Lucrare Ceccar an 2 Sem 1

C.E.C.C.A.R TIMISOARA

Anul II de stagiu – Experti Contabili- Semestrul 1

-2014-

LUCRARE DE STAGIU - ANUL 2 SEMESTRUL 1 -2014

EXERCITII PROPUSE DIN :

I. ELABORAREA SITUATIILOR FINANCIARE

II. EXPERTIZA CONTABILA

III. CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR

IV. TINEREA CONTABILITATII UNEI ENTITATI

V. ALTE LUCRARI EFECTUATE DE EXPERTII CONTABILI SI CONTABILII AUTORIZATI

I. Elaborarea situatiilor financiare (15 exercitii)

1. Se dau urmãtoarele informaţii (în lei): Venituri din subvenţii de exploatare 15.500 (din care 9.500 pentru cifra de afaceri, iar restul pentru cheltuielile cu dobânda); cheltuieli cu amortizarea 11.200; venituri din exploatare privind provizioanele 5.200; produse finite (sold iniţial) 5.500;

1



-2014-

mãrfuri (sold iniţial) 2.700; cheltuieli cu sconturile acordate 8.100; achiziţii de mãrfuri 41.500; cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.800; venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare de 105.000 şi la cost de producţie de 106.800; cheltuieli cu dobânzile 6.600; produse finite (sold final) 3.700; venituri din prestãri de servicii 14.700; mãrfuri (sold final) 4.100; valoarea contabilã a activelor cedate 45.000; venituri din cedarea activelor 21.500; amortizarea cumulatã a imobilizãrilor cedate 17.000. Care este valoarea cifrei de afaceri nete şi a rezultatului din exploatare?

Rezolvare

a) subventii de exploatare

15.500 lei 5121 = % 15.500 lei7411 9.500 lei7418 6.000 lei

b) inregistrare amortizare

11.200 lei 6811 = 281 11.200 lei

c) reluare provizioane

5.200 lei 151 = 7812 5.200 lei

d) acordare sconturi

8.100 lei 667 = 4111 8.100 lei

e) achizitie marfuri

41.500 lei 371 = 401 41.500 lei

f) inregistrare cheltuieli cu telecomunicatiile

7.800 lei 626 = 401 7.800 lei

g) vanzare produse finite

105.000 lei 411 = 701 105.000 lei

2



-2014-

h) descarcare gestiune produse finite

106.800 lei 711 = 345 106.800 lei

i) inregistrare dobanzi

6.600 lei 666 = 1682 6.600 lei

j)

D 345 CSI 5.500Rd : 105000 Rc:106.800

SF 3.700

SI + Obtinere – Descarcare gest = SF

5.500 + Obtinere – 106.800 = 3.700

Obtinere = 105.000

105.000 lei 345 = 711 105.000 lei

k) prestari servicii tertilor

14.700 lei 4111 = 704 14.700 lei

l) descarcare gestiune marfuri vandute

D 371 CSI 2.700

Rd: 41.500 Rc: 40100SF 4.100

SI + Achizitie – Descarcare gest = SF

+ 41.500 – Descarcare gest = 4.100

3



-2014-

Descacare gest = 40.100

40.100 lei 607 = 371 40.100 lei

m) venituri din cedarea activelor

21.500 lei 461 = 7583 21.500 lei

n) descarcare gestiune active vandute

45.000 lei % = 2XX 45.000 lei17.000 lei 28128.000 lei 6583

Venituri din prestari servicii 14.700 lei+ Venituri din vanzari de produse finite 105.000 lei- Variatia stocurilor (SFD ) 1.800 lei+ Venituri din subventii aferente cifrei de afaceri 9.500 lei+ Alte venituri din exploatare (7583) 21.500 lei=

Total venituri de exploatare

148900 lei

Cheltuieli cu amortizarea 11.200 lei+ Cheltuieli cu telecomunicatiile 7.800 lei+ Cheltuieli cu marfurile 40.100 lei+ Cheltuieli cu cedarea activelor 28.000 lei- Ajustari privind provizioanele (Venituri din reluarea

provizioanelor)5.200 lei

= 81.900 lei

4



-2014-

Total cheltuieli de exploatare

Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 148900 lei – 81.900 lei = 67000 lei

Cifra de afaceri neta = ct 704 (14.700 lei) + ct 701 (105.000 lei)+ ct 7411 (9.500 lei) = 129.200 lei

2. Se dau urmãtoarele informaţii (în mii lei):

– rezultatul contabil înaintea impozitãrii: 200; – venituri din provizioane: 20; – vânzarea şi încasarea unui utilaj la un preţ de vânzare de 190, TVA 24%, valoarea contabilã brutã fiind de 140, iar amortizarea cumulatã, de 90; – pierdere din cesiunea titlurilor de participare: 5; – cheltuieli privind dobânzile: 55 (soldul iniţial şi cel final al conturilor de dobânzi de platã sunt 0); – cheltuieli cu amortizarea: 40; – venituri din dividende încasate: 35; – scãderea creanţelor clienţi: 23; – creşterea stocurilor: 14; – scãderea datoriilor faţã de furnizori: 12; – câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate: 8 (valoarea contabilã a investiţiilor financiare pe termen scurt cedate este de 60, iar acestea se încaseazã la vânzare); – cheltuieli privind impozitul pe profit: 17 (contul 441 are sold iniţial 2 şi sold final 7); – achiziţie de clãdiri: 120, TVA 24%; – încasãri din cesiunea titlurilor de participare: 30; – furnizori de imobilizãri – sold iniţial: 210; – furnizori de imobilizãri – sold final: 70;

5



-2014-

– emisiunea unui împrumut obligatar în valoare de 120; – contractarea unui împrumut pe termen lung în valoare de 100; – majorarea capitalului social prin aport în naturã în valoare de 80; – credite bancare pe termen lung – sold iniţial: 90; – credite bancare pe termen lung – sold final: 100. Investiţiile financiare pe termen scurt nu sunt echivalente de lichiditãţi. Dividendele şi dobânzile nu aparţin activitãţii de exploatare.

Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare, investiţii şi finanţare.

Rezolvare

Rezultat inaintea impozitarii 200 lei+ Ch cu amortizarea 40lei- Venituri din provizioane 20 lei- Venituri din vz utilaj( venituri din cedarea activelor ) 190 lei+ Ch vanz utilaj ( ch cu active cedate ) 50 lei- Pierderi cesiune titluri de participare 5 lei- Castiguri din inv fin pe termen scurt 8 lei+ Ch priv dobanzile 55 lei- Venituri din dividende incasate 35lei+ Scaderea creantelor clienti 23 lei- Cresterea stocurilor 14 lei- Scaderea datoriilor fata de furnizori 12 lei - Plata imp profit 12 lei= Fluxul net de trezorerie din activitatea de

exploatare 82 lei

5121 = % 68 lei503 60 lei 7642 8 lei

6



-2014-

+ Incasari din cesiunea titlurilor 30 lei

+ Dividende incasate 35 lei

+ Incasari din vanzarea utilajelor 235.6 lei

+ Incasari din investitii pe termen scurt cedate 68 lei

- Plati catre furnizorii de imobilizari 288,8 lei

- Plati tva aferenta investitiilor 45.6+28.8 16.8lei

= Fluxul net de trezorerie din activitatea de investitii

63 lei

+ Incasari din imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 120 lei+ Incasari din contractarea credite pe termen lung 100 lei- Rambursare credite pe termen lung 90 lei- Dobanzi platite 55 lei= Fluxul net de trezorerie din activitatea de finantare 75 lei

D 162 CSI 90

X=90+100-100= 90

100

SF 100

7



-2014-

3. Filiala F a achiziţionat la 01.01.N un utilaj la costul de 100.000 u.m. În situaţiile financiare ale filialei utilajul este amortizat linear în 10 ani. La nivel consolidat utilajul se amortizeazã în 5 ani şi se estimeazã o valoare rezidualã de 5.000 u.m. La 01.01.N+2 utilajul este vândut la preţul de 150.000 u.m. Filiala F a fost achiziţionatã la 1.01.N-4. Efectuaţi retratãrile de omogenizare în exerciţiile N, N+1 şi N+2 dacã pentru consolidare se utilizeazã metoda bazatã pe fluxuri. Cota de impozitare este de 16%.

Rezolvare

In anul N amortizarea in conturile individuale ale lui F este de 100.000 lei: 10 ani = 10.000 lei

Conform politicii grupului, amortizarea ar trebui sa fie (100.000 lei – 5.000 lei): 5 ani = 19.000 lei

In vederea consolidarii se aduce amortizarea la nivelul cerut de grup:

9.000 lei 681 = 281 9.000 lei

Valoare contabila (din situatiile financiare consolidate) =100000- 19.000= 81000 lei

Baza fiscala (din situatii financiare individuale F) = 100000-10.000=90000 lei

Diferenta temporara deductibila 9000

Creanta de impozit amanat = 9.000 lei x 16 % = 1.440 lei

1.440 lei Impozit amanat = Venituri din impozit amanat

1.440 lei

In anul N+1, conform metodei pe fluxuri se inregistreaza:

9.000 lei 681 = 281 9.000 lei

Si

1.440 lei Impozit amanat = Venituri din 1.440 lei

8



-2014-

impozit amanat

Valoare contabila (din situatiile financiare consolidate)= 100000- (19000*2)= 62000Baza fiscala (din situatiile fincanciare individuale )= 100000- (10000*2)=80000Diferenta temporara = 18000In anul N+2Pe situatiile finciare individuale :2813=681 180006912=4412 2880 ( 1440*2)

4. Filiala F a capitalizat la 01.01.N cheltuieli de constituire de 50.000 u.m. care sunt amortizate în 5 ani. Potrivit politicii grupului cheltuielile de constituire afecteazã contul de profit şi pierdere în exerciţiul în care se efectueazã (se aplicã prevederile IAS 38 „Imobilizãri necorporale”). Efectuaţi retratãrile de omogenizare în exerciţiile N şi N+1 dacã pentru consolidare se utilizeazã metoda bazatã pe fluxuri.

Rezolvare

In anul N in bilant:

a)Se elimina cheltuielile de constituire capitalizate la inceputul anului:

50.000 lei 121 = 201 50.000 lei

b)Se elimina amortizarea cumulata inregistrata 50.000 lei : 5 ani = 10.000 lei

10.000 lei 2801 = 121 10.000 lei

In anul N in contul de profit si pierdere:

50.000 lei 6xx = 121 50.000 lei10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei

Consecinte asupra impozitului amanat:

Valoare contabila cheltuieli de constituire (din situatii financiare consolidate ) = 0 lei

Baza fiscala (din situatii financiare individuale) (50.000 – 10.000 amortizarea) = 40.000 lei

impozit amanat = 40.000 lei x 16 % = 6.400 lei

9



-2014-

In bilant:

6.400 lei Impozit amanat = 121 6.400 lei

In contul de profit si pierdere:

6.400 lei 121 = Venituri din impozitul amanat

6.400 lei

II.In anul N+1

Se elimina amortizarea:

10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei

Valoare contabila cheltuieli de constituire (din situatii financiare consolidate) = 0 lei

Baza fiscala (din situatii financiare individuale) (50.000 – 20.000 amortizarea) = 30.000 lei

Activ de impozit amanat = 30.000 lei x 16 % = 4.800 lei

In bilant:

4.800 lei Impozit amanat = 121 4.800 lei

In contul de profit si pierdere:

4.800 lei 121 = Venituri din impozitul amanat

4.800 lei

5. Societatea M a achiziţionat 40% din acţiunile societãţii SA la data constituirii societãţii (01.01.N) la costul de 40.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA se prezintã astfel:

Elemente ValoriCapital social 100.000

Rezultat 30.000

10



-2014-

Efectuaţi punerea în echivalenţã a titlurilor SA.

RezolvareMetoda punerii in echivalenta este o metoda conform careia participatia este inregistrata, initial la nivelul costului si este ajustata apoi pentru a tine cont de schimbarile posterioare achizitiei cotei – parti a investitorului , in activul net al intreprinderii detinute.Potrivit metodei punerii in echivalenta , valoarea de achizitie a actiunilor detinute de o entitate in capitalul altei entitati este inlocuita cu valoarea capitalurilor proprii ale emitentului ce revine entitatii detinatoare.Metoda punerii in echivalenta se foloseste pentru societatile din Grup asupra carora societatea – mama are o influenta notabila cel putin 20% din Capital si voturi.Punerea in echivalenta a bilantului societatii SA se face prin substituirea valorii contabile a actiunilor detinute de M (40000 lei ), cu partea din capitalurile proprii ce-i sunt evhivalente in Bilantul societatii SACapitaluri proprii SA Total M (40 %)Capital social 100.000 40.000Rezultat 30.000 12.000Total 130.000 52.000

Inregistrari la nivel de bilant

52.000 lei

Titluri puse in echivalenta

264= 263 Titluri de participare

121 Cota parte in rezultatul societatilor

puse in

40.000 lei

echivalenta 12.000 lei

La nivelul contului de profit si pierdere :121=7xx cota parte din rezultatul societatilor puse in evhivalenta6. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei):

4111 – Sold iniţial 100 Salarii plãtite 2200 607 – Rulaj debitor 2500 401 – Sold iniţial 4500 Impozit pe profit plãtit 202 4111 – Sold final 700

11



-2014-

371 – Sold final 3000 Încasãri de avansuri de la clienţi 750 707 – Rulaj creditor 2000 371 – Sold iniţial 4250 6911 600 704 – Rulaj creditor 500 401 – Sold final 2800 641 4000 605 – Rulaj debitor 450

Toate achiziţiile şi vânzãrile sunt impozabile TVA. Mãrfurile intrate au fost integral achiziţionate. Avansurile încasate sunt reţinute la încasarea creanţei. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directã.

Rezolvare

411 CSI 100

2480 (4) Incasari = (100+2480+

620- 700) = 2500 620 (6)

SF 700

D 421 CSI

Plati 2200 4000 (7)

SF

D 371 CSI 4250

2500 (2)Achizitie=3000+

2500 – 4250 =1250

SF 3000

D 401 C

12



-2014-

SI 4500Plati = 4500+ 558

+ 1550-2800=3808

558 (8)

1550 (9)SF 2800

D 441 CSI

Plati 202 600 (5)

SF

D 4423 CSI 0

Plati 372 (11) 372 (10)

SF 0

1) plata salarii

2.200 lei 421 = 5121 2.200 lei

2) descarcare din gestiune a marfurilor vandute

2.500 lei 607 = 371 2.500 lei

3) incasare avans

930 lei 5121 = % 930 lei419 750 lei4427 180 lei

4)vanzare marfuri

13



-2014-

2.480 lei 411 = % 2.480 lei707 2.000 lei4427 480 lei

5) inregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit

600 lei 6911 = 441 600 lei

6) prestare servicii catre terti

620 lei 411 = % 620 lei704 500 lei4427 120 lei

7) inregistrare salarii

4000 lei 641 = 421 4000 lei

8) inregistrare cheltuieli cu energia electrica

% = 401 558 lei450 lei 605108 lei 4426

9) achizitie marfuri

% = 401 1550 lei1250 lei 371300 lei 4426

10) regularizare TVA

780 lei 4427 = % 780 lei4426 408 lei4423 372 lei

11) plata TVA

372 lei 4423 = 5121 372 lei

14



-2014-

12) incasare creanta si reglare avans

% = 411 2500 lei1570 lei 5121750 lei 419180 lei 4427

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare :

·

Incasari de la clienti 2500 lei

- Plati catre furnizori 3808 lei- Plati catre salariati 2200 lei- Plati privind TVA 372 lei- Plati privind impozitul pe profit 202 lei= Fluxul net de trezorerie din activitatea de

exploatare

-4082 lei

7. Societatea comercialã ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: – sold iniţial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziţie); – sold iniţial mãrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziţie). În cursul lunii martie au loc urmãtoarele operaţii: 1) achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de 1.000 lei, TVA 24%; 2) achiziţie de mãrfuri la costul de achiziţie de 200 lei, TVA 24%; 3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei; 4) vânzare de mãrfuri la preţul de vânzare de 800 lei, TVA 24%, costul de achiziţie fiind de 600 lei. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma cãreia se stabilesc stocurile finale faptice: – stoc faptic materii prime 1.700 lei; – stoc faptic mãrfuri 6.500 lei. Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului permanent.

Rezolvare

OMFP nr.3055/2009 precizeaza :„In conditiile folisirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor , atat cantitativ cat si valoric”

a) Achizitia de materii prime :

15



-2014-

% = 401 1240 301 10004426 240

b)achizitia de marfuri

% = 401 248371 2004426 48

c)consumul de materii prime

601=301 1500d)vanzarea de marfuri

4111= % 992707 8004427 192

e)descarcarea gestiunii

607=371 600

f)situatia pe conturi

D 301 CSi 2000 c) 1500a ) 1000

SF 1500

D 371 CSI 7500 e) 600 b ) 200

SF 7100 scriptic

g)diferente constatate la inventar pentru materii prime

16



-2014-

Sold scriptic final debitor : 1500Sold faptic :1700

g.1. )inregistrarea plusului de materii prime 301=601 200h) diferente constatate la inventar pentru marfuri :Sold scriptic final debitor : 7100Sold faptic marfuri :6500h.1.) inregistrarea minusului de marfuri

607= 371 600

8. Societatea comercialã ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N: – sold iniţial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziţie); – sold iniţial mãrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziţie). În cursul lunii martie au loc urmãtoarele operaţii: 1) achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de 1.000 lei, TVA 24%; 2) achiziţie de mãrfuri la costul de achiziţie de 200 lei, TVA 24%; 3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei; 4) vânzare de mãrfuri la preţul de vânzare de 800 lei, TVA 24%, costul de achiziţie fiind de 600 lei. La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma cãreia se stabilesc stocurile finale faptice: – stoc faptic materii prime 1.700 lei; – stoc faptic mãrfuri 6.500 lei. Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului intermitent.

Rezolvare

Pot r i v i t ace s t e i me tode , in t ra r i l e de s t ocur i s e con tab i l i z eaza in con tur i de cheltuieli dupa natura. Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara ci doar l a l ocur i l e de ge s t iune . La s fa r s i tu l pe r ioade i de ge s t iune s e anu leaza so ldur i l e initiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar.

a). Achizitia de materii prime :

% = 401 1.240601 1.0004426 240

17



-2014-

b)Achizitia de marfuri :

% = 401 248607 2004426 48

c)Consumul de materii prime :Nu se contabilizeaza. Acesta se determina la sfirsitul perioadei pe baza relatiei :Iesiri =Sold initial +Intrari –Sold final stabilit la inventariere Iesiri =2000+1000-1700=1300

d). Vanzarea de marfuri :

4111 = % 992707 8004427 192

e.)Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza

Acestea se determina la sfirsitul perioadei pe baza relatiei :

Iesiri =Sold initial +Intrari –Sold final stabilit la inventar

Iesiri =7500+200-6500=1200

f.) Anularea soldurilor initiale :

f . 1 . ) p e n t r u m a t e r i i p r i m e :

6 0 1 301 2.000

f.2.) pentru marfuri :

607 = 371 7500g.) Preluarea soldurilor finale :

g.1.) pentru materii prime :

301 601 1.700

18



-2014-

g.2.) pentru marfuri :

371=607 6500

9. Societatea comercialã BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: – sold iniţial produse finite 2.500 lei (evaluat la cost de producţie); – sold iniţial producţie în curs 1.000 lei (evaluat la cost de producţie). În cursul perioadei au loc operaţiile: 1) obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite, conform bonurilor de predare, la costul de producţie de 5.000 lei; 2) vânzarea de produse finite, conform facturii, la preţul de vânzare de 4.000 lei, TVA 24%. Costul producţiei vândute este de 3.500 lei. La sfârşitul perioadei de gestiune, în urma inventarierii, se constatã urmãtoarele solduri faptice: – sold final faptic produse finite 4.550 lei; – sold final faptic producţie în curs 800 lei. Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc, ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului permanent.

Rezolvare:

D 331 CSI 1000 1000b )

SF a)stornarea la inceputul perioadei urmatoare a stocului de produse neterminate

711=331 1000b)obtinerea si predarea la depozit a produselor finite 345=711 5000c)vanzarea de produse finite , conform facturii , pv = 4000 tva 24%4111 = % 4960

701 40004427 960

d)descarcarea gestiunii 711 = 345 3500Solduri faptice constatate la sf per de gestiune : Sf 345=4550SF 331=800

19

D 345 CSI 2500 c) 3500a ) 5000

SF 4000



-2014-

345 =711 550

331=711 80010. Societatea comercialã BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune: – sold iniţial produse finite 2.500 lei (evaluate la cost de producţie); – sold iniţial producţie în curs 1.000 lei (evaluatã la cost de producţie). În cursul perioadei au loc operaţiile: 1) obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul de producţie de 5.000 lei; 2) vânzarea de produse finite conform facturii, la preţul de vânzare de 4.000 lei, TVA 24%. Costul producţiei vândute este de 3.500 lei. La sfârşitul perioadei de gestiune, în urma inventarierii, se constatã urmãtoarele solduri faptice: – sold final faptic produse finite 4.550 lei; – sold final faptic producţie în curs 800 lei. Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc, ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului intermitent.

Rezolvare :

In acest caz, nici intrarile si nici iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara. La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurile initiale si se preiau incontabilitate soldurile constatate la inventar.

1. decontarea asupra veniturilor a produselor finite si a productiei in curs de executie :711 = % 3500

331 1000345 2500

2. Obtinerea de produse finite: Nu se contabilizeaza.3.Vanzarea de produse finite :

4111= % 4760701 40004427 760

4. Descarcarea de gestiune- nu se contabilizeaza.5. .Anularea soldurilor initiale:

711= % 3500345 2500331 1000

6.Preluarea soldurilor finale:% = 711 5350345 4550331 800

20



-2014-

11. O întreprindere achiziţioneazã un echipament la preţul facturat de 2.000 lei, TVA 24%. Transportul este asigurat de o societate specializatã şi este facturat la 200 lei, TVA 24%. Pentru montaj şi probe tehnologice s-au angajat urmãtoarele cheltuieli: – consumuri materiale 100 lei; – consum de energie 200 lei; – s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului, iar acesta a facturat serviciul la 500 lei, TVA 24%. Care este valoarea iniţialã a echipamentului tehnologic, conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”? Cum se contabilizeazã elementele de mai sus? RezolvareConform IAS 16 imobilizari corporale costul unei imobilizari achizitionate este compus din:Pret de cumparare; taxe vamale si alte taxe nedeductibile , orice costuri direct atribuibile aducerii activului la locatia si conditia necesara pentru utilizarea acestuia Cost achizitie = Pretul de cumparare+cheltuieli de transport+cheltuieli de montaj a) înregistrarea achiziţiei:

% = 404 2.480

2131 2.000

4426 480

înregistrarea cheltuielilor de transport si a celor ocazionate de montaj şi probele tehnologice:

- cheltuieli transport |(intra in costul de achizitie a utilajului)

% = 401 248

2131 200

4426 48

- consumul de materiale:

602 = 302 100

- înregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie:

% = 401 248

605 200

4426 48

- înregistrarea facturii de prestări servicii:

% = 401 620

21



-2014-

628 500

4426 120

c) Capitalizarea cheltuielilor accesorii:

231 = 722 800

2131=231 800

Costul iniţial = 2.000 + 200=2200 +800 = cost achizitie de 3000 lei

12. Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost: – costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20.000 lei; – cheltuieli directe 7.000 lei; – cheltuieli indirecte 4.000 lei, din care variabile 3.000 lei şi fixe 1.000 lei; – cheltuieli administrative 2.000 lei; – gradul de utilizare a capacitãţii de producţie este de 80%. Care este costul iniţial al activului şi cum se contabilizeazã acesta, dacã întreprinderea aplicã IAS 16 „Imobilizãri corporale” şi întocmeşte un cont de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor dupã naturã?

Rezolvare:

Costul de productie =cheltuieli directe +cheltuieli indirecte variabile +cheltuieli indirecte fixe *gradul utilizare a capacitatii de productie

Costul de productie=20.000+7.000+3.000+1.000x80%=30.800 lei

2131(echipament tehnologic) = %722(venituri din prod.de imob.corp.) 10800231 20000

. 13. O întreprindere deţine o imobilizare corporalã dobânditã la începutul exerciţiului N la costul de 5.000 lei. Durata de viaţã utilã este estimate la 10 ani, iar metoda de amortizare utilizatã este cea linearã. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciazã cã durata de viaţã utilã care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare a mijlocului fix este de 7 ani (durata rãmasã este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivã şi se stabileşte un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluatã imobilizaea corporalã în bilanţul exerciţiului N+3?

22



-2014-

Rezolvare:

Cost de achizitie = 5.000Durata estimate = 10 aniAmortizarea lineara = 5000lei/10ani=500leiAmortizarea cumulate a exercitiilor N siN+1 = 1000 leiValoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+1= 5000-1000=4000leiDurata reestimata = 7 aniDurata ramasa= 7ani-2ani=5aniCota de amortizare lineara= 100%/5ani=20%Cota de amortizare degresiva=20%x1.5=30%Amortizarea aferenta exercitiului N+2=4000x30%=1200Valoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+2=4000-1200=2800Amortizarea aferenta exercitiului N+3=2800X30%=840Valoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+3=2800-840=1960

In bilantul exercitiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea ramasa de 1960 lei.

14. O întreprindere deţine echipamente tehnologice achiziţionate la un cost de 20.000 lei, amortizate pentru suma de 5.000 lei. Întreprinderea decide sã contabilizeze echipamentele la valoarea justã determinate de experţi de 45.000 lei. Sã se contabilizeze reevaluarea conform celor douã procedee recomandate de norma IAS 16 „Imobilizãri corporale”. Rezolvare:

procedeul 1Reevaluarea simultana a valorii brute si a amortizarilorcumulate:

- etapa 1 – calculul coeficientului de reevaluare ca raport intre valoarea justa si valoarea ramasa a activelor supuse reevaluarii:coeficient= 45.000/(20.000-5.000)=3

- etapa 2 – reevaluarea valorilor brute si a amortizarii cumulateValoarea brura reevaluata ( - ) a m o r t i z a r e a c u m u l a t e reevaluata = valoarea neta reevaluata 45000

20.000*3=60.0005.000*3=15.000

- etapa 3 – contabilizarea operatiei de reevaluare:

2131(echip.tehn.) = % = 45.0002813(amortizarea inst.) = 15.000105(reserve din reev.) = 30.000

23



-2014-

procedeul 2

Reevaluarea valorii ramase neamortizate, ( valoare neta contabila) :Rezerva din reevaluare = valoare justa – valoare neta contabila =45000-15000=30000

- etapa 1 – anularea amortizarii cumulate:2813 =2131 = 5.000

- etapa 2 Reevaluarea valorii ramase: 2131 = 105 = 30.000

15. Pentru a realiza un contract ce vizeazã furnizarea a 270.000 piese în 3 ani, o întreprindere a pus la punct un echipament special al cãrui cost de producţie este de 18.000 lei. În acord cu clientul, scadenţarul livrãrilor de piese a fost fixat dupã cum urmeazã: – în primul an: 54.000 piese; – în al doilea an: 81.000 piese; – în al treilea an: 135.000 piese. Care este amortismentul anual dacã întreprinderea opteazã pentru amortizarea în funcţie de numãrul de unitãţi de producţie?

Rezolvare:

Daca se aplica metoda lineara sau degresiva pe 3 ani, metodele in cauza nu conduc l a un r i tm r ea l de dep rec i e r e .Es t e p r e f e r ab i l c a amor t i z a r ea s a s e bazeze pe cantitatile de produse, adica:- in primul an:18.000x54.000/270.000=3.600 lei- in al doilea an:18.000x81.000/270.000=5.400 lei- in al treilea an:18.000x135.000/270.000=9.000 lei

24



-2014-

25



-2014-

26



-2014-

II. Expertize contabile (5 intrebari)

1. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

Prin competenţa expertului contabil se înţelege nivelul cunoştinţelor profesionale care îl definesc şi experienţa care o posedă.

De asemenea, competenţa profesională este condiţionată de dobândirea ei printr-un înalt standard de pregătire generală urmat de o instrucţie specifică, de practică şi de examinare privind teme profesionale semnificative,perioda de practica in domeniu .

Iar pe de altă parte menţinerea ei prin cunoaşterea continuă a evoluţiilor şi reglementărilor la nivel naţional şi internaţional; adaptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale in conformitate cu normele nationale si international.

Un profesionist salariat care lucreaza in industrie , comert , sectorul public sau in sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are informatia sau experienta necesara . In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competentelor sale , cerand consultanta sau asistenta unui specialist.

2. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?

Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea in expertiza contabila cuprinde dupa caz:

I.- Incheierea de sedinta (in cauze civile), -Ordonanta organului de urmarire sicercetare penala (in cauzele penale) - contractul privind efectuareaexpertizelor contabile extrajudiciare-

II. Raportul de expertiza contabila exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii

III. Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile

IV.Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuariiexpertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila,fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu benericiarii acestora

27



-2014-

3. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)?

Continutul cap. II al Raportului de expertiza contabila contine cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) a expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la :

structura materialului documentar utilizat , actele si faptele analizate , locul producerii evenimentelor si tranzactiilor , sursele de informare utilizate , obiectiile ridicate de partile interesate sau explicatiile luate in calcul de expertul contabil in formularea concluziilor sale .

In fiecare paragraph trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora . Daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza

contabila , este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila , iar in textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora, cu trimiteri la anexe.

Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul ) expertului contabil care trebuie sa fie precisa, concisa ,fara echivoc, redactat intr-o maniera analitica , ordonata si sistematizata fara a face aprecieri asupra calitatii documentelor justificative , reprezentarilor (inregistrarilor )contabile , expertizelor si actelor de control ( de orice fel ) anterioare si nici asupra incadrarilor legale . Aceasta deoarece expertul contabil analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora.

In cazuri deosebite cand expertul contabil se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale , care exprima fictiuni sau sunt suspecte , el nu trebuie sa le ia in considerare in stabilirea rezultatelor concluziilor( raspunsurilor ) sale la obiectivele fixate expertizei contabile , dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila.

Daca raportul de expertiza contabila este intocmit de mai multi experti contabili care au opinii diferite , intr-un paragraph al capitolului 2 , fiecare expert contabil trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine . De regula in expertizele judiciare opinia expertului recomandat de parte se mentioneaza separat, in raport cu opinia expertului numit din oficiu .

4. Ce fapte pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili?

Expertii contabili raspund disciplinar in desfasurarea activitatii lor , in cazul in care au savarsit una din faptele ( abateri de la norme , regulament) care atrag sanctiuni disciplinare .

28



-2014-

Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabilisunt : mustrare , avertisment scris, suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil pe o perioada de trei luni pana la un an.; interzicerera dreptului de a exercita profesia de expert contabil

Faptele care atrag raspunderea disciplinara a expertilor contabili sunt urmatoarele :

-Abateri de comportament si anume comportamentul necuvincios fata de membrii Corpului ,reprezentantii Min. Fin. sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului – sanctionate cu mustrare -Absenta nemotivata de la intrunirea Adunarii Generale a filialei sau de la Conferinta Nationala-sanctionata cu avertisment-Absenta nemotivata de la doua sedinte consecutive ale Adunarii Generale ale filialei sau Conferinta Nationala- Nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional – sanctionate cu suspendarea dreptului de exercitarea a profesiei pe o perioada de la 1 la 3 luni . -Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala - Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie:expert contabil sau contabil autorizat

Abateri disciplinare sanctionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei :-Absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale Adunarii Generale ale filialei sau ale

Conferintei Nationale.-Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica profesionala a expertilor contabili

si contabili autorizatidin Romania referitoare la publicitate -Neplata cotizatiei anuale si /sau a celorlalte obligatii banesti , la termenele stabilite de Regulament – pe durata unui an calendaristic-Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei - Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesionala - Declaratii necomforme realitatii , in relatiile cu Corpul si cu tertii ;-Incalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei-Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea profesiei

5. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

Relatiile profesionistilor contabili cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari servicii, semnat de ambele parti.

Orice alta relatie financiara cu un client ca: participatii la capital, dare/ luare de bunuri, servicii sau bani - este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.

29



-2014-

Membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare , care este un atribut exclusiv al clientului.

O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familial ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor .

Se impune o selectarea a clientilor si aprecierea situatiei membrilor corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei.

In cazul unui nou client sau ale unei lucrari noi cerute de un vechi client trebuie sa se ia in considerarea inaintea semnarii contractului : -evaluarea riscurilor, -verificarea privind respectarea principiului independentei profesiei - aprecierea eficientei executarii lucrarilor in functie de componenta si mijloacele societatii comerciale. Decizia finala apartine expertului contabil sau a contabilului autorizatDaca se ia in vedere extinderea lucrarilor, se va incheia un act aditional la contract.

De asemenea pe parcursul derularii contractului se pot face avertismente in scris la adresa clientilor ce vor putea constituii probe exoneratoare de responsabilitate a profesiei contabile.Aceste descarcari de responsabilitate nu-l scutesc pe profesionistul contabil de raspundere atunci cand a comis greseli.

Daca membrii Corpului se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate datorita neprimirii datelor si informatiilor necesare,conform contractului sau a lipsei de cooperare a conducatorului unitatii,trebuie sa rezilieze,motivat,contractul cu acest client.

30



-2014-

III. Consultanta fiscala acordata contribuabililor (4 intrebari)

1. O societate comercială înregistrează în contabilitate la nivelul unui an venituri totale în sumă de 700.000 lei şi cheltuieli totale în sumă de 500.000 lei. Amortizarea fiscală este de 20.000 lei, cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform declaraţiei 101, determinaţi impozitul pe profit de plată.

Rezolvare

Venituri totale: 700000 -Cheltuieli totale: 500000Profit brut: 200000

Deduceri (amortizare fiscala) 20000Profit (pierdere contabila) 180000Cheltuieli nedeductibile : 80000Cheltuieli cu amortizarea contabila 20000Total profit impozabil / 280000Pierdere fiscala de recuperat(deducere ) 40000 Profit impozabil = Profit Brut +Cheltuieli nedeductibile-Deducerile Fiscale=200000+80000-40000=240000

Profit impozabil =240000

Impozit pe profit =240000*16%

=38400

2. O societate comercială a înregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului, 30.000 lei reprezintă cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezintă majorări de întârziere rezultate în urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezintă contravaloarea unor servicii de consultanţă furnizate de un

31



-2014-

partener, pentru care nu există contract încheiat şi nu este justificată necesitatea lor. Să se determine impozitul pe profit de virat statului.

Rezolvare

Venituri totale: 790000 70 : 750000

Cheltuieli totale: 600000 691 : 10000Cheltuieli cu sponsorizarea : 300006581:30006581: 5000

Total cheltuieli nedeductibile : 48000

|Profit impozabil = 190000+48000=238000

Impozit pe profit calculat inaintea de scaderea cheltuielilor cu sponsorizarea = 238000*16/100=38080

Cheltuieli cu sponsorizarea 3000

3/1000* CA= 3/1000* 750000=225020/100*I/P = 20/100* 38080=7616

Se scade din impozitul pe profit calculat suma cea mai mica

Impozitul pe profit = 38080-2250=35830

Impozit pe profit aferent trimestrului , de virat = 35830-10000=25830 lei

3. O persoană fizică obţine venituri din drepturi de autor privind o operă literară în sumă de 9.000 lei. De asemenea, obţine şi un venit de 45.000 lei reprezentând venituri din moştenirea unor drepturi de autor privind o operă literară, comisionul achitat societăţii de administrare a drepturilor de autor fiind 2000 lei. Persoana fizică, ca urmare şi a altor venituri realizate, nu datorează contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din drepturi de autor. Să se determine impozitul de plată sau de recuperat cu ocazia definitivării impunerii.

Rezolvare:

32



-2014-

Conform Codului Fiscal , veniturile din cesiuni de drepturi de autor dau dreptul la o deductibilitate limitata a cheltuielilor ocazionate , astfel:

1. Dreptul de autor opera literara – 40% cheltuieli deductibile din total venit 2. Dreptul de autor din opera literara mostenita – cheltuiala deductibila admisa este doar

comisionul celui care administreaza drepturile de autor.Aceste plati se fac prin retinerea la sursa a unui impozit pe venit de 10% , diferenta pana la 16% achitandu-se la regularizare. Cei 10% se declara si se platesc pana in data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-a incasat venitul din drepturi de autor .Contribuabilii care realizeaza venituri din activitatile mentionate la art. 52 pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final . Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris in momentul incheierii fiecarui raport juridic si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestuia .

Cheltuielile forfetare sunt de 10% pentru opera literara

a) Impozitul datorat sub forma de plati anticipate va fi :(9000+45000)*10%=5400

b) La definitivarea impunerii Venituri totale =9000+45000=54000

Cheltuieli deductibile = 9000*40% +2000= 5600

Profit impozabil = venituri totale –cheltuieli deductibile = 54000-5600=48400

Impozit pe profit datorat = 48400*16%=7744

Impozit pe profit de plata =impozit pe profit datorat la regularizare – impozit datorat sub forma de plati anticipate=7744-5400=2344

4. Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunuri către persoana impozabilă B din statul membru 2. După livrare, părţile convin să anuleze contractul de vânzare-cumpărare şi să returneze bunurile furnizorului în statul membru 1. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare.

Rezolvare

33



-2014-

Tratamentul fiscal din punctul de vedere al TVA, fără aplicarea măsurilor de simplificare

Atunci când B cumpără bunuri de la A şi acceptă bunurile la livrare, are loc un transfer al dreptului de a dispune de bunurile corporale în calitate de proprietar. Vânzătorul A realizează o livrare intracomunitară de bunuri în sensul art. 128 alin. (9) din Codul fiscal sau al echivalentului acestuia în legislaţia altui stat membru, iar cumpărătorul B realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri în sensul art. 130^1 alin. (1) din Codul fiscal sau al echivalentului acestuia în legislaţia altui stat membru.

În cazul în care cumpărătorul B, ulterior acceptării bunurilor, observă că bunurile sunt deteriorate sau că bunurile nu corespund cerinţelor cumpărătorului din orice motiv, iar cumpărătorul convine cu vânzătorul asupra anulării contractului de vânzare-cumpărare, în baza art. 138 lit. b) din Codul fiscal sau a echivalentului acestuia în legislaţia altui stat membru, pentru respectiva livrare de bunuri baza de impozitare trebuie redusă în mod corespunzător de către A. Dacă anularea are loc în aceeaşi declaraţie recapitulativă şi în acelaşi decont de TVA, achiziţia şi livrarea intracomunitară nu se menţionează. În caz contrar, trebuie efectuată o corecţie care se reflectă în declaraţia recapitulativă şi în decontul de TVA aferente perioadei fiscale în care se efectuează corecţia.

Furnizorul A devine din nou proprietarul bunurilor, iar returul bunurilor reprezintă un transfer realizat de A, respectiv o livrare intracomunitară asimilată, în statul membru 2 din care începe transportul bunurilor, în condiţiile art. 128 alin. (10) din Codul fiscal sau echivalentului acestuia din legislaţia altui stat membru, urmată de o achiziţie intracomunitară asimilată în statul membru 1. A trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în statul membru 2

Tratamentul fiscal din punctul de vedere al TVA, cu aplicarea măsurilor de simplificare

Din perspectiva TVA se consideră că livrarea intracomunitară efectuată de A către B şi achiziţia intracomunitară efectuată de B nu au avut loc, respectiv, în baza art. 138 lit. b) din Codul fiscal sau a echivalentului acestuia în legislaţia altui stat membru, pentru respectiva livrare de bunuri baza de impozitare trebuie redusă în mod corespunzător. Dacă anularea are loc în aceeaşi declaraţie recapitulativă şi în acelaşi decont de TVA, achiziţia şi livrarea intracomunitară

34



-2014-

nu se menţionează. În caz contrar, trebuie efectuată o corecţie care se reflectă în declaraţia recapitulativă şi în decontul de TVA aferente perioadei fiscale în care se efectuează corecţia.

Transportul sau expedierea de bunuri din statul membru 2 în statul membru 1 nu are implicaţii din punctul de vedere al TVA. Furnizorul A nu trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în statul membru 2.

NOU! În situaţia în care bunurile refuzate de B nu mai pot fi utilizate şi furnizorul A solicită ca acestea să nu mai fie restituite, fiind necesară distrugerea lor:

- dacă furnizorul A este o persoană impozabilă stabilită în România, va reduce în mod corespunzător baza de impozitare a livrării intracomunitare de bunuri, dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea prevederilor art. 128 alin. (8) din Codul fiscal;

- dacă beneficiarul B este o persoană impozabilă stabilită în România, va reduce în mod corespunzător baza de impozitare a achiziţiei intracomunitare de bunuri, iar furnizorul A nu va avea obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA în România

IV. Tinerea contabilitatii unei entitati (3 exercitii)

1. O societate vinde în prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preţ de vânzare unitar 12 u.m., costuri fixe 5.000 u.m. Cu cât pot sã scadã vânzãrile pentru ca firma sã nu aibã pierderi?

Rezolvare: 35



-2014-

Prag de siguranta PE=CF/P-cv=5.000/(12-10)=2.500buc,

vanzarile por scadea cu 2.500 buc, respective 50%

2. O societate vinde în prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preţ de vânzare unitar 12 u.m., costuri fixe 5.000 u.m. Ce cantitate trebuie vândutã pentru a obţine un profit de 7.000 u.m.?

Rezolvare:

Prag de siguranta PE=CF+7.000/P-cv=5.000+7000/(12-10)=6.000buc

Cantitate vanduta (buc.) Q 5,000Pret de vanzare unitar

(u.m.) Pv 12

Cost variabil unitar (u.m.) Cv 10

Costuri fixe totale (u.m.) CF 5,000Cifra de afaceri totala

(u.m.) CA cr. ( = Q*Pv) 60,000Marja costurilor variabile Marja Cv (= Cv*Q/CA) 83%

Profit urmarit (u.m.) Profit urm. 7,000Cifra de afaceri urmarita(u.m.)

CA urm. (= (CF+Profit urm.)/(100%-Marja Cv)) 72,000

Cantitatea urmarita (buc.) Q urm.( = CA urm./Pv) 6.000

3. O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preţ de vânzare unitar 12 u.m., costuri fixe 10.000 u.m. 1. Calculaţi cantitatea care trebuie vândutã pentru ca rezultatul sã fie 0. 2. Cu cât trebuie sã creascã vânzãrile pentru ca rezultatul sã fie 14.000?

Rezolvare

3.1.Calculaţi cantitatea care trebuie vândută pentru ca rezultatul să fie 0.

36



-2014-

- Cifra de afaceri = cantitate x pret de vanzare unitar = 10.000 x 12 = 120.000- Cheltuieli variabile = cantitate x cost variabil unitar = 10.000 x 10 = 100.000- cheltuieli totale = cheltuieli variabile + cheltuieli fixe = 100.000 + 10.000 = 110.000Cheltuieli /pret de vanzare unitar = 110.000 / 12 = 9.167 bucati Orice bucata produsa peste valoarea de 9.167 va aduce profit

3.2.Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca rezultatul să fie 14.000?

-profit unitar = (cifra de afaceri – cheltuieli totate) / unitati = (120.000 – 110.000)/10.000 = 1-unitati vandute = rezultat (profit total) / profit unitar = 14.000 / 1 = 14.000-unitati suplimentare = 14.000 – 10.000 = 4.000Vanzarile trebuie sa creasca cu 40% = 4.000 buc

V. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (3 exercitii)

1. Dispuneţi de urmãtoarele informaţii în cursul exerciţiului N: o societate obţine produse finite la cost de producţie de 10.000 lei; vinde 30% din ele la preţul de 15.000 lei; reducere comercialã

37



-2014-

înscrisã în facturã 10%. Între cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materii prime consumate 1.000 lei; salarii datorate 1.500 lei şi plãtite 1.800 lei; contribuţia unitãţii la asigurãrile sociale 700 lei şi la fondul de şomaj 200 lei; dobânzi datorate 400 lei; amenzi datorate autoritãţilor române 600 lei. Se cer: a) înregistrãrile contabile aferente operaţiilor de mai sus; b) calculaţi rezultatul fiscal şi excedentul brut de exploatare.

Rezolvare

(1)Obţinere produse finite la cost producţie: 345 = 711 10.000 lei

(2)Vânzarea produselor finite 4111 = 701 15.000 lei

Inreg red comerciale 709 = 411 1500 lei

(3)Desc.gestiunii de prod. finite 30 % x 10.000 lei =- 3.000 lei: 711 = 345 3.000 lei:

4)Materii prime consumate: 601 = 301 1.000 lei

(5)Salarii datorate: 641 = 421 1.500 lei

(6)Salarii plătite: 421 = 5121 1.800 lei

(7)Contribuţia unităţii la asigurări sociale: 6451 = 4311 700 lei

(8)Contribuţia unităţii la fond şomaj: 6452 = 4371 200 lei

(9)Dobânzi datorate: 666 = 1681 400 lei

(10)Amenzi datorate autorităţilor române: 6581 = 4481 600 lei

(11)Închiderea conturilor de cheltuieli: 121 = %

601 1.000 lei

641 1.500 lei

38



-2014-

6451 700 lei

6452 200 lei

666 400 lei

6581 600 lei

(12)Închiderea conturilor de venituri: % = 121 20.500 lei

701 13.500 lei

711 7.000 lei

Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 20.500 lei – 4.400 lei = 16.100 lei

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale = 16.100 lei + 600 lei (amenzi datorate autorităţilor române) = 16.700 lei

- marj comerciala (MC)= venituri vz mf – cost mf. = 707-607 = 0

- prod exercitiului (PE) = prod vanduta (70X) + productia stocata (711)+ prod imobilizata (721+722) = 13500 + 7000) + 0 = 20500

- valoarea adaugata(VA) = marja com + prod exerc – consumurile de la terti (grupa de conturi 61, 62, 60) = 0+20500-1000=19500

-exced brut de expl (EBE) = VA + subv din expl (cont 741)- chelt de personal (641-645) – ch cu taxe si impozite (635) = 19500 + 0-2400-0 = 17100

2. Se dau urmãtoarele informaţii: capitaluri proprii aferente exerciţiului N: 1.000 lei; capitaluri proprii aferente exerciţiului N-1: 600 lei. În cursul exerciţiului N au avut loc urmãtoarele operaţii: creşteri de capital prin aporturi noi în naturã 50 lei; conversia datoriilor în capital 20 lei; încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei; rambursãri de capital în numerar cãtre asociaţi 10 lei. Care este rezultatul net aferent exerciţiului N?

Rezolvare

Rezultatul exerciţiului = Capital propriu N – Capital propriu N-1 – Aportul proprietarului în cursul exerciţiului + Retrageri ale proprietarilor în cursul exerciţiului

39



-2014-

Rezultatul exerciţiului = 1.000 lei – 600 lei – 50 lei – 20 lei-40lei + 10 lei = 300 lei

3.Datele de evidenţã şi calcul se prezintã astfel: costuri totale ale procesului de producţie cuplat 700.000 lei; costurile pentru pregãtirea şi desfacerea produselor dupã închiderea procesului de producţie cuplat 20.000 lei produsul secundar şi 70.000 lei produsul principal; valoarea la preţ de vânzare a produsului secundar 150.000 lei; veniturile din vânzarea produsului principal 750.000 lei. Determinaţi costul şi marja produsului principal.

Rezolvare

(a).Costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat : 700.000 lei (costuri totale ale procesului de producţie cuplat – (150.000 lei preţul de vânzare al produsului secundar – 20.000 lei costuri pentru pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul secundar) = 570.000 lei

(b).Costurile totale ce revin produsului principal: 570.000 lei costuri ce revin din procesul de producţie al produsului principal cuplat + 70.000 lei costurile pentru pregătirea şi desfacerea produselor după închiderea procesului de producţie cuplat pentru produsul principal = 640.000 lei

(c).Marja produsului principal: 750.000 lei veniturile din vânzarea produsului principal – 640.000 lei costul produsului principal = 110.000 lei

40

Lucrare Ceccar an 2 Sem 1

Documents

Transcript of Lucrare Ceccar an 2 Sem 1