Civilizatie Germana

7/29/2019 Civilizatie Germana

http://slidepdf.com/reader/full/civilizatie-germana 1/12

Civilizaţie: Istoria germanilordin Evul Mediu până în Epoca Modernă

Civilizaţie: Istoria germanilor.Epocileistorice ale Europeioccidentale:

• Evul Mediu: cca. 500-1500

• Epoca Modernă timpurie: aproximativ1500-1789

• Epoca Modernă: cca. 1789-1914

• Epoca Modernă târzie: 1914-1945• Epoca contemporană: din 1945

• Evul Mediu se împarte în trei faze distincte:

• Evul Mediu timpuriu:cca. 500-1000

• Evul Mediu mijlociu: cca. 1000-1250

• Evul Mediu târziu: cca.1250-1500

• Pentruevoluţia Europei medievale,o etapăistoricăse bucură de oimportan ădeosebităț :Imperiul Carolingian:

• 800: Carol cel Mare esteîncoronatîmpăratîn Roma

• astfel, el reactivatideologic"Imperiul Roman"

• el supune şi încreştinează pe saxonii păgânidin nord.

• administraţia şi via amonahalădevin din ce în ce mai importanteț . (reforma scrierii, Cancelaria)

• în timpul guvernării sale are loc"Rena tereaș carolingiană".

• înflorireculturală iș conectarea spirituală laAntichitateDupă moartea lui Carol, Imperiul decade:

• nepo iilui Carol împart Imperiul în trei părţi:ț

• Ludoviccel Pios(814-840), fiul luiCarol, mo teneşteș Imperiul şireglementeazăsuccesiuneala tron pentrucei treimo tenitoriș .

• se declanşează disputa asupra succesiunii(840-843).

• 843,Imperiula fost împăr itîn treipăr i(ț ț Tratatul de la Verdun).• consecinţa directă a fost apari iaFran ei, învest i a Germaniei,ț ț ș în est

919-1002,Dinastia"Ottonienilor":

• dupăstingerea succesorilor carolingieni,Heinrich I din Saxonia este alesrege.

• el a fondatdinastia denumită astfel după numele fiului său.

• 936: Otto I(cel Mare, până la973)este alesrege alfrancilor estici.

• 955. Victoria asupraungurilor în bătălia de la Lechfeld.

• 962.Urmândtradi ialui Carolț , Ottoesteîncoronatîmpăratla Roma.

• De acum înainte, împăratuldevine o instituţie i îşi arogă dreptulexclusiv alregilor"ș RegnumTeutonicum".

• 973-983. OttoII vacontinuapoliticatatălui său(legătura cu Roma, protector alBisericii)• 983.OttoIII. devinemoştenitortronului, copil fiind(sub regenţămaternă) ipreiaș integral domniaîncepând

cu anul 994.

• 996îl impune pefratelesău drept primulPapă germanal Romei.

• 1002Henrichal II-lea(strănepotul luiHeinrichI)este alesdrept rege(împărat din1014)

• odată cu el, disparedinastiaOttonienilor.Dinastia Salienilor1024-1125:

• 1024. Conradal II-lea, strănepotul lui Otto I(pe linie feminină), este alesrege.ConsolideazăImperiul idevine rege alBurgundieiș .

• 1039.Henric III. (împărat din 1046)moşteneşte tronul de latatăl său. Reforma Bisericii (inspirată demediul monastic de la Cluny)

• 1056.Henric al IVeste alesdrept succesor(împărat din 1084). Evenimentul central aldomnieisale: lupta pentru învestitură.

1



Lupta pentru învestiturăreprezintăcea mai mareconfruntaredintreImperiu ipapalitateîn Evul Mediuș :

• Henric al IV-lea a refuzat acceptarea numiriiepiscopilor de cătrepapă.

• De aceea, el esteexcomunicatde către Papă. Adversariisăi conspiră pentru a-l detrona.

• Aflat într-o situaţie limită, el decidesă se supunăPapei. Elcereiertareacestuia laCanossa.

• În general, cei 50 de ani dedomnie ailui Heinrich sunt marcaţi de incertitudine i deluptăcontinuăpentruș putere.

• Adversarul săuprincipal estePapaGrigore al VII-lea.Guvernarea în Evul Mediu se caracterizeazăprina a-numitul sistemfeudalș :

• prin aceasta se înţelege feudul sau titlul acordat de către monarh/seniorvasalului.

• în schimb, vasalulîi era dator seniorului cu "loialitatea" sa.Eltrebuie să-lsprijine i săparticipe alăturiș deella război

• de-a lungul timpului, feudul i titlulș va fi moştenit de către nobil.

• nobilii mai mici care au primitun feudde larege pot avea, la rândul lor, alţi vasali (cavaleri).Sfâr itulș Salienilor:

• 1106.HenrichV(împărat din 1111)urmeazătatălui săula tron. De asemenea, elva duce politicăagresivăfa ă deSfântul Scaunț .

• Dupămoartea sa, în1125,urmează perioada numită "interregnum". LotharvonSupplingenburgeste alescarege(împărat din 1133).

• Aceasta nu este sprijinit. Nu se bucură de recunoaştere inu poate forma o dinastie(ș moare în 1137)

Civilizaţie. Evul Mediu II

Dinastie de Hohenstaufen(1138-1254)Condi ii de via ă i de muncăîn Evul Mediuț ț ș

Dinastia Hohenstaufen (1138-1254)reprezintă apogeul culturalal EvuluiMediugerman

LotharIII. von Supplingenburg, duce de Saxonia, devine rege(1125-1137), de i cea mai apropiată rudă aș

răposatului împăratulHenric era FredericalSuabiei. 1138-1152. ConradIII, fratelelui Friedrichal Suabiei, devineprimul rege alCasei deHohenstaufen(numită

astfel după reşedinţa neamului germanic, castelul"Stauf" (acum în Baden-Württemberg)

1152-1190. FredericBarbarossaI(împărat din 1155)estecea mai importantă şi mai faimoasă figurăaEvuluiMediugerman(dar imitologicăș )Frederic Barbarossa:

Întimpul domnieilui, "Sfântul Imperiu Roman de Na ie Germanăț " ajunge la cea maimareexpansiune(vezi harta).

Imperiula cuprinstoateregiunile de laMarea Norduluipână laMarea Mediterană.

înflorireculturale(poezii de dragoste, eposul de curte, sărbători)

Aspectul ideologicaldomniei luiFredericI întimpul lui Barbarossas-a dezvoltatideologia"translatio imperiiadFrancos". Legitimareastatutului

deregigermani aiImperiului Roman

Aceasta se referă laprocesul de tranzi ie alimperiuluideț la romani cătrefranciilui Carol cel Mare, al căruisuccesor este Frederic.

Imperiul Romantrebuie să continuesă existe pentru că, în accepţiunea creştină a vremii, ar fi urmatsfârşitullumii iapocalipsaș .

DomnialuiFredericnu estelipsită de controverse: Vărul său, HeinrichLeul, ducedeSaxoniadindinastiaGuelph, căutaconfruntarea directă.

Controversaasupra învestiturii nu eraîncărezolvată.

În 1190,Frederic, în încercarea sa de a se concilia cuPapa, porneşte în cruciadă cu o armatăde 100.000deoameni (Cruciada treia). El moare într-unaccident la traversarea unui râu din Turcia.Ideea de cruciadă:

2



PapaUrban al II-lea sus ine în1095ț un celebru discurs încare solicităeliberareacre tinilordin Orientș careerau asupri ide cătreselgiuciziimusulmaniț .

Publicul (o mare mul ime de oamenidin Clermont-Auvergneț ) a fost cucerit i astfel a fost ini iatăș ț mi carea cruciată.ș

Ca urmare, predicatori populari au ăspândit ideeapapală în care ideea eliberării Ierusalimuluiialocurilorsfinteale cre tinismuluiau devenitdin ce în ce mai mai importanteș ș .

Mi care de masăș a fost urmată de mul iț cavalericăroraBiserica le-a promiscă vorfi răsplăti ideț

Dumnezeu, în cazul în careparticipă lacruciadă. Pradăbogată isperan ade a ob ineterenuri înteritoriilecucerite(ș ț ț op iune interesantăț pentru nobilii care nu

se bucurau de dreptul de primogenitură) a fost un motiv în plus pentru a porni în cruciadă.

în 1096,mai multearmatede cavaleri(cea mai mare parte, francezi) pornesc în cruciadă către Orient. În1099,Ierusalimulera cucerit."Cre tinii" auș comisun masacruteribil, care a rămas până aziînmemoriacolectivă alumii islamice.

Statele cruciate:Caurmare acruciadelor, au luat fiin ă a a-zisele state cruciateț ș : dominioaneleproprii alecrucia ilorau devenitț Ierusalimul, Edessa, Antiohia iTripoliș .

Situa iaprecarăa acestor state a făcut necesară ini ierea unor noi cruciade(ț ț II: 1147-1149, III: 1190-

1192, IV: 1202-1204). Pierderea cetă ii Acra, în1292, a însemnat sfâr itul crusiadelor orientaleț ș .

Dinastia Hohenstaufen i decăderea lor:ș

După moartealuiBarbarossa(1190),fiul său(care a devenit cunoscut i pentru poezia sade dragosteș ),Heinrich VI, a domnitdoar operioadă scurtă de timp, deoarece moare în anul1197.

Fiul său, minorul Frederic II, s-a retrasîmpreună cu mamaluiConstance, reginaSiciliei, în sudul Italiei

ÎnImperiu izbucne te odisputăaprinsă pentrutronș .Sus inătoriiț dinastiei de Hohenstaufenintră în conflictcuGuelfii, ceea ce a dusla un război civil.

FilipdeSuabia(cel mai mic fiu al luiBarbarossa, este ucis în 1208) iș OttoIV(moare în 1218), fiulluiHenricLeul, suntale i drept pretenden i la tronș ț .

Celedouă tabere(cu sus inerea britanicilor ț -Guelph- iș a francezilor-Hohenstaufen) î i disputăș suprema iaț într-unrăzboi civilcare dureazăpână în1214,Guelfii se supun luiFrederical II-lea.

Acest războicivila fost crucialpentruevolu ia ulterioară aGermanieiț , deoarece acesta aconsolidatîncrederea în sineaprin ilor iț ș a slăbit guvernarea regilor(regii vor fi ale i în detrimentulș

principiuluidinasticde "primogenitură" -monarhieereditară).Restaurarea dinastiei de Hohenstaufen:

în 1211, dinastia sudică de Hohenstaufen îl proclamă pe tânărul Frederic drept rege în dauna lui OttoIV. Frederic se impune în 1214 (Otto pierduse sprijinul Papei).

în 1220, Frederic este încoronat împărat. Pozi ia sa de rege al Siciliei i împărat german a însemnatț ș

piederea domina iei pentru Vatican.țà

dispută cu Papa (Grigore al IX-lea). odată cu moartea sa, în 1250, se termină Evul Mediu mijlociu i o perioadă de mare înflorire culturală,ș

care a fost marcată de personalitatea excep ională a lui Frederic. S-au creat o serie de în jurul valorii dinastieiț de Hohenstaufen.Condi ii de via ă i de muncăîn Evul Mediuț ț ș :

EvulMijlociuestedominatde agricultură. Până în secolul al XI-leaaproape toatepersoanele erau ocupatecuagricultura.

Lasfâr itulEvului Mediu, înș anul 1500, mai existau cca.80%. Odată cu cre tereaimportan ei ora elorînș ț ș secolul al XII-lea, iau amploare i alte moduri de via ă(me te uguriș ț ș ș , comer ț).

Din agricultură trăie te (indirect)ș , de asemenea, clasa conducătoare, nobilimea. ăraniitrebuie săȚ

plăteascăimpoziteacestora.Agricultura i ăraniiș ț :

agricultura în Evul Mediuestemarcată de"asolamentul trienal". Două câmpurierau utilizate, unulrămâneaneprelucrat("neexploatat") pentru regenerare.

3



randament: până în secolul XI, recolta era suficientădoarpentru"subzisten ă",ț adicăpentru aacoperinevoile specificealeagricultorilor i seniorului.ș

datorită noilor tehnologii(noul plug, uneltele de fier, tensionarea cu ajutoruljug) a sporitrandamentul, astfelîncâta devenit posibilă i aprovizionarea ora elor ș ș .Modulde via ă agrar ț :

via aera foartegrea, dominată demuncă i de moarteprematurăț ș .

raportul dintresemănat irecoltarea fostîn Evul mediu între1:3 i 1:5ș ș , i a fostdependentă deș tipulcerealelor, calitatea solului, i mai alesș de vreme.

o recoltă compromisă după o secetă îndelungată însemnaîn mod automatfoametepentruagricultori.

din cauzataxelorcătremonarh ibiserică– la care se adăuga hrana pentru animale isemin ele pentruș ș ț anulurmător -, nu mai rămânea nici jumătate din recoltă.Me te ugurileș ș :

me te ugurile devin ocupa ii independente în ora e din secolul al XII-lea.ș ș ț ș

societatea urbană era din ce în ce mai marcată de diviziuneamuncii.

me te ugariis-au organizatîn a aș ș ș -numitele "bresle". Acestea au fostasocia iiț me te ugăre ti conduseș ș ș după principii riguroasecare au marcatvia amembrilor lor ț .

via ame te ugarilor a fost i ea caracterizată demuncă grea isalarii miciț ș ș ș ș . Nobilimea:

nobilulconducător trăia din produsele ăranilor pe care îi domina(ț iobăgie)

nobililulse preocupa de politică, jurisdic ieț , men inerea ordiniiț iș asistemului militar.

nobilulse considera a fi parte integrantă a clasei cavalere tiș . Dar el era, de asemenea, exponent culturali creator ș literatură i artăș .

în Evul Mediu mijlociu, cavalerul a devenit reprezentantulideologicsemnificativă alclaseimilitare.Cavalerismul:

cavalerismula fostlegat deanumite valori i idealuriș :

cre tinismș , generozitate, blânde eț , respect iloialitate fa ă demonarhș ț .

din păcate, acesteidealuriau avut rareoricorespondent înlumea reală. Evul Mediua fostmarcat decruzime, violen ăț , brutalitate iopresiuneaclaselorinferioareș .

Evul Mediu târziu

(cca. 1250-1500)Economie i societateș

Condi ii politiceț :

În EvulMediu târziu, alegerearegeluiînImperiul German a prevalat în detrimentul principiuluidinastic.

alegerea regelui a fostreglementată în1356 prin "Bula de Aur".

un colegiudin aptea aș ș -numi iț "electori" (de la „küren“="a alege") alegenoul rege. Consecin aț : seformeazăo nouă dinastie

Consecin e:ț

guvernulnu are o bazăconstitu ionalăț . Cu fiecareschimbare,se pierd cuno tin ele administrative.ș ț

centrul puterii se deplasează acolo unde î i are centrul de putere noul regeș ("Puterea Casei")

spre deosebire deFran a sauAngliaț , nu se impune nicio capitală drept centru administrativ i politicș

for ele locale devin mai puterniceț : suveranitatea liderilorregionalidevine tot mai puternicăConsecin e pe termen lungț :

aceste evolu iiauanticipatț ”devenirea na ională” (constituirea na iunii) aț ț imperiuluigerman din secolulal XIX-lea.

până launificareaGermanieiîn 1871, ara era divizatăîntr-o varietatedemici principateautonome iț ș statemici. i astăziȘ , Germania federativă dispune de centreregionale puternice.Fundamente ievolu ii(ș ț în economie i societateș ):

4



Evul Mediu Târziu mai este cunoscut i pentru boom-uleconomicș .

comer ul exterior idreptul comercial permit evolu ia urbanăț ș ț . Ora ul esteș zona de dezvoltarecea maiimportant pentruprocesele sociale i economiceș .

se vorbe te de"primaș industrializare"(formarea de pie eleregionale i interna ionale(comer ul textilț ș ț ț , bunuride lux, vin, piper, mătase).Structura popula ieț i:

responsabilă pentru cre terea economică este i explozia demografică(pânăș ș la mijlocul secolului alXIV-lea)

aici este inclusă i colonizareagermană spre Est(ș emigrarea către Europa de Est: Ordinul Teutonilor,sa ii transilvăneniș ).Criza Evului Mediu Târziu:

crizaEvului Mediu Târziu: epidemia de ciumă din 1348 ( i ulterior), va costa via a a 1/3 din popula iaș ț ț Europei. Pre ul cre te cu 150%, ceea ce a avut un impact economic imediat.ț ș

foametea i infla ia. Cre terea economică va fi în favoarea unei categorii restrânse.ș ț șLiga Hanseatică:

Hansa a creat un imperiu economic bazat pe comer ul textil i cel piscicol în nordul i estul Imperiuluiț ș ș German (sec. XIII-XVII; apogeul în sec. XIV).

ini ial a fost o asocia ie a comercian ilor din Westfalia, Saxonia i Lübeck care a căpatat importan ăț ț ț ș ț odată cu asocierea ora elor hanseatice în sec. al XIII-lea, care au fost de asemenea tot mai implicate înș politică.

principiul de succes: conceptul superior de comercializare, combinarea comer ului de proprietă i cu celț ț maritim. Privilegiile dobândite de la statele din Marea Nordului i Marea Baltică (reprezenta e înș ț Bergen, Novgorod, Bruges i Londra).ș

Hansa a deenit puternică i din punct de vedere militar (războiul împotriva Danemarcii).ș Protec ionismul în cre tere din epoca modernă va determina sfâr itul pove tii de succes a Ligiiț ș ș ș Hanseatice.

Revolu ia mijloacelor de comunicareț :

odată cuinventareatiparuluide cătreJohannesGutenberg aîncepeonouă eră(între 1436-1455).

forma scrisadevine mai mult decât un principiu.Via a publică(ț drept, guvern, afaceri) estedin ce în cemai dominată dedocumente.

revolu iamijloacelor de comunicareaduceț , de asemenea, un transfer al educa iei dinmănăstiriț cătreuniversită iț .Inventareatiparului:

Gutenberga dezvoltattiparulculiteremetalicemobile(în procesul deturnare)care a avutconsecin e peț termen lung.

căr ileerau mai ieftine(ț anterior,căr ile erau consideratefostbunuride luxț )au fost produse tot mai multe căr iț .

educa iaa devenitmai accesibilă categoriilor largi de popula ieț ț .

războiul ărănesc iReformaț ș ar fi imposibilă fărădifuzarea rapidă ascrierilor(propaganda i informareaș ).Sfâr itul Evuluiș Mediu:

anul1500 estecontroversat, deoareceexistau deja evolu iisociale i economice importantecare sunt, deț ș fapt,caracteristice pentru modernism încă din secolele XII-XIII.Cu toate acestea, existăargumentepentruotrecerela o altăepocăîn jurul anului 1500:

cucerireaBizan uluide către turciîn anul 1453(ț anticiparea sfâr itul lumii-Antihristulș )

descoperireaAmericii(1492). O lumenouă provoacălumea veche(schimbareade perspectivă).

Punct de turnurăpentrutimpurile moderne: schismareligioasă irăzboaielereligioaseș

Reforma

Biserica Catolică în secolul al XV-lea

LaicizareaVaticanuluiprinpapalitatea renascentistă(Borgia siMedici)

5



Vaticanulavea nevoieîn mod constantde banidin cauzacostului ridicatalCuriei i al clădirilor ș somptuoase(Catedrala Sf. Petru)

din acest motiv aparevânzarea defunc iibiserice ti ide beneficii(ț ș ș simonia)

vânzarea indulgen elor ț : mercantilizarea credin ei i a religiei:ț ș pedepselepotfi iertateprin platauneisume. Predicatorii indulgen elorau vândutînImperiul Germancertificatelepentruiertarea păcatelor ț .MartinLuther(1483-1546)

un călugărtânărde origine ărănească apar inândOrdinuluiaugustiniantrebuia să schimbelumeaț ț , iar timpul era potrivit pentru aceasta.

Luthera studiat teologialaWittenberg, unde a fost, de asemenea, profesor.Ideile de bază alelui Luther

prinstudierea atentă a Bibliei,Luthera ajuns laîn elegerea faptuluiț căDumnezeuacordădreptateaoamenilorprin har, respectivprin credin ăț .

există o rela iedirectăîntreindivid i Dumnezeuț ș , iș anume în mod direct, fără instan eț intermediare.(aceste idei au fost dezvoltate între 1512-1514)Luther iindulgen eleș ț

în specialvânzarea indulgen elor prin intermediulBisericiil-au conduslaac iuneț ț idezacordpubliccuierarhiaBisericiiș :

în 1517 (conform legendei, la 31 octombrie), alipitpeu a bisericii celebrele sale"ș 95 de teze" împotrivavânzăriide indulgen eț .

Acestea au fostconceput ca obază pentru discu iiîntr-o dispută teologicăț , iș nucaunmanifestpentruschismă! (Luther nu a fost un revolu ionar ț )ÎnceputulReformei

tezele lui Lutherau fost răspândite rapid cu ajutorulnoii inven ii, tiparulț .

important: L.nu a avutniciun programreformator. Numai întimpul dezbaterilorau căpătat ideile salecaracterul unordisensiuni iremediabile.

se poate spunecăar fărămijloacelor de comunicare, a tiparului nu ar fi existatReforma. Răspândirea

scrierilor reformatoarea reprezentatbazaReformei prin aceasta, profesorul de laWittenberga devenito amenin are la adresaBisericii Romaneț . Teoria lui

comfor, căreiacre tinii nu aunevoie denicioinstitu ie amedieriiș ț pentru mântuire a reprezentatun ataclaautoritateaBisericii.Reforma estepolitizată

timpulerapropice: exista o opinie generalăanticlericală i anticurialăș în Imperiul German("împotrivaclerului"), care criticaexceseleBisericii romane.

importan a crescândă asuveranită iiteritoriale aprincipilorgermaniț ț a determinat interven iaț acestoraîn problemelebiserice tianterior apari iei Reformei.ș ț

în general, apelul directlaBiblie iș , prin urmare, experien apersonalăde credin ăț ț , era foarte populară în

sec. al XVI-lea.Der Dieta de la Worms din anul 1521

împăratul german nou ales convoacă Dieta la Worms, unde urmau să fie clarificate chestiunile propusede către Luther.

împăratul Carol al V-lea din dinastia de Habsburg se vede pe sine drept protector al unită ii Bisericii iț ș cere lui L. să revoce învă ăturile sale eretice.ț

scandalul: L. nu revocă, dar se afirmă cu îndrăzneală în fa a celui mai mare conducător secular. Elț revocă învă ăturile sale numai în cazul în care acestea sunt contrazise de Scriptură i de ra iune. El î i urmaț ș ț ș doar propria con tiin ă.ș ț

Luther la Wartburg

împăratul îldeclară pe L. drept inamic public. Luther are prieteni puternici: electorul de Saxonia, Frederic cel În elept. Principii germani sus inț ț

"causa Luther."

se ascunde sub un pseudonim (cavalerulGeorge) la Wartburg, unde traduce Biblia în limba germană.

6



o capodoperă literară, esen ială pentru crearea unei limbi literare germane.ț

Reformase răspânde teș

mul iț principise ata ează deideile lui Luther ș . Par ialdin convingereț , par ialdin motiveț politiceîmpotrivapoliticiiimperiale.

monarhul Carolnuac ionează brutal contraluteranilorpentru că elare nevoie desprijinul lorîn cadrulț opera iunilor salemilitareț . Astfel,Reforma s-a răspândit nestingheritînImperiu.

cu sprijinul tiparului i a predicatorilor ș , precum isus ineriipoliticeș ț .

ωîn 1530lua fiin ă înDietade la Augsburgun grup de principiț care se numesc"protestan i" i care înmâneazăț ș împăratului unmanifest religios, "Confesiunea de la Augsburg".Zwingli i Calvinș

Influen a i deLuther, apar reformatoriț ț iș înalte domenii. Cei mai importan i suntț HuldrychZwingli iș John(Jean) Calvin

Zwingli predică în Zürich, Calvin înGeneva. Ambiisus in cănoua religie(ț spre deosebire de luteranism)este obligată să intervină în politică din motive religioase.

ei pun bazele Bisericii reformate din Elve iaț care va îndepărta toateornamentele dinbiserici(icoane, aur,etc).

Federa ia Schmalkaldică irăzboaielereligioaseț ș

în 1531, s-au alăturat domniiprotestan i ducatelorHesse iSaxoniaț ș în ora ulSchmalkaldenpentru pentru aș oferisprijin militarîmpotriva împăratului.

înurma unor conflicte militare de durată(războaielereligioase), încare uniiprincipiau schimbat taberele,împăratul reu e te să îi înfrângă pe protestan iș ș ț în 1547.Chiar iș a a,ș protestan iinuerau completînvin iț ș .Pacea religioasă de laAugsburg

în 1555, laAugsburg, a fost negociat un armisti iu întreculteț .

regiunileau fostîmpăr ite în zoneprotestante i catoliceț ș .

dacă un principetrecea lao altă credin ăț , noua credin ădevenea i asupu ilor săiț ș ș ; dacă unii refuzauconvertirea, trebuia să părăsească zona. "Cuius regio, eiusreligio".Consecin eleReformeiț

regulile stabilite în1555nu reprezentauo solu ie permanentă(ț care a venitabia dupăRăzboiulde Treizecide Ani, 1648).

partea catolicătrebuia acumsă se reformeze i sărăspundă provocăriiș .

fondarea ordinuluiiezuit iînceputulContrar ș eformei.

consecin ele ulterioareț : separareadintre Biserică i Statș , toleran ăț , dezvoltareaeconomiei moderne iș acapitalismului (Max Weber, Eticaprotestantă)

Imperiu iSchismaș

Războiul de Treizeci de Ani

Istoricul Războiului de Treizeci de Ani

paceareligioasăde1555a fost doarun compromispe termen scurt. CeDisputa confesională a continuat.

problema importantă rămânea cea a inventarului Bisericii iș , astfel, a banilor( i a puterii).ș

pe se va întâmplacunumeroaseledomeniicareau fostsecularizate după 1552 (status quo ante)?

protestan ii doreausă- i păstrezebunurileț ș , catoliciise temeaude orăspândire aReformei_disputăUniunea iLigaș

în 1606se încheieun armisti iucu turciiț ._ accentul cade pe chestiunileinterne

în timpuldisputei confesionale se formeazăUniuneaprotestantă care va include doar câtevaprincipate protestante(1608).

în 1609 este înfiin ată o uniune catolicăț (LigaCatolică) condusă deMaximilianal Bavariei. Se formeazădouătabereopuse.

Războiul de Treizeci de Ani

7



se disting, în general, 4 etape:

primulrăzboi între Boemia i Pfalz(1618-1623)ș

al doilea război între Saxonia inferioară i Danemarca(1624-1629)ș

războiul cu Suedia(1630-1635)

conflictul franco-suedez, conflicteuropean(1635-1648)

important: Războiul de Treizeci de Ania început caun războireligios i a devenitș cel mai mareconflict

pentru suprema iaeuropeanăț (până la Primul Război Mondial)Războiul dintre Boemia i Pfalzș

Bohemian-Pfälzischer război

Crizăîn Boemia. Noul rege al Boemiei, habsburgulFerdinandal II-lea, care,după1619, a devenit împărat,nu a respectatautonomiagarantată(dreptul de alegere a monarhului) i libertateade religieș pecarepredecesorul săuo garantaseBoemiei.

se ajunge larevoltă, care a început cucelebra scenă intitulată"defenestrarea" (23 mai1618).

doi consilieriregaliau fost arunca i pe fereastraCastelului din Pragaț .

acesta esteînceputuloficial alRăzboiul de Treizeci de Ani.

Rege pentruo iarnă

în semn de protestfa ă de recatolicizare inegareadrepturilor lor, stările pragheze î i aleg propriul regeț ș ș (protestant).

rege devine electorul palatin FredericV dinPfalz.

acesta rămâne izolat pe plan interna ional i nu este sus inutț ș ț . Totsprijinul de care se mai bucura dispare

odată cu moarteaîmpăratuluiMatei(1619) i venirii la tron a împăratului FerdinandHabsburgș .

el apierdebătălia decisivăîmpotrivaîmpăratului i a rămasrege doar ș pentru o iarnă_ rege pentru o iarnă

Rezultatulprimei faze

Frederica fost for at săfugăț iș i-a pierdutdemnitateadeelectorpalatinș pe care a primit-o liderulLigiiCatolice, Maximilianal Bavariei

nobiliiprotestan idinBoemiaau fostexpropria iț ț ._recatolicizare consecventă

catolicii se bucură de succes. GrafulTilly, general alîmpăratului, cucere te maiș multeora eprotestante(ș Mannheim, Heidelberg).

Al doilea război între Saxonia inferioară i Danemarca (1624-1629)ș

partea catolicănu s-a bucuratfoarte de mult de victorie datorită interven ieiregeluiDanemarceiț , Christianal IV-lea

în1625,el se alătură principilorprotestan i iț ș stărilor saxone.

Tilly inoulgeneralAlbrechtvonWallensteincâ tigă din nou contraprotestan ilor ș ș ț .

Christian a trebuitsă se întoarcă înDanemarca(dar fără să piardă teritorii)_împărat, la apogeul puteriisale

Ferdinandal II-lea la apogeul puterii sale

8



victoria asupradanezilor a însemnat înfrângereatotalăaprotestan ilor ț

în 1629,împăratula emis"Edictul de restituire". Prin acesta,toatezone i bunurile care au devenitș protestantedupă 1552, au fost retrocedate catolicilor(de exemplu,peste 500 demănăstiri).

greu de aplicat, deoarece aceasta arfi însemnatoschimbareuria ăde putere i deposesieș ș .

Războiul cu Suedia

deja în1630,în cadrulDietei principilor de la Regensburg,împăratula trebuit să facăunele concesiielectorilor.

principii se temeau deputereacrescândă aîmpăratuluidatoratăsuccesuluisău militar

împăratula fost silit să îl înlocuiască pe generalul de succesWallenstein iș să reducă numeric armataimperială

îniunie 1630, Suedia intrăînrăzboi

GustavAdolfal II-lea

motivele intrării în război a regeluisuedezrămân controversate până astăzi: religioase?(apărareafra ilorprotestan iț ț )sau: apărareaintereselorproprii înregiuneaMării Baltice?

războide succesînnord-estulGermaniei(Pomerania), dar fărăsprijin din exterior

abia după jefuirea ora ului Magdeburgde către trupeleimperiales-au alăturatș Suediei iș ora eleprotestanteș .

Campanie militară de succes

coali ia protestantă a fost victorioasă sub conducerea regelui suedezț .

suedezii au înaintat adânc în sudul Germaniei (Bavaria i Lacul Constanceș , mai 1632)

punctul de cotitură al războiului: noiembrie 1632, Bătălia de la Lützen. Suedezii au câ tigat iș ș Wallenstein a trebuit să se retragă, dar Gustav Adolph a căzut în luptă

apoi a lipsit figura integratoare a unui lider.

Suedia se retrage din război

cancelarul lui Gustav Adolph, Axel Oxenstierna, a preluat conducerea Suediei

a încercatsă să îi unească pe protestan i în"ț Federa ia de laț Heilbronn"

dar, dupa ce a pierdut bătălia de la Nördlingen (ianuarie1634), alianta s-a destrămat.

Suedia a trebuit să renun e la toate pozi iile ocupate din sudul Germaniei (ț ț Rin iș Main).

Situa iaț împăratului

Ferdinand i-a schimbat politicaș

el a fost dispus la compromisuri, pentru că obiectivul său principal era să ină la distan ă puterileț ț străine (cum ar fi Suedia).

9



cei mai mul i principi protestan i s-au alăturat păcii propuse de împărat în anul 1635 ("Pacea de laț ț Praga"). (renun area laț Edictul de restituire)

Wallenstein, care a negociat în nume propriu cu inamicul, a fost demis i ucis la ordinul monarhuluiș .

Războiul dintre Suedia i Fran aș ț

odată cu intrarea Fran ei în război (martie 1636)ț , Răzbiul de 30 de ani devine european.

paradox: Fran a catolică s-a aliat cu Suedia protestantăț împotriva împăratului catolic (care este acum,de asemenea, sus inut de unii principi protestan iț ț )

motivele religioase nu vor mai prima în fa a celor politiceț .

Sfâr itul războiuluiș

ultima fază nu a mai fost marcată de mari bătălii i lupteș .

în 1637, moare împăratul Ferdinandal II-lea; fiul său a fost mult mai conciliant.

în general, se sim ea "extenuareaț războiului" la nivel european

Fran a a învins Spania (Portugaliaț se desprinde de Spania în 1640).

Negocierile de pace

din 1643, păr ile epuizate în urma războiului vor începe negocieri în regiunea Westfalia, în ora eleț ș Münster i Osnabrück ș .

cu toate acestea, războiul a continuat (chiar dacă nu cu aceea i intensitateș )

abia la 24 octombrie 1648, odată cu semnarea "Păcii de la Westfalia", conflictul s-a încheiat.

"Pacea de la Westfalia" marchează noua ordine europeană.Prevederile păcii

teritoriale: Fran a ob ineț ț Alsacia, Metz, Verdun iar Suedia, Pomerania

Bavaria păstrează func ia de elector palatinț

confesional: calvini tii sunt inclu i în pacea religioasă (1555)ș ș . Toate cultele sunt acum egale în drepturi.În privin a problemei dreptului de proprietate asupra bunurilor Bisericii i a posesiunilor acesteia a fostț ș

introdus un "an de reglementare" a situa iei existenteț (1624)

suveranii nu mai dreptul de a determina religia supu ilor ș

Informa ii generale despre războiț

marcat de cruzime extremă.

nou tip de conflict:"Războiul hrăne te războiulș ".

Europa a devenit vreme de 30 de ani o tabără militară unică

războiul a fost purtat exclusiv pe teritoriul german: pierderi umane extreme (civili)

prin ”pacea westfalică” s-a împiedicat crearea unui stat german unificat (consolidarea puterii principilor).

10



Ascensiunea Prusiei la statutul de putere mondială

Mit i realitateș

Mitul prusac

între sec. XVII-XIX a evoluat de la un principat nesemnificativ de Brandenburg-Prusia la RegatulPrusiei, care a devenit nucleul Imperiului German (după 1871).

cea mai importantă a statului german din care a derivat Germania unificată este legată de o serie demituri atribuite adeseori germanilor contemporani

"virtu ile"ț prusace: încrederea, onestitate, hărnicia, toleran ăț , cumpătare

Re eta de succes prusacăț

Prusiei devine o superputere europeană (alături de Fran aț , Austria i Rusiaș ), o poveste de succes

succesul nu se explică în primul rând prin "virtu ile"ț prusace, ci prin buna administrare i politicăș .

situa ia politică din Europaț a jucat un rol important în această evolu ie (ț de exemplu, slăbiciuneaPoloniei)

Câteva date despre Prusia

latină: Borussia, a fost ini ial zona de a ezare a tribului baltic al "ț ș prusacilor", mai târziu ocupat decavalerii teutoni

au evoluat din marca "Brandenburg" iș Ordinul CavalerilorTeutoni.

în 1618, s-a ajuns la unirea ducatelor mici de Brandenburg i Ducatul Prusieiș , Brandenburg-Prusia.(linie prusacă de Hohenzollern a dispărut iar statul a trecut către rudele apropiate.

expansiunea Prusiei începe de facto cu Războiul de Treizeci de Ani i principele elector Friedrichș Wilhelm I, numit "mare elector".

Începuturile Prusiei moderne

Frederic Wilhelm I(1620-1688) a urmat o politică prudentă fa ă de marile puteri dupăț Războiul de 30

de ani (Brandenburg a fost de partea protestan ilor ț ), deoarece ara era subdezvoltată i era slăbită militar.ț ș

el a reformat economia i a stabilit o nouă armatăș , puternică

el îngrădit puterea nobililor autohtoni (stărilor) i au dusș o politică absolutistă.

a adus hugheno ii în arăț ț _ reconstruc ieț

Ce este absolutismul

formă de stat a epocii moderne timpurii (s-a dezvoltat intre secolele XVI si XVIII).

Caracteristici-cheie:

consolidarea puterii centrale (regele

11



suprimarea for elor feudale (ț nobilii)

introducerea unei administra ii (ț pre-)moderne

reforme economice (mercantilism)

formarea unei "societă iț de curte" cu reguli stricte.

Prusia devine regat

epoca absolutismului a fost marcată de prestigiul regilor si al principilor

până în 1660, Ducatul Prusiei a fost sub autoritatea coroanei poloneze. Slăbiciunea Poloniei a eliberatPrusia în 1660 de sub suzeranitatea poloneză.

prin urmare, electorul Frederic al III-lea de Brandenburg i-a dorit demnitatea de rege pentru a fi celș pu in egalul ducelui de Saxoniaț , care a fost, de asemenea, rege.

împăratul fost de acord i în 1701ș , are loc încoronarea electorului drept "Regele în(!) Prusia" (Prusia nu

a fost, spre deosebire de Brandenburg, parte a Imperiului, ci au existat încă domenii care apar ineau deț Polonia).

Apogeul Prusiei

odată cu guvernarea lui Friedrich WilhelmI (1713-1740) ia na tereș Prusia ca o mare putere.

regele mai este cunoscut i sub denumirea de "ș Regele Soldat", pentru că el a avut o slabiciune pentruarmată i a creat o armată puternică i profesionistăș ș

este într-adevăr "Regele Soldat", cu toate acestea, nu a condus niciun singur război, ci numai a pregătito armată pe care a lăsat-o mo tenire fiului săuș !

12

Civilizatie Germana

Documents

Transcript of Civilizatie Germana