MOTTO: „Cine vrea să rezolve o problemă, caută soluţii, iar cine nu vrea, găseşte justificări”.

Publicaţie independentă de informare locală. Se distribuie gratuit în zilele de 15 şi 30 ale lunii. Tiraj: 700 exemplare

NNrr.. 1199 -- MMaarrţţii 1155..0055..22000077 Publicaţia apare şi pe internet la adresa: www.ianosel.com CCoooorrddoonnaattoorr:: MMiihhaaii AAuurreell IIaannooşşeell

AFACERI PĂGUBOASE ( V )

Voi relua seria întreruptă a prezentării afacerilor păguboase ale celui ce se află la cârma destinelor comu-nităţii noastre, d-l primar Viorel Ştefan. Aşadar... În curând se împlinesc zece luni de la inaugurarea Casei de cultură din Ciacova. In numărul doi al publi-

caţiei noastre, salutam evenimentul, exprimându-mi în acelaşi timp speranţa revigorării activităţii culturale în Ciacova şi satele aparţină-toare. Redau mai jos un fragment din articolul la care fac trimitere:

„... Cum prin definiţie un astfel de edificiu cuprinde mai multe secţii în cadrul cărora se desfăşoară diverse activităţi culturale (formaţii corale, orchestrale, de dansuri, de teatru, folclor etc.), ne exprimăm convingerea că la nivelul Primăriei există deja o strategie în acest sens, iar în perioada următoare vom asista la o revigorare a acestor manifestări atât de mult aşteptate, a căror finalitate a fost cândva mult apreciată la nivel de judeţ şi chiar la nivel naţional. Se impune însă ca toţi factorii cu atribuţii şi responsabilităţi pe această linie, să manifeste interes şi seriozitate, iar rezultatele nu vor intârzia să apară. Altfel, investiţia care se ridică la câteva miliarde de lei vechi necesari renovării fostului cinematograf - bani proveniţi din buzunarul contribuabililor - nu şi-ar găsi motivaţia”.

Timpul a trecut şi odată cu acesta s-au irosit şi speranţele noastre. S-ar impune desigur un scurt istoric al „grandioasei lucrări” pentru care s-a cheltuit peste 7.000.000.000 (şapte miliarde) de lei vechi. Iată dovada. Un fragment dintr-un interviu acordat de d-l primar Viorel Ştefan, unui reporter al ziarului „Renaşterea Bănăţeană” din 23 martie 2006:

„ ... Primăria şi Consiliul Local Ciacova şi-au propus pentru 2006, mai multe proiecte de investiţii. Printre cele mai importante se numără finalizarea renovărilor la Casa de cultură, unde s-au alocat până în prezent peste cinci miliarde de lei”.

Se mai adaugă încă două miliarde de lei alocaţi prin rectificări de buget în cursul anului 2006. Total: peste 7 miliarde. Bani cu care spre exemplu se puteau asfalta drumurile înspre Petroman şi Macedonia, sau se putea cumpăra de la comunitatea sârbă şi renova total, clădirea fostului Cămin cultural din centrul oraşului, rămânând şi importante sume de bani pentru alte lucrări. Nu doresc deocamdată să fac referire la valoarea reală a lucrării, la destinaţia unor materiale de construcţii şi la documentele cu caracter „strict secret” din contabilitatea Primăriei. Desigur, va veni vremea ... . Nu intenţionez nici să intru în detalii tehnice legate de condiţiile prevăzute de lege pentru executarea lucrării de schimbare a destinaţiei clădirii (pentru care nici la ora actuală nu există vreun aviz sau autorizaţie de funcţionare). Totul s-a realizat după concepţia şi „indicaţiile preţioase” ale d-lui primar secondat de supuşii credincioşi ai domniei sale, toţi având din această afacere - în funcţie de treapta ierarhică pe care se aflau - câte o „ţâţă” bună de muls timp îndelungat. Menţionez însă printre altele, că în astfel de situaţii legea prevede ca obligatorie formarea unei comisii de evaluare a materialelor rezultate din dezmembrări cât şi valorificarea acestora prin organiza-rea de licitaţii publice. Astfel, numai în urma vânzării câtorva mii de ţigle recuperate de pe acoperişul clădirii, se puteau obţine sume importante de bani la bugetul local. În realitate, acestea au fost date „pe barbă” unor persoane din cercul de prieteni ai d-lui primar. Este ştiut faptul că de fiecare dată nu fac afirmaţii fără acoperire, asigurându-vă şi de această dată că deţin dovezi incontestabile pentru cele relatate, cunoscând atât numele fericiţilor beneficiari cât şi ale celor mânjiţi cu bani necuraţi. Deocamdată însă nu le fac publice pentru a le prelungii agonia, lăsându-i să mai fiarbă în suc propriu ... . Întorcându-ne în timp, nu pot trece peste un eveniment de-o semnificaţie aparte pentru destinele activităţii culturale din Ciacova, avându-l din nou în centrul atenţiei pe acelaşi păgubos personaj. În 27 mai 2003, în faţa Căminului cultural a avut loc o întâlnire între prefectul judeţului Timiş - dl. Horia Ciocârlie, consulul Iugoslaviei

la Timişoara - dl. Miloş Uscebrka, reprezentantul Vicariatului sârb din Timişoara - vicar Vladimir Marcovici, reprezentantul Bisericii ortodoxe sârbe din Ciacova - protopop Liubomir Matici, iar din partea autorităţii publice locale - d-l primar Viorel Ştefan. Toţi cei menţionaţi mai sus, au stabilit condiţiile în care clădirea Căminului cultural va trece din proprietatea Bisericii ortodoxe sârbe, în proprietatea Primăriei. S-a convenit de comun acord, valoarea clădirii la 1,5 miliarde de lei vechi (echivalentul a 40.000 euro). Din această sumă, dl prefect Horia Ciocârlie s-a angajat să asigure Primăriei Ciacova - prin Consiliul Judeţean - suma de un miliard de lei, contribuţia Primăriei rămânând doar de cca. 500.000.000 (cinci sute milioane) de lei. Biserica ortodoxă sârbă a acceptat în schimbul acestei sume, chiar şi un teren agricol. Pentru aceasta, d-l primar Viorel Ştefan trebuia să se prezinte la Consiliul Judeţean pentru întocmirea documentelor. A refuzat însă categoric să facă demersurile necesare, pentru simplul motiv că prefectul şi preşedintele Consiliului Judeţean aveau altă culoare politică şi nu era dispus ... „să se milogească”. Nădăjduiesc că v-aţi convins încă odată câtă dreptate aveam, când afirmam în numărul 13 din 15.02.2007 al publicaţiei noastre: - „Atunci când se instalează paranoia, dispare raţiunea!” Clădirea a fost vândută în anul 2005 unei firme imobiliare, care i-a tencuit faţada şi de câteva zile a afişat pe aceasta un baner cu menţiunea: „De vânzare”. Preţul: 120.000 euro. Fără comentarii! Mai nou circulă prin „gura târgului”, zvonul că actuala clădire a Casei de cultură fiind nefuncţională pentru scopul propus şi neputându-se obţine pentru aceasta avizele de funcţionare, urmează să fie vândută unor cetăţeni străini la o licitaţie „trântită” (ca multe altele de până acum), la un preţ de nimic dar cu comisioane substanţiale. De ceva vreme, nori grei şi negrii se rotesc şi deasupra fostului Liceu Agricol, una dintre ultimele „redute” importante rămasă doar parţial prăduită. Dar despre aceasta, ceva mai târziu ... . Cele relatate succint aici, îmi amintesc de o reclamă vizionată la televizor cu ceva vreme în urmă, în care un lup mesteca mentă. După apucăturile actorului principal din piesa tragic-comică în care noi toţi avem câte un rol mai principal sau mai secundar, se pare că nu mai avem mult de aşteptat până vom asista „în direct” la această scenă. În finalul reclamei se făcea o remarcă: - „A-nebunit lupu’ !” Se pare că şi al nostru ... .

Mihai Aurel Ianoşel

Dă, Doamne!

În casa-n care m-am născut, stă astăzi un străin. În satul meu cel mult iubit, e azi cam mult venin. Mă-ntreb mereu şi mă frământ: ce poate fi mai rău, Decât să moară satul meu? O şti doar Dumnezeu!

Când plouă e de nedescris, cu greu pe drum te duci, Iar casele mai toate sunt, prinse parcă-n uluci. Să moară ea, Ciacova mea? Ar fi mare păcat! Că parcă trage din rărunchi spre-un viitor ratat.

Nu vreau să cred că e real! Poate e doar coşmar, Dar sigur că mă voi trezi, nu-i totul în zadar! Mai sunt şi oameni inimoşi, ce locul şi-l iubesc, Vor pune osul iar la greu, cu dar Dumnezeiesc.

Vor construi, vor renova, vor face totul vis, Cu dragoste şi inimă, că doar ... „d’aişia ni’s!” Şi Ciacova va fi din nou, cum a mai fost o dat`, Cu oameni harnici, inimoşi, loc binecuvântat.

Şi-atunci oraşul va-nflori şi va ajunge-ncet „În rând cu aştrii de pe cer“, cum zis-a un poet. Căci pentru asta eu mă rog la Dumnezeu cel bun, Tu, Ciacovă să ne renaşti, ca pasărea din scrum ...

Alexander Ştefi mai - 2007

FRUMOŞII ANI DE ŞCOALĂ

Petroman - 27 aprilie 2007. La iniţiativa cadrelor didactice din satele Petroman şi Obad şi cu sprijinul logistic al coordonatorului publicaţiei Cetatea Ciacovei, a fost organizată o întâlnire între elevii şcolilor din aceste localităţi. Conform programului stabilit, în final a avut loc o partidă de fotbal între echipele celor două şcoli. Cu câteva zile înainte, au intrat în febra pregătirilor. Băieţii au început antrenamentele, iar fetele şi-au pregătit lozincile de încurajare şi panglicile multicolore pe care le-au fluturat pe tot parcursul partidei. Rezultatul meciului în astfel de situaţii, nu mai contează. Singurul „pitoresc” al confruntării, l-a constituit faptul că ambele echipe au folosit aceeaşi formulă de joc: 1 - 8 - 1. S-au legat prietenii şi s-a stabilit de comun acord ca următoarea întâlnire să aibă loc pe terenul de fotbal de la marginea satului Obad, în ziua de 1 Iunie. Dincolo de fericirea din sufletele şi de pe chipurile copiilor, noi „cei mari”, am resimţit un gust amar. Şi aceasta pentru că de foarte mulţi ani încoace, factorii de conducere din administraţia publică locală nu au avut ideea organizării unor asemenea manifestări. Nu au sprijinit astfel de iniţiative şi nici nu s-au implicat în organizarea lor. Ar fi de dorit ca măcar periodic să mai deschidă şi uşile şcolilor, privind în ochi aceşti minunaţi copii. Din privirea lor ar avea multe de învăţat. N-ar fi rău să-şi mai amintească, că şi ei au fost cândva copii. Domnule primar Viorel Ştefan sunaţi goarna şi mobilizaţi-vă „locotenenţii” din subordine, convocându-i în ziua de 1 Iunie pe câmpul confruntării sportive, în satul Obad. Vă aşteptăm, asigurându-vă că veţi avea încă multe de învăţat şi nu veţi regreta. Şi poate nu veniţi cu mâna goală pentru că aşa cum ştiţi, este ... Ziua copilului!

Echipele în faţa aparatului foto. Mărturie peste timp a zilelor frumoase

O parte din „majoretele” şcolii din satul Obad încurajându-şi echipa

ZIUA EROILOR

Se spune că trecutul creează identitatea unui popor. Tot aşa, trecutul fiecăreia dintre localităţiile aparţinătoare oraşului nostru îşi are identitatea sa, care trebuie să reprezinte un imbold pentru cei ce vin din urmă, respectând aşa cum se cuvine, valorile, strădania şi sacrificiul înaintaşilor. De aceea trebuie să ne uităm mereu înapoi, atunci când încercăm să construim viitorul. Să înţelegem că fără sacrificiul uneori suprem - atunci când interesele ţării o cereau - al martirilor căzuţi pe frontul de luptă pentru o cauză dreaptă, nu era posibilă realizarea împlinirilor de astăzi. Pentru comemorarea celor căzuţi la datorie, la 4 mai 1920 Regele Ferdinand promulga o lege prin care se stabilea: - „La 40 de zile după Sfintele Paşti, când floarea este mai bogată, în Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos, să se sărbătorească Ziua Eroilor”. Această dată a fost decretată ca sărbătoare naţională. În 1948, datorită conjuncturilor politice ale vremii, lesne de înţeles, Zilei Eroilor avea să i se diminueze încărcătura spirituală, sărbătoarea fiind disociată de Înălţare şi "mutată" în ziua de 9 mai. Din 1990 însă, Ziua Eroilor şi-a recăpătat semnficaţia sa profundă. În memoria eroilor Ciacovei, în parcul din faţa fostei clădiri emblematice a localităţii - „Primăria” - astăzi o ruină spre care ne îndeamnă indicatoarele din centrul oraşului să o vizităm - a fost ridicat un monument. Respectând tradiţia, după oficierea liturghiei la biserică, se iese în centrul oraşului la „Monumentul eroilor” pentru depuneri de coroane şi desfăşurarea serviciului religios, privind parastasul organizat în memoria celor jertfiţi pentru ţară. Cândva, oficialităţile localităţii ţineau cuvântări prin care evocau faptele de vitejie ale înaintaşilor. Urma apoi un spectacol specific momentului, susţinut de copiii de la grădiniţă şi elevii şcolii, după care fanfara intona melodii patriotice. În ultimii ani, trecutul glorios imprimat cu litere de aur în istoria localităţii, începe parcă treptat să fie dat uitării. Omagierea eroilor se desfăşoară din inerţie, ca un eveniment oarecare dar obliga-toriu, peste care trebuie să trecem. Şi e mare păcat ... .

La 17 mai a.c., din partea publicaţiei locale „Cetatea Ciacovei” la monument va fi depusă o coroană de flori, ca recunoştinţă şi pios omagiu adus eroilor noştri. Redacţia.

PROMISIUNE ONORATĂ

În săptămâna care a trecut, d-l Alexander Ştefi din Germania - membru în colectivului redacţional al publicaţiei noastre - a fost oaspetele Liceului „Alexandru Mocioni”. Conform promisiunii făcută anterior domnia sa a donat fostei sale şcoli, un număr de 469 volume de cărţi din biblioteca personală moştenită de la tatăl său. Un material mai amplu pe această temă, va fi prezentat în numărul viitor al publicaţiei.

POLIŢIA NE INFORMEAZĂ

De curând, cetăţenii comunităţii noastre pot solicita informaţii şi sprijin în permanenţă (pe tot parcursul celor 24 de ore ale zilei), la două numere de telefon: - Fix: 0256 399 250 - Mobil: 0752 654 999

GEST DE SIMPATIE

Colectivul redacţional al publicaţiei „Cetatea Ciacovei”, aduce mulţumiri d-lui Iosef Zippel din Dezlingen - Germania, un constant cititor al publicaţiei noastre pe internet, care deşi nu este originar din Ciacova, ne-a trimis recent 5.000 (cinci mii) de coli de hârtie format A4 necesare editării publicaţiei până în luna august 2007, când vom trece pe un format mărit.

CU OCHI-N SOARE

Părinţii elevilor de la sate, încă aşteaptă în speranţa că d-l primar Viorel Ştefan îşi va onora promisiunea făcută şi li se vor restitui sumele încasate abuziv pentru transportul elevilor la Liceul din Ciacova, în perioada septembrie 2006 - februarie 2007.

Vând autoturism „Lada 1500” înmatriculat, în perfectă stare de funcţionare şi aspect caroserie corespunzător. Preţ negociabil. Informaţii: Vernicu Gh. - Ciacova str. T. Vladimirescu 39. ℡ 399 380

Coordonatorul publicaţiei, îşi asumă personal întreaga respon-sabilitate pentru materialele redactate, sub rezerva prezentării unor dovezi suplimentare, scrise, audio sau foto, dacă situaţia o va impune.