovandosi in Italia, non può essere assunto diret-tamente perché sprovvisto completamente di un per-

messo di soggiorno, oppure titolare di un permesso non valido per l’assunzione di-retta.

Il datore di lavoro deve possedere una capacità eco-

nomica che varia a seconda che si chieda l’assunzione di un lavoratore domestico o di un lavoratore subordina-to – non domestico, come un impiegato od altro.

assunzione Di un laVoratore Domestico (colf, BaBy sitter o BaDante)

Il datore di lavoro deve dimostrare di possedere un reddito annuo pari o supe-riore ad almeno il doppio dell’importo necessario per il pagamento della retribuzione annua, aumentata dei con-nessi contributi, dovuta al la-voratore da assumere.

Ad esempio per richiede-re l’assunzione di un lavora-tore domestico per 25 ore a settimana con una retribuzio-ne mensile onnicomprensiva pari a 600 euro il costo dei contributi dovuti all’Inps ogni trimestre è pari a € 318,50.

Il calcolo è il seguente: la retribuzione annuale, com-prensiva di tredicesima, am-monta a 7800 euro, alla quale va sommato il costo dei contri-buti per tutto l’anno (318,50 * 4 trimestri) che ammonta a € 1.274. Il costo complessivo è pari a € 9.074.

Quindi il datore di lavoro che vuol presentare la doman-da di assunzione deve posse-dere una capacità economica pari al doppio del costo, quin-

di circa 18.150 euro. Se si chiede l’assunzione

di un lavoratore come badan-te per sé o per un familiare perché affetti da patologie o gravi handicap che limitano l’autosufficienza non è ne-cessario dimostrare il posses-so del reddito richiesto. Servirà solo una certificazione rilasciata da una struttura sa-nitaria pubblica o convenzio-nata assestante la patologia o l’handicap.

È importante tener pre-sente che la legge prevede la possibilità, qualora il datore non sia titolare di reddito o abbia un reddito insufficiente per presentare la domanda, di cumulare i redditi dei familiari conviventi o non conviventi (parenti entro il primo grado).

assunzione Di un laVoratore non Domestico

Per l’assunzione di un lavoratore subordinato la legge, invece, non stabilisce un parametro fisso e la ve-rifica della capacità econo-mica dell’impresa è rimessa alla valutazione “discrezio-nale” dell’ufficio che esami-

na la domanda. Nel corso dell’istruttoria, infatti, ven-gono valutati una serie di fattori: la congruità del nume-ro delle richieste presentate; l’osservanza delle prescrizioni del contratto collettivo di la-voro applicabile al rapporto di lavoro; i costi retributivi ed assicurativi previsti dalla nor-mativa vigente; le esigenze dell'impresa; il reddito di eser-cizio; il fatturato dell’impresa; il numero dei dipendenti già in essere, ecc. Se l’impresa è stata costituita recenteme-nte e quindi non ha ancora presentato una dichiarazione dei redditi, un bilancio, ecc. vengono valutati altri fattori, quali ad esempio il fatturato presunto o la situazione con-tabile, finanziaria o patrimo-niale.

i requisiti Del laVoratore

Il lavoratore, per poter fare ingresso in Italia, una volta ot-tenuta l’autorizzazione, non deve essere stato espulso pri-ma della presentazione della domanda oppure non deve essere stato condannato per determinati reati previsti dal

testo unico sull’immigrazione. Rientrano tra questi, le con-danne per favoreggiamento dell’immigrazione clandesti-na, lo sfruttamento della pros-tituzione, lo spaccio di sostan-ze stupefacenti, la vendita di merce contraffatta, la rapina, le lesioni.

le conDizioni contrattuali

Il contratto di lavoro deve prevedere un orario non inferi-ore alle 20 ore settimanali e la retribuzione minima mensile da garantire è quella prevista dal contratto collettivo naziona-le di riferimento che varia in re-lazione all’inquadramento e alla mansione offerta al lavoratore.

Il datore di lavoro, inol-tre, è obbligato ad assicurare la disponibilità di un alloggio idoneo (anche casa propria), attestato dal certificato di idoneità alloggiativa rilasciato dagli uffici comunali compe-tenti.

Si ricorda che può essere presentata la domanda anche per familiari. Così ad esempio il datore di lavoro extracomu-nitario può fare la domanda per il coniuge o per il fratello.

la proceDura Di chiamataDiretta per laVoro suBorDinato

Il datore di lavoro deve presentare la domanda allo Sportello unico per l’Immi-grazione presso la Prefet-tura di residenza ovvero, in caso di Ditta o Società, dove è la sede dell’impresa o dove avrà luogo la pre-stazione lavorativa.

La domanda è telemati-ca ma bisognerà attendere le istruzioni del Ministero dell’Interno.

Si tratterà di inviare un particolare modulo, compi-labile on line, contenente la proposta di contratto di soggiorno dove andranno indicati i dati relativi al rap-porto di lavoro che si vuole instaurare (reddito, retri-buzione, Contratto colletti-vo applicato, sistemazione alloggiativa e così via).

Successivamente alla ricezione della domanda lo Sportello unico provve-derà ad inviare la richiesta alla Questura per la verifi-ca di eventuali espulsioni o condanne del lavoratore. In caso di parere positivo la domanda verrà inoltra-ta, dall’ufficio stesso, alla Direzione Provinciale del

Lavoro per la verifica della disponibilità della quota, della capacità economica del datore di lavoro e del rispetto delle condizio-ni minime lavorative. Po-tranno poi essere richieste eventuali integrazioni do-cumentali.

una volta terminata positivamente l’istruttoria il datore di lavoro verrà convocato per la firma del contratto di soggiorno e il rilascio del nulla osta al lavoro, valido per 6 mesi dalla data del rilascio. Il da-tore di lavoro dovrà quin-di provvedere ad inviare il nulla osta al lavoratore straniero che dovrà recar-si, con questo documento in originale e il passaporto in corso di validità al Con-solato italiano presente nel suo Paese per richiedere il visto di ingresso per lavoro in Italia.

Solo dopo aver ottenu-to il visto, il cittadino extra-comunitario potrà venire in Italia ed entro 8 giorni dal suo ingresso, recarsi allo Sportello unico per firma-re il contratto di soggiorno e poter, successivamente, inoltrare la richiesta del permesso di soggiorno per lavoro alla Questura utiliz-zando il kit postale.

la conVersione Del permesso Di soGGiorno

I titolari di un permesso di soggiorno per studio, per formazione professionale/ti-rocinio e i titolare di permessi di soggiorno CE per soggior-nati di lungo periodo rilasciati da altri Stati dell’unione Euro-pea possono chiedere la con-versione del loro permesso in un permesso per lavoro su-bordinato. Anche i titolari di un permesso per lavoro sta-gionale possono chiedere la conversione ma solo a partire dal secondo soggiorno per la-voro stagionale.

Per richiedere la conver-sione è necessario prima di tutto che il permesso in pos-sesso dello straniero sia vali-do e non scaduto ed occorre effettuare la richiesta di sus-sistenza della quota. La do-manda si presenta mediante invio telematico degli appo-siti moduli ma si dovranno attendere le istruzioni che al riguardo fornirà il Ministero dell’Interno.

Nella domanda andran-no indicati i dati relativi al permesso di soggiorno pos-seduto, i dati del richieden-te, del datore di lavoro che ha proposto l’assunzione e del contratto applicato.

una volta inoltrata la domanda la Direzione Pro-vinciale del lavoro verifiche-rà la sussistenza della quota, ed in caso di esito positivo, il cittadino straniero verrà convocato presso lo Sportel-lo unico per sottoscrivere il contratto di soggiorno e il successivo invio della richie-sta di permesso di soggior-no tramite l’ufficio Postale.

importante: Gli studen-ti cittadini extracomunitari in possesso di permesso di soggiorno per studio che hanno conseguito la laurea in Italia, sia breve che spe-cialistica, sono esentati dalle quote flussi e non devono quindi presentare la doman-da di sussistenza della quota. Per convertire il permesso di soggiorno da studio a lavoro subordinato dovranno com-pilare un altro modulo, indi-cando gli stessi dati

Il decreto prevede espressamente che solo i cittadini extracomunitari in possesso di un permesso di soggiorno CE per soggior-nanti di lungo periodo rila-sciato da un altro Stato uE possono convertire il loro permesso anche per lavoro autonomo.

Avv. Mascia Salvatore www.stranieriinitalia.it

31 dicembre 2010 - Final-mente è stato emanato dal Go-verno il tanto atteso “Decreto Flussi” che autorizza 98.080 quote (86.580 nuovi ingressi per motivi di lavoro non stagionale a favore di cittadini extracomunitari “residen-ti” all’estero e 11.500 conversioni in permessi per lavoro).

In Italia si può assumere un cittadino extrauE solo se è già ti-tolare di un permesso di soggiorno idoneo all’assunzione, come ad esempio un permesso di soggiorno per motivi familiari, lavoro subor-dinato non stagionale, studio (per un massimo di 20 ore settimanali e comunque non oltre 1040 ore annuali), rifugiato politico, motivi umanitari, ecc. Nei restanti casi (es. per lo straniero in Italia per moti-vi turistici o per brevi soggiorni) il datore di lavoro deve necessaria-mente attendere l’emanazione del decreto flussi e chiedere, quindi, preventivamente il nulla osta al la-voro per poi procedere all’assunzio-ne. Il cittadino extraue per il quale si richiede il nulla osta deve trovarsi all’estero o comunque essere in Ita-lia regolarmente soggiornante per altri motivi.

Il Decreto prevede, inoltre, la possibilità di convertire alcuni per-messi di soggiorno (per studio, ti-rocinio, formazione, lavoro stagio-nale, ecc.) in permessi per lavoro, subordinato o autonomo.

Le domande possono essere inviate solo a partire dal giorno sta-bilito dal Decreto Flussi e solo dopo che questo è stato pubblicato sulla Gazzetta ufficiale. Non saranno considerate valide le domande in-viate prima di tale giorno.

Poiché le quote vengono as-segnate rispettando l’ordine cro-nologico di arrivo delle domande, è fondamentale inviare da subito, nel giorno stabilito, la domanda per sperare di ottenere la quota

prima che questa si esaurisca. Nel 2007, ad esempio, le quote dispo-nibile si esaurirono nell’arco di 15 minuti in media rispetto all’orario previsto di invio della domanda (ore 8.00).

i termini per presentare le DomanDe

I datori di lavoro che inten-dono assumere i lavoratori pro-venienti dai Paesi per i quali è riservata una quota possono inol-trare le domande a partire dalle ore 08:00 del 31° gennaio 2011.

I datori di lavoro che inten-dono assumere i lavoratori do-mestici provenienti da Paesi per i quali non è riservata una quota possono inoltrare le domande a partire dalle ore 08:00 del 2 feb-braio 2011.

I datori di lavoro che inten-dono assumere i lavoratori nei re-stanti settori, provenienti da Paesi per i quali non è riservata una quo-ta, possono inoltrare le domande a partire dalle ore 08:00 del 3 feb-braio 2011.

Non è chiaro invece quale sia il termine per tutti coloro che dovranno presentare la doman-da di conversione del permesso di soggiorno in un permesso per lavoro. Secondo la lettura del De-creto FLussi dovranno inviare la domanda il 31 gennaio 2011 se provengono da un Paese elencato dal Decreto, oppure il 3 febbraio 2011 nell’altro caso.

Più logico e più probabile però pensare che tutti potranno spedire la domanda a partire dalle ore 08:00 del 3 febbraio 2011. E’ con-sigliabile attendere comunque dei chiarimenti da parte del Ministero.

Saranno ammesse le doman-de presentate entro 6 mesi dalla data di pubblicazione del decreto in Gazzetta ufficiale.

Cosa prevede il decretoflussi 2010

I requisiti per presentare la domanda

Capacita’ economica

La procedura ingresso per lavoro

gazetaBASARABIEI 71-31 ianuarie 2011

Pe data de 22 noiembrie 2010 a fost lansat oficial Programul pilot de Atragere a Remitenţelor în Economia Moldovei PARE 1+1. Acest Program a fost adoptat prin hotărârea Guvernului în luna octombrie 2010 şi are drept scop mobilizarea resur-selor umane şi financiare ale lucrătorilor emigranţi moldoveni în dezvoltarea eco-

nomică durabilă a Republicii Moldova. Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderi-

lor Mici şi Mijlocii (ODIMM) este responsabilă de implemen-tarea Programului pe o perioadă din 2010-2012. Programul va activa în baza regulii 1+1, astfel fiecare leu inves-tit din remitenţe va fi suplinit cu un leu în formă de grant pentru lansarea unei în-treprinderi noi sau dezvoltarea unei întreprin-deri existente, în special din zona rurală. Programul constă din patru componente: In-formare şi comunicare; Instruire şi Consultanţă; Co-finanşa-rea afacerilor; Monitorizare şi Evaluare.

Conceptul PARE 1+1 se bazează pe bunele practici ale ţări-lor cu incidenţă mare a fluxurilor migraţionale şi a fost elaborat şi ajustat la contextul Moldovei de către o delegaţie din RM în perioada unui proiect precedent finanţat de către uniunea Eu-ropeană şi implementat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. OIM, prin intermediul proiectului “Susţinerea compo-nentei de migraţie şi dezvoltare a Parteneriatului de Mobilitate uE-Moldova,” finanţat de intrumentul IEVP al uE, va susţine ODIMM în Campania informaţională, precum şi alocare de granturi unui număr de migranţi care vor demonstra fezabilita-tea afacerilor lor în dezvoltarea comunităţii locale.

Pentru mai multă informaţie: www.odimm.md, tel: 22 50

79, email: info@odimm.md De asemenea: www.iom.md şi www.migratie.md.

Atragerearemitenţelor îneconomia Moldovei

IL 1° CAF PERGLI IMMIGRATI

MOLDAVI A TORINODal 1°gennaio 2011 è partita la Convenzi-one tra SAPENS Regione Piemonte e Valle D’Aosta e Associazione culturale italo-mol-dava “PLAI” di Torino.La Convenzione è finalizzata alla fornitura di servizi fiscali, sociali e di natura legale solo alle persone iscritte all’Associazione “PLAI” e munite di tessera d’iscrizione in corso di validità.All’Associazione “Plai” possono aderire gli immigrati moldavi, i cittadini italiani e di altre nazionalità, che hanno necessità di usufruire di suddetti servizi e che si trovano in tutto il territorio italiano previa i dovuti versamenti sul conto corrente dell’associazione.Dal 15 gennaio 2011 l’Associazione “plai” offre servizi per lacompilazione e trasmissione via telema-tica delle Domande d’ingresso in Italia in base al Decreto flussi 2011.TEL: 329 44 22 947E-mail: plai_mold@hotmail.it

Oficii teritoriale pentru asis-tenţă consulară a cetăţenilor R. Moldova vor fi deschise la începutul anului 2011, iar asociaţiile culturale moldo-italiene se vor implica în organizarea unor asemenea servicii, cu sprijinul Consula-tului de la Bologna.

Zilele trecute, preşedinta Asociaţiei „Moldbrixia” din Brescia împreună cu Giacomo Mantelli, reprezentantul asociaţiei, a avut o întrevedere cu Consulul Nicolae Nucă, de la Consulatul din Bolog-na, examinând posibilităţile de extindere a comunicării cetăţeni-lor R. Moldova stabiliţi în Italia cu organizaţiile de acasă. În cadrul întrunirii a fost discutată posibilita-

tea deschiderii unui oficiu pentru asistenţă consulară în zona oraşu-lui Brescia. „Astfel se va înlătura problema călătoriilor de o zi până la Consulatul de la Bologna, când oamenii trebuie să facă un drum lung pentru o problemă care poate fi soluţionată în câteva minute”, a accentuat Lilia Bicec, preşedinta organizaţiei „Moldbrixia”.

Ea consideră că deschiderea acestor oficii este foarte importan-tă, mai ales acum, în perioada post-electorală. „După alegeri, după ce oamenii au stat în şiruri nesfârşite ca să îşi exprime votul, mulţi con-sângeni spun că se simt iar aban-donaţi, căci în R. Moldova situaţia e incertă, iar unii dintre emigranţi au nevoie de soluţionarea problemelor cât mai rapid. Deşi stăm în suspans

şi tot aşteptăm în care barcă sau co-rabie se vor îmbarca parlamentarii noştri, ne bucurăm că reprezen-taţii consulari din Italia continuă dialogul cu noi. Poate astfel vom depăşi situaţia tensionată din anii precedenţi, când birocraţia ajungea la apogeu şi oamenii, pentru un act elementar, pierdeau zile şi luni în aşteptarea deciziilor Ministerului de Externe de la Chişinău”, a declarat Lilia Bicec.

Nicolae Nucă a subliniat că apreciază enorm crearea asociaţi-ilor care întrunesc emigranţii din R. Moldova în Italia, remarcând că scopul acestor servicii consulare e de a facilita traiul concetăţenilor noştri stabiliţi departe de casă. După părerea lui Nicolae Nucă, în luna februarie va fi pus la dispozi-

ţia Consulatului un oficiu pentru primirea moldovenilor la Brescia, pentru început, o dată la trei luni.

La întrunire a participat şi Giacomo Mantelli, responsabil de dezvoltare şi inovare la Cooperati-va «La Bottega informatica». Aces-ta a prezentat un pachet de propu-neri disponibile pentru realizarea investiţiilor în Moldova. S-a conve-nit că la o următoare întrevedere vor fi invitaţi şi întreprinzătorii in-teresaţi să investească în Moldova.

Lilia Bicec a abordat şi proble-ma remiterii coletelor cu ajutoare umanitare în Moldova, deoarece asemenea acţiuni întâmpină dese-ori obstacole, iar preţul serviciilor de expediere spre Moldova este mai mare decât cel al conţinutului coletelor.

Servicii consulare la uşa emigranţilor din Italia

Eliberarea exclusiv a paşa-poartelor biometrice constituie o condiţie obligatorie a uniu-nii Europene faţă de Republica Moldova pentru liberalizarea regimului de vize între Republica Moldova şi uniunea Europeană. Implementarea acestor docu-mente de nouă generaţie la ni-vel mondial a fost condiţionată de necesitatea sporirii nivelului de securitate a documentelor, prevenirea şi contracararea trafi-cului ilicit. La momentul actual, paşaportul cu date biometrice este cel mai protejat document pentru trecerea frontierelor şi este acceptat şi recunoscut de uE în procesul de migraţie. În caz de pierdere sau furt al pa-şaportului biometric, este im-posibilă utilizarea lui de către o persoană străină sau falsificarea acestuia.

Paşaportul biometric se de-osebeşte de paşaportul obişnuit prin faptul, că acesta conţine un cip cu date biometrice ale posesorului şi anume fotografia digitală, amprentele digitale, precum şi datele personale ale posesorului: numele, prenume-le, patronimicul, data naşterii, numărul paşaportului, data eliberării şi data expirării terme-nului de valabilitate al acestuia şi semnătura posesorului docu-mentului. Copiii pînă la 12 ani sînt eliberaţi de includerea obli-gatorie a amprentelor digitale în paşaport.

Paşaportul biometric are pe coperta din faţă un simbol inter-naţional.

Simbolul semnifică cipul din paşaport. Cipul este un dis-pozitiv de securitate suplimen-tara, care oferă paşaportului biometric un grad mai ridicat de protecţie împotriva riscurile de falsificare şi fraudare.

La prezentarea paşaportului cu date biometrice pentru con-trolul de frontieră are loc identifi-carea persoanei prin metoda ve-rificării fotografiei din cip cu cea imprimată de camera digitală. Cu ajutorul unui dispozitiv speci-al are loc citirea amprentelor de-getelor şi identificarea ulterioară a posesorului prin intermediul verificării informaţiei primite cu cea înscrisă în cipul paşaportului.

Conform Legii nr. 135 din 1 iulie 2010 termenul de valabili-tate al paşapoartelor biometrice este de 7 ani, iar al copiilor cu vîrstă pînă la 7 ani este de 4 ani. termenul maxim de valabilitate a paşaportului a fost stabilit în

Începînd cu 1 ianuarie 2011 în Republica Moldova sunt eliberate doar paşapoarte biometrice

concordanţă cu practica inter-naţională şi cerinţele ICAO, re-ieşind din factorul modificărilor progresive ale persoanelor.

În paşaportul părinţilor nu se includ datele despre copii. Conform recomandărilor Orga-nizaţiei Aviaţiei Civile Internaţi-onale (ICAO) paşapoartele cu date biometrice se eliberează după principiul „un paşaport - o persoană ”.

În vederea asigurării perfec-tării paşapoartelor biometrice la toate oficiile de documentare ale CRIS „Registru” a fost insta-lat utilajul necesar pentru înre-gistrarea fotografiei digitale şi amprentelor digitale. Cetăţenii Republicii Moldova, care se află peste hotare, vor fi documen-taţi cu paşapoarte biometrice la instalarea utilajului special în misiunile diplomatice şi oficiile consulare.

Paşapoartele non-biome-trice, care au fost eliberate pînă la 1 ianuarie 2011 vor fi valabi-le pînă la expirarea termenului acestora.

Paşaportul cetăţeanului Re-publicii Moldova se eliberează la cererea cetăţeanului pentru ieşirea şi intrarea în Republica Moldova.

Minorii şi persoanele decla-

rate de către instanţa de judeca-tă incapabile li se eliberează pa-şaport numai în temeiul cererii unui dintre reprezentanţii legali.

Înlesniri la eliberarea paşa-portului cetăţeanului RM (PA) gratis:

• participanţilor la Marele Război pentru Apărarea Patriei;

• participanţilor la cel de-al doilea Război Mondial în rându-rile armatei române;

• copiilor orfani, copiilor invalizi, care vor pleca la trata-ment peste hotarele RM, în baza îndreptării Ministerului Sănătă-ţii, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei;

• copiilor orfani şi copiilor invalizi care vor pleca peste ho-tare la studii, conform acorduri-lor interguvernamentale şi inter-ministeriale;

• invalizilor de gradul I care vor pleca peste hotare la trata-ment în conformitate cu îndrep-tarea Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale sau a Minis-terului Sănătăţii;

• cetăţenilor din localităţile din stînga Nistrului (transnis-tria), înregistraţi la domiciliu pe teritoriul dat până la data de 10.09.2005, o singură dată (la prima documentare)

• cetăţenii RM, care nu au împlinit vârsta de 16 ani la prima documentare nu achită taxa de stat

Înlesniri la eliberarea paşa-portului cetăţeanului RM (PA) 50% din costul paşaportului:

• invalizi de grupa II, care pleacă la tratament peste hotare în temeiul îndreptării Ministeru-lui Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Mi-nisterul Educaţiei.

temei: Legea Republi-cii Moldova privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte nr.273-XIII din 09.11.94;

Legea Republicii Moldova cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova nr.269-XIII din 09.11.1994;

hotărîrea Guvernului Repu-blicii Moldova Cu privire la mă-surile suplimentare de realizare a Sistemului naţional de paşa-poarte nr.376 din 06.06.95.

Şedinţa Comisiei Guverna-mentale pentru elaborarea şi implementarea Sistemului naţi-onal de paşapoarte, Registrului de stat al populaţiei şi altor sis-teme de importanţă statală din 15.12.1998

Sursa: www.registru.md

termen de examinare

30 zile 15 zile 10 zile 5* zile 24 ore 8 ore 4 ore

costul** 850 lei 1280 lei 1530 lei 1700 lei 2130 lei 2550 lei 2980 lei

La data de 01 iulie 2010 a fost adoptată Legea nr. 135 pentru modificarea arti-colului 2 din Legea nr. 273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de pa-şapoarte.

Potrivit acestei modifi-cări, începînd cu data de 01 ianuarie 2011, se vor elibera paşapoarte biometrice, cu respectarea următoarelor prevederi:

1.paşaportul naţional va conţine datele biometrice (grupa sanguină, amprentele digitale, fotografia digitală);

2.includerea ampren-telor digitale în paşaportul (documentul de călătorie)

copilului în vârstă de până la 12 ani nu este obligatorie;

3.paşapoartele care nu conţin date biometrice, elibe-rate pînă la 1 ianuarie 2011, vor fi valabile până la expira-rea termenului de valabilitate.

Reieşind din faptul că până în prezent nu a fost stabilită data concretă când misiunile diplomatice şi con-sulare ale Republicii Moldo-va, inclusiv Ambasada Repu-blicii Moldova la Roma, vor fi dotate cu echipamentul necesar, serviciul consular al Republicii Moldova în Re-publica Italiană a anunţat sistarea temporară a primirii actelor pentru perfectarea paşapoartelor începând cu

data de 01 decembrie 2010. Respectiv, cetăţenii Re-

publicii Moldova vor putea depune actele pentru per-fectarea paşapoartelor doar la secţiile de paşapoarte din Republica Moldova.

Cu titlu special, Vă co-municăm ca în prezent, se întreprind acţiuni ca Amba-sada RM la Roma să fie do-tată cu echipamentul tehnic corespunzător, cât mai cu-rând posibil, despre care vor fi informaţi şi cetăţenii RM.

Serviciul consular al Am-basadei Republicii Moldova la Roma mulţumeşte pentru înţelegere în legătură cu eventualele incomodităţi sur-venite.

Ambasada Republicii Moldova în Italia comunică:

gazetaBASARABIEI8 1-31 ianuarie 2011

TRANSPORT DEMĂRFURI ŞI PASAGERI

Moldova-Italia-MoldovaVeneţia: NS 816 SRL ”NISEuROtRANS”,tel. 328 5713141roma: CIN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 0945569torino: Eugen, tel. 328 00 92107 padova:Burebista 90perugia: SRL „PROVIRAj”Ion, tel. 3205520797trieste –treviso –Venezia –padova – rovigo – ferrara - Bologna- imola –faenza – ravenna – cerbia –cesenatico - rimini – cattolica şi alte oraşe şi localităţi: ”GEOStAR”, tel. 389 0214475

Comunitatea basarabenilor de la Roma este alături de Tatiana Nogailîc în nemă-surata-i mâhnire pricinuită de ple-carea la Domnul a mamei sale.

Caut o familie din R. Mol-dova la gazdă pentru chiria unei vile cu bucătărie, baie, o cameră mare, un hol cu cămin enorm, totul separat. Ladispoli, zona Miami.

tel. 339 7853919, 329 0260398.

EMINESCUde Oleg Chicu

Am vrut să-ţi cânt numele într-o scoică de mare,ca mai apoi s-o arunc în apă şi ea să le înveţe pe toate a rosti:EMINESCu!Am vrut să-ţi scriu numelepe crestele înalte ale munţilor,ca să poată citi şi stelele numele "Luceafărului pamântesc":EMINESCu!Am vrut să-ţi sădesc numele pe cel mai fertil pământ,sa văd cum răsare şi creşteun falnic tei cu flori ce miros a-EMINESCu!Am vrut să-ţi zidesc numeleîn casa în care locuiesc,să simtă şi copiii meicăldura patriotismului tău.EMINESCu-INStANtANEu!Am vrut să-ţi pictez chipulpe o undă a Prutului,să dezlegi cu privirea blestemul,să-l duci să-l îneci în apele reci.EMINESCu-PAtRIA MEA!Am vrut să-ţi plimb scrisulcu o "gondolă" prin Veneţia,să atingă şi ea cu lemnul ei rece"ultimul romantic european":EMINESCu!Am vrut, am vrut, am vrut,dar prea târziu m-am născut,căci te cunosc şi munţii,şi stelele, şi marea,si neamul românescsub cer cât va trăinumele EMINESCu în veci îl va slăvi!

Îndrumar pentru asociaţii:Formarea și înregistrarea unei asociaţiiÎn cadrul proiectului Centrul Pro-Diaspora MODOVA, care are drept scop realizarea unei reţele de colaborare între asociaţiile moldovenilor din Italia, intenţionăm să publicăm o serie de articole privind cre-area şi activitatea asociaţiilor, cu obiectivul de a oferi asis-tenţă atât asociaţiilor consti-tuite formal, cât şi grupurilor informale, care doresc pe viitor sa fie recunoscute legal. Reve-nim în acest număr cu descri-erea formării unei asociaţii şi înregistrarea oficială a ei. Din cauza, complexităţii argumen-tului s-a pus accent doar pe aspectele cele mai des întîlnite la asociaţiile de imigranţi.

Dreptul De asociere

Legislaţia italiană, prin art.18 din Constituţie, recunoaşte fiecarui cetaţean, dreptul de „a se asocia liber, fără autorizaţie, în scopuri care nu sunt inter-zise de legea penală”. Acest principiu constituţional este întărit şi sprijinit prin art. 42 al Decretului Legislativ nr. 286/98 - textul unic al dispoziţiilor cu privire la reglementarea imigra-ţiei şi normelor privind condiţia imigrantului (testo unico delle dispozioni concernenti la disci-plina dell'immigrazione e norme sulla condizione dello straniero). Decretul prevede favorizarea din partea statului (regiunilor, pro-vinciilor şi municipiilor), în cola-borare cu asociaţiile de imigranţi, a activităţilor întreprinse în sprijinul imigranţilor prin difuza-rea informaţiilor utile integrării în societatea gazdă, prin cunoaşte-rea şi valorificarea manifestărilor culturale, sociale, economice şi religioase. Atât legislaţia naţiona-lă, cât şi cea regională împreună cu reglementările municipale favorizeaza constituirea de asociaţii prin intermediul cărora imigranţii din Italia au posibilita-tea de a promova activităţi ce ţin de cultura şi tradiţiile ţării de ori-gine, asisitenţă, lupta împotriva discriminării, instruire, sport, etc. Reglementarea juridică a asoci-aţiilor este prevazută de Codul Civil al statului şi alte dispoziţii suplimentare, cum ar fi Legea 383/2000 care se referă, în parti-cular, la asociaţiile de promovare socială.

ce este o asociaţie?

Asociaţia este un grup de persoane (cel puţin trei) care se reunesc pentru gestiunea unui interes comun cu caracter social, cultural, umanitar, religios sau sportiv, unde toţi participanţii sunt de acord cu realizarea unor obiective sau scopuri propuse. Acordul scris între aceste per-soane este numit Act Constitutiv (Atto Costitutivo) şi stă la baza formării asociaţiei. Este impor-tant ca acest acord semnat între membrii fondatori să prevadă, conform legii, următoarele recu-zite:

1. acţiunile desfăşurate de asociaţii nu trebuie sa aibă scop lucrativ

2. numărul membrilor ade-

renţi la asociaţie trebuie sa fie nelimitat

3. asociaţia trebuie sa aibă cel puţin două organisme obli-gatorii: Adunarea, cu funcţii deliberative şi Consiliul Director, cu funcţii executive.

Actul Constitutiv trebuie să indice obligatoriu denumirea, sediul, durata activităţii, scopul şi membrii fondatori ai asociaţiei.

Orice organizaţie, pentru a funcţiona, are nevoie de anumite reguli, cu ajutorul cărora reali-zează scopurile şi îşi organizează activitaţile. În cadrul asociaţiilor aceste regului sunt stabilite de Statutul asociaţiei (Statuto). Statutul trebuie să indice urmă-toarele:

- denumirea şi sediul asociaţiei- specificarea absenţei scopu-

lui lucrativ- condiţiile pentru admiterea

membrilor în asociaţie- normele de comportament

în cadrul asociaţiei- indicarea patrimoniului şi

veniturilor- individuarea organismelor

asociative şi normele de func-ţionare a lor (consiliul director, adunarea)

- modalitatea dizolvării asociaţiei şi distribuirii eventua-lelor venituri (în cazul desfiinţării asociaţiei patrimoniul rămas va fi încredinţat instituţiilor cu scopuri analoage)

- plata din partea aderenţi-lor a unei contribuţii economice în fondul comun al asociaţiei şi nerambursabilitatea ei.

Aşadar, Actul Constitutiv şi Statutul trebuie să expună clar scopul asociaţiei, condiţiile pentru admiterea membrilor şi normele de administrare. Ambele acte trebuie să fie semnate de toţi membrii fondatori.

Înregistrarea asociaţiei La agenţia pentru Venituri (aGenzia Delle entrate)

Odată ce asociaţia a fost con-stituită prin scrierea şi semnarea

Actului Constituiv şi Statutului este necesar ca aceste acte să fie înregistrate la Oficiul Registrului de la Agenţia pentru Venituri. Costul înregistrării este de aproxi-mativ 170 de euro. Înregistrarea este o dovada că asociaţia s-a constituit la o anumită dată, că organizmele sale sunt reglemen-tate conform legii şi că dreptul de reprezentare o are o singură sau mai multe persoane. Asociaţiei i se va atribui şi codul fiscal, care este necesar pentru achiziţiona-rea de bunuri cu factură, încheie-rea diferitor contracte, solicitarea de contribuţii sau rambursări de cheltuieli, înregistrarea bunu-rilor imobile şi alte activităţi cu conţinut economic. Este impor-tant de ţinut cont că eventualele modificări ale Actului Constitutiv şi Statului, schimbarea sediului asociaţiei sau alegerea noului preşedinte, trebuie să fie comu-nicate la Agenţia pentru Venituri, care va modifica şi codul fiscal. Această comunicare se face nu mai tirziu de o lună de la data modificării prin intermediul unui proces verbal semnat de Consiliul Directiv. În caz de întârziere se risca plata unei amenzi.

Înregistrarea asociaţiiLor la reGistrele puBlice

Legislaţia italiană prevede existenţa registrelor publice pentru asociaţii. În dependenţă de tipul activitaţii întreprinse aso-ciaţiile se înscriu la unul sau mai multe registre constituite oficial. Înregistrarea nu este obligatorie, dar se face pentru a avea acces la diferite finanţări, pentru a stipula acorduri cu instituţii sau pentru a avea patronajul public. În cazul asociaţiilor active în favoarea imi-granţilor există registru naţional, regional, provincial/municipal.

Registrul Naţional. Înscrierea la acest registru permite accesul la Fondul naţional pentru integra-re. Pentru a se încrie, asociaţia trebuie să posede o experienţă de cel puţin doi ani în sectorul

integrării străinilor şi al educaţi-ei interculturale, al valorificării diverselor manifestări culturale, recreative, sociale, religioase şi artistice, al formări profesionale, asistenţei străinilor.

Registrul Regional. Înscrierea la acest registru este o condiţie necesară pentru a avea acces la contribuţiile pe care Consiliul Regional le poate acorda asociaţi-ilor care funcţionează în favoarea imigranţilor prin sistemul „Pro-gramului de integrare socială şi şcolară a imigranţilor extracomu-nitari”. Condiţiile necesare pentru înscriere sunt analoage celor dispuse pentru registrul naţional. Pentru înscriere, este se prezintă o cerere, copia actului constitutiv şi a statutului, se indică funcţiile membrilor, se redactează un raport al activităţilor precedente, se face ultima dare de seamă economică şi se prezintă fotocopia documentu-lui reprezentantului legal.

Registrele provinciale şi muni-cipale. Fiecare dintre Provinciile şi Municipiile din Italia poate institui regulamente, servicii sau iniţiative în favoarea asociaţiilor. Pot cere înscrierea în Registrul Municipal asociaţiile care nu au scop lucrativ, care există de un anumit timp şi care funcţionează efectiv pe terito-riul Municipiului. Pentru înscriere, în mod normal, Municipiile cer să se prezinte o declaraţie pe for-mularul respectiv, anexând: copia actului constitutiv, copia statutu-lui, un raport cu privire la activita-tea desfăşurată, copia actelor de înscriere la alte registre. Asociaţiile înscrise la aceste registre se pot adresa Provinciei sau Municipiului pentru a beneficia de ajutoare economice, a obţine concesiunea unor spaţii pentru organizarea de manifestări culturale sau sportive, pot solicita contribuţii economice pentru realizarea de proiecte sau activităţi, pot solicita patronajul public. Pot cere înscrierea în Regis-trul Provincial asociaţiile care exis-tă de un anumit timp ( de obicei, minimumul cerut este de un an), prezentând copia actului constitu-tiv şi a statutului, plus un raport despre activităţile precedente.

Contribuţiile primite de la instituţii nu sunt sponsorizări pentru asociaţii, dar un sprijin economic pentru realizarea pro-iectelor şi activităţilor de utilitate socială. Condiţiile pentru alocarea de contribuţii trebuie respectate de asociaţie, iar verificarea din partea instutuţiior a activităţilor întreprinse de asociaţie este o procedură des întâlnită.

Oleg JOSANUCoordonator al proiectului Centru

Pro-Diaspora Moldova (Asociaţia AMICI)