4. Comportamentul de cumparare a accesoriilor handmade de catre consumatorul tanar adult. Comparatie intre Anglia si Romania

Romania, la fel ca si alte tari ce au fost candva dominate de regimul comunist, nu a beneficiat de o dezvoltare economica si tehnologica decat in ultimele decenii, fapt ce a impiedicat traficul de informatii si a ingradit introducerea de noi cunostinte in domeniile de specialitate. Astfel, noul curent care pare a fi pe buzele tuturor in ziua de azi a fost constientizat tarziu, fenomenul handmade ramanand inca necunoscut pentru cei care nu au acces la mediul online, cat si pentru cei care traiesc in zona rurala. Scopul acestei cercetari este de a analiza gradul de dezvoltare al acestui concept in comparatie cu una din tarile Europei, mai exact Anglia. Dupa cum este bine stiut, Anglia este o tara deschisa inovatiei si originalitatii, permitand astfel o comparatie potrivita studiului in cauza. Pasii urmati in stabilirea concluziilor legate de consumul de accesorii lucrate manual constau intr-un interviu calitativ destinat producatorilor de bijuterii care confectioneaza fara ajutorul masinariilor aceste podoabe si intr-un chestionar valabil atat in limba romana cat si in limba engleza aplicat pe un esantion de 102 persoane impartite in mod egal intre cele doua tari avute in vedere.

4.1 Metodologia cercetarii

Obiectivele cercetarii sunt identificarea gradului de constientizare al conceptului de handmade de catre publicul din tara noastra in comparatie cu cel din Anglia, identificarea cat mai exacta a publicului consumator de accesorii lucrate manual, cat si aflarea motivelor dezvoltarii si incurajarii acestui curent in randul micilor antreprenori. Astfel, principalele ipoteze sunt: a) Persoanele cu studii superioare sunt mai deschise ideii de cumparare a produselor handmade; b) Cel mai potrivit public pentru piata de accesorii lucrate manual este compus din grupul feminin; c) Tinerii sunt cel mai usor de convins in cumpararea bijuteriilor de acest tip; d) consumatorii din Anglia poseda un nivel de constientizare mai mare al curentului handmade decat Romania; e) In Anglia cererile de accesorii handmade sunt mai mari decat in tara noastra.

Descrierea lotului investigatIn alegerea persoanelor respondente la cercetarea de fata s-a tinut cont de o serie de reguli care au fost aplicate in cadrul chestionarului cantitativ dupa cum urmeaza: participantii sunt atat de gen feminin cat si de gen masculin, cu varsta cuprinsa intre 19 si 26 de ani; cei care nu au raspuns la toate intrebarile nu au fost luati in considerare pentru rezultatele cercetarii; persoanele care au fost de acord sa completeze chestionarul aveau cunostinte minime legate de conceptul de handmade; nu s-au luat in considerare ocupatia, nivelul de educatie sau zona geografica din care faceau parte.Chestionarul a fost trimis unui numar de 102 respondenti din Anglia si Romania prin intermediul platformei online si completarea acestuia a fost individuala cu optiunea de completare cu pareri subiective la unele intrebari cu mai multe variante de raspuns.Cercetarea calitativa a constat in intervievarea a 6 producatori de bijuterii lucrate manual si nu s-a tinut cont de varsta, profesie sau vechimea in domeniu.

Etapele investigatieiDupa realizarea si distribuirea instrumentelor de cercetare (chestionarul, in cazul cercetarii cantitative) a fost facuta o analiza completa a raspunsurilor, informatiile fiind reprezentate prin grafice si insotite de o analiza statistica a datelor.

Metode si tehnici folositeMetodele care au fost considerate cele mai potrivite pentru identificarea nivelului de consum al produselor handmade au constat intr-un interviu structurat in zece intrebari deschise ce permit intervievatilor sa raspunda deschis la itemii aplicati si un chestionar ce sta la baza unei analize cantitative, impartit in cincisprezece intrebari cu mai multe variante de raspuns. Cercetarea calitativa se refera in special la ideea ca sensul este construit social de catre indivizi in contact cu lumea lor.[footnoteRef:1] Cercetarea calitativa consta in orice metoda de studiu care se foloseste de date ce nu indica valori de ordin.[footnoteRef:2] Cu ajutorul acestei cai de analiza, un cercetator se poate documenta asupra comportamentului individual, mai ales ca respondentii pot explica cel mai bine cauzele. Studiul poate fi realizat pornind de la o intrebare simpla cu doua variante de raspuns, ca mai apoi acesta sa se desfasoare in functie de raspunsurile primite. Pe baza acestor raspunsuri vom stii daca este necesar sa punem in aplicare toti itemii de cercetare creati deoarece o persoana poate bifa prin cele spuse mai multe intrebari.[footnoteRef:3] [1: Sharan B. Merriam, (2002).Introduction to qualitative research. San Francisco, Jossey-Bass, p. 3.] [2: Nkwi, P., Nyamongo, I., & Ryan, G. (2001). Field research into socio-cultural issues: Methodological guidelines, Washington, D.C., p. 1] [3: Collecting Qualitative Data, Greg Guest, Emily E Namey, Marilyn L. Mitchell, Sage Publications, Inc., 2013, p. 4 http://www.sagepub.com/upm-data/48453_ch_1.pdf]

Intrebarile din interviu au fost axate pe experienta producatorilor, pe motivele ce stau la baza micilor afaceri, pe succesul cunoscut in urma lansarii produselor pe piata cat si pe aflarea opiniilor subiective in legatura cu viitorul acestei industrii in Romania. Interviul a fost aplicat atat celor care si-au construit afacerea dintr-un simplu hobby, ca modalitate de obtinere a unui profit in plus, cat si celor care au ca principala activitate lucrarea manuala a accesoriilor si doresc sa se extinda in viitor.Cercetarea cantitativa ajuta mai mereu la obtinerea unor informatii pe care o cercetare calitativa nu le poate dezvalui. Pe de alta parte, exista cercetatori care doresc sa utilizeze acest tip de studiu, el fiind mai accesibil si oferind o acuratete mult mai mare. Se pare ca aceste cercetari nu fac decat sa descopere adevarul prin metode obiective, fara implicare emotionala si subiectiva. Cercetatorului ii este conditionata detasarea de metoda aleasa astfel incat rezultatul sa fie unul relevant. Implicarea ar putea afecta concluziile de sfarsit si distorsiona realitatea.[footnoteRef:4] Daca privim din ansamblu, trebuie sa aflam care sunt intrebarile potrivite fiecarui instrument de cercetare. Exista patru tipuri de intrebari pentru studiul cantitativ care au o probabilitate mare de a oferi informatii concrete: primul tip este folosit cand se doreste o cercetare numerica, spre exemplu Cate persoane cumpara un anumit produs?. Cercetarea calitativa nu va permite o constatare numerica, aceasta ar fi imposibila. Al doilea tip se refera la schimbarile numerice care pot fi deduse doar din intrebarile ca Sunteti de parere ca societatea noastra evolueaza sau involueaza? Credeti ca avem mai multe succesuri sau mai multe esecuri?. Al treilea model se axeaza pe explicarea fenomenului care a determinat un anumit comportament: Ce factori credeti ca au contribuit la dezvoltarea tehnologiei?. Cea din urma categorie presupune testarea unor ipoteze. Daca se doreste intelegerea si explicarea unei idei, spre exemplu daca exista o relatie intre reusitele unui student si mediul social din care face parte, se pot analiza raspunsurile si deduce aspecte precum cresterea si primirea educatiei in cadrul clasei sociale de jos rezulta in reusite mai putine si la o incredere de sine redusa. Folosindu-ne de cercetarea cantitativa se pot testa anumite teorii.[footnoteRef:5] [4: Doing Quantitative Research in Education, Daniel Muijs, University of Southampton, 2004, Sage Publications Ltd.cap. 1, p.2, http://www.sagepub.com/upm-data/9733_036046Ch1.pdf, accesat la data 14.05.2013.] [5: Ibidem, p. 7]

Cercetarea cantitativa are drept subiect o problema deja identificata, bazata pe testarea unei teorii, masurata in numere si analizata prin tehnici statistice. Scopul metodelor cantitative este de a determina daca generalizarile prezise a unei teorii se confirma. Prin contrast, cercetarea calitativa are drept obiectiv intelegerea unei probleme sociale sau umane din mai multe perspective. Astfel, cercetarea calitativa se desfasoara intr-un mediu natural si implica un proces de construire a imaginii fenomenului de interes.[footnoteRef:6] [6: Integrating quantitative and qualitative research, Alan Bryman, Sage Publications, 2006, cap. 4, pp 41-42]

Persoanele care au ales sa ia parte la studiu au putut bifa una sau mai multe optiuni, in unele cazuri putand adauga langa termenul Altele si parereri personale. Toate intrebarile au fost obligatorii. Chestionarul a fost structurat pe baza raspunsurilor din interviu care au ajutat la identificarea unui comportament de cumparare prcis cat si la observarea publicului doritor de accesorii handmade. Intrebarile din interviu au fost axate pe experienta producatorilor, pe motivele ce stau la baza micilor afaceri, pe succesul cunoscut in urma lansarii produselor pe piata cat si pe aflarea opiniilor subiective in legatura cu viitorul acestei industrii in Romania. Interviul a fost aplicat atat celor care si-au construit afacerea dintr-un simplu hobby, ca modalitate de obtinere a unui profit in plus cat si celor care au ca principala activitate lucrarea manuala a accesoriilor si doresc sa se extinda in viitor.

4.2 Cercetare calitativa pe baza de interviuri cu producatori de accesorii handmade cu privire la comportamentul de achizitionare al clientilor lor

Cei sase respondenti la interviu au oferit informatii si detalii privind munca depusa in realizarea bijuteriilor unice, au mentionat gradul de implicare al clientilor in crearea acestora si au motivat implicarea in domeniul handmade. O observatie importanta este faptul ca toti cei intervievati sunt de genul feminin, astfel pasiunea pentru lucrarea manuala a produselor parand a fi mai degraba o activitate destinata sexului frumos. Lotul pe care a fost aplicat interviul este compus din Larisa Urcan, 31 de ani, profesoara de limba franceza, Miruna Olteanu, 32 de ani, journalist, Laura Elena Oar, 32 de ani, manager, Simona Gabriela, 22 de ani studenta, Costache Lavinia, 21 de ani, studenta si Cristina Iosif, 28 de ani, designer la Kristinne Design. La sfarsitul fiecarui raspuns vor aparea initialele respondentului in paranteza. Cele sase participante la cercetare sunt producatoare de accesorii handmade.La intrebarea In ultima vreme curentul handmade a devenit din ce in ce mai cunoscut ca forma de expresie in randul romanilor. Ce v-a determinat sa incepeti o mica afacere din realizarea accesoriilor lucrate manual? raspunsurile au variat din anumite puncte de vedere, insa prezenta pasiunii si a dorintei de a o pune in aplicare a constatat elementul comun ce uneste acesti designeri. Am descoperit produsele handmade cand eram in liceu (acum 4 ani) si m-am gandit sa incerc sa realizez si eu cateva. Motivele principale au fost faptul ca mi se pare foarte frumos sa creez lucruri interesante si sa obtin un venit suplimentar (S.G). Astfel, primul respondent considera unicitatea unul din scopurile acestei activitati plasand aspectele financiare pe al doilea loc. In primul rand pasiunea, stiti cum se spune, cand muncesti cu placere ai rezultate pe masura. Si in al doilea rand prietenele mele au insistat si m-au incurajat sa intru in frumoasa lume a accesoriilor realizate manual (C.L.). Unul din motivele principale a fost chiar cererea timpurie de produse handmade fapt ce a determinat continuarea si dezvoltarea afacerii, chiar daca este considerata o activitate potrivita timpului liber. Initial a fost un hobby pe care si in momentul de fata incerc sa il dezvolt la stadiul de business. Doamna Cristina Iosif doreste sa fie activa full-time in acest domeniu, demonstrand astfel ca piata de handmade se dezvolta rapid, noile afacerile cunoscand doar succes. Lucrez intr-un mediu in care este important sa fii bine imbracat si accesorizat- sunt profesoara, deci ochii sunt atintiti in permanenta asupra mea, iar din dorinta de a purta ceva unic am inceput sa imi fac singura accesoriile. Doamna Larisa Urcan urmareste sa fie considerata un model demn de urmat, iar imaginea personala si simtul estetic sunt cel mai usor observabile. Doamna L.U. profita de beneficiile profesiei si promoveaza bijuteriile handmade generatiilor mai tinere, inca in formare. Pe de alta parte, atitudinea si stilul vestimentar impun respect si seteaza un tipar interesant si original. O alta respondenta, dna L.O. considera ca Pentru mine totul a inceput ca un hobby iar apoi hobby-ul s-a transformat in pasiune si intr-o mica afacere (nu este atat de profitabil pe cat se crede). In timp am reusit sa ma perfectionez si am realizat ca pot sa fac lucruri frumoase si pentru altii. Doamna L.O. nu priveste acest hobby ca pe o oportunitate de obtinere a profitului, mai degraba considera acest domeniu o modalitate de a creea noi legaturi si pune accent pe frumos, calitate ce pare sa lipseasca in ziua de azi din magazinele de specialitate. Respondenta Miruna Olteanu afirma ca: Maternitatea. Acesta a fost impulsul. Apoi a venit dorinta de a renunta la meseria mea, jurnalismul. Nu se potriveste cu cea de mamica. Spun asta dupa 8 ani de presa. Doamna M.O. este de parere ca meseria de designer al bijuteriilor lucrate manual a fost o portita de scapare si un moment de relaxare dupa programul incarcat al vietii de familie. A ales acest domeniu datorita simplitatii si accesibilitatii insa pasiunea a determinat-o sa nu considere aceasta activitate o munca.A doua intrebare a urmarit sa identifice daca succesul afacerilor initiate de cele sase doamne si-a facut aparitia imediat sau incet, cu pasi marunti dar siguri. Succesul nu a aparut imediat. La inceput daruiam foarte multe produse, tocmai pentru a ma promova. Prin urmare, pot spune ca a fost o cale lenta dar sigura a raspuns dna S.G. Dumneaei a considerat cercetarea pietei un aspect important in lansarea afacerii cu produse originale, chiar daca profitul nu a fost obtinut din start, bijuteriile oferite au dat un impuls si au ajutat la extinderea si recunoasterea brandului. Pe de alta parte, dna C.L. a fost determinata de numarul clientilor sa acorde o importanta mai mare acestui domeniu si sa se gandeasca la realizarea unei posibile activitati banoase: Surprinzator succesul a aparut imediat, chiar nu ma asteptam sa am atatea vanzari, a fost incurajator sa continui. Produsele Cristinei Iosif au avut parte de o promovare masiva din partea persoanelor care vizualizau si mai apoi cumparau bijuteriile. Satisfactia clientilor si calitatea superioara au adus dupa sine succesul chiar daca inceputul nu a fost promitator: Nu a aparut imediat, in principiu primesc felicitari ulterior comenzi ferme. Doamna L.U. a dorit sa realizeze ceva diferit de ceea ce exista deja pe piata bijuteriilor, astfel a inceput sa confectioneze accesorii handmade destinate nevoilor sale personale fara a intentiona sa le distribuie. Unicitatea si modelele iesite din comun i-a determinat pe clienti sa lanseze cereri indiferent de scopul originar al colectiei de podoabe: Initial nu am pornit de la ideea de a vinde accesoriile; le-am facut pentru mine, dar vazand ca lumea din jur imi cere sa fac si pentru vanzare, m-am apucat serios de lucru, mi-am deschis si pagina de promovare a produselor. Reactiile pozitive au aparut imediat. Dna L.O. prefera sa produca in cantitati mai mici, astfel poate acorda o atentie mai mare detaliilor si calitatii finale care ajunge in mainile consumatorului. Dorinta de a se remarca prin seriozitate acordand timp si multa munca in realizarea bijuteriilor ii rezerva un public restrans dar fidel: La mine succesul a aparut treptat. Am inceput sa confectionez lucruri handmade de mai multi ani si de atunci am aproape in fiecare saptamana cateva comenzi. Oamenilor le place calitatea dar si frumusetea obiectelor pe care le cumpara. Cert este ca artistii handmade nu pot lucra pe banda rulanta. Ultimul respondent, doamna M.O. a declarat ca succesul a venit imediat iar afacerea a inflorit neasteptat de repede. Cererile sunt de proportii mari si dezvoltarea brandului a devenit un obiectiv principal.A treia intrebare a avut in vedere descoperirea unui tip de public precis care alege sa consume produse handmade. Astfel, au fost cerute detalii in legatura cu profilul clientilor designerilor intervievati. Raspunsurile obtinute au fost: De obicei consumatorul fidel are o varsta cuprinsa intre 17-25 de ani, sunt in mare parte studente din mediul urban. (S.G.), Orice iubitor de arte frumoase si originalitate. (C.L.), Boem, romantic sau la polul opus sunt cei care gandesc doar fashion si vor sa fie originali (spune C.I.), Tinerii sunt consumatori fideli, tocmai pentru ca majoritatea accesoriilor sunt accesibile ca pret, pentru ca pun accent pe iesirea din banal , pe atragerea atentiei, mai ales prin accesorii, dar am si cliente din mediul in care lucrez, cu varsta intre 25-45 de ani. (L.U.), Consumatorul fidel este mereu interesat de tot ce este nou, ii plac obiectele unicat, uneori chiar el vine cu anumite idei si revine ori de cate ori are nevoie de ceva anume. (L.O.), Sex feminin, mamici si studente, studii superioare, majoritatea originare din Ardeal. Nu am avut nicio comanda din zona Moldova. (M.O.) Profilul identificat este usor de structurat, cei mai mari iubitori de astfel de accesorii aflandu-se inca la prima tinerete. Este un public feminin ce doreste sa iasa din tipare, sa se faca remarcat. Consumatorul are studii superioare si provine din mediul urban, in cazul ultimului respondent clientii avand o delimitare geografica precisa. Cererile sunt primite si din partea publicului deja ajuns la maturitate insa nu sunt atat de abundente precum cele ale tanarului adult. Profilul psihologic indreapta atentia catre temperamentul melancolic dar si practic al clientilor, ei sunt creativi dar doresc si sa fie ei cei care stabilesc tendintele.A patra intrebare Clientii dumneavoastra lanseaza comenzi constante si intervin cu idei in crearea produselor? Ce produse sunt cele mai adecvate pentru a fi realizate manual? doreste sa identifice gradul de implicare al consumatorilor in productia personalizata de bijuterii. Doamna S.G. relateaza faptul ca cei care prefera sa ii comande produsele stiu deja ce isi doresc si dau indicatii sau ofera modele pentru a fi reproduse. Comenzile nu sunt constante. Foarte des se intervine cu idei in crearea produselor deoarece scopul meu este tocmai acela de a oferi produse unicat realizate dupa specificatiile clientului. Nu pot da o definitie a produselor care sunt cele mai adecvate pentru a fi realizate manual. Cred ca depinde foarte mult de cel ce le creaza, de interesele si pasiunile sale. Concluzia este ca orice obiect fie el uzual sau de decor este de obicei usor de realizat atat timp cat exista pasiune si usurinta in crearea lui. Dna C.L. are un public constant caruia se adreseaza iar accesibilitatea confectionarii accesoriilor este reprezentata in primul rand de bratarile personalizate create printr-o tehnica folosita in mod repetat: Da, cu multi clienti am pastrat legatura si sunt deschisa sugestiilor venite din partea lor. Pentru mine bratarile cu nume din sarma modelabila sunt cele pe care le realizez cu usurinta. Urmatoarea respondenta, C.I. este deschisa oricarui tip de cerere si incearca sa isi adapteze produsele in functie de ceea ce doreste consumatorul: Am comenzi constante unde clientul isi poate aduce aportul personal in procesul de creatie. Produsele care pot fi realizate manual sunt foarte, foarte variate, depinde de preferinte in general. Doamna L.U. prefera sa pastreze un contact apropiat cu clientii care lanseaza comenzi constante cu toate ca designul si conceptul raman neschimbate, ele fiind creatie proprie. Nu exista limite in realizarea cu usurinta a unui bun atat timp cat acesta este rezultatul unei minti creative: In principiu creez accesoriile si le postez pe pagina de FB, dar am si comenzi de la clientii fideli care, de exemplu imi spun doar forma si culoarea pentru o anumita pereche de cercei etc. Cand este vorba de comenzi pentru situatii speciale, atunci discut cu clientul si stabilim in linii mari cum va iesi produsul. Nu cred ca exista accesoriu care sa fie mai adecvat in a fi realizat manual decat altul-posibilitatea e nelimitata, conteaza doar sa ai imaginatie. L.O. demonstreaza ca exista un univers extins in materie de creatie manuala a obiectelor. Bijuteriile sunt cele mai frumoase si mai putin complicate insa domeniul handmade se intinde dincolo de lumea accesoriilor: Da! In timp am reusit sa imi fac cunoscut mestesugul pe care il practic si de aceea am grupul meu de clienti fideli care mereu doresc sa le confectionez lucrusoare frumoase ori pentru a le darui ori pentru ei insisi. S-a intamplat de multe ori ca acestia sa imi sugereze unele idei si desigur ca le iau in considerare. Sunt o multime de produse care se pot realiza manual respectiv bijuterii, accesorii vestimentare, cosmetice handmade, etc... Eu personal fac bijuterii, felicitari, tablouri din hartie prin metoda quilling si nu numai. Doamna M.O. indica un raport numeric estimat privind implicarea consumatorilor in realizarea produselor. Preferintele sunt variate si pe aceasta idee se bazeaza piata accesoriilor lucrate manual, posibilitatea interventiei clientului prinzand tot mai mult teren: Da, am deja clienti care au revenit pentru comenzi, iar interactiunea este unul dintre conceptele Luli Lali. Mai mult de 50 % cer anumite culori sau personalizare. A cincea intrebare vizeaza consumul de handmade din Romania cat si pe cel din strainatate. S-a dorit astfel o cunoastere mai ampla a domeniului in tara noastra si peste hotare, cerand sa se mentioneze si produsele reprezentative fiecarei zone. Astfel, se poate observa o dezvoltare intensa a pietei, iar cererile raman dinamice, produsele cumparate facand parte dintr-o gama variata: Cred ca piata de handmade s-a dezvoltat foarte mult in Romania in ultimii ani. Oamenii devin din ce in ce mai constienti ca fiecare poate creea lucruri frumoase cu propriile maini. Cred ca nu exista niste produse standard care se vand cel mai bine in Romania si in strainatate. Depinde foarte mult de clienti si de ceea ce isi doresc. Unii isi pot dori mobila handmade, altii haine, altii accesorii etc, deci nu exista un standard-S.G. Produsele cele mai cautate sunt acelea care se incadreaza in noile tendinte, anul acesta piata fiind invadata de bratarile aducatoare de noroc, pace, liniste si unitate spirituala. Ele au devenit un must have atat in tara cat si in afara: Nu sunt asa de bine informata, deci nu imi dau cu parerea, insa ca produs vandut cred ca bratarile Shamballa sunt la mare cautare-C.L. Domeniul handmade este inca necunoscut pentru majoritatea romanilor ceea ce plaseaza tara noastra la inceput de drum. Produsele reprezentative sunt realizate pe baza valorilor nationale ce vor sa exprime apartenenta si continuitatea: Consider ca suntem inca la inceput iar in comparatie cu Europa inca nu constientizam adevaratul potential pe care il avem. In Romania avem iubitori de bijuterii handmade dar si de decoratiuni iar in strainatate sunt cautate aceleasi produse dar la o scara mai mare plus obiecte lucrate manual traditionale care iti pot spune o mica parte din istoria tarii de provenienta-C.I. Doamna Larisa Urcan sustine ideea conform careia traditia primeaza in alegerile consumatorilor: Piata handmade s-a dezvoltat mult la noi in ultimul timp, dar mai avem mult pana sa ajungem la nivelul tarilor europene. La noi in tara se vand cel mai bine produsele handmade cu specific traditional. Doamna L.O. pune accent pe tehnica si pe modalitatile de realizare a produselor drept cauza a cererilor mari. Dezvoltarea acestui domeniu a avut loc subit fapt ce demonstreaza ca piata era de mult timp pregatita pentru confectionarea si promovarea bijuteriilor handmade: Acum vreo 4 sau 5 ani oamenii nu prea apreciau produsele handmade, poate si din cauza obiectelor ieftine si slabe calitativ de tip kitch care invadasera piata romaneasca. Astazi cred ca in Romania cel putin, handmade-ul a explodat si acesta este un lucru foarte bun. Obiectele handmade sunt foarte apreciate peste hotare, strainii stiu sa aprecieze un lucru frumos, bine lucrat si unicat. Toate produsele handmade se vand bine daca stii cum trebuie sa procedezi. Pe de alta parte, multi producatori reproduc modele deja existente fara a interveni personal asupra conceptului ceea ce duce tot la productia in masa si la uniformitate. Dorinta de a fi diferit impulsioneaza spre calitate si crativitate, cum s-a intamplat si in cazul doamnei Miruna Olteanu: Cred ca s-a dezvoltat o piata de proasta calitate handmade in Romania: tot felul de gablonturi fara creativitate si cu materie prima de proasta calitate. De aceea, in primul rand eu am incercat sa fac un fel de educatie prin pagina Luli Lali. Urmatoarea intrebare doreste sa identifice care este publicul cel mai receptiv la ideea de a purta produsele handmade. Am obtinut urmatoarele raspunsuri: De obicei tinerii sunt foarte deschisi la toata aceasta idee de handmade, de noutate (S.G.). Fetele intre 15-25 de ani (C.L.), Ideea de handmade nu are varsta,mai ales cand vezi ce minunatii pot face unii artizani, de la cei mai tineri pana la cei mai in varsta care iti pot da si diverse sfaturi (C.I.), Adolescentii, tinerii si cei de varsta a doua (L.U.), Depinde despre ce produse este vorba. Bijuteriile si accesoriile sunt preferatele tinerilor intre 18 si 30 de ani. Felicitarile, tablourile, decoratiunile, sunt cumparate de persoane intre 25 si 60 de ani. Pana la urma nu cred ca varsta este importanta, idea este ca toata lumea sa se bucure de ele (L.O.), Cel cu studii superioare, deschis la minte, dar si informat (M.O.). Cei sase respondenti au conturat imaginea iubitorului de produse lucrate manual in functie de categoriile de varsta si de experientele de viata, cei mai tineri se implica mai mult in realizarea bijuteriilor, cei mai in varsta prefera decoratiunile care sa le pastreze amintirile dar opteaza si pentru ambianta. Publicul vizat este educat si poseda cunostinte generale variate.Intrebarea sapte se refera la motivele pentru care consumatorii aleg aceste bijuterii dar si la materialele folosite in confectionarea acestora. Doamna Simona Gabriela afirma: Dupa parerea mea, clientii aleg aceste produse deoarece vor sa fie diferiti, sa iasa din multime, sa se faca remarcati. Cred ca in Romania a prins foarte mult avant acest trend deoarece am avut un trecut marcat de comunism in care oamenii nu se puteau exprima liber, in momentul actual avand loc o explozie . Toata lumea doreste sa se exprime cum poate mai bine si mai frumos. Materialele folosite sunt accesoriile pentru cercei si pasta polimerica. O cauza a dezvoltarii rapide a fost, in primul rand, nevoia de afiliere a romanilor in urma trecutului tumultos, piata handmade raspunzand imediat acestei necesitati, promovand produse unice si originale, nu uniformizate. Doamna C.L. observa un tipar al originalitatii in randul clientilor sai: Cred ca unicitatea ii determina pe consumatori sa poarte accesoriile mele. Materiale?? Hm, ata, sarma modelabila, pandantive, margele. Doamna C.I. considera ca publicul este hotarat si cunoaste exact imaginea pe care doreste sa o exprime celorlalti: Vor sa fie originali si sa poarte obiecte care sunt produse la o scara mica, unele chiar unicat. Grupul tinta urmareste sa mentina o legatura apropiata cu designerii de handmade, astfel o colaborare intre cele doua parti incurajeaza si imbunatateste consumul de bijuterii. Accesoriile sunt facute cu multa migala, acest fapt multumind peste masura clientul, el simtindu-se special si apreciat: Niciodata cand fac un accesoriu nu ma gandesc la acesta ca la un obiect facut pentru a-l vinde, ci la surpriza pe care o va avea clientul cand va vedea produsul finit sau la bucuria de a purta ceva unic , facut cu mult drag, cred ca astea sunt si o parte din aspectele de care este interesat clientul de handmade. De asemenea, niciodata nu am copiat stilul cuiva, ma inspir din diferite tehnici, dar imi pun peste tot amprenta personala sustine doamna Larisa Urcan. Consumatorii doresc calitate, aspect pe care nu il pot gasi in comert decat la preturi mari. Ei platesc aceeasi suma pentru lucruri de duzina, bani care pot cumpara produse rezistente si unicate, personalizate: Obiectele handmade confectionate de mine sunt realizate cu grija, sunt unicat, folosesc materiale inalte calitativ pana la urma calitatea conteaza, nu? Se intampla de multe ori sa refac anumite obiecte pentru ca mi se pare ca au unele mici cusururi si daca mie imi plac cu siguranta si clientii mei vor fi multumiti. Cand confectionez ceva anume ma gandesc daca i se potriveste persoanei respective. Produsele in serie care se gasesc pe piata din Romania nu sunt pe placul clientilor mei pentru ca probabil nu sunt ceea ce isi doresc. afirma doamna Laura Elena Oar. Un alt aspect care ii determina pe consumatori sa achizitioneze bunuri handmade il constituie firea creativa si dezinvolta, astfel ei opteaza pentru produse care bine dispun si creeaza positivism: Consider sa ii atrage stilul haios, colorat si original-M.O. Itemul opt s-a axat pe o evaluare subiectiva a activitatii celor sase producatori de handmade. Intrebarea a dorit sa identifice cat de mult s-au dezvoltat micile afaceri pe parcursul timpului. Am primit urmatoarele observatii: Pot spune ca in ultima perioada cererile au scazut; criza financiara afecteaza si acest domeniu(S.G), Nu foarte mult(C.L.), Inca suntem la inceput(C.I.), Cererile au crescut foarte mult, din pacate nu am foarte mult timp pentru asta, desi pentru mine este o modalitate de relaxare exceptionala; am perioade in care nu reusesc sa fac fata comenzilor(L.U.), Foarte mult. Acum am clientii mei fideli atat in Romania cat si in strainatate. Cele mai multe produse de tip handmade se vand in preajma sarbatorilor sau cu ocazia unor evenimente speciale cum ar fi zilele de nastere, onomastice etc(L.O.), Din ianuarie pana acum (mai n.a.) a crescut cererea constant, astfel ca sunt full pana la sfarsitul lunii iunie(M.O.). Daca pentru unii producatori cererile au scazut mai ales din cauza aspectelor economice cu care se confrunta Romania la momentul actual, exista si designeri care se bucura de o popularitate mai mare si au comenzi constante, uneori timpul nepermitandu-le sa raspunda tuturor comenzilor, in special celor care au alta profesie. Afacerile cu vechime mai mare au deja clienti fideli, iar cererile lor sunt satisfacute mai ales in perioada sarbatorilor. Cele abia intemeiate cauta inca un public tinta cu care sa comunice si pe care sa il fidelizeze.Penultima intrebare lanseaza o privire in viitor asupra pietei de handmade, mai exact dezvoltarea acesteia in urmatorii cinci ani. Cele sase respondente au afirmat: Cred ca piata va creste in urmatorii 5 ani si cred ca vor aparea si noi segmente de consumatori(S.G.), Depinde de mentalitatea oamenilor(C.L.), Sper sa fie mai dezvoltata, oricum semnele sunt cat de cat bune(C.I.), Puternic dezvoltata(L.U.), In anii care vor urma cu siguranta se va extinde. Adevarul este ca cel care realizeaza produse handmade nu se imbogateste din afacerea lui (materialele pe care le foloseste sunt costisitoare ca pret iar obiectele pe care le vinde nu pot avea un pret exagerat) darramane cu sentimentul frumos ca cineva se va bucura de lucrurile confectionate de el(L.O.), In crestere, dar la fel de low profile per total(M.O.). In ansamblu, preconizarile sunt cat se poate de optimiste, rezultatele din ultimii ani confirmand o extindere precisa a produselor handmade din Romania. Pe de alta parte, acest lucru nu va ajuta prea mult din punct de vedere economic, raportul calitate-pret fiind unul foarte bun pentru client dar nu si pentru producator. Publicul este in curs de educare si poate ca in urmatorii ani va intelege importanta diferentierii dintre oameni si va investi mai mult in bijuteriile si accesoriile lucrate manual.Ultima intrebare adresata intervievatilor ia in calcul segementarea grupului tinta si dezvoltarea afacerilor catre alte puncte de acces si spre alte categorii de varsta. In functie de preferinte, grupul caruia se adreseaza designerii poate varia de la cel mai complex pana la cel mai extins tip, de la o categorie preferata la toate tipurile de personalitate. Obiectivele difera si ele, daca un producator doreste sa extinda afacerea atunci va fideliza si se va adresa si altor persoane sau din contra, va prefera un public restrans, select, dar care apreciaza creativitatea si munca depusa in confectionarea accesoriilor. Doamna Simona Gabriela afirma ca: Deocamdata nu doresc sa imi extind productia. Ma adresez in general tinerelor (pana in 30 de ani, de obicei) care sunt foarte receptive si foarte creative si care se implica foarte mult in tot procesul de productie. O alta respondenta a raspuns ca: Momentan sunt multumita unde ma aflu, am alte prioritati(C.L.). In continuare, parerile sunt impartite: Publicul tinta il reprezinta toti cei care iubesc obiectele lucrate manual si da, sper sa atrag cat mai multi consumatori(C.I.), Nu am un public tinta, creez in functie de imaginatia mea diferite accesorii destinate mai multor tipuri de personalitate(L.U.), Prefer ca obiectele realizate de mine sa ajunga la cei care le apreciaza frumusetea , calitatea si unicitatea. Nu imi doresc sa am cumparatori multi dar care nu stiu cat de multa munca si pasiune necesita realizarea acestui tip de obiecte(L.O.), Pastrez un singur public(M.O.). Cele sase respondente au demonstrat ca domeniul handmade este deschis oricarui iubitor de arte frumoase si oricarei persoane cu un simt estetic dezvoltat. Piata este inca in crestere si chiar daca numarul producatorilor e din ce in ce mai mare, mereu vor exista idei nemaintalnite si lucruri nemaifacute pana acum. Cert este ca grupul de consumatori urmeaza si el calea catre varf si dorintele lui continua sa se inmulteasca. O afacere in mediul produselor lucrate manual poate fi foarte profitabila atat timp cat iesi din tipare si reusesti sa colaborezi cu clientii. In mare parte, designerii pun accent mai mult pe tineri si pe cei aflati la a doua varsta, lasand la o parte generatia varstnica, ramand astfel un teren ce nu a mai fost exploatat pana cum in tara noastra. Posibilitatile sunt numeroase si viitorul acestei industrii pare sa fie unul pozitiv.

4.3 Cercetare cantitativa pe baza de chestionar cu consumatori tineri adulti din Anglia si Romania, privind stilul lor de viata si comportamentul de cumparare a accesoriilor lucrate manual

Pentru evaluarea cantitativa a informatiilor in legatura cu profilul consumatorului de handmade si stabilirea unui raport comparativ intre Romania si Anglia am folosit un grup de 51 de persoane de nationalitate romana si 51 de persoane de nationalitate engleza cu varste cuprinse intre 19 si 26 de ani, pentru o abordare a publicului tanar adult. Chestionarul cuprinde cincisprezece itemi si s-a desfasurat pe o durata de o saptamana, completarea lui fiind individuala. Au fost vizati in special cei care detin o cunoastere minima a conceptului.Astfel, au luat parte la studiu un numar de 46 de femei si 5 barbati de pe teritoriul romanesc, varsta medie fiind de 24,3 ani. La partea a doua a studiul poate fi observata o schimbare a numarului de respondenti, de aceasta data persoanele de gen masculin sunt mai receptive la participarea in cadrul cercetarii, prin urmare, raspunzand 11 barbati si 40 de femei. Varsta medie in acest caz este de 23,7 ani, se constata ca publicul este mai tanar. Nivelul educational se extinde de la studiile minime ( liceu) pana la cele superioare (diploma de masterat).Primul item este sintetizat intr-o intrebare simpla cu variantele de raspuns Da si Nu si vizeaza identificarea consumului de accesorii unice si originale. La intrebarea Ati cumparat vreodata produse handmade? (accesorii, bijuterii) toti cei care au fost chestionati au raspuns pozitiv, urmatoarele intrebari ramanand relevante. Urmatorul punct abordeaza motivele pentru care consumatorii au ales sa achizitioneze astfel de produse, variantele de raspuns fiind multiple.

Se poate observa o dorinta mai mare de unicitate in randul respondentilor de nationalitate romana, pe al doilea loc stand dorinta de afirmare si originalitatea. Dupa cum spunea unul din designerii intervievati, perioada comunista a impulsionat consumul de bunuri personalizate, nevoia de afiliere fiind ingradita de anumite constrangeri. Acum, cand democratia a ajuns si pe teritoriul nostru clientii opteaza pentru varietate si vor sa se distinga de ceilalti. Curiozitatea este la randul ei un factor, insa procentul este mult mai mic, de numai 8,4 %. Raspunsurile din categoria Altele se indreapta catre simtul estetic si nevoia de organizare cat si spre utilitate. Variantele de raspuns puse la dispozitia persoanelor de nationalitate engleza sunt aproape egale ca procentaj, fapt ce demonstreaza motivele diversificate pentru alegerea acestui tip de bijuterii. Primul loc este ocupat de curiozitate, publicul doreste sa incerce cat mai multe experiente si sa cunoasca pe deplin lumea in care traieste, unicitatea neconstituind un element esential. Se identifica si un numar destul de mare de respondenti la categoria Altele, raspunsurile fiind legate de pret, diversitate, incurajarea industriei, ajutorarea tinerilor designeri, calitate, capacitatea de a scoate in evidenta, de remarcare. In comparatie cu Romania, Anglia este orientata catre promovarea artei si a frumosului, motivele nu sunt indreptate numai spre necesitatile personale cat spre educarea bunului gust. Englezii considera raportul calitate-pret drept optim.Al treilea item constituie o optiune pentru cei care nu au cumparat niciodata accesorii handmade, insa faptul nu este valabil si in cazul studiului de fata. Cu toate acestea, unii consumatori au interpretat intrebarea ca actiune viitoare si au bifat toate posibilitatile.

La sectiunea Altele atat participantii la cercetare romani cat si cei straini au mentionat faptul ca au mai cumparat bunuri lucrate manual. Persoanele care au interpretat diferit sunt de parere ca vor mai achizitiona astfel de accesorii daca vor gasi ceva pe placul lor. Varianta Nu, consider ca nu ma reprezinta a fost aleasa doar in Romania de un procent de 4 %, ceea ce demonstreaza inca existenta unui nivel minim de reticenta in privinta acestei pieti. Pe de alta parte, penultima afirmatie arata hotararea de a mai incerca aceste produse dar si o eventuala dezvoltare a industriei pe teritoriul romanesc.Urmatorul punct vrea sa identifice gradul de implicare al clientilor in realizarea bijuteriilor si sa compare creativitatea tinerilor.

Inca o data poate fi observata o impartire aproape egala a procentajului pe optiunile de raspuns posibile, atat in Romania cat si in Anglia. Cea mai frecventa varianta aleasa pe teritoriul nostru este rezervata implicarii reduse in realizarea obiectelor estetice, consumatorul parand sa nu aiba preferinte prea mari in legatura cu aspectul produsului. El doreste sa cumpere ceea ce a fost creat deja sau ceea ce urmareste un tipar fara a lansa comenzi personalizate. Al doilea loc il ocupa interventia la nivel de forma sau culoare, modelul este alegerea producatorului, prin urmare, opera sa de arta. In Anglia, aceasta afirmatie se afla in topul preferintelor, clientii dorind sa isi lase amprenta asupra accesoriilor pe care le comanda. Cea din urma constatare se bucura de acelasi raport numeric pe ambele teritorii, 29,5 %. Aproape o treime din respondenti se implica mereu in confectionarea bunurilor si ofera instructiuni si sfaturi ca spre final sa poata beneficia pe deplin de ele. Acest fapt ii determina sa mentina legatura cu producatorii si sa revina cu comenzi. Cele doua tari nu sunt atat de diferite din punctul de vedere al implicarii, participantii ramanand constanti in raspunsuri.Cea de-a cincea intrebare are in vedere rata de frecventa a cumpararii produselor handmade care ajuta si la o estimare a viitorului acestei pieti.

Romanii cumpara mai rar acest tip de produse decat englezii, diferenta fiind considerabila, de 45,1 %. Graficele demonstreaza o piata inca nematurizata, prioritatile celor de nationalitate romana indreptandu-se spre alte arii. In Anglia, industria handmade este bine structurata, consumatorii achizitionand la 1-2 luni astfel de accesorii. Un aspect important il reprezinta ultima optiune care in Romania nu a fost bifata deloc pe cand in strainatate, desi aleasa in proportii reduse, participantii au mentionat ca se intampla sa cumpere si de mai multe ori pe luna bijuterii de la designeri. A sasea intrebare se refera de data aceasta la frecventa de achizitionare a produselor realizate in masa larga, care sunt mai accesibile si pot fi gasite in magazine. In cazul lor nu se poate interveni asupra modelului sau formei, ele fiind standardizate.

51 % dintre romani au mentionat ca aleg sa cumpere doar cateodata pe cand in Anglia locuitorii opteaza pentru aceste bunuri mai des. Criza economica este un factor care influenteaza procesul de achizitie din tara noastra, al doilea loc fiind ocupat de optiunea Rar. Se poate observa ca cetatenii din Romania au ales itemii de la baza iar englezii tind sa ocupe varful piramidei, acest fapt este un indicator al unei economii mult mai dezvoltate peste hotare. Tara noastra nu dispune inca de resursele necesare, procentajul demonstrand o rata infima a consumatorilor de accesorii. Ei se orienteaza astfel spre utilitate si mai putin spre infrumusetare si creare a imaginii personale in societate. La intrebarea sapte participantii au fost rugati sa explice motivele pentru care cumpara produsele realizate in masa larga, prin intermediul acestui item se pot compara criteriile de alegere ale bijuteriilor handmade si a celor standardizate.

Romanii considera ca accesoriile de acest tip ii reprezinta si sunt mai accesibile. Ei cumpara pentru diferite ocazii si tin cont intr-o foarte mica masura de brandul afisat. Anglia doreste sa urmeze tendintele si este de parere ca si bijuteriile afisate in magazine pot forma identitatea personala. De asemenea, englezii cumpara in functie de evenimentele la care iau parte, fiind o modalitate mai usoara de achizitie decat daca ar plasa comenzi si ar astepta sosirea produsului. Bunurile sunt deja fabricate in comparatie cu cele handmade si pot fi gasite la preturi mai avantajoase. Consumatorii straini au ales cu aproape 10% mai mult afirmatia conform careia creatiile faimosilor designeri sunt un element important in procesul de alegere. Unii din respondenti au mentionat ca folosesc si terapia prin shopping ceea ce ii determina sa cumpere astfel de produse. Urmatorul item vizeaza experienta respondentilor privind conceptul de handmade, mai exact, identificarea moementului in care au constientizat aparitia noului curent.

Dupa cum se poate observa, cei mai multi dintre romani, 44,9 %, au aflat de introducerea pe piata al acestui termen in urma cu cativa ani, mai apoi au cunoscut persoane care au inceput sa confectioneze produse si au devenit familiari cu ceea ce implica arta realizarii manuale a obiectelor de decor. In Anglia, internetul a facut mai usor accesul la informatii astfel raspandirea curentului nu s-a lasat asteptata. Piata de handmade se bucura de un grad mai mare de constientizare in afara, studentii fiind printre cei mai tineri producatori. Ei educa fara intentie generatia noua si distribuie mesajul mai departe. Fluxul de informatii a facilitat promovarea industriei, fapt care nu a putut fi constatat la noi avand in vedere aparitia tarzie a tehnologiei in viata de zi cu zi. A noua intrebare se axeaza pe caile de acces catre piata handmade, de la informatie pana la achizitionare.

Dupa cum mentionam si la punctul opt, Anglia a aflat de aparitia conceptului prin retelele de socializare si prin promovarea pe website-uri pe cand in Romania a functionat cunoasterea personala a producatorilor, prin urmare, informatia s-a distribuit pe cale orala. Mai tarziu, retelele au incurajat dezvoltarea curentului si la noi in tara iar contactul s-a putut stabili mai usor cu designerii, accesibilitatea crescand. Videoclipurile si brosurile de specialitate reprezinta un rol mai putin semnificativ insa fata de Romania, englezii au fost mai interesati de aceste cai de comunicare. Pe de alta parte, si consumatorii romani au luat parte in ultimul timp la expozitii si targuri unde au gasit accesorii si bijuterii lucrate manual, ceea ce a sporit distribuirea informatiei.

Itemul zece doreste sa identifice daca participantii raman fideli unui singur producator sau incearca piata comandand de la diferite persoane.

Pe cand consumatorii englezi aleg aproape in mod egal sa achizitioneze atat de la mai multi producatori cat si prin intermediul cunostintelor, romanii opteaza precis pentru analizarea pietei si nu au probleme in a-si schimba preferintele in materie de designeri. Pare ca englezii raman fideli unui numar de 1-2 producatori, probabil si din cauza cunoasterii mai inaintate a industriei. Romanii se afla inca in cautare, fie din cauza dezorientarii si instabilitatii, fie din dorinta varietatii iar Anglia are deja o comunitate bine structurata si un public matur. Urmatoarea intrebare urmareste sa observe cat de deschisi sunt participantii la ideea achizitionarii bunurilor din afara tarii de provenienta.

Mai mult de jumatate, 55%, dintre respondentii de nationalitate romana au mentionat ca nu au cautat niciodata produse handmade in strainatate ceea ce denota o lipsa de interes in legatura cu piata internationala. Pe al doilea loc ramane problema transportului si a taxelor vamale percepute ce pot incarca pretul final cu aproape suma platita pe bijuteriile dorite. In Anglia, raspunsurile da si nu au acelasi procent, 37,3 %, aratand astfel un public variat insa egal distribuit. Valorile nationale sunt incurajate mai mult in afara, afirmatia care semnifica acest fapt primind cu 11,7% mai multe voturi din partea englezilor. Cea de-a douasprezecea intrebare vizeaza categoriile de produse cel mai des preferate de catre clientii producatorilor de accesorii handmade.

Cu un numar de 193 de raspunsuri date de cetatenii romani, adunate in urma alegerii de catre participantii la cercetare a mai multor variante, si 177 de raspunsuri provenite din partea celor englezi, pare ca cerceii, bratarile si lanturile sunt cel mai des cautate pe teritoriul nostru iar inelele, cerceii si bratarile sunt primele optiuni ale strainilor. Numarul variantelor de raspuns alese nu difera foarte mult, procentajul fiind aproximativ la fel in ambele cazuri, nicio tara nu este orientata doar catre un anumit tip de bijuterie sau podoaba. Pe langa lista lunga de accesorii au mai fost adaugate hainele si butonii de cravata. Penultima intrebare este construita pe nivelul de satisfactie al consumatorului privind raportul calitate-pret al produselor handmade.

Cei mai multi romani, 64,8 %, care aleg sa cumpere bijuterii de la designerii de obiecte realizate manual se declara doar multumiti pe cand procentul cel mai mare regasit in graficul de mai sus arata ca englezii sunt foarte multumiti cand vine vorba de acest raport. Calitatea si bunul gust primeaza si producatorii seteaza preturi accesibile astfel incat sa isi poata vinde marfa publicului larg. Rata de nemultumire este mai ridicata in Romania, probabil din cauza neatentiei la detalii sau a slabei calitati si tehnici de confectionare. Piata este inca in dezvoltare si sunt asteptate rezultate mai bune in anii ce urmeaza. In Anglia, procentul persoanelor nemultumite este foarte scazut, accesoriile ridicandu-se la asteptarile consumatorilor. Cunostintele si experientele producatorilor isi spun cuvantul in evaluarea aspra a utilizatorilor de bijuterii.Ultimul item intentioneaza sa descopere partea creativa a participantilor la studiu si sa investigheze si celelalte piete de handmade.

Cei mai multi dintre respondentii romani afirma ca au fost curiosi si si-au testat indemanarea dar in masura aproape egala au declarat si ca nu au inclinatii spre acest domeniu dar ca doresc sa achizitioneze produse originale si unice cand se iveste ocazia. Respondentii englezi prefera sa cumpere mai mereu astfel de bunuri dar nu se considera potriviti pentru a incerca sa le confectioneze ei insisi. Vor in schimb sa fie diferiti si sa iasa din monotonie. In concluzie, partea creativa se indreapta catre romani care sunt deschisi la orice provocare si prefera sa isi puna amprenta personala asupra obiectelor. Strainii par sa fie mai comozi din acest punct de vedere, ei nu considera aspectele financiare un impediment in cumpararea accesoriilor. Concluziile studiului arata ca, desi la prima vedere piata de handmade din Romania pare subdezvoltata, ne aflam la un nivel apropiat de una din tarile importante ale Europei. Publicul tanar nu este inca pe deplin educat in acest sens, insa utilizarea internetului si oportunitatea accesului la informatii va facilita evolutia acestui curent. De asemenea, romanii par mai deschisi provocarilor si sunt dornici sa invete lucruri noi, insa nu beneficiaza de resursele necesare. Poate ca in timp aceste aspecte se vor schimba si se va ajunge la o imbunatatire a industriei artelor frumoase. Grupul tinta care prefera astfel de produse este constituit in mare parte din memebri ai genului feminin, cu varsta cuprinsa intre 17 si 25 de ani, care locuiesc in mediul urban si au studii superioare finalizate sau in curs de finalizare. Acest grup are un simt estetic dezvoltat, doreste sa iasa din anonimat, sa isi gaseasca o identitate propie. Producatorii de accesorii handmade au observat existenta unei oportunitati de dezvoltare a micilor afacerilor in acest domeniu si au decis sa isi transforme pasiunea intr-o activitate profitabila. Daca la inceput se putea vorbi doar despre o metoda de relaxare si petrecere a timpului liber intr-un mod placut, acum exista cat mai multe cereri si imaginatia producatorilor este solicitata. Unii dintre antreprenori o considera o noua profesie, astfel doresc sa se dezvolte si sa isi construiasca buticuri moderne, pe cand marea majoritate o pastreaza drept hobby, au clienti fideli si nu vor sa se extinda sau sa obtina un profit prea mare. Contrar a ceea ce este obisnuit sa se creada, procentul de 100% obtinut la intrebarea legata de nivelul de constientizare al curentului in Romania demonstreaza ca ne situam pe aceeasi treapta cu Anglia. Cu toate acestea, cererile sunt mai mari in strainatate, consumatorii cumpara mai des decat romanii, probabil si datorita aspectelor financiare care favorizeaza procesul de selectie si achizitie. Desi Romania se afla cu cativa ani in urma privind dezvoltarea acestui domeniu, publicul exista, piata este pregatita si industria poate sa se extinda si catre alte directii. Se preconizeaza ca in curand acest concept va fi cunoscut de intreaga tara si va fi preferat de cat mai multe segmente ce vor fi puternic fidelizate.

Concluzii:

Se poate vorbi despre conceptul handmade ca produs al globalizarii si al industrializarii, el este de fapt o urmare a evenimentelor petrecute in ultimul timp. Din moft s-a transformat in necesitate, pozitionandu-se eficient in setul nevoilor de afiliere. Astfel, factorii care influenteaza consumul i-au determinat pe cei mai increzatori, pe iubitorii de frumos sa se orienteze catre piata produselor lucrate manual unde au putut gasi bunuri care sa ii reprezinte. Desi, curentul in discutie nu este decat o reinventare, o reamintire a primelor bijuterii si accesorii realizate de om, tehnicile si anumite mestesuguri au imbunatatit procesul de creatie punand acest concept intr-o lumina noua, nemaintalnita. Datele obtinute in cadrul cercetarii sustin caracteristicile stilului de viata al consumatorului tanar, teribilist, care doreste sa se afirme si sa iasa in evidenta. A fost demonstrat ca acest tip de public este ideal pentru dezvoltarea industriei in Romania. Pe de alta parte, in Anglia exista comunitati bine definite, cu reguli clare de desfasurare a activitatilor, cursurile de creativitate si indemanare reprezentand o adevarata lectie de educatie pentru generatiile tinere. Timpul liber este petrecut constructiv, astfel, consumul de bunuri produse in masa larga se diminueaza. Comportamentul de achizitie este invatat inca din primii ani de viata, familia joaca un rol foarte important in influentarea acestuia, prin urmare, daca aceste comunitati vor ramane la fel de concentrate este posibil ca in viitor sa existe o schimbare in sensul intoarcerii la elementele primare si la activitatile initiale aparitiei mijloacelor de productie. In Romania este putin probabil sa se intample acest lucru. Aici predomina partea practica, aspectul financiar reprezinta o problema, oricat de deschis ar fi publicul la ideea unicitatii, el este destul de rezervat privind calitatea si pretul. Comportamentul de consum dintre cele doua tari nu este cu mult diferit, insa mentalitatea si spiritul in care societatile s-au dezvoltat demonstreaza ca ne aflam la o mare distanta de sprijinirea valorilor autentice, originale, care definesc viata unei culturi, prin urmare, nu se poate privi dincolo de materialism si viata personala.

25