Germana incepatori

32
LECŢIA 1-ALFABETUL Germana actuală foloseşţe alfabetul latin, la care se adaugă vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) şi o variantă a literei 's', care seamãnã cu litera greceascã “beta” ß. În concluzie în alfabetul german se afla patru litere noi ä, ö, ü, ß ( diacriticele limbii germane ). A a {a} Ä ä {e} B b {be} C c {ţe} D d {de} E e {e} F f {ef} G g {ghi} H h {ha} I i {i} J j {iot} ( in interiorul cuv se pronunta ' i ' ) K k {ka} L l {el} M m {em} N n {en} O o {o} Ö ö {o - lung} P p {pe} Q q {ku} R r {er} S s {es} ( la inceputul cuv se pronunta ' ş ' ) ß {s} ( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ß' ) T t {te} U u {u} Ü ü {iu} V v {fau} ( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' ) W w {vi} 1

description

curs de germana pentru incepatori

Transcript of Germana incepatori

LECIA 1-ALFABETUL

Germana actual folosee alfabetul latin, la care se adaug vocalele cu Umlaut(, , )i o variant a literei's', care seamn cu litera greceasc beta. n concluzie n alfabetul german se afla patru litere noi, , , ( diacriticele limbii germane ).

24

A a{a}

{e}

B b{be}

C c{e}

D d{de}

E e{e}

F f{ef}

G g{ghi}

H h{ha}

I i{i}

J j{iot}

( in interiorul cuv se pronunta' i ')

K k{ka}

L l{el}

M m{em}

N n{en}

O o{o}

{o- lung}

P p{pe}

Q q{ku}

R r{er}

S s{es}

( la inceputul cuv se pronunta' ')

{s}

( poti face referire la aceasta litera spunand'eszett'sau'scharfes ')

T t{te}

U u{u}

{iu}

V v{fau}

( in interiorul cuv se pronunta' f' ')

W w{vi}

X x{iks}

Y y{iepsilon}

( in interiorul cuv se pronunta' iu ')

Z z{et}

Particulariti fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :

use pronunta [oi] eise pronunta [ai] iese pronunta lung [i] schse pronunta [] euse pronunta [oi]

n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie i:ae, respectivoeiue(excepie !!!: n numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca sirespectivsi.

Vocalele duble se pronun mai lung: Haar,Aachen, Meer,...

Consoanele sonoreb, d, g, vse pronun n pozitie finala [p], [t], [c], [f] Ex:ab[ap] ,Bad[bat],Tag[tac],Indikativ[indikatif] .

Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergatoare Ex:statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

Litera'c'apare n cuvintele germane numai mpreun cu'k', marcand faptul ca vocala premergatoare se pronunt scurt Ex:Sack, Deck, Bock,....

Litera'h'precedat de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este vorba de o vocala lunga Ex:Bahn, sehr, Huhn,.....

La nceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere'ch'se pronunta [k] Ex:Chor, Charakter,

Litera'e'n terminatiileel,-em,-ense pronunta ca un''romanesc, atunci cand vorbim foarte clar. Cand vorbim repede, acest''se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] Ex:Mittel, fragen

Litera'r'se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronunta terminatia'er'ca un fel de''romanesc, schitand doar un'r'foarte scurt Ex:Mutter, Kinder,....

Important (Wichtig): Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despreGenul Substantivelor)

LECIA 2-NUMERELE

0 -null{nul}

1 -eins{ain}

2 -zwei{vai}

3 -drei{drai}

4 -vier{fie}

5 -fnf{fiunf}

6 -sechs{secs}

7 -sieben{ziben}

8 -acht{aht}

9 -neun{noin}

10 -zehn{en}

Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retiinumerele in germana 1-10mult mai usor si mai repede decat te asteptai.

Poezie despre numere in germana: Eins,zwei, Polizei, Drei,vier, Grenadier Fnf,sechs, alte Hex Sieben,acht, Gute Nacht ! Neun,zehn, schlafen geh'n .

Vocabular: die Polizei= politist ; der Grenadier= grenadier; alte Hex= vrajitoare batrana; Gute nacht= noapte buna! ; schlafen= a dormi; gehen= a merge;

11 -elf{elf}

12 -zwlf{volf}

13 -dreizehn{draien}

14 -vierzehn{firen}

15 -fnfzehn{fiunfen}

16 -sechzehn{zehen}

17 -siebzehn{ziben}

18 -achtzehn{ahten}

19 -neunzehn{noinen}

20 -zwanzig{vanig}

Presupun ca ai observat ca11si12difera de celelalte numere care se compun din numerele simplede la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16si17!

20 -zwanzig

21 -einundzwanzig

22 - zweiundzwanzig

23 - dreiundzwanzig

...............................

30 -dreiig

31 -einunddreiig

32 - zweiunddreiig

33 - dreiunddreiig

...............................

40 -vierzig

41 -einundvierzig

42 - zweiundvierzig

43 - dreiundvierzig

................................

50 -fnfzig

51 -einundfnfzig

52 - zweiundfnfzig

53 - dreiundfnfzig

................................

60 -sechzig

61 -einundsechzig

................................

70 -siebzig

71 -einundsiebzig

................................

80 -achtzig

81 -einundachtzig

.................................

90 -neunzig

91 -einundneunzig

.................................

100 -hundert

101 - hunderteins

102 - hundertzwei

110 - hundertzehn

131 - hunderteinunddreiig

.................................

1000 - tausend

2000 - zweitausend

100.000 - hunderttausend

.................................

1.000.000 - eine Million

1.500.000 - anderthalb Millionen

2.000.000 - zwei Millionen

1.000.000.000 -eine MilliardeLECIA 3 SALUTUL

Buna dimineata! =Guten Morgen !{gutn morgn} Buna ziua ! =Guten tag !{gutn tag} Buna seara ! =Guten Abend !{gutn abnd} Noapte buna ! =Gute Nacht !{gut naht} Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! =Gr Gott !{grius got}

Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei. Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu religia, are sensul de'Buna ziua'si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi salutului.

Bun ! (informal) =Hi !{hai} Salut ! Alo ! =Hallo !{haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de'Alo'romanesc) Salut ! =Servus !{Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc) Salutare ! =Gr dich!{Grius dih} Bine ati venit ! =Willkommen !{vilkomn} Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei. La revedere ! =Auf Wiedersehen !{Auf viderzeen} La revedere ! =Auf Wiederhren !{Auf viderhiorn} (Aceasta exprimare se foloseste doar in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de'Pe urmatoarea data cand ne auzim')

Aceste doua forme de a spune'La revedere'sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.

Pa ! =Tschss !{ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in germana) pe curand =Bis bald{bis bald} pe mai tarziu =Bis spter{bis peta} pana atunci =Bis dann{bis dan}

Aceste ultime trei forme de a spune'La revedere'in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis spter' vanzatoarei de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.

LECIA 4-BANII

Moneda =Die Mnze{di miune} Moneda de 1 Euro Cent =Die 1 Euro Cent Mnze{di ain oiro ent miune} Moneda de 2 Euro Ceni =Die 2 Euro Cent Mnze{di vai oiro ent miune} Moneda de 5 Euro Ceni =Die 5 Euro Cent Mnze{di fiunf oiro ent miune} Moneda de 10 Euro Ceni =Die 10 Euro Cent Mnze{di en oiro ent miune} Moneda de 20 Euro Ceni =Die 20 Euro Cent Mnze{di vanig oiro ent miune} Moneda de 50 Euro Ceni =Die 50 Euro Cent Mnze{di fiunfih oiro ent miune} Moneda de 1 Euro =Die 1 Euro Mnze{di ain oiro miune} Moneda de 2 Euro =Die 2 Euro Mnze{di vai oiro miune}

Bancnota =Die Banknote{di banknote} Bancnota de 5 Euro =Der 5 Euro Schein{der fiunf oiro ain} Bancnota de 10 Euro =Der 10 Euro Schein{der en oiro ain} Bancnota de 20 Euro =Der 20 Euro Schein{der vanig oiro ain} Bancnota de 50 Euro =Der 50 Euro Schein{der fiunfih oiro ain} Bancnota de 100 Euro =Der 100 Euro Schein{der ain hundart oiro ain} Bancnota de 200 Euro =Der 200 Euro Schein{der vei hundart oiro ain} Bancnota de 500 Euro =Der 500 Euro Schein{der fiunf hundart oiro ain}

Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar numit in germana'wechselstube'insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator:

DIALOG 1:

-Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen!= Buna ziua! Cum va pot ajuta?

-Ich mchte Geld wechseln.= As dori sa schimb bani.

-Welche Whrung mchten Sie?= Ce valuta ati dori ?

-Ich habe Dollars. Knnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen?= Eu am dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?

-Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel?= Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti multi?

-Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebhr?= Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb?

-Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine?= Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

-Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi.

-Hier ist Ihr Geld.= Aici sunt bani dumneavoastra.

-Danke sehr.= Multumesc mult.

Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto erffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:

DIALOG 2:

-Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun?= Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

-Ich mchte ein Giro-Konto erffnen.= As dori sa-mi deschid un cont curent.

-Fr wieviel zeit?= Pentru cat timp?

-Nur fr fnf Monaten.= Doar pentru 5 luni.

-Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie mssen es mit den genauen Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen.= Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.

-Danke sehr. Sie sind sehr nett.= Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.

Vocabular:

wechseln, (um)tauschen{vecseln, um.taun} = a schimba die Whrung{di verung} = valuta amtlich{amtlih} = oficial der Kurs{der curs} = cursul die Mnze{di miune} = moneda die Umtauschgebhr{di umtau.ghebiur} = taxa de schimb, comision der Schein / Geldschein{de ain / gheld.ain} = bancnota erffnen{e.ofnen} = a deschide einfach{ainfah} = simplu berweisen, berwiesen{iubewaizn / iubewizn} = a vira, virat das Formular{das formular} = formular genau{ghenau} = exact der Pass{der pas} = pasaport unterschreiben{untr.raibn} = a semna ausfllen{ausfiuln} = a completa

LECIA 5- LA CUMPRTURI

Knnen Sie mir helfen?{chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati? Ich suche ...{Ih suhe ...} = Eu caut ... Ich mchte ...{Ih miohte ...} = Eu doresc ...

Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din cadrul magazinului. Darf ich?{darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis') Wie kann ich Ihnen helfen?{Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut? Kann ich etwas fr Sie tun?{Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs? Wie viel kostet es?{Vi fil costet es?} = Cat costa? Das ist zu teuer.{Das ist u toia} = Este prea scump Nehmen Sie Kreditkarten?{Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit? Ich schau nur ein bisschen.{Ih au nur ain bishen} = Doar ma uit un pic die Einkufe{di aincoife} = cumparaturi der Verkufer / die Verkuferin{der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare der Kunde / die Kundin{der cunde / di cundin} = clientul / clienta das Obergescho{das obergheos} = etaj die Kasse{di case} = casa de marcat das Angebot{das anghebot} = oferta die Auslage{di auslaghe} = vitrina de magazine die Abteilung{di abtailung} = departament / raion das Regal{das regal} = raft der Preis{der prais} = prt der Einkaufswagen{der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi die Rechnung{di rehnung} = bonul fiscal die Einkaufstasche{di aincaufs.tae} = sacosa de cumparaturi die Tte{di tiute} = sacosa teuer{toier} = scump billig{bilig} = ieftin bequem{becvem} = comod, confortabil zeigen{aighen} = a arata ceva cuiva einpacken{ainpachen} = a impacheta bezahlen{bealen} = a plati nehmen{nemen} = a lua gefallen{ghefallen} = a place

LECIA 6-ALIMENTE

Primul cuvant esential pe care il veti invata din aceasta lectie estedie Lebensmittel{di lebens.mitel} care este traducerea in germana pentru'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti sa va ganditi la el ca fiind construit din doua cuvinte, verbul'leben'(a traii) + substantivul'Mittel'(mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul nostru de trai. Insa in limba germana poti face referire la'mancare / alimente'si cu ajutorul cuvintelor'Essen / Nahrung / Kost / Speise'dar acestea au sensuri usor diferite si se folosc doar in anumite situatii.

das Essen{das esn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima atat'mancare'cat si procesul de a manca die Nahrung{di narung} - are sensul de'nutritie'valabil atat pentru oameni cat si pentru animale si plante die Kost{di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancareEx:Krankenkost{cranchen.cost} = mancare sanatoasa die Speise{di paize} - defineste mai mult tipul de mancareEx:Vorspeise{forpaize} = aperitiv

Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit deja lectia'Animalele'atunci iti v-a fi foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana deoarece acestea sunt formate deseori dinnumele animalului+cuvantul in germana pentru carne(Fleisch)sau sunca(Schinken) die Schweinefleisch{di vain.flai} = carne de porc die Rindfleisch{di rind.flai} = carne de vita die Putenfleisch{di puten.flai} = carne de curcan die Hhnchenfleisch{di henhen.flai} = carne de pui der Schinken{der inchen} = sunca der Putenschinken{der puten.inchen} = sunca de curcan der Hhnchenschinken{der henchen.inchen} = sunca de pui

Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt'Lactatele', poti face referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua cuvinte'Molkerei'{molcherai} sau'Milchprodukt'{milh.product}: der Kse{di cheze} = branza, cascaval die Milch{di milch} = lapte das Milchpulver{das milch.pulver} = lapte praf die Sahne / Rahm{di zane / ram} = frisca / smantana dulce die saure Sahne / Sauerrahm{di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra das Joghurt{das iogurt} = iaurt die Butter{di butr} = unt

Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.: der Reis{der rais} = orez die Nudeln{di nudeln} = fideaua das Ei/ die Eier{das ai / di aia} = ou/ oua die Leber{di leber} = ficat die Wurst{di vurst} = carnat das Wrstchen{das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic das Brot{das brot} = paine das Brtchen{brot.hen} = chifla die Marmelade / Konfitre{di marmelade / confiture} = gem

Dupa cum am clarificat la inceputul acestei lectii puteti spune'fel de mancare'in limba germana'Speise'insa puteti folosi si'Gericht'{gheriht} -!atentie acest cuvant are sensul si de tribunal! das Sandwich{das send.vici} = senvi die Pizza{di pia} = pizza der Kartoffelbrei/ kartoffelpree{der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi der Kartoffelsalat{der cartofel.salat} = salata de cartofi die Pommes frites{di pomes frites} = cartofi prajiti das Schintzel{das niel} = snitel die Suppe{di supe} = supa der Kartoffelgratin{cartofel.gratin} = cartofi gratinati Der Kndel / Klo{de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca, aceasta are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente ) das Steak{das tec} = friptura

LECIA 7- FAMILIE die Mutter(di mutr)= mama der Vater(der fatr)= tata der Bruder(der brudr)= fratele die Schwester(di vestr)= sora die Eltern(di eltern)= parintii die Geschwister(di ghevistr)= fratii die Gromutter(di gros.mutr)= bunica derGrovater(der grosfatr)= bunicul die Groeltern(di gros.eltern)= bunicii der Sohn(der son)= fiul die Tochter(di tohter)= fiica der Onkel(der onchel)= unchiul die Tante(di tante)= matusa der Mann(der man)= sotul die Frau(di frau)= sotia der Urgrovater(der urgros.fatr)= strabunicul die Urgromutter(di urgros.mutr)= strabunica das Kind(das chind)= copilul der Schwager(der vagher)= cumnatul die Schwgerin(di vagherin)= cumnata der Vetter(der fetr)= verisor die Kusine(di cuzine)= verisoara der Neffe(der nefe)= nepot die Nichte(di nihte)= nepoata der Enkel(der enchel)= stranepot die Enkelin(di enchelin)= stranepoata der Verwandte(der fervandte)= ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:1. Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter...(ver ist das? - er ist main fatr / zi ist maine mutr )= Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....2. Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein.(hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. )= Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.3. Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister.(hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caineghevistr)= Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.4. Bist du verheiratet? -Nein, ich bin nicht.(bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. )=Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

LECIA 8- CORPUL OMENESC

Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf(der copf)= capul der Schdel(der edl)= craniu der Stirn(der tirn)= fruntea das Haar(das haar)= parul das Gesicht(das gheziht)= fata, chipul die Schlfen(di lefn)= tamplele die Nacken(di nachen)= ceafa der Kinnbacken(der chin.bachen)= falca der Kiefer(der chifer)= maxilar der Kinn(der chin)= Barbie die Bart(di bart)= barba der Schnurrbart(nur.bart)= mustata die Auge(di auge)= ochi; das Augenlied(das augen.lid)= pleoapa; die Augenbraue(di augen.braue)= spranceana; die Pupille(di pupile)= pupilele; die Wimper(di vimper)= geana; die Nase(di naze)= nasul; der Naseflgel(der naze.fliughel)= nari; das Nasenloch(das nazen.loh)= nara; das Ohr(das or)= urechea die Wange/die Backe(di vanghe / di bache)= obraz der Mund(der mund)= gura; der Zahn(der an)= dinte; der Backenzahn(der bachen.an)= masea; die Lippe(di lipe)= buzele; die Zunge(di unghe)= limba

Partile corpului (Krperteile) der Hals(der hals)= gat der Rumpf(der rumpf)= trunchi die Wirbelsule(di virbel.soile)= coloana vertebrala das Mark(das mark)= maduva spinarii die Schulter(diulter)= umar;die Schulterblatt(diulter.blat)= omoplat der Arm(der arm)= brat der Oberarm(der ober.arm)= brat der Unterarm(der unter.arm)= antebrat der Ellenbogen / Ellbogen(der elen.boghen / el.boghen)= cot die Handflche(di hand.fleche)= palma;handgelenk(hand.ghelenc)= incheietura mainii; der Handrcken(der hand.riuchen)= dosul palmei der Finger(der fingher)= deget der Fingernagel(der fingher.naghel)= unghia de la mana der Bauch(der bauh)= burta die Rippe(di ripe)= coasta die Brust(di brust)= piept; die Brustwarze(di brust.vare)= mamelon, sfarc der Rcken(der riuchen)= spate die Hfte(di hiufte)= sold das Becken(das bechen)= bazin der Hintern(der hinten)= fundul die Beine(di baine)= picioarele der Schenkel, der Oberschenkel(der enchel / der ober.enchel)= coapsa die Wade(di vade)= pulpa der Spann(der pan)= muschi, fibre das Knie(das cni)= genunchi das Schienbein(dasin.bain)= tibie die Ferse(di ferse)= calcai die Zehe(di ee)= deget de la picior; der Zehennagel(dereen.naghel)= unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe) der Magen(der maghen)= stomac die Leber(di leber)= ficat die Niere(di nire)= rinichi die Lunge(di lunghe)= plaman das Herz(das her)= inima die Bauchspeicheldrse(di bauh.paihel.driuse)= pancreas die Gallenblase(di galen.blase)= vezica biliara die Galle(di gale)= fiere das Gehirn(ghehirn)= creier der Nerv(der nerf)= nerv

Exercitiu (bung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii : die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro(albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari) die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig(carn/ obraznic/ borcanat) die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig(groase/ subtiri/ carnoase) die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert(lung/ vopsit/ scurt/ ondulat) Er ist(el este) -hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln(inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

LECIA 9- TIMPULCuvinte si expresii uzuale despre timp: jetzt(ie)= acum heute(hoite) = azi morgen(morgn) = maine bermorgen(iubmorgn) = poimaine gestern(ghestrn)= ieri vorgestern(forghestrn) = alaltaieri nchstes Jahr(nehstes iar) = anul urmator niemals(nimals) = niciodata spter(petr) = mai tarziu sofort(zofort) = imediat tglich(teglih) = zilnic jeden Tag(jedn tac) = in fiecare zi Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi? Heute sind wir im montag(Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

LECIA 10- ANOTIMPURILE Anotimp= die Jahreszeit(iares.ait) Anotimpuri= die Jahreszeiten(iares.aitn) der FRHLING(Friulinc) /das FRHJAHR(Friuiar)= Primavara / Inceputul anului (!!!folosit tot cu sensul de Primavara ) der SOMMER(Somr) = Vara der HERBST(Herbst) = Toamna der WINTER(Vintr) = Iarna

Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este degenul masculindeci va primi"der"in fata, exceptie facand doardas Frhjahr.

LECIA 11- LUNILE ANULUI Lunile anului= Jahres Monate(iares monate) der Januar(Ianuar) = Ianuarie der Februar(Februar) = Februarie der Mrz(Mer) = Martie der April(April) = Aprilie der Mai(Mai) = Mai der Juni(Iuni) = Iunie der Juli(Iuli) = Iulie der August(August) = August der September(Septembr) = Septembrie der Oktober(Oktobr) = Octombrie der November(Novembr) = Noiembrie der Dezember(Deembr) = Decembrie

LECIA 12- ZILELE SPTMNIIZilele saptamanii= die Wochentage (Vohentaghe)

der Montag(Montac) = Luni der Dienstag(Dinstac)= Marti der Mittwoch(Mitvoh) = Miercuri der Donnerstag(Donrstac) = Joi der Freitag(Fraitac) = Vineri der Samstag(Samstac) = Sambata der Sonntag(Sontac) = Duminica

Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna degenul masculindeci va primi"der"in fata.

Alte cuvinte uzuale referitoare la zilele saptamanii in germana:

astazi =heute{hoite} maine =morgen{morgn} poimaine =bermorgen{iubermorgn} ieri =gestern{chestrn} alaltaieri =vorgestern{vorchestrn} zi =tag{tag} zi lucratoare =arbeitstag{arbait.tag} saptamana =woche{vohe}

LECIA 13- PRI DIN ZIPartile din zi=Tageszeit(taghez.ait)

vormittag; in der morgen(formitac; in der morgn) = dimineata mittag(mitac) = pranz nachmittag(nahmitac) = dupa-amiaza abend(abnd) = seara nacht(naht)= noapte

LECIA 14- CULORI die Farben(di farbn) = culorile Farbe(farbe) = culoare wei(vais)=alb grau(grau)=gri schwarz(var)=negru braun(braun)=maro grn(griun)=verde gelb(ghelb)=galben orange(oranje)=portocaliu rot(rot)=rosu rosa(roza)=roz blau(blau)=albastruNuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului'hell-'in fata culorii dorite ->hellgelb(hel.ghelb) = galben deschisNuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului'dunkel-'in fata culorii dorite ->dunkelrot(dunchel.rot) = rosu inchis

LECIA 15- ANIMALE Tier(tiir)= animal Katze(cae)= pisica Hund(hund)= caine Br(ber)= urs Vogel(foghel)= pasare Ente(ente)= rata Fisch(fi)= peste Kuh(cu)= vaca Rind(rind)= vita Schwein(vain)= porc Schlange(langhe) = sarpe Pferd(ferd)= cal Wolf(volf)= lup Elefant(elefant)= elefant Lwe(liove)= leu

LECIA 16- VREMEAEs gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung(es ghibt kain lehtes vetr nur fale klaidung)=nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter(das vetr) der regen(der regn) =ploaia der donner(der doonr) =tunetul der blitz(der bli) =fulger der hagel(der haghel) =grindina der schnee(der nee) =ninsoarea der frost(der frost) =inghet der taifun(der taifun) =taifun windig(vindic)= furtuna wind(vind)= vant sonne(sone)= soare sonnig(soonic)= insorit wolken/himmel(volkn/ himl )= nor bewlkt(bevolkt)= innorat, noros regen(regn)= ploaie regnet(recnet)= a ploua klte(chelte)= racoare kalt(kalt)= rece hitze(hite)= caldura hei(hais)= fierbinte heiter(haitr)= senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

1. Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern(Das vetr in Doiciland und in andern Lendn)=Vremea in Germania si in alte tari.2. Es ist komisches wetter(Es ist comies vetr)= Este o vreme ciudata.3. Ist es sonnig oder bewlkt?(ist es soonic odr bevolkt)= Este insorit sau noros ?4. Hoffentlich regnet es nicht !(Hofentlih recnet es nicht )= Sper ca nu v-a ploua !5. Wie ist das wetter bei euch in Rom ?(Vi ist das vetr pai oih in Rom ?)= Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ?6. Bei uns ist es sonnig !(Pai uns ist es soonic !)= La noi este insorit !7. Es regnet in Berlin.(Es recnet in Berlin )= Ploua in Berlin.8. Es ist sonnig in Bern.(Es ist soonic in Bern)= Este insorit in Bern.9. In Paris und Mnchen schneit es.(In Paris und Mnchen nait es)= In Paris si Mnchen ninge.10. Es istbewlkt in Bucharest.(Es ist bevolt in Bucharest)= Este innorat in Bucuresti.11. Das wetter in Athen ist schn.(Das vetr in Atheen ist oon)= Vremea in Atena este frumoasa.12. In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr)= In Nrnberg este senin.

Wichtig = important

Wetterwrter(vetrviortr)=Cuvinte despre vreme Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin"der" Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti"es"=>ex:Es regnet= ploua; Es schneit= ninge;Esist kalt= este frig;Es ist bewlkt =este noros;Esist sonnig =este insorit;Esist hei =este cald;Esist windig =este vant

LECIA 17CEASUL

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari:

Wieviel Uhr ist es?(Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ? Wie spt ist es?(Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului

08:00 => Es ist acht uhr.= Este ora opt. 08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt. 08:15 => Es ist acht uhr undfnfzehn minuten./ Es istfnfzehnminuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./(!acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:30 => Es ist acht uhr unddreiigminuten./ Es ist halb neun.= Este ora opt si treizeci de minute./( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:40 => Es ist acht uhr undvierzigminuten./ Es istzwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten.= Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./(!acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:45 => Es ist acht uhr undfnfundvierzigminuten./ Es istfnfzehnminuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es istdreiviertel neun.= Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./(!acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:55 => Es ist acht uhr undfnfundfnfzig minuten./ Es istfnf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun.= Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua

Wichtig = important

Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti"um"=> ex:umneun uhr = la ora noua;umacht uhr undvierzigminuten = la ora 08:40 Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti"am"=>ex:Ich gehe in die schuleamsamstag = Eu ma duc la scoala sambata. Cand faci referire la o luna din an folosesti"im"=> ex: Mein geburtstag istimJuni. = Ziua mea de nastere este in iunie.

Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

1.Wann stehst du am Sonntag auf?(Van tehst du am Sontac auf?)= La ce ora te trezesti duminica?1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf.(Ih tehe um noin ur am Sontac auf.)= Ma trezesc la ora noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du?(Fon van bis van arbaitest du?)= De cand pana cand muncesti tu?2.Ich arbeite von acht uhr undfnfzehn minuten/ 08:15 bissechszehnuhr unddreiigminuten/ 16:30.(Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.

3.Wann machst du Mittagspause?(Van mahst du mitacpause?)= Cand faci pauza de pranz?3.Ich mache mittagspause umzwlf uhr/ 12:00.(Ih mahe mitacpause um12:00 uhr)= Eu fac pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen?(Van ghest du lafn?)= Cand te duci la culcare?4. Ich gehe umzweiundzwanziguhr/ 22:00 schlafen.(Ih ghee um22:00 urlafn)= Ma duc la ora22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

1. Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im stau)= Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.2. Wann kommst du?(Van komst du?)= Cand vii?3. Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter.(Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.)= Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.4. Ich komme gegen drei(Ih kome gheghen drai.)= Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen= a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

LECIA 18- DIRECII- STNGA, DREAPTA,

Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba'unde'si anume'wo'si'wohin'.

'wo'este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau locex:Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?) 'wohin'este folosit pentru a intreba'incotro'ex:Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)

Vocabular pentru directii: directii =richtungen(rihtunghen) dreapta / la dreapta =rechts / nach rechts(reht / nah reht stanga / la stanga =links / nach links(lincs / nah lincs) in jos, mai departe pe =entlang(entlang) inapoi =zurck(uruc) in directia a ... / catre ... =in Richtung auf ...(in rihtunh auf ...) tot inainte =geradeaus(gherade.aus) pana la =bis zum (zur)(bis um, ua)

Punctele cardinale in germana: im Norden von ....(im norden fon)= laNord de .... nrdlich von ....(nordlih fon)= laNord de ....

im Sden von ....(im siuden fon)= laSud de ... sdlich von ....(siudlich fon)= laSud de ....

im Westen von ....(im vesten fon)= laVest de .... westlich von ....(vestlih fon)= laVest de ....

nordwestlich von ....(nordvestlih fon)= laNordVest de .... sdwestlich von ....(siudvestlih fon)= laSudVest de ....

im Osten von ....(im osten fon)= laEst de .... stlich von ....(ostlih fon)= laEst de ....

nordstlich von ....(nordostlih fon)= laNordEst de ... sdstlich von ....(siudostlih fon)= laSudEst de ....

Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :

Wo liegt Nrnberg?(Vo ligt Niurnberg?)= Unde se afla Nrnberg? Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen(Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen)= Nrnberg se afla la nord de Mnchen. Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ?(Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?)= Cunosti / Cunoasteti Nrnberg ? Nrnberg? Wo liegt denn das?(Niurnberg? Vo ligt den das?)= Nrnberg ? Unde se afla asta? Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart .(Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon tutgart)= Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.

LECIA 19- CONVERSAIE LA CAFENEA

Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.

Wie heien Sie ?(Vi haisen zi ?)= Cum va numiti?Wie heit du?(Vi haist du?)= Cum te numesti?Was ist Ihre name ?(Vas ist ire name?)= Care este numele Dvs?Was ist deine name?(Vas ist taine name?)= Care este numele tau?

Ich heie Andra !(Ih haise Andra)= Ma numesc Andra !Ich bin Andra !(Ih bin Andra !)= Eu sunt Andra !Mein name ist Andra !(Main name ist Andra )= Numele meu este Andra !

Woher kommen Sie?(Voher komen zi?)= Dvs. de unde proveniti / sunteti?Woher kommst du?(Voher komst du?)= Tu de unde provii / esti ?Ich komme aus Rumnien !(Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.

Wo wohnen Sie?(Vo vohnen zi?)= Unde locuiti Dvs.?Wo wohnst du?(Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?Ich wohne jetzt in Berlin!(Ih vohne ietzt in Berlin)= Eu locuiesc acum in Berlin.

Sprechen Sie deutsch?(prehen zi doici?)= Vorbiti germana?Sprichst du deutsch?(prihst du doici?)= Vorbesti germana?Ja, aber nicht so gut!(Ia, abe' niht so gut!)= Da, dar nu asa de bine !

Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du?(Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst du? )= Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch.(Ih prehe etvas English und ain bishen doici.)= Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

Welche Sprachen Spricht man in Deutschland?(Velhe prahen priht man in Doiciland?)=Ce limbi se vorbesc in Germania?Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.)= La noi se vorbeste numai germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache?(Vas ist Ir / dain muterprahe?)= Care este limba Dvs./ ta materna?Mein Muttersprache ist rumnisch.(Main muterprahe ist rumeni.)= Limba mea materna este romana.

Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid?(Varen zi / Varst du on mal in Madrid?)= Ati / Ai fost vreodata in Madrid?

Ja, ich war in Madrid !(Ia, ih var in Madrid!)= Da, am fost in Madrid.Nein, ich war nicht in Madrid!(Nain, ih var niht in Madrid!)= Nu, n-am fost niciodata in Madrid!

Was ist das?(Vas ist das?)=Ce este asta?

Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.)= Asta este Centrul de Conventii.

Wo ist denn das?(Vo ist den das?)= Unde este asta ?

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur.(Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.)= Este in Singapore / C.C. este in Singapore.

In welchem Land ist das?(In velhem Land ist das?)= In ce tara este asta?

Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien.(Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.)= Este in Asia. / Singapore este in Asia.

Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ?(Entciuldigung, ist hir frai?)= Scuzati-ma, este aici liber?

Haben Sie ein tisch frei fr drei personen?(Haben zi ein ti frai fiur drai personen?)= Aveti o masa libera pentru trei persoane?

Ja klar, bitte! / Nein, schade! /Es tut mir leid(Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid)= Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.

Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken?(Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?)= Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?

Zahlen, bitte!(alen, bite)= Nota va rog!

Ich mchte zahlen, bitte!(Ih miohte alen, bite)= As dori sa platesc, va rog.

Zusammen oder getrennt?(uzamen od ghetrent?)= Impreuna sau separat?

Das macht 9,5 Euro.(Das maht 9,5 oiro)= Face 9,5 euro.

Bitte, past 10 Euro.(Bite, past 10 oiro)= Va rog , pastrati pana la 10 euro.

LECIA 20 URRI PENTRU ZIUA DE NATERE

Urari pentru zi de nastere=Wnsche zum Geburtstag{Viune um gheburstag}

Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si sarbatorit/a, daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.

Alles Gute zum Geburtstag!{Ales gute um gheburstag} = La Multi Ani varianta cea mai comuna de a spune"La Multi Ani"in tarile vorbitoare de limba germana insa traducerea reala ar fi:Toate cele bune pentru ziua ta de nastere!Herzlichen Glckwunsch zum Geburtstag!{Herlihen Gliuc.viun um Gheburstag} = Felicitari pentru ziua ta de nastere!Ich wnsche dir alles Gute!{Ih viune dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune!Alles Liebe und Gute fr dich!{Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! / Toata iubirea si binele pentru tine!Alle guten Wnsche zum Geburtstag!{Ale gutn viune um Gheburstag} = Toate urarile de bine pentru ziua ta!Wir gratulieren dir ganz herzlich!{Wiie gratulirn dia gan herlih} = Te felicitam din inima / sincer / foarte mult!Zum Geburtstag wnsche ich dir alles Gute!{um gheburstag viune ih dia ales gute} = Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune!Mgen alle deine Wnsche in Erfllung gehen!{Miogn ale taine viune in efiulung ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate!

Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" : Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.

Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glckwnsche.{Ih zende inen u irem gheburstag maine herlihen gliucviune} = Va trimit de ziua dumneavoastra felicitarile mele calduroase!Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich!{u irem gheburstag gratulirn wiie inen herlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer!Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wnsche! {Ih zende inen aus de fane maine bestn viune} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!Ich wnsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute!{Ih viune inen u irem gheburstag ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!Mge dir das neue Lebensjahr Glck, Gesundheit sowie viele schne Momente bringen!{Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file one momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoase!

Dupa formularea de baza"Ich wnsche dir / Ihnen"poti sa adaugi:

Glck{gliuc} = norocFrohsinn{fro.zin} = fericit, bucurosFreundschaft{friond.aft} = prietenieFreunde an Deiner Seite{frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tineLiebe{libe} = dragoste, iubireErfolg{erfolg} = succesMut und Kraft{mut und craft} = curaj si putereGesundheit{ghesund.hait} = sanatateSpannende Erlebnisse{panende erlebnise} = experiente interesante

LECIA 21-MESERII

profesii, ocupatii =Berufe{berufe}functionar =der Angestellte, die Angestellte{de, di anghetelte}

Profesii care necesita scoli de meserii:

asistent() medical() =der Krankenpfleger, die Krankenschwester{de crancn.flega, di crancn.vesta}ajutor in productie (fabric) =der Produktionshelfer{de producions.helfa}brutar(ia) =der Bcker, die Bckerin{de beca, di becherin}buctar(eas) =der Koch, die Kchin{de coh, di cohin}casier =der Kassierer{de casiera}chelner(i) =der Kellner, die Kellnerin{de chelna, di chelnerin}coafez =die Friseurin{di frizurin}croitor(eas) =der Schneider, die Schneiderin{de naida, di naidarin}electrician =der Elektroinstallateur, Elektriker{de electro.instalator, electrica}femeie de servici =die Putzfrau{di pu.frau}frizer =der Herrenfriseur{de heren.frizor}grdinar =der Grtner, die Grtnerin{de ghertna, di ghertnerin}instalator =der Klempner, Installateur{de clempna, instalator}mcelar() =der Metzger, die Metzgerin{de mega, di megarin}mecanic auto =der Automechaniker{de auto.mecanica}muncitor in construcii =der Bauarbeiter{de bau.arbaita}pompier =der Feuerwehrmann{de foia.ver.man}sofer(i) =der Fahrer, die Fahrerin{de fara, di fararin}sofer de camion =der LKW-Fahrer{de el.ca.ve-fara}sofer de autobuz =der Busfahrer{de bus.fara}sofer de taxi =der Taxifahrer{de taxi.fara}tamplar =der Schreiner{de raina}vanztor(oare) =der Verkufer, die Verkuferin{de fercoifa, di fercoiferin}zidar =der Maurer{de maura}zugrav =der Maler, Malermeister{de mala, mala.maista}

Meserii care necesita studii superioare:

angajat() la banc =der, die Bankangestellte{de, di banc.anghetelte}avocat =der Rechtsanwalt{de reh.anvalt}arhitect() =der Architekt, die Architektin{de arhitect, di arhitectin}bibliotecar() =der Bibliothekar,die Bibliothekarin{de biblioteca, di bibliotecarin}contabil() =der, die Buchhalter{de, di buh.halta}dentist() =der Zahnarzt, die Zahnrztin{de an.art, di an.ertin}doctor(i) =der Arzt, die rztin{de art, di ertin}inginer =der Ingenieur, die Ingenieurin{de ingenior, di ingeniurin}judecator =der Richter{de rihta}jurnalist() =der Journalist, die Journalistin{de jurnalist, di jurnalistin}poliist() =der Polizist{de poliist}profesor, profesoar =der Lehrer, die Lehrerin{de lera, di lerrin}programator de calculator =der Programmierer, die Programmiererin{de programira, di programirin}secretar =die Sekretrin{di zecreterin}traducator =der bersetzer, die bersetzerin{de uba.zea, di uba.zeerin}veterinar =der Tierarzt{de tir.art}

Meserii mai speciale:

actor =der Schauspieler{de au.pila}antrenor =der Trainer{de treina}artist =der Knstler, die Knstlerin{de cunstla, di cunstlarin}fotograf() =der Fotograf, die Fotografin{de fotograf, di fotografin}scriitor =der Schriftsteller{de rift.tela}

Meserii pentru tineri :)

elev() =der Schler, die Schlerin{de ula, di ularin}student() =der Student, die Studentin{de tudent, di tudentn}