MOTTO: „Cine vrea să rezolve o problemă, caută soluţii, iar cine nu vrea, găseşte justificări”.

Publicaţie independentă de informare locală. Se distribuie gratuit în zilele de 15 şi 30 ale lunii. Tiraj: 700 exemplare

NNrr.. 2233-- DDuummiinniiccăă 1155..0077..22000077 Publicaţia apare şi pe internet la adresa: www.ianosel.com CCoooorrddoonnaattoorr:: MMiihhaaii AAuurreell IIaannooşşeell

Din ciclul: CINE MINTE ŞI FURĂ!

Episodul 6: BOLNAV DE ... VICLENIE

Credeaţi careva dintre cei care citiţi aceste rânduri, că mi s-a golit cartuşiera? Staţi liniştiţi şi ţineţi aproape, că muniţie am suficientă pentru încă 320 de zile. Ţintele rămân în permanenţă aceleaşi: cei care mint şi fură! Unii naivi mă întreabă, cum de am atâta curaj? Simplu: timp de 30 de ani am făcut o profesie şi o pasiune din a mă

lupta cu escrocii care băgau mâna în buzunarul statului sau al comunităţii iar în asemenea confruntări, sentimentul de teamă treptat dispare. Nimeni până acum nu a avut forţa şi argumentele cu care să mă doboare. Credeţi că a apărut între timp vreunul capabil să o facă? Sunt pregătit ! Şi încă ceva: În lupta cu bădăranii, folosesc întotdeauna armele lor ... . Pe parcurs voi veni şi cu alte argumente. Haideţi însă să continuăm deocamdată, cu cele prezentate în numerele anterioare ... .

„AGENDA CONSILIULUI JUDEŢEAN TIMIŞ” Nr. 4/mai 2007

Reporter: Aţi simţit vreodată concret efectele pe care le are faptul că oraşul este aşezat la ceva distanţă de şoseaua Timişoara – Belgrad? Viorel Ştefan: Le-am simţit, mai ales că toţi investitorii vin la noi cu aere.

Dar acum - când vă cunosc opinia - ne mai bat ei oare la uşă? Cum se face că nu merg cu aceleaşi „aere” şi pe la Ghilad, Peciu-Nou, Giulvăz, Giera, Foeni, Banloc sau Parţa? Trece vreun drum european pe la ei? Toate comunităţiile din jur fac câte un pas înainte şi ne salută din mers, în timp ce noi - orăşeni fiind - mergem ... tot înapoi ?!

Reporter: Domnule primar, e de notorietate faptul că la Ciacova, părintele Gheorghe Kobor are o activitate rodnică, e filantrop. Viorel Ştefan: Da, domnul părinte e filantrop, dar interesul fiecare şi-l canalizează spre activitatea pe care o coordonează. Reporter: Sunteţi puţin răutăcios ... Aţi lucrat ani de zile cu dânsul. Viorel Ştefan: Nu sunt răutăcios !

E-he-hei bade Viorele, s-a-ngroşat şoriciul pe matale! Nu uita formula de adresare: Săru’ mâna părinte! Rosteşte-o din ce în ce mai des şi chiar după fiecare rugăciune de seară, că aşa-i frumos! Prietenii ştiu de ce! ...

Reporter: V-a sprijinit Biserica Romano-Catolică să ajungeţi primar? Viorel Ştefan: Eu mulţumesc tuturor celor care m-au votat, dar mai ales celor care nu m-au votat, deoarece îmi creează un avânt ca să muncesc mai mult ... Nu ştiu cât am fost sprijinit (n.r. de comunitatea catolică).

Dacă tot ne mulţumiţi „mai ales” la cei care nu v-am votat, poate data viitoare vor dori mai mulţi să fiţi la fel de mărinimos şi cu ei. Pe partea cealaltă, la cât „avânt” aveţi din partea publicaţiei „Cetatea Ciacovei” de un an încoace, oraşul nostru ar trebui să arate ca „grădina raiului”. Ne între-băm cum ar fi arătat dacă nu vă sensibilizam noi şi nu vă dădeam ... avânt? Ooooooo, dar asta e prea de tot: nu vă mai amintiţi cât v-a sprijinit comunitatea catolică să ajungeţi primar? Personal, refuz orice comentariu. Un singur lucru să-l reţineţi: vă veţi convinge cu siguranţă, atunci când nu vor mai accepta să vă ţină în braţe !

Reporter: Cum vă descurcaţi cu Consiliul Local? Viorel Ştefan: ... n-aş putea spune că sunt frecuşuri. Poate doar din partea unui singur personaj (n.r. adică ... EU). Reporter: Să fie vorba de fostul d-voastră contracandidat din 2004 ?

Viorel Ştefan: Contracandidaţi au fost mai mulţi ... Reporter: E vorba de cel mai puternic, de principalul contracandidat ... Viorel Ştefan: Să zicem ... Dacă omul ar avea idei constructive, nu ar fi nimic, dar tot timpul spune că nu se poate vorbi cu primarul, deşi niciodată nu a vrut să poarte un dialog real ...

Vezi ce rău eşti nea’ Viorele? Cine a fost primul care te-a felicitat pentru „victorie” la ultimele alegeri locale (chiar înainte de anunţarea rezultatului), nu eu? Cine a venit mereu la d-ta la birou în primele luni după reinstalare (însoţit pe rând de consilierii locali Mîrzoca Marius şi Peiovici Bogdan), cu propuneri concrete pentru redresarea situaţiei, nu cumva tot eu? Care este singurul consilier local care a întocmit „proiecte de hotărâre” (mai exact 7), fiind toate aprobate în Consiliul Local şi pus în aplicare doar unul (cel privind instalarea staţiilor de autobuz)? Pare-mi-se că tot de mine-i vorba! Mai sunt multe altele pe care le tot prezint de vreun an (şi vor mai urma), în publicaţia „Cetatea Ciacovei”, la vederea căreia vă apar bube pe faţă.

Reporter: Aveţi proiecte importante pe care vreţi să le finalizaţi până la sfârşitul mandatului de primar? Viorel Ştefan: Printre proiectele care se vor finaliza, se numără construcţia unei săli de sport competiţionale.

Vedeţi cât de frumos ne minte din nou?! Sala de sport, se construieşte de Compania Naţională de Investiţii - S.A., cod unic de înregistrare 14273221, atribut fiscal R, cu sediul central in Bucureşti, str. Horaţiu nr. 28, sectorul 1, telefon 021/316.73.83(84), mobil: 0745.11.00.21, fax- 021/316.73.81. Punct de lucru: Bucureşti, str. Baldovin Pârcălabul nr. 1, sectorul 1, telefon 021/312.77.43(46), mobil 0745.11.00.11. Am dat toate datele de identificare, ca să vedeţi că sunt „pe fază” şi poate doresc unii dintre cititori să obţină şi alte informaţii suplimentare. Finanţatorul lucrării este Guvernul României iar Primăria Ciacova nu are niciun merit în toată afacerea. Eventual Consiliul Local, care a stabilit locaţia. Şi ca o părere personală: consider că a fost prost aleasă... .

Nu rataţi numerele viitoare ale publicaţiei! Hora încă nu a început. Muzicanţii sunt pe drum ... .

(AMR – 320) MIHAI AUREL IANOŞEL

DIN TRECUTUL ISTORIC

TIPOGRAFII ÎN CIACOVA

Începând cu acest număr al publicaţiei nostre, vom începe un serial referitor la viaţa cultural-artistică şi sportivă din oraşul nostru, urmând a prezenta celor interesaţi în numerele viitoare, aspecte legate de şcoala ciacoveană, mişcarea sportivă, culturală, artistică, articole despre oameni de seamă ai Ciacovei, de ieri şi de azi. De un real folos ne-a fost şi ne va fi în demersul nostru, traducerea din limba germană a monografiei Ciacova-târg în Banat, de Wilhelm Merschdorf, realizată de minunatul domn Alexander Ştefi, căruia îi mulţumim şi pe această cale. Ne vom referi pentru început, la un domeniu mai puţin cunoscut ciacovenilor de azi: tipografiile, publicaţiile şi librăriile din Ciacova. Prima tipografie din Ciacova a luat fiinţă în anul 1880, în clădirea aflată azi pe strada Nicolae Bălcescu la nr. 22. Proprietarul ei a fost editorul, tipograful şi istoricul Franz Julius Wettel, acesta aducând de la Viena aparatele necesare realizării tiparniţei. În anul 1881, Wettel vinde tipografia fraţilor Chudy (tipografi de meserie), care o vor deţine până în anul 1899. Aceştia vor deschide aici şi prima librărie din Ciacova, vor tipări primul ziar ciacovean, Csakovaer Wochenblatt (Foaie săptămânală ciacoveană), iar din 1882 şi până în 1905, mai cunoscutul săptămânal Csakovaer Zeitung (Ziarul Ciacovei), ambele în limba germană. Csakovaer Zeitung a fost cel mai longeviv şi mai important ziar apărut vreodată în Ciacova, oferind locuitorilor de atunci informaţiile necesare desfăşurării traiului zilnic înfloritor, chiar dacă înaintaşii noştri nu se aflau sub administraţie românească. De altfel, unirea cu România în 1918 a adus multe dezamăgiri celor de atunci de dincoace de Carpaţi, dar acesta este deja alt subiect.... În anul 1900, tipografia şi librăria ajung în proprietatea lui Peter Gradl, care le deţine până în 1915, fiind tipărit aici săptămânalul de limbă maghiară Csakova es Videke (Ciacova şi împrejurimile), care apare din 1903 până în 1915, şi care a fost continuatorul în fapt, al celor anterioare. Între 1918-1926 proprietarul tipografiei şi librăriei este Julius Grammer, iar după 1926, în urma căsătoriei cu fiica acestuia, ginerele său, Alecsandar Protici. În 1934, reapărea Tsakowaer Zeitung, cu un titlu scris cu altă ortografie, tot în limba germană. BOGDAN SECULICI

Tipografia din Ciacova a avut la vremea respectivă un rol deosebit, realizând publicaţiile şi documentele necesare în cele patru limbi, vorbite atunci de aproape toţi locuitorii Banatului: română, germană, maghiară şi sârbă. Ca o comparaţie, prima tipografie din Banat se deschidea la Timişoara în 1771, din iniţiativa împăratului Iosif al II-lea, iar la Lugoj, acest lucru se întâmpla în 1852. Librăria şi tipografia „Alecsandar Protici” va funcţiona la Ciacova la fel ca şi cele anterioare, pe actuala stradă Bălcescu la nr. 22, până după al doilea Război Mondial. Trebuie spus că această stradă situată în imediata apropiere a Pieţei Cetăţii, a fost până în preajma celei de-a doua conflagraţii mondiale, una dintre cele mai importante, dinamice şi frumoase zone din Ciacova, aşa cum o arată şi fotografiile de epocă, cu prăvălii, ateliere, case zvelte şi bine îngrijite, aici locuind medici, avocaţi, farmacişti, reprezentanţi ai burgheziei şi intelectualităţii ciacovene.

„Csák – Régi városház – utca ”

Comunismul instaurat în România după 1945, a avut un rol nefast, prin naţionalizarea întreprinderilor, caselor şi mijloacelor de producţie, din anul 1948 totul rămânând doar o frumoasă amintire..... Familia Protici emigrează în 1948 în Jugoslavia, după ce autorităţile comuniste îi confiscaseră în mod abuziv ca în atâtea alte cazuri, aproape totul. Fiul lui Alecsandar Protici, revenind în urmă cu câţiva ani să-şi revadă casa părintească, amintea pe lângă tipografie, de tablouri, mobilier, trofee de vânătoare, toate de o mare valoare, lăsate în locuinţa de la Ciacova şi dispărute în totalitate, fără urmă, în împrejurările foarte tulburi de atunci. Bunicii mei, cumpărând casa respectivă în 1967, mai găseau pe locul fostei tipografii doar un morman de moloz. Nu s-a mai păstrat nimic din fosta tipografie.... Locul unde s-a aflat aceasta, se găsea între locuinţele fam. Seculici, de pe strada Bălcescu şi fam. Petcu Trifu, de pe strada Tudor Vladimirescu. O plăcuţă din plumb, de 11x 6 cm, găsită în pământ, în urma lucrărilor agricole pe locul unde s-a aflat tipografia, mai aminteşte de gloria de altădată. I-o voi dărui domnului Protici jr., dacă mai trăieşte şi va mai reveni la Ciacova..... Deşi bănui că nu voi avea şanse de izbândă, deocamdată riscând ca gestul meu să fie considerat ca fiind unul deplasat dar perfect normal într-un oraş care se respectă, lansez o propunere conducerii Primăriei din Ciacova: să monteze, pe faţada casei unde a funcţionat începând cu anul 1881, prima librărie şi tipografie din Ciacova, o placă care să ateste acest lucru (cred eu), de mare importanţă pentru viaţa culturală a comunităţii noastre! Dar bănui răspunsul: „Sunt probleme mult mai importante de rezolvat.....” Trăi-vom oare, să vedem dusă la capăt măcar una dintre ideile sau propunerile constructive, sau ne vom amăgi în continuare cu veşnice promisiuni, ca şi până acum?!

„PENTRU CĂ ŞTIU CE-NSEAMNĂ DUREREA ...“

În numărul trecut al publicaţiei, făceam referire la unele gesturi de solidaritate cu durerea familiei Rus, gesturi care m-au marcat profund. Aşa cum am promis, mă voi referi mai jos la unul dintre acestea: În 15.06.a.c., am fost solicitat de colectivul „Enel S.A.“ (IRET), pentru donaţii în sprijinul lui Codruţ Rus. Însoţit de domnul Nicu Ciulonescu, am ajuns în câteva minute în mijlocul salariaţilor. Au făcut fiecare donaţii, în funcţie de posibilităţi. Printre aceştia se afla şi domnul Gheorghe Dogar din Obad. A înmânat domnului Ciulonescu o bancnotă de 50 (500.000) de lei. La întrebarea acestuia, „Cât vreţi să donaţi?“, a răspuns foarte categoric: „- Întreaga sumă!“. Ştiind că are o familie numeroasă şi un salariu modest, (din care aproape jumătate îl cheltuieşte pentru medicamente), mi-am permis să-l întreb ce-l determină să facă acest gest? M-a privit prelung, începând să i se umezească ochii. A scos o batistă din buzunar, şi-a sters lacrimile şi mi-a răspuns: - Pentru că ştiu ce-nseamnă durerea! ...

Am rămas fără replică. Am primit atunci, de la acest OM, una dintre cele mai frumoase lecţii de omenie. Gestul său, cât şi al unui infirm (cu ambele picioare paralizate), m-au determinat să afirm în publicaţia precedentă, că printre noi trăiesc oameni minunaţi. În numărul viitor, voi prezenta şi acest caz. O veste bună pentru toţi cei aflaţi într-un fel sau altul, alături de Codruţ: în 5 iulie, după o operaţie complicată care a durat peste 4 ore, i-a fost salvat piciorul. Urmează o nouă perioadă, cea de recuperare. Fără ajutorul celor mulţi (a căror nume au fost şi vor fi în continuare menţionate în publicaţia noastră), şansele de reuşită erau mult reduse. Şi ca de fiecare dată, prezentarea donatorilor:

Nr. crt. NUMELE ŞI PRENUMELE DATA

SUMA DONATĂ RON LEI VECHI

91 TUHUŢ DANIEL 28.06. 10 100.000 92 GLIGUŢĂ NICOLAE GHE. 29.06. 30 300.000 93 MÎRZOCA MARIUS 29.06. 100 1.000.000 94 ION COVACI PETRU 29.06. 10 100.000 95 ION COVACI MARIA 29.06. 10 100.000 96 DINESCU RADU 29.06. 100 1.000.000 97 FÂNTÂNARU FLORIN 30.06. 100 1.000.000 98 CRISTEA TIMI 02.07. 100 1.000.000 99 POLIŢIA ORAŞ CIACOVA 03.07. 400 4.000.000

100 ŞIMON ANGELA 03.07. 30 300.000 101 RADOVAN FLORICA 03.07. 50 500.000 102 GLIGA LUCREŢIA 09.07. 50 500.000 103 BRĂNESCU DELIA 10.07. 10 100.000 104 BRĂNESCU MIHAI VASILE 10.07. 10 100.000 105 FLOREA GHEORGHE 10.07. 30 300.000 106 LIVĂDARIU VIORICA 10.07. 100 1.000.000 107 MINDA ELENA 10.07. 15 150.000 108 MUREŞAN I. ANA 10.07. 50 500.000

Până la 12.07.2007, s-au donat 5.988 (59.880.000) lei din nece-sarul de 13.500 (135.000.000) lei. Pe numele IONEL RUSALIM RUS este deschis la „Banca Română de Dezvoltare“, cont: RO46BRDE360SV46950703600 în care persoanele sau firmele care doresc, pot face depuneri în lei. Acţiunea de colectare a banilor - pentru achitarea datoriilor rezultate din împrumuturile contractate pentru intervenţia chirurgicală - este coordonată în continuare de domnul Nicu Ciulonescu (tel. 0740 778 922).

Coordonatorul publicaţiei

APEL LA TRANSPARENŢĂ - Anunţ în reluare -

În numărul trecut al publicaţiei, prezentam o solicitare din partea mai multor enoriaşi din Ciacova - care au donat bani pentru extinderea cimitirului ortodox - de a prezenta numele persoanelor şi sumele donate pentru executarea lucrării. Colectivul care a coordonat această activitate şi a încasat banii, nu ne-a contactat încă. Rămânem în aşteptarea tabelului întocmit pe baza chitanţelor eliberate, pentru a vă putea prezenta situaţia solicitată. De îndată ce vom intra în posesia datelor, vom trece la publicarea lor.

IMAGINE DEZOLANTĂ

Una din laturile cimitirului ortodox al oraşului Ciacova.

Vă întrebaţi desigur, cine este vinovat că s-a ajuns în această situaţie? Ne permitem să vă răspundem, tot printr-o întrebare: - Pe câţi dintre cei din conducerea actualei administraţii publice locale (în „parohia“ cărora se află şi acest loc al retragerii finale), i-aţi văzut vreodată ducând o floare ori aprinzând o lumânare, pentru vreo rudă sau prieten? Iată unde poate duce „conflictul“ dintre comunitatea română şi cea sârbă, inventat de domnul primar Viorel Ştefan (membru al Consiliului Parohial), la care făcea referire într-un interviu recent, dat unui reporter de presă. Şi totuşi ... peştele de la cap se-npute!

- Redacţia - Coordonatorul publicaţiei, îşi asumă personal întreaga respon-

sabilitate pentru materialele redactate, sub rezerva prezentării unor dovezi suplimentare, scrise, audio sau foto, dacă situaţia o va impune.