Stagiu CECCAR- set intrebari an I sem II.doc

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

FILIALA BIHOR

LUCRARE DE STAGIUAnul I Semestrul II

Stagiar: Dance Adina-Estera

1

Analiza diagnostic a întreprinderii

1 (18). Să se calculeze şi să se interpreteze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC Flamingo International SA.

2007(RON) 2006(RON) 2005(RON) Active imobilizate - Total Active circulante - Total Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total Active circulante, respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total Venituri in avans Capital subscris varsat Total capitaluri proprii Creante - Total Datorii - Total Cifra de afaceri neta Venituri din exploatare - Total Cheltuieli din exploatare - Total Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare

143.054.409,00 397.304.858,00

351.363.656,00 45.405.095,00

188.459.504,00

0,00 566.606,00

77.905.001,00 187.382.433,00 315.376.709,00 351.363.656,00 565.047.673,00 581.971.941,00 564.463.692,00 17.508.249,00 8.706.195,00

16.654.773,00 -7.948.578,00 9.559.671,00

0,00 0,00

148.008.754,00 101.887.738,00

61.873.806,00 43.681.968,00

191.690.722,00

10.307.567,00 5.270.725,00

77.905.001,00 178.603.980,00 90.387.499,00 72.181.373,00

193.688.714,00 193.728.944,00 213.621.180,00 -19.892.236,00 11.900.816,00 14.758.583,00 -2.857.767,00

-22.750.003,00 0,00 0,00

13.858.081,00 153.925.014,00

76.770.893,00 77.154.280,00 91.012.361,00

1.654.695,00 0,00

52.235.375,00 88.286.322,00

136.917.860,00 78.425.588,00

206.782.194,00 208.425.995,00 193.698.564,00 14.727.431,00 38.171.659,00 43.226.185,00 -5.054.526,00 9.672.905,00

0,00 0,00

Rezultat extraordinar Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat brut Rezultat net Rezultat / actiune Plati restante - Total Furnizori restanti - Total Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de

0,00 590.678.136,00 581.118.465,00

9.559.671,00 9.559.671,00

- 0,00 0,00

0,00

0,00 205.629.760,00 228.379.763,00 -22.750.003,00 -22.750.003,00

- 0,00 0,00

0,00

0,00 246.597.654,00 236.924.749,00

9.672.905,00 8.081.904,00

- 0,00 0,00

0,00

2

stat Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)

0,00 154

0,00 49

0,00 57

Rezolvare:

Lichiditatea întreprinderii reflecta posibilitatea acesteia de a-şi achita datoriile pe termen scurt pe seama numerarului aflat în casierie, a disponibilităţilor bancare şi a plasamentelor de scurtă durată.

Anul 2005

a) Lichiditatea curentă (generală) Lc = Active circulante/Datorii curente = 153.925.014,00 /76.770.893,00 =2

Lc > 1 arată faptul că întreprinderea este capabilă să-şi acopere datoriile pe termen scurt pe seama activelor circulante.

b) Lichiditatea rapidă (testul acid) Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

Acest indicator nu se poate calcula pe baza informaţiilor deţinute, deoarece nu se cunoaşte valoarea stocurilor.

c) Lichiditatea imediată Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt

Acest indicator nu se poate calcula pe baza informaţiilor deţinute, deoarece nu se cunoaşte valoarea trezoreriei.

Anul 2006a) Lichiditatea curentă (generală)

Lc = Active circulante/Datorii curente = 101.887.738,00 /61.873.806,00 =1,64Lc > 1 arată faptul că întreprinderea este capabilă să-şi acopere datoriile pe

termen scurt pe seama activelor circulante.




3


Anul 2007

a) Lichiditatea curentă (generală) Lc = Active circulante/Datorii curente = 397.304.858,00 / 351.363.656,00 =1,13

Lc > 1 arată faptul că întreprinderea este capabilă să-şi acopere datoriile pe termen scurt pe seama activelor circulante.





În concluzie, se poate aprecia lichiditatea întreprinderii doar pe baza indicatorului lichidităţii curente, numit şi indicatorul capitalului circulant, singurul care s-a putut calcula. Se poate constata că societatea analizată este capabilă să îşi acopere datoriile curente din activele circulante. În anul 2005, acest indicator avea valoarea optimă de 2, urmând să scadă progresiv, ajungând la 1,13 în anul 2007. Această diminuare s-a produs pe seama creşterii marcante a datoriilor curente (cu 257 %) în perioada analizată, faţă de creşterea cu doar 58 % a activelor circulante. Situaţia lichidităţii generale rămâne totuşi pozitivă, indicatorul fiind supraunitar.

Audit

2 (53). Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?

4

Elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate sunt:- titlul;- destinatarul;- identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare

condensate;- o referire la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor

şi la tipul de opinie exprimată în acel raport;- o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare

condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate din care s-au născut;

- dacă auditorul a emis o opinie modificată asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, raportul trebuie să menţioneze că, deşi situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare în ansamblul lor, acestea provin din situaţii financiare care au făcut obiectul unui raport de audit modificat;

- menţiunea că, pentru o bună înţelegere a rezultatelor şi situaţiilor financiare ale entităţii, situaţiile financiare condensate trebuie citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu raportul de audit asupra acestora;

- data raportului;- adresa auditorului şi semnătura sa.-

3 (63). Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.

Integritatea presupune ca profesionistul contabil să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.

Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil să fie imparţial, fără prejudecăţi, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese sau în alte situaţii de natură a determina un terţ să pună la îndoială obiectivitatea lui. Profesioniştii contabili trebuie să garanteze integritatea lucrărilor lor şi să rămână obiectivi înjudecata şi raţionamentul lor, oricare ar fi natura activităţilor lor.

Pentru aceasta, profesioniştii contabili trebuie să evite situaţiile care îi expun la riscuri susceptibile de a le pune în discuţie obiectivitatea sau cele care implică prejudecăţi. În plus, ei trebuie să se asigure că personalul care efectuează lucrări în numele lor respectă principiile de obiectivitate. De asemenea, profesioniştii contabili nutrebuie să accepte cadouri sau alte avantaje care le pot influenţa semnificativ şi negativ raţionamentul, judecata lor profesională sau a colaboratorilor lor.

4 (64). Explicaţi principiul competenţei în audit.

Profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă şi prudenţă, fiind obligat să-şi menţină un nivel ridicat de cunoştinţe şi competenţă

5

profesională, care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru. Profesionistul contabil nu trebuie să pretindă că are competenţe sau o experienţă pe care nu le are.

Competenţa profesională are în vedere:- obţinerea competenţei profesionale, care se dovedeşte prin studii, vechime, examen de acces, examen de aptitudini;- menţinerea competenţei profesionale, care presupune ţinerea la curent cu evoluţiile în profesie (normele naţionale şi internaţionale în domeniul contabilităţii, auditului), cu legislaţia şi adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor în concordanţă cu normele naţionale şi internaţionale în materie.

5 (65). Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit.

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze ( în beneficiul său sau al unui terţ) sau să le divulge fără autorizare scrisă, în afară de cazurile când obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme. Obligaţia se menţine şi după terminarea relaţiilor între profesionist şi clientul sau angajatorul său. Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că acest principiu este respectat şi de către subalterni sau colaboratori. Obligaţiile de confidenţialitate depind şi de legislaţia fiecărei ţări.

Profesionistul contabil nu mai este ţinut de secretul profesional:- când divulgarea este autorizată de client sau de angajator; aici trebuie avute interesele terţilor, care ar putea fi lezate;- când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţia profesională de divulgare (furnizarea de probe în cadrul unor proceduri judiciare, informarea autorităţilor competente despre încălcarea legii, apărarea intereselor profesionale în cazul unei proceduri judiciare, auditul de calitate).

Înaintea divulgării unor informaţii, profesionistul contabil trebuie să decidă:- care este tipul de informaţii care pot fi divulgate (dacă pot fi justificate);- dacă persoanele care urmează să primească informaţiile sunt destinatarii corecţi

ai acestora;- dacă divulgarea informaţiilor atrage responsabilitatea sa.

6 (66). Conceptul de independenţă în audit.

Componentele independenţei sunt:- Independenţa de spirit (a raţionamentului profesional) caracterizată prin starea

de spirit care înlesneşte obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care pot compromite

6

raţionamentul profesional, permiţând profesionistului contabil să acţioneze cu integritate, obiectivitate şi prudenţă profesională;

- Independenţa în aparenţă (comportamentală) caracterizată prin evitarea faptelor şi circumstanţelor care pot fi atât de semnificative încât o terţă persoană, logică şi informată (deţinând toate informaţiile relevante şi aplicând toate măsurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia că integritatea, obiectivitatea şi prudenţa profesională ale cabinetului/societăţii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.

Prin independenţă nu trebuie să se înţeleagă că o persoană care exercită un raţionament profesional trebuie să fie izolată de relaţiile sale economice, financiare sau de altă natură, ci doar că importanţa acestor relaţii trebuie evaluată şi din punctul unei terţe persoane, rezonabilă şi informată, care, având toate informaţiile relevante, ar putea trage concluzia în mod firesc că sunt inacceptabile.

7 (67). Prezentaţi cinci situaţii de ameninţare la adresa independenţei.

Independenţa profesionistului contabil este ameninţată când se confruntă cu:- interesul propriu;- autoexaminarea sau autocontrolul;- renunţarea la propriile convingeri;- favorizarea;- acţiunile de intimidare.

8 (68). Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei.

Interesul propriu reprezintă o ameninţare la adresa independenţei în situaţia în care un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes financiar din partea clientului sau în cazul în care un interes propriu al acestor cabinete intră în conflict cu clientul respectiv. Exemple:a) Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client:

- deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;- primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în cauză.

b) Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client. - 90 % din cifra de afaceri a cabinetului provien de la un singur client.

c) Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client. - Profesionistul contabil este intr-o asociaţie în participaţie cu clientul.d) Interesul de a nu pierde un client.

- Pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cebinetului.e) Onorarii neprevăzute.

7

- Acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor onorarii neprevăzute în contract.

f) Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia.- Dacă clientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei, în condiţiile în care împrumutul este acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.

9 (73). Protejarea independenţei prin normele legale şi profesionale.

Măsurile de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări includ, dar nu sunt limitate la:

- cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie;- cerinţe de dezvoltare profesională continuă;- reglementări de guvernare corporativă;- standarde profesionale;- proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională;- examinarea externă a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau informaţiilor

unui profesionist contabil de către o terţă parte împuternicită prin lege.

Contabilitate

10 (166). SC AMBIENT realizeaza in luna martie 2005 o constructie speciala in regie proprie. Executarea constructiei genereaza urmatoarele cheltuieli: materii prime 6000 lei; salarii 5000 lei, din care aferente muncitorilor direct productive 2000 lei si personalului administrativ 3000 lei; amortizari 4000 lei, din care aferent imobilizarilor direct

8

productive 3000 lei si imobilizarilor utilizate in sectorul administrativ 1000 lei. La sfarsitul lunii aprilie lucrarea a fost terminata si constructia speciala a fost data in folosinta la un cost total de 15000 lei.

Răspuns:1.Înregistrarea consumului de materii prime:

601 = 301 6.000 lei2. Înregistrarea cheltuielilor salariale:

641 = 421 5.000 lei3. Înregistrarea amortizării:

6811 = 2812 4.000 lei4. Înregistrarea construcţiei realizate în regie proprie, dar neterminată la sfârşitul

lunii martie, la valoarea costului de producţie calculat pentru luna martie:Costul de producţie = cheltuieli directe + cheltuieli indirecte repartizate rational în

funcţie de capacitatea normală de producţie = 6000 + 2000 + 3000 = 11.000 lei231 = 722 11.000 lei

5. Înregistrarea punerii în funcţiune a construcţiei realizate în regie proprie în luna aprilie la valoarea totala de 15.000 lei , din care 11.000 lei a fost recunoscută în costul imobilizării în luna martie .

Pentru luna aprilie se consideră că au mai fost efectuate cheltuieli în suma de 4.000 lei:

212 = 722 4.000 lei212 = 231 11.000 lei

11 (169). SC AMOS SA cumpara in 2005 actiuni ale unei filiale din strainatate in valoare de 50000$ la pretul 3,3lei/$, cu plata prin virament bancar. La sfarsitul anului 2010 cursul valutar este 3,4lei/$. In anul 2011 se vand participatiile in filiala din strainatate la un pret negociat de 60000$, la un curs de 3,45lei/$.

Răspuns:1.Achiziţia de acţiuni ale filialei (50.000 USD x 3,3 LEI/USD):

261 = 5124 165.000 lei2. Reevaluarea la sfârşitul anului 2005 [50.000 x (3,4-3,3)]:

261 = 765 5.000 lei3. Vânzarea participaţiilor în anul 2006 (60.000 USD x 3,45 lei/ USD):

5124 = % 207.000 lei 261 170.000 lei 7611 37.000 lei

9

12 (270). SC ORINTEX SA se aprovizioneaza conform facturii nr.35972, de la SC CRISUL FAVORIT SA cu incaltaminte pentru copii, in valoare de 7.000 lei, TVA 24%. Valoarea ambalajelor este de 210 lei, TVA 24%.

La receptie se constata o lipsa in valoare de 300 lei (9 lei ambalaje), care se imputa delegatului propriu la pretul de vanzare a marfii 341 lei plus valoarea ambalajelor lipsa. Se receptioneaza suma prin stat de plata si se achita factura nr.32972.

Răspuns:1. Înregistrarea achiziţiei de mărfuri :

% = 401 8.330 lei371 7.000 lei4426 1.330 lei

2. Înregistrarea valorii ambalajelor :% = 401 249,90 lei

381 210,00 lei 4426 39,90 lei3. Înregistrarea lipsei de valoare :

607 = 371 300 lei 608 = 308 9 lei4. Imputarea lipsei delegatului :

4282 = % 359,19 lei7588 350,00 lei4427 91,90 lei

5. Încasarea sumei de la delegat :421 = 4282 359,19 lei

6. Plata datoriei către furnizor401 = 5121 8.579,9 lei

13 (315). S.C. “MEDA” S.A. vinde produse finite unui client extern, la pretul de vanzare de 1000$, cursul de schimb a dolarului fiind de 3,4 lei/$. La finele perioadei de gestiune cursul de schimb creste la 3,42 lei/$. Incasarea creantei se face la 3,41 lei/$.

Răspuns:1. Vânzarea produselor finite către clientul extern (1.000 USD x 3,4 lei/USD)

4111 = 701 3.400 lei2. Reevaluarea creanţei în valută la sfârşitul anului [1.000 x (3,42-3,4)]

4111 = 765 20 lei3. Încasarea creanţei

10

% = 4111 3.420 lei5124 3.410 lei665 10 lei

14 (316). La S.C. “OLIMPIA” S.A. se constata, la finele perioadei, un client incert cu un debit de 5950 lei. Se inregistreaza o ajustare egala cu debitul, mai putin TVA inclusa in debit. In perioada urmatoare se constata insolvabilitatea clientului incert care, din acest motiv, este scos din evidenta.

Răspuns:1. Înregistrarea constituirii provizionului pentru clienţi incerţi:

6812 = 1512 5.000 lei2. Anularea provizionului în perioada următoare:

1512 = 7812 5.000 lei

15 (366). La cinematograful “PATRIA” ruleaza filmul “Şatra” si incaseaza 1000 lei, pentru care plateste un impozit pe spectacole de 2%.

Răspuns:1. Înregistrarea încasării veniturilor din spectacole:

5311 = 704 1.000 lei2. Înregistrarea plăţii impozitului (2 % x 1.000):

635 = 5121 20 lei

16 (367). SC “ROMNATURAL” SRL are un panou publicitar pe traseul Oradea – Cluj, panoul publicitar are 3 mp si face reclama la bauturi alcoolice. Taxa datorata de societate este: - panou 2-3mp, taxa 75 lei- taxa majorata pentru bauturi de 500% 375 lei Taxa datorata 450 lei

Răspuns:1. Înregistrarea plăţii impoziului

635 = 5121 450 lei

17 (483). Pentru aprovizionarea cu material deficitare, un salariat al SC OMEGA SA este delegat sa se deplaseze la Timisoara. La plecare primeste un avans de 5000 lei. La

11

intoarcerea din delegatie, in timp de 3 zile, justifica prin decontul de cheltuieli, urmatoarele: - bilet CFR dus-intors 60 lei - cazare hotel 2 nopti 140 lei - diurna deplasare 3 nopti 100 lei Total 300 lei Materiale cumparate 4200 lei Sume nefolosite 500 lei Total 5000 lei

Răspuns: 1. Acordarea avansului

542 = 5311 5.000 lei2. Justificarea avansului

% = 542 5.000 lei625 300 lei302 4.200 lei5311 500 lei

18 (484). Se procura diferite materiale consumabile de catre un angajat al firmei, in suma de 4000 lei, TVA 24%, care nu a primit avans de trezorerie. Dupa intocmirea decontului se primesc banii de catre salariat.

1. Achiziţia materialelor% = 4281 4.760 lei302 4.000 lei4426 760 lei

2. Recuperarea banilor4281 = 5311 4.760 lei

19 (516). Se inregistreaza factura 8002 primita de la PROTV, pentru publicitatea efectuata in suma de de 100 lei, TVA 24%.

1. Inregistrarea facturii% = 401 124 lei623 100 lei4426 24 lei

12

20 (517). SC ALFA SA inregistreaza plata in numerar a sumei de 200 lei, TVA 24%, pentru achizitionarea de sucuri si cafea consumate cu ocazia tratativelor purtate cu o delegatie a unui partener strain.

1. Înregistrarea plăţii% = 401 248 lei623 200 lei4426 48 lei

21 (566).Se livreaza unui client materii prime, care nu sunt folosite in unitate, pretul de vanzare 600 lei, TVA 24%, costul de achizitie 550 lei.

1. Transformarea materiilor prime în mărfuri371 = 301 550 lei

2. Vânzarea mărfurilor4111 = % 744 lei

707 600 lei4427 144 lei

3. Descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute

607 = 371 550 lei

711 = 361 400 lei

22 (614).Se incaseaza suma de 4500 lei reprezentand dobanda pentru un imprumut acordat altei societati comerciale.

1. Încasarea dobânzii- daca împrumutul este pe termen scurt:5121 = 766 4.500 lei- dacă împrumutul este pe termen lung:5121 = 2672 4.500 lei

23 (615).Se inregistreaza suma de 400 lei, ca dobanzi aferente debitelor avute. 1. Înregistrarea dobânzilor

666 = 5311 400 lei

24 (654). La 01.07.SC GAMA SA cumpara de la furnizorul SC MOBILA SA un lot de obiecte de inventar ( scaune ) , cu factura nr. 1600 , care cuprinde: - 100 buc scaune x75 lei/buc - tva 24%

13

Distinct se factureaza chiria pentru perioada de custodie , de 50 lei , tva 24%. La 30.09 se aduc scunele lasate in custodie, achitandu-se in numerar cheltuieli de transport de 30 lei, tva 24%. La receptia scaunelor se constata un plus de 2 scaune care se admit in gestiune.

Răspuns:1. Achiziţia obiectelor de inventar

% = 401 9.300 lei303 7.500 lei4426 1.800 lei

2. Facturarea chiriei% = 462 62 lei612 50 lei4426 12 lei

3. Achitarea cheltuielilor de transport

% = 5311 37,20 lei303 30,00 lei4426 7,20 lei

4. Admiterea plusului în gestiune% = 408 186 lei303 150 lei4428 36 lei

- La sosirea facturii:408 = 401 186 lei4426 = 4428 36 lei

25 (658). SC OMEGA SA primeste in septembrie, un avans de 5000 lei, pentru a livra produse finite in valoare de 20.000 lei, costul efectiv al produselor finite este de 14.000 lei. Pentru defecte de calitate se solicita o reducere comerciala de 10%, adica 2.480 lei , din care TVA 480 lei.

Se incaseaza de la client creanta, in conditiile acordarii unui scont de decontare de 2%, pe motivul achitarii creantei mai devreme.

Răspuns:1. Facturarea avansului primit

4111 = % 5.000 lei 419 4.032 lei

4427 968 lei

2. Încasarea avansului

14

5121 = 4111 5.000 lei3. Facturarea produselor

-mărfuri la preţ de livrare - 20.000 lei- rabat 10% - 2.000 lei

Net comercial - 18.000 leiScont de decontare 2% - 360 lei

Net financiar - 17.640,00 leiTVA - 4.233,60 lei

Net de încasare - 21.873,60 lei

22.233,60 lei % = % 22.233,60 lei 21.873,60 lei 4111 701 18.000,00 lei

360,00 lei 667 4427 4.233,60 lei

4. Stornarea avansului% = 4111 5.000 lei

419 4.032 lei 4427 968 lei

5. Încasarea creanţei, ţinând cont de avansul primit5121 = 4111 16.873,60 lei

6. Descarcarea de gestiune pentru produsele finite711 = 345 14.000 lei

26 (714). La sfârşitul anului 1, societatea X a achiziţionat dreptul de a exploata o minã timp de 5 ani. Prin contract, ea este obligatã ca la sfârşitul perioadei de exploatare sã îndepãrteze echipamentele şi sã recoperteze solul. Se estimeazã cã pentru îndeplinirea obligaţiilor contractual sunt necesare cheltuieli de 600.000 u.m. Presupunem o ratã de actualizare de 5%. Sã se verifice dacã la sfârşitul anului 1 sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente şi active contingente”.

Răspuns:IAS 37 prevede trei criterii de recunoaştere a provizioanelor:

- existenţa unei obligaţii actuale prezente (legale sau implicite) care decurge din evenimente anterioare;

- probabilitatea ieşirii unor resurse economice din entitate în vederea stingerii unor obligaţii;

- estimarea valorii respectivelor resurse economice într-o manieră credibilă.

15

În cazul societăţii X, constatăm că sunt îndeplinite toate condiţiile menţionate de IAS 37 pentru constituirea unui provizion:

- există o obligaţie contractuală care prevede ca la sfârşitul perioadei de exploatare societatea sã îndepãrteze echipamentele şi sã recoperteze solul;

- în vederea stingerii acestei obligaţii, va fi necesară ieşirea unor resurse economice din entitate;

- valoarea ieşirii de resurse este estimată la 600.000 u.m., valoare actualizată cu ajutorul ratei de actualizare.

Valoarea actualizată = 500.000 = 500.000 = 391.763 u.m. (1+0,05)5 1,27628

1. Înregistrarea provizionului6812 = 1513 391.763 u.m.

Cheltuieli de exploatare Provizioane pt.privind provizioanele dezafectarea imob. corp

27 (715). La începutul exerciţiului N-2, societatea X a semnat un contract de închiriere a unei clãdiri în care sã funcţioneze sediul societãţii. Durata contractului: 5 ani. Redevenţa anualã: 150.000 u.m. În contract se precizeazã cã spaţiul nu poate fi subînchiriat altui beneficiar, iar în caz de reziliere se vor plãti penalizãri de 140.000 u.m. pentru fiecare an de neîndeplinire a contractului. La sfârşitul exerciţiului N, societatea şi-a mutat sediul într-un centru administrativ prestigios, care corespunde mai bine noii imagini pe care aceasta doreşte sã o promoveze. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente şi active contingente”.

Răspuns:La sfârşitul exerciţiului N sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de IAS 37 pentru

constituirea unui provizion:- există obligaţia contractuală care prevede penalizări pentru fiecare an de

neîndeplinire a contractului;- în vederea stingerii acestei obligaţii, va fi necesară ieşirea unor resurse economice

din entitate;- valoarea ieşirii de resurse poate fi estimată în mod credibil (140.000/an x 2 ani

rămaşi = 280.000 u.m.)

1. Înregistrarea provizionului6812 = 1518 280.000 u.m

Cheltuieli de exploatare Alte provizioane privind provizioanele

16

28 (768). O societate comercialã emite 10.000 de obligaţiuni cu valoarea nominal de 10 lei. Dobânda anualã este de 50%. La scadenţã – dupã un an – obligaţiunile se convertesc în acţiuni, în condiţiile în care valoarea nominalã totalã a acţiunilor emise este de 85.000 lei. Toate decontãrile se fac în numerar. Sã se înregistreze în contabilitate operaţiile.

1. Subscrierea obligaţiunilor461 = 161 100.000 lei

Debitori diverşi Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni

2. Încasarea împrumutului5121 = 461 100.000 lei

Conturi la bănci Împrumuturi din în lei emisiunea de obligaţiuni

3. Înregistrarea dobânzii666 = 1681 50.000 lei

Cheltuieli cu Dobânzi aferente dobânzile împrumuturilor din emisiunea

de obligaţiuni4. Conversia obligaţiunilor în acţiuni

161 = % 100.000 lei Împrumuturi din 1012 85.000 lei emisiunea de obligaţiuni Capital subscris vărsat

1044 15.000 lei Prime de conversie a oblig. în acţiuni

Evaluarea întreprinderilor

29 (45). În ce constã ajustarea profitului din bilant în functie de politica de amortizare a întreprinderii: a) înlãturarea excesului sau insuficientei de amortizare; b) calculul amortizãrii în functie de metoda liniarã, indiferent de metoda folositã de întreprindere; c) evitarea metodei de amortizare acceleratã.

Răspuns: a) înlãturarea excesului sau insuficientei de amortizare

Politica de amortizare influenţează valoarea întreprinderii astfel:

17

- stabilirea unor durate de viaţă mai lungi decât cele normale, influenţează în sensul unei valori mai mari a activelor şi a întreprinderii;

- stabilirea unor durate de viaţă mai scurte decât cele normale influenţează în sensul micşorării valorii întreprinderii;

- metodele de amortizare de asemenea au o influenţă - de exemplu, daca în anul în care se face evaluarea, mijloacele fixe achiziţionate în acest an sunt amortizate accelerat, valoarea întreprinderii va fi mai mică decât daca ar fi fost utilizată metoda liniară.

Insuficienţa de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptică este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenţează artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul majorarii. Surplusul de amortizare determină o micşorare artificială a valorii patrimoniului întreprinderii. Atfel, în cadrul procedeului de ajustare a profitului din bilanţ se înlătură excesul sau insuficienţa de amortizare.

30 (50). Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este aceasta, dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve 10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale (cheltuieli de înfiintare) 5.000.000: a) da, 23.000.000; b) da, 33.000.000; c) nu.

Răspuns: a) da, 23.000.000

Valoarea patrimonială reprezintă valoarea obţinută pornindu-se de la patrimoniul întreprinderii prezentat în situaţiile financiare fără a ţine seama de potenţialul economic al întreprinderii.

Valoarea contabilă (activul net contabil) = Cap. Social + Rezerve + Alte fonduri proprii – Imob. necorp. = 3.000.000 + 10.000.000 + 15.000.000 – 5.000.000 = 23.000.000

Expertize contabile

31 (28). Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.

În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client (cum ar fi de exemplu participaţiile la capital, darea sau luarea de împrumut de bunuri, servicii sau bani) este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.

18

În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membrii Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale - ale profesioniştilor contabili sau ale colaboratorilor lor - cu clienţii, asigurandu-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.

Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii pot antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membrii Corpului.

Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.

Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului doar îndeplinirea următoarelor proceduri:

- evaluarea riscurilor;- evaluarea, respectiv verificarea privind respectarea principiului independenţei

profesiei;- aprecierea eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele

societăţii.Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.Periodic se evaluează eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau

cabinetului/societăţilor lor şi se apreciază dacă acestea generează noi riscuri. Modificarea lucrărilor nu se poate face decat în baza unui act adiţional la contract.

Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve. În cazul contestării lor, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.

În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate, din cauza clientului, contractul se reziliează.

32 (34). Explicaţi principiul confidenţialităţii.

Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi. Prin natura activităţilor desfăşurate şi a rolului pe care îl deţine în cadrul economiei, expertul contabil, asemenea întregii mase de profesionişti contabili, este considerat “un confident în societate”.

Potrivit prevederilor Codului Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile,

19

abţinându-se de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională în acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea părţilor este obligat :

- să nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie să se refere în lucrarea sa numai la acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivele (întrebările) care au fost formulate de organele în drept, care au dispus expertiza contabilă;

- să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii;

- să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, indicând-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În cauzele de natură penală, expertul contabil poate lua legătura cu învinuiţii sau inculpaţii numai cu încuviinţarea organului de cercetare penală sau judecătorească. Informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

Expertul contabil, asemenea tuturor profesioniştilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai înalt nivel, întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenţa interesului public; faptele ce se subordonează secretului profesional au o arie de întindere largă, ce include nu doar informaţiile privind clienţii, ci şi pe cele ce privesc lucrările executate. Profesionistul contabil nu trebuie să dezmintă sau să confirme faptele care îl privesc pe clientul său, chiar dacă acestea sunt cunoscute de public. Păstrarea secretului profesional este caracteristica esenţială a profesiilor exercitate în mod independent, organizate şi responsabile, expertul contabil aflându-se alături de avocaţi, medici şi notari, printre confidenţii societăţii. Deosebirea este că utilizatorii informaţiilor rezultate în urma serviciilor contabile şi asociate acestora sunt mult mai numeroşi, iar aşteptările sunt tot mai ridicate. Informaţiile aflate în gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabilă, nu se dezvăluie necondiţionat nici unui utilizator – chiar organ de anchetă sau de cercetare – decât în cazurile prevăzute în mod expres de lege şi la solicitare în mod oficial.

În cazul expertizelor contabile judiciare, expertul contabil trebuie să se conformeze necondiţionat reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală nu reglementează în mod expres obligaţia confidenţialităţii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia că expertul contabil nu trebuie să spună mai mult decât i se cere. Codul de procedură penală chiar restricţionează accesul expertului contabil, în special al celui numit din oficiu, la anumite documente (cum ar fi, de exemplu, declaraţiile martorilor).

20

În situaţia în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat să solicite organului abilitat dispunerea completării probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la sediul părţii. Nu este deontologic ca un expert contabil să ataşeze Raportului de expertiză contabilă documente probante în favoarea vreunei părţi procesuale.

33 (19). Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?

Modul de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile intră în zona confidenţialităţii.

În cazul expertizelor contabile judiciare, atât expertii contabili numiţi din oficiu, cât şi cei numiţi la recomandarea părţilor sunt obligaţi să depună raportul de expertiză contabilă la organul judiciar care a dispus expertiza contabilă, unde toţi cei interesati, inclusiv părţile implicate în proces, pot să îl consulte. Expertul este dator să îşi depună lucrarea cu cel puţin cinci zile înainte de termenul stabilit pentru judecată. Pe cale implicită rezultă că expertiza contabilă trebuie depusă la instanţa de judecată care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin această procedură se evită comunicarea preferentială a conţinutului şi concluziilor expertizelor contabile judiciare către unii utilizatori ai acestora.

În cazul expertizelor contabile extrajudicare, locul şi data depunerii lucrării trebuie să rezulte din contractul încheiat între solicitant şi expert. Dacă locul depunerii expertizei extrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, acesta trebuie să fie registratura generală de la sediul solicitantului.

Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabila şi poate atrage raspunderea disciplinară, civilă şi/sau penală a expertului contabil, după caz.

Fiscalitate

34 (17). O persoană fizică este arhitect şi îşi înfiinţează în ianuarie 200X un birou de arhitectură unde îşi desfăşoară activitatea independent şi nu este înregistrat în scop de TVA. La începutul anului 200X el a estimat un impozit anual pentru veniturile din activităţi independente în sumă de 1.200 lei, efectuând astfel, în anul 200X plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în sumă de 1.200 lei. La sfârşitul anului 200X el constată realizarea următoarelor venituri şi cheltuieli:

Indicator Sume (lei)

21

Venituri din prestarea activităţii de arhitect 95.000

Venituri din sponsorizări 10.000

Venituri din dobânzi la contul curent utilizat pentru activitatea de arhitectură

200

Cheltuieli:

- cheltuieli cu hârtia, pixuri etc. 20.000

- cheltuieli cu chiria 12.000

- cheltuieli cu personalul angajat 10.000

- cheltuieli cu energia electrică, telefon, apă, gaze 25.000

- cheltuieli cu sponsorizarea 3.000

- cheltuieli cu protocolul 2.500

Separat de valorile înregistrate mai sus se cunosc următoarele: a) la data de 27 iunie 200X achiziţionează un apartament în Municipiul Bucureşti pentru care va datora până la sfârşitul anului un impozit de 150 lei. Imobilul se va folosi ca locuinţă de domiciliu. b) la data de 31 iulie 200X, contractează un împrumut de la o bancă comercială în valoare de 30.000 pe termen de 2 ani rambursabil integral la scadenţă. Rata anuală a dobânzii: 10%, rata dobânzii de referinţă a BNR 9%.. Din împrumutul contractat achiziţionează în luna august un autoturism în valoare de 28.000 lei pe care îl va folosi exclusiv pentru activitatea de arhitectură (deplasări la clienţi), iar restul de împrumut este folosit pentru activitatea curentă. Autoturismul se amortizează liniar în 5 ani. c) în urma controlului inopinat realizat de autorităţile statului în luna septembrie 200X, i se aplică o amendă contravenţională de 2.200 lei;Cerinţe: a) impozitul pe veniturile din activităţi independente datorat pentru anul 200X; b) diferenţa de impozit pe veniturile din activităţi independente de plată sau de recuperat de la buget rezultată în urma definitivării impozitului anual.

Răspuns:

Determinarea venitului brutVenit brut = Venituri din prest. activităţii + Ven. din dobânzi = 95.000 + 200 =

95.200 leiConform art. 48, Titlul III din Codul fiscal nu sunt considerate venituri brute

sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.

Determinare cheltuieli deductibile

22

Pentru ca apartamentul va fi folosit ca locuinta de domiciliu consider ca aceasta cheltuiala nu este cuprinsa in contabilitatea persoanei fizice.

Determinarea Cheltuielii cu dobanda aferenta imprumutului:30.000 x 10%/12 x 5 luni = 1.250 lei

Determinare cheltuielii cu amortizarea autoturismului: Amortizare/an= 28000/5 ani= 5600/an Amortizare = 5600 *4/12= 1867 lei

Determinare cheltuieli cu protocolul deductibile:Baza de calcul pentru cheltuielile de protocol: BCp = Vb – Ch.deductibile (altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale) BCp = 95200- 70117 = 25083 leiCh.deductibile = 20000+12000+10000+25000+1250+1867 = 70.117 leiCh protocol ded = 25083*2% = 502 leiCh. prot. nedeductibila = 2500- 502 = 1998 lei

Determinare cheltuieli cu sponsorizarea deductibile:Baza de calcul pentru cheltuielile de sponsorizare: BCp = Vb – Ch.deductibile = 95.200- 70.117 = 25.083 leiCh.deductibile = 20000+12000+10000+25000+1250+1867 = 70.117 leiCh spons ded =25083*5% = 1254 leiChelt sponsorizare neded = 3000-1254 = 1746 lei Chelt deductibile: - chelt. amortizare 4 luni: 1867 lei - chelt. cu dobanda: 1250 lei - cheltuieli cu hartia, pixuri,etc. : 20.000 lei; - cheltuieli cu chiria : 12.000 lei; - cheltuieli cu personalul angajat : 10.000 lei; - cheltuieli cu energia electrica, telefon,apa, gaze: 25.000 lei; - chelt sponsorizare: 1254 lei - chelt protocol: 502 lei ______________________________________ Total: 71.873 leiAmenda contraventionala nu este deductibila

Impozit datorat pt anul 200X: (95.200-71.873) x 16% = 23.327 x 16% = 3.732 lei

23

Diferenta de impozit de plată: 3732 - 1.200 = 2.532 lei

35 (2). Prezentaţi modul de majorare a impozitului pe clădiri în funcţie de numărul de clădiri deţinute în proprietate.

Răspuns:Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un

impozit pe clădiri, majorat după cum urmează:a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de

domiciliu.Persoanele fizice în cauză au obligaţia de a depune o declaraţie specială la

compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în raza cărora îşi au domiciliul, precum şi la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri deţinute. Modelul declaraţiei speciale va fi cel prevăzut prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.

În cazul deţinerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determină în funcţie de ordinea în care proprietăţile au fost dobândite, aşa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.

Persoanele fizice care deţin în proprietate clădiri dobândite prin succesiune legală nu datorează majorarea de impozit.

36 (41). O persoană fizică deţine în proprietate un teren în suprafaţă de 500 mp într-o localitate de rangul 1. Zona în care este încadrat terenul este B. În registrul agricol terenul este prevăzut ca teren cu construcţii. Pe acest teren se află o casă cu o suprafaţă la sol de 100 mp. În ceea ce priveşte impozitul pe teren, consiliul local a hotărât o majorare a acestuia cu 10% faţă de nivelul de referinţă stabilit de codul fiscal (valoarea stabilită de codul fiscal este 4.648 lei/ha). Să se determine impozitul pe teren.

Răspuns:Conf art.257, alin. a) din Codul fiscal, impozitul pe teren nu se datorează pentru

terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire. Deci, suprafaţa pentru care persoana fizică datorează impozit pe teren este suprafaţa totală a terenului din care se scade suprafaţa oupată de construcţie:

500 m.p. – 100 m.p. = 400 m.p. = 0,04 ha

În anul 2013, nivelul de referinţă stabilit de Codul fiscal este de 5.600 lei/ha.

Calculul impozitului pe teren:

24

5.600 x 0,04 = 224 lei 224 + 10% x 224 = 246,40 lei

Organizarea auditului intern şi controlul intern al întreprinderii

37 (19). Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societatea de comert.

Reglementările de bază în cadrul societăţilor de comerţ sunt prevăzute în legislaţia în vigoare aferentă ramurii de comerţ din care face parte întreprinderea.

Ca şi convenţii avem:- Convenţia continuităţii activităţii – activitatea întreprinderii se derulează pe o

bază continuă;

25

- Convenţia de angajamente – efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când apar şi nu în momentul în care intervin fluxurile de numerar.

Politicile şi procedurile contabile aplicabile unei firme de comerţ pe parcursul desfăşurării auditului intern sunt:

- examinarea facturilor de cumpărări şi de vânzari, a avizelor de expediţie, a notelor de recepţie;

- examinarea bunurilor sosite şi nerecepţionate , dar mai ales a bunurilor livrate şi nefacturate care se înregistrează că ieşire din gestiune atât la locurile de depozitare cât şi în contabilitate pe baza documentelor care atestă ieşirea din gestiune. Venitul este recunoscut la data livrării.

- examinarea încasărilor şi a documentelor justificative; - analiza provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şi creanţelor;- analiza ajustărilor pentru deprecierea activelor curente –care se efectuează la

finele anului, atunci când există informaţii în legătură cu deprecieri de valoare (dacă valoarea contabilă este semnificativ inferioară valorii realizabile nete).

- consultarea proceselor de imputaţie şi reflectarea lor corectă în contabilitate;- analiza procedurilor dictate de conducerera întreprinderii referitoare la stocuri şi

preţurile practicate;- acordarea atenţiei deosebite operaţiilor desfăşurate cu părţile afiliate.Acestea se pot face prin confirmări externe (solduri clienţi), tehnica observării

fizice (inventariere) sau prin sondaj (fişe de magazie).

În analiza stocurilor unei întreprinderi trebuie să se ia în calcul şi anumite rate de structură ca de exemplu viteza de rotaţie, cifra de afaceri, identificarea stocurilor aflate la terţi şi invers, reflectarea în contabilitate, stocuri raportate la gestiuni şi evidenţa analitică. Politicile de descărcare din gestiune, a preţurilor de vânzare, a cheltuielilor accesorii şi respectiv de discutat despre permanenţa metodelor în evaluarea stocurilor. În cazul comerţului metoda de evaluare a stocurilor/ mărfurilor la ieşire este cea global – valorică.

38 (22). Organizarea contabilităţii de gestiune. Studiu de caz: societate de comerţ.

Contabilitatea de gestiune reprezintă modalitatea de abordare contabilă a activităţii unei firme prin care se structurează în subdiviziuni atât patrimoniul cât şi rezultatele financiare obţinute în cadrul unei perioade.

Organizarea contabilităţii de gestiune are caracter obligatoriu, dar flexibil, în sensul că trebuie adaptată la specificul activităţii fiecărei persoane juridice de natura societăţilor comerciale.

Obligaţia de organizare a contabilităţii de gestiune revine administratorului firmei care are posibilitatea să opteze pentru alegerea uneia din cele trei variante permise de

26

lege: - utilizarea conturilor specifice contabilităţii de gestiune;

- dezvoltarea pe analitice a conturilor din contabilitatea financiară;- organizarea unei evidenţe tehnico-operative proprii.Indiferent de varianta selectată, contabilitatea de gestiune trebuie să asigure

flexibilitatea sistemului de stocare şi de accesare a informaţiilor astfel încât să permită o gamă largă de opţiuni pentru ca toate informaţiile obţinute să satisfacă atât necesităţile de informare existente cât şi pe cele în continuă schimbare.

Conturile de gestiune utilizate sau evidenţa tehnico-operativă organizată trebuie să fie adaptate scopurilor urmărite de managerul societăţii:

- evidenţierea fluxurilor costurilor; - determinarea costurilor aferente stocurilor;- determinarea veniturilor şi a rezultatelor în functie de activitatea care le

generează;- efectuarea de previziuni.

În cazul societatilor de comert majoritatea intrărilor şi ieşirilor nu pot fi stocate. După profilul de bază al unităţilor patrimoniale specializate în comerţ, ele se pot

regrupa în: 1) Unităţi patrimoniale specializate în comerţul en gros sau cu ridicata; 2) Unităţi patrimoniale specializate în comerţul en detail sau cu amănuntul; 3) Unităţi patrimoniale mixte, en gros şi en detail; Deoarece nu avem de-a face cu producţia trebuie să ţinem cont de organizarea

activităţilor pe centre de cost şi să separăm cheltuielile legate efectiv de desfacere de cheltuielile activităţilor auxiliare şi ale celei de bază.

Totuşi trebuie să se ţină cont de tipurile de cheltuieli ca şi cheltuieli anticipate, cheltuieli curente şi cheltuieli previzionate. Orice cheltuială legată de fazele activităţii de comerţ trebuie să aibă documente justificative.

Studii de fezabilitate

39 (17). Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea tradiţională a proiectelor investiţionale este indicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului?

Indicele de profitabilitate neactualizat este un indicator care arată eficienţa unei investiţii, calculându-se prin raportarea sumei fluxurilor de numerar la valoarea investiţiei.

27

unde: Ip= indice de profitabilitate neactualizat n = nr. de ani CFt = cash-flow-ul anual

I0 = capitalul investit

Indicele de profitabilitate neactualizat se calculează pentru numărul de ani în care se va realiza investiţia, exprimând rentabilitatea acesteia şi permiţând realizarea unor comparaţii cu alte investiţii de talie diferită.

Evaluarea pe baza acestui indicator, ca şi pe baza celorlalte metode tradiţionale, prezintă avantajul de a fi simplă şi uşor de utilizat, dar comportă şi o limită esenţială, datorată faptului că se referă la rezultate medii, neglijand astfel eventuala instabilitate a acestora şi decalajul sau termenul începand cu care sunt degajate (un leu de profit este apreciat în acelasi mod, indiferent dacă va fi obţinut la sfârşitul primului an sau peste cinci ani). Inconvenientul acestor metode este înlăturat de metodele bazate pe actualizare.

28

Stagiu CECCAR- set intrebari an I sem II.doc

Documents

Transcript of Stagiu CECCAR- set intrebari an I sem II.doc