CAPITOLUL 1CONTABILITATEA BANCARA: ORGANIZARE,PRINCIPII, EVALUARE, PLAN DE CONTURIBancile sunt definite ca persoane juridice autorizate sa efectueze in mod curentoperatiuni bancare. Ele sunt obligate, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr.82/1991 sa organizeze si sa tina contabilitate. Prin aceasta se urmareste redarea sub o formaunica, generalizata si normalizata a evenimentelor economice, financiare, juridice si fiscale. Incazul bancilor contabilitatea trebuie sa reflecte in expresie baneasca disponibilitatile banesti sidepozitele banesti, bunurile mobile si imobile, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile,precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate,cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute.Legea contabilitatii si planul de conturi pentru banci sunt obligatorii pentru toatebancile cu sediul in Romania si pentru subunitatile cu sediul in Romania ale bancilor cu sediul instrainatate.1.1. PRINCIPII CONTABILE IN BANCAIn organizarea si conducerea contabilitatii in banca sunt aplicate aceleasi principiicontabile generale. Totusi, specificul activitatii bancare face sa existe numeroase derogari siexceptii de la acestea.1. Principiul prudentei – urmareste sa evite un transfer in viitor al incertitudinilor din prezent.Acesta permite contabilizarea pierderilor certe si probabile, a veniturilor certe dar nu si aveniturilor potentiale. In contabilitatea bancara se omite acest principiu in cazuloperatiunilor de piata, atunci cand sunt evaluate la pretul pietei (titluri de tranzactie, devize,instrumente financiare la termen).2. Principiul permanentei metodelor – care asigura comparabilitatea in timp a informatiilorcontabile prin mentinerea acelorasi norme si reguli de inregistrare in contabilitate.Schimbarea acestora se face numai extraordinar si in mod justificat.3. Principiul independentei exercitiilor – decupeaza activitatea bancii in perioade de timp de 12

luni, numite exercitii. Un exercitiu cuprinde toate veniturile si cheltuielile angajate de catrebanca in perioada respectiva, indiferent de momentul in care acestea sunt incasate sau platite.De exemplu, dobanzile sunt inregistrate pe baza dobanzilor scurse in fiecare perioada si nu infunctie de momentul incasarii sau platii lor.4. Principiul continuarii activitatii – pleaca de la premisa ca banca isi continua in mod normalactivitatea fara sa si-o reduca in mod sensibil sau sa intre in stare de lichidare.5. Principiul intangibilitatii bilantului – cere ca bilantul de deschidere sa corespunda cu bilantulde inchidere al exercitiului precedent.6. Principiul necompensarii – in coformitate cu acest principiu nu se poate face nici-ocompensare intre posturi de activ si posturi de pasiv din bilant sau intre venituri si cheltuieliin contul de rezultate. Prin operatiuni specifice, banca face o serie de exceptii de la acestprincipiu. Este cazul operatiunilor cu titluri de tranzactie, cu instrumente financiare latermen sau cazul swap-urilor de dobanzi.7. Principiul costului istoric – cere mentinerea activelor si pasivelor bilantiere la valoareaistorica de intrare. Totusi, contabilitatea bancara reevalueaza periodic o serie de operatiuni infunctie de pretul pietei.8. Principiul importantei semnificative – in conformitate cu acest principiu, toate informatiile deimportanta semnificativa trebuie prezentate in situatiile financiare elaborate. Suntsemnificative acele informatii a caror importanta poate– afecta deciziile si rationamenteleutilizatorilor externi.9. Principiul suprematiei realitatii asupra aparentei - pune pe primul plan aspectul economic sifinanciar in raport cu cel juridic.10. Principiul regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele – urmareste furnizarea de informatiiclare, precise si complete asupra patrimoniului, situatiei financiare, rezultatului, operatiunilorsi riscurilor asumate.11. Principiul cuantificarii monetare – cere exprimarea intr-o forma monetare a operatiunilor

contabile inregistrate. Moneda de baza este cea nationala, leul, dar in functie de specificuloperatiunii desfasurate,apar si alte monede straine.1.2. EVALUAREA PATRIMONIULUIPentru a putea inscrie in contabilitate elementele de patrimoniu este important saexiste niste reguli generale, stabilite in baza principiilor contabile de baza. Regulamentul deaplicare a Legii contabilitatii stabileste astfel de reguli valabile pentru toate societatile, inclusivpentru cele bancare. Tinand cont de particularitatile activitatii bancare, in contabilitatea pentrusocietatile bancare exista mici abateri de la aceste principiile generale de evaluare si chiar catevareguli specifice.Reguli generale1. Evaluarea la data intrarii in patrimoniuBunurile sunt evaluate, in momentul intrarii in patrimoniu, la valoarea de intrare sauvaloarea contabila. Aceasta se stabileste astfel:- bunurile procurate cu titlu oneraos, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie;- bunurile reprezentand aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit, la valoarea deutilitate, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;- bunurile produse de banca, la cost de productie.Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxelenerecuperabile, cheltuieli de transport si aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentrupunerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime simaterialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilorindirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.Creantele si datoriile sunt evaluate in contabilitate la valoarea lor nominala.2. Evaluarea la inventariere.Bunurile sunt evaluate cu ocazia inventarierii la valoarea actuala sau valoarea deutilitate a fiecarui element, denumita si valoare de inventar. Aceasta se stabileste in functie deutilitatea bunului si de pretul pietei.Creantele si datoriile sunt evaluate la valoarea lor probabila de incasat sau de plata.

3. Evaluarea la inchiderea exercitiului.Elementele patrimoniale sunt evaluate la valoarea de intrare in patrimoniu, respectivla valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru aceasta se comparavaloarea contabila cu valoarea de inventar. Daca exista diferente se procedeaza astfel:- pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar sivaloarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, ele ramanand evidentiate la valoareade intrare. Diferentele constatate in minus, in cazul imobilizarilor, se inregistreaza incontabilitate pe seama amortizarii (cand deprecierea este ireversibila) sau se constituieprovizioane (cand deprecierea este reversibila). Pentru celelalte elemente de activ seconstituie provizioane. Valoarea elementelor de activ se mentine, de asemenea, la valoarealor de intrare;- pentru elemenetele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar sivaloarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se lavaloarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventar sivaloarea de intrare a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituireade provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor deintrare.4. Evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum.In acest caz , al iesirii din patrimoniu, bunurile sunt evaluate si se scad din gestiune lavaloarea lor de intrare.Reguli specificea) la fiecare inchidere anuala contabila, operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate lacursul utilizat pentru evaluarea elementelor acoperite. Cursul utilizat este cursul la vedere saucursul la termen, in functie de natura operatiunilor acoperite;b) operatiunile in devize se inregistreaza in conturi deschise pe fiecare deviza in parte, iar soldulacestora se evalueaza la valoarea lor de piata;c) cesiunile temporare de active sunt considerate operatiuni de trezorerie cu mentionarea in

activ a elementelor cedate. Elementele cedate cu posibilitate de rascumparare se inregistreazain conturile din afara bilantului;d) titlurile de tranzactie se evalueaza la valoarea lor de piata;e) primele sau decotarile aferente titlurilor de investitii se repartizeaza asupra conturilor devenituri sau cheltuieli, dupa caz, pe durata de viata reziduala a titlurilor. In cazul scaderiivalorii titlurilor de investitii, ca urmare a deprecierii valorii acestora, nu se constituieprovizioane;f) in cadrul operatiunilor consortiale de finantare, fiecare banca asociata intr-un consortiu sausindicat inregistreaza numai cota-parte fixata prealabil, aplicandu-se, in general, urmatoarelereguli:- se inregistreaza numai cota parte a bancii de finantare sau prin angajamentul prinsemnatura, in conturile de credite, respectiv in conturile in afara bilantului, indiferent depozitia bancii in cadrul consortiului sau sindicatului;- in cazul in care cota-parte din riscul unei banci este mai mare decat finantarea, excedentulse inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamentul de garantie dat. In situatiainversa, diferenta se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamente de garantieprimite;g) activele gajate sau date in garantie, cu exceptia numerarului, sunt mentionate, in toatecazurile, in bilantul bancii, iar activele primite in gaj sau in garantie, cu exceptia numerarului,nu figureaza in bilantul bancii, chiar daca se refera la angajamente proprii sau in contultertilor;h) angajamentele date in contul tertilor se inregistreaza in conturile in afara bilantului, in cadrulangajamentelor de garantie, iar cele date in cont propriu se evidentiaza numai in conturile deevidenta in afara bilantului.1.3. DOCUMENTELE BANCAREPentru a-si putea derula activitatea in scopul obtinerii de profit, bancile efectueazazilnic o serie de operatiuni interbancare, operatiuni cu clientela, operatiuni cu titluri, operatiuni

cu devize, ca si operatiuni care nu tin de specificul societatilor bancare. Toate aceste operatunitrebuie inregistrate in contabilitate prin intermediul unor documente justificative. Documentelefolosite in banci pot fi documente caracteristice bancilor sau documente generale, valabile pentrutoate societate comerciala. In ambele cazuri, ele angajeaza raspunderea celor care le-au intocmit,vizat, aprobat ori inregistrat in contabilitate.La completarea documentele justificative se au in vedere, in general, urmatoareleelemente:- denumirea documentului;- denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul;- numarul si data intocmirii documentului;- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii patrimoniale;- continutul operatiunii patrimoniale;- datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate;- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat siaprobat;- alte elemete menite sa asigure consemnarea completa a operatiunii inregistrata.In general, documentele folosite de contabilitatea bancara se incadreaza in una dinurmatoarele categorii:documente primare – acestea se completeaza, de regula, pentru o singura operatiune, inmomentul desfasurarii procesului sau fenomenului economic. In aceasta categorie seincadreaza cecurile, ordinele de incasare sau de plata;documente de sinteza – acestea cumuleaza mai multe informatii, intr-o forma coerenta dinpunct de vedere contabil, reflectand un fenomen mai complex sau o activitate economica.Sunt realizate pe baza celorlalte documente justificative. In aceasta categorie se incadreazajurnalele contabile, balanta de verificare, bilantul;documente centralizatoare – cumuleaza, de regula, mai multe informatii privind acelasifenomen sau proces economic. Se intocmesc pe baza unei serii de documente de acelasitip. Aici se intalnesc, de exemplu, borderourile de cecuri de decontare;documente statistice – sunt folosite in evidentele statistice si apar sub forma unor liste sausituatii. De exemplu, situatia creditelor acordate de banca.

Dintre documentele sintetice, Legea contabilitatii obliga societatile bancare laintocmirea urmatoarelor registre:- registrul jurnal;- registrul inventar;- registrul “cartea mare”.Registrul jurnal este un document obligatoriu, ce trebuie tinut la centrala bancii si lafiecare subunitate cu contabilitate proprie. El inregistreaza in ordine cronologica operatiunilepatrimoniale, tinand cont de data de intrare sau intocmire a documentelor. Registrul jurnal estetinut sub forma unui registru jurnal general si a unor registre jurnal auxiliare ( “Jurnaluloperatiunilor zilei”, “Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei”). Datele mentionatein aceste jurnale fac referire la felul, numarul si data documentului justificativ, explicatiile siconturile debitoare si creditoare corespunzatoare operatiunilor efectuate.Registrul inventar inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv,grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilant. Inregistrarea acestor elemente seface pe baza unor liste de inventariere, intocmite in conformitate cu normele in legale. Registrulinventar se tine centralizat si la nivelul fiecarei subunitati bancare.Registrul “cartea mare” este un document contabil obligatoriu, intocmit de centralabancii si de toate subunitatile cu contabilitate proprie, in care se inscriu lunar, pentru fiecare cont,inregistrarile efectuate in registrul jurnal auxiliar “Recapitulatia pe conturi a jurnaleloroperatiunilor zilei”, stabilindu-se situatia fiecarui cont: sold initial, rulaje debitoare, rulajecreditoare si sold final. Datele inscrise in registrul “cartea mare” sunt preluate la intocmireabalantei de verificare.Legea contabilitatii cere si societatilor bancare sa intocmeasca lunar balanta deverificare. Aceasta permite verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilorpatrimoniale si sta la baza intocmirii bilantului contabil.Balanta de verificare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: simbolul sidenumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi, soldurile initiale debitoare si creditoare,

rulajele debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoaresi creditoare. Cu ajtorul balantei se poate constata concordantele dintre urmatoarele informatiigenerate de dubla inregistrare: concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul jurnal sitotalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintretotalul soldurilor finale debitoare si creditoare din “cartea mare” si totalul soldurilor finaledebitoare si creditoare din balanta.Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru celeanalitice, permitand verificarea concordantei dintre ele. De asemenea, ea cuprinde conturilebilantiere, iar separat, pe cele in afara bilantului.Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este un document de sinteza cerealizeaza o analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor si evidentiaza rezultatul contabil alactivitatii desfasurate. El permite, de asemenea, sa se calculeze o serie de indicatori care saprezinte performantele acestei activitati. Elemenetele componente ale acestui document suntgrupate in functie de natura lor astfel:I. Venituri:1. Venituri din activitatea de exploatare bancara;2. Venituri diverse din exploatare;3. Venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate;4. Venituri exceptionale;5. Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.II. Cheltuieli:1. Cheltuieli de exploatare bancara;2. Cheltuieli de personal;3. Impozite si taxe;4. Cheltuieli cu materialele, lucrarile si serviciile executate de terti;5. Cheltuieli diverse de exploatare;6. Cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile necorporale si corporale;7. Cheltuieli exceptionale.III. Rezultatul curent: I (1+2+3+5) – II (1+2+3+4+5+6)IV. Rezultatul exceptional: I.4 – II.7V. Rezultatul exercitiului: III + IVVI. Rezerve si fonduri de riscVII. Profit impozabil: V - VIVIII. Impozit pe profitIX. Profit net: VII - VIII

1.4. PLANUL DE CONTURI AL SOCIETATILOR BANCAREPlanul de conturi al societatilor bancare este prezentat in intregime, in ultimulcapitol. El tine cont de cadrul general al planului de conturi pe economie si de specificulactivitatii bancare. Conturile sunt simbolozate in baza sistemului zecimal si sunt grupate astfel:pe clase – corespund primei cifre din simbolul contului;pe grupe – coespund primelor doua cifre din simbolul contului;pe conturi sintetice de gradul intai – corespund primelor trei cifre din simbolul contului;pe conturi sintetice de gradul doi – corespund primelor patru cifre din simbolul contului;pe conturi sintetice de gradul trei – corespund primelor cinci cifre din simbolul contului.O astfel de structura permite identificarea apartenentei unui cont la o anumita clasa,grupa sau categorie de conturi si, in acelasi timp, in baza apartenentei stabilite, contului respectivi se atribuie o serie de caracteristici (de exemplu, contul 6025 este un cont de cheltuieli, de activ,ce incepe a functiona prin debitare, iar la sfarsitul perioadei nu prezinta sold).Planul de conturi al societatilor bancare prezinta urmatoarea structura pe clase:Clasa 1 Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare – cuprinde conturile din evidentacentralei bancii, conturile ce reflecta lichiditatile la alte banci si conturile folosite pe relatia cubanca centrala.Clasa 2 Operatiuni cu clientela – cuprinde conturi utilizate pentru evidentierea relatiei dintrebanca si clientii sai.Clasa 3 Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse – cuprinde conturi folosite pentru reflectareacontabila a operatiunilor cu titluri si o serie de conturi utilizate in gestiunea interna a bancii.Clasa 4 Valori imobilizate – contine conturi ce inregistreaza bunurile si valorile caracterizate caimobilizari corporale si necorporale, amortizarile acestora si operatiuni de leasing si de locatiesimpla.Clasa 5 Capitaluri proprii, asimilate si provizioane – inregistreaza fondurile investite in bancapentru o perioada lunga de timp (fonduri proprii si datorii subordonate), la care se adauga o serie

de provizioane si fonduri de risc.Clasa 6 Cheltuieli – cuprinde conturi ce reflecta cheltuielile bancii.Clasa 7 Venituri – cuprinde conturi necesare inregistrarii veniturilor bancare. Atat veniturile catsi cheltuielile prezinta o structura ce reflecta specificul activitatii bancare. Elementul cel mai desintalnit este reprezentat de dobanda platita sau incasata.Clasa 9 Operatiuni in afara bilantului – contine conturi ce reflecta contabil angajamentele banciiin relatiile cu alte banci sau cu clientii.La constituirea planului de conturi s-au urmarit anumite aspecte care sa-i deacoerenta si sa-l faca usor de inteles si utilizat. In continuare sunt prezentate cateva dintre acesteaspecte, fara a garanta o aplicare stricta si generala:- grupele tin cont de natura economica a continutului conturilor;- elementele de pasiv tin cont si de natura juridica a continutului conturilor;- conturile de venituri si cheltuieli sunt grupate in mod asemanator, dupa natura veniturilor sia cheltuielilor;- provizioanelor le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra noua;- creantelor restante si indoielnice le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri setermina cu cifra opt;- dobanzilor de incasat sau de platit le sunt asociate conturi de creante sau de datorii, ale carorsimboluri se termina cu cifra sapte;Acest plan de conturi general poate fi completat de catre banci fie prin aprofundarealui, prin deschiderea de conturi analitice, fie prin constituirea de alte clase, care sa reflecteoperatiuni din contabilitatea de gestiune.Intre planul de conturi si bilantul bancar exista o corelatie ce are la baza o regrupare aposturilor bilantiere. Astfel, un model al bilantului bancar simplificat si regrupat dupa structuraplanului de conturi se prezinta astfel:Activ PasivOperatiuni de trezorerieOperatiuni cu clientelaOperatiuni cu titluri si operatiuni diverseImobilizariOperatiuni de trezorerieOperatiuni cu clientelaOperatiuni cu titluri si diverse

Capitaluri permanenteAngajamente in afara bilantului Angajamente in afara bilantului1.5. EXEMPLE DE INTREBARI1. Prezentati si comentati principiile contabilitatii bancare.2. Care sunt regulile specifice de evaluare ale societatilor bancare ?3. Documentele contabilitatii bancare: prezentare, clasificare, continut.4. Planul de conturi al societatilor bancare.5. Care dintre urmatoarele principii ale contabilitatii bancare urmareste permite contabilizareapierderilor probabile, dar nu si a veniturilor potentiale ?a. principiul necompensariib. principiul intangibilitatii bilantuluic. principiul costului istoricd. principiul prudenteie. principiul permanentei metodelor6. In conformitate cu regulile specifice de evaluare, operatiunile calificate de acoperire suntevaluate:a. la valoarea de inventarb. la cost de achizitiec. la curs de acoperired. la cursul utilizat pentru evaluareaelementelor de acoperiree. la cost de productie7. Un cont al carui simbol contine 4 cifre corespunde:a. unei grupe de conturib. unui cont analiticc. unui cont sintetic de gradul treid. unui cont sintetic de gradul doie. unui cont sintetic de gradul patruC A P I T O L U L 2OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCARE2.1. DECONTARI INTER SI INTRABANCARERelatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare.Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane juridiceindependente. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii:1. relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente deschise debanci la banca centrala;2. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar, derulateprin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de

corespondent create;3. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. Acestea sunt in generalrelatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine.Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ceapartin aceleiasi banci. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale sicentrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Operatiunile intrabancare mai suntcunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS).Relatiile pe piata interbancara pot crea creante si datorii, respectiv creditori sidebitori. Creantele si datoriile dintre parti se sting prin decontari bancare, adica prin transferuride mijloace banesti dintr-un cont, apartinand persoanelor fizice sau juridice, intr-alt cont.Decontarea poate avea la baza acceptarea platii sau punerea la dispozitie anticipat desume in vederea efectuarii platilor. In cazul acceptari se folosesc ca instrumente de decontareordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin. In al doilea caz intalnim acreditivul si scrisoareade garantie.2.1.1. Decontari intrabancareDecontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unoroperatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate decatre subunitatile bancii, in nume si in cont propriu. Decontarile intrabancare, numite sioperatiuni intre sedii, apar atat in contabilitatea unitatii platitoare, cat si a unitatii beneficiara aplatii.Numim unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona o plata fara numerarpentru contul clientului sau ori pentru propriul cont. Ea este cea care initiaza decontarea. Deasemenea, numim unitate bancara destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitateainitiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. In functie de aceste doua situatii se folosesteurmatoarele documente interne:avizul de creditare – atunci cand banca initiatoare este banca platitorului;avizul de debitare – atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului.Contabilizarea operatiunilor

Operatiunile intrabancare sunt evidentiate contabil cu ajutorul conturilor:111 – Cont curent la BNR341 – Decontari intrabancareContul 111 – Cont curent la BNR este un cont de activ ce se debiteaza la depunereaunor sume in cont, la incasari sau credite obtinute de banca si se crediteaza cu iesirile din contsub forma unor retrageri de numerar, plati catre alte banci sau rambursari de credite. Acest conteste folosit exceptional in cazul decontarilor intrabancare. Contul 341 – Decontari intrabancareeste un cont bifunctional. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si sedebiteaza cu sumele primite de la acesti clientii. Creditarea sau debitarea acestui cont stabilestetipul avizului de decontare folosit intre sediile bancii.Exemple de contabilizare:1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara:2511 = 341Conturi curente / platitor Decontari intrabancare2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara:341 = 2511Decontari intrabacare Conturi curente / beneficiar2.1.2. Decontari interbancareDecontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancarepentru clientii lor sau in nume propriu, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Acesteoperatiuni se pot efectua in mod direct, prin conturi de corespondent deschise reciproc de bancisau in mod intermediat, prin casele de compensatii.2.1.2.1. Decontari prin case de compensatiiInstituriile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prinintermediul caselor de compensatii. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentrurealizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala.In conditiile in care o banca doreste sa efectueze , la cererea unui client, o plata catreun furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii.Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza acestor

documente, casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii, operatiune echivalenta cu oiesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului, operatiuneechivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare banca are grija sa opereze incontul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului este debitat, iar contul furnizoruluibeneficiar este creditat. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul caseide compensatii.In procesul compensarii insa, se realizeaza nu numai decontarea ci si compensareaoperatiunilor bancare. Aceasta inseamna ca se are in vedere totalul platilor si incasarilor banciidintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la compensare.Contabilizarea operatiunilorOperatiunile sunt contabilizate folosind conturile prezentate la decontareaintrabancara: 111 – Cont curent la BNR si 341 – Decontari intrabancare. Specific decontarii princasele de compensatii este folosirea obligatorie a contului 111, deschis la compensare.In functie de locul unde se afla unitatile bancare ale platitorului si beneficiarului si delocul unde se realizeaza compensarea, intalnim urmatoarele situatii (consideram ca bancaplatitorului initiaza plata):a) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in acelasi judet. Compensarea se facela casa de compensatii din judetul unde se afla situate bancile.Exemple de contabilizare:1. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului:2511 = 111Conturi curente / platitor Cont curent la BNR2. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului:111 = 2511Cont curent la BNR Conturi curente / beneficiarb) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite. Compensarea se facein judetul beneficiarului. In acest caz compensarea se va face intre banca beneficiarului sisucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa vireze suma de plataprintr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul beneficiarului.Exemple de contabilizare:

1. Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea invederea efectuarii platii:2511 = 341Conturi curente / platitor Decontari intrabancare2. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initiereacompensarii:341 = 111Decontari intrabancare Cont curent la BNR3. Incasarea la banca beneficiarului:111 = 2511Cont curent la BNR Conturi curente / beneficiarc) Bancile sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul bancii platitorului. Inacest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii beneficiarului dinacelasi judet. Va exista o operatiune intrabancara de virament de la aceasta din urma catresucursala unde are contul beneficiarul.Exemple de contabilizare:1. Efectuarea platii prin compensare:2511 = 111Conturi curente / platitor Cont curent la BNR2. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetulplatitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului:111 = 341Cont curent la BNR Decontari intrabancare3. Incasarea la subunitatea beneficiarului:341 = 2511Decontari intrabancare Conturi curente / beneficiard) Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemulBNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune serealizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua operatiune seface un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul.Exemple de contabilizare1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuariiplatii:2511 = 341Conturi curente / platitor Decontari intrabancare

2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii:341 = 111Decontari intrabancare Cont curent la BNR3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catresubunitatea unde beneficiarul are contul:111 = 341Cont curent la BNR Decontari intrabancare4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul:341 = 2511Decontari intrabancare Conturi curente / beneficiar2.1.2.2. Decontari prin conturi corespondenteIn cadrul relatiilor bilaterale dintre barci un loc important il are acordarea statutuluide banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelorcaracteristici:- se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci;- in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni inzona in care functioneaza;- bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) incadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare;- se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulilede stingere a datoriilor.Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara saapeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi:conturi nostro – acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentandplasamente la acele banci;conturi loro – sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurseobtinute de la acele banci.Contabilizarea operatiunilorDecontarile directe prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil princonturile:121 – Conturi de corespondent la banci (nostro)122 – Conturi de corespondent ale bancilor (loro)Contul 121 – Conturi de corespondent la banci este un cont de activ ce se debiteazacu sumele intrate in cont, in favoarea bancii si se crediteaza cu sumele platite de banca. Contul

122 – Conturi de corespondent ale bancilor este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu sumeleintrate in cont in favoarea bancii titulare a contului si se debiteaza cu sumele iesite din cont, caplati efectuate de aceasta.O operatiune dintre bancile corespondente poate fi reflectata atat prin contul nostrocat si prin contul loro. Astfel, daca banca are de incasat o suma de la o banca corespondenta,operatiunea se poate derula prin debitarea contului nostro sau prin creditarea contului loro.In cazul in care exista conturi de corespondent la centrala bancii, pentru decontari lanivelul subunitatilor bancare se vor efectua operatiuni intrabancare suplimentare de transfer defonduri spre sau de la centrala.Exemple de contabilizare:1. Banca efectueaza o incasare pentru un client prin conturi de corespondent:121 = 2511Conturi de corespondent labanciConturi curentesau122 = 2511Conturi de corespondent alebancilorConturi curente2. Banca efectueaza o plata pentru un client prin conturi de corespondent:2511 = 121Conturi curente Conturi de corespondent labancisau2511 = 122Conturi curente Conturi de corepondent alebancilor3. Banca primeste un imprumut prin conturi de corespondent:121 = 142Conturi de corespondent labanciImprumuturi primite de labancisau122 = 142Conturi de corespondent alebancilor

Imprumuturi primite de labanci2.2. IMPRUMUTURI DE REFINANTARE DE LA B.N.R.Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtinelichiditati. In astfel de situatii, se acorda imprumuturi de refinantare, in conditii stabilite de catrebanca centrala. La randul sau, Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea banciloraflate in dificultate, in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentineriiincrederii in acesta. In acelasi timp, prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilorcomerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite.Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala aRomaniei:a. imprumut structural – reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cutitluri si efecte de comert. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale ascontului.b. imprumut de licitatie – in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemulbancar, pe un termen de maxim 15 zile. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut,bancile liciteaza dobanda, beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult.c. imprumut special – este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR banciloraflate in lipsa de lichiditate.d. imprumut lombard sau overdraft – reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont,acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decatdisponibilul din contul curent la banca centrala. Prin aceasta se asigura, in cadrul anumitorlimite, siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. Rata dobanzii estestabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % dinfondurile proprii ale bancii.Contabilizarea operatiunilorEvidenta contabila a imprumuturilor de refinantare primite se tine folosind conturidin grupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei:

Grupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei111 – Cont curent la BNR112 – Imprumuturi de refinantare de la BNR1121 – Imprumuturi structurale1122 – Imprumuturi de licitatie1123 – Imprumuturi speciale1124 – Imprumuturi lombard (overdraft)117 – Creante si datorii atasate1171 – Creante atasate1172 – Datorii atasateContul 112 – Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei este uncont de pasiv si se desfasoara pe analitice in functie de tipul imprumutului primit. Creditarea sidebitarea lui se face in contrapartida cu contul 111 – Cont curent la BNR la primireaimprumutului, respectiv la rambursarea lui. Dobanzile de incasat sau de platit pe relatia cu BNRse urmaresc folosin conturile atasate: 1171 – Creante atasate si 1172 – Datorii atasate.Exemple de contabilizare:1. Imprumut de refinantare primit de la BNR:111 = 112Cont curent la BNR Imprumuturi de refinantare dela BNR2. Inregistrarea dobanzii de platit:6011 = 1172Dobanzi la BNR Datorii atasate3. Plata dobanzii:1172 = 111Datorii atasate Cont curent la BNR4. Rambursarea imprumutului de refinantare:112 = 111Imprumut de refinantare de laBNRCont curent la BNR2.3. CREDITE SI IMPRUMUTURI INTERBANCAREPiata interbancara inregistreaza zilnic transferuri de fonduri intre banci sub forma decredite si imprumuturi. Acestea au valori mari si sunt realizate pe termen scurt sau foarte scurt, lao rata a dobanzii negociata intre parti.Gestiunea zilnica a trezoreriei face ca bancile sa caute in permanenta mentinerea unuiechilibru intre nevoi si disponibilitati. In conditiile aparitiei unor deficite sau excedente apare

necesitatea acoperirii acestora prin contractarea de credite de la alte banci sau plasarii acestoraprin imprumuturi catre alte banci. Obtinerea unui profit reprezinta un alt motiv care impinge obanca spre o mai buna fructificare a unor disponibilitati prin plasarea lor sub forma de crediteinterbancare. Nu in ultimul rand, prin astfel de operatiuni banca se poate apara impotrivariscului lipsei de lichiditate sau riscului dobanzii.Contabilizarea operatiunilorContabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor din grupa 14 – Credite siimprumuturi interbancare:Grupa 14 – Credite si imprumuturi interbancare141 – Credite acordate bancilor1411 – Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor1412 – Credite la termen acordate bancilor1413 – Credite financiare acordate bancilor1417 – Creante atasate142 – Imprumuturi primite de la banci1421 – Credite de pe o zi pe alta primite de la banci1422 – Credite la termen primite de la banci1423 – Credite financiare primite de la banci1427 – Datorii atasateAici sunt cuprinse creditele acordate (contul 141 – Credite si imprumuturiinterbancare) si imprumuturi primite (contul 142 – Imprumuturi primite de la banci) pe piatainterbancara si incheiate fara garantii. Atat creditele cat si imprumuturile se dezvolta peurmatoarele analitice:- de pe o zi pe alta – cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau a unui contractpentru o perioada de maximum o zi lucratoare (conturile 1411 si 1421);- la termen – cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau contract pentru untermen fix si o durata mai mare de o zi lucratoare (conturile 1412 si 1422);- financiare – sunt de fapt credite cumparator acordate sau primite de la alte banci, avand cabeneficiari finali agentii economici (conturile1413 si 1423).Conturile de credite interbancare sunt conturi de activ care se debiteaza la acordareacreditului si se crediteaza la rambursarea lui. Conturile de imprumuturi interbancare sunt conturide pasiv, ele creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la rambursarea acestuia.

Dobanzile de primit si dobanzile de platit se urmaresc prin conturile atasate, 1417 –Creante atasate si 1427 – Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau de cheltuieli.Exemple de contabilizare:1. Acordarea unui credit interbancar de pe o zi pe alta:1411 = 111Credite de pe o zi pe altaacordate bancilorCont curent la BNR2. Inregistrarea dobanzii:1417 = 7014Creante atasate Dobanzi la credite acordatebancilor3. Incasarea dobanzii:111 = 1417Cont curent la BNR Creante atasate4. Rambursarea creditului:111 = 1411Cont curent la BNR Credite de pe o zi pe altaacordate bancilor5. Imprumut la termen primit de la o alta banca:111 = 1422Cont curent la BNR Imprumuturi la termen primitede la alte banci2.4. DEPOZITE INTERBANCAREIn mod asemanator creditelor si imprumuturilor interbancare, depozitele bancarereprezinta o modalitate de plasare a disponibilitatilor, respectiv o modalitate de a atrage resursede la alte banci. Pe piata interbancara, aceste depozite sunt realizate pe termene scurte si foartescurteContabilizarea operatiunilorDepozitele interbancare sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor dingrupa 13 – Depozite interbancare:Grupa 13 – Depozite bancare131 – Depozite la banci1311 – Depozite la vedere la banci1312 – Depozite la termen la banci1313 – Depozite colaterale la banci1317 – Creante atasate132 – Depozite ale bancilor1321 – Depozite la vedere ale bancilor1322 – Depozite la termen ale bancilor

1323 – Depozite colaterale ale bancilor1327 – Datorii atasateAceasta grupa cuprinde diferitele tipuri de depozite create pe piata interbancarautilizandu-se conturi diferite pentru depozitele create la alte banci ( contul 131 – Depozite labanci) si depozitele altor banci la banca (contul 132 – Depozite ale bancilor). Astfel se intalnesc:- depozite la vedere – constituite pentru o perioada de cel mult o zi lucratoare (conturile 1311si 1321);- depozite la termen – constituite pentru un termen fix, pe o durata initiala mai mare de o zilucratoare (conturile 1312 si 1322);- depozite colaterale – constituite drept garantii pentru alte operatiuni (conturile 1313 si1323).Contul 131 – Depozite la banci este un cont de activ. El este debitat atunci cand secreaza depozitul la alte banci si se crediteaza la lichidarea depozitului. Contul 132 – Depozite alebancilor este un cont de pasiv. El este creditat la constituirea depozitului si este debitat lalichidarea depozitului creat altei banci.Dobanzile aferente unor astfel de operatiuni sunt contabilizate in conturile 1317 –Creante atasate, pentru dobanzile de incasat si 1327 – Datorii atasate, pentru dobanzile de platit.Exemple de contabilizare:1. Constituirea unui depozit la termen la o alta banca:1312 = 111Depozite la termen la banci Cont curent la BNR2. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat:1317 = 7013Creante atasate Dobanzi de la conturile dedepozit la banci3. Incasarea dobanzilor:111 = 1317Cont curent la BNR Creante atasate4. Lichidarea depozitului:111 = 1312Cont curent la BNR Depozite la termen la banci5. Constituirea unui depozit pentru o alta banca:111 = 1321Cont curent la BNR Depozite la vedere ale bancilor6. Inregistrarea dobanzii de platit:

6013 = 1327Dobanzi la depozitele bancilor Datorii atasate7. Plata dobanzilor:1327 = 111Datorii atasate Cont curent la BNR8. Lichidarea depozitului:1321 = 111Depozite la vedere ale bancilor Cont curent la BNR2.5. OPERATIUNI DE PENSIUNE INTERBANCAREOperatiunile de pensiune sunt in fapt credite acordate, in cazul valorilor primite inpensiune, sau imprumuturi, in cazul valorilor date in pensiune, garantate printr-un activ cedat.Garantia poate fi constituita din efecte de comert si titluri. Activele cedate pot face obiectul uneilivrari efective sau nu. In cazul unei livrari efective avem urmatoarele doua cazuri:- titlurile care exista material sunt fie livrate fizic drept garantie cesionarului, fie pastrate lacedant, dar mentionate pe numele cesionarului;- titlurile dematerializate fac obiectul unui virament in contul deschis in numele cesionarului.Pensiunile interbancare cuprind numai efectele comerciale livrate sau nelivrate sititlurile nelivrate. Scadenta care va fi luata in calcul este aceea a pensiunii si nu a activului cedat.Contabilizarea operatiunilorIn contabilitate, operatiunile interbancare sunt consemnate folosind conturile dingrupa 13 – Valori primite sau date in pensiune:Grupa 15 – Valori primite sau date in pensiune151 – Valori primite in pensiune1511 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta1512 – Valori primite in pensiune la termen1517 – Creante atasate152 – Valori date in pensiune1521 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta1522 – Valori date in pensiune la termen1527 – Datorii atasateContul 151 – Valori primite in pensiune este un cont de activ. El este debitat laacordarea creditului garantat si este creditat la rambursarea acestuia. Contul 152 – Valori date inpensiune este un cont de pasiv, care este creditat la cedarea titlurilor in pensiune ,a primirea

imprumutului si este debitat la rambursarea acestuia si recuperarea garantiilor.In functie de termen, operatiunile de pensiune interbancara dispun de conturidistincte pentru termene de 24 ore (conturile 1511 -–Valori primite in pensiune de pe o zi pe altasi 1521 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 ore (conturile1512 – Valori primite in pensiune la termen si 1522 – Valori date in pensiune la termen).Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate, 1517 –Creante atasate si 1527 – Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli.Exemple de contabilizare1. Acordarea unui credit catre o alta banca, in baza unor titluri primite in pensiune:1512 = 111Valori primite in pensiune latermenCont curent la BNR2. Inregistrarea dobanzii de incasat:1517 = 7015Creante atasate Dobanzi de la valorile pimitein pensiune3. Incasarea dobanzii:111 = 1517Cont curent la BNR Creante atasate4. Se dau in pensiune titluri in vederea obtinerii unui imprumut:111 = 1521Cont curent la BNR Valori date in pensiune de pe ozi pe alta5. Inregistrarea dobanzii de platit:6015 = 1527Dobanzi la valori date inpensiuneDatorii atasate6. Plata dobanzii:1527 = 111Datorii atasate Cont curent la BNR7. Rambursarea imprumutului si recuperarea valorilor date in peniune:1521 = 111Valori date in pensiune de pe ozi pe altaCont curent la BNR2.6. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE

In conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta, acesta vafi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. In aceiasi situatie se aflasi un depozit creat la o banca, ajuns la scadenta si nerecuperat. De asemenea, dobanzile de laastfel de credite si depozite, care nu au fost platite, sunt inregistrate la creditor ca fiind restantesau indoielnice.Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata lascadenta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, careprezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, lascadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sauun cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica.Din punct de vedere contabil, pentru evidentierea acestor creante rezultate dinrelatiile cu alte banci, se utilizeaza grupa de conturi 18 – Creante restante si indoielnice:Grupa 18 – Creante restante si indoielnice181 – Creante restante1811 – Creante restante1812 – Dobanzi restante1817 – Creante atasate182 – Creante indoielnice1821 – Creante indoielnice1822 – Dobanzi indoielnice1827 – Creante atasateConturile 181 – Creante restante si 182 – Creante indoielnice sunt conturi deactiv. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza larecuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aceste conturi se desfasoara in analiticpe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluareadobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii dinmomentul preluarii.Exemple de contabilizare:1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante:1811 = 1412Creante restante Credite la termen acordatebancilor

2. Depozite la banci nerambursate:1811 = 1312Creante restante Depozite la termen la banci3. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante:1812 = 1417Dobanzi restante Creante atasate4. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante:1817 = 7018Creante restante Dobanzi din creditele restantesi indoielnice5. Rambursarea creantelor restante:111 = 1811Cont curent la BNR Creante restante6. Incasarea dobanzilor restante:111 = 1812Cont curent la BNR Dobanzi restante7. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante:111 = 1817Cont curent la BNR Creante atasate8. Creante restante acoperite cu provizioane care nu pot fi recuperate:667 = 1811Pierderi din creantenerecuperabile acoperite cuprovizioaneCreante restante9. Creante restante devenite indoielnice:1821 = 1811Creante indoielnice Creante restante10. Credit acordat devenit creanta indoielnica:1821 = 1411Creante indoielnice Credite de pe o zi pe altaacordate bancilor11. Dobanzi restante devenite indoielnice:1822 = 1812Dobanzi indoielnice Dobanzi restante12. Dobanzii penalizatoare pentru creante si dobanzi indoielnice:1827 = 7018Creante atasate Dobanzi din creditele restantesi indoielnice13. Creante indoielnice rambursate:111 = 1821Cont curent la BNR Creante indoielnice14. Dobanzi penalizatoare incasate pentru creante si dobanzi indoielnice:111 = 1827Cont curent la BNR Creante atasate15. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:

668 = 1821Pierderi din creantenerecuperabile neacoperite cuprovizioaneCreante indoielnice16. Dobanda indoielnica neacoperita cu provizioane acceptata ca pierdere:668 = 1822Pierderi din creantenerecuperabile neacoperite cuprovizioaneDobanzi indoielnice2.7. PROVIZIOANEPentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice sijuridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acestscop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe invederea calculului provizioanelor prin cote procentuale (a se vedea la provizioane la operatiunicu clientela). Aceste rezerve pentru pierderi sunt create in limitele cerute de normele mai susamintite in baza profitului brut si sunt elemente ale capitalului propriu bancar. Bancile suntobligate sa-si actualizeze marimea provizioanelor in functie de volumul creditelor si risculacestora.Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilordin grupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:Grupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare191 - Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare1911 – Provizioane specifice de risc de credit1912 – Provizioane specifice de risc de dobandaConturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituireaprovizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuareaprovizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de creditsi riscul de dobanda.Exemple de contabilizare:1. Constituirea sau majorarea provizionului:6611 = 1911Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de credit

Provizioane specifice de riscde credit6612 = 1912Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de dobandaProvizioane specifice de riscde dobanda2. Anularea sau diminuarea provizionului:1911 = 7611Provizioane specifice de risc decreditVenituri din provizioanespecifice de risc de credit1912 = 7612Provizioane specifice de risc dedobandaVenituri din provizioanespecifice de risc de dobanda2.8. OPERATIUNI DE TREZORERIE2.8.1. Operatiuni de casaNumerarul ocupa un loc important in activitatea bancara, beneficiind de reglementarisi structuri organizatorice si operative importante. Compartimentele de tezaur si casieriilebancare trebuie sa faca fata operatiunilor generatoare de incasari si plati si in acelasi timp sa-siaduca propria contributie la rentabilitatea bancii.In conformitate cu reglementarile BNR si cu necesitatile bancilor comerciale se potintalnii urmatoarele tipuri de case bancare:a) case operative de incasari – se ocupa cu operatiuni de primire a numerarului in urmaincasarilor sau pentru retragere din circulatie a bancnotelor sau monedelor metalice uzate.b) case operative de plati – se ocupa cu eliberarea de numerar la cererea clientilor. Caseleoperative de incasari si plati pot fi deschise pentru operatiuni in lei sau valute.c) case speciale – sunt specifice sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar incadrul retelei bancare. De asemenea, pot vinde imprimate bancare;d) case pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori – in principaloperatiuni legate de expertizarea si depozitarea acestora;e) case de schimb valutar amplasate in afara bancii – cumpara sau vand, in contrapartida cu lei

romanesti, valute cotate de Banca Nationala a Romaniei in relatie cu persoane fizicerezidente sau nerezidente.Prezentarea caselor bacare pe tipuri nu exclude existenta unor case mixte, care saraspunda mai multor nevoi diferite. Acestea apar mai ales in conditiile in care activitatea unitatiibancare nu justifica functionarea tuturor acestor case specializate.Contabilizarea operatiunilor:Operatiunile de casa sunt inregistrate contabil cu ajutorul contului 101 – Casa:Grupa 10 – Casa si alte valori101 – Casa102 – Alte valoriContul 101 – Casa este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele incasate si secrediteaza cu sumele platite in numerar. Soldul debitor al contului arata sumele aflate in casierie.Operatiunile de casa in devize apeleaza la contul 372 – Conturi de ajustare si sunt prezentate lacapitolul de operatiuni in devize, la schimb manual.In cazul in care, la sfarsitul zilei evidenta contabila difera de numerarul existent estenecesara o ajustare a evidentei la nivelul existentului efectiv de numerar din casierie.Exemple de contabilizare:1. Depunere de numerar:101 = 2511Casa Conturi curente2. Constituirea unui depozit la termen prin depunere de numerar:101 = 2532Casa Depozite la termen3. Obtinerea de numerar de la BNR:101 = 111Casa Cont curent la BNR5. Obtinerea de numerar din cont:2511 = 101Conturi curente Casa6. Lichidarea unui depozit la vedere:2531 = 101Depozite la vedere Casa7. Plata dobanzii la un cont de depozit la vedere:2537 = 101Datorii atasate Casa8. Sume depuse la BNR:111 = 101

Cont curent la BNR CasaAlti debitori diversi Casa2.8.2. CeculCecul este un instrument de plata de debit prin care o persoana, numita tragator, daordin bancii sale, in calitate de tras, sa achite o suma de bani unei terte persoane, numitabeneficiar. In practica se intalneste si situatia in care beneficiarul cecului sa fie chiar tragatorul,cand doreste, de exemplu, sa obtina o suma in numerar de la banca.Pentru a putea ordona tragatorul trebuie sa isi constituie in prealabil un depozit labanca – tras din care sa se efectueze plata. Cecul se trage asupra bancii numai in limita fondurilorexistente in cont.Contabilizarea operatiunilorPentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se apeleaza la urmatoarele conturi:1611 – Valori de recuperat2611 – Valori de recuperat3712 – Valori primite la incasare3716 – Conturi indisponibile privind valori la incasareContul 3712 – Valori primite la incasare este un cont de activ ce se debiteaza cuvaloarea cecurilor primite la incasat, platite imediat sau dupa incasarea acestora si se crediteazala incasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare. Contul 3716 – Conturiindisponibile privind valori la incasare este un cont de pasiv utilizat atunci cand cecul primit spreincasare va fi platit numai dupa ce se obtine contravaloarea de la emitent. Se crediteaza cuvaloarea cecurilor primite spre incasare si se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti.Conturile 1611 – Valori de recuperat si 2611 – Valori de recuperat sunt conturi de activ ce sedebiteaza la respingerea cecului la incasare si se crediteaza la recuperarea acestuia. In cazul incare platitorul este clientul bancii se foloseste contul 2611. Daca este clientul altei banci sefoloseste contul 1611.Exemple de contabilizare:la banca beneficiarului:1. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditare imediata a contului clientului:3712 = 2511

Valori primite la incasare Conturi curente2. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditarea contului clientului la incasare:3712 = 3716Valori primite la incasare Conturi indisponibile privindvalori la incasare3. Incasarea cecului la compensare:111 = 3712Cont curent la BNR Valori primite la incasare4. Creditarea contului beneficiarului dupa incasarea cecului:3716 = 2511Conturi indisponibile privindvalori la incasareConturi curente6. Cec refuzat la plata temporar de catre un platitor client al bancii:2611 = 3712Valori de recuperat Valori primite la incasare7. Cec refuzat temporar la incasare si platit ulterior:111 = 1611Cont curent la BNR Valori de recuperatla banca platitorului:1. Plata cecului:2511 = 1621Conturi curente Alte sume datorate2. Compensarea cecului la Casa de compensatii:1621 = 111Alte sume datorate Cont curent la BNR3. Cec refuzat temporar la plata:2611 = 3716Valori de recuperat Conturi indisponibile privindvalorile la incasare5. Cec refuzat la plata initial si platit ulterior:2511 = 2611Conturi curente Valori de recuperat2.8.3. Carti de plataCartea bancara reprezinta un instrument de plata fara numerar cu ajutorul caruia sepot realiza plati in reteaua comerciala sau se pot obtine lichiditati de la banca.Decontarile operatiunilor cu carti bancare se realizeaza apeland la sistemul electronicde transfer al fondurilor. In ansamblu, acest sistem se bazeaza pe urmatoarele elemenete:1. distribuitorul automat de numerar2. automatul bancar, numit si trezorierul bancar3. terminalele la punctele de vanzare

Contabilizarea operatiunilorPentru utilizarea carti de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. Inexemple acest cont este 2511 – Conturiu curente / card. Acest analitic se crediteaza cu intrarileprin care se alimenteaza contul si se debiteaza la iesirile din cont, in urma unor plati sau retrageride numerar. Dobanzile aferente contului 2511 sunt reflectate intr-un cont atasat. Fluxurile denumerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 – Alte stocuri siasimilate. Acest cont de activ se debiteaza la alimentarea automatului cu numerar, incorespondenta cu contul 101 – Casa si se crediteaza la retragerile de moneda din dispozitiv, cuajutorul cartii bancare.Exemple de contabilizare:1. Alimentarea contului de carti de plata pe baza numerarului depus la casierie:101 = 2511Casa Conturi curente / card2. Alimentarea contului de carti de plata pe baza disponibilului din contul curent:2511 = 2511Conturi curente Conturi curente / card5. Alimentarea cu numerar a automatului bancar (ATM):367 = 101Alte stocuri si asimilate / ATM Casa6. Retragerea de numerar de catre clientii bancii:2511 = 367Conturi curente / card Alte stocuri si asimilate / ATM7. Retragerea de numerar de catre clientii altei banci:3712 = 367Valori primite la incasare Alte stocuri si asimilate / ATM10. Diminuarea disponibilului din contul clientului in urma retragerii unei sume de la automatulaltei banci:2511 = 2611Conturi curente / card Valori de recuperat11. Inregistrarea dobanzii de plata:6024 = 25172Dobanzi la conturile curente Datorii atasate12. Plata dobanzii pentru disponibilul din contul clientului:25172 = 2511Datorii atasate Conturi curente / card

13. Comerciantul vanzator depune documentatia la banca sa in vederea incasarii contravaloriimarfurilor vandute in baza unei carti de plata catre un client cu contul la alta banca:3712 = 3716Valori primite la incasare Conturi indisponibile privindvalori la incasare14. Decontarea prin compensare a sumei de incasat de la banca clientului cumparator:111 = 3712Cont curent la BNR Valori primite la incasare15. Plata la banca clientului cumparator:2511 = 111Conturi curente / card Cont curent la BNR2.9. EXEMPLE DE INTREBARI1. Decontari intrabancare: prezentare si contabilizare2. Decontari prin case de compensatie: prezentare si contabilizare.3. Credite si imprumuturi interbancare: prezentare si contabilizare.4. Creante restante si indoielnice: definire, prezentare, exemple de contabilizare.5. Cecul: definire, contabilizare, exemple.6. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ?a. rambursarea unui credit pentru echipamenteb. inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamentec. plata dobanzii la un credit pentru echipamented. acordarea unui credit pentru echipamentee. acordarea unui credit de trezorerie7. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiindrestante ?a. se crediteaza contul 2817b. se crediteaza contul 7028c. se debiteaza contul 2817d. se crediteaza contul 2812e. se debiteaza contul 28128. La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila:a. 25336 = 2511b. 25331 = 111c. 2511 = 25336d. 25336 = 376e. 376 = 253369. Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel:a. 25211 = 7029b. 7029 = 25211c. 2511 = 376

d. 25211 = 376e. 376 = 2521110. Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul uneioperatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ?a. contul 2511b. contul 2532c. contul 111d. contul 2411e. contul 10111. Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ?a. 2061 = 111b. 111 = 2511c. 2061 = 2511d. 111 = 2061e. 2511 = 2061C A P I T O L U L 3OPERATIUNI CU CLIENTELA3.1. CREDITE PENTRU CLIENTELA3.1.1. Concept. Caracteristici.Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparutdin necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. Ineconomiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleazaproductia, sustine cresterea economica si are un rol si in creatia monetara.Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii:1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite:credite pe termen scurt (pana la 1 an);credite pe termen mediu (1 – 5 ani);credite pe termen lung (peste 5 ani).2. in functie de destinatie:credite comerciale;credite de trezorerie;credite pentru export;credite pentru echipamente;credite pentru bunuri imobiliare;alte credite.3. dupa modalitatea de rambursare:credite rambursabile la scadenta (in fine);credite rambursabile prin rate fixe;credite rambursabile prin anuitati constante.4. dupa tipul clientilor beneficiari:credite acordate clientelei financiare;

credite acordate societatilor nefinanciare;credite acordate populatiei.5. dupa forma:avansul in cont curent;imprumut acordat;cesiune de creante (scontare, factoring);creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie.6. dupa situatia economica si financiara a debitorului:credite performante;credite in observatie;credite substandard;credite incerte;credite cu risc major.In conditiile in care o intreprindere solicita un credit de la banca, trebuie sa furnizezeacesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astfel, intreprindereaprezinta urmatoarea documentatie:- cerere de acordare de credit;- bilantul si contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani;- bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent;- situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare. Daca este cazul un plande fezabilitate;- lista bunurilor constituite in garantie;- alte documente.Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de punctein functie de mai multe criterii. Cel mai adesea se au in vedere urmatoarele:- forma de organizre a agentului economic;- sectorul in care isi desfasoara activitatea;- pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva;- lichiditatea patrimoniala;- indicatorul de solvabilitate;- rotatia activelor circulante;- garantiile asiguratorii;- gradul de indatorare;- dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere;- nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor;- calitatea managementului;- perspectivele societatii.In cazul persoanelor fizice, prin metoda credit-scoring se analizeaza clientul inprimul rand dupa veniturile si cheltuielile sale, dar si dupa o serie de criterii subiective: conditiilede locuit, profesia si locul de munca, starea civila, numarul de copii, etc.

Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cuimprumut, de nivelul rate dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla sau compusa .Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati:a) Rambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie constanta pe toata perioadade derulare a creditului. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica.b) Rambursare prin anuitati constante – face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu semodifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei:n ddAnuitate K−−1 1unde: K – creditul;d – rata anuala a dobanzii;n – numarul de ani.c) Rambursare totala la scadenta sau “in fine” – cand creditul se ramburseaza la final iardobanda se plateste periodic.Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare, reale sau personale.La garantare se are in vedere denumirea clara a garantiei, anul de fabricatie sau de constructie,valoarea contabila, valoarea estimata de banca, valoarea asigurata si data la care asigurareaexpira. Pot constituii garantie pentru credit:a) depozitul bancarb) garantia bancarac) gajul fara deposedared) gajul cu deposedaree) ipotecaf) cesiunea de creanteIn urma analizei debitorului, daca se consiera ca acesta indeplineste conditiile decreditare, se negociaza caracteristicile creditarii referitoare la volumul creditului, termenul simodalitatea de rambursare, marimea ratelor, dobanda, garantiile, dupa care Comitetul de risc sicredit si Comitetul de Directie urmeaza sa aprobe creditul. In acest caz, conventia de credit

reprezinta actul prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile negociate.3.1.2. Creditarea creantelor comerciale.Ea se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunilor de scontare si lafactoring.Scontarea – reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la banca princesiune inainte de scadenta, contravaloarea acestui titlu, diminuata cu un agio.Agio = Scont + ComisionScontul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul taxei scontului, de valoareanominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta:360100Vn ts dScontunde: Vn – valoarea nominala a efectului comercial;ts – taxa scontului;d – durata in zile de la scontare pana la scadenta.Factoringul – reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza proprietateaasupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la scadenta, valoarea lornominala diminuata cu un agio. Factorul sa insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor siisi asuma riscul in caz de neplata.Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea:factorul garanteaza creanta. Cesiunea este fara recurs, aderentul descarcandu-se de riscul de adetine facturi neincasate. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte dispozitii;factorul se angajeaza sa plateasca, aderentul scapa de gestiunea postului “clienti” si deprobleme de plata.Contabilizarea creditelorContabilizarea operatiunilor de creditare a creantelor comerciale se realizeaza cuajutorul conturilor din grupa 20:Grupa 20 – Credite acordate clientelei201 – Creante comerciale2011 – Creante comerciale20111 – Scont si operatiuni asimilate

20112 – Factoring20119 – Alte creante comerciale2017 – Creante atasateContabilitatea privind creditarea creantelor comerciale se tine cu ajutorul contuluisintetic 201 – Creante comerciale, cont de activ ce prezinta analitice pentru operatiuni decreditare, inclusiv pentru dobanzile de incasat la astfel de operatiuni.In cazul scontarii, contul 20111 – Scont si operatiuni asimilate inregistreaza pe debitvaloarea actuala a efectelor comerciale, urmand sa fie creditat la incasare. Castigul bancii dinscont se inregistreaza initial ca un venit inregistrat in avans, prin contul 376 – Venituriinregistrate in avans si ulterior in contul 70211 – Dobanzi la operatiuni de scont, iar castigul dincomision in contul de venituri 7029 – Comisioane. Daca se retine o garantie pentru incasare,folosim un depozit colateral, 25336 – Alte depozite colaterale.Exemple de contabilizare:1. Inregistrarea scontarii:20111 = 2511Scont si operatiuni asimilate Cont curent2. Retinerea scontului:2511 = 376Cont curent Venituri inregistrate in avans3. Retinerea comisionului:2511 = 7029Cont curent Comisioane4. Retinerea garantiei:2511 = 25336Cont curent Alte depozite colaterale5. Restituirea garantiei:25336 = 2511Alte depozite colaterale Cont curent6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului376 = 70211Venituri inregistrate in avans Dobanzi la operatiuni de scont7. Incasarea cambiei de la un client al bancii:2511 = 20111Cont curent / debitor Scont si operatiuni asimilate8. Incasarea cambiei de la un client al altei banci:111 = 20111Cont curent la BNR Scont si operatiuni asimilateLa operatiunea de factoring inregistrarea se face cu ajutorul contului 20112 –

Factoring . Acest cont de activ se debiteaza la achizitionarea creantelor cu valoarea lor nominalasi se crediteaza la incasarea lor. Evidenta sumelor datorate clientului se tine utilizand contul depasiv 2521 – Factoring (analitic 1 daca aderentul primeste banii la vanzare sau analitic 2 dacapromeste banii la scadenta creantelor). Castigul factorului, sub forma unui comision definantare, se urmareste, ca si in cazul scontarii, prin contul 376 – Venituri inregistrate in avans siapoi 70212 – Dobanda din factoring, iar sub forma unui comision de gestiune prin 7029 –Comisioane. Primul comision remunereaza banca pentru punerea anticipata la dispozitie acontravalorii creantelor, iar al doilea pentru efortul depus in scopul recuperarii creantelor.Garantia este inregistrata in contul 25335 – Alte depozite colaterale.Exemple de contabilizare:1. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare imediata:20112 = 25211Factoring Cont de factoring disponibil2. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare la scadenta:20112 = 25212Factoring Cont de factoring indisponibil3. Retinerea comisionului de finantare:25211 = 376Cont de factoring disponibil Venituri inregistrate in avans4. Retinerea comisionului de gestiune:25211 = 7029Cont de factoring disponibil Comisioane5. Retinerea garantiei:25211 = 25336Cont de factoring disponibil Alte depozite colaterale6. Suma ramasa dupa retineri se pune la dispozitia aderentului:25211 = 2511Cont de factoring disponibil Cont curent / aderent3.1.3. Credite de trezorerieCreditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordate de banca in contul curental clientului Ele se determina ca diferenta intre activele curente si pasivele curente ale firmei.Pentru a se stabili necesarul de credite de trezorerie clientul bancii trebuie sa intocmeasca unplan de trezorerie pe baza bilantului contabil, bugetului de venituri si cheltuieli si a planului de

activitate. Daca rezulta un deficit de trezorerie, acesta se poate acoperi prin credit.Din punct de vedere contabil, evidenta creditelor de trezorerie se tine cu ajutorulcontului sintetic 202 – Credite de trezorerie.202 – Credite de trezorerie2021 – Credite de trezorerie20211 – Vanzari in rate20212 – Credite acordate persoanelor fizice20213 – Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata20214 – Utilizari de deschideri de credite permenente20215 – Credite global de exploatare20216 – Credite pentru finantarea stocurilor20217 – Credite garantate cu valori financiare20218 – Credite acordate importatorilor20219 – Alte credite de trezorerie2027 – Creante atasateContul 202 – Credite de trezorerie prezinta analitice dupa natura creditului:vanzari in rate, credite pentru persoane fizice, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentruimportatori, etc. Aceste conturi sunt de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditandusela rambursarea lui. Dobanda de incasat se urmareste cu ajutorul contului 2027 – Creanteatasate.Exemple de contabilizare:1. Acordarea creditului:2021 = 2511Credite de trezorerie Conturi curente2. Inregistrarea periodica a dobanzilor:2027 = 70213Creante atasate Dobanzi la credite trezorerie3. Rambursarea creditului:2511 = 2021Conturi curente Credite de trezorerie4. Plata dobanzii:2511 = 2027Conturi curente Creante atasate5. Constituirea de provizioane de risc de credit:6621 = 2911Cheltuieli cu provizioane derisc de creditProvizioane specifice de riscde credit6. Constituirea de provizioane de risc de dobanda:6622 = 2912

Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de dobandaProvizioane specifice de riscde dobanda3.1.4. Creditele pentru exportCreditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 – Credite pentru export sifinanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste credite suntacordate sub urmatoarele forme:prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii, bilete la ordin) asupra strainatatii- suntevidentiate de contul 20311 – Credite garantate cu creante asupra strainatatii;credite furnizor – constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilordetinute de acestia asupra clientilor importatori. Utilizeaza contul 20312 – Credite furnizor;credite cumparator – se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani,clienti ai bancii. Utilizeaza contul 20313 – Credite comerciale acordate nerezidentilor.Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza larambursare.Exemple de contabilizare:1. Acordarea unui credit de export prin mobilizarea creantelor:20311 = 2511Credite garantate cu creanteasupra strainatatiiConturi curente2. Acordarea unui credit prin scontarea unei cambii trase de exportator asupra importatorului:20312 = 2511Credite furnizori Conturi curente3. Perceperea taxei de scontare:2511 = 376Conturi curente Venituri inregistrate in avans4. Incasarea unui comision:2511 = 7029Conturi curente Comisioane3.1.5. Creditele pentru echipamentCreditele pentru echipament sunt credite pe termen mediu si lung acordateclientilor pentru investitii productive. Se pot finanta astfel achizitii, constructii sau amenajari de

imobilizari corporale. Acordarea creditului se inregistreaza prin debitarea contului 2041 –Credite pentru echipament, iar rambursarea prin creditarea aceluiasi cont.204 – Credite pentru echipamente2041 – Credite pentru echipamente2047 – Creante atasateExemple de contabilizare:Acordarea unui credit pentru echipament:2041 = 2511Credite pentru echipament Conturi curente1. Inregistrarea periodica a dobanzii:2047 = 70215Creante atasate Dobanzi de la creditele pentruechipament2. Rambursarea creditului, de obicei prin rate periodice:2511 = 2041Conturi curente Credite pentru echipament3. Plata dobanzii:2511 = 2047Conturi curente Creante atasate3.1.6. Creditele pentru finantarea de bunuri imobiliareCreditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar sauunei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia, amenajarea sau repararea unorimobile cu destinatia locuinta. Terenul aferent locuintei face, de asemenea obiectul creditului.Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 – Credite pentru bunuri imobiliare, cu desfasurarepentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor.205 – Credite pentru bunuri imobiliare2051 – Credite investitori2052 – Credite promotori2057 – Creante atasateExemple de contabilizare:1. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei:2051 = 2511Credite investitori Conturi curente2. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate:2052 = 2511Credite promotori Conturi curente3. Inregistrarea periodica a dobanzii:2057 = 70216Creante atasate Dobanzi de la credite pentrubunuri imobiliare4. Rambursarea creditului:

2511 = 2051Conturi curente Credite investitori2511 = 2052Conturi curente Credite promotori5. Plata dobanzii:2511 = 2057Conturi curente Creante atasate3.1.7. Creditele consortialeCreditele consortiale nu dispun de conturi specifice, insa reprezinta un caz aparte.Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta unclient. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si dobanzileincasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare,excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in modnormal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea vairegistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit.O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau departicipant. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitorsi cu celelalte banci din consortiu.Exemplu de contabilizare:Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului defila si in contabilitatea unei banci participante.1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de fila:% = 25112061Alte credite111Cont curent la BNRConturi curente2. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu:2061 = 111Alte credite Cont curent la BNR3. Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul 111) coteiparti catre banca participanta:2511 = %Conturi curente 7029Comisioane

111Cont curent la BNR4. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila:111 = 7029Cont curent la BNR Comisioane5. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de fila si la banca participanta (numai cota saparte):2067 = 70217Creante atasate Dobanzi la alte credite6. Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:2511 = %2067Conturi curente Creante atasate111Cont curent la BNR7. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta:111 = 2067Cont curent la BNR Creante atasate8. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:2511 = %Conturi curente 2061Alte credite111Cont curent la BNRRambursarea creditului la banca participanta:111 = 2061Cont curent la BNR Alte credite3.1.8. Creditarea clientelei financiareRelatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi. Oclientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit,societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu acestea, bancile potacorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste oepratiuni pot fi derulate prin contul curent alclientului, printr-un cont corespondent nostro sau loro sau prin banca centrala. Evidentaoperatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23 – Credite si imprumuturi privindclientela financiara. Exista conturi diferite pentru credite (conturi de activ), pentru imprumuturi(conturi de pasiv) si pentru dobanzi de incasat sau de platit:

Grupa 23 – Credite si imprumuturi privind clientela financiara231 – Credite acordate clientelei financiare2311 – Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare2312 – Credite la termen acordate clientelei financiare2317 – Creante atasate232 – Imprumuturi de la clientela financiara2321 – Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara2322 – Imprumuturi la termen de la clientela financiara2327 – Datorii atasateExemple de contabilizare:1. Acordarea unui credit de pe o zi pe alta:2311 = 2511Credite de pe o zi pe altaacordate clientelei financiareConturi curente2. Acordarea unui credit la termen printr-un cont corespondent:2312 = 121Credite la termen acordateclientelei financiareCont de corespondent3. Inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat:2317 = 7022Creante atasate Dobanzi de la crediteleacordate clientelei financiare4. Rambursarea creditului:2511 = 2311Conturi curente Credite de pe o zi pe altaacordate clientelei financiare5. Plata dobanzii:2511 = 2317Conturi curente Creante atasate6. Imprumut la termen primit de la clientela financiara:111 = 2322Cont curent la BNR Imprumuturi la termen de laclientela financiara7. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit:6022 = 2327Dobanzi la imprumuturi primitede la clientela financiaraDatorii atasate8. Rambursare imprumut:2322 = 111Imprumut la termen de laclientela financiaraCont curent la BNR9. Plata dobanzii:

2327 = 2511Datorii atasate Conturi curentesau2327 = 111Datorii atasate Cont curent la BNR3.2. DEPOZITE BANCAREDepozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titularisau transferate de terti in favoarea titularilor de cont.3.2.1. Tipuri de depoziteIn procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnimurmatoarele tipuri de conturi bancare:Depozit in cont curent – reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoareatitularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex: plata salariilor, platasi incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane inorice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile carebeneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii, ce ii permite titularului sa efectueze platisau retrageri fara a dispune de sumele necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curenteste printre cele mai reduse, putand sa fie chiar zero.Depozitele la vedere – reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat, destinat saprimeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului estecreditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in carebanca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zilucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente), durataconstituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularuluiDepozit la termen – reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia bancii pana la oscadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre deosebire de conturileprezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care sacompenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent si

bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse side scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piatamonetara, pentru o perioada asemanatoare.Depozite colaterale – reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatiicontractuale ale clientului, ca de exemplu:- deschidere de acreditive;- emitere de scrisori de garantie;- ordine de plata cu scadenta;- cecuri certificate;- garantii gestionari.Certificate de depozit – reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de banca primindu-se:- certificat de economii;- carnet de economii;- certificat de depozit.Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fiincasata la scadenta sau anticipat.Depozite pe librete de economii – reprezinta o forma de economisire, asemanatoare carnetelor deeconomii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni.Contabilizarea operatiunilor cu depoziteDepozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni cuclientela:Grupa 25 – Conturile clientelei251 – Conturi curente2511 – Conturi curente2517 – Creante si datorii atasate25171 – Creante atasate25172 – Datorii atasate252 – Conturi de factoring2521 – Conturi de factoring25211 – Conturi de factoring disponibile25212 – Conturi de factoring indisponibile2527 – Datorii atasate253 – Conturi de depozite2531 – Depozite la vedere2532 – Depozite la termen2533 – Depozite colaterale25331 – Depozite pentru deschiderea de acreditive25332 – Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie25333 – Depozite pentru cecuri certificate

25334 – Depozite pentru ordine de plata cu scadenta25335 – Depozite pentru garantii gestionari25336 – Alte depozite colaterale2537 – Datorii atasate254 – Certificate de depozit, carnete si librete de economii2541 – Certificate de depozit2542 – Carnete si librete de economii2547 – Datorii atasateDisponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent – 2511. Acesta este uncont bifunctional, inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in favoareatitularului, iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Soldul creditor al contului reprezintadisponibilitatile titularului. Soldul debitor reprezinta un credit acordat de banca pentrudescoperire de cont (overdraft). Contul se poate dezvolta pe analitice in functie de nevoiletitularului si de moneda utilizata.Exemple de contabilizare:1. Depuneri de numerar in contul curent:101 = 2511Casa Cont curent2. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca:2511 = 2511Cont curent / client Cont curent / furnizor3. Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de compensatie:111 = 2511Cont curent la BNR Cont curent4. Ridicare de numerar din cont:2511 = 101Cont curent Casa5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca, prin Casa de compensatii:2511 = 111Cont curent Cont curent la BNR6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci:2511 = 341Cont curent Decontari intrabancareEconomisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. Acestea se desfasoara caanalitice ale conturilor 253 – Conturi de depozit sau 254 – Certificate de depozit, carnete silibrete de economii. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv, creditandu-se cu sumele intrate in

cont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele din cont, la lichidareadepozitului. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in cont.Exemple de contabilizare:1. Depunere de numerar pentru constituirea unui depozit la termen:101 = 2532Casa Depozite la termen2. Achizitionarea unui certificat de depozit:101 = 2541Casa Certificate de depozit3. Constituirea unui depozit la vedere din contul curent:2511 = 2531Cont curent Depozite la vedere4. Lichidarea unui depozit in numerar:2532 = 101Depozite la termen Casa5. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent:2531 = 2511Depozit la vedere Cont curent6. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar:2541 = 101Certificate de depozit CasaDobanzile platite de banca pot fi capitalizate, cand se adauga in cont alaturi decapitalul investit initial, sau necapitalizate, cand dobanda trece intr-un cont adiacent. Din punctde vedere contabil, dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in conturile decreante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7 – venituri sau clasa 6 –cheltuieli ( exemplu: 60251 – Dobanzi la depozitele la vedere ale clientilor).Exemple de contabilizare:1. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent:6024 = 25172Dobanzi la conturi curente Datorii atasate2. Plata dobanzii creditoare de la contul curent:25172 = 2511Datorii atasate Cont curent3. Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen:60252 = 2537Dobanzi la depozit la termen Datorii atasate4. Plata dobanzii la depozitul la termen:2537 = 2511Datorii atasate Cont curent5. Dobanzi platite anticipat in cont curent:375 = 2511

Cheltuieli inregistrate in avans Cont curent6. Dobanzile platite anticipat sunt reluate periodic pe cheltuieli cu dobanzile:6025 = 375Dobanzi la conturi de depozit Cheltuieli inregistrate in avans7. Dobanzi inregistrate de banca pentru soldul debitor al contului curent:25171 = 7024Creante atasate Dobanzi de la cont curent8. Incasarea dobanzilor debitoare:2511 = 25171Cont curent Creante atasate9. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante:2812 = 25171Dobanzi restante Creante atasate10. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor indoielnice:2822 = 2812Dobanzi indoielnice Dobanzi restante3.3. VALORI PRIMITE SAU DATE IN PENSIUNEOperatiunile de pensiune sunt de fapt operatiuni de creditare garantate printr-untransfer temporar de proprietate asupra efectelor de comert si titlurilor cedate. Garantareacreditului se face prin bonuri de tezaur, obligatiuni, actiuni si alte titluri, ce raman mentionate inactivul cedentului. Elementele de activ cedate pot face obiectul unei livrari efective sau potramane in continuare la debitor.Operatiunile de pensiune in raport cu clientela sunt reflectate contabil cu ajutorulconturilor din grupa 24:Grupa 24 – Valori primite sau date in pensiune241 – Valori primite in pensiune2411 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta2412 – Valori primite in pensiune la termen2417 – Creante atasate243 – Valori date in pensiune2431 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta2432 – Valori date in pensiune la termen2437 – Datorii atasateContul 241 – Valori primite in pensiune este un cont de activ, debitandu-se laacordarea creditului si creditandu-se la rambursare acestuia. Contul 243 – Valori date inpensiune este un cont de pasiv, creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se laacordarea sa. Ambele conturi prezinta analitice pentru operatiuni de pensiune de pe o zi pe alta

(analitic 1) si pentru operatiuni de pensiune la termen (analitic 2). Dobanda aferenta de incasatsau de platit este urmarita cu ajutorul conturilor atasate: 2417 – Creante atasate si 2437 – Datoriiatasate.Exemple de contabilizare1. Acordarea unui credit printr-o operatiune de primire in pensiune de pe o zi pe alta:2411 = 2511Valori primite in pensiune de peo zi pe altaConturi curente2. Primirea unui imprumut printr-o operatiune de cedare in pensiune la termen:2511 = 2432Conturi curente Valori primite in pensiune latermen3. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat la credit:2417 = 7023Creante atasate Dobanzi la valori primite inpensiune4. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit la imprumut:6023 = 2437Dobanzi la valori date inpensiuneDatorii atasate5. Rambursarea creditului:2511 = 2411Conturi curente Valori primite in pensiune depe o zi pe alta6. Rambursarea imprumutului:2432 = 2511Valori date in pensiune latermenConturi curente7. Incasarea dobanzii la credit:2511 = 2417Conturi curente Creante atasate8. Plata dobanzii la imprumut:2537 = 2511Datorii atasate Conturi curente3.4. VALORI DE RECUPERAT SI SUME DATORATEDesfasurand operatiuni pentru clientela, banca poate ajunge in situatia in caretrebuie sa recupereze anumite sume sau datoreaza o suma clientilor sai. Sumele de recuperat pot

sa apara din erori de inregistrare contabila, plati efectuate din greseala, cecuri si efectecomerciale neonorate. Sumele datorate provin din erori de inregistrare contabila, din sumeincasate de clienti si inregistrate provizoriu ca sume datorate sau sume in curs de clarificare.Din punct de vedere contabil evidenta acestor sume se tine cu ajutorul conturilordin grupa 26 – Valori de recuperat si sume datorate:Grupa 26 – Valori de recuperat si alte sume datorate261 – Valori de recuperat2611 – Valori de recuperat2617 – Creante atasate262 – Alte sume datorate2621 – Alte sume datorate2627 – Datorii atasateSumele inregistrate in aceste conturi nu pot figura decat provizoriu pana lalamurirea statutului lor. Contul 261 – Valori de recuperat este un cont de activ, debitandu-se cusumele luate in evidenta pentru a fi recuperate si creditandu-se cu sumele recuperate. Contul 262– Alte sume datorate este un cont de pasiv ce se crediteaza cu sumele luate in evidenta careprezentand datorii ale bancii si se debiteaza cu sumele ce reprezinta datorii platite. In cazul incare se emit pretentii de remunerare prin dobanda, privind sumele de recuperat sau sumeledatorate, se apeleaza la conturile atasate 2617 si 2627.Exemple de contabilizare1. Un cec primit spre incasare nu este platit de emitent:2611 = 3712Valori de recuperat Valori primite spre incasare2. Banca inregistreaza dobanzi de incasat la sumele de recuperat:2617 = 70279Creante atasate Venituri diverse din dobanzi3. Recuperarea unei sume de la un client:2511 = 2611Conturi curente Valori de recuperat4. Recuperarea unei sume prin Casa de Compensatii:111 = 2611Cont curent la BNR Valori de recuperat5. Incasarea dobanzilor la sume de recuperat:2511 = 2617Conturi curente Creante atasate6. Sume datorate platite clientilor:2621 = 2511

Alte sume datorate Conturi curente4.5. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICEIn conditiile in care un credit nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistratcontabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica.Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata lascadenta. Aici sunt cuprinse si dobanzile care nu au fost platite la data prevazuta. Creantaindoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un riscprobabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un creditnerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in carecapata un caracter de contencios creanta devine indoielnica.Din punct de vedere contabil, pentru evidentiere se utilizeaza grupa de conturi 28– Creante restante si indoielnice:Grupa 28 – Creante restante si indoielnice281 – Creante restante2811 – Creante restante2812 – Dobanzi restante2817 – Creante atasate282 – Creante indoielnice2821 – Creante indoielnice2822 – Dobanzi indoielnice2827 – Creante atasateConturile 281 – Creante restante si 282 – Creante indoielnice sunt conturi de activ.Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperareaacestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. In acest ultim caz avem conturile 667 – Pierderi dincreante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 – Pierderi din creante nerecuperabileneacoperite cu provizioane. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluareasumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturide creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.Exemple de contabilizare:1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante:2811 = 2031Creante restante Credite pentru export2. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante:

2812 = 2037Dobanzi restante Creante atasate3. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante:2817 = 7028Creante restante Dobanzi din creditele restantesi indoielnice4. Rambursarea creantelor restante:2511 = 2811Conturi curente Creante restante5. Incasarea dobanzilor restante:2511 = 2812Conturi curente Dobanzi restante6. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante:2511 = 2817Conturi curente Creante atasate7. Creante restante devenite indoielnice:2821 = 2811Creante indoielnice Creante restante8. Dobanzi restante devenite indoielnice:2822 = 2812Dobanzi indoielnice Dobanzi restante9. Inregistrarea dobanzii pentru creante si dobanzi indoielnice:2827 = 7028Creante atasate Dobanzi din creditele restantesi indoielnice10. Creante indoielnice rambursate:2511 = 2821Conturi curente Creante indoielnice11. Dobanzi incasate pentru creante si dobanzi indoielnice:2511 = 2827Conturi curente Creante atasate12. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:668 = 2821Pierderi din creantenerecuperabile neacoperite cuprovizioaneCreante indoielnice13. Dobanda inregistrata pentru creante si dobanzi indoielnice neplatita:668 = 2827Pierderi din creantenerecuperabile neacoperite cuprovizioaneCreante atasate3.6. PROVIZIOANEPentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si

juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acestscop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe invederea calculului provizioanelor prin cote procentuale. Astfel exista urmatoarele grupe si cotede provizionare:credite standard 0%credite in observatie 5%credite substandard 20%credite indoielnice 50%credite pierdere 100%Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilordin grupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:Grupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela291 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela2911 – Provizioane specifice de risc de credit2912 – Provizioane specifice de risc de dobandaConturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituireaprovizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuareaprovizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de creditsi riscul de dobanda.Exemple de contabilizare:1. Constituirea sau majorarea provizionului:6621 = 2911Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de creditProvizioane specifice de riscde credit6622 = 2912Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de dobandaProvizioane specifice de riscde dobanda2. Anularea sau diminuarea provizionului:2911 = 7621Provizioane specifice de risc decreditVenituri din provizioanespecifice de risc de credit2912 = 7622Provizioane specifice de risc de

dobandaVenituri din provizioanespecifice de risc de dobanda3.7. EXEMPLE DE INTREBARI1. Creditul: concept, clasificare2. Factoring: concept, evidentiere in contabilitate3. Sconatarea: concept, evidentiere in contabilitate4. Depozitul bancar: caracterizare, tipuri5. Creante restante si indoielnice: inregistrare in contabilitate6. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ?a. rambursarea unui credit pentru echipamenteb. inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamentec. plata dobanzii la un credit pentru echipamented. acordarea unui credit pentru echipamentee. acordarea unui credit de trezorerie7. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiindrestante ?a. se crediteaza contul 2817b. se crediteaza contul 7028c. se debiteaza contul 2817d. se crediteaza contul 2812e. se debiteaza contul 28128. La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila:a. 25336 = 2511b. 25331 = 111c. 2511 = 25336d. 25336 = 376e. 376 = 253369. Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel:a. 25211 = 7029b. 7029 = 25211c. 2511 = 376d. 25211 = 376e. 376 = 2521110. Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul uneioperatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ?a. contul 2511b. contul 2532c. contul 111d. contul 2411e. contul 10111. Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ?

a. 2061 = 111b. 111 = 2511c. 2061 = 2511d. 111 = 2061e. 2511 = 2061C A P I T O L U L 4OPERATIUNI CU TITLURI SIOPERATIUNI DIVERSEOperatiunile cu titluri si operatiunile diverse sunt inregistrate in contabilitate cuajutorul conturilor din clasa 4.4.1. OPERATIUNI CU TITLURITitlurile de valoare reprezinta inscrisuri care incorporeaza un drept de proprietatesau de creanta. Clasificarea titlurilor se poate face dupa mai multe criterii:1. Dupa natura titlului:valori mobiliare (actiuni si obligatiuni);titluri de stat (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie);titluri de creanta negociabile;titluri de piata interbancare;alte titluri negociabile.2. Dupa veniturile pe care le genereaza:titluri cu venit fix;titluri cu venit variabil.3. Dupa intentia avuta in momentul achizitionarii, cu privire la durata detinerii:titluri de tranzactie;titluri de plasament;titluri de investitii;titluri de participare;parti in societati comerciale legate;titluri ale activitatii de portofoliu.In cele ce urmeaza sunt prezentate mai pe larg cateva categorii de titluri.Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta, care ofera detinatorului lorun drept de o anumita valoare. Transmiterea lor se realizeaza prin negociere la bursa devalori. Sunt cuprinse in categoria valorilor mobiliare actiunile, obligatiunile, instrumentefinanciare derivate si orice alte titluri stabilite de Comisia Nationala a ValorilorMobiliare.Actiunile sunt titluri reprezentative ale unor parti unitare dintr-o societate de capitaluri.

Ele confera proprietarului calitatea de asociat, cu toate drepturile ce decurg din aceststatut:- dreptul la dividende;- dreptul dea participa la operatiunile de capital;- dreptul de a fi informat;- dreptul de a lua decizii prin vot.Actiunile sunt negociabile si pot face obiectul unei cotari in bursa de valori sau pealte piete secundare.Obligatiunile sunt titluri negociabile ce reprezinte creante asupra emitentului. Ele apar inurma unui credit acordat de detinatorul lor emitentului, in schimbul platii de catre acestadin urma a unei dobanzi.Emisiunea de obligatiuni reprezinta pentru emitent un mijloc de procurare decapitaluri pe termen lung, destinate finantarii unor investitii sau acoperirii deficituluibugetar, in cazul statului.Obligatiunile pot fi:obligatiuni ordinare;obligatiuni cu prima de emisiune;obligatiuni cu prima de rambursare;obligatiuni cu prima de emisiune si prima de rambursare.Titlurile de stat, numite si efecte publice, sunt inscrisuri emise de organe specializate aleadministratiei de stat (Ministerul Finantelor) in scopul acoperirii cheltuielilor bugetare.Intalnim urmatoarele titluri de stat:a) bonuri de tezaur;b) certificate de trezorerie;c) obligatiuni de stat.Titlurile de stat pot fi emise sub forma materiala sau in cont. Prima varianta esteutilizata atunci cand emisiunea se adreseaza populatiei. Ele sunt purtatoare de dobanzi,negociabile si prezinta o lichiditate ridicata.Titlurile de creante negociabile sunt titluri emise in general pe termen scurt, negociabilepe o piata reglementata. In aceasta categorie sunt cuprinse biletele de trezorerie,certificatele de depozit.Titlurile pietei interbancare sunt emise numai de catre institutiile interbancare si suntnegociabile doar pe piata interbancara. In aceasta categorie sunt incluse:a) bilete la ordin negociabile (BON);

b) certificate interbancare cu dobanda platibila in avans (CIPA);c) certificate interbancare cu dobanda platibila in fine (CIFIN).Titlurile cu venit fix sunt acele titluri care ofera detinatorului un venit stabilit pe bazaunei rate de dobanda fixa, ca de exemplu: obligatiuni, certificate de trezorerie.Titlurile cu venit variabil sunt actiunile, care ofera detinatorului un veni sub formadividendului, dimensionat in functie de profiturile obtinute de emitent.Celelalte titluri, clasificate dupa intentia avuta la achizitionare cu privire la duratadetinerii, vor fi prezentate in continuare, odata cu regulile de contabilizare. Pentru a fimai usor de inteles, contabilizarea este redata pe tipuri de titluri si pe operatiuni cu titluri.4.1.1. TITLURI DE TRANZACTIETitlurile de tranzactie sunt titluri cu venit fix sau cu venit variabil, achizitionate cuintentia de a fi revandute pe termen scurt sau in conditiile in care nu exista inca definita ointentie cu privire la perioada detinerii.Pentru a fi incadrat in categoria titlurilor de tranzactie, un titlu trebuie saindeplineasca simultan trei conditii:sa fie tranzactionat inainte de scadenta, intr-un termen care sa nu depaseasca saseluni;sa poata fi cotat in vederea tranzactionarii in orice moment pe o piata lichida;pretul de piata sa fie accesibil tertilor.Tinand cont de faptul ca in aceasta categorie intra si titluri fata de care, inmomentul achizitionarii nu exista o intentie clara cu privire la durata detinerii, periodicbancile trebuie sa analizeze portofoliul detinut pentru a face reclasari.Aceste titluri fac obiectul activitatii de piata a bancilor in vederea derulariiurmatoarelor operatiuni:- operatiuni de mentinere a pietei (market maker);- operatiuni de arbitraj realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza diferenteloraparute intre cotarea aceluiasi titlu pe doua piete diferite;- operatiuni speculative realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza variatieianticipate a unui curs pe termen foarte scurt.Evaluarea titlurilor de tranzactie in momentul achizitionarii se face la valoarea deAchizitie, formata din pretul de cumparare ce cuprinde si cheltuielile de achizitie si

eventuale dobanzi, aparute in cazul obligatiunilor. Periodic, are loc o reevaluare atitlurilor de tranzactie la pretul pietei. Diferentele favorabile sunt preluate pe venituri,cele nefavorabile sunt preluate pe cheltuieli. Cesiunea titlurilor se face la pretul devanzare, eventualele diferente in raport de valoarea din contabilitate merg pe venituri saucheltuieli.Contabilizarea operatiunilorContabilizarea operatiunilor se realizeaza cu ajutorul contului 302 – Titluri detranzactie:302 – Titluri de tranzactie3021 – Titluri de tranzactie30211 – Efecte publice si valori asimilate30212 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30213 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30214 – Actiuni proprii3025 – Titluri date cu imprumut30251 – Efecte publice si valori asimilate30252 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30253 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30254 – Actiuni proprii30257 – Creante atasate3026 – Titluri luate cu imprumut30261 – Efecte publice si valori asimilate30262 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30263 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30264 – Actiuni proprii3027 – Datorii privind titlurile30271 – Datorii privind titlurile luate cu imprumut30272 – Alte datorii privind titlurile30277 – Datorii atasateContul 302 se dezvolta pe trei conturi in functie de provenienta titlurilor si incontinuare pe conturi in functie de natura titlurilor (efecte publice, obligatiuni, actiuni,actiuni proprii). Contul 3021 – Titluri de tranzactie este un cont de activ, debitandu-se laachizitionarea titlurilor si creditandu-se la vanzarea acestora. Titlurile pot fi achizitionatesau vandute in cont propriu, cu decontare in momentul realizarii operatiunii, folosindcontul curent sau pot fi tranzactionate printr-o societate de bursa, cu decontare la o dataulterioara. In aceasta din urma varianta se utilizeaza contul bifunctional 333 – Contul

societatilor de bursa. Titlurile de tranzactie pot fi luate sau date cu imprumut in vedereaconstituirii unor garantii. In aceste cazuri apare o dobanda de platit sau de incasat.Exemple de contabilizare:1. Achizitia de titluri de tranzactie in cont propriu:3021 = 111Titluri de tranzactie Cont curent la BNR2. Achizitia de titluri de tranzactie prin societati de bursa:3021 = 333Titluri de tranzactie Contul societatilor de bursa333 = 111Contul societatilor de bursa Cont curent la BNR3. Reevaluarea titlului in urma cresterii cursului:3021 = 7032Titluri de tranzactie Venituri din titluri detranzactie4. Reevaluarea titlului in urma scaderii cursului:6032 = 3021Pierderi din titluri de tranzactie Titluri de tranzactie5. Vanzarea titlurilor de tranzactie in cont propriu:111 = 3021Cont curent la BNR Titluri de tranzactie6. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul devanzare este superior valorii din contabilitate:333Conturile societatilor de bursa= %3021Titluri de tranzactie7032Venituri din titluri detranzactie111 = 333Cont curent la BNR Conturile societatilor de bursa7. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul devanzare este inferior valorii din contabilitate:%333Conturile societatilor de bursa= 3021Titluri de tranzactie6032Pierderi din titluri de tranzactie

111 = 333Cont curent la BNR Conturile societatilor de bursa8. Reclasarea titlurilor de tranzactie la titluri de plasament:3031 = 3021Titluri de plasament Titluri de tranzactie9. Titluri de tranzactie date cu imprumut:3025 = 3021Titluri date cu imprumut Titluri de tranzactie10. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma cresterii cursului:3025 = 7032Titluri date cu imprumut Venituri din titluri detranzactie11. Inregistrarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut:30257 = 7037Creante atasate Venituri diverse din operatiunicu titluri12. Incasarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut:111 = 30257Cont curent la BNR Creante atasate13. Restituirea titlurilor de tranzactie date cu imprumut:3021 = 3025Titluri de tranzactie Titluri date cu imprumut14. Titluri de tranzactie luate cu imprumut:3026 = 30271Titluri luate cu imprumut Datorii privind titlurile luate cuimprumut15. Restituirea titlurilor de tranzactie luate cu imprumut:30271 = 3026Datorii privind titlurile luate cuimprumutTitluri luate cu imprumut4.1.2. TITLURI DE PLASAMENTTitlurile de plasament sunt titluri cu venit fix sau variabil achizitionate in vedereadetinerii lor o perioada mai mare de 6 luni, fara insa ca aceasta detinere sa fie obligtoriepana la scadenta.In categoria titlurilor de plasament pot fi clasate, de asemenea, urmatoarele titluri:- titluri cu durata de detinere mai mica de 6 luni, dar care nu intrunesc conditiile depiata pentru a fi clasate ca titluri de tranzactie;- titluri de tranzactie pentru care intentia initiala a banci de a detine titlurile operioada de cel mult 6 luni s-a schimbat pentru o perioada mai mare;

- titluri achizitionate cu intentia de a le detine pana la scadenta, dar pentru care bancanu dispune de mijloace de acoperire sau de finantare necesare titlurilor de investitii.Evaluarea titlurilor de plasament se face la cumparare la pretul de achizitie, faracheltuieli de achizitie sau dobanzi scurse, in cazul titlurilor cu venit fix. In cazul in caretitlurile provin prin transfer din categoria titlurilor de tranzactie, vor fi inregistrate lapretul pietei din ziua transferului. Periodic are loc o reevaluare a titlurilor la cursul pietei.Daca apar diferente, acestea vor fi inregistrate diferit:- diferentele favorabile nu se inregistreaza si nici nu folosesc la compensareadiferentelor nefavorabile inregistrate de alte titluri;- diferentele nefavorabile fac obiectul constituirii unor provizioane pentru depreciere.Vaanzarea titlurilor de plasament se inregistreaza la pretul de cesiune negociat.Eventualele diferente favorabile sau nefavorabile sunt preluate pe venituri sau cheltuieli.Contabilizarea operatiunilorContabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul contului 303 – Titluri deplasament:303 – Titluri de plasament3031 – Titluri de plasament30311 – Efecte publice si valori asimilate30312 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30313 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30314 – Actiuni proprii3035 – Titluri date cu imprumut30351 – Efecte publice si valori asimilate30352 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30353 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30354 – Actiuni proprii3036 – Varsaminte de efectuat privind titlurile de plasament3037 – Creante atasate30371 – Efecte publice si valori asimilate30372 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30373 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30374 – Actiuni propriiContul 3031 – Titluri de plasament este un cont de activ, debitandu-se la achizitiatitlurilor sau la reclasarea lor ca titluri de plasament si creditandu-se la vanzarea titlurilor

sau la transferul lor catre alte categorii de titluri. Contul 3035 – Titluri date cu imprumuteste cont de acativ. El se debiteaza la imprumutarea titlurilor catre terti si de crediteaza larestituirea acestora. Dobanzile de incasat sunt inregistrate cu ajutorul contului 3037 –Creante atasate. Toate aceste conturi prezinta analitice in functie de natura conturilor(efecte publice, obligatiuni, actiuni, actiuni proprii).Pentru cheltuielile aparute la achizitia titlurilor se foloseste contul 60331 –Cheltuieli de achizitie, iar pentru cele ocazionate de vanzarea titlului contul 6037 –Cheltuieli diverse din operatiuni cu titluri sau 6039 – Comisioane. Diferentele de cursinregistrate la vanzare sunt preluate pe conturi de venituri sau cheltuieli: 70336 – Venituridin cesiune, 60336 – Pierderi din cesiune.Exemple de contabilizare:1. Achizitia unei actiuni in cont propriu:2.% = 11130313Actiuni si alte titluri cu venitvariabil60331Cheltuieli de achizitieCont curent la BNR3. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Titlul prezinta o dobanda scursa:4.% = 33330312Obligatiuni si alte titluri cuvenit fix3037Creante atasate60331Cheltuieli de achizitieConturile societatilor de bursa333 = 111Conturile societatilor de bursa Cont curent la BNR5. Incasarea dividendului in cont propriu:6.111 = 70333Cont curent la BNR Dividende si venituri asimilate7. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune:

8.3037 = 70331Creante atasate Dobanzi9. Incasarea dobanzii la o obligatiune:10.111 = 3037Cont curent la BNR Creante atasate11. Vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decatvaloarea din contabilitate:111 = %Cont curent la BNR 30313Actiuni si alte titluri cu venitvariabil70336Venituri din cesiune12. Vanzarea unei obligatiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decatvaloarea din contabilitate. Banca a inregistrat pentru perioada detinerii o dobandascursa de incasat:111 = %Cont curent la BNR 30312Obligatiuni si alte titluri cuvenit fix3037Creante atasate70336Venituri din cesiune13. Inregistrarea cheltuielilor de vanzare in cazul unui titlu de plasament:6039 = 111Comisioane Cont curent la BNR14. Anularea sau diminuarea provizioanelor constituite pentru deprecierea uneiobligatiuni:39112 = 76311Provizioane pentru depreciereaobligatiunilor si a altor titluri cuvenit fixVenituri din provizioanepentru deprecierea titlurilor deplasament15. Titluri de plasament date cu imprumut:3035 = 3031Titluri date cu imprumut Titluri de plasament4.1.3. TITLURI DE INVESTITII

Titlurile de investitii sunt titluri cu venit fix, achizitionate de banca cu intentia dea le pastra o perioada indelungata de timp, in principiu, pana la scadenta. Aceste titluriaduc titularului venituri regulate sub forma de dobanzi. In aceasta categorie sunt cuprinseobligatiunile, efectele publice si alte titluri cu venit fix. Titlurile de investitii trebuieprotejate contra deprecierii sau variatiilor de dobanda.Evaluarea titlurilor de investitii se face la cumparare la pret de achizitie, fara cheltuielide achizitie sau dobanda pentru perioada scursa. In cazul in care pretul de achizitie estemai mare decat valoarea de rambursare spunem ca titlul are o prima. Daca pretul deachizitie este mai mic decat valoarea de rambursare spunem ca titlul decoteaza. Si intr-uncaz si in celalalt, prima sau decotarea sunt esalonate pe durata de viata ramasa a titlului(prorata temporis), pe venituri sau cheltuieli. Titlurile de investitii care provin dincategoria titlurilor de tranzactie sunt preluate la pretul zilei, iar cele care sunt transferatedin categoria titlurilor de portofoliu sunt peluate la valoarea de achizitie.Pe perioada de detinere a titlului, eventualele diferente de curs, favorabile saunefavorabile, nu vor afecta valoarea contabila. Tinand cont de faptul ca, in principiu,titlurile ies din portofoliu la scadenta, cand se incaseaza valoarea de rambursare, putemignora variatiile curente de curs. Ca exceptie se constituie provizioane in caz dedepreciere atunci cand exista o mare probabilitate de vanzare a titlului inainte de scadentasau in cazul riscului de faliment la emitent.Contabilizarea operatiunilorContabilizarea operatiunilor cu titluri de investitii se face cu ajutorul contului 304– Titluri de investitii:304 – Titluri de investitii3041 – Titluri de investitii30411 – Efecte publice si valori asimilate30412 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix3045 – Titluri date cu imprumut30451 – Efecte publice si valori asimilate30452 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix

3046 – Diferente de conversie30461 – Efecte publice si valori asimilate30462 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix3047 – Creante atasate30471 – Efecte publice si valori asimilate30472 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fixContul 3041 – Tituri de investitii este un cont de activ. Se debiteaza cu valoareatitlurilor de investitii intrate in portofoliu si se crediteaza cu valoarea titlurilor vandute,transferate spre alte categorii de titluri sau date cu imprumut. Pentru inregistrareadobanzilor de incasat exista contul 3047 – Creante atasate. Titlurile date cu imprumutapar in debitul contului 3045 – Titluri date cu imprumut, iar la restituirea titlului increditul aceluiasi cont. Toate aceste conturi prezinta analitice pentru efecte publice sipentru obligatiuni.Exemple de contabilizare1. Achizitia unui titlu de stat in cont propriu. Nu exista dobanda scursa:% = 1113041Titluri de investitii60347Cheltuieli de achizitieCont curent la BNR2. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Pentru obligatiune vanzatorul si-ainregistrat dobanda:% = 3333041Titluri de investitii3047Creante atasate60347Cheltuieli de achizitieConturile societatilor de bursa333 = 111Conturile societatilor de bursa Cont curent la BNR3. Inregistrarea periodica a dobanzii pe perioada de viata ramasa:3047 = 70341Creante atasate Venituri din titluri de investitii4. Amortizarea primei rezultata din diferenta nefavorabila:60342 = 3041Cheltuieli cu amortizarea

primelorTitluri de investitii5. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii:3041 = 70342Titluri de investitii Venituri din titluri de investitii6. Rambursarea titlurilor de investitii la valoare de rambursare, prin intermediul uneisocietati de bursa:333 = 3041Conturile societatilor de bursa Titluri de investitii111 = 333Cont curent la BNR Conturile societatilor de bursa7. Vanzarea titlurilor de investitii prin societati de bursa, in conditiile existentei uneidiferente favorabile:333 = %Conturile societatilor de bursa 3041Titluri de investitii7462Venituri din cesiuneaimobolizarilor financiare8. Titluri de plasament luate cu imprumut:3026 = 30271Titluri luate cu imprumut Datorii privind titlurile luate cuimprumut9. Incasarea dobanzii la titlurile date cu imprumut:111 = 3047Cont curent la BNR Creante atasate4.1.4. OPERATIUNI DE PENSIUNE CU TITLURIOperatiumile de pensiune reprezinta cesiuni de titluri in schimbul unor lichiditati,cu conditia rascumpararii lor la scadenta, la un pret stabilit contractual.Pensiunea de titluri poate fi simpla sau livrata. In continuare ne vom ocupa depensiunea livrata. Pensiunea simpla a fost abordata in cadrul capitolelor 2 si 5.Contabilizarea operatiunilorOperatiunile de pensiune livrata fac obiectul contului 301 – Titluri primite saudate in pensiune livrata. Functionarea conturilor este asemanatoare cu a conturilorprezentate la pensiunea simpla.301 – Titluri primite sau date in pensiune livrata3011 – Titluri primite in pensiune livrata30111 – Titluri primite in pensiune livrata30117 – Creante atasate3012 – Titluri date in pensiune livrata

30121 – Titluri date in pensiune livrata30127 – Datorii atasateExemple de contabilizare1. Acordarea unui credit catre un client printr-o operatiune de primire in pensiune:30111 = 2511Titluri primite in pensiunelivrataConturi curente2. Acordarea unui credit catre o alta banca printr-o operatiune de primire in pensiunelivrata:30111 = 111Titluri primite in pensiunelivrataCont curent la BNR3. Imprumut primit de la alta banca printr-o operatiune de dare in pensiune livrata:111 = 30121Cont curent la BNR Titluri date in pensiune livrata4. Inregistrarea dobanzii de incasat:30117 = 7031Creante atasate Dobanzi de la titlurile primitein pensiune livrata5. Inregistrarea dobanzii de platit:6031 = 30127Dobanzi la titlurile date inpensiune livrataDatorii atasate6. Incasarea dobanzii la creditul acordat:2511 = 30117Conturi curente Creante atasate7. Rambursarea creditului acordat clientului printr-o operatiune de primire in pensiunelivrata:2511 = 3011Conturi curente Titluri primite in pensiunelivrata8. Rambursarea imprumutului primit de la o banca printr-o operatiune de cedare inpensiune livrata:30121 = 111Titluri date in pensiune livrata Cont curent la BNR4.1.5. EMISIUNEA DE TITLURIEmisiunea de titluri reprezinta o modalitate de imprumut prin care banca poate

atrage resurse de pe pietele de capital. In functie de necesitati si de categoria de titluriemise, banca poate sa obtina lichiditati pe termen scurt, mediu sau lung.Titlurile emise de banca sunt:titluri de piata interbancara – sunt emise de banci pe piata interbancara pentru aobtine lichiditati pe termen scurt. Aceste titluri imbraca forma certificatelorinterbancare cu dobanda platita in avans sau in fine si a biletelor la ordin negociabile.titluri de creante negociabile – aduc bancilor resurse pe termen scurt si mediu. Aicisunt cuprinse biletele de trezorerie si certificatele de depozit.obligatiuni – sunt emise de banci, in special pentru atragerea de resurse pe termenmediu si lung.alte titluri.Contabilizarea operatiunilorOperatiunile de emitere de titluri sunt evidentiate in contabilitate utilizandconturile din grupa 32 – Datorii constituite prin titluri:Grupa 32 – Datorii constituite prin titluri321 – Titluri de piata interbancara3211 – Titluri de piata interbancara3217 – Datorii atasate322 – Titluri de creante negociabile3221 – Titluri de creante negociabile3227 – Datorii atasate325 – Obligatiuni3251 – Obligatiuni3257 – Datorii atasate326 – Alte datorii constituite prin tituri3261 – Alte datorii constituite prin tituri3267 – Datorii atasateConturile din grupa 32 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza la emiterea titlurilorsi se debiteaza la rambursarea lor, de obicei in contrapartida cu un cont de trezorerie.Valoarea la care se inregistreaza in contabilitate este valoarea de rambursare a titluriloremise. Cheltuielile de emisiune pot fi cuprinse in totalitate pe conturile de cheltuieliaferente unui singur exercitiu sau pot fi esalonate cu ajutorul contului 3749 – Alte

cheltuieli de repartizat, pe mai multe exercitii. Pentru dobanzile datorate de banca existapentru fiecare categorie de titlu un cont de datorii atasate (ct. 3217, 3227, 3257, 3267).Pentru dobanzi platite in avans exista contul 375 – Cheltuieli inregistrate in avans.In cazul in care emisiunea s-a realizat cu acordarea unor prime de emisiune sau derambursare, se utilizeaza pentru inregistrarea si esalonarea acestora pana la scadenta,contul 374 – Cheltuieli de repartizat. Daca titlurile sunt numai subscrise fara a fi platitese apeleaza la contul 3556 – Alti debitori diversi.Exemple de contabilizare1. Emiterea unui certificat de depozit cu dobanda platita in fine:111 = 3221Cont curent la BNR Titluri de creante negociabile2. Emiterea unui bilet de trezorerie cu dobanda platita in avans:% = 3221111Cont curent la BNR375Cheltuieli inregistrate in avansTitluri de creante negociabile3. Emiterea unei obligatiuni cu prima de emisiune:% = 3251111Cont curent la BNR3741Prime de emisiune privindtitlurile cu venit fixObligatiuni4. Subscrierea unei obligatiuni:3556 = 3251Alti debitori diversi Obligatiuni5. Plata obligatiunilor subscrise:111 = 3556Cont curent la BNR Alti debitori diversi6. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit in fine sau la o data ulterioara emisiunii lao obligatiune:60363 = 3257Dobanzi privind obligatiunile Datorii atasate7. Plata dobanzii la o obligatiune:3257 = 111Datorii atasate Cont curent la BNR

8. Amortizarea primei de emisiune la o obligatiune:60369 = 3741Alte cheltuieli privind datoriilepe titluriPrime de emisiune privindtitlurile cu venit fix9. Rambursarea la scadenta a unui certificat interbancar:3211 = 111Titluri de piata interbancara Cont curent la BNR10. Rambursarea la scadenta a unui certificat de depozit:3221 = 111Titluri de creante negociabile Cont curent la BNR4.2. OPERATIUNI DIVERSEIn cadrul acestor operatiuni se evidentiaza relatiile bancii cu personalul,asigurarile si protectia sociala, bugetul statului si cu actionarii. Tot aici sunt contabilizateintrarile si consumurile de stocuri, precum si provizioanele constituite pentru acestea.Operatiunile diverse apar inregistrate in contabilitate prin internediul conturilordin clasa 3 – Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse. Inregistrarile sunt in mare parteasemanatoare cu cele din contabilitatea celorlalte societati nebancare.4.2.1. DATORII SI CREANTE PRIVIND PERSONALULDatoriile si creantele privind personalul apar in urma prestatiilor individuale alesalariatilor, prestatii ce sunt remunerate de banca. Astfel, acestia primesc remuneratii subforma salariului de baza, sporurilor, adaosurilor, premiilor, indemnizatiilor pentruconcedii de odihna si pentru situatii de incapacitate temporara de munca si a altoravantaje sub forma materiala sau financiara. De asemenea, banca realizeaza o serie deretineri din remuneratia personalului in conformitate cu legislatia in viguare, cu deciziijudecatoresti sau in baza unor obligatii contractuale ale angajatilor. Plata salariilor nete,ramase dupa oprirea retinerilor, se face in numerar prin casierie sau prin virament in contbancar.Contabilizarea operatiunilorDatoriile si creantele privind personalul sunt inregistrate in contabilitate cuajutorul contului 351 – Personal si conturi asimilate, dezvoltat pe mai multe analitice:351 – Personal si conturi asimilate

3511 – Personal – remuneratii datorate3512 – Personal – ajutoare materiale datorate3513 – Participarea personalului la profit3514 – Avansuri acordate personalului3515 – Drepturi de personal neridicate3516 – Retineri din remuneratii datorate tertilor3519 – Alte datorii si creante in legatura cu personalul35191 – Alte datorii in legatura cu personalul35192 – Alte creante in legatura cu personalulConturile 3511, 3512, 3513, 3515, 3516 si 35191 sunt conturi de pasiv ce secrediteaza cu sumele datorate de banca salariatilor si se debiteaza la plata acestor sumecatre salariati. Contul 3514 – Avansuri acordate personalului este un cont de activ, ce sedebiteaza la plata avansului catre salariati si se crediteaza la deducerea acestuia dinsalariu, in corespondenta cu contul 3511 – Personal – remuneratii datorate.Exemple de contabilizare1. Acordarea avansului din salariu:3514 = 2511Avansuri acordate personalului Conturi curente2. Inregistrarea salariului brut cuvenit personalului:611 = 3511Cheltuieli cu remuneratiilepersonaluluiPersonal – remuneratii datorate3. Inregistrarea retinerilor din salariu (in ordine: impozit pe salariu, contributii la pensiasuplimentara si la ajutorul de somaj, avansul din salariu platit, popriri, alte datorii):3511 = %Personal – remuneratii datorate 3533Impozitul pe salarii35212Contributia personalului pentrupensia suplimentara35222Contributia personalului lafondul de somaj3514Avansuri acordate personalului3516Retineri din remuneratiidatorate tertilor35191Alte datorii in legatura cu

personalul4. Contributia pentru fondul de sanatate, retinuta din impozitul pe salarii:3533 = 35211Impozitul pe salarii Contributia unitatii laasigurarile sociale5. Plata in numerar a salariului net catre personal:3511 = 101Personal – remuneratii datorate Casa4.2.2. DATORII SI CREANTE PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIASOCIALADatoriile si creantele bancii privind asigurarile si protectia sociala sunt legate decontributia bancii la alimentarea fondurilor de asigurari sociale si de somaj.Contabilizarea operatiunilorPentru evidentierea datoriilor si creantelor privind asigurarile si protectia socialase utilizeaza contul 352 – Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate:352 – Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate3521 – Asigurari sociale35211 – Contributia unitatii la asigurarile sociale35212 – Contributia personalului pentru pensia suplimentara3522 – Ajutor de somaj35221 – Contributia unitatii la fondul de somaj35222 – Contributia personalului la fondul de somaj3526 – Alte datorii si creante sociale35261 – Alte datorii sociale35262 – Alte creante socialeAceste conturi sunt de pasiv (exceptie face contul 35262 – Alte creante sociale).Ele sunt creditate la inregistrarea datoriei de plata fata de bugetele asigurarilor siprotectiei sociale si sunt debitate la stingerea acestor obligatii, prin efectuareavarsamintelor.Exemple de contabilizare1. Contributia bancii la asigurarile sociale:6121 = 35211Cheltuieli privind contributiaunitatii la asigurarile socialeContributia unitatii laasigurarile sociale / asigurarisociale2. Contributia unitatii la fondul de sanatate:6121 = 35211Cheltuieli privind contributia

unitatii la asigurarile socialeContributia unitati laasigurarile sociale / fond desanatate3. Virarea contributiei bancii la asigurarile sociale catre buget:35211 = 111Contributia unitatii laasigurarile socialeCont curent la BNR4. Contributia unitatii la fondul de somaj:6122 = 35221Cheltuieli privind contributiaunitatii pentru fondul de somajContributia unitatii la fondulde somaj5. Virarea contributiei bancii la fondul de somaj:35221 = 111Contributia unitatii la fondul desomajCont curent la BNR4.2.3. DATORII SI CREANTE FATA DE BUGETUL STATULUIBancile sunt obligate sa participe, alaturi de alte unitati economice, la alimentareabugetului statului sau a unor fonduri speciale. Astfel ele efectueaza varsaminte in contulimpozitului pe profit, impozitului pe salarii, taxei pe valoarea adaugata si a altor impozitesi taxe asimilate. Totodata, ele pot beneficia de venituri din partea statului sub formaunor subventii.Impozitul pe profit se determina prin aplicarea unei cote procentuale la profitulimpozabil determinat.Impozitul pe salarii este suportat de salariati sau de colaboratori din veniturilebrute obtinute pe parcursul unei luni si este platit de banca. Impunerea se realizeaza petranse de venit lunar impozabil prin aplicarea unor cote progresive de impozit.Societatile bancare sunt exceptate de la plata taxei pe valoarea adaugata. Totusi,ele sunt obligate sa plateasca aceasta taxa, in conditiile legii, pentru bunuri livrate siservicii prestate, care nu se incadreaza in specificul bancar. Suma de plata (TVA de plata)

se stabileste lunar prin diferenta dintre valoarea taxei aferente bunurilor si serviciilorvalorificate (TVA colectata) si valoarea taxei pentru bunuri si servicii achizitionate (TVAdeductibila). In cazul in care diferenta este negativa (TVA de recuperat), aceasta poatecompensa taxa de plata din luna urmatoare. Daca valoarea sumei de recuperat depasesteun anumit plafon, in conditiile legii poate fi returnata de la buget.Subventiile de care pot beneficia bancile reprezinta sume de bani primite gratuitde la stat pentru finantarea unor cheltuieli de investitii, de exploatare (de exemplu creditecu dobanda redusa) sau pentru acoperirea unor pierderi.Contabilizarea operatiunilorIn contabilitate, datoriile si creantele bancii fata de bugetul statului suntevidentiate cu ajutorul urmatoarelor conturi:353 – Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate3531 – Impozitul pe profit3532 – Taxa pe valoarea adaugata35323 – TVA de plata35324 – TVA de recuperat35326 – TVA deductibila35327 – TVA colectata35328 – TVA neexigibila3533 – Impozitul pe salarii3534 – Subventii3536 – Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate3538 – Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate3539 – Alte datorii si creante cu bugetul statului35391 – Alte datorii fata de bugetul statului35392 – Alte creante privind bugetul statului35393 – Datorii fata de stat35394 – Creante in legatura cu statulConturile 3531 – Impozitul pe profit, 3533 – Impozitul pe salarii, 3536 – Alteimpozite, taxe si varsaminte asimilate sunt conturi de pasiv, ce se crediteaza laconstituirea obligatiei de plata si se debiteaza la efectuarea platii, in corespondenta cucreditul contului 111 – Cont curent la BNR. Contul 3534 – Subventii este un cont deactiv. El este debitat la inregistrarea subventiei si este creditat la incasarea ei.Contul 35327 – TVA colectata este un cont de pasiv. El se crediteaza la vanzarea

acelor bunuri sau servicii pentru care banca plateste taxa pe valoarea adaugata si sedebiteaza la sfarsitul lunii in contrapartida cu contul 35326 – TVA deductibila si cucontul 35323 – TVA de plata, daca valoarea colectata este mai mare decat ceadeductibila.Contul 35326 – TVA deductibila este un cont de activ care este debitat laachizitionarea unor bunuri sau servicii, purtatoare de TVA si este creditat la regularizarein corespondenta cu debitul contului 35327 – TVA colectata si cu debitul contului 35324– TVA de recuperat, in cazul in care valoarea taxei deductibile este mai mare decatvaloarea taxei colectate. Contul 35323 – TVA de plata este un cont de pasiv, ce secrediteaza cu suma datorata bugetului, in corespondenta cu contul 35327 si se debiteazala virarea sumei catre buget, in corespondenta cu contul 111 – Cont curent la BNR sau lacompensarea sumei de plata cu o suma de recuperat din lunile precedente, incorespondenta cu contul 35324 – TVA de recuperat. Acest ultim cont (35324) este uncont de activ, ce se debiteaza cu suma de recuperat de la buget, in corespondenta cucontul 35326 – TVA deductibila si se crediteaza cu suma primita de la buget, incorespondenta cu contul 111 – Cont curent la BNR sau cu suma ce diminueaza obligatiade plata in luna urmatoare, in corespondenta cu contul 3323 – TVA de plata.Exemple de contabilizare1. Inregistrarea impozitului pe profit datorat:691 = 3531Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit2. Virarea la buget a impozitului pe profit:3531 = 111Impozitul pe profit Cont curent la BNR3. Inregistrarea impozitului pe salariu:% = 35333511Personal – remuneratii3512Personal – ajutoare materialedatorate3513

Participarea personalului laprofitImpozit pe salarii4. Virarea la buget a impozitului pe salariu:3533 = 111Impozit pe salarii Cont curent la BNR5. Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata pentru bunuri si servicii valorificate, alteledecat cele bancare:3556 35327Alti debitori diversi TVA colectata6. Virarea taxei pe valoarea adaugata de plata catre buget:35323 = 111TVA de plata Cont curent la BNR7. Inregistrarea impozitului pe dividende:354 = 3536Dividende de plata Alte impozite, taxe sivarsaminte asimilate8. Virarea impozitului pe dividende catre buget:3536 = 111Alte impozite, taxe sivarsaminte asimilateCont curent la BNR4.2.4. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSIDebitorii diversi apar in urma operatiunilor privind avansuri nedecontate, pagubemateriale, amenzi, penalitati, echipamente de lucru date personalului. Creditorii diversireprezinta rezultatul operatiunilor cu depozite de garantii primite la operatiunile deleasing si locatie simpla si al unor datorii fata de furnizorii de bunuri si servicii.Contabilizarea operatiunilorPentru a evidentia contabil operatiunile privind debitorii si creditorii diversi sefolosesc urmatoarele conturi:355 – Debitori diversi3551 – Depozite de garantii varsate3552 – Debitori din avansuri spre decontare3556 – Alti debitori diversi3557 – Creante atasate356 – Creditori diversi3561 – Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla3566 – Alti creditori diversi3567 – Datorii atasateConturile de debitori sunt conturi de activ, ce se debiteaza la constatarea

creantelor bancii fata de debitori si se crediteaza la stingerea acestor creante. Conturilede creditori diversi sunt conturi de pasiv. Ele inregistreaza pe credit datoria bancii fata decreditori si pe debit stingerea acestor datorii.Exemple de contabilizare1. Constituirea de depozite de garantii si cautiuni la alte banci:3551 = 111Depozite de garantii varsate Cont curent la BNR2. Garantii si cautiuni restituite bancii:111 = 3551Cont curent la BNR Depozite de garantii varsate3. Garantii primite pentru operatiuni de leasing si locatie simpla:2511 = 3561Conturi curente Depozite de garantii pentruleasing si locatie simpla4. Restituirea de catre banca a garantiei primita pentru operatiuni de leasing si locatiesimpla:3561 = 2511Depozite de garantii pentruleasing si locatie simplaConturi curente4.2.5. STOCURIStocurile societatilor bancare sunt asemanatoare cu cele ale societailor nebancare,dispunand de conturi ce reflecta natura lor.Contabilizarea operatiunilorContabilizarea operatiunilor privind stocurile se realizeaza cu ajutorul conturilordin grupa 6 – Conturi de stocuri:Grupa 36 – Conturi de stocuri361 – Valori din aur, metale si pietre pretioase362 – Materiale363 – Obiecte de inventar364 – Uzura obiectelor de inventar365 – Stocuri aflate la terti367 – Alte stocuri si asimilate368 – Alte bunuri diverseExceptand contul 364 – Uzura obiectelor de inventar, toate celelalte conturide stocuri sunt de activ. Ele se debiteaza la intrarea bunurilor respective in patrimoniulbancii sau la trimiterea lor la terti, in cazul contului 365 – Stocuri aflate la terti si secrediteaza la iesirea bunurilor din evidenta bancii sau la returnarea lor de catre terti.

Contul 364 este un cont de pasiv ce se crediteaza la includerea pe cheltuieli a valoriiobiectelor de inventar si se debiteaza la scoaterea acestora din evidenta bancii.Exemple de contabilizare:1. Aur achizitionat de la populatie:361 = 101Valori din aur, metale si pietrepretioaseCasa2. Materiale cumparate:362 = 111Materiale Cont curent la BNR3. Materiale consumate:631 = 362Cheltuieli cu materiale Materiale4. Vanzarea de imprimate bancare:649 = 362Alte cheltuieli diverse deexploatareMateriale5. Obiecte de inventar achizitionate de la un client:363 = 2511Obiecte de inventar Conturi curente6. Vanzarea obiectelor de inventar:2511 = 7499Conturi curente Alte venituri7. Formulare cu regim special, timbre si bilete de calatorie cumparate de banca:367 = 3566Alte stocuri si asimilate Alti creditori diversi8. Bunuri provenite din executarea creantelor bancii prin adjudecare:368 = 3566Alte bunuri diverse Alti creditori diversi4.2.6. EXEMPLE DE INTREBARI1. Titlurile de tranzactie: definire, caracterizare si evaluare.2. Titlurile de investitii: definire, caracterizare si evaluare3. Comparati si exemplificati contabil modul de evaluare a titlurilor de tranzactie, deplasament si de investitii.4. Prezentati creantele fata de buget folosind exemple de inregistrare contabila5. Care dintre urmatoarele raspunsuri nu apare la achizitia unui titlu de tranzactie prin societatide bursa ?a. se debiteaza contul 333

b. se crediteaza contul 111c. se debiteaza contul 3021d. se crediteaza contul 3021e. se crediteaza contul 3336. Care dintre operatiunile urmatoare reprezinta o reevaluare a unui titlu de tranzactie in urmascaderii cursului ?a. 6032 = 3021b. 6032 = 3027c. 3021 = 7032d. 3021 = 6032e. 3027 = 70327. Care este explicatia urmatoarei operatiuni: 3047 = 70341 ?a. inregistrarea dobanzii de incasat la un titlu de investitiib. inregistrarea dobanzii de platit la un titlu de investitiic. plata dobanzii la un titlu de investitiid. inregistrarea diferentei de curs favorabile la un titlu de investitiie. inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la un titlu de tranzactie8. Cum se inregistreaza contabil plata in numerar a salariului net ?a. 3511 = 101b. 2511 = 101c. 101 = 2511d. 101 = 3511e. 3511 = 25119. Care dintre urmatoarele operatiuni inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj ?a. 35221 = 111b. 111 = 35221c. 6122 = 35221d. 35221 = 2511e. 2511 = 3522110. Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile: 631 = 362 ?a. cumparare de materialeb. consum de materialec. amortizarea materialelord. plata materialelore. vanzare de materialeC A P I T O L U L 5VALORI IMOBILIZATEClasa 4 de conturi – Valori imobilizate - este utilizata pentru evidentiereacontabila a operatiunilor cu imobilizari.5.1. IMOBILIZARI FINANCIAREImobilizarile financiare reprezinta utilizari pe termen lung ale unor resurse lacrearea capitalurilor altor societati. Aceste utilizari pot imbraca forma unor credite,

intalnite la debitor ca datorii asimilate capitalurilor, sau a unor titluri prezentate incontinuare.Creditele subordonate reprezinta creante pe termen lung, neconsemnate sub formaunui titlu, pentru care banca accepta rambursarea, in caz de lichidare, dupa satisfacereacelorlalti creditori, iar in caz de redresare juridica accepta suspendarea drepturilor salepana la sfarsitul perioadei de redresare. In functie de modul de stabilire a scadenteicreditele subordonate pot fi la termen sau pe durata nedeterminata. Cele maireprezentative credite subordonate la termen sunt creditele participative.Partile in societatile comerciale legate reprezinta actiuni si alte titluri cu venitvariabil, detinute de banca la societati. In mod obligatoriu, banca trebuie sa fie proprietaraa cel putin 50 % din capitalul acestor societati, ceea ce ii permite sa le poata controlaexclusiv si sa le poata integra intr-un ansamblu consolidabil.Titlurile de participare sunt constituite din actiuni si alte titluri cu venit variabil,altele decat partile in societatile comerciale legate, care ii permit bancii sa se implice inprocesul decizional al societatilor respective prin cel putin una dintre urmatoareleconditii:- detinerea de titluri sa se ridice la cel putin 10 % din capitalul societatii;- societatea emitenta sa fie condusa de administratori comuni cu ai bancii;- societatea emitenta sa detina participatii la banca;- decizai sa se ia de un grup de control comun.Titlurile activitatii de portofoliu sunt actiuni si alte titluri cu venit variabil,achizitionate de banca pentru o perioada mare de timp in scopul obtinerii unor venituri.Aceste titluri nu permit bancii sa se implice in procesul decizional la nivelul emitentilor.Societatile bancare pot da cu imprumut imobilizari financiare materializate subforma de titluri, ceea ce le permite sa incaseze venituri sub forma de dobanziContabilizarea operatiunilorImobilizarile financiare sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul urmatoarelorconturi din grupele 40 - Credite subordonate si 41 – Parti in cadrul societatilorcomerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu:Grupa 40 – Credite subordonate

401 – Credite subordonate la termen4011 – Credite participative4019 – Alte creite subordonate la termen402 – Credite subordonate pe durata nedeterminata407 – Creante atasateGrupa 41 – Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare sititluri ale activitatii de portofoliu411 – Parti in societatile comerciale legate4111 – Parti in societati bancare4112 – Parti in societati cu caracter financiar4113 – Parti in alte societati cu caracter nefinanciar412 – Titluri de participare4121 - Titluri de participare la societati bancare4122 - Titluri de participare la societatile cu caracter financiar4123 - Titluri de participare la alte societati cu caracter nefinanciar413 – Titluri ale activitatii de portofoliu414 – Diferente de conversie415 – Titluri date cu imprumut417 – Creante atasate418 – Varsaminte de efectuat pentru parti in societati comerciale legate, pentru titluride participare si pentru titluri ale activitatii de portofoliuConturile 401 – Credite subordonate la termen, 402 – Credite subordonate pedurata nedeterminata, 411 – Parti in societati comerciale legate, 412 – Titluri departicipare si 413 – Titluri ale activitatii de portofoliu sunt conturi de activ. Acestea sedebiteaza la acordarea creditelor sau la achizitia titlurilor si se crediteaza la rambursaresau la vanzare in contrapartida cu un cont de trezorerie. Dobanzile de incasat la crediteapar in contul 407 – Creante atasate.Exemple de contabilizare1. Acordarea unui credit subordonat la termen catre o alta institutie bancara:401 = 111Credite subordonate la termen Cont curent la BNR2. Acordarea unui credit subordonat pe durata nedeterminata, acordat unui client:402 = 2511Credite subordonate pe duratanedeterminataConturi curente3. Inregistrarea dobanzii la creditul subordonat la termen:407 = 7051Creante atasate Dobanzi de la creditele

subordonate4. Rambursarea creditului subordonat la termen si incasarea dobanzii:111 = %Cont curent la BNR 401Credite subordonate la termen407Creante atasate5. Achizitia de titluri de participare de la alta societate bancara:4121 = 111Titluri de participare la societatibancareCont curent la BNR6. Vanzarea titlurilor de participare la un pret mai mic decat valoarea lor contabila:% = 4121111Cont curent la BNR6462Pierderi din cesiuneaimobilizarilor financiareTitlurile de participare lasocietati bancare7. Parti in societatile comerciale legate date cu imprumut:415 = 411Titluri date cu imprumut Parti in societatile comercialelegate5.2. IMOBILIZARI NECORPORALEImobilizarile necorporale reprezinta active de lunga durata de natura fonduluicomercial, cheltuielilor de constituire, brevetelor, concesiunilor, licentelor, programelorinformatice, etc.Fondul comercial participa intr-o maniera directa sau indirecta la pastrarea saucresterea potentialului de dezvoltare al bancii. In cadrul lui intalnim clientela, prestigiul,reputatia, vadul si alte elemente necorporale.Cheltuielile de constituire apar la crearea bancii, la extinderea sau modificareaactivitatii ei. Astfel intalnim cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli legate deemiterea si vanzarea actiunilor sau cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate.Imobilizarile corporale sunt supuse amortizarii. Ele sunt amortizate liniar intr-operioada de cel mult 5 ani.

Contabilizarea operatiunilorImobilizarile necorporale sunt inregistrate in contabilitate folosind urmatoareleconturi:Grupa 43 – Imobilizari in curs431 – Imobilizari necorporale in cursGrupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare441 – Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare4411 – Fondul comercial4412 – Cheltuieli de constituire4419 – Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatareGrupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare451 – Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatareGrupa 46 – Amortizari privind imobilizarile461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare4611 – Amortizarea imobilizarilor necorporale46111 – Amortizarea fondului comercial46112 – Amortizarea cheltuielilor de constituire46119 – Amortizarea altor imobilizari necorporale462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare4621 – Amortizarea imobilizarilor necorporaleConturile de imobilizari necorporale sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza laintrarea imobilizarilor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea lor, dupa amortizareacompleta.Conturile de amortizare a imobilizarilor necorporale sunt conturi de pasiv ce secrediteaza periodic in corespondenta cu un cont de cheltuili cu amortizarea si se debiteazala iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in corespondenta cu un cont de imobilizaricorporale.Exemple de contabilizare1. Cheltuieli efectuate cu reclama:4412 = 111Cheltuieli de constituire Cont curent la BNR2. Achizitia de programe informatice de la un client:4419 = 2511Alte imobilizari necorporale aleactivitatii de exploatareConturi curente3. Amortizarea imobilizarilor necorporale:651 = 4611Cheltuieli cu amortizareaimobilizarilor necorporale

Amortizarea imobilizarilornecorporale4. Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale complet amortizate:4611 = 441Amortizarea imobilizarilornecorporaleImobilizari necorporale aleactivitatii de exploatare5.3. IMOBILIZARI CORPORALEImobilizarile corporale sunt bunuri ce indeplinesc conditiile legale de valoare side durata normala de functionare. In aceasta categorie intra terenurile si mijloacele fixeclasificate in:- cladiri;- constructii speciale;- masini, utilaje si instalatii de lucru;- aparate si instalatii de masurare, control si reglare;- mijloace de transport;- unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica;- animale si plantatii;- alte imobilizari corporale.In acelasi timp, contabilitatea bancara urmareste distinct imobilizarile corporaledin activitatea de exploatare, din afara acestei activitati si imobilizarile corporale in curs.Valoarea imobilizarilor corporale este actualizata periodic prin intermediulamortizarii.Contabilizarea operatiunilorEvidenta contabila a imobilizarilor corporale este tinuta cu ajutorul urmatoarelorconturi:Grupa 43 – Imobilizari in curs432 – Imobilizari corporale in cursGrupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare442 – Imobilizari corporale ale activitatii de exploatare4421 – Terenuri44211 – Terenuri44212 – Amenajari de terenuri4422 – Mijloace fixe44221 – Cladiri44222 – Constructii speciale44223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru44224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare44225 – Mijloace de transport44227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica

44228 – Alte active corporale mobileGrupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare452 – Imobilizari corporale in afara activitatii de exploatare4521 – Terenuri45211 – Terenuri45212 – Amenajari de terenuri4522 – Mijloace fixe45221 – Cladiri45222 – Constructii speciale45223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru45224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare45225 – Mijloace de transport45226 – Animale si plantatii45227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica45228 – Alte active corporale mobileGrupa 46 – Amortizari privind imobilizarile461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare4612 – Amortizarea imobilizarilor corporale46121 – Amortizarea amenajarilor de terenuri46122 – Amortizarea cladirilor46123 – Amortizarea constructiilor speciale46124 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru46125 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control si reglare46126 – Amortizarea mijloacelor de transport46127 – Amortizarea uneltelor, dispozitiv. instrum , mobilier, aparat birotica46128 – Amortizarea altor active corporale mobile462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare4622 – Amortizarea imobilizarilor corporale46221 – Amortizarea amenajarilor de terenuri46222 – Amortizarea cladirilor46223 – Amortizarea constructiilor speciale46224 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru46225 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control, reglare46226 – Amortizarea mijloacelor de transport46227 – Amortizarea animalelor si plantatiilor46228 – Amortizarea uneltelor, instrumentelor, mobilierului, aparaturii birotice46229 – Amortizarea altor active corporale mobileConturile de imobilizari corporale din grupele 43 – Imobilizari in curs, 44 –Imobilizari ale activitatii de exploatare si 45 – Imobilizari din afara activitatii deexploatare sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la intrarea in patrimoniu a activuluiimobilizat, in corespondenta cu un cont ce indica sursa de provenienta si se crediteaza la

iesirea din patrimoniu a activului, dupa amortizarea sa completa. Conturile de amortizarea imobilizarilor corporale din grupa 46 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic cuvaloarea amortizata, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si sedebiteaza la iesirea din patrimoniu a acestor imobilizari, in corespondenta cu conturile deimobilizari corporale.Exemple de contabilizare1. Achizitionarea unui mijloc de transport pentru activitatea de baza:44225 = 3566Mijloace de transport Alti creditori diversi2. Amenajarea unui teren pe parcursul mai multor exercitii:432 = 7494Imobilizari corporale in curs Venituri din productia deimobilizari3. Amortizarea unui mijloc fix:652 = 4612Cheltuieli cu amortizarileimobilizarilor corporaleAmortizarea imobilizarilorcorporale4. Scoaterea din functiune a unui mijloc fix amortizat complet:4612 = 4422Amortizarea imobilizarilorcorporaleMijloace fixe5. Vanzarea unui mijloc fix complet amortizat:3556 = 7461Alti debitori diversi Venituri din cesiuneaimobilizarilor corporale sinecorporale5.4. LEASING SI LOCATIE SIMPLALeasingul reprezinta o operatiune prin care o persoana numita locator cedeazaunei alte persoane, numita locatar, dreptul de a utiliza un bun contra unei chirii, cuoptiune de cumparare la scadenta, la un pret convenit initial. Caracteristic leasingului estefaptul ca locatorul achizitioneaza bunul la cererea locatarului si pentru a-i satisfaceacestuia anumite necesitati. Pe toata durata inchirierii, locatorul calculeaza siinregistreaza amortizare pentru bunul dat in inchiriere. La scadenta, locatorul poate vinde

bunul locatarului. Daca acesta nu doreste cumpararea, locatorul il poate utiliza intr-o altaoperatiune de leasing, il poate vinde sau poate fi considerat pierdere.Operatiunea de leasing este, in principiu, asemanatoare cu o operatiune decreditare, deoarece este practicata de banci ca o operatiune de plasare a resurselor,acestea detinand proprietatea asupra bunului dat in inchiriere pe toata durata operatiunii,fiind remunerate prin dobanzi si comisioane. Bunul in cauza se constituie in garantiepentru operatiune.Spre deosebire de operatiunea de leasing, in cazul locatiei simple nu existaoptiune de cumparare la finele contractului.Contabilizarea operatiunilorPentru a evidentia in contabilitate operatiunile de leasing si de locatie simpla sefolosesc urmatoarele conturi din grupa 47:Grupa 47 – Leasing, locatie simpla si operatiuni asimilate471 – Operatiuni de leasing si asimilate4711 – Leasing mobiliar4712 – Leasing imobiliar4713 – Leasing cu active necorporale4717 – Creante atasate472 – Operatiuni de leasing privind imobilizarile in curs4721 – Leasing mobiliar4722 – Leasing imobiliar4723 – Leasing cu active necorporale473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat474 – Bunuri date in locatie simpla4741 – Bunuri date in locatie simpla4747 – Creante atasate476 – Amortizari4761 – Amortizari privind operatiuni de leasing4762 – Amortizari privind operatiuni de locatie simplaConturile de leasing mobiliar, imobiliar si cu active corporale (4711, 4712, 4713,4721, 4722, si 4723) sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la cumpararea bunurilor ceconstituie obiectul leasingului si sunt creditate la vanzarea loc catre locatar, la scoaterealor din evidenta dupa amortizarea completa sau la rezilierea contractului de leasing, candbunurile vor fi reinchiriate altor locatari.Chiriile aferente operatiunilor de leasing sunt inregistrate in contul 376 – Venituri

inregistrate in avans, in cazul incasarii avansului sau in contul 4717 - Creante atasate, incazul chiriilor de primit.Contul 473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat, cont de activ, sedebiteaza si se crediteza, in principal, in corespondenta cu un cont de leasing, la preluareabunului in urma rezilierii contractului, respectiv la reinchirierea lui catre un alt locatar.Pentru bunurile date in locatie simpla se folosesc in mod asemanator leasinguluiconturile de activ 4741 – Bunuri date in locatie simpla, pentru urmarirea bunului si 4747– Creante atasate, pentru urmarirea chiriei.Amortizarea operatiunilor de leasing si de locatie simpla se evidentiaza inconturile de pasiv 4761 si 4762. Acestea sunt creditate la inregistrarea amortizari, incorespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si sunt debitate la iesirea bunuluidin patrimoniu, in corespondenta cu contul de imobilizari in care este inregistrat bunul.Exemple de contabilizare1. Bunuri achizitionate pentru a fi date in leasing:4711 = 2511Leasing mobiliar Conturi curente2. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de leasing:376 = 70411Venituri inregistrate anticipat Venituri din chirii3. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de locatie simpla:376 = 70421Venituri inregistrate anticipat Venituri din chirii4. Inregistrarea chiriei de incasat la operatiunea de leasing:4717 = 70411Creante atasate Venituri din chirii5. Incasarea chiriei la operatiunea de leasing:2511 = 4717Conturi curente Creante atasate6. Incasarea in numerar a chiriei la operatiunea de locatie simpla:101 = 4747Casa Creante atasate7. Inregistrarea amortizarii la bunurile date in leasing:60411 = 4761Cheltuieli cu amortizarea Amortizari privind operatiunde leasing

8. Vanzarea bunului catre locatar, prin exercitarea optiunii de cumparare la operatiuneade leasing:% = 47114761Amortizari privind operatiunilede leasing60413Pierderi din cesiuneaimobilizarilor date in leasingLeasing mobiliar9. Scoaterea din evidenta a unor bunuri amortizate complet, care au facut obiectul unuicontract de leasing si pentru care nu s-a exercitat optiunea de cumparare:4761 = 4712Amortizari privind operatiunide leasingLeasing imobiliar10. Redarea bunurilor din operatiuni de leasig reziliat in alta operatiune de leasing:4711 = 473Leasing mobiliar Imobilizari neinchiriate dinleasing reziliat5.5. PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATEPentru valorile imobilizate, banca poate constituii provizioane care sa acoperepierderile previzibile si reversibile de valoare. In contabilitate, provizionareaimobilizarilor poate fi privita ca o rectificare a valorii contabile a acestora. Provizioanelesunt constituite sau majorate pe seama cheltuielilor si sunt anulate sau diminuate peseama veniturilor.Contabilizarea operatiunilorPentru a tine evidenta provizioanelor pentru valori imobilizate se folosescconturile grupei 49:Grupa 49 – Provizioane pentru valori imobilizate491 – Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comercialelegate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu492 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor4921 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs4922 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare49221 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale ale activ de

exploatare49222 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale ale activ deexploatare4923 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii deexploatare49231 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz necorporale ale in afara activitde exploatare49232 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz corporale ale in afara activit deexploatare493 – Provizioane pentru operatiuni de leasing494 – Provizioane pentru operatiuni de locatie simpla499 – Provizioane pentru creante restante si indoielniceToate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate laconstituirea sau majorarea provizioanelor, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cuprovizioanele si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizioanelor, incorespondenta cu un cont de venituri din provizioane.Exemple de contabilizare1. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea titlurilor de participare:6641 = 491Cheltuieli pentru provizioanepentru deprecierea partilordetinute in societatilecomerciale legate, a titlurilor departicipare si a titluriloractivitatii de portofoliuProvizioane pentru depreciereapartilor detinute in societatilecomerciale legate, a titlurilorde participare si a titluriloractivitatii de portofoliu2. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilornecorporale si corporale:6642 = 492Cheltuieli cu provizioane pentrudeprecierea imobilizarilorProvizioane pentru depreciereaimobilizarilor3. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporalesi corporale:

491 = 7461Provizioane pentru depreciereaimobilizarilorVenituri din provizioane dindeprecierea imobilizarilor4. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing:493 = 70414Provizioane pentru operatiunide leasingVenituri din provizioane dinoperatiuni de leasing5.6. EXEMPLE DE INTREBARI1. Prezentati si inregistrati contabil operatiunile cu imobilizari financiare.2. Cum se inregistreaza in contabilitata societatilor bancare operatiunile de leasing ?3. Ce sunt imobilizarile necorporale si cum sunt inregistrate in contabilitate ?4. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 4717 = 70411 ?a. se incaseaza chiria la o operatiune de leasingb. se inregistreaza venitul din vanzarea bunului dat in leasingc. se plateste chiria la o operatiune de leasingd. se inregistreaza chiria la o operatiune de leasinge. se inregistreaza cheltuiala cu achizitia bunului dat in leasing5. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la rambursarea unui credit subordonat siincasarea dobanzii ?a. se crediteaza contul 111b. se crediteaza contul 2511c. se debiteaza contul 407d. se crediteaza contul 407e. se debiteaza contul 4016. La diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing se face urmatoareainregistrare contabila:a. 493 = 70414b. 491 = 70414c. 70414 = 493d. 60414 = 493e. 491 = 60414C A P I T O L U L 6CAPITALURI PROPRII SI ASIMILATECapitalul poate fi definit ca expresia baneasca a obligatiilor bancii fata depersoanele fizice si juridice care au participat la constituirea sa.Banca Nationala a Romaniei defineste si reglementeaza capitalurile bancare.Astfel, intalnim doua categorii de capital:a) capital propriu;

b) capital suplimentar.Pe ansamblu, capitalul bancar include capitalul social varsat, prime legate decapital, profitul nerepartizat din anii anteriori si reportat pentru exercitiul curent,rezultatul net al exercitiului curent, rezerve, diferente din reevaluare, subventii,provizioane reglementate pentru riscuri si cheltuieli si imprumuturi pe termen lungreprezentand datorii subordonate.Pentru evidentiere in contabilitate, capitalurile dispun de clasa 5 – Capitaluripoprii, asimilate si provizioane din planul de conturi pentru societatile bancare.6.1. CAPITAL SOCIALCapitalul social este alcatuit din totalitatea valorilor nominale al actiunilor emisede banca. Actiunile pot fi nominale sau la purtator. Pentru societatile bancare, BancaNationala a Romaniei stabileste si actualizeaza nivelul minim al capitalului social.Bancile comerciale pot majora nivelul capitalului social in baza hotarariiactionarilor si cu acordul BNR utilizand urmatoarele surse:a) emiterea de noi actiuni;b) prime legate de capital ramase dupa acoperirea cheltuielilor legate de operatiunilerespective;c) rezerve constituite din profitul net;d) diferente din reevaluarea patrimoniului;e) obligatiuni, dividende si datorii convertibile in actiuni;f) rezerve constituite din diferente favorabile de curs valutar, conform normelor legale.Diminuarea capitalului social se poate face prin rascumpararea actiunilor proprii,prin acoperirea pierderilor din exercitiile financiare anterioare sau prin alte operatiuni,conform normelor legale.Contabilizarea operatiunilorPentru evidentierea capitalului social se folosesc urmatoarele conturi:Grupa 50 – Capital501 – Capital social5011 – Capital subscris nevarsat5012 – Capital subscris varsat502 – Elemente asimilate capitalului503 – Diferente de conversie508 – Actionari sau asociatiContul 501 – Capital social este un cont de pasiv, ce prezinta analitice pentru

capitalul varsat si cel nevarsat. De asemenea, exista analitice pentru fiecare actionar sauaociat. Contul se crediteaza la constituirea capitalului social sau la majorarea lui si sedebiteaza la diminuarea acestuia prin anularea actiunilor si acoperirea pierderilorinregistrate de banca.Exemple de contabilizare1. Subscrierea capitalului social in lei de catre actionari sau asociati:508 = 5011Actionari sau asociati Capital subscris nevarsat2. Varsarea capitalului social subscris:5011 = 512Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat3. Majorare de capital social prin includerea profitului net si a rezultatului reportat dinanii anteriori:% = 5012581Rezultatul reportat592Repartizarea profituluiCapital subscris varsat4. Reducerea capitalului social pentru acoperirea unor pierderi reportate sau unorpierderi inregistrate la sfarsitul exercitiului:5012 = %Capital subscris varsat 581Rezultatul reportat591Profit sau pierdere6.2. PRIME LEGATE DE CAPITALPrimele legate de capital apar ca un plus de valoare inregistrat la valoarea deemisiune fata de valoarea nominala, in cazul actiunilor sau partilor sociale si imbracaurmatoarele forme:a) prime de emisiune – apar la emisiunile de actiuni, in conditiile in care valoarea deemisiune este mai mare decat valoarea nominala a titlului;b) prime de aport – apar ca diferenta intre valoarea majorarii de capital in natura sivaloarea nominala a actiunilor emise;c) prime de fuziune – se intalnesc in cazul in care societatea absorbita la fuziune aduceun aport contabil mai mare decat valoarea lui nominala;

d) prime de sciziune – reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a aportului rezultatin urma unei operatiuni de sciziune si valoarea lui nominala;e) prime de conversie – apar atunci cand obligatiuni emise, datorii sau dividendeneplatite sunt transformate in actiuni.Contabilizarea operatiunilorEvidentierea contabila a primelor legate de capital se face utilizand urmatoareleconturi din grupa 51 – Prime legate de capital:511 – Prime legate de capital5111 – Prime de emisiune sau de aport5112 – Prime de fuziune, de sciziune, de conversie5119 – Alte primeContul 511 – Prime legate de capital este un cont de pasiv. El este creditat cuvaloarea primelor rezultate in corespondenta cu debitul contului 508 – Actionari sauasociati, la emisiuni, aport, fuziuni si sciziuni,cu debitul conturilor 3251 – Obligatiunisau 354 – Dividende de plata, la conversii de obligatiuni sau dividende sau cu debitulcontului 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul primelor in devize.Contul este debitat prin creditul conturilor 501 – Capital social, daca primele suntincorporate in capital sau 519 – Alte rezerve, daca primele sunt incorporate la rezerve.Exemple de contabilizare1. Subscrierea de capital in conditiile existentei unei prime de emisiune in lei:508 = 5111Actionari sau asociati Prime de emisiune sau de aport2. Prime de conversie aparute la obligatiuni convertibile in actiuni3251 = 5112Obligatiuni Prime de fuziune, de sciziune,de conversie3. Prime de emisiune sau de aport incluse in capitalul social:511 = 5012Prime de emisiune sau de aport Capital subscris varsat6.3. REZERVENormele in vigoare permit societatilor bancare sa-si constituie mai multe categoriide rezerve. Astfel intalnim urmatoarele rezerve bancare:a) rezerva legala – este folosita pentu acoperirea pierderilor din activitatea bancara.b) rezerva generala pentru riscul de credit – se constituie pentru acoperirea pierderilor

din creditele nerecuperate din profitul brut si din profitul net, in bazareglementarilor existente.c) rezerva statutara – se constituie si se utilizeaza in conformitate cu prevederilestatutului bancii. Sursa de constituire o reprezinta profitul net.In afara acestor rezerve, bancile isi pot constituii si altele la dorinta actionarilor(rezerve facultative), la cerinta bancii centrale (rezerva minima obligatorie) sau in situatiiexceptionale favorabile (rezerve din reevaluarea activelor).Contabilizarea operatiunilorInregistrarea in contabilitate a rezervelor bancare se face apeland la conturi dingrupa 51 – Prime legate de capital si rezerve:512 – Rezerve legale5121 – Rezerve legate de profitul brut5122 – Rezerve legate de profitul net513 – Rezerve statutare514 – Rezerva generala pentru riscul de credit5141 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut5142 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net516 – Diferente din reevaloare519 – Alte rezerveConturile de rezerve sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirearezervelor din profitul brut, profitul net sau din profitul reportat din anii anteriori, incorespondenta cu debitul conturilor 592 – Repartizarea profitului sau 581 – Rezultatulreportat. Debitarea conturilor se face la utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderiibancii, pentru acoperirea creditelor nerecuperate sau prin trecere pe venituri a rezerveigenerale pentru riscul de credit, in cazul in care depaseste procentul ce se poate deducedin profitul brut. Debitarea se face in corespondenta cu creditele conturilor 591 – Profitsau pierdere, 781 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credite sau cuun cont din clasa 1 sau 2, in cazul acoperirii pierderilor din credite.Exemple de contabilizare1. Constituirea rezervei legale din profitul brut sau net:592 = 512Repartizarea profitului Rezerve legale2. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit din profitul brut sau net:592 = 514

Repartizarea profitului Rezerva generala pentru risculde credit3. Utilizarea rezervei legale pentru acoperire unei pierderi:512 = 591Rezerve legale Profit sau pierdere4. Utilizarea rezervei generale de risc pentru acoperirea unor credite nercuperabile:514 = 2821Rezerva generala pentru risculde creditCreante indoielnice6.4. FONDURI, DATORII SUBORDONATE, SUBVENTIIFondul de dezvoltare este utilizat la executarea sau achizitia de mijloace fixe. Eleste alimentat din amortizarea inclusa pe cheltuieli, din sume obtinute la vanzarea saudezmembrarea unor mijloace fixe si din sume repartizate din profitul net realizat inexercitiile financiare precedente si reportat in exercitiul financiar curent.Datoriile subordonate reprezinta imprumuturi primite in urma unor emisiuni detitluri sau imprumuturi subordonate, cu o scadenta indepartata sau nedeterminata, a carorrambursare este conditionata de anumite clauze contractuale. Acestea defavorizeazacreditorul din punct de vedere al prioritatii la rambursare in caz de lichidare a bancii saupot suspenda rambursarea in cazul in care banca se afla intr-un program de redresare.Datoriile subordonate sunt incluse in categoria capitalului suplimentar bancar, pana lanivelul de 50 % din capitalul propriuSubventiile pentru investitii reprezinta sume primite cu titlu nerambursabil de labugetul statului sau al unor institutii publice pentru achizitionarea sau crearea deimobilizari. Tot subventii pentru investitii sunt si imobilizarile primite cu titlu gratuit.Contabilizarea operatiunilorPentru a evidentia in contabilitate operatiunile cu fonduri, datorii subordonate sisubventii exista urmatoarele conturi:Grupa 52 – Fonduri521 – Fondul de dezvoltare528 – Alte fonduri529 – Repartizari la fondul de dezvoltare

Grupa 53 – Datorii subordonate531 – Datorii subordonate la termen5311 – Titluri subordonate la termen5312 – Imprumuturi participative5319 – Alte imprumuturi subordonate la termen532 – Datorii subordonate pe durata nedeterminata5321 – Titluri subordonate pe durata nedeterminata5322 – Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata537 – Datorii atasateGrupa 54 – Subventii si fonduri publice alocate541 – Subventii pentru investitii5411 – Subventii pentru investitii inregistrate la venituri542 – Fonduri publice alocateContul 521 – Fondul de dezvoltare este un cont de pasiv ce se crediteaza laconstituirea fondului, in corespondenta cu conturile 529, 592 sau 591, care arataprovenienta surselor de alimentare ale fondului si se debiteaza la utilizarea lui.Conturile de datorii subordonate sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate laobtinerea imprumutului si sunt debitate la rambursarea sau la capitalizarea lui, incorespondenta cu un cont de trezorerie, de debitori sau de capital. Dobanzile de platitsunt evidentiate in contul 537 – Datorii atasate.Subventiile pentru investitii primite sunt inregistrate in creditul contului de pasiv541 – Subventii pentru investitii. Debitul acestui cont inregistreaza preluarea pe venituria acestor subventii.Exemple de contabilizare1. Majorarea fondului de dezvoltare pe baza includerii profitului net reportat dinexercitiile anterioare:581 = 521Rezultat reportat Fondul de dezvoltare2. Primirea unui imprumut in baza unor tituri emise:111 = 531Cont curent la BNR Datorii subordonate la termen6.5. PROVIZIOANE ASIMILATE CAPITALURILORSunt asimilate capitalurilor urmatoarele tipuri de provizioane:provizioane pentru riscuri si cheltuieli;provizioane reglementate.Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt constituite, de regula, la sfarsitulexercitiului pentru elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta sau

pentru cheltuieli exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se constituieurmatoarele categorii de comisioane:a) provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura – acesteacompenseaza eventualele pierderi in cazul in care debitorii garantati de banca nu isionoreaza obligatiile de plata;b) provizioane pentru facilitati acordate personalului – apar in special in cazul unorcredite fara garantii, acordate personalului;c) provizioane pentru riscuri de tara – sunt create pentru compensarea unor pierderi incazul plasamentelor externe;d) alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli – vizeaza, in special, provizioane pentrucheltuieli ce se vor efectua in exercitii viitoare.Provizioanele reglementate se pot constituii facutativ, in conformitate cu normelein vigoare, pentru a beneficia de unele facilitati fiscale, legate preponderent de infiintareade subunitati in strainatate.Constituirea unui provizion reprezinta o cheltuiala pentru banca. Anularea saudiminuarea lui datorita manifestarii riscului, datorita eliminarii riscului sau datorita lipseiobiectului pentru care s-a provizionat, se face prin cresterea veniturilor bancii.In practica, gestiunea provizioanelor vizeaza protectia impotriva riscurilor. Uneorise urmareste si majorarea provizioanelor in scopul reducerii impozitului pe profit. Inrealitate avem de-a face doar cu o amanare la plata a impozitului, pana la expirareaperioadei de provizionare.Contabilizarea operatiunilorPentru contabilizarea operatiunilor cu provizioane asimilate capitalurilor sefolosesc urmatoarele conturi:Grupa 55 – Provizioane pentru riscuri si cheltuieli551 – Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura552 – Provizioane pentru facilitati acordate personalului553 – Provizioane pentru riscuri de tara559 – Alte provizioaneGrupa 56 – Provizioane reglementate561 – Provizioane reglementate

Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate laconstituirea sau majorarea provizionaului in corespondenta cu debitul unui cont decheltuieli (665, 666) si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizionaului, incorespondenta cu creditul unui cont de venituri (765, 766).Exemple de contabilizare1. Constituirea de provizioane pentru riscul de tara:6653 = 553Cheltuieli cu provizioane pentruriscul de taraProvizioane pentru riscul detara2. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscul de tara:553 = 7653Provizioane pentru riscul detaraVenituri din provizioanepentru riscul de tara3. Constituirea de provizioane reglementate:666 = 561Cheltuieli cu provizioanereglementateProvizioane reglementate4. Diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate:561 = 766Provizioane reglementate Venituri din provizioanereglementate6.6. REZULTATUL EXERCITIULUILa sfarsitul exercitiului, societatile bancare isi stabilesc rezultatul exercitiului subforma de profit sau de pierdere. Acesta cuprinde:rezultatul curent;rezultatul exceptional, care este obtinut din operatiuni exceptionale, in afara activitatiicurente bancare.Pentru obtinerea rezultatului exercitiului, acesta preia soldurile conturilor devenituri si cheltuieli. Cu aceasta ocazie aceste conturi se inchid. Diferenta rezultatareprezinta profitul brut (sold creditor) sau pierdere bruta (sold debitor). Din profitul brutse pot deduce anumite cheltuieli, inainte de stabilirea impozitului pe profit, dar numaicele permise de normele in vigoare si in limitele prevazute legal (pierdere din anii

precedenti, rezerva legala, rezerva generala pentru riscul de credit)Eliminand impozitul pe profit se obtine profitul net al exercitiului. Acesta se varepartiza pe destinatii (rezerve, dividende, fond de participare a salariatilor la profit) saupoate fi reportat pentru exercitiul urmator.Contabilizarea operatiunilorEvidentierea contabila a rezultatelor se face apeland la urmatoarele conturi:Grupa 58 – Rezultatul reportat581 – Rezultatul reportatGrupa 59 – Rezultatul exercitiului591 – Profit sau pierdere592 – Repartizarea profituluiContul 581 – Rezultatul reportat este un cont bifunctional. Se crediteaza cuprofitul net realizat in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii uneipierderri, cu acoperirea acesteia din rezerve sau capital social. Se debiteaza cu pierderilerealizate in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unui profit, cudestinatiile care i se dau acestuia: capital social, rezerve dividende, fond de dezvoltare.Contul 591 – Profit sau pierdere este, de asemenea, un cont bifunctional. El estecreditat la preluarea veniturilor pentru stabilirea rezultatelor sau la acoperirea pierderilordin exercitiul financiar curent, prin diminuarea capitalului social sau diminuarearezervelor. Debitarea lui se face la preluarea cheltuielilor pentru stabilirea rezultatelorexercitiului, la preluarea profitului net nerepartizat in exercitii financiare precedente saula repartizarea profitului din exercitiul curent.Contul 592 – Repartizarea profitului este un cont de activ ce se debiteaza cudestinatiile profitului repartizat si se crediteaza la inchidere prin contul 591.Exemple de contabilizare1. Descarcarea conturilor de cheltuieli la sfarsitul exercitiului:591 = %Profit sau pierdere 601Cheltuieli cu operatiunile detrezorerie si operatiunileinterbancare///677

Alte cheltuieli exceptionale2. Descarcarea conturilor de venituri la sfarsitul exercitiului:% = 591701Venituri din operatiunile detrezorerie si operatiunileinterbancare///777Alte venituriProfit sau pierdere3. Constituirea rezervelor din profitul brut:592 = %Repartizarea profitului 512Rezerve legale514Rezerva generala pentu risculde credit4. Inregistrarea si deducerea impozitului pe profit:691 = 3531Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozit pe profit591 = 691Profit sau pierdere Cheltuieli cu impozitul peprofit5. Constituirea rezervelor din profitul net:592 = %Repartizarea profitului 512Rezerve legale513Rezerve statutare519Alte rezerve6. Repartizarea dividendelor catre actionari:592 = 354Repartizarea profitului Dividende de plata7. Profit net ramas nerepartizat din exercitiul anterior:581 = 591Rezultat reportat Profit sau pierdere8. Inchiderea contului de rezultate la inceputul exercitiului urmator:591 = 592Profit sau pierdere Repartizarea profitului6.7. EXEMPLE DE INTREBARI1. Care sunt sursele din care se poate realiza o majorare de capital social ?

2. Prezentati din punct de vedere contabil primele legate de capital si dati exemple deinregistrari .Prezentati din punct de vedere contabil rezervele si dati exemple de inregistrari .3. Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile ?a. retragerea de capital social subscris in leib. cresterea capitalului pe baza profitului netc. cresterea capitalului pe baza rezervelord. subscrierea capitalului social in leie. varsarea capitalului social subscris4. Diminuarea unui provizion pentru risc de tara se inregistreaza astfel:a. 553 = 7653b. 561 = 766c. 7653 = 553d. 553 = 766e. 766 = 5615. La inregistrarea si deducerea impozitului pe profit se face urmatoarea inregistrarein cont:a. se debiteaza contul 3531b. se debiteaza contul 591c. se crediteaza contul 791d. se debiteaza contul 791e. se crediteaza contul 591C A P I T O L U L 7CHELTUIELI SI VENITRURI BANCARE7.1. CHELTUIELI BANCARECheltuielile bancare cuprind sumele si valorile platite sau de platit pentru resurseimprumutate sau atrase, pentru materiale consumate, servicii si lucrari prestate de terti, pentruremunerarea personalului si executarea unor obligatii legale sau contractuale. Tot in categoriacheltuielilor bancare intra si cheltuielile cu amortizarile si provizioanele, pierderile si altecheltuieli exceptionaleDupa natura lor, cheltuielile bancare pot fi impartite in urmatoarele categorii, carestau si la baza crearii grupelor de conturi de cheltuieli din clasa 6 – Cheltuieli:cheltuieli de exploatare bancara;cheltuieli cu personalul;impozite si taxe;cheltuieli cu materiale, lucrari si servicii efectuate de terti;cheltuieli diverse de exploatare;

cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile;cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile;cheltuieli exceptionale;cheltuieli cu impozitul pe profit.In continuare sunt prezentate cateva dintre cele maireprezentative cheltuieli alesocietatilor bancare, punand accent pe specificul activitatii acestor societati.7.1.1. CHELTUIELI DE EXPLOATARE BANCARACheltuielile de exploatare bancara sunt generate de activitatea de baza a societatiibancare si formeaza cea mai numeraoasa grupa de cheltuieli. In marea lor majoritate, acesteasunt cheltuieli ce privesc exercitiul financiar curent.Dobanzile platite de banca pentru remunerarea resurselor obtinute sub forma deimprumuturi sau depozite reprezinta cele mai importante cheltuieli de exploatare. Alte cheltuielisunt constituite din comisioane platite de banca si din pierderi inregistrate la variatiile de curs saula cesiunea titlurilor si devizelor.O categorie distincta de cheltuieli de exploatare o formeaza cheltuielile legate deoperatiunile de leasing si locatie simpla. Sunt cuprinse aici cheltuielile cu amortizarile bunurilordate in inchiriere, provizioanele create pentru acestea si eventualele pierderi inregistrate.Mai apar inregistrate la cheltuieli de exploatare si cheltuielile privind datoriilesubordonate si fondurile publice alocate, cheltuielile privind operatiuni din afara bilantului sicheltuielile cu gestionarea mijloacelor de plata.Contabilizarea operatiunilorCheltuielile de exploatare bancara sunt inregistrate contabil in grupa 60 – Cheltuielide exploatare bancara:Grupa 60 – Cheltuieli de exploatare bancara601 – Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare6011 – Dobanzi la BNR6012 – Dobanzi la conturile de corespondent6013 – Dobanzi la depozitele bancilor60131 – Dobanzi la depozitele la vedere60132 - Dobanzi la depozitele la termen60133 - Dobanzi la depozitele colaterale6014 – Dobanzi la imprumuturile de la banci60141 – Dobanzi la imprumuturile de pe o zi pe alta60142 – Dobanzi la imprumuturile la termen60143 – Dobanzi la imprumuturile financiare

6015 – Dobanzi la valorile date in pensiune60151 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta60152 - Dobanzi la valorile date in pensiune la termen6017 – Alte cheltuieli cu dobanzile60171 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare60172 – Report / deport60179 – Cheltuieli diverse cu dobanzile6019 – Comisioane602 – Cheltuieli cu operatiunile cu clientela6021 – Dobanzi la conturile de factoring6022 – Dobanzi la imprumuturile primite de la clientela financiara60221 – Dobanzi la imprunuturile de pe o zi pe alta60222 – Dobanzi la imprumuturile la termen6023 – Dobanzi la valorile date in pensiune60231 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta60232 – Dobanzi la valorile date in pensiune la termen6024 – Dobanzi la conturile curente6025 – Dobanzi la conturile de depozite60251 – Dobanzi la conturile de depozite la vedere60252 – Dobanzi la conturile de depozite la termen60253 – Dobanzi la conturile de depozite colaterale6026 – Dobanzi la certificatele de depozit, carnetele si libretele de economii6027 – Alte cheltuieli cu dobanzile60271 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare60272 – Report /deport60279 – Cheltuieli diverse cu dobanzile6029 – Comisioane603 – Cheltuieli pentru operatiunile cu titluri6031 – Dobanzi la titluri date in pensiune livrata6032 – Pierderi la titluri de tranzactie6033 – Cheltuieli cu titlurile de plasament60331 – Cheltuieli de achizitie60336 – Pierderi din cesiune6034 – Cheltuieli cu titluri de investitii60341 – Cheltuieli de achizitie60342 – Cheltuieli cu amortizarea primelor6036 – Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri60361 – Dobanzi privind titlurile de piata interbancara60362 – Dobanzi privind titlurile de creante negociabile60363 – Dobanzi privind obligatiunile60369 – Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri6037 – Cheltuieli diverse privind operatiunile cu titluri6039 – Comisioane604 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate6041 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing si asimilate60411 – Cheltuieli cu amortizarea

60412 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in leasing si asimilate60413 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate60414 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate60419 – Alte cheltuieli cu operatiuni de leasing si asimilate6042 – Cheltuieli cu operatiunile de locatie simpla60421 – Cheltuieli cu amortizarea60422 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in locatie simpla60423 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla60424 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de locatie simpla60429 – Alte cheltuieli cu operatiuni de locatie simpla605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate si fondurile publice6051 - Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen6052 - Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durata nedeterminata6053 - Cheltuieli privind fondurile publice alocate606 – Cheltuieli privind operatiunile de schimb6061 – Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj6069 – Comisioane607 – Cheltuieli privind operatiunile din afara bilantului6071 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare60711 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la alte banci60712 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la clientela6072 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie60721 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la alte banci60722 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la clientela6077 –Cheltuieli cu alte angajamente primite608 – Cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare6081 – Cheltuieli cu mijloacele de plata6082 – Alte cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare609 – Alte cheltuieli de exploatare bancara6092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun6093 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun6099 – Cheltuieli diverse de explatare bancaraConturile din grupa cheltuielilor de exploatare bancara sunt conturi de activ. Ele sedebiteaza, in cele mai multe cazuri, la aparitia cheltuielii in contrapartida cu un cont de creanteatasate, daca este vorba de inregistrarea unei dobanzi de platit, cu un cont de trezorerie , in cazulin care banca plateste comisioane, cu un cont de titluri, la deprecierea acestora sau cu contul3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb, la aparitia unor pierderi din operatiuni cu devize. Incazul unor dobanzi platite in avans, contul creditat va fi 375 – Cheltuieli inregistrate in avans.

Creditarea conturilor de cheltuieli de exploatare se face la descarcarea acestora, lasfarsitul exercitiului, prin debitul contului 591 – Profit si pierdere sau al contului 341 –Decontari intrabancare, daca este cazul unei subunitati ce nu este organizata ca centru de profit.Exemple de contabilizare1. Dobanzi pentru imprumuturile de refinantare primite de la BNR:6011 = 1172Dobanzi la Banca Nationala aRomanieiDatorii atasate2. Dobanzi la un depozit la termen deschis de o alta banca:60132 = 1327Dobanzi la depozitele la termen Datorii atasate3. Dobanzi la un imprumut de pe o zi pe alta, primit de la o alta banca:60141 = 1427Dobanzi la imprumuturile de peo zi pe altaDatorii atasate4. Comisioane platite pentru operatiuni interbancare:6019 = 111Comisioane Cont curent5. Dobanzi creditoare la contul curent al unei persoane fizice:6024 = 25172Dobanzi la conturile curente Datorii atasate6. Dobanzi la un depozit la termen, deschis de un agent economic:60252 = 2537Dobanzi la depozitele la termen Datorii atasate7. Dobanzi platite in avans la certificate de depozit:6026 = 375Dobanzi la certificatele dedepozit, carnetele si libretele deeconomiiCheltuieli inregistrate in avans8. Reevaluarea unui titlu de tranzactie, in urma scaderii cursului:6032 = 3021Pierderi din titluri de tranzactie Titluri de tranzactie9. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma scaderii cursului:6032 = 3025Pierderi din titluri de tranzactie Titluri date cu imprumut10. Cheltuieli la achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa:60331 = 333Cheltuieli de achizitie Conturile societatilor de bursa

11. Pierderi inregistrate la vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este maimic decat valoarea din contabilitate:60336 = 30313Pierderi din cesiune Actiuni si alte titluri cu venitvariabil12. Amortizarea primei la un titlu de investitii:60342 = 3041Cheltuieli cu amortizareaprimelorTitluri de investitii13. Dobanzii de platit la o emisiune de obligatiuni:60363 = 3257Dobanzi privind obligatiunile Datorii atasate14. Inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la operatiuni in devize:6061 = 3722Pierderi din operatiuni deschimb sau arbitrajContravaloarea pozitiei deschimb15. Esalonarea pe cheltuieli a deportului de platit la o operatiune in devize:60172 = 377Report /deport Cheltuieli de platit7.1.2. CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATARECheltuielile diverse de exploatare cuprind veniturile retrocedate si cheltuielilerefacturate legate de operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun sau pierderile dincesiunea imobilizarilor.Contabilizarea operatiunilorPentru contabilizarea acestor operatiuni se utilizeaza grupa de conturi 64 – Cheltuielidiverse de exploatare:Grupa 64 – Cheltuieli diverse de exploatare641 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun642 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun643 – Cota-parte din cheltuielile sediului social646 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor6461 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale6462 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare649 – Alte cheltuieli diverse de exploatareConturile de cheltuieli diverse de exploatare sunt conturi de activ. Acestea sedebiteaza in general prin creditul contului 377 – Cheltuieli de platit sau al unui cont de

imobilizari (grupa 44), in cazul pierderilor din cesiune.Exemple de contabilizare1. Venituri datorate coparticipantilor din contractele derulate in comun, reprezentand venituriretrocedate de banci:641 = 377Venituri retrocedate privindoperatiunile de exploatarenebancara efectuate in comunCheltuieli de platit2. Cheltuieli ce revin banci din din operatiuni de exploatare nebancara efectuate in comun:642 = 377Cota-parte privind operatiunilede exploatare nebancareefectuate in comunCheltuieli de platit3. Pierderi inregistrate la vanzarea unei cladiri:6461 = 44221Pierderi din cesiuneaimobilizarilor necorporale sicorporaleCladiri7.1.3. CHELTUIELI CU PROVIZIOANE SI PIERDERI DIN CREANTENERECUPERABILECheltuielile cu provizioanele se fac in scopul crearii anumitor rezerve, utilizabile inviitor pentru finantarea pierderii sau deprecierii unui element de activ (creanta, titlu, imobilizari)sau pentru acoperirea unei cheltuieli cu probabilitate mare de aparitie dupa inchidereaexercitiului.Provizioanele constituite de banca se pot incadra in trei categorii:provizioane pentru deprecierea sau pierderea unor creante sau imobilizari;provizioane pentru riscuri si cheltuieli;provizioane reglementate.Contabilizarea operatiunilorEvidentierea contabila a cheltuielilor cu provizioane si a pierderilor din creantenerecuperabile se face cu ajutorul conturilor din grupa 66:Grupa 66 – Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni interbancare6611 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit6612 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela

6621 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit6622 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda663 – Cheltuieli cu provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse6631 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor66311 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament66312 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii6632 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurior6637 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilorcomerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii deexploatare66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatiide explatare6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice665 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli6651 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prinsemnatura6652 – Cheltuieli cu provizioane pentru facilitatile acordate personalului6653 – Cheltuieli cu provizioane pentru risc de tara6657 – Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli666 – Cheltuieli cu provizioane reglementate667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioaneConturile din grupa 66 sunt conturi de activ. Conturile de cheltuieli cu provizioanelese debiteaza in corespondenta cu creditul unui cont de provizioane, specific activului pentru carese provizioneaza. In cazul utilizarii devizelor, se crediteaza contul 3722 – Contravaloareapozitiei de schimb. Conturile 667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cuprovizioane si 668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane sedebiteaza prin creditul conturilor de creante indoielnice, dobanzi indoielnice si creantele atasate

acestora. Creditarea conturilor din grupa 66 se face in corepondenta cu conturile 591 – Profit sipierdere sau 341 – Decontari intrabancare.Exemple de contabilizare1. Constituirea de provizioane pentru operatiuni interbancare:6611 = 1911Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de creditProvizioane specifice de riscde credit6612 = 1912Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de dobandaProvizioane specifice de riscde dobanda2. Constituirea de provizioane pentru operatiuni cu clientela:6621 = 2911Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de creditProvizioane specifice de riscde credit6622 = 2912Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de dobandaProvizioane specifice de riscde dobanda3. Constituirea de provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament si titlurilor deinvestitii:6631 = 391Cheltuieli cu provizioane pentrudeprecierea titlurilorConstituiri de provizioanepentru deprecierea titlurilor4. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice:6637 = 399Cheltuieli cu provizioane pentrucreante restante si indoielniceProvizioane pentru creanterestante si indoielnice5. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice in devize:6637 = 3722Cheltuieli cu provizioane pentrucreante restante si indoielniceContravaloarea pozitiei de

schimb7.1.4. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFITReprezinta o cheltuiala facuta cu impozitul pe profit datorat de banca. Din punct devedere contabil exista contul de cheltuieli 691 – Cheltuieli cu impozitul pe profit, ce se debiteazain corespondenta cu contul 3531 – Impozit pe profit:691 = 3531Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profitLa sfarsitul exercitiului, contul de cheltuieli 691 se descarca in contul de 591 pentru stabilirearezultatului sau prin contul 341 in cazul in care rezultatul se stabileste la un nivel superior, lasucursala sau centrala:591 = 691Profit si pierdere Cheltuieli cu impozitul peprofitsau341 = 691Decontari intrabancare Cheltuieli cu impozitul peprofit7.2. VENITURILE BANCAREVeniturile bancare reprezinta, in principal, contravaloarea serviciilor realizate debanca in baza functiilor de intermediere si de gestiune a mijloacelor de plata. Astfel, bancaincaseaza dobanzi la creditele acordate sau la depozitele create la alte unitati bancare, incaseazacomisioane, chirii la operatiuni de leasing si alte venituri exceptionale, ce nu caracterizeazaactivitatea curenta bancara. Putem clasifica toate aceste venituri in urmatoarele grupe, cecorespund si grupelor de conturi din planul contabil pentru societatile bancare:venituri din activitatea de exploatare bancara;venituri diverse de exploatare;venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate;venituri exceptionale;venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.Contabilitatea veniturilor se tine folosind conturi din clasa 7. Comun acestor conturieste faptul ca sunt conturi de pasiv, ce incep a functiona prin a se credita in timpul exercitiu;uifinanciar si se debiteaza la sfarsitul anului prin descarcare in contul 591 – Profit sau pierdere sau

in contul 341 – Decontari intrabancare, daca rezultatul nu se stabileste la nivelul subunitatiibancare.7.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE BANCARAVeniturile din activitatea de exploatare bancara reprezinta cea mai diversa si maiimportanta categorie de venituri. Acestea sunt detaliate in mod asemanator cheltuielilor cuactivitatea de exploatare, find compuse din dobanzi incasate la operatiuni de creditare si ladepozite create la banci, din comisioane incasate, din dobanzi, dividende si diferente favorabileinregistrate la operatiunile cu titluri si devize, ca si din venituri create la operatiunile de finantareprin leasing. Cesiunile de imobilizari pot crea, de asemenea venituri de exploatere bancara.Contabilizarea operatiunilorVeniturile din activitatea de exploatare bancara sunt inscrise in contabilitate folosinconturile grupei 70:Grupa 70 – Venituri din activitatea de exploatare bancara701 – Venituri cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare7011 – Dobanzi de la BNR7012 – Dobanzi de la conturile de corespondent7013 – Dobanzi de la depozitele bancilor7014 – Dobanzi de la creditele acordate bancilor banci7015 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune7017 – Alte venituri din dobanzi7018 – Dobanzi din creante restante si indoielnice7019 – Comisioane702 – Venituri din operatiuni cu clientela7021 – Dobanzi de la creante comerciale si credite acordate clientelei7022 – Dobanzi de la credite acordate clientelei financiare7023 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune7024 – Dobanzi de la conturile curente debitoare7027 – Alte venituri din dobanzi7028 – Dobanzi din creante restante si indoielnice7029 – Comisioane703 – Venituri pentru operatiunile cu titluri7031 – Dobanzi de la titluri primite in pensiune livrata7032 – Venituri de la titluri de tranzactie7033 – Venituri din titlurile de plasament7034 – Venituri din titluri de investitii7036 – Venituri din datorii constituite prin titluri7037 – Venituri diverse din operatiunile cu titluri7038 – Dobanzi din creante restante si indoielnice

7039 – Comisioane704 – Venituri din operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate7041 – Venituri din operatiunile de leasing si asimilate7042 – Venituri din operatiunile de locatie simpla7048 – Venituri din creante restante si indoielnice705 – Venituri din credite subordonate, parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri departicipare, titluri ale activitatii de portofoliu7051 – Dobanzi de la creditele subordonate la termen7052 – Dobanzi de la creditele subordonate pe durata nedeterminata7053 – Dividende si venituri asimilate7058 – Dobanzi din creante restante si indoielnice706 – Venituri privind operatiunile de schimb7061 – Venituri din operatiunile de schimb si arbitraj7069 - Comisioane707 – Venituri din operatiunile din afara bilantului7071 – Venituri din angajamentele de finantare7072 – Venituri din angajamentele de garantie7077 –Venituri din alte angajamente date708 – Venituri din prestatiile de servicii financiare7083 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta7085 – Venituri privind mijloacele de plata7087 – Alte venituri din prestatiile de servicii financiare709 – Alte venituri de exploatare bancara7092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun7093 – Venituri refacturate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun7094 – Transferuri de cheltuieli de exploatare bancara7099 – Venituri diverse de explatare bancaraToate conturile de venituri din grupa 70 sunt conturi de pasiv si incep a functionaprin creditare. Creditarea se face, de regula, in corespondenta cu debitarea unor conturi decreante atasate, pentru veniturile din dobanzi, de titluri, pentru veniturile create de acestea sauprin debitarea contului 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul unor venituri laoperatiunile in devize.Exemple de contabilizare:16. Dobanzi din operatiuni cu BNR:1172 7011Creante atasate Dobanzi de la BNR17. Dobanzi de la credite acordate bancilor corespondente:1272 7012Creante atasate Dobanzi de la conturile de

corespondent18. Dobanzi de la un credit la termen acordat unei alte banci:1417 70142Creante atasate Dobanzi de la creditele latermen19. Dobanzi de la un credit la termen in devize acordat unei alte banci:3722 70142Contravaloarea pozitiei deschimbDobanzi de la creditele latermen20. Dobanzi la operatiuni de primire in pensiune:1517 7015Creante atasate Dobanzi de la valorile primitein pensiune21. Dobanzi de la operatiuni de scontare:376 = 70211Venituri inregistrate in avans Dobanzi din operatiuni descont si asimilate22. Dobanzi de la operatiuni de factoring:376 = 70212Venituri inregistrate in avans Dobanzi din operatiuni defactoring23. Dobanzi debitoare la contul curent al unei persoane fizice:25171 7024Creante atasate Dobanzi de la conturile curentedebitoare24. Comisioane incasate pentru operatiuni cu clientela:2511 7029Conturi curente Comisioane25. Reevaluarea titlului de tranzactie in urma cresterii cursului:3021 = 7032Titluri de tranzactie Venituri din titluri detranzactie26. Diferenta favorabila inregistrata la vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, inconditiile in care pretul de vanzare este superior valorii din contabilitate:333 = 7032Conturile societatilor de bursa Venituri din titluri detranzactie27. Incasarea dividendului in cont propriu la un titlu de plasament (actiune):111 = 70333Cont curent la BNR Dividende si venituri asimilate28. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune:3037 = 70331Creante atasate Dobanzi

29. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii unui titlu de investitii:3041 = 70342Titluri de investitii Venituri din titluri de investitii30. Inregistrarea diferentei de curs favorabile la operatiuni in devize:3722 = 7071Contravaloarea pozitiei deschimbVenituri din operatiuni deschimb sau arbitraj31. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile la operatiuni in devize:3722 = 7061Contravaloarea pozitiei deschimbVenituri din operatiuni deschimb si arbitraj32. Esalonarea pe venituri a deportului de primit la operatiuni in devize:378 = 70172Venituri de primit Report /deport7.2.2. VENITURI DIVERSE DIN EXPLOATAREVeniturile diverse din exploatare reprezinta transferuri de cheltuieli catre alte bancisau subunitati bancare, venituri din operatiuni efectuate in comun sau venituri din activitateasubunitatilor bancare din strainatate. Tot aici mai sunt cuprinse si venituri realizate la cesiuneaimobilizarilor sau cote-parti din subventiile de investitii.Contabilizarea operatiunilorContabilizarea acestor operatiuni se face cu ajutorul conturilor din grupa 74 –Venituri diverse din exploatare:Grupa 74 – Venituri diverse din exploatare741 – Cheltuieli refacturate7411 – Cheltuieli refacturate societatilor grupului7412 – Cheltuieli refacturate altor societati742 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun743 – Cota-parte din cheltuielile sediului social746 – Venituri din cesiunea imobilizarilor7461 – Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale7462 – Venituri din cesiunea imobilizarilor financiare747 – Venituri accesorii7471 – Venituri privind imobilele legate de exploatare7472 – Venituri din activitati nebancare7479 – Alte venituri accesorii749 – Alte venituri diverse din exploatare7491 – Transferuri de cheltuieli de exploatare nebancara

7492 – Cota-parte din subventiile de investitii trecuta la venituri7493 – Venituri din subventii de exploatare7494 – Venituri din productia de imobilizari7495 – Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor7499 – Alte venituriConturile pentru venituri diverse din exploatare sunt conturi de activ. Se pot creditain corespondenta cu conturi din clasa 3, in cazul unor venituri de primit sau al debitorilor, cucontul 5412, pentru subventii de primit sau cu contul 3722, pentru venituri in devize.Exemple de contabilizare1. Venituri in devize aferente activitatii subunitatilor din strainatate:3722 = 743Contravaloarea pozitiei deschimbCota-parte din cheltuielilesediului social2. Venituri din cesiunea imobilizarilor:3556 = 7461Alti debitori diversi Venituri din cesiuneaimobilizarilor necorporale sicorporale3. Venituri din valorificarea unor bunuri la executarea garantiilor:3556 = 7495Alti debitori diversi Venituri privind bunurilemobile si imobile dinexecutarea creantelor7.2.3. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI DIN CREANTE NERECUPERABILEVeniturile din provizioane apar atunci cand se anuleaza total sau partial un proviziondatorita faptului ca activul pentru care s-a provizionat este vandut sau iese din evidenta bancii.La fel se procedeaza si in cazul diminuarii sau disparitiei riscurilor pentru care s-a provizionat.Contabilizarea operatiunilorEvidenta acestor operatiuni se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi de venituri:Grupa 76 – Venituri din provizioane si venituri din creante nerecuperabile761 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare7611 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit7612 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda762 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela7621 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit7622 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda

763 – Venituri din provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse7631 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor7632 – Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurior7637 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizate7641 – Venituri din provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilorcomerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu7642 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor7647 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice765 – Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli7651 – Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prinsemnatura7652 – Venituri din provizioane pentru facilitatile acordate personalului7653 – Venituri din provizioane pentru risc de tara7657 – Venituri din provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli766 – Venituri din provizioane reglementate767 – Venituri din recuperari de creante amortizateAceste conturi de activ sunt creditate in corespondenta cu debitul conturilor deprovizioane specifice diferitelor active sau riscuri.Exemple de contabilizare1. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiunile interbancare:1911 = 761Provizioane specifice de risc decreditVenituri din provizioanepentru creante din operatiuniinterbancare2. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiuni cu clientela:2912 = 7622Provizioane specifice pentrurisc de dobandaVenituri din provizioanespecifice de risc de credit3. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru deprecierea titlurilor de plasament:3911 = 76311Provizioane pentru depreciereatitlurilor de plasamentVenituri din provizioane

pentru deprecierea titlurilor deplasament4. Diminuari sau anulari de provizioane in devize, constituite pentru riscul de tara:553 = 7653Provizioane pentru riscuri detaraVenituri din provizioanepentru riscuri de tara7.2.4. VENITURI EXCEPTIONALEVeniturile exceptionale sunt venituri care nu sunt legate de activitatea curenta abancii. Ele se impart in doua grupe: venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si venituriexceptionale din provizioane.Contabilizarea operatiunilorEvidenta veniturilor exceptionale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 77:Grupa 77 – Venituri exceptionale771 – Venituri exceptionale din operatiuniler de gestiune7711 – Venituri din despagubiri si penalitati7712 – Alte venituri exceptionale din operatiuni de gestiune773 – Venituri exceptionale din provizioane7731– Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si cheltuieli7732 – Venituri exceptionale din provizioane pentru deprecieri7733 – Venituri exceptionale din provizioane reglementate777 – Alte venituri exceptionaleConturile din grupa 77 sunt conturi de activ. Ele se pot credita in contrapartida cu uncont de trezorerie, la incasarea despagubirilor si penalitatilor sau cu contul 559 – Alteprovizioane, in cazul veniturilor exceptionale din provizioane.Exemple de contabilizare1. Penalitati incasate de la clienti:2511 = 7711Conturi curente Venituri din despagubiri sipenalitati2. Despagubiri incasate in numerar:101 = 7711Casa Venituri din despagubiri sipenalitati3. Venituri exceptionale din anulari sau diminuari de provizioane pentru riscuri si cheltuieli:559 = 7731Alte provizioane Venituri exceptionale dinprovizioane pentru riscuri sicheltuieli

7.2.5. VENITURI DIN RELUAREA REZERVEI GENERALE PENTRU RISCULDE CREDITBancile isi creaza o rezerva determinata procentual la volumul creditelor acordate.Nivelul acestei rezervei se actualizeaza in functie de variatia volumului creditelor. In cazul incare ea trebuie diminuata, apare un venit pentru banca evidentiat in contul 781 – Venituri dinreluarea rezervei generale pentru riscul de credit. Operatiunea se face in corespondenta cudebitul contului 514 - Rezerva generala pentru riscul de credit, conform reglementarilor legale:514 = 781Rezerva generala pentru risculde credit, conformreglementarilor legaleVenituri din reluarea rezerveigenerale pentru riscul de credit7.3. EXEMPLE DE INTREBARI1. Prezentati grupa de cheltuieli cu provizioanele si pierderi din creante nerecuperate.2. Cum se inregistreaza diferentele favorabile si nefavorabile la operatiunile cu devize ?3. Dobanda de platit la un depozit la termen deschis la banca de o alta banca se inregistreazaastfel:a. 1327 = 60132b. 1327 = 111c. 111 = 1327d. 60132 = 1327e. 1327 = 701324. Care este semnificatia contabila a urmatoarei operatiuni: 2912 = 7622 ?a. majorarea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientelab. diminuarea unui provizion constituit pentru operatiuni interbancarec. anularea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientelad. constituirea unui provizion pentru deprecierie. trecerea pe venituri a pierderilor din operatiuni cu clientela5. La amortizarea primei la un titlu de investitii se face urmatoarea inregistrare:a. se debiteaza contul 60342b. se debiteaza contul 3041c. se crediteaza contul 70342d. se debiteaza contul 111e. se crediteaza contul 60342C A P I T O L U L 8

OPERATIUNI IN DEVIZEOperatiuni in devize sunt operatiuni efectuate in alte monede decat monedanumita locala sau nationala (leul in cazul Romaniei), folosita de obicei pentru tinereacontabilitatii.Operatiunile in devize se pot clasifica dupa mai multe criterii:1. dupa natura operatiunii:operatiuni de schimb la vedere;operatiuni de schimb la termen;operatiuni cu titluri in devize;operatiuni privind conturile curente, de corespondent, de depozit;credite si depozite in devize.2. dupa natura participantilor:operatiuni in devize cu clientela bancara si financiara;operatiuni in devize cu clientela nebancara;operatiuni cu titluri in devize;operatiuni de SWAP.3. dupa riscul asumat:operatiuni cu risc de schimb – sunt operatiuni ce implica intrari sau iesiri de devizedin patrimoniu;operatiuni fara risc de schimb – sunt operatiuni ce nu implica intrari sau iesiride devize din patrimoniu.Manifestarea riscul valutar duce la afectarea patrimoniului si rezultatelorfirmei, in conditiile variatiei cursului valutar. Masurarea riscului valutar se realizeaza prinintermediul pozitiei de schimb.Pozitia de schimb reprezinta soldul net al patrimoniului intr-o anumita deviza.Pozitia de schimb poate fi scurta sau lunga. Este scurta atunci cand pasivele intr-omoneda straina sunt mai mari decat activele in aceiasi moneda. Daca activele in monedastraina sunt superioare pasivelor, pozitia de schimb este lunga.De asemenea, pozitia de schimb poate fi structurala sau operationala. Pozitiade schimb structurala evidentiaza activele imobilizate, exprimate in devize, ca deexemplu: activele fixe ce doteaza subunitatile din strainatate, titluri de participare, titluride investitii. Pozitia de schimb operationala reprezinta diferenta dintre pozitia de schimbtotala si pozitia de schimb structurala.Pozitia de schimb este surprinsa in contabilitate print-un cont, ce poartaaceiasi denumire. Contul “Pozitia de schimb” functioneaza in paralel cu un al doilea cont,

“Contravaloarea pozitiei de schimb”, Aceste doua conturi realizeaza o corespondentaintre contabilitatea in devize si contabilitatea in lei.8.1. OPERATIUNI DE SCHIMB LA VEDEREOperatiunile de schimb la vedere, cunoscute si sub numele de operatiuni spot,sunt operatiuni de cumparare sau vanzare de devize, incheiate la cursul la vedere (cursspot), la care tranzactia si decontarea au loc in acelasi timp sau , de regula, sunt despartitede un interval de timp de maximum 48 ore (doua zile lucratoare). In cazul decontariidupa doua zile, cursul folosit este acelasi curs din ziua incheierii tranzactiai. Astfel, incadrul unei operatiuni de schimb se convine ca partenerii sa schimbe o cantitate dintr-oanumita moneda pe o cantitate dintr-o alta moneda. De obicei, pentru schimbul fizic demoneda se utilizeaza conturile de corespondent (121, 122) si contul curent la BNR,numai in cazul monedei nationale.Contabilizarea operatiunilorEvidenta contabila a operatiunilor de schimb la vedere se tine cu ajutorulcontului 931 – Operatiuni de schimb la vedere, cont extrabilantier, pentru angajamentelede schimb, iar bilantier utilizand contul 372 – Conturi de ajustare:372 – Conturi de ajustare3721 – Pozitie de schimb3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb3723 – Conturi de ajustare devize3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului931 – Operatiuni de schimb la vedere9311 – Lei cumparati si inca neprimiti9312 – Devize cumparate si inca neprimite9313 – Lei vanduti si inca nelivrati9314 – Devize vandute si inca nelivrate936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului9361 – Pozitia de schimb9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb9363 – Conturi de ajustare devizeConturile de ajustare (372) sunt conturi bifunctionale. Contul 3721 – Pozitiade schimb inregistreaza sumele in devize achizitionate sau vandute. El se crediteaza laintrarea devizelor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea acestora, in corespondenta cu

un cont de trezorerie. Contul 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb functioneaza inparalel cu contul 3721, reflectand in lei sumele in devize intrate sau iesite in patrimoniu.Din punct de vedere tehnic, el se situeaza pe o pozitie opusa contului 3721, debitandu-sela cumparea devizelor si creditandu-se la vanzarea acestora, in contrapartida cu un contde trezorerie. Valoarea in lei a devizelor schimbate, evidentiata in contul 3722, seactualizeaza la cursul zilei cu ajutorul contului 3723 – Conturi de ajustare devize. Daca lasfarsitul operatiunii se degaja un rezultat favorabil sau nefavorabil, datorat modificarilorde curs, va fi preluat pe conturi de venituri sau cheltuieli: 6061 – Pierderi din operatiunide schimb si arbitraj, respectiv 7061 – Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj.Pentru inregistrarea angajamentelor se foloseste contul 936 – Conturi deajustare devize in afara bilantului. Acest cont functioneaza in mod asemanator contului372, insa in contrapartida cu unul dintre conturile de la 931 – Operatiuni de schimb lavedere, in functie de natura operatiunii.Exemple de contabilizare:Inregistrari privind cumpararea de devize.1. Inregistrarea tranzactiei in devize, prin conturi extrabilantiere:2.9312 = 9361Devize cumparate si incaneprimitePozitia de schimb3. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:4.9362 = 9313Contravaloarea pozitiei deschimbLei vanduti si inca nelivrati5. Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:9362 = 9363Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize6. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:3723 = 3722Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de

schimb7. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:9363 = 9362Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb8. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize9. Livrarea devizelor:121 = 3721Cont de corespondent la banci Pozitia de schimb10. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate:3722 = 111Contravaloarea pozitiei deschimbCont curent la BNR11. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor:9361 = 9312Pozitia de schimb Devize cumparate si incaneprimite12. Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse:9313 = 9362Lei vanduti si inca nelivrati Contravaloarea pozitiei deschimb13. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devizesau3723 = 3722Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb14. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile (cursul creste) saunefavorabile (cursul scade):3722 = 7061Contravaloarea pozitiei deschimbVenituri din operatiuni deschimb si arbitrajsau6061 = 3722Pierderi din operatiuni de

schimb sau arbitrajContravaloarea pozitiei deschimbInregistrari privind vanzarea de devize:1. Inregistrarea tranzactiei in devize, prin conturi extrabilantiere:9361 = 9314Pozitia de schimb Devize vandute si incanelivrate2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:9311 = 9362Lei cumparati si inca neprimiti Contravaloarea pozitiei deschimb3. Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:9363 = 9362Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb4. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize5. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:9362 9363Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize6. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:3723 3722Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb7. Livrarea devizelor:3721 121Pozitia de schimb Conturi de corespondenta labanci8. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate:111 3722Cont curent la BNR Contravaloarea pozitiei deschimb9. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor:9314 9361Devize vandute si inca nelivrate Pozitia de schimb10. Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse:9362 9311Contravaloarea pozitiei deschimbLei cumparati si inca neprimiti

11. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize:3723 3722Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimbsau3722 3723Contravaloarea pozitiei descimbConturi de ajustare devize8.2. OPERATIUNI DE SCHIMB LA TERMENOperatiunile de schimb la termen sunt operatiuni de vanzare sau cumpararede devize, la care intervalul de timp ce desparte tranzactia de livrarea sumelor este maimare de doua zile lucratoare. Decontarea operatiuni se face la un curs stabilit princontract la incheierea tranzactiei si operabil in viitor, la livrarea sumelor. Acesta estecursul la termen sau cursul forward.Cursul la termen este un curs la vedere majorat cu reportul sau micsorat cudeportul existent pentru valuta tranzactionataOperatiunile de schimb la termen se clasifica in doua grupe:operatiuni de schimb speculative sau la termen sec;operatiuni de schimb de acoperire.Operatiuni de schimb la termen speculative reprezinta vanzari sau cumpararide devize, urmate de rascumparari sau revanzari in scopul obtinerii unui profit, prinvalorificarea unor oportunitati conjucturale existente pe piata.Operatiuni de acoperire sunt operatiuni de schimb la termen prin care seurmareste reducerea sau eliminarea riscului valutar in conditiile variatiei cursului valutar.Contabilizarea operatiunilorPentru evidentierea in contabilitate a operatiunilor de schimb la termen seapeleaza la urmatoarele conturi:372 – Conturi de ajustare3721 – Pozitie de schimb3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb3723 – Conturi de ajustare devize3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului933 – Operatiuni de schimb la termen9331 – Lei de primit contra devize de livrat9332 – Devize de livrat contra lei de primit9333 – Devize de primit contra lei de livrat9334 – Lei de livrat contra devize de primit9335 – Devize de primit contra devize de livrat9336 – Devize de livrat contra devize de primit934 – Report / deport calculat anticipat

9341 – Report / deport de primit9342 – Report / deport de platit936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului9361 – Pozitia de schimb9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb9363 – Conturi de ajustare devizeInregistrarea livrarilor de devize se face in mod asemanator operatiunilor deschimb la vedere, utilizand contul 372 – Conturi de ajustare. Pentru evidentiereaangajamentelor de schimb exista contul 936 – Conturi de ajustare devize in afarabilantului, prezentat in cadrul operatiunilor de schimb la vedere. Acest cont isi gasestecontrapartida insa in contul 933 – Operatiuni de schimb la termen, folosit in functie denatura operatiunii.Operatiunile de schimb la termen de acoperire au specific utilizarea contului934 – Report /deport calculat anticipat. Contul 9341 – Report /deport de primit este uncont de pasiv. Se crediteaza cu deportul de primit la cumpararea devizelor sau reportul deprimit la vanzarea devizelor in corespondenta cu contul 9362 – Contravaloarea pozitieide schimb sau unul dintre conturile de operatiuni de schimb la termen (933) si sedebiteaza la esalonarea reportului sau deportului de primit in corespondenta cu contul 378– Venituri de primit.Contul 9342 – Report /deport de platit este un cont de activ. Se debiteaza cudeportul de platit la vanzarea devizelor sau reportul de platit la cumpararea devizelor,incorespondenta cu contul 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb sau unul dintreconturile de operatiuni de schimb la termen (933) si se crediteaza la esalonareadeportului sau reportului de platit in corespondenta cu contul 377 – Cheltuieli de platit.Cele doua conturi de regularizare, 377 si 378, se crediteaza sau debiteaza laexecutarea ordinului de schimb, in raport cu un cont de trezorerie.Exemple de contabilizareOperatiuni speculative – cumparari de devize1. Emiterea ordinului de cumparare (operatiune extrabilantiera):9333 = 9361Devize de primit contra lei delivratPozitia de schimb

2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:9362 = 9334Contravaloarea pozitiei deschimbLei de livrat contra devize deprimit3. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturiextrabilantiere:9362 = 9363Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devizesau9363 = 9362Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb4. Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustaresau3723 = 3722Conturi de ajustare Contravaloarea pozitiei deschimb5. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor cumparate:9361 = 9333Pozitia de schimb Devize de primit contra lei delivrat6. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor:% = 93629334Lei de livrat contra devize deprimit9363Conturi de ajustare devizeContravaloarea pozitiei deschimbsau9334 = %Lei de livrat contra devize deprimit9362Contravaloarea pozitiei deschimb

9363Conturi de ajustare devize7. Livrarea devizelor:121 = 3721Conturi de corespondent Pozitia de schimb8. Contravaloarea devizelor primite:3722 = %Contravaloarea pozitiei deschimb111Cont curent la BNR3723Conturi de ajustare devizesau% = 1113722Contravaloarea pozitiei deschimb3723Conturi de ajustare devizeCont curent la BNROperatiuni speculative – vanzari de devize:1. Emiterea ordinului de vanzare (operatiune extrabilantiera):9361 9332Pozitia de schimb Devize de livrat contra lei deprimit2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:9331 9362Lei de primit contra devize delivratContravaloarea pozitiei deschimb3. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturiextrabilantiere:9363 = 9362Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimbsau9362 = 9363Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize4. Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere:3723 = 3722Conturi de ajustare Contravaloarea pozitiei de

schimbsau3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare5. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor:9332 9361Devize de livrat contra lei deprimitPozitia de schimb6. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor:9362 %Contravaloarea pozitiei deschimb9331Lei de primit contra devize delivrat9363Conturi de ajustare devizesau% 93319362Contravaloarea pozitiei deschimb9363Conturi de ajustare devizeLei de primit contra devize delivrat7. Livrarea devizelor:3721 121Pozitia de schimb Cont de corespondent8. Contravaloarea in lei a devizelor vandute:% 3722111Cont curent la BNR3723Conturi de ajustare devizeContravaloarea pozitiei deschimbsau111 %Cont curent la BNR 3722Contravaloarea pozitiei deschimb3723

Conturi de ajustare devizeOperatiuni speculative – schimb de devize contra alte devize (FRF contra DEM):1. Emiterea ordinului de vanzare franci francezi contra marci germane:9361 = 9336Pozitiea de schimb / FRF Devize de livrat contra devizede primit / FRF9335 = 9361Devize de primit contra devizede livrat / DEMPozitia de schimb / DEM2. Stingerea angajamentelor la livrare:9336 = 9361Devize de livrat contra devizede primit / FRFPozitia de schimb / FRF9361 = 9335Pozitia de schimb / DEM Devize de primit contra devizede livrat / DEM3. Livrarea devizelor:3721 = 121Pozitia de schimb / FRF Cont de corespondenta / FRF121 = 3721Cont de corespondenta / DEM Pozitia de schimb / DEMOperatiuni de acoperire – cumparare de devize:1. Emiterea ordinului de cumparare:9333 = 9361Devize de primit contra lei delivratPozitia de schimb2. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate in conditiile in care devizainregistreaza un report:% = 93349362Contravaloarea pozitiei deschimb9342Report /deport de platitLei de primit contra devize delivrat3. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate, in conditiile in care devizainregistreaza un deport:9362 = %Contravaloarea pozitiei deschimb9334

Lei de primit contra devize delivrat9341Report /deport de primit4. Esalonarea pe cheltuieli a reportului de platit:60172 = 377Report /deport Cheltuieli de platit5. Esalonarea pe venituri a deportului de primit:378 = 70172Venituri de primit Report /deport6. Reevaluarea periodica a devizelor:9362 = 9363Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize3723 = 3722Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb7. Inchiderea conturilor de ajustare:9363 = 9362Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize8. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor:9361 = 9333Pozitia de schimb Devize de primit contra lei delivrat9. Contravaloarea in lei a angajamentelor:9334 = %Lei de primit contra devize delivrat9362Contravaloarea pozitiei deschimb9342Report /deport de platitsau% = 93629334Lei de primit contra devize delivrat9341Report /deport de primit

Contravaloarea pozitiei deschimb10. Livrarea devizelor:121 = 3721Conturi de corespondenta Pozitia de schimb11. Contravaloarea in lei a devizelor livrate:% = 1113722Contravaloarea pozitiei deschimb377Cheltuieli de platitCont curent la BNRsau3722 = %Contravaloarea pozitiei deschimb111Cont curent la BNR378Venituri de primit8.3. OPERATIUNI DE SWAPSwap-ul (schimb in limba engleza) de devize reprezinta o operatiune princare se vinde si se cumpara simultan aceiasi suma in doua valute diferite avand decontarila cursuri si date stabilite la incheirea tranzactiei. Operatiunile de swap au la baza unimprumut obtinut intr-o deviza pentru folosit la creditarea intr-o alta deviza. Cele douaoperatiuni se deruleaza simultan si au aceiasi contrapartida.Exista doua tipuri de swap-uri in devize:swap de trezorerie (swap cambist) – reprezinta doua operatiuni de schimb a uneisume nominale in devize, la doua cursuri diferite: cursul la vedere utilizat la incheiereatranzactiei si cursul la termen utilizat la scadenta operatiunii. De fapt, avem de-a face cuo combinare dintre o operatiune de schimb la vedere si o operatiune de schimb la termen.Pentru perioada schimbului nu se platesc dobanzi, deoarece scestea sunt cuprinse incursul la termen;swap financiar (swap lung) - se deosebeste de swap-ul de trezorerie prin aceea ca peperioada schimbului partile isi platesc reciproc dobanzi la devizele imprumutate. De

obicei, swap-ul financiar este utilizat pentru sume mai mari schimbate pe perioade mailungi.Contabilizarea operatiunilor:Swap-ul de trezorerie se inregistreaza contabil in mod asemanatoroperatiunilor de schimb la termen.Swap-ul financiar se inregistreaza initial ca o operatiune de schimb la vedere,iar in final ca o operatiune de schimb la termen. Periodic sunt contabilizate dobanzile deplatit sau de incasat.Exemple de contabilizare:Swap de trezorerie:1. Ordinul de cumparare la vedere a devizelor:9312 = 9361Devize cumparate si incaneprimitePozitia de schimb2. Contravaloarea in lei a devizelor de cumparat:9362 = 9313Contravaloarea pozitiei deschimbLei vanduti si inca nelivrati3. Ordinul de vanzare la termen a devizelor:9361 = 9332Pozitia de schimb Devize de livrat contra lei deprimit4. Contravaloarea in lei a devizelor de vandut:9331 = 9362Lei de primit contra devize delivratContravaloarea pozitiei deschimb5. Stingerea angajamentelor pentru operatiunea de cumparare la vedere, la livrareadevizelor:9361 = 9312Pozitia de schimb Devize cumparate si incaneprimite6. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:9313 = 9362Lei vanduti si inca nelivrati Contravaloarea pozitiei deschimb7. Livrarea devizelor pentru operatiunea la vedere:121 = 3721Cont de corespondenta Pozitia de schimb

8. Contravaloarea devizelor cumparate la vedere:3722 = 111Contravaloarea pozitiei deschimbCont curent la BNR9. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente favorabile:9362 = 9363Contravaloarea pozitiei deschimbCont de ajustare devize10. Inregistrarea bilantiera a diferentei favorabile:3723 = 3722Cont de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimbsi3722 = 7061Contravaloarea pozitiei deschimbVenituri din operatiuni deschimb si arbitraj11. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente nefavorabile:9363 = 9362Cont ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb12. Inregistrarea bilantiera a diferentei nefavorabile:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbCont ajustare devizesi6061 = 3722Pierderi din operatiuni deschimb si arbitrajContravaloarea pozitiei deschimb13. Stingerea angajamentelor privind livrarea la termen a devizelor:9332 = 9361Devize de livrat contra lei deprimitPozitia de schimb14. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:% = 93319362Contravaloarea pozitiei deschimb9363

Cont ajustare devizeLei de primit contra devize delivratrespectiv9362 = %Contravaloarea pozitiei deschimb9331Lei de primit / deviz de livrat9363Cont de ajustare devize15. Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferentele favorabile:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbCont ajustare devize16. Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferente nefavorabile:3723 = 3722Cont ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb17. Livrarea devizelor la termen:3721 = 121Pozitia de schimb Cont curent la BNR18. Contravaloarea in lei a devizelor livrate la termen:111 = 3722Cont curent la BNR Contravaloarea pozitiei deschimbSwap financiar:1. Inregistrarea ordinului de vanzare / cumparare a devizelor la vedere:9361 – deviza vanduta = 9314 – deviza vandutaPozitia de schimb Devize vandute si incanelivrate9312 – deviza cumparata = 9361 – deviza cumparataDevize cumparate si incaneprimitePozitia de schimb2. Contravaloarea in lei a ordinului la vedere:9362 – deviza cumparata = 9362 – deviza vandutaContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei deschimb3. Inregistrarea ordinului de cumparare / vanzare a devizelor la termen:9335 – deviza cumparata = 9361 – deviza cumparataDevize de primit contra devizede livrat

Pozitia de schimb9361 – deviza vanduta = 9336 – deviza vandutaPozitia de schimb Devize de livrat contra devizedeprimit4. Contravaloarea in lei a ordinului la termen:9362 – deviza cumparata = 9362 – deviza vandutaContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei deschimb5. Stingerea angajamentelor la livrarea la vedere:9314 – deviza vanduta = 9361 – deviza vandutaDevize vandute si inca nelivrate Pozitia de schimb9361 – deviza cumparata = 9312 – deviza cumparataPozitia de schimb Devize cumparate si incaneprimite6. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:9362 – deviza vanduta = 9362 – deviza cumparataContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei deschimb7. Livrarea devizelor la vedere:3721 – deviza vanduta = 121 – deviza vandutaPozitia de schimb Cont curent la BNR121 – deviza cumparata = 3721 – deviza cumparataConturi de corespondent Pozitia de schimb8. Contravaloarea in lei a devizelor schimbate:3722 – deviza cumparata = 3722 – deviza vandutaContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei deschimb9. Inregistrarea dobanzii la devizele vandute:378 = 3721Venituri de primit Pozitia de schimb10. Inregistrarea dobanzii la devizele cumparate:3721 = 377Pozitia de schimb Cheltuieli de platit11. Contravaloarea in lei a dobanzilor de platit si de incasat:3722 – deviza vanduta = %Contravaloarea pozitiei deschimb3722 – deviza cumparataContravaloarea pozitiei deschimb

7061Venituri din operatiuni deschimb si arbitrajsau% = 3722 – deviza cumparata3722 – deviza vandutaContravaloarea pozitiei deschimb6061Pierderi din operatiuni deschimb si arbitrajContravaloarea pozitiei deschimb12. Plata dobanzii:377 = 121Cheltuieli de platit Cont curent la BNR13. Incasarea dobanzii:121 = 378Cont curent la BNR Venituri de primit14. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor la termen:9361 – deviza cumparata = 9335 – deviza cumparataContravaloarea pozitiei deschimbDevize de primit contra devizede livrat9336 – deviza vanduta = 9361 – deviza vandutaDevize de livrat contra devizede primitContravaloarea pozitiei deschimb15. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:9362 – deviza vanduta = 9362 – deviza cumparataContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei deschimb16. Livrarea devizelor la termen:121 – deviza cumparata = 3721 – deviza cumparataConturi de corespondent Pozitia de schimb3721 – deviza vanduta = 121 – deviza vandutaPozitia de schimb Conturi de corespondent17. Contravaloarea devizelor livrate:3722 – deviza cumparata = 3722 – deviza vandutaContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei de

schimb8.4. CONTURI CURENTE IN DEVIZEConturile curente in devize ale clientilor functioneaza in mod asemanator cucele in lei. Operatiunile au loc in numele si in contul clientilor si nu implica un risc deschimb. Din punct de vedere contabil, conturile 3721 – Pozitia de schimb si 3722 –Contravaloarea pozitiei de schimb apar numai in cazul evidentierii dobanzii in devize siincasarii unor comisioane de catre banca. Afirmatiile sunt valabile si pentru constituireadepozitelor clientelei.Exemple de contabilizare1. Incasare in contul clientilor:121 = 2511Conturi de corespondent Cont curent client2. Plata din contul clientului:2511 = 121Cont curent client Conturi de corespondent3. Constituirea de catre client a unui depozit la termen in devize:2511 = 2532Cont curent client Depozit la termen4. Lichidarea unui depozit la vedere al clientului:2531 = 2511Depozite la vedere Cont curent client8.5. CREDITE SI IMPRUMUTURI IN DEVIZEOperatiunile de creditare si imprumut in devize nu se deosebesc deoperatiunile in lei. Ele nu provoaca un risc de schimb, atat timp cat se inchid normal, prinrambursare la scadenta. In schimb, dobanzile aferente acestor operatiuni necesitautilizarea conturilor de ajustare devize.Angajamentele privind creditele acordate, dar nelivrate si imprumuturilecontractate, dar neprimite sunt evidentiate in conturi extrabilantiere: 9321 – Devize datecu imprumut si inca nelivrate, 9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite si 999 –Contrapartida. Periodic, dobanzile de platit sau de incasat sunt inregistrate in conturi dedatorii sau creante atasate, in corespondenta cu contul 3721 – Pozitia de schimb.Concomitent, dobanzile in devize sunt evidentiate in lei prin contul 3722 –Contravaloarea pozitiei de schimb, in contrapartida cu un cont de cheltuieli sau venituri.Exemple de contabilizare:Credite

1. Angajament de acordare a creditului:9321 = 999Devize date cu imprumut si incanelivrateContrapartida2. Acordarea unui credit la termen catre o alta banca prin cont nostro:1412 = 121Credite la termen acordatebancilorConturi de corespondenta3. Stingerea angajamentului la acordarea creditului:999 = 9321Contrapartida Devize date cu imprumut siincs nelivrate4. Inregistrarea dobanzii de incasat de la clientul debitor:2027 = 3721Creante atasate Pozitia de schimb3722 = 7021Contravaloarea pozitiei deschimbDobanzi de la creantecomerciale si credite acordateclientelei5. Incasarea dobanzii:121 = 1417Conturi de corespondent Creante atasate2511 = 2027Cont curent client Creante atasate6. Rambursarea creditului de catre clientul debitor:2511 = 2021Cont curent client Credite de trezorerieImprumuturi1. Angajament de primire a imprumutului:999 9322Contrapartida Devize luate cu imprumut siinca neprimite2. Primirea unui imprumut la termen de la o alta banca, prin conturi nostro:121 1422Conturi de corespondent Imprumuturi la termen primitede la alte banci3. Stingerea angajamentului la primirea imprumutului:9322 999Devize luate cu imprumut siinca neprimiteContrapartida4. Rambursarea creditului catre banca creditoare:

1422 121Imprumuturi la termen primitede la alte banciConturi de corespondentrepectiv1421 122Imprumuturi de pe o zi pe altaprimite de la alte banciConturi de corespondent8.6. OPERATIUNI DE SCHIMB MANUALSchimbul manual este o operatiune prin care o cantitate de moneda esteschimbata fizic contra unei alte monede. Aceasta este una dintre cele mai vechi operatiuniin devize derulate de banci. La schimbul manual diferenta dintre cursul la vanzare sicursul la cumparare este mai mare, in conditiile in care sumele tranzactionate sunt maimici si manipularea mai complicata.Operatiunea se desfasoara prin intermediul conturilor ’’Pozitia de schimb’’ si’’Contravaloarea pozitiei de schimb’’. Exista posibilitatea, ca in cazul in care apare undeficit sau un excedent de devize la ghiseu, sa se aprovizioneze sau sa-si verse surplusulcu ajutorul unui cont de trezorerie. La sfarsitul zilei, soldul contului ’’Contravaloareapozitiei de schimb’’ reprezinta pretul stocului de devize. Diferenta dintre acesta sivaloarea devizelor la cursul zilei reprezinta rezultatul exercitiului.Exemple de contabilizare1. Inregistrarea stocului initial la inceputul zilei:101 = 3721Casa / devize Pozitia de schimb2. Contravaloarea in lei a stocului de devize:3722 = 101Contravaloarea pozitiei deschimbCasa / lei3. Vanzare de devize:3721 = 101Pozitia de schimb Casa / devize4. Contravaloarea in lei a devizelor vandute:101 = 3722Casa / lei Contravaloarea pozitiei deschimb5. Cumparare de devize:101 = 3721

Casa / devize Pozitia de schimb6. Contravaloarea in lei a devizelor cumparate:3722 = 101Contravaloarea pozitiei deschimbCasa / lei7. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente favorabile:3722 = 7061Contravaloarea pozitiei deschimbVenituri din operatiuni deschimb si arbitraj8. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente nefavorabile:6061 = 3722Pierderi din operatiunile deschimb si arbitrajContravaloarea pozitiei deschimb8.7. CECURI DE CALATORIECecurile de calatorie sau “traveller’s cheques” sunt cecuri emise sicomercializate la valori standard de catre banci sau agentii care le-au primit inconsignatie, clientilor care calatoresc in strainatate. Acestia pot sa le foloseasca la platasau sa le transforme usor in numerar. Daca nu sunt folosite, daca sunt pierdute sau furate,cecurile de calatorie pot fi rambursate. Principalul avantaj al cecurilor de calatorie ilconstituie siguranta data de obligativitatea semnarii lor la utilizare.Cumpararea cecurilor de calatorie se inregistreaza in contul 109 ''Altevalor'' si apoi sunt trimise periodic cu ajutorul contului 1611 ''Valori de recuperat'' laemitent, pentru incasare.Vanzarea cecurilor de calatorie se poate face atat catre clientii cu contuldeschis la banca emitenta cat si catre alti clienti si utilizeaza contul 1621 ''Alte sumedatorate''. Atat la vanzare cat si la cumparare pot fi percepute comisioane.Reglementarile intre banci si intre banci si clienti apeleaza la conturile de trezorerie.Exemple de contabilizare1. Emiterea unui cec de calatorie:3721 = 1621Pozitia de schimb Alte sume datorate2. Contravaloarea in lei a cecului de calatorie emis:101 = 3722Casa Contraval. pozitiei de schimb

3. Incasarea unui comision la emiterea cecului de calatorie:101 = 7069Casa Comisioane4. Cumpararea unui cec de calatorie:109 = 3721Alte valori Pozitia de schimb5. Contravaloarea in lei a cecului de calatorie cumparat si incasarea unui comision:3722 = %Contravaloarea pozitiei deschimb101Casa7069Comisioane6. Remiterea cecului de calatorie spre incasare:1611 = 109Valori de recuperat Alte valori7. Incasarea cecului de calatorie de la emitent:121 = 1611Conturi de corespondent labanciValori de recuperat8.8. EXEMPLE DE INTREBARI1. Operatiuni in devize: definitie, clasificare, pozitia de schimb.2. Contabilizarea operatiunilor de schimb la vedere.3. Operatiunile de swap: definire, tipuri, contabilizare4. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 101 = 3721 ?a. cumparare de deviza la ghiseub. inregistrarea cresterii cursului valutarc. inregistrarea scaderii cursului valutard. cumparare de devize in conte. vanzare de devize in cont5. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la lichidarea unui depozit alclientului constituit in devize la vedere ?a. 2511 = 2531b. 111 = 2531c. 2531 = 2511d. 111 = 101e. 101 = 25316. Cum se inregistreaza cresterea cursului devizelor achizitionate la vedere ?a. 3721 = 3722b. 3723 = 3722c. 3722 = 3723d. 3722 = 3721

e. 3723 = 37217. Cum se inregistreaza livrarea devizelor la o operatiune speculativa de cumpararede devize?a. 3721 = 121b. 121 = 3722c. 3722 = 121d. 3721 = 3722e. 121 = 3721C A P I T O L U L 9OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUIOperatiunile in afara bilantului reprezinta angajamente date si primite in relatiile cutertii, precum si unele bunuri si operatiuni ce nu pot fi incluse in activul sau pasivul bilantierbancar. Angajamentele sunt de fapt drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii sistructurii patrimoniului bancii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare. Deexemplu, banca se angajeaza printr-o scrisoare de garantie sa plateasca la scadenta, in locul unuiclient, daca acesta nu o face. Pana la scadenta, angajamentul bancii nu creaza fluxuri financiare,nu aduce modificari in patrimoniu. Acestea sunt conditionate de o alta operatiune si anume deneexecutarea obligatiei de plata. In acest moment, angajamentul inregistrat in conturiextrabilantiere se transforma intr-o operatiune bilantiera.Pentru contabilizarea operatiunilor extrabilantiere exista clasa 9 – Operatiuni inafara bilantului. Specific acestor inregistrari contabile este faptul ca pentru majoritatea conturilor(exceptie fac conturile utilizate la operatiunile in devize) se foloseste drept cont corespondent inoperatiune contul 999 – Contrapartida.Operatiunile in afara bilantului sunt grupate in functie de natura lor astfel:angajamente de finantare;angajamente de garantie;angajamente privind titlurile;angajamente privind operatiunile in devize;angajamente diverse;angajamente inoielnice;conturi de evidenta.Aceasta grupare a operatiunilor in afara bilantului se regaseste si in planul contabil al

societatilor bancare. Conturile clasei 9 sunt conturi de activ sau de pasiv care se debiteaza saucrediteaza la aparitia angajamentului si la data realizarii sau la scadenta operatiunii bilantierecare conditionaza angajamentul, in functie de sensul acesteia.9.1. ANGAJAMENTE DE FINANTAREAngajamentele de finantare reprezinta promisiuni irevocabile de a pune la dispozitiefonduri in favoarea unui beneficiar. In raport cu banca, ele pot avea dublu sens. Ele seinregistreaza la nivelul finantarii prevazute in contract si se diminueaza pe masura ce fondurilesunt puse la dispozitie.Evidentierea contabila se face in baza urmatoarelor conturi din grupa 90 –Angajamente de finantare:Grupa 90 – Angajamente de finantare901 – Angajamente in favoarea altor banci902 – Angajamente primite de la alte banci903 – Angajamente in favoarea clientelei9031 – Deschideri de credite confirmate90311 – Garantii imobiliare90312 – Deschideri de credite documentare90319 – Alte deschideri de credite confirmate9032 – Acceptari sau angajamente de plata9039 – Alte angajamente in favoarea clientelei904 – Angajamente primite de la clientela financiara si institutiile administratiei publiceConturile de angajamentele date de banca in favoarea altor banci sau in favoareaclientilor (901, 903) sunt conturi de activ, ce se debiteaza la semnarea contractilui de finantare(de exemplu, contractul de creditare), in corespondenta cu contul 999 – Contrapartida si secrediteaza la punerea la dispozitie a fondurilor, in corespondenta cu acelasi cont.Exemple de contabilizare:1. Semnarea contractului de creditare catre o alta banca:901 = 999Angajamente in favoarea altorbanciContrapartida2. Acordarea creditului interbancar:999 = 901Contrapartida Angajamente in favoarea altorbanci3. Semnarea contractului de creditare a bancii de catre o alta banca:

999 = 902Contrapartida Angajamente primite de la altebanci4. Primirea imprumutului de la alta banca:902 = 999Angajamente primite de la altebanciContrapartida5. Semnarea contractului de creditare a unui client:903 = 999Angajamente in favoareaclienteleiContrapartida6. Acordarea creditului catre client:999 = 903Contrapartida Angajamente in favoareaclientelei9.2. ANGAJAMENTE DE GARANTIEAngajamentele de garantie reprezinta operatiuni prin care o persoana numita garantse angajeaza in favoarea unui beneficiar sa efectueze plata unei obligatii asumate de o altapersoana, in conditiile in care aceasta nu o poate efectua. Angajamentele de garantie pot fi datesau primite in relatie cu o alta banca sau cu clientela.In contabilitate, angajamentele de garantie sunt inregistrate in grupa 91 –Angajamente de garantie:Grupa 91 – Angajamente de garantie911 – Cautiuni, avaluri si alte garantii date altor banci9111 – Confirmari de deschideri de credite documentare9112 – Acceptari de plata9119 – Alte garantii date altor banci912 – Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte banci913 – Garantii date pentru clientela9131 – Cautiuni, avaluri si alte garantii91311 – Cautiuni imobiliare91312 – Cautiuni administrative si fiscale91313 – Garantii financiare91314 – Garantii de rambursare a creditelor acordate de alte banci9139 – Alte garantii date pentru clientela914 – Garantii primite de la clientela9141 – Garantii primite de la institutiile administratiei publice si asimilate9142 – Garantii primite de la asigurare si capitalizare9143 – Garantii primite de la clientela financiara9144 – Ipoteci imobiliare9145 – Gajuri cu deposedare

9146 – Gajuri fara deposedare9149 – Alte garantii primite de la clientelaConturile de garantii date de banca in favoarea tertilor (911 – Cautiuni, avaluri sialte garantii date altor banci si 913 – Garantii date pentru clientela) sunt conturi de activ. Elesunt debitate atunci cand banca isi ia angajamentul sa garanteze si sunt creditate la scadentaoperatiunii care conditioneaza angajamentul, cand acesta se stinge printr-o operatiune de plataefectuata de persoana pentru care s-a garantat sau de catre banca.Conturile de garantii primite de banca de la terti ( 912 – Cautiuni, avaluri si altegarantii primite de la alte banci si 914 – Garantii primite de la clientela) sunt conturi de pasiv.Ele sunt creditate atunci cand terti garanteaza pentru banca si sunt debitate la scadentaoperatiunii care conditioneaza angajamentul, cand acesta se stinge prin onorarea obligatiei decatre banca sau de catre garant. Pentru toate aceste conturi din grupa 91, debitarea sau creditarease face in corespondenta cu contul 999 – Contrapartida.Exemple de contabilizare:1. Avalizarea unui efect comercial de catre o alta banca in favoarea bancii:999 = 912Contrapartida Cautiuni, avaluri si altegarantii primite de la alte banci2. Stingerea angajamentului la scadenta, in urma incasarii titlului:912 = 999Cautiuni, avaluri si alte garantiiprimite de la alte banciContrapartida3. Garantie financiara data de banca pentru un client:913 = 999Garantii date pentru clientela Contrapartida4. Stingerea angajamentului de garantie, prin efectuarea platii de catre banca, in conditiile incare clientul nu si-a onorat obligatia asumata:999 = 913Contrapartida Garantii date pentru clientela9.3. ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILEAngajamentele privind titlurile reprezinta angajamente bancii de a primi un titlu saude a-l livra intr-o operatiune de cumparare, de vanzare, de cumparare sau vanzare cu posibilitate

de rascumparare sau in alte operatiuni cu titluri. Aceste angajamente sunt inregistrate incontabilitate prin intermediul conturilor din grupa 92 – Angajamente privind titlurile:Grupa 92 – Angajamente privind titlurile921 – Titluri de primit9211 – Titluri vandute cu posibilitate de cumparare9219 – Alte titluri de primit922 – Titluri de livrat9221 – Titluri cumparate cu posibilitate de rascumparare9229 – Alte titluri de livratContul 921- Titluri de primit este un cont de activ. Se crediteaza cu valoarea titlurilorcumparate si inca neprimite sau a titlurilor vandute cu posibilitate de cumparare si incanecumparate si se crediteaza la primirea acestor titluri, in corespondenta cu contul 999 –Contrapartida. Contul 922 – Titluri de livrat este un cont de pasiv. El se crediteaza cu valoareatitlurilor vandute si inca nelivrate sau a titlurilor cumparate pentru care nu s-a manifestat incaposibilitatea de rascumparare si se debiteaza la livrarea titlurilor, in corespondenta cu contul 999– Contrapartida.Exemple de contabilizare:1. Semnarea contractului de cumparare de titluri sau a unui ordin de cumparare pe piata:921 = 999Titluri de primit Contrapartida2. Livrarea titlurilor de catre vanzator catre banca:999 = 921Contrapartida Titluri de primit3. Vanzarea de titluri de catre banca:999 = 922Contrapartida Titluri de livrat4. Livrarea titlurilor vandute:922 = 999Titluri de livrat Contrapartida9.4. ANGAJAMENTE PRIVIND OPERATIUNILE IN DEVIZEAngajamentele privind operatiunile in devize sunt angajamente de primire sau livrarede devize sau lei, aparute in operatiuni de schimb sau de imprumut de devize. Pentru a evidentiacontabil aceste angajamente se folosesc conturile din grupa 93 – Operatiuni in devize:Grupa 93 – Operatiuni in devize

931 – Operatiuni de schimb la vedere9311 – Lei cumparati si inca neprimiti9312 – Devize cumparate si inca neprimite9313 – Lei vanduti si inca nelivrati9314 – Devize vandute si inca nelivrate932 – Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite933 – Operatiuni de schimb la termen9331 – Lei de primit contra devize de livrat9332 – Devize de livrat contra lei de primit9333 – Devize de primit contra lei de livrat9334 – Lei de livrat contra devize de primit9335 – Devize de primit contra devize de livrat9336 – Devize de livrat contra devize de primit934 – Report / deport calculat anticipat9341 – Report / deport de primit9342 – Report / deport de platit935 – Dobanzi neajunse la scadenta in devize acoperite la termen9351 – Dobanzi in devize acoperite la termen, de incasat9352 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de incasat9353 – Dobanzi in devize acoperite la termen, de platit9354 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de platit936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului9361 – Pozitia de schimb9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb9363 – Conturi de ajustare devizeSpre deosebire de restul conturilor in afara bilantului, conturile grupei 93 (exceptie932 – Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut) nu fac apel pentru corespondenta lacontul 999 – Contrapartida, ci la conturile 9361 – Pozitia de schimb si 9362 – Contravaloareapozitiei de schimb. Aceste conturi sunt bifunctionale si functioneaza dupa un mecanismasemanator celui intalnit la conturile 3721 – Pozitia de schimb si 3722 – Contravaloarea pozitieide schimb, pentru sume in devize, respectiv pentru sume in lei.Conturile de angajamente de primire a monedelor cumparate, lei sau devize, in cazuloperatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9311, 9312, 9331, 9333, 9335) sunt conturi deactiv. Ele sunt debitate in lei sau in devize la cumpararea monedelor si creditate la primirea

acestora, in corespondenta cu conturile 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb, respectiv9361 – Pozitia de schimb.Conturile de angajamente de livrare a monedelor cumparate, lei sau devize, in cazuloperatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9313, 9314, 9332, 9334, 9336) sunt conturi depasiv. Ele sunt creditate in lei sau devize la vanzarea monedelor si debitate la livrarea acestora, incorespondenta cu conturile 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb, respectiv 9361 – Pozitiade schimb. In cazul acestor operatiuni este posibil ca, datorita modificarii cursului de schimb, saapara anumite diferente favorabile sau nefavorabile. Acestea vor fi evidentiate cu ajutorulcontului 9363 – Conturi de ajustare devize.Contul 9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate este un cont de activ ceinregistreaza pe debit devizele date cu imprumut si inca nelivrate, iar pe credit devizele livrate laoperatiunea de imprumut. Contul 9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite este un contde pasiv. El se crediteaza cu valoarea devizelor luate cu imprumut si inca neprimite si sedebiteaza la primirea acestora.Exemple de contabilizare:1. Emiterea unui ordin de cumparare de devize la vedere:9312 = 9361Devize cumparate si incaneprimitePozitia de schimb9362 = 9313Contravaloarea pozitiei deschimbLei vanduti si inca nelivrati2. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor:9361 = 9312Pozitia de schimb Devize cumparate si incaneprimite9313 = 9362Lei vanduti si inca nelivrati Contravaloarea pozitiei deschimb3. Angajament de cumparare devize la termen contra lei, in conditiile in care apare un report deprimit:9333 = 9361

Devize de primit contra lei delivratPozitia de schimb% = 93349362Contravaloarea pozitiei deschimb9342Report / deport de platitLei de livrat contra devize deprimit4. Stingerea angajamentului la livrarea devizelor:9361 = 9333Pozitia de schimb Devize de primit contra lei delivrat9334 = %Lei de livrat contra devize deprimit9362Contravaloarea pozitiei deschimb9342Report / deport de platit5. Reevaluarea devizelor tranzactionate la vedere sau la termen, in urma modificarii cursului deschimb:9363 = 9362Cont de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimbsau9362 = 9363Contravaloarea pozitiei deschimbCont de ajustare devize9.5. ALTE OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUIIn cadrul acestor operatiuni intalnim angajamentele diverse, angajamenteleindoielnice si conturile de evidenta. In aceasta ordine ele dispun pentru inregistrare contabila degrupele de conturi 95, 98 si 99.Angajamentele diverse reprezinta angajamente date sau primite, care nu se regasescprintre cele prezentate anterior. Ele se refera la operatiuni de locatii in gestiune, redevente, chiriisi titluri primite sau date in garantie.Angajamentele indoielnice sunt angajamente de orice natura, care prezinta un risc

probabil sau cert de neindeplinire totala sau partiala. Pentru aceste angajamente banca poateconstituii provizioane pentru riscuri si cheltuieli.Conturile de evidenta inregistreaza creante sau bunuri care nu se afla evidentiate inbilant. Aici apar inregistrate bunuri luate cu chirie sau pastrate in custodie, creante scoase dinactiv, dar urmarite in continuare, debitori din penalitati pretinse.5.6. EXEMPLE DE INTREBARI1. Angajamentele de finantare: prezentare si contabilizare.2. Angajamentele de garantie: prezentare si contabilizare.3. Angajamentele privind titlurile: prezentare si contabilizare.4. Angajamentele privind devizele: prezentare si contabilizare.5. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 999 = 901 ?a. angajament de primire de finantareb. angajament de primire de garantiec. angajament de acordare de garantied. angajament de acordare de finantaree. angajament de schimb de devize6. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la vanzarea unor titluri de catre banca ?a. 999 = 922b. 921 = 999c. 921 = 922d. 922 = 999e. 999 = 9217. La emiterea unui ordin de cumparare de devize are loc urmatoarea operatiune:a. se debiteaza contul 9361b. se crediteaza contul 9362c. se crediteaza contul 9313d. se debiteaza contul 999e. se crediteaza contul 9998. Livrarea titlurilor vandute de banca se inregistreaza prin urmatoarea operatiune contabila:a. 999 = 922b. 922 = 111c. 111 = 922d. 922 = 999e. 111 = 999PLANUL DE CONTURIPENTRU SOCIETATILE BANCARECLASA 1 – Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancareCLASA 2 – Operatiuni cu clientelaCLASA 3 – Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse

CLASA 4 – Valori imobilizateCLASA 5 – Capitaluri proprii, asimilate si provizioaneCLASA 6 – CheltuieliCLASA 7 – VenituriCLASA 9 – Operatiuni in afara bilantuluiCLASA 1 – OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCAREGrupa 10 – Casa si alte valori101 – Casa102 – Alte valoriGrupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei111 – Cont curent la BNR112 – Imprumuturi de refinantare de la BNR1121 – Imprumuturi structurale1122 – Imprumuturi de licitatie1123 – Imprumuturi speciale1124 – Imprumuturi lombard (overdraft)117 – Creante si datorii atasate1171 – Creante atasate1172 – Datorii atasateGrupa 12 – Conturi de corespondent121 – Conturi de corespondent la banci (nostro)122 – Conturi de corespondent ale bancilor (loro)127 – Creante si datorii atasate1271 – Creante atasate1272 – Datorii atasateGrupa 13 – Depozite bancare131 – Depozite la banci1311 – Depozite la vedere la banci1312 – Depozite la termen la banci1313 – Depozite colaterale la banci1317 – Creante atasate132 – Depozite ale bancilor1321 – Depozite la vedere ale bancilor1322 – Depozite la termen ale bancilor1323 – Depozite colaterale ale bancilor1327 – Datorii atasateGrupa 14 – Credite si imprumuturi interbancare141 – Credite acordate bancilor1411 – Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor1412 – Credite la termen acordate bancilor1413 – Credite financiare acordate bancilor1417 – Creante atasate142 – Imprumuturi primite de la banci1421 – Credite de pe o zi pe alta primite de la banci1422 – Credite la termen primite de la banci1423 – Credite financiare primite de la banci

1427 – Datorii atasateGrupa 15 – Valori primite sau date in pensiune151 – Valori primite in pensiune1511 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta1512 – Valori primite in pensiune la termen1517 – Creante atasate152 – Valori date in pensiune1521 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta1522 – Valori date in pensiune la termen1527 – Datorii atasateGrupa 16 – Valori de recuperat si alte sume datorate161 – Valori de recuperat1611 – Valori de recuperat1612 – Creante atasate162 – Alte sume datorate1621 – Alte sume datorate1622 – Datorii atasateGrupa 18 – Creante restante si indoielnice181 – Creante atasate1811 – Creante restante1812 – Dobanzi restante1817 – Creante atasate182 – Creante indoielnice1821 – Creante indoielnice1822 – Dobanzi indoielnice1827 – Creante atasateGrupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare191 – Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare1911 – Provizioane specifice de risc de credit1912 - Provizioane specifice de risc de dobandaCLASA 2 – OPERATIUNI CU CLIENTELAGrupa 20 – Credite acordate clientelei201 – Creante comerciale2011 – Creante comerciale20111 – Scont si operatiuni asimilate20112 – Factoring20119 – Alte creante comerciale2017 – Creante atasate202 – Credite de trezorerie2021 – Credite de trezorerie20211 – Vanzari in rate20212 – Credite acordate persoanelor fizice20213 – Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata20214 – Utilizari de deschideri de credite permenente20215 – Credite global de exploatare20216 – Credite pentru finantarea stocurilor

20217 – Credite garantate cu valori financiare20218 – Credite acordate importatorilor20219 – Alte credite de trezorerie2027 – Creante atasate203 – Credite pentru export2031 – Credite pentru export20311 – Credite garantate cu creante asupra strainatatii20312 – Credite furnizori20313 – Credite comerciale acordate nerezidentilor20319 – Alte credite pentru export2037 – Creante atasate204 – Credite pentru echipamente2041 – Credite pentru echipamente2047 – Creante atasate205 – Credite pentru bunuri imobiliare2051 – Credite investitori2052 – Credite promotori2057 – Creante atasate206 – Alte credite acordate clientelei2061 – Alte credite acordate clientelei2067 – Creante atasateGrupa 23 – Credite si imprumuturi privind clientela financiara231 – Credite acordate clientelei financiare2311 – Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare2312 – Credite la termen acordate clientelei financiare2317 – Creante atasate232 – Imprumuturi de la clientela financiara2321 – Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara2322 – Imprumuturi la termen de la clientela financiara2327 – Datorii atasateGrupa 24 – Valori primite sau date in pensiune241 – Valori primite in pensiune2411 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta2412 – Valori primite in pensiune la termen2417 – Creante atasate243 – Valori date in pensiune2431 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta2432 – Valori date in pensiune la termen2437 – Datorii atasateGrupa 25 – Conturile clientelei251 – Conturi curente2511 – Conturi curente2517 – Creante si datorii atasate25171 – Creante atasate25172 – Datorii atasate252 – Conturi de factoring

2521 – Conturi de factoring25211 – Conturi de factoring disponibile25212 – Conturi de factoring indisponibile2527 – Datorii atasate253 – Conturi de depozite2531 – Depozite la vedere2532 – Depozite la termen2533 – Depozite colaterale25331 – Depozite pentru deschiderea de acreditive25332 – Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie25333 – Depozite pentru cecuri certificate25334 – Depozite pentru ordine de plata cu scadenta25335 – Depozite pentru garantii gestionari25336 – Alte depozite colaterale2537 – Datorii atasate254 – Certificate de depozit, carnete si librete de economii2541 – Certificate de depozit2542 – Carnete si librete de economii2547 – Datorii atasateGrupa 26 – Valori de recuperat si alte sume datorate261 – Valori de recuperat2611 – Valori de recuperat2617 – Creante atasate262 – Alte sume datorate2621 – Alte sume datorate2627 – Datorii atasateGrupa 28 – Creante restante si indoielnice281 – Creante restante2811 – Creante restante2812 – Dobanzi restante2817 – Creante atasate282 – Creante indoielnice2821 – Creante indoielnice2822 – Dobanzi indoielnice2827 – Creante atasateGrupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela291 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela2911 – Provizioane specifice de risc de credit2912 – Provizioane specifice de risc de dobandaCLASA 3 – OPERATIUNI CU TITLURI SI OPERATIUNI DIVERSEGrupa 30 – Operatiuni cu titluri301 – Titluri primite sau date in pensiune livrata3011 – Titluri primite in pensiune livrata30111 – Titluri primite in pensiune livrata30117 – Creante atasate3012 – Titluri date in pensiune livrata

30121 – Titluri date in pensiune livrata30127 – Datorii atasate302 – Titluri de tranzactie3021 – Titluri de tranzactie30211 – Efecte publice si valori asimilate30212 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30213 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30214 – Actiuni proprii3025 – Titluri date cu imprumut30251 – Efecte publice si valori asimilate30252 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30253 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30254 – Actiuni proprii30257 – Creante atasate3026 – Titluri luate cu imprumut30261 – Efecte publice si valori asimilate30262 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30263 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30264 – Actiuni proprii3027 – Datorii privind titlurile30271 – Datorii privind titlurile luate cu imprumut30272 – Alte datorii privind titlurile30277 – Datorii atasate303 – Titluri de plasament3031 – Titluri de plasament30311 – Efecte publice si valori asimilate30312 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30313 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30314 – Actiuni proprii3035 – Titluri date cu imprumut30351 – Efecte publice si valori asimilate30352 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30353 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30354 – Actiuni proprii3036 – Varsaminte de efectuat privind titlurile de plasament3037 – Creante atasate30371 – Efecte publice si valori asimilate30372 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30373 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30374 – Actiuni proprii304 – Titluri de investitii3041 – Titluri de investitii30411 – Efecte publice si valori asimilate30412 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix3045 – Titluri date cu imprumut30451 – Efecte publice si valori asimilate

30452 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix3046 – Diferente de conversie30461 – Efecte publice si valori asimilate30462 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix3047 – Creante atasate30471 – Efecte publice si valori asimilate30472 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fixGrupa 32 – Datorii constituite prin titluri321 – Titluri de piata interbancara3211 – Titluri de piata interbancara3217 – Datorii atasate322 – Titluri de creante negociabile3221 – Titluri de creante negociabile3227 – Datorii atasate325 – Obligatiuni3251 – Obligatiuni3257 – Datorii atasate326 – Alte datorii constituite prin tituri3261 – Alte datorii constituite prin tituri3267 – Datorii atasateGrupa 33 – Conturi de decontare privind operatiunile cu titluri331 – Conturile societatilor bancare332 – Conturile organismelor de plasament colectiv de valori mobiliare (OPCVM)333 – Conturile societatilor de bursa334 – Conturile altor institutii financiare335 – Conturile clientelei336 – Alte conturi de decontare privind operatiunile cu titluri3361 – Alte sume de platit privind operatiunile cu titluri3362 - Alte sume de incasat privind operatiunile cu titluri337 – Creante si datorii atasate3371 – Creante atasate3372 – Datorii atasateGrupa 34 – Decontari intrabancare341 – Decontari intrabancareGrupa 35 – Debitori si creditori351 – Personal si conturi asimilate3511 – Personal – remuneratii datorate3512 – Personal – ajutoare materiale datorate3513 – Participarea personalului la profit3514 – Avansuri acordate personalului3515 – Drepturi de personal neridicate3516 – Retineri din remuneratii datorate tertilor3519 – Alte datorii si creante in legatura cu personalul35191 – Alte datorii in legatura cu personalul35192 – Alte creante in legatura cu personalul

352 – Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate3521 – Asigurari sociale35211 – Contributia unitatii la asigurarile sociale35212 – Contributia personalului pentru pensia suplimentara3522 – Ajutor de somaj35221 – Contributia unitatii la fondul de somaj35222 – Contributia personalului la fondul de somaj3526 – Alte datorii si creante sociale35261 – Alte datorii sociale35262 – Alte creante sociale353 – Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate3531 – Impozitul pe profit3532 – Taxa pe valoarea adaugata35323 – TVA de plata35324 – TVA de recuperat35326 – TVA deductibila35327 – TVA colectata35328 – TVA neexigibila3533 – Impozitul pe salarii3534 – Subventii3536 – Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate3538 – Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate3539 – Alte datorii si creante cu bugetul statului35391 – Alte datorii fata de bugetul statului35392 – Alte creante privind bugetul statului35393 – Datorii fata de stat35394 – Creante in legatura cu statul354 – Dividende de plata355 – Debitori diversi3551 – Depozite de garantii varsate3552 – Debitori din avansuri spre decontare3556 – Alti debitori diversi3557 – Creante atasate356 – Creditori diversi3561 – Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla3566 – Alti creditori diversi3567 – Datorii atasateGrupa 36 – Conturi de stocuri361 – Valori din aur, metale si pietre pretioase362 – Materiale363 – Obiecte de inventar364 – Uzura obiectelor de inventar365 – Stocuri aflate la terti367 – Alte stocuri si asimilate368 – Alte bunuri diverseGrupa 37 – Conturi de regularizare

371 – Conturi privind valori de incasat3712 – Valori primite la incasare3716 – Conturi indisponibile privind valori la incasare372 – Conturi de ajustare3721 – Pozitie de schimb3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb3723 – Conturi de ajustare devize3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului373 – Conturi de diferente3731 – Diferente privind devizele3732 – Diferente privind vanzarile de titluri cu posibilitate de rascumparare3739 – Alte conturi de diferente374 – Cheltuieli de repartizat3741 – Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix3742 – Prime de rambursare privind titlurile cu venit fix3749 – Alte cheltuieli de repartizat375 – Cheltuieli inregistrate in avans376 – Venituri inregistrate in avans377 – Cheltuieli de platit378 – Venituri de primit379 – Alte conturi de regularizareGrupa 38 – Creante restante si indoielnice381 – Creante restante3811 – Creante restante3812 – Dobanzi restante3817 – Creante atasate382 – Creante indoielnice3821 – Creante indoielnice3822 – Dobanzi indoielnice3827 – Creante atasateGrupa 39 – Provizioane privind operatiuni cu titluri si operatiuni diverse391 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor3911 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament39111 – Provizioane pentru deprecierea efectelor publice si a altor valori asimilate39112 – Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor si a altor titluri cu venit fix39113 – Provizioane pentru deprecierea actiunilor si a altor titluri cu venit variabil39114 – Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii3912 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii39121 – Provizioane pentru deprecierea efectelor publice si a altor valori asimilate\39122 – Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor si a altor titluri cu venit fix

393 – Provizioane pentru deprecierea stocurilor399 – Provizioane pentru creante restante si indoielniceCLASA 4 – VALORI IMOBILIZATEGrupa 40 – Credite subordonate401 – Credite subordonate la termen4011 – Credite participative4019 – Alte creite subordonate la termen402 – Credite subordonate pe durata nedeterminata407 – Creante atasateGrupa 41 – Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri aleactivitatii de portofoliu411 – Parti in societatile comerciale legate4111 – Parti in societati bancare4112 – Parti in societati cu caracter financiar4113 – Parti in alte societati cu caracter nefinanciar412 – Titluri de participare4121 - Titluri de participare la societati bancare4122 - Titluri de participare la societatile cu caracter financiar4123 - Titluri de participare la alte societati cu caracter nefinanciar413 – Titluri ale activitatii de portofoliu414 – Diferente de conversie415 – Titluri date cu imprumut417 – Creante atasate418 – Varsaminte de efectuat pentru parti in societati comerciale legate, pentru titluri departicipare si pentru titluri ale activitatii de portofoliuGrupa 42 – Dotari pentru unitatile proprii din strainatate421 – Dotari pentru unitatile proprii din strainatate424 – Diferente de conversieGrupa 43 – Imobilizari in curs431 – Imobilizari necorporale in curs432 – Imobilizari corporale in cursGrupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare441 – Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare4411 – Fondul comercial4412 – Cheltuieli de constituire4419 – Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare442 – Imobilizari corporale ale activitatii de exploatare4421 – Terenuri44211 – Terenuri44212 – Amenajari de terenuri4422 – Mijloace fixe44221 – Cladiri44222 – Constructii speciale44223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru

44224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare44225 – Mijloace de transport44227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica44228 – Alte active corporale mobileGrupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare451 – Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatare452 – Imobilizari corporale in afara activitatii de exploatare4521 – Terenuri45211 – Terenuri45212 – Amenajari de terenuri4522 – Mijloace fixe45221 – Cladiri45222 – Constructii speciale45223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru45224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare45225 – Mijloace de transport45226 – Animale si plantatii45227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica45228 – Alte active corporale mobileGrupa 46 – Amortizari privind imobilizarile461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare4611 – Amortizarea imobilizarilor necorporale46111 – Amortizarea fondului comercial46112 – Amortizarea cheltuielilor de constituire46119 – Amortizarea altor imobilizari necorporale4612 – Amortizarea imobilizarilor corporale46121 – Amortizarea amenajarilor de terenuri46122 – Amortizarea cladirilor46123 – Amortizarea constructiilor speciale46124 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru46125 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control si reglare46126 – Amortizarea mijloacelor de transport46127 – Amortizarea uneltelor, dispozitiv. instrum , mobilier, aparat birotica46128 – Amortizarea altor active corporale mobile462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare4621 – Amortizarea imobilizarilor necorporale4622 – Amortizarea imobilizarilor corporale46221 – Amortizarea amenajarilor de terenuri46222 – Amortizarea cladirilor46223 – Amortizarea constructiilor speciale46224 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru46225 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control, reglare46226 – Amortizarea mijloacelor de transport46227 – Amortizarea animalelor si plantatiilor46228 – Amortizarea uneltelor, instrumentelor, mobilierului, aparaturii birotice

46229 – Amortizarea altor active corporale mobileGrupa 47 – Leasing, locatie simpla si operatiuni asimilate471 – Operatiuni de leasing si asimilate4711 – Leasing mobiliar4712 – Leasing imobiliar4713 – Leasing cu active necorporale4717 – Creante atasate472 – Operatiuni de leasing privind imobilizarile in curs4721 – Leasing mobiliar4722 – Leasing imobiliar4723 – Leasing cu active necorporale473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat474 – Bunuri date in locatie simpla4741 – Bunuri date in locatie simpla4747 – Creante atasate476 – Amortizari4761 – Amortizari privind operatiuni de leasing4762 – Amortizari privind operatiuni de locatie simplaGrupa 48 – Creante restante si indoielnice481 – Creante restante4811 – Creante restante4812 – Dobanzi restante4817 – Creante atasate482 – Creante indoielnice4821 – Creante indoielnice4822 – Dobanzi indoielnice4827 – Creante atasateGrupa 49 – Provizioane pentru valori imobilizate491 – Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate,a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu492 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor4921 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs4922 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare49221 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale ale activ de expl.49222 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale ale activ de expl4923 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de exploatare49231 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz necorporale ale in afara activit de expl.49232 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz corporale ale in afara activit de expl

493 – Provizioane pentru operatiuni de leasing494 – Provizioane pentru operatiuni de locatie simpla499 – Provizioane pentru creante restante si indoielniceCLASA 5 – CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE SI PROVIZIOANEGrupa 50 – Capital501 – Capital social5011 – Capital subscris nevarsat5012 – Capital subscris varsat502 – Elemente asimilate capitalului503 – Diferente de conversie508 – Actionari sau asociatiGrupa 51 – Prime legate de capital si rezerve511 – Prime legate de capital5111 – Prime de emisiune sau de aport5112 – Prime de fuziune, de sciziune, de conversie5119 – Alte prime512 – Rezerve legale5121 – Rezerve legate de profitul brut5122 – Rezerve legate de profitul net513 – Rezerve statutare514 – Rezerva generala pentru riscul de credit5141 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut5142 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net516 – Diferente din reevaloare519 – Alte rezerveGrupa 52 – Fonduri521 – Fondul de dezvoltare528 – Alte fonduri529 – Repartizari la fondul de dezvoltareGrupa 53 – Datorii subordonate531 – Datorii subordonate la termen5311 – Titluri subordonate la termen5312 – Imprumuturi participative5319 – Alte imprumuturi subordonate la termen532 – Datorii subordonate pe durata nedeterminata5321 – Titluri subordonate pe durata nedeterminata5322 – Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata537 – Datorii atasateGrupa 54 – Subventii si fonduri publice alocate541 – Subventii pentru investitii5411 – Subventii pentru investitii inregistrate la venituri542 – Fonduri publice alocateGrupa 55 – Provizioane pentru riscuri si cheltuieli551 – Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura552 – Provizioane pentru facilitati acordate personalului

553 – Provizioane pentru riscuri de tara559 – Alte provizioaneGrupa 56 – Provizioane reglementate561 – Provizioane reglementateGrupa 58 – Rezultatul reportat581 – Rezultatul reportatGrupa 59 – Rezultatul exercitiului591 – Profit sau pierdere592 – Repartizarea profituluiCLASA 6 – CHELTUIELIGrupa 60 – Cheltuieli de exploatare bancara601 – Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare6011 – Dobanzi la BNR6012 – Dobanzi la conturile de corespondent6013 – Dobanzi la depozitele bancilor60131 – Dobanzi la depozitele la vedere60132 - Dobanzi la depozitele la termen60133 - Dobanzi la depozitele colaterale6014 – Dobanzi la imprumuturile de la banci60141 – Dobanzi la imprumuturile de pe o zi pe alta60142 – Dobanzi la imprumuturile la termen60143 – Dobanzi la imprumuturile financiare6015 – Dobanzi la valorile date in pensiune60151 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta60152 - Dobanzi la valorile date in pensiune la termen6017 – Alte cheltuieli cu dobanzile60171 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare60172 – Report / deport60179 – Cheltuieli diverse cu dobanzile6019 – Comisioane602 – Cheltuieli cu operatiunile cu clientela6021 – Dobanzi la conturile de factoring6022 – Dobanzi la imprumuturile primite de la clientela financiara60221 – Dobanzi la imprunuturile de pe o zi pe alta60222 – Dobanzi la imprumuturile la termen6023 – Dobanzi la valorile date in pensiune60231 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta60232 – Dobanzi la valorile date in pensiune la termen6024 – Dobanzi la conturile curente6025 – Dobanzi la conturile de depozite60251 – Dobanzi la conturile de depozite la vedere60252 – Dobanzi la conturile de depozite la termen60253 – Dobanzi la conturile de depozite colaterale6026 – Dobanzi la certificatele de depozit, carnetele si libretele de economii6027 – Alte cheltuieli cu dobanzile60271 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare

60272 – Report /deport60279 – Cheltuieli diverse cu dobanzile6029 – Comisioane603 – Cheltuieli pentru operatiunile cu titluri6031 – Dobanzi la titluri date in pensiune livrata6032 – Pierderi la titluri de tranzactie6033 – Cheltuieli cu titlurile de plasament60331 – Cheltuieli de achizitie60336 – Pierderi din cesiune6034 – Cheltuieli cu titluri de investitii60341 – Cheltuieli de achizitie60342 – Cheltuieli cu amortizarea primelor6036 – Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri60361 – Dobanzi privind titlurile de piata interbancara60362 – Dobanzi privind titlurile de creante negociabile60363 – Dobanzi privind obligatiunile60369 – Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri6037 – Cheltuieli diverse privind operatiunile cu titluri6039 – Comisioane604 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate6041 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing si asimilate60411 – Cheltuieli cu amortizarea60412 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in leasing si asimilate60413 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate60414 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate60419 – Alte cheltuieli cu operatiuni de leasing si asimilate6042 – Cheltuieli cu operatiunile de locatie simpla60421 – Cheltuieli cu amortizarea60422 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in locatie simpla60423 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla60424 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de locatie simpla60429 – Alte cheltuieli cu operatiuni de locatie simpla605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate si fondurile publice6051 - Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen6052 - Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durata nedeterminata6053 - Cheltuieli privind fondurile publice alocate606 – Cheltuieli privind operatiunile de schimb6061 – Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj6069 – Comisioane607 – Cheltuieli privind operatiunile din afara bilantului6071 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare60711 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la alte banci60712 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la clientela6072 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie60721 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la alte banci60722 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la clientela

6077 –Cheltuieli cu alte angajamente primite608 – Cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare6081 – Cheltuieli cu mijloacele de plata6082 – Alte cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare609 – Alte cheltuieli de exploatare bancara6092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun6093 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun6099 – Cheltuieli diverse de explatare bancaraGrupa 61 – Cheltuieli cu personalul611 – Cheltuieli cu remuneratiile personalului612 – Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala6121 – Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale6122 – Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj6127 – Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala617 – Alte cheltuieli privind personalulGrupa 62 – Impozite si taxe621 – Cheltuieli cu impozitul pe salariu627 – Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilateGrupa 63 – Cheltuieli cu materialele, lucrarile si serviciile executate de terti631 – Cheltuieli cu materialele6311 – Cheltuieli cu materialele consumabile6312 – Cheltuieli privind combustibilii6313 – Cheltuieli privind piesele de schimb6317 – Cheltuieli privind alte materiale632 – Cheltuieli privind obiectele de inventar633 – Cheltuieli privind alte stocuri634 – Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti6341 – Cheltuieli de intretinere si reparatii6342 – Cheltuieli privind energia si apa6343 – Cheltuieli postale si taxe de comunicatii6344 – Cheltuieli cu colaboratorii si intermediere6345 – Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari si transportul persoanelor si bunurilor6346 – Cheltuieli cu servicii furnizate de societatile grupului6347 – Alte cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti63471 – Cheltuieli cu primele de asigurare63472 – Cheltuieli cu redeventele privind operatiunile de leasing si asimilate63473 – Cheltuieli cu redeventele privind concesiunile, locatiile de gestiune si chiriile63479 – Alte cheltuieli635 – Cheltuieli de protocol, reclama si publicitateGrupa 64 – Cheltuieli diverse de exploatare

641 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun642 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun643 – Cota-parte din cheltuielile sediului social646 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor6461 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale6462 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare649 – Alte cheltuieli diverse de exploatareGrupa 65 – Cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile necorporale si corporale651 – Cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor necorporale652 – Cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor corporaleGrupa 66 – Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni interbancare6611 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit6612 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela6621 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit6622 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda663 – Cheltuieli cu provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse6631 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor66311 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament66312 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii6632 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurior6637 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilorcomerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii deexploatare66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatiide explatare6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice665 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli6651 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prinsemnatura

6652 – Cheltuieli cu provizioane pentru facilitatile acordate personalului6653 – Cheltuieli cu provizioane pentru risc de tara6657 – Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli666 – Cheltuieli cu provizioane reglementate667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioaneGrupa 67 – Cheltuieli exceptionale671 – Cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune6711 – Despagubiri, amenzi penalitati6712 – Donatii si subventii acordate6713 – Cheltuieli privind sponsorizarile6714 – Pierderi din debitori diversi6717 – Alte cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune673 – Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele6731 – Cheltuieli exceptionale privind amortizarea imobilizarilor6732 – Cheltuieli exceptionale privind provizioane pentru riscuri si cheltuieli6733 – Cheltuieli exceptionale privind provizioane pentru deprecieri6734 – Cheltuieli exceptionale privind provizioane reglementate677 – Alte cheltuieli exceptionaleGrupa 69 – Cheltuieli cu impozitul pe profit691 – Cheltuieli cu impozitul pe profitCLASA 7 – VENITURIGrupa 70 – Venituri din activitatea de exploatare bancara701 – Venituri cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare7011 – Dobanzi de la BNR7012 – Dobanzi de la conturile de corespondent7013 – Dobanzi de la depozitele bancilor70131 – Dobanzi de la depozitele la vedere70132 - Dobanzi de la depozitele la termen70133 - Dobanzi de la depozitele colaterale7014 – Dobanzi de la creditele acordate bancilor banci70141 – Dobanzi de la creditele de pe o zi pe alta70142 – Dobanzi de la creditele la termen70143 – Dobanzi de la creditele financiare7015 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune70151 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune de pe o zi pe alta70152 - Dobanzi de la valorile primite in pensiune la termen7017 – Alte venituri din dobanzi70171 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare70172 – Report / deport70179 – Venituri diverse din dobanzi7018 – Dobanzi din creante restante si indoielnice7019 – Comisioane702 – Venituri din operatiuni cu clientela7021 – Dobanzi de la creante comerciale si credite acordate clientelei

70211 – Dobanzi de la operatiunile de scont, asimilate si alte creante comerciale70212 – Dobanzi de la operatiuni de factoring70213 – Dobanzi de la creditele de trezorerie70214 – Dobanzi de la creditele pentru export70215 – Dobanzi de la creditele pentru echipament70216 – Dobanzi de la creditele pentru bunuri imobiliare70217 – Dobanzi de la alte credite acordate clientelei7022 – Dobanzi de la credite acordate clientelei financiare70221 – Dobanzi de la credite de pe o zi pe alta70222 – Dobanzi de la credite la termen7023 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune70231– Dobanzi de la valorile primite in pensiune de pe o zi pe alta70232 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune la termen7024 – Dobanzi de la conturile curente debitoare7027 – Alte venituri din dobanzi70271 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare70272 – Report / deport70279 – Venituri diverse din dobanzi7028 – Dobanzi din creante restante si indoielnice7029 – Comisioane703 – Venituri pentru operatiunile cu titluri7031 – Dobanzi de la titluri primite in pensiune livrata7032 – Venituri de la titluri de tranzactie7033 – Venituri din titlurile de plasament70331 – Dobanzi70333 – Dividende si venituri asimilate70336 – Venituri din cesiune7034 – Venituri din titluri de investitii70341 – Dobanzi70342 – Venituri din prime7036 – Venituri din datorii constituite prin titluri7037 – Venituri diverse din operatiunile cu titluri7038 – Dobanzi din creante restante si indoielnice7039 – Comisioane704 – Venituri din operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate7041 – Venituri din operatiunile de leasing si asimilate70411 – Venituri din amortizarea70413 – Venituri din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate70414 – Venituri din provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate70419 – Alte venituri din operatiuni de leasing si asimilate7042 – Venituri din operatiunile de locatie simpla70421 – Venituri din chirii70423 – Venituri din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla70424 – Venituri din provizioane pentru operatiuni de locatie simpla70429 – Alte enituri din operatiuni de locatie simpla

7048 – Venituri din creante restante si indoielnice705 – Venituri din credite subordonate, parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri departicipare, titluri ale activitatii de portofoliu7051 – Dobanzi de la creditele subordonate la termen7052 – Dobanzi de la creditele subordonate pe durata nedeterminata7053 – Dividende si venituri asimilate7058 – Dobanzi din creante restante si indoielnice706 – Venituri privind operatiunile de schimb7061 – Venituri din operatiunile de schimb si arbitraj7069 - Comisioane707 – Venituri din operatiunile din afara bilantului7071 – Venituri din angajamentele de finantare70711 – Venituri din angajamentele de finantare in favoarea altor banci70712 – Venituri din angajamentele de finantare primite de la clientela7072 – Venituri din angajamentele de garantie70721 – Venituri din angajamentele de garantie in favoarea altor banci70722 – Venituri din angajamentele de garantie primite de la clientela7077 –Venituri din alte angajamente date708 – Venituri din prestatiile de servicii financiare7083 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta70831 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta pentru persoane fizice70832 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta pentru persoane juridice70839 – Alte comisioane7085 – Venituri privind mijloacele de plata7087 – Alte venituri din prestatiile de servicii financiare709 – Alte venituri de exploatare bancara7092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun7093 – Venituri refacturate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun7094 – Transferuri de cheltuieli de exploatare bancara7099 – Venituri diverse de explatare bancaraGrupa 74 – Venituri diverse din exploatare741 – Cheltuieli refacturate7411 – Cheltuieli refacturate societatilor grupului7412 – Cheltuieli refacturate altor societati742 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun743 – Cota-parte din cheltuielile sediului social746 – Venituri din cesiunea imobilizarilor7461 – Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale7462 – Venituri din cesiunea imobilizarilor financiare747 – Venituri accesorii

7471 – Venituri privind imobilele legate de exploatare7472 – Venituri din activitati nebancare7479 – Alte venituri accesorii749 – Alte venituri diverse din exploatare7491 – Transferuri de cheltuieli de exploatare nebancara7492 – Cota-parte din subventiile de investitii trecuta la venituri7493 – Venituri din subventii de exploatare7494 – Venituri din productia de imobilizari7495 – Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor7499 – Alte venituriGrupa 76 – Venituri din provizioane si venituri din creante nerecuperabile761 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare7611 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit7612 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda762 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela7621 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit7622 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda763 – Venituri din provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse7631 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor76311 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament76312 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii7632 – Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurior7637 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizate7641 – Venituri din provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilorcomerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu7642 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor76421 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs76422 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii deexploatare76423 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatiide explatare7647 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice765 – Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli7651 – Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prinsemnatura7652 – Venituri din provizioane pentru facilitatile acordate personalului7653 – Venituri din provizioane pentru risc de tara7657 – Venituri din provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli

766 – Venituri din provizioane reglementate767 – Venituri din recuperari de creante amortizateGrupa 77 – Venituri exceptionale771 – Venituri exceptionale din operatiuniler de gestiune7711 – Venituri din despagubiri si penalitati7712 – Alte venituri exceptionale din operatiuni de gestiune773 – Venituri exceptionale din provizioane7731– Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si cheltuieli7732 – Venituri exceptionale din provizioane pentru deprecieri7733 – Venituri exceptionale din provizioane reglementate777 – Alte venituri exceptionaleGrupa 78 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit781 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de creditCLASA 90 – OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUIGrupa 90 – Angajamente de finantare901 – Angajamente in favoarea altor banci902 – Angajamente primite de la alte banci903 – Angajamente in favoarea clientelei9031 – Deschideri de credite confirmate90311 – Garantii imobiliare90312 – Deschideri de credite documentare90319 – Alte deschideri de credite confirmate9032 – Acceptari sau angajamente de plata9039 – Alte angajamente in favoarea clientelei904 – Angajamente primite de la clientela financiara si institutiile administratiei publiceGrupa 91 – Angajamente de garantie911 – Cautiuni, avaluri si alte garantii date altor banci9111 – Confirmari de deschideri de credite documentare9112 – Acceptari de plata9119 – Alte garantii date altor banci912 – Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte banci913 – Garantii date pentru clientela9131 – Cautiuni, avaluri si alte garantii91311 – Cautiuni imobiliare91312 – Cautiuni administrative si fiscale91313 – Garantii financiare91314 – Garantii de rambursare a creditelor acordate de alte banci9139 – Alte garantii date pentru clientela914 – Garantii primite de la clientela9141 – Garantii primite de la institutiile administratiei publice si asimilate9142 – Garantii primite de la asigurare si capitalizare9143 – Garantii primite de la clientela financiara9144 – Ipoteci imobiliare9145 – Gajuri cu deposedare

9146 – Gajuri fara deposedare9149 – Alte garantii primite de la clientelaGrupa 92 – Angajamente privind titlurile921 – Titluri de primit9211 – Titluri vandute cu posibilitate de cumparare9219 – Alte titluri de primit922 – Titluri de livrat9221 – Titluri cumparate cu posibilitate de rascumparare9229 – Alte titluri de livratGrupa 93 – Operatiuni in devize931 – Operatiuni de schimb la vedere9311 – Lei cumparati si inca neprimiti9312 – Devize cumparate si inca neprimite9313 – Lei vanduti si inca nelivrati9314 – Devize vandute si inca nelivrate932 – Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite933 – Operatiuni de schimb la termen9331 – Lei de primit contra devize de livrat9332 – Devize de livrat contra lei de primit9333 – Devize de primit contra lei de livrat9334 – Lei de livrat contra devize de primit9335 – Devize de primit contra devize de livrat9336 – Devize de livrat contra devize de primit934 – Report / deport calculat anticipat9341 – Report / deport de primit9342 – Report / deport de platit935 – Dobanzi neajunse la scadenta in devize acoperite la termen9351 – Dobanzi in devize acoperite la termen, de incasat9352 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de incasat9353 – Dobanzi in devize acoperite la termen, de platit9354 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de platit936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului9361 – Pozitia de schimb9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb9363 – Conturi de ajustare devizeGrupa 95 – Angajamente diverse951 – Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate952 – Titluri primite in garantie953 – Titluri date in garantie959 – Alte angajamente diverse9591 – Alte angajamente date9592 – Alte angajamente date

Grupa 98 – Angajamente indoielnice981 – Angajamente indoielniceGrupa 99 – Conturi de evidenta991 – Mijloace fixe luate cu chirie992 – Valori primite in pastrare sau custodie993 – Creante scoase din activ, urmarite in continuare994 – Debitori din penalitati pretinse995 – Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe998 – Alte conturi de evidenta9981 – Alte valori primite9982 – Alte valori date999 - ContrapartidaB I B L I O G R A F I EBasno C., Dardac N.,Floricel C.- Moneda, credit, banci, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1999.Basno C., Dardac N.,Floricel C.- Moneda, credit, banci – Aplicatii si studii de caz, Ed. Didactica siPedagogica, Bucuresti, 1999.Basno C., Dardac N. - Operatiuni bancare, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.Dedu V., Enciu A. - Contabilitate bancara, Ed. Economica, Bucuresti, 2001Dedu V. - Gestiune bancara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.Diaconescu M. - Banci, sisteme de plati, riscuri, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.Galiceanu I., GaliceanuM., Cristea M.- Contabilitate bancara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1999.Roxin L. - Gestiunea riscurilor bancare, Ed. Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1997Sardi A. - Pratique de la comptabilite bancaire, Editions Afges, Paris, 1994.Temes I., Muresan N. - Contabilitatea societatilor bancare, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 1998.Turcu I. - Operatiuni si contracte bancare, Lumina Lex, Bucuresti, 1995.Zaharciuc E. - Contabilitatea societatilor bancare, Ed. Teora, Bucuresti, 2000.B.N.R. - Normele nr. 3/1994 privind clasificarea creditelor si constituireaprovizioanelor specifice de risc.B.N.R. - Normele nr. 10/1995 privind constituirea si utilizarea rezerveigenerale pentru riscul de credit.B.N.R. - Regulament privind compensarea multilaterala a platilorinterbancare interbancre fara numerar pe suport hartie, 1994.B.N.R. - Regulament nr. 3/1995 privind conditiile de efectuare a

refinantarii societatilor bancare.* * * - Legea contabilitatii nr. 82/ 1991.* * * - Hotararea Guvernului nr. 704/1993 privind Regulamentul deaplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991* * * - Ordinul BNR nr. 344/1997 si Ordinul Ministerului Finantelor nr.1418/1997 privind aprobarea Planului de conturi pentru societatilebancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia.* * * - Legea bancara nr. 58/1998 publicata in Monitorul Oficial alRomaniei, partea I-a, nr 121/23 martie 1998.* * * - Legea 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei.__ CAPITOLUL 1CONTABILITATEA BANCARA: ORGANIZARE,PRINCIPII, EVALUARE, PLAN DE CONTURIBancile sunt definite ca persoane juridice autorizate sa efectueze in mod curentoperatiuni bancare. Ele sunt obligate, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr.82/1991 sa organizeze si sa tina contabilitate. Prin aceasta se urmareste redarea sub o formaunica, generalizata si normalizata a evenimentelor economice, financiare, juridice si fiscale. Incazul bancilor contabilitatea trebuie sa reflecte in expresie baneasca disponibilitatile banesti sidepozitele banesti, bunurile mobile si imobile, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile,precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate,cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute.Legea contabilitatii si planul de conturi pentru banci sunt obligatorii pentru toatebancile cu sediul in Romania si pentru subunitatile cu sediul in Romania ale bancilor cu sediul instrainatate.1.1. PRINCIPII CONTABILE IN BANCAIn organizarea si conducerea contabilitatii in banca sunt aplicate aceleasi principiicontabile generale. Totusi, specificul activitatii bancare face sa existe numeroase derogari siexceptii de la acestea.1. Principiul prudentei – urmareste sa evite un transfer in viitor al incertitudinilor din prezent.Acesta permite contabilizarea pierderilor certe si probabile, a veniturilor certe dar nu si aveniturilor potentiale. In contabilitatea bancara se omite acest principiu in cazul

operatiunilor de piata, atunci cand sunt evaluate la pretul pietei (titluri de tranzactie, devize,instrumente financiare la termen).2. Principiul permanentei metodelor – care asigura comparabilitatea in timp a informatiilorcontabile prin mentinerea acelorasi norme si reguli de inregistrare in contabilitate.Schimbarea acestora se face numai extraordinar si in mod justificat.3. Principiul independentei exercitiilor – decupeaza activitatea bancii in perioade de timp de 12luni, numite exercitii. Un exercitiu cuprinde toate veniturile si cheltuielile angajate de catrebanca in perioada respectiva, indiferent de momentul in care acestea sunt incasate sau platite.De exemplu, dobanzile sunt inregistrate pe baza dobanzilor scurse in fiecare perioada si nu infunctie de momentul incasarii sau platii lor.4. Principiul continuarii activitatii – pleaca de la premisa ca banca isi continua in mod normalactivitatea fara sa si-o reduca in mod sensibil sau sa intre in stare de lichidare.5. Principiul intangibilitatii bilantului – cere ca bilantul de deschidere sa corespunda cu bilantulde inchidere al exercitiului precedent.6. Principiul necompensarii – in coformitate cu acest principiu nu se poate face nici-ocompensare intre posturi de activ si posturi de pasiv din bilant sau intre venituri si cheltuieliin contul de rezultate. Prin operatiuni specifice, banca face o serie de exceptii de la acestprincipiu. Este cazul operatiunilor cu titluri de tranzactie, cu instrumente financiare latermen sau cazul swap-urilor de dobanzi.7. Principiul costului istoric – cere mentinerea activelor si pasivelor bilantiere la valoareaistorica de intrare. Totusi, contabilitatea bancara reevalueaza periodic o serie de operatiuni infunctie de pretul pietei.8. Principiul importantei semnificative – in conformitate cu acest principiu, toate informatiile deimportanta semnificativa trebuie prezentate in situatiile financiare elaborate. Suntsemnificative acele informatii a caror importanta poate– afecta deciziile si rationamenteleutilizatorilor externi.

9. Principiul suprematiei realitatii asupra aparentei - pune pe primul plan aspectul economic sifinanciar in raport cu cel juridic.10. Principiul regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele – urmareste furnizarea de informatiiclare, precise si complete asupra patrimoniului, situatiei financiare, rezultatului, operatiunilorsi riscurilor asumate.11. Principiul cuantificarii monetare – cere exprimarea intr-o forma monetare a operatiunilorcontabile inregistrate. Moneda de baza este cea nationala, leul, dar in functie de specificuloperatiunii desfasurate,apar si alte monede straine.1.2. EVALUAREA PATRIMONIULUIPentru a putea inscrie in contabilitate elementele de patrimoniu este important saexiste niste reguli generale, stabilite in baza principiilor contabile de baza. Regulamentul deaplicare a Legii contabilitatii stabileste astfel de reguli valabile pentru toate societatile, inclusivpentru cele bancare. Tinand cont de particularitatile activitatii bancare, in contabilitatea pentrusocietatile bancare exista mici abateri de la aceste principiile generale de evaluare si chiar catevareguli specifice.Reguli generale1. Evaluarea la data intrarii in patrimoniuBunurile sunt evaluate, in momentul intrarii in patrimoniu, la valoarea de intrare sauvaloarea contabila. Aceasta se stabileste astfel:- bunurile procurate cu titlu oneraos, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie;- bunurile reprezentand aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit, la valoarea deutilitate, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;- bunurile produse de banca, la cost de productie.Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxelenerecuperabile, cheltuieli de transport si aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentrupunerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime simaterialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor

indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.Creantele si datoriile sunt evaluate in contabilitate la valoarea lor nominala.2. Evaluarea la inventariere.Bunurile sunt evaluate cu ocazia inventarierii la valoarea actuala sau valoarea deutilitate a fiecarui element, denumita si valoare de inventar. Aceasta se stabileste in functie deutilitatea bunului si de pretul pietei.Creantele si datoriile sunt evaluate la valoarea lor probabila de incasat sau de plata.3. Evaluarea la inchiderea exercitiului.Elementele patrimoniale sunt evaluate la valoarea de intrare in patrimoniu, respectivla valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru aceasta se comparavaloarea contabila cu valoarea de inventar. Daca exista diferente se procedeaza astfel:- pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar sivaloarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, ele ramanand evidentiate la valoareade intrare. Diferentele constatate in minus, in cazul imobilizarilor, se inregistreaza incontabilitate pe seama amortizarii (cand deprecierea este ireversibila) sau se constituieprovizioane (cand deprecierea este reversibila). Pentru celelalte elemente de activ seconstituie provizioane. Valoarea elementelor de activ se mentine, de asemenea, la valoarealor de intrare;- pentru elemenetele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar sivaloarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se lavaloarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventar sivaloarea de intrare a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituireade provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor deintrare.4. Evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum.In acest caz , al iesirii din patrimoniu, bunurile sunt evaluate si se scad din gestiune lavaloarea lor de intrare.

Reguli specificea) la fiecare inchidere anuala contabila, operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate lacursul utilizat pentru evaluarea elementelor acoperite. Cursul utilizat este cursul la vedere saucursul la termen, in functie de natura operatiunilor acoperite;b) operatiunile in devize se inregistreaza in conturi deschise pe fiecare deviza in parte, iar soldulacestora se evalueaza la valoarea lor de piata;c) cesiunile temporare de active sunt considerate operatiuni de trezorerie cu mentionarea inactiv a elementelor cedate. Elementele cedate cu posibilitate de rascumparare se inregistreazain conturile din afara bilantului;d) titlurile de tranzactie se evalueaza la valoarea lor de piata;e) primele sau decotarile aferente titlurilor de investitii se repartizeaza asupra conturilor devenituri sau cheltuieli, dupa caz, pe durata de viata reziduala a titlurilor. In cazul scaderiivalorii titlurilor de investitii, ca urmare a deprecierii valorii acestora, nu se constituieprovizioane;f) in cadrul operatiunilor consortiale de finantare, fiecare banca asociata intr-un consortiu sausindicat inregistreaza numai cota-parte fixata prealabil, aplicandu-se, in general, urmatoarelereguli:- se inregistreaza numai cota parte a bancii de finantare sau prin angajamentul prinsemnatura, in conturile de credite, respectiv in conturile in afara bilantului, indiferent depozitia bancii in cadrul consortiului sau sindicatului;- in cazul in care cota-parte din riscul unei banci este mai mare decat finantarea, excedentulse inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamentul de garantie dat. In situatiainversa, diferenta se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamente de garantieprimite;g) activele gajate sau date in garantie, cu exceptia numerarului, sunt mentionate, in toatecazurile, in bilantul bancii, iar activele primite in gaj sau in garantie, cu exceptia numerarului,nu figureaza in bilantul bancii, chiar daca se refera la angajamente proprii sau in contultertilor;

h) angajamentele date in contul tertilor se inregistreaza in conturile in afara bilantului, in cadrulangajamentelor de garantie, iar cele date in cont propriu se evidentiaza numai in conturile deevidenta in afara bilantului.1.3. DOCUMENTELE BANCAREPentru a-si putea derula activitatea in scopul obtinerii de profit, bancile efectueazazilnic o serie de operatiuni interbancare, operatiuni cu clientela, operatiuni cu titluri, operatiunicu devize, ca si operatiuni care nu tin de specificul societatilor bancare. Toate aceste operatunitrebuie inregistrate in contabilitate prin intermediul unor documente justificative. Documentelefolosite in banci pot fi documente caracteristice bancilor sau documente generale, valabile pentrutoate societate comerciala. In ambele cazuri, ele angajeaza raspunderea celor care le-au intocmit,vizat, aprobat ori inregistrat in contabilitate.La completarea documentele justificative se au in vedere, in general, urmatoareleelemente:- denumirea documentului;- denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul;- numarul si data intocmirii documentului;- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii patrimoniale;- continutul operatiunii patrimoniale;- datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate;- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat siaprobat;- alte elemete menite sa asigure consemnarea completa a operatiunii inregistrata.In general, documentele folosite de contabilitatea bancara se incadreaza in una dinurmatoarele categorii:documente primare – acestea se completeaza, de regula, pentru o singura operatiune, inmomentul desfasurarii procesului sau fenomenului economic. In aceasta categorie seincadreaza cecurile, ordinele de incasare sau de plata;documente de sinteza – acestea cumuleaza mai multe informatii, intr-o forma coerenta dinpunct de vedere contabil, reflectand un fenomen mai complex sau o activitate economica.

Sunt realizate pe baza celorlalte documente justificative. In aceasta categorie se incadreazajurnalele contabile, balanta de verificare, bilantul;documente centralizatoare – cumuleaza, de regula, mai multe informatii privind acelasifenomen sau proces economic. Se intocmesc pe baza unei serii de documente de acelasitip. Aici se intalnesc, de exemplu, borderourile de cecuri de decontare;documente statistice – sunt folosite in evidentele statistice si apar sub forma unor liste sausituatii. De exemplu, situatia creditelor acordate de banca.Dintre documentele sintetice, Legea contabilitatii obliga societatile bancare laintocmirea urmatoarelor registre:- registrul jurnal;- registrul inventar;- registrul “cartea mare”.Registrul jurnal este un document obligatoriu, ce trebuie tinut la centrala bancii si lafiecare subunitate cu contabilitate proprie. El inregistreaza in ordine cronologica operatiunilepatrimoniale, tinand cont de data de intrare sau intocmire a documentelor. Registrul jurnal estetinut sub forma unui registru jurnal general si a unor registre jurnal auxiliare ( “Jurnaluloperatiunilor zilei”, “Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei”). Datele mentionatein aceste jurnale fac referire la felul, numarul si data documentului justificativ, explicatiile siconturile debitoare si creditoare corespunzatoare operatiunilor efectuate.Registrul inventar inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv,grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilant. Inregistrarea acestor elemente seface pe baza unor liste de inventariere, intocmite in conformitate cu normele in legale. Registrulinventar se tine centralizat si la nivelul fiecarei subunitati bancare.Registrul “cartea mare” este un document contabil obligatoriu, intocmit de centralabancii si de toate subunitatile cu contabilitate proprie, in care se inscriu lunar, pentru fiecare cont,inregistrarile efectuate in registrul jurnal auxiliar “Recapitulatia pe conturi a jurnaleloroperatiunilor zilei”, stabilindu-se situatia fiecarui cont: sold initial, rulaje debitoare, rulaje

creditoare si sold final. Datele inscrise in registrul “cartea mare” sunt preluate la intocmireabalantei de verificare.Legea contabilitatii cere si societatilor bancare sa intocmeasca lunar balanta deverificare. Aceasta permite verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilorpatrimoniale si sta la baza intocmirii bilantului contabil.Balanta de verificare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: simbolul sidenumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi, soldurile initiale debitoare si creditoare,rulajele debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoaresi creditoare. Cu ajtorul balantei se poate constata concordantele dintre urmatoarele informatiigenerate de dubla inregistrare: concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul jurnal sitotalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintretotalul soldurilor finale debitoare si creditoare din “cartea mare” si totalul soldurilor finaledebitoare si creditoare din balanta.Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru celeanalitice, permitand verificarea concordantei dintre ele. De asemenea, ea cuprinde conturilebilantiere, iar separat, pe cele in afara bilantului.Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este un document de sinteza cerealizeaza o analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor si evidentiaza rezultatul contabil alactivitatii desfasurate. El permite, de asemenea, sa se calculeze o serie de indicatori care saprezinte performantele acestei activitati. Elemenetele componente ale acestui document suntgrupate in functie de natura lor astfel:I. Venituri:1. Venituri din activitatea de exploatare bancara;2. Venituri diverse din exploatare;3. Venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate;4. Venituri exceptionale;5. Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.II. Cheltuieli:1. Cheltuieli de exploatare bancara;2. Cheltuieli de personal;3. Impozite si taxe;

4. Cheltuieli cu materialele, lucrarile si serviciile executate de terti;5. Cheltuieli diverse de exploatare;6. Cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile necorporale si corporale;7. Cheltuieli exceptionale.III. Rezultatul curent: I (1+2+3+5) – II (1+2+3+4+5+6)IV. Rezultatul exceptional: I.4 – II.7V. Rezultatul exercitiului: III + IVVI. Rezerve si fonduri de riscVII. Profit impozabil: V - VIVIII. Impozit pe profitIX. Profit net: VII - VIII1.4. PLANUL DE CONTURI AL SOCIETATILOR BANCAREPlanul de conturi al societatilor bancare este prezentat in intregime, in ultimulcapitol. El tine cont de cadrul general al planului de conturi pe economie si de specificulactivitatii bancare. Conturile sunt simbolozate in baza sistemului zecimal si sunt grupate astfel:pe clase – corespund primei cifre din simbolul contului;pe grupe – coespund primelor doua cifre din simbolul contului;pe conturi sintetice de gradul intai – corespund primelor trei cifre din simbolul contului;pe conturi sintetice de gradul doi – corespund primelor patru cifre din simbolul contului;pe conturi sintetice de gradul trei – corespund primelor cinci cifre din simbolul contului.O astfel de structura permite identificarea apartenentei unui cont la o anumita clasa,grupa sau categorie de conturi si, in acelasi timp, in baza apartenentei stabilite, contului respectivi se atribuie o serie de caracteristici (de exemplu, contul 6025 este un cont de cheltuieli, de activ,ce incepe a functiona prin debitare, iar la sfarsitul perioadei nu prezinta sold).Planul de conturi al societatilor bancare prezinta urmatoarea structura pe clase:Clasa 1 Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare – cuprinde conturile din evidentacentralei bancii, conturile ce reflecta lichiditatile la alte banci si conturile folosite pe relatia cubanca centrala.Clasa 2 Operatiuni cu clientela – cuprinde conturi utilizate pentru evidentierea relatiei dintrebanca si clientii sai.Clasa 3 Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse – cuprinde conturi folosite pentru reflectarea

contabila a operatiunilor cu titluri si o serie de conturi utilizate in gestiunea interna a bancii.Clasa 4 Valori imobilizate – contine conturi ce inregistreaza bunurile si valorile caracterizate caimobilizari corporale si necorporale, amortizarile acestora si operatiuni de leasing si de locatiesimpla.Clasa 5 Capitaluri proprii, asimilate si provizioane – inregistreaza fondurile investite in bancapentru o perioada lunga de timp (fonduri proprii si datorii subordonate), la care se adauga o seriede provizioane si fonduri de risc.Clasa 6 Cheltuieli – cuprinde conturi ce reflecta cheltuielile bancii.Clasa 7 Venituri – cuprinde conturi necesare inregistrarii veniturilor bancare. Atat veniturile catsi cheltuielile prezinta o structura ce reflecta specificul activitatii bancare. Elementul cel mai desintalnit este reprezentat de dobanda platita sau incasata.Clasa 9 Operatiuni in afara bilantului – contine conturi ce reflecta contabil angajamentele banciiin relatiile cu alte banci sau cu clientii.La constituirea planului de conturi s-au urmarit anumite aspecte care sa-i deacoerenta si sa-l faca usor de inteles si utilizat. In continuare sunt prezentate cateva dintre acesteaspecte, fara a garanta o aplicare stricta si generala:- grupele tin cont de natura economica a continutului conturilor;- elementele de pasiv tin cont si de natura juridica a continutului conturilor;- conturile de venituri si cheltuieli sunt grupate in mod asemanator, dupa natura veniturilor sia cheltuielilor;- provizioanelor le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra noua;- creantelor restante si indoielnice le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri setermina cu cifra opt;- dobanzilor de incasat sau de platit le sunt asociate conturi de creante sau de datorii, ale carorsimboluri se termina cu cifra sapte;Acest plan de conturi general poate fi completat de catre banci fie prin aprofundarealui, prin deschiderea de conturi analitice, fie prin constituirea de alte clase, care sa reflecteoperatiuni din contabilitatea de gestiune.Intre planul de conturi si bilantul bancar exista o corelatie ce are la baza o regrupare a

posturilor bilantiere. Astfel, un model al bilantului bancar simplificat si regrupat dupa structuraplanului de conturi se prezinta astfel:Activ PasivOperatiuni de trezorerieOperatiuni cu clientelaOperatiuni cu titluri si operatiuni diverseImobilizariOperatiuni de trezorerieOperatiuni cu clientelaOperatiuni cu titluri si diverseCapitaluri permanenteAngajamente in afara bilantului Angajamente in afara bilantului1.5. EXEMPLE DE INTREBARI1. Prezentati si comentati principiile contabilitatii bancare.2. Care sunt regulile specifice de evaluare ale societatilor bancare ?3. Documentele contabilitatii bancare: prezentare, clasificare, continut.4. Planul de conturi al societatilor bancare.5. Care dintre urmatoarele principii ale contabilitatii bancare urmareste permite contabilizareapierderilor probabile, dar nu si a veniturilor potentiale ?a. principiul necompensariib. principiul intangibilitatii bilantuluic. principiul costului istoricd. principiul prudenteie. principiul permanentei metodelor6. In conformitate cu regulile specifice de evaluare, operatiunile calificate de acoperire suntevaluate:a. la valoarea de inventarb. la cost de achizitiec. la curs de acoperired. la cursul utilizat pentru evaluareaelementelor de acoperiree. la cost de productie7. Un cont al carui simbol contine 4 cifre corespunde:a. unei grupe de conturib. unui cont analiticc. unui cont sintetic de gradul treid. unui cont sintetic de gradul doie. unui cont sintetic de gradul patruC A P I T O L U L 2OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCARE2.1. DECONTARI INTER SI INTRABANCARE

Relatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare.Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane juridiceindependente. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii:1. relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente deschise debanci la banca centrala;2. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar, derulateprin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile decorespondent create;3. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. Acestea sunt in generalrelatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine.Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ceapartin aceleiasi banci. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale sicentrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Operatiunile intrabancare mai suntcunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS).Relatiile pe piata interbancara pot crea creante si datorii, respectiv creditori sidebitori. Creantele si datoriile dintre parti se sting prin decontari bancare, adica prin transferuride mijloace banesti dintr-un cont, apartinand persoanelor fizice sau juridice, intr-alt cont.Decontarea poate avea la baza acceptarea platii sau punerea la dispozitie anticipat desume in vederea efectuarii platilor. In cazul acceptari se folosesc ca instrumente de decontareordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin. In al doilea caz intalnim acreditivul si scrisoareade garantie.2.1.1. Decontari intrabancareDecontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unoroperatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate decatre subunitatile bancii, in nume si in cont propriu. Decontarile intrabancare, numite sioperatiuni intre sedii, apar atat in contabilitatea unitatii platitoare, cat si a unitatii beneficiara aplatii.

Numim unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona o plata fara numerarpentru contul clientului sau ori pentru propriul cont. Ea este cea care initiaza decontarea. Deasemenea, numim unitate bancara destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitateainitiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. In functie de aceste doua situatii se folosesteurmatoarele documente interne:avizul de creditare – atunci cand banca initiatoare este banca platitorului;avizul de debitare – atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului.Contabilizarea operatiunilorOperatiunile intrabancare sunt evidentiate contabil cu ajutorul conturilor:111 – Cont curent la BNR341 – Decontari intrabancareContul 111 – Cont curent la BNR este un cont de activ ce se debiteaza la depunereaunor sume in cont, la incasari sau credite obtinute de banca si se crediteaza cu iesirile din contsub forma unor retrageri de numerar, plati catre alte banci sau rambursari de credite. Acest conteste folosit exceptional in cazul decontarilor intrabancare. Contul 341 – Decontari intrabancareeste un cont bifunctional. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si sedebiteaza cu sumele primite de la acesti clientii. Creditarea sau debitarea acestui cont stabilestetipul avizului de decontare folosit intre sediile bancii.Exemple de contabilizare:1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara:2511 = 341Conturi curente / platitor Decontari intrabancare2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara:341 = 2511Decontari intrabacare Conturi curente / beneficiar2.1.2. Decontari interbancareDecontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancarepentru clientii lor sau in nume propriu, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Acesteoperatiuni se pot efectua in mod direct, prin conturi de corespondent deschise reciproc de bancisau in mod intermediat, prin casele de compensatii.2.1.2.1. Decontari prin case de compensatii

Instituriile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prinintermediul caselor de compensatii. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentrurealizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala.In conditiile in care o banca doreste sa efectueze , la cererea unui client, o plata catreun furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii.Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza acestordocumente, casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii, operatiune echivalenta cu oiesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului, operatiuneechivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare banca are grija sa opereze incontul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului este debitat, iar contul furnizoruluibeneficiar este creditat. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul caseide compensatii.In procesul compensarii insa, se realizeaza nu numai decontarea ci si compensareaoperatiunilor bancare. Aceasta inseamna ca se are in vedere totalul platilor si incasarilor banciidintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la compensare.Contabilizarea operatiunilorOperatiunile sunt contabilizate folosind conturile prezentate la decontareaintrabancara: 111 – Cont curent la BNR si 341 – Decontari intrabancare. Specific decontarii princasele de compensatii este folosirea obligatorie a contului 111, deschis la compensare.In functie de locul unde se afla unitatile bancare ale platitorului si beneficiarului si delocul unde se realizeaza compensarea, intalnim urmatoarele situatii (consideram ca bancaplatitorului initiaza plata):a) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in acelasi judet. Compensarea se facela casa de compensatii din judetul unde se afla situate bancile.Exemple de contabilizare:1. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului:2511 = 111Conturi curente / platitor Cont curent la BNR

2. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului:111 = 2511Cont curent la BNR Conturi curente / beneficiarb) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite. Compensarea se facein judetul beneficiarului. In acest caz compensarea se va face intre banca beneficiarului sisucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa vireze suma de plataprintr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul beneficiarului.Exemple de contabilizare:1. Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea invederea efectuarii platii:2511 = 341Conturi curente / platitor Decontari intrabancare2. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initiereacompensarii:341 = 111Decontari intrabancare Cont curent la BNR3. Incasarea la banca beneficiarului:111 = 2511Cont curent la BNR Conturi curente / beneficiarc) Bancile sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul bancii platitorului. Inacest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii beneficiarului dinacelasi judet. Va exista o operatiune intrabancara de virament de la aceasta din urma catresucursala unde are contul beneficiarul.Exemple de contabilizare:1. Efectuarea platii prin compensare:2511 = 111Conturi curente / platitor Cont curent la BNR2. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetulplatitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului:111 = 341Cont curent la BNR Decontari intrabancare3. Incasarea la subunitatea beneficiarului:341 = 2511Decontari intrabancare Conturi curente / beneficiard) Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemul

BNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune serealizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua operatiune seface un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul.Exemple de contabilizare1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuariiplatii:2511 = 341Conturi curente / platitor Decontari intrabancare2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii:341 = 111Decontari intrabancare Cont curent la BNR3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catresubunitatea unde beneficiarul are contul:111 = 341Cont curent la BNR Decontari intrabancare4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul:341 = 2511Decontari intrabancare Conturi curente / beneficiar2.1.2.2. Decontari prin conturi corespondenteIn cadrul relatiilor bilaterale dintre barci un loc important il are acordarea statutuluide banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelorcaracteristici:- se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci;- in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni inzona in care functioneaza;- bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) incadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare;- se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulilede stingere a datoriilor.Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara saapeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi:conturi nostro – acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentandplasamente la acele banci;

conturi loro – sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurseobtinute de la acele banci.Contabilizarea operatiunilorDecontarile directe prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil princonturile:121 – Conturi de corespondent la banci (nostro)122 – Conturi de corespondent ale bancilor (loro)Contul 121 – Conturi de corespondent la banci este un cont de activ ce se debiteazacu sumele intrate in cont, in favoarea bancii si se crediteaza cu sumele platite de banca. Contul122 – Conturi de corespondent ale bancilor este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu sumeleintrate in cont in favoarea bancii titulare a contului si se debiteaza cu sumele iesite din cont, caplati efectuate de aceasta.O operatiune dintre bancile corespondente poate fi reflectata atat prin contul nostrocat si prin contul loro. Astfel, daca banca are de incasat o suma de la o banca corespondenta,operatiunea se poate derula prin debitarea contului nostro sau prin creditarea contului loro.In cazul in care exista conturi de corespondent la centrala bancii, pentru decontari lanivelul subunitatilor bancare se vor efectua operatiuni intrabancare suplimentare de transfer defonduri spre sau de la centrala.Exemple de contabilizare:1. Banca efectueaza o incasare pentru un client prin conturi de corespondent:121 = 2511Conturi de corespondent labanciConturi curentesau122 = 2511Conturi de corespondent alebancilorConturi curente2. Banca efectueaza o plata pentru un client prin conturi de corespondent:2511 = 121Conturi curente Conturi de corespondent labancisau2511 = 122

Conturi curente Conturi de corepondent alebancilor3. Banca primeste un imprumut prin conturi de corespondent:121 = 142Conturi de corespondent labanciImprumuturi primite de labancisau122 = 142Conturi de corespondent alebancilorImprumuturi primite de labanci2.2. IMPRUMUTURI DE REFINANTARE DE LA B.N.R.Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtinelichiditati. In astfel de situatii, se acorda imprumuturi de refinantare, in conditii stabilite de catrebanca centrala. La randul sau, Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea banciloraflate in dificultate, in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentineriiincrederii in acesta. In acelasi timp, prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilorcomerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite.Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala aRomaniei:a. imprumut structural – reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cutitluri si efecte de comert. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale ascontului.b. imprumut de licitatie – in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemulbancar, pe un termen de maxim 15 zile. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut,bancile liciteaza dobanda, beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult.c. imprumut special – este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR banciloraflate in lipsa de lichiditate.d. imprumut lombard sau overdraft – reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont,

acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decatdisponibilul din contul curent la banca centrala. Prin aceasta se asigura, in cadrul anumitorlimite, siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. Rata dobanzii estestabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % dinfondurile proprii ale bancii.Contabilizarea operatiunilorEvidenta contabila a imprumuturilor de refinantare primite se tine folosind conturidin grupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei:Grupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei111 – Cont curent la BNR112 – Imprumuturi de refinantare de la BNR1121 – Imprumuturi structurale1122 – Imprumuturi de licitatie1123 – Imprumuturi speciale1124 – Imprumuturi lombard (overdraft)117 – Creante si datorii atasate1171 – Creante atasate1172 – Datorii atasateContul 112 – Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei este uncont de pasiv si se desfasoara pe analitice in functie de tipul imprumutului primit. Creditarea sidebitarea lui se face in contrapartida cu contul 111 – Cont curent la BNR la primireaimprumutului, respectiv la rambursarea lui. Dobanzile de incasat sau de platit pe relatia cu BNRse urmaresc folosin conturile atasate: 1171 – Creante atasate si 1172 – Datorii atasate.Exemple de contabilizare:1. Imprumut de refinantare primit de la BNR:111 = 112Cont curent la BNR Imprumuturi de refinantare dela BNR2. Inregistrarea dobanzii de platit:6011 = 1172Dobanzi la BNR Datorii atasate3. Plata dobanzii:1172 = 111Datorii atasate Cont curent la BNR4. Rambursarea imprumutului de refinantare:112 = 111

Imprumut de refinantare de laBNRCont curent la BNR2.3. CREDITE SI IMPRUMUTURI INTERBANCAREPiata interbancara inregistreaza zilnic transferuri de fonduri intre banci sub forma decredite si imprumuturi. Acestea au valori mari si sunt realizate pe termen scurt sau foarte scurt, lao rata a dobanzii negociata intre parti.Gestiunea zilnica a trezoreriei face ca bancile sa caute in permanenta mentinerea unuiechilibru intre nevoi si disponibilitati. In conditiile aparitiei unor deficite sau excedente aparenecesitatea acoperirii acestora prin contractarea de credite de la alte banci sau plasarii acestoraprin imprumuturi catre alte banci. Obtinerea unui profit reprezinta un alt motiv care impinge obanca spre o mai buna fructificare a unor disponibilitati prin plasarea lor sub forma de crediteinterbancare. Nu in ultimul rand, prin astfel de operatiuni banca se poate apara impotrivariscului lipsei de lichiditate sau riscului dobanzii.Contabilizarea operatiunilorContabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor din grupa 14 – Credite siimprumuturi interbancare:Grupa 14 – Credite si imprumuturi interbancare141 – Credite acordate bancilor1411 – Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor1412 – Credite la termen acordate bancilor1413 – Credite financiare acordate bancilor1417 – Creante atasate142 – Imprumuturi primite de la banci1421 – Credite de pe o zi pe alta primite de la banci1422 – Credite la termen primite de la banci1423 – Credite financiare primite de la banci1427 – Datorii atasateAici sunt cuprinse creditele acordate (contul 141 – Credite si imprumuturiinterbancare) si imprumuturi primite (contul 142 – Imprumuturi primite de la banci) pe piatainterbancara si incheiate fara garantii. Atat creditele cat si imprumuturile se dezvolta peurmatoarele analitice:- de pe o zi pe alta – cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau a unui contractpentru o perioada de maximum o zi lucratoare (conturile 1411 si 1421);

- la termen – cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau contract pentru untermen fix si o durata mai mare de o zi lucratoare (conturile 1412 si 1422);- financiare – sunt de fapt credite cumparator acordate sau primite de la alte banci, avand cabeneficiari finali agentii economici (conturile1413 si 1423).Conturile de credite interbancare sunt conturi de activ care se debiteaza la acordareacreditului si se crediteaza la rambursarea lui. Conturile de imprumuturi interbancare sunt conturide pasiv, ele creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la rambursarea acestuia.Dobanzile de primit si dobanzile de platit se urmaresc prin conturile atasate, 1417 –Creante atasate si 1427 – Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau de cheltuieli.Exemple de contabilizare:1. Acordarea unui credit interbancar de pe o zi pe alta:1411 = 111Credite de pe o zi pe altaacordate bancilorCont curent la BNR2. Inregistrarea dobanzii:1417 = 7014Creante atasate Dobanzi la credite acordatebancilor3. Incasarea dobanzii:111 = 1417Cont curent la BNR Creante atasate4. Rambursarea creditului:111 = 1411Cont curent la BNR Credite de pe o zi pe altaacordate bancilor5. Imprumut la termen primit de la o alta banca:111 = 1422Cont curent la BNR Imprumuturi la termen primitede la alte banci2.4. DEPOZITE INTERBANCAREIn mod asemanator creditelor si imprumuturilor interbancare, depozitele bancarereprezinta o modalitate de plasare a disponibilitatilor, respectiv o modalitate de a atrage resursede la alte banci. Pe piata interbancara, aceste depozite sunt realizate pe termene scurte si foartescurteContabilizarea operatiunilor

Depozitele interbancare sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor dingrupa 13 – Depozite interbancare:Grupa 13 – Depozite bancare131 – Depozite la banci1311 – Depozite la vedere la banci1312 – Depozite la termen la banci1313 – Depozite colaterale la banci1317 – Creante atasate132 – Depozite ale bancilor1321 – Depozite la vedere ale bancilor1322 – Depozite la termen ale bancilor1323 – Depozite colaterale ale bancilor1327 – Datorii atasateAceasta grupa cuprinde diferitele tipuri de depozite create pe piata interbancarautilizandu-se conturi diferite pentru depozitele create la alte banci ( contul 131 – Depozite labanci) si depozitele altor banci la banca (contul 132 – Depozite ale bancilor). Astfel se intalnesc:- depozite la vedere – constituite pentru o perioada de cel mult o zi lucratoare (conturile 1311si 1321);- depozite la termen – constituite pentru un termen fix, pe o durata initiala mai mare de o zilucratoare (conturile 1312 si 1322);- depozite colaterale – constituite drept garantii pentru alte operatiuni (conturile 1313 si1323).Contul 131 – Depozite la banci este un cont de activ. El este debitat atunci cand secreaza depozitul la alte banci si se crediteaza la lichidarea depozitului. Contul 132 – Depozite alebancilor este un cont de pasiv. El este creditat la constituirea depozitului si este debitat lalichidarea depozitului creat altei banci.Dobanzile aferente unor astfel de operatiuni sunt contabilizate in conturile 1317 –Creante atasate, pentru dobanzile de incasat si 1327 – Datorii atasate, pentru dobanzile de platit.Exemple de contabilizare:1. Constituirea unui depozit la termen la o alta banca:1312 = 111Depozite la termen la banci Cont curent la BNR2. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat:1317 = 7013

Creante atasate Dobanzi de la conturile dedepozit la banci3. Incasarea dobanzilor:111 = 1317Cont curent la BNR Creante atasate4. Lichidarea depozitului:111 = 1312Cont curent la BNR Depozite la termen la banci5. Constituirea unui depozit pentru o alta banca:111 = 1321Cont curent la BNR Depozite la vedere ale bancilor6. Inregistrarea dobanzii de platit:6013 = 1327Dobanzi la depozitele bancilor Datorii atasate7. Plata dobanzilor:1327 = 111Datorii atasate Cont curent la BNR8. Lichidarea depozitului:1321 = 111Depozite la vedere ale bancilor Cont curent la BNR2.5. OPERATIUNI DE PENSIUNE INTERBANCAREOperatiunile de pensiune sunt in fapt credite acordate, in cazul valorilor primite inpensiune, sau imprumuturi, in cazul valorilor date in pensiune, garantate printr-un activ cedat.Garantia poate fi constituita din efecte de comert si titluri. Activele cedate pot face obiectul uneilivrari efective sau nu. In cazul unei livrari efective avem urmatoarele doua cazuri:- titlurile care exista material sunt fie livrate fizic drept garantie cesionarului, fie pastrate lacedant, dar mentionate pe numele cesionarului;- titlurile dematerializate fac obiectul unui virament in contul deschis in numele cesionarului.Pensiunile interbancare cuprind numai efectele comerciale livrate sau nelivrate sititlurile nelivrate. Scadenta care va fi luata in calcul este aceea a pensiunii si nu a activului cedat.Contabilizarea operatiunilorIn contabilitate, operatiunile interbancare sunt consemnate folosind conturile dingrupa 13 – Valori primite sau date in pensiune:Grupa 15 – Valori primite sau date in pensiune151 – Valori primite in pensiune1511 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta1512 – Valori primite in pensiune la termen

1517 – Creante atasate152 – Valori date in pensiune1521 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta1522 – Valori date in pensiune la termen1527 – Datorii atasateContul 151 – Valori primite in pensiune este un cont de activ. El este debitat laacordarea creditului garantat si este creditat la rambursarea acestuia. Contul 152 – Valori date inpensiune este un cont de pasiv, care este creditat la cedarea titlurilor in pensiune ,a primireaimprumutului si este debitat la rambursarea acestuia si recuperarea garantiilor.In functie de termen, operatiunile de pensiune interbancara dispun de conturidistincte pentru termene de 24 ore (conturile 1511 -–Valori primite in pensiune de pe o zi pe altasi 1521 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 ore (conturile1512 – Valori primite in pensiune la termen si 1522 – Valori date in pensiune la termen).Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate, 1517 –Creante atasate si 1527 – Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli.Exemple de contabilizare1. Acordarea unui credit catre o alta banca, in baza unor titluri primite in pensiune:1512 = 111Valori primite in pensiune latermenCont curent la BNR2. Inregistrarea dobanzii de incasat:1517 = 7015Creante atasate Dobanzi de la valorile pimitein pensiune3. Incasarea dobanzii:111 = 1517Cont curent la BNR Creante atasate4. Se dau in pensiune titluri in vederea obtinerii unui imprumut:111 = 1521Cont curent la BNR Valori date in pensiune de pe ozi pe alta5. Inregistrarea dobanzii de platit:6015 = 1527Dobanzi la valori date in

pensiuneDatorii atasate6. Plata dobanzii:1527 = 111Datorii atasate Cont curent la BNR7. Rambursarea imprumutului si recuperarea valorilor date in peniune:1521 = 111Valori date in pensiune de pe ozi pe altaCont curent la BNR2.6. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICEIn conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta, acesta vafi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. In aceiasi situatie se aflasi un depozit creat la o banca, ajuns la scadenta si nerecuperat. De asemenea, dobanzile de laastfel de credite si depozite, care nu au fost platite, sunt inregistrate la creditor ca fiind restantesau indoielnice.Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata lascadenta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, careprezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, lascadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sauun cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica.Din punct de vedere contabil, pentru evidentierea acestor creante rezultate dinrelatiile cu alte banci, se utilizeaza grupa de conturi 18 – Creante restante si indoielnice:Grupa 18 – Creante restante si indoielnice181 – Creante restante1811 – Creante restante1812 – Dobanzi restante1817 – Creante atasate182 – Creante indoielnice1821 – Creante indoielnice1822 – Dobanzi indoielnice1827 – Creante atasateConturile 181 – Creante restante si 182 – Creante indoielnice sunt conturi deactiv. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la

recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aceste conturi se desfasoara in analiticpe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluareadobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii dinmomentul preluarii.Exemple de contabilizare:1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante:1811 = 1412Creante restante Credite la termen acordatebancilor2. Depozite la banci nerambursate:1811 = 1312Creante restante Depozite la termen la banci3. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante:1812 = 1417Dobanzi restante Creante atasate4. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante:1817 = 7018Creante restante Dobanzi din creditele restantesi indoielnice5. Rambursarea creantelor restante:111 = 1811Cont curent la BNR Creante restante6. Incasarea dobanzilor restante:111 = 1812Cont curent la BNR Dobanzi restante7. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante:111 = 1817Cont curent la BNR Creante atasate8. Creante restante acoperite cu provizioane care nu pot fi recuperate:667 = 1811Pierderi din creantenerecuperabile acoperite cuprovizioaneCreante restante9. Creante restante devenite indoielnice:1821 = 1811Creante indoielnice Creante restante10. Credit acordat devenit creanta indoielnica:1821 = 1411Creante indoielnice Credite de pe o zi pe altaacordate bancilor11. Dobanzi restante devenite indoielnice:1822 = 1812

Dobanzi indoielnice Dobanzi restante12. Dobanzii penalizatoare pentru creante si dobanzi indoielnice:1827 = 7018Creante atasate Dobanzi din creditele restantesi indoielnice13. Creante indoielnice rambursate:111 = 1821Cont curent la BNR Creante indoielnice14. Dobanzi penalizatoare incasate pentru creante si dobanzi indoielnice:111 = 1827Cont curent la BNR Creante atasate15. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:668 = 1821Pierderi din creantenerecuperabile neacoperite cuprovizioaneCreante indoielnice16. Dobanda indoielnica neacoperita cu provizioane acceptata ca pierdere:668 = 1822Pierderi din creantenerecuperabile neacoperite cuprovizioaneDobanzi indoielnice2.7. PROVIZIOANEPentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice sijuridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acestscop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe invederea calculului provizioanelor prin cote procentuale (a se vedea la provizioane la operatiunicu clientela). Aceste rezerve pentru pierderi sunt create in limitele cerute de normele mai susamintite in baza profitului brut si sunt elemente ale capitalului propriu bancar. Bancile suntobligate sa-si actualizeze marimea provizioanelor in functie de volumul creditelor si risculacestora.Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilordin grupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:Grupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare191 - Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare1911 – Provizioane specifice de risc de credit1912 – Provizioane specifice de risc de dobanda

Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituireaprovizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuareaprovizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de creditsi riscul de dobanda.Exemple de contabilizare:1. Constituirea sau majorarea provizionului:6611 = 1911Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de creditProvizioane specifice de riscde credit6612 = 1912Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de dobandaProvizioane specifice de riscde dobanda2. Anularea sau diminuarea provizionului:1911 = 7611Provizioane specifice de risc decreditVenituri din provizioanespecifice de risc de credit1912 = 7612Provizioane specifice de risc dedobandaVenituri din provizioanespecifice de risc de dobanda2.8. OPERATIUNI DE TREZORERIE2.8.1. Operatiuni de casaNumerarul ocupa un loc important in activitatea bancara, beneficiind de reglementarisi structuri organizatorice si operative importante. Compartimentele de tezaur si casieriilebancare trebuie sa faca fata operatiunilor generatoare de incasari si plati si in acelasi timp sa-siaduca propria contributie la rentabilitatea bancii.In conformitate cu reglementarile BNR si cu necesitatile bancilor comerciale se potintalnii urmatoarele tipuri de case bancare:a) case operative de incasari – se ocupa cu operatiuni de primire a numerarului in urmaincasarilor sau pentru retragere din circulatie a bancnotelor sau monedelor metalice uzate.

b) case operative de plati – se ocupa cu eliberarea de numerar la cererea clientilor. Caseleoperative de incasari si plati pot fi deschise pentru operatiuni in lei sau valute.c) case speciale – sunt specifice sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar incadrul retelei bancare. De asemenea, pot vinde imprimate bancare;d) case pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori – in principaloperatiuni legate de expertizarea si depozitarea acestora;e) case de schimb valutar amplasate in afara bancii – cumpara sau vand, in contrapartida cu leiromanesti, valute cotate de Banca Nationala a Romaniei in relatie cu persoane fizicerezidente sau nerezidente.Prezentarea caselor bacare pe tipuri nu exclude existenta unor case mixte, care saraspunda mai multor nevoi diferite. Acestea apar mai ales in conditiile in care activitatea unitatiibancare nu justifica functionarea tuturor acestor case specializate.Contabilizarea operatiunilor:Operatiunile de casa sunt inregistrate contabil cu ajutorul contului 101 – Casa:Grupa 10 – Casa si alte valori101 – Casa102 – Alte valoriContul 101 – Casa este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele incasate si secrediteaza cu sumele platite in numerar. Soldul debitor al contului arata sumele aflate in casierie.Operatiunile de casa in devize apeleaza la contul 372 – Conturi de ajustare si sunt prezentate lacapitolul de operatiuni in devize, la schimb manual.In cazul in care, la sfarsitul zilei evidenta contabila difera de numerarul existent estenecesara o ajustare a evidentei la nivelul existentului efectiv de numerar din casierie.Exemple de contabilizare:1. Depunere de numerar:101 = 2511Casa Conturi curente2. Constituirea unui depozit la termen prin depunere de numerar:101 = 2532Casa Depozite la termen3. Obtinerea de numerar de la BNR:101 = 111

Casa Cont curent la BNR5. Obtinerea de numerar din cont:2511 = 101Conturi curente Casa6. Lichidarea unui depozit la vedere:2531 = 101Depozite la vedere Casa7. Plata dobanzii la un cont de depozit la vedere:2537 = 101Datorii atasate Casa8. Sume depuse la BNR:111 = 101Cont curent la BNR CasaAlti debitori diversi Casa2.8.2. CeculCecul este un instrument de plata de debit prin care o persoana, numita tragator, daordin bancii sale, in calitate de tras, sa achite o suma de bani unei terte persoane, numitabeneficiar. In practica se intalneste si situatia in care beneficiarul cecului sa fie chiar tragatorul,cand doreste, de exemplu, sa obtina o suma in numerar de la banca.Pentru a putea ordona tragatorul trebuie sa isi constituie in prealabil un depozit labanca – tras din care sa se efectueze plata. Cecul se trage asupra bancii numai in limita fondurilorexistente in cont.Contabilizarea operatiunilorPentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se apeleaza la urmatoarele conturi:1611 – Valori de recuperat2611 – Valori de recuperat3712 – Valori primite la incasare3716 – Conturi indisponibile privind valori la incasareContul 3712 – Valori primite la incasare este un cont de activ ce se debiteaza cuvaloarea cecurilor primite la incasat, platite imediat sau dupa incasarea acestora si se crediteazala incasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare. Contul 3716 – Conturiindisponibile privind valori la incasare este un cont de pasiv utilizat atunci cand cecul primit spreincasare va fi platit numai dupa ce se obtine contravaloarea de la emitent. Se crediteaza cuvaloarea cecurilor primite spre incasare si se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti.

Conturile 1611 – Valori de recuperat si 2611 – Valori de recuperat sunt conturi de activ ce sedebiteaza la respingerea cecului la incasare si se crediteaza la recuperarea acestuia. In cazul incare platitorul este clientul bancii se foloseste contul 2611. Daca este clientul altei banci sefoloseste contul 1611.Exemple de contabilizare:la banca beneficiarului:1. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditare imediata a contului clientului:3712 = 2511Valori primite la incasare Conturi curente2. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditarea contului clientului la incasare:3712 = 3716Valori primite la incasare Conturi indisponibile privindvalori la incasare3. Incasarea cecului la compensare:111 = 3712Cont curent la BNR Valori primite la incasare4. Creditarea contului beneficiarului dupa incasarea cecului:3716 = 2511Conturi indisponibile privindvalori la incasareConturi curente6. Cec refuzat la plata temporar de catre un platitor client al bancii:2611 = 3712Valori de recuperat Valori primite la incasare7. Cec refuzat temporar la incasare si platit ulterior:111 = 1611Cont curent la BNR Valori de recuperatla banca platitorului:1. Plata cecului:2511 = 1621Conturi curente Alte sume datorate2. Compensarea cecului la Casa de compensatii:1621 = 111Alte sume datorate Cont curent la BNR3. Cec refuzat temporar la plata:2611 = 3716Valori de recuperat Conturi indisponibile privindvalorile la incasare5. Cec refuzat la plata initial si platit ulterior:2511 = 2611Conturi curente Valori de recuperat

2.8.3. Carti de plataCartea bancara reprezinta un instrument de plata fara numerar cu ajutorul caruia sepot realiza plati in reteaua comerciala sau se pot obtine lichiditati de la banca.Decontarile operatiunilor cu carti bancare se realizeaza apeland la sistemul electronicde transfer al fondurilor. In ansamblu, acest sistem se bazeaza pe urmatoarele elemenete:1. distribuitorul automat de numerar2. automatul bancar, numit si trezorierul bancar3. terminalele la punctele de vanzareContabilizarea operatiunilorPentru utilizarea carti de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. Inexemple acest cont este 2511 – Conturiu curente / card. Acest analitic se crediteaza cu intrarileprin care se alimenteaza contul si se debiteaza la iesirile din cont, in urma unor plati sau retrageride numerar. Dobanzile aferente contului 2511 sunt reflectate intr-un cont atasat. Fluxurile denumerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 – Alte stocuri siasimilate. Acest cont de activ se debiteaza la alimentarea automatului cu numerar, incorespondenta cu contul 101 – Casa si se crediteaza la retragerile de moneda din dispozitiv, cuajutorul cartii bancare.Exemple de contabilizare:1. Alimentarea contului de carti de plata pe baza numerarului depus la casierie:101 = 2511Casa Conturi curente / card2. Alimentarea contului de carti de plata pe baza disponibilului din contul curent:2511 = 2511Conturi curente Conturi curente / card5. Alimentarea cu numerar a automatului bancar (ATM):367 = 101Alte stocuri si asimilate / ATM Casa6. Retragerea de numerar de catre clientii bancii:2511 = 367Conturi curente / card Alte stocuri si asimilate / ATM7. Retragerea de numerar de catre clientii altei banci:3712 = 367Valori primite la incasare Alte stocuri si asimilate / ATM

10. Diminuarea disponibilului din contul clientului in urma retragerii unei sume de la automatulaltei banci:2511 = 2611Conturi curente / card Valori de recuperat11. Inregistrarea dobanzii de plata:6024 = 25172Dobanzi la conturile curente Datorii atasate12. Plata dobanzii pentru disponibilul din contul clientului:25172 = 2511Datorii atasate Conturi curente / card13. Comerciantul vanzator depune documentatia la banca sa in vederea incasarii contravaloriimarfurilor vandute in baza unei carti de plata catre un client cu contul la alta banca:3712 = 3716Valori primite la incasare Conturi indisponibile privindvalori la incasare14. Decontarea prin compensare a sumei de incasat de la banca clientului cumparator:111 = 3712Cont curent la BNR Valori primite la incasare15. Plata la banca clientului cumparator:2511 = 111Conturi curente / card Cont curent la BNR2.9. EXEMPLE DE INTREBARI1. Decontari intrabancare: prezentare si contabilizare2. Decontari prin case de compensatie: prezentare si contabilizare.3. Credite si imprumuturi interbancare: prezentare si contabilizare.4. Creante restante si indoielnice: definire, prezentare, exemple de contabilizare.5. Cecul: definire, contabilizare, exemple.6. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ?a. rambursarea unui credit pentru echipamenteb. inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamentec. plata dobanzii la un credit pentru echipamented. acordarea unui credit pentru echipamentee. acordarea unui credit de trezorerie7. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiindrestante ?a. se crediteaza contul 2817b. se crediteaza contul 7028c. se debiteaza contul 2817d. se crediteaza contul 2812e. se debiteaza contul 2812

8. La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila:a. 25336 = 2511b. 25331 = 111c. 2511 = 25336d. 25336 = 376e. 376 = 253369. Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel:a. 25211 = 7029b. 7029 = 25211c. 2511 = 376d. 25211 = 376e. 376 = 2521110. Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul uneioperatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ?a. contul 2511b. contul 2532c. contul 111d. contul 2411e. contul 10111. Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ?a. 2061 = 111b. 111 = 2511c. 2061 = 2511d. 111 = 2061e. 2511 = 2061C A P I T O L U L 3OPERATIUNI CU CLIENTELA3.1. CREDITE PENTRU CLIENTELA3.1.1. Concept. Caracteristici.Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparutdin necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. Ineconomiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleazaproductia, sustine cresterea economica si are un rol si in creatia monetara.Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii:1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite:credite pe termen scurt (pana la 1 an);credite pe termen mediu (1 – 5 ani);credite pe termen lung (peste 5 ani).2. in functie de destinatie:credite comerciale;

credite de trezorerie;credite pentru export;credite pentru echipamente;credite pentru bunuri imobiliare;alte credite.3. dupa modalitatea de rambursare:credite rambursabile la scadenta (in fine);credite rambursabile prin rate fixe;credite rambursabile prin anuitati constante.4. dupa tipul clientilor beneficiari:credite acordate clientelei financiare;credite acordate societatilor nefinanciare;credite acordate populatiei.5. dupa forma:avansul in cont curent;imprumut acordat;cesiune de creante (scontare, factoring);creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie.6. dupa situatia economica si financiara a debitorului:credite performante;credite in observatie;credite substandard;credite incerte;credite cu risc major.In conditiile in care o intreprindere solicita un credit de la banca, trebuie sa furnizezeacesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astfel, intreprindereaprezinta urmatoarea documentatie:- cerere de acordare de credit;- bilantul si contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani;- bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent;- situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare. Daca este cazul un plande fezabilitate;- lista bunurilor constituite in garantie;- alte documente.Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de punctein functie de mai multe criterii. Cel mai adesea se au in vedere urmatoarele:- forma de organizre a agentului economic;- sectorul in care isi desfasoara activitatea;- pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva;- lichiditatea patrimoniala;- indicatorul de solvabilitate;- rotatia activelor circulante;

- garantiile asiguratorii;- gradul de indatorare;- dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere;- nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor;- calitatea managementului;- perspectivele societatii.In cazul persoanelor fizice, prin metoda credit-scoring se analizeaza clientul inprimul rand dupa veniturile si cheltuielile sale, dar si dupa o serie de criterii subiective: conditiilede locuit, profesia si locul de munca, starea civila, numarul de copii, etc.Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cuimprumut, de nivelul rate dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla sau compusa .Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati:a) Rambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie constanta pe toata perioadade derulare a creditului. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica.b) Rambursare prin anuitati constante – face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu semodifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei:n ddAnuitate K−−1 1unde: K – creditul;d – rata anuala a dobanzii;n – numarul de ani.c) Rambursare totala la scadenta sau “in fine” – cand creditul se ramburseaza la final iardobanda se plateste periodic.Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare, reale sau personale.La garantare se are in vedere denumirea clara a garantiei, anul de fabricatie sau de constructie,valoarea contabila, valoarea estimata de banca, valoarea asigurata si data la care asigurareaexpira. Pot constituii garantie pentru credit:a) depozitul bancarb) garantia bancarac) gajul fara deposedare

d) gajul cu deposedaree) ipotecaf) cesiunea de creanteIn urma analizei debitorului, daca se consiera ca acesta indeplineste conditiile decreditare, se negociaza caracteristicile creditarii referitoare la volumul creditului, termenul simodalitatea de rambursare, marimea ratelor, dobanda, garantiile, dupa care Comitetul de risc sicredit si Comitetul de Directie urmeaza sa aprobe creditul. In acest caz, conventia de creditreprezinta actul prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile negociate.3.1.2. Creditarea creantelor comerciale.Ea se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunilor de scontare si lafactoring.Scontarea – reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la banca princesiune inainte de scadenta, contravaloarea acestui titlu, diminuata cu un agio.Agio = Scont + ComisionScontul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul taxei scontului, de valoareanominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta:360100Vn ts dScontunde: Vn – valoarea nominala a efectului comercial;ts – taxa scontului;d – durata in zile de la scontare pana la scadenta.Factoringul – reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza proprietateaasupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la scadenta, valoarea lornominala diminuata cu un agio. Factorul sa insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor siisi asuma riscul in caz de neplata.Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea:factorul garanteaza creanta. Cesiunea este fara recurs, aderentul descarcandu-se de riscul de adetine facturi neincasate. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte dispozitii;

factorul se angajeaza sa plateasca, aderentul scapa de gestiunea postului “clienti” si deprobleme de plata.Contabilizarea creditelorContabilizarea operatiunilor de creditare a creantelor comerciale se realizeaza cuajutorul conturilor din grupa 20:Grupa 20 – Credite acordate clientelei201 – Creante comerciale2011 – Creante comerciale20111 – Scont si operatiuni asimilate20112 – Factoring20119 – Alte creante comerciale2017 – Creante atasateContabilitatea privind creditarea creantelor comerciale se tine cu ajutorul contuluisintetic 201 – Creante comerciale, cont de activ ce prezinta analitice pentru operatiuni decreditare, inclusiv pentru dobanzile de incasat la astfel de operatiuni.In cazul scontarii, contul 20111 – Scont si operatiuni asimilate inregistreaza pe debitvaloarea actuala a efectelor comerciale, urmand sa fie creditat la incasare. Castigul bancii dinscont se inregistreaza initial ca un venit inregistrat in avans, prin contul 376 – Venituriinregistrate in avans si ulterior in contul 70211 – Dobanzi la operatiuni de scont, iar castigul dincomision in contul de venituri 7029 – Comisioane. Daca se retine o garantie pentru incasare,folosim un depozit colateral, 25336 – Alte depozite colaterale.Exemple de contabilizare:1. Inregistrarea scontarii:20111 = 2511Scont si operatiuni asimilate Cont curent2. Retinerea scontului:2511 = 376Cont curent Venituri inregistrate in avans3. Retinerea comisionului:2511 = 7029Cont curent Comisioane4. Retinerea garantiei:2511 = 25336Cont curent Alte depozite colaterale5. Restituirea garantiei:25336 = 2511Alte depozite colaterale Cont curent

6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului376 = 70211Venituri inregistrate in avans Dobanzi la operatiuni de scont7. Incasarea cambiei de la un client al bancii:2511 = 20111Cont curent / debitor Scont si operatiuni asimilate8. Incasarea cambiei de la un client al altei banci:111 = 20111Cont curent la BNR Scont si operatiuni asimilateLa operatiunea de factoring inregistrarea se face cu ajutorul contului 20112 –Factoring . Acest cont de activ se debiteaza la achizitionarea creantelor cu valoarea lor nominalasi se crediteaza la incasarea lor. Evidenta sumelor datorate clientului se tine utilizand contul depasiv 2521 – Factoring (analitic 1 daca aderentul primeste banii la vanzare sau analitic 2 dacapromeste banii la scadenta creantelor). Castigul factorului, sub forma unui comision definantare, se urmareste, ca si in cazul scontarii, prin contul 376 – Venituri inregistrate in avans siapoi 70212 – Dobanda din factoring, iar sub forma unui comision de gestiune prin 7029 –Comisioane. Primul comision remunereaza banca pentru punerea anticipata la dispozitie acontravalorii creantelor, iar al doilea pentru efortul depus in scopul recuperarii creantelor.Garantia este inregistrata in contul 25335 – Alte depozite colaterale.Exemple de contabilizare:1. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare imediata:20112 = 25211Factoring Cont de factoring disponibil2. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare la scadenta:20112 = 25212Factoring Cont de factoring indisponibil3. Retinerea comisionului de finantare:25211 = 376Cont de factoring disponibil Venituri inregistrate in avans4. Retinerea comisionului de gestiune:25211 = 7029Cont de factoring disponibil Comisioane5. Retinerea garantiei:25211 = 25336Cont de factoring disponibil Alte depozite colaterale6. Suma ramasa dupa retineri se pune la dispozitia aderentului:25211 = 2511Cont de factoring disponibil Cont curent / aderent

3.1.3. Credite de trezorerieCreditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordate de banca in contul curental clientului Ele se determina ca diferenta intre activele curente si pasivele curente ale firmei.Pentru a se stabili necesarul de credite de trezorerie clientul bancii trebuie sa intocmeasca unplan de trezorerie pe baza bilantului contabil, bugetului de venituri si cheltuieli si a planului deactivitate. Daca rezulta un deficit de trezorerie, acesta se poate acoperi prin credit.Din punct de vedere contabil, evidenta creditelor de trezorerie se tine cu ajutorulcontului sintetic 202 – Credite de trezorerie.202 – Credite de trezorerie2021 – Credite de trezorerie20211 – Vanzari in rate20212 – Credite acordate persoanelor fizice20213 – Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata20214 – Utilizari de deschideri de credite permenente20215 – Credite global de exploatare20216 – Credite pentru finantarea stocurilor20217 – Credite garantate cu valori financiare20218 – Credite acordate importatorilor20219 – Alte credite de trezorerie2027 – Creante atasateContul 202 – Credite de trezorerie prezinta analitice dupa natura creditului:vanzari in rate, credite pentru persoane fizice, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentruimportatori, etc. Aceste conturi sunt de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditandusela rambursarea lui. Dobanda de incasat se urmareste cu ajutorul contului 2027 – Creanteatasate.Exemple de contabilizare:1. Acordarea creditului:2021 = 2511Credite de trezorerie Conturi curente2. Inregistrarea periodica a dobanzilor:2027 = 70213Creante atasate Dobanzi la credite trezorerie3. Rambursarea creditului:2511 = 2021Conturi curente Credite de trezorerie4. Plata dobanzii:2511 = 2027

Conturi curente Creante atasate5. Constituirea de provizioane de risc de credit:6621 = 2911Cheltuieli cu provizioane derisc de creditProvizioane specifice de riscde credit6. Constituirea de provizioane de risc de dobanda:6622 = 2912Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de dobandaProvizioane specifice de riscde dobanda3.1.4. Creditele pentru exportCreditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 – Credite pentru export sifinanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste credite suntacordate sub urmatoarele forme:prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii, bilete la ordin) asupra strainatatii- suntevidentiate de contul 20311 – Credite garantate cu creante asupra strainatatii;credite furnizor – constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilordetinute de acestia asupra clientilor importatori. Utilizeaza contul 20312 – Credite furnizor;credite cumparator – se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani,clienti ai bancii. Utilizeaza contul 20313 – Credite comerciale acordate nerezidentilor.Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza larambursare.Exemple de contabilizare:1. Acordarea unui credit de export prin mobilizarea creantelor:20311 = 2511Credite garantate cu creanteasupra strainatatiiConturi curente2. Acordarea unui credit prin scontarea unei cambii trase de exportator asupra importatorului:20312 = 2511Credite furnizori Conturi curente3. Perceperea taxei de scontare:2511 = 376

Conturi curente Venituri inregistrate in avans4. Incasarea unui comision:2511 = 7029Conturi curente Comisioane3.1.5. Creditele pentru echipamentCreditele pentru echipament sunt credite pe termen mediu si lung acordateclientilor pentru investitii productive. Se pot finanta astfel achizitii, constructii sau amenajari deimobilizari corporale. Acordarea creditului se inregistreaza prin debitarea contului 2041 –Credite pentru echipament, iar rambursarea prin creditarea aceluiasi cont.204 – Credite pentru echipamente2041 – Credite pentru echipamente2047 – Creante atasateExemple de contabilizare:Acordarea unui credit pentru echipament:2041 = 2511Credite pentru echipament Conturi curente1. Inregistrarea periodica a dobanzii:2047 = 70215Creante atasate Dobanzi de la creditele pentruechipament2. Rambursarea creditului, de obicei prin rate periodice:2511 = 2041Conturi curente Credite pentru echipament3. Plata dobanzii:2511 = 2047Conturi curente Creante atasate3.1.6. Creditele pentru finantarea de bunuri imobiliareCreditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar sauunei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia, amenajarea sau repararea unorimobile cu destinatia locuinta. Terenul aferent locuintei face, de asemenea obiectul creditului.Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 – Credite pentru bunuri imobiliare, cu desfasurarepentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor.205 – Credite pentru bunuri imobiliare2051 – Credite investitori2052 – Credite promotori2057 – Creante atasateExemple de contabilizare:1. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei:2051 = 2511

Credite investitori Conturi curente2. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate:2052 = 2511Credite promotori Conturi curente3. Inregistrarea periodica a dobanzii:2057 = 70216Creante atasate Dobanzi de la credite pentrubunuri imobiliare4. Rambursarea creditului:2511 = 2051Conturi curente Credite investitori2511 = 2052Conturi curente Credite promotori5. Plata dobanzii:2511 = 2057Conturi curente Creante atasate3.1.7. Creditele consortialeCreditele consortiale nu dispun de conturi specifice, insa reprezinta un caz aparte.Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta unclient. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si dobanzileincasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare,excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in modnormal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea vairegistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit.O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau departicipant. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitorsi cu celelalte banci din consortiu.Exemplu de contabilizare:Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului defila si in contabilitatea unei banci participante.1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de fila:% = 25112061Alte credite111Cont curent la BNRConturi curente

2. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu:2061 = 111Alte credite Cont curent la BNR3. Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul 111) coteiparti catre banca participanta:2511 = %Conturi curente 7029Comisioane111Cont curent la BNR4. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila:111 = 7029Cont curent la BNR Comisioane5. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de fila si la banca participanta (numai cota saparte):2067 = 70217Creante atasate Dobanzi la alte credite6. Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:2511 = %2067Conturi curente Creante atasate111Cont curent la BNR7. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta:111 = 2067Cont curent la BNR Creante atasate8. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:2511 = %Conturi curente 2061Alte credite111Cont curent la BNRRambursarea creditului la banca participanta:111 = 2061Cont curent la BNR Alte credite3.1.8. Creditarea clientelei financiareRelatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi. Oclientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit,

societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu acestea, bancile potacorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste oepratiuni pot fi derulate prin contul curent alclientului, printr-un cont corespondent nostro sau loro sau prin banca centrala. Evidentaoperatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23 – Credite si imprumuturi privindclientela financiara. Exista conturi diferite pentru credite (conturi de activ), pentru imprumuturi(conturi de pasiv) si pentru dobanzi de incasat sau de platit:Grupa 23 – Credite si imprumuturi privind clientela financiara231 – Credite acordate clientelei financiare2311 – Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare2312 – Credite la termen acordate clientelei financiare2317 – Creante atasate232 – Imprumuturi de la clientela financiara2321 – Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara2322 – Imprumuturi la termen de la clientela financiara2327 – Datorii atasateExemple de contabilizare:1. Acordarea unui credit de pe o zi pe alta:2311 = 2511Credite de pe o zi pe altaacordate clientelei financiareConturi curente2. Acordarea unui credit la termen printr-un cont corespondent:2312 = 121Credite la termen acordateclientelei financiareCont de corespondent3. Inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat:2317 = 7022Creante atasate Dobanzi de la crediteleacordate clientelei financiare4. Rambursarea creditului:2511 = 2311Conturi curente Credite de pe o zi pe altaacordate clientelei financiare5. Plata dobanzii:2511 = 2317Conturi curente Creante atasate6. Imprumut la termen primit de la clientela financiara:111 = 2322Cont curent la BNR Imprumuturi la termen de laclientela financiara

7. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit:6022 = 2327Dobanzi la imprumuturi primitede la clientela financiaraDatorii atasate8. Rambursare imprumut:2322 = 111Imprumut la termen de laclientela financiaraCont curent la BNR9. Plata dobanzii:2327 = 2511Datorii atasate Conturi curentesau2327 = 111Datorii atasate Cont curent la BNR3.2. DEPOZITE BANCAREDepozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titularisau transferate de terti in favoarea titularilor de cont.3.2.1. Tipuri de depoziteIn procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnimurmatoarele tipuri de conturi bancare:Depozit in cont curent – reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoareatitularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex: plata salariilor, platasi incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane inorice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile carebeneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii, ce ii permite titularului sa efectueze platisau retrageri fara a dispune de sumele necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curenteste printre cele mai reduse, putand sa fie chiar zero.Depozitele la vedere – reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat, destinat saprimeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului estecreditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in carebanca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi

lucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente), durataconstituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularuluiDepozit la termen – reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia bancii pana la oscadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre deosebire de conturileprezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care sacompenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent sibancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse side scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piatamonetara, pentru o perioada asemanatoare.Depozite colaterale – reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatiicontractuale ale clientului, ca de exemplu:- deschidere de acreditive;- emitere de scrisori de garantie;- ordine de plata cu scadenta;- cecuri certificate;- garantii gestionari.Certificate de depozit – reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de banca primindu-se:- certificat de economii;- carnet de economii;- certificat de depozit.Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fiincasata la scadenta sau anticipat.Depozite pe librete de economii – reprezinta o forma de economisire, asemanatoare carnetelor deeconomii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni.Contabilizarea operatiunilor cu depoziteDepozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni cuclientela:Grupa 25 – Conturile clientelei251 – Conturi curente2511 – Conturi curente2517 – Creante si datorii atasate25171 – Creante atasate25172 – Datorii atasate252 – Conturi de factoring

2521 – Conturi de factoring25211 – Conturi de factoring disponibile25212 – Conturi de factoring indisponibile2527 – Datorii atasate253 – Conturi de depozite2531 – Depozite la vedere2532 – Depozite la termen2533 – Depozite colaterale25331 – Depozite pentru deschiderea de acreditive25332 – Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie25333 – Depozite pentru cecuri certificate25334 – Depozite pentru ordine de plata cu scadenta25335 – Depozite pentru garantii gestionari25336 – Alte depozite colaterale2537 – Datorii atasate254 – Certificate de depozit, carnete si librete de economii2541 – Certificate de depozit2542 – Carnete si librete de economii2547 – Datorii atasateDisponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent – 2511. Acesta este uncont bifunctional, inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in favoareatitularului, iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Soldul creditor al contului reprezintadisponibilitatile titularului. Soldul debitor reprezinta un credit acordat de banca pentrudescoperire de cont (overdraft). Contul se poate dezvolta pe analitice in functie de nevoiletitularului si de moneda utilizata.Exemple de contabilizare:1. Depuneri de numerar in contul curent:101 = 2511Casa Cont curent2. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca:2511 = 2511Cont curent / client Cont curent / furnizor3. Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de compensatie:111 = 2511Cont curent la BNR Cont curent4. Ridicare de numerar din cont:2511 = 101Cont curent Casa5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca, prin Casa de compensatii:2511 = 111

Cont curent Cont curent la BNR6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci:2511 = 341Cont curent Decontari intrabancareEconomisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. Acestea se desfasoara caanalitice ale conturilor 253 – Conturi de depozit sau 254 – Certificate de depozit, carnete silibrete de economii. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv, creditandu-se cu sumele intrate incont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele din cont, la lichidareadepozitului. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in cont.Exemple de contabilizare:1. Depunere de numerar pentru constituirea unui depozit la termen:101 = 2532Casa Depozite la termen2. Achizitionarea unui certificat de depozit:101 = 2541Casa Certificate de depozit3. Constituirea unui depozit la vedere din contul curent:2511 = 2531Cont curent Depozite la vedere4. Lichidarea unui depozit in numerar:2532 = 101Depozite la termen Casa5. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent:2531 = 2511Depozit la vedere Cont curent6. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar:2541 = 101Certificate de depozit CasaDobanzile platite de banca pot fi capitalizate, cand se adauga in cont alaturi decapitalul investit initial, sau necapitalizate, cand dobanda trece intr-un cont adiacent. Din punctde vedere contabil, dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in conturile decreante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7 – venituri sau clasa 6 –cheltuieli ( exemplu: 60251 – Dobanzi la depozitele la vedere ale clientilor).Exemple de contabilizare:1. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent:6024 = 25172Dobanzi la conturi curente Datorii atasate2. Plata dobanzii creditoare de la contul curent:

25172 = 2511Datorii atasate Cont curent3. Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen:60252 = 2537Dobanzi la depozit la termen Datorii atasate4. Plata dobanzii la depozitul la termen:2537 = 2511Datorii atasate Cont curent5. Dobanzi platite anticipat in cont curent:375 = 2511Cheltuieli inregistrate in avans Cont curent6. Dobanzile platite anticipat sunt reluate periodic pe cheltuieli cu dobanzile:6025 = 375Dobanzi la conturi de depozit Cheltuieli inregistrate in avans7. Dobanzi inregistrate de banca pentru soldul debitor al contului curent:25171 = 7024Creante atasate Dobanzi de la cont curent8. Incasarea dobanzilor debitoare:2511 = 25171Cont curent Creante atasate9. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante:2812 = 25171Dobanzi restante Creante atasate10. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor indoielnice:2822 = 2812Dobanzi indoielnice Dobanzi restante3.3. VALORI PRIMITE SAU DATE IN PENSIUNEOperatiunile de pensiune sunt de fapt operatiuni de creditare garantate printr-untransfer temporar de proprietate asupra efectelor de comert si titlurilor cedate. Garantareacreditului se face prin bonuri de tezaur, obligatiuni, actiuni si alte titluri, ce raman mentionate inactivul cedentului. Elementele de activ cedate pot face obiectul unei livrari efective sau potramane in continuare la debitor.Operatiunile de pensiune in raport cu clientela sunt reflectate contabil cu ajutorulconturilor din grupa 24:Grupa 24 – Valori primite sau date in pensiune241 – Valori primite in pensiune2411 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta2412 – Valori primite in pensiune la termen2417 – Creante atasate243 – Valori date in pensiune

2431 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta2432 – Valori date in pensiune la termen2437 – Datorii atasateContul 241 – Valori primite in pensiune este un cont de activ, debitandu-se laacordarea creditului si creditandu-se la rambursare acestuia. Contul 243 – Valori date inpensiune este un cont de pasiv, creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se laacordarea sa. Ambele conturi prezinta analitice pentru operatiuni de pensiune de pe o zi pe alta(analitic 1) si pentru operatiuni de pensiune la termen (analitic 2). Dobanda aferenta de incasatsau de platit este urmarita cu ajutorul conturilor atasate: 2417 – Creante atasate si 2437 – Datoriiatasate.Exemple de contabilizare1. Acordarea unui credit printr-o operatiune de primire in pensiune de pe o zi pe alta:2411 = 2511Valori primite in pensiune de peo zi pe altaConturi curente2. Primirea unui imprumut printr-o operatiune de cedare in pensiune la termen:2511 = 2432Conturi curente Valori primite in pensiune latermen3. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat la credit:2417 = 7023Creante atasate Dobanzi la valori primite inpensiune4. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit la imprumut:6023 = 2437Dobanzi la valori date inpensiuneDatorii atasate5. Rambursarea creditului:2511 = 2411Conturi curente Valori primite in pensiune depe o zi pe alta6. Rambursarea imprumutului:2432 = 2511Valori date in pensiune latermenConturi curente7. Incasarea dobanzii la credit:

2511 = 2417Conturi curente Creante atasate8. Plata dobanzii la imprumut:2537 = 2511Datorii atasate Conturi curente3.4. VALORI DE RECUPERAT SI SUME DATORATEDesfasurand operatiuni pentru clientela, banca poate ajunge in situatia in caretrebuie sa recupereze anumite sume sau datoreaza o suma clientilor sai. Sumele de recuperat potsa apara din erori de inregistrare contabila, plati efectuate din greseala, cecuri si efectecomerciale neonorate. Sumele datorate provin din erori de inregistrare contabila, din sumeincasate de clienti si inregistrate provizoriu ca sume datorate sau sume in curs de clarificare.Din punct de vedere contabil evidenta acestor sume se tine cu ajutorul conturilordin grupa 26 – Valori de recuperat si sume datorate:Grupa 26 – Valori de recuperat si alte sume datorate261 – Valori de recuperat2611 – Valori de recuperat2617 – Creante atasate262 – Alte sume datorate2621 – Alte sume datorate2627 – Datorii atasateSumele inregistrate in aceste conturi nu pot figura decat provizoriu pana lalamurirea statutului lor. Contul 261 – Valori de recuperat este un cont de activ, debitandu-se cusumele luate in evidenta pentru a fi recuperate si creditandu-se cu sumele recuperate. Contul 262– Alte sume datorate este un cont de pasiv ce se crediteaza cu sumele luate in evidenta careprezentand datorii ale bancii si se debiteaza cu sumele ce reprezinta datorii platite. In cazul incare se emit pretentii de remunerare prin dobanda, privind sumele de recuperat sau sumeledatorate, se apeleaza la conturile atasate 2617 si 2627.Exemple de contabilizare1. Un cec primit spre incasare nu este platit de emitent:2611 = 3712Valori de recuperat Valori primite spre incasare2. Banca inregistreaza dobanzi de incasat la sumele de recuperat:2617 = 70279Creante atasate Venituri diverse din dobanzi3. Recuperarea unei sume de la un client:

2511 = 2611Conturi curente Valori de recuperat4. Recuperarea unei sume prin Casa de Compensatii:111 = 2611Cont curent la BNR Valori de recuperat5. Incasarea dobanzilor la sume de recuperat:2511 = 2617Conturi curente Creante atasate6. Sume datorate platite clientilor:2621 = 2511Alte sume datorate Conturi curente4.5. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICEIn conditiile in care un credit nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistratcontabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica.Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata lascadenta. Aici sunt cuprinse si dobanzile care nu au fost platite la data prevazuta. Creantaindoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un riscprobabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un creditnerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in carecapata un caracter de contencios creanta devine indoielnica.Din punct de vedere contabil, pentru evidentiere se utilizeaza grupa de conturi 28– Creante restante si indoielnice:Grupa 28 – Creante restante si indoielnice281 – Creante restante2811 – Creante restante2812 – Dobanzi restante2817 – Creante atasate282 – Creante indoielnice2821 – Creante indoielnice2822 – Dobanzi indoielnice2827 – Creante atasateConturile 281 – Creante restante si 282 – Creante indoielnice sunt conturi de activ.Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperareaacestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. In acest ultim caz avem conturile 667 – Pierderi dincreante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 – Pierderi din creante nerecuperabile

neacoperite cu provizioane. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluareasumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturide creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.Exemple de contabilizare:1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante:2811 = 2031Creante restante Credite pentru export2. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante:2812 = 2037Dobanzi restante Creante atasate3. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante:2817 = 7028Creante restante Dobanzi din creditele restantesi indoielnice4. Rambursarea creantelor restante:2511 = 2811Conturi curente Creante restante5. Incasarea dobanzilor restante:2511 = 2812Conturi curente Dobanzi restante6. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante:2511 = 2817Conturi curente Creante atasate7. Creante restante devenite indoielnice:2821 = 2811Creante indoielnice Creante restante8. Dobanzi restante devenite indoielnice:2822 = 2812Dobanzi indoielnice Dobanzi restante9. Inregistrarea dobanzii pentru creante si dobanzi indoielnice:2827 = 7028Creante atasate Dobanzi din creditele restantesi indoielnice10. Creante indoielnice rambursate:2511 = 2821Conturi curente Creante indoielnice11. Dobanzi incasate pentru creante si dobanzi indoielnice:2511 = 2827Conturi curente Creante atasate12. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:668 = 2821Pierderi din creantenerecuperabile neacoperite cuprovizioane

Creante indoielnice13. Dobanda inregistrata pentru creante si dobanzi indoielnice neplatita:668 = 2827Pierderi din creantenerecuperabile neacoperite cuprovizioaneCreante atasate3.6. PROVIZIOANEPentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice sijuridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acestscop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe invederea calculului provizioanelor prin cote procentuale. Astfel exista urmatoarele grupe si cotede provizionare:credite standard 0%credite in observatie 5%credite substandard 20%credite indoielnice 50%credite pierdere 100%Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilordin grupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:Grupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela291 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela2911 – Provizioane specifice de risc de credit2912 – Provizioane specifice de risc de dobandaConturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituireaprovizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuareaprovizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de creditsi riscul de dobanda.Exemple de contabilizare:1. Constituirea sau majorarea provizionului:6621 = 2911Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de creditProvizioane specifice de riscde credit6622 = 2912Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de dobanda

Provizioane specifice de riscde dobanda2. Anularea sau diminuarea provizionului:2911 = 7621Provizioane specifice de risc decreditVenituri din provizioanespecifice de risc de credit2912 = 7622Provizioane specifice de risc dedobandaVenituri din provizioanespecifice de risc de dobanda3.7. EXEMPLE DE INTREBARI1. Creditul: concept, clasificare2. Factoring: concept, evidentiere in contabilitate3. Sconatarea: concept, evidentiere in contabilitate4. Depozitul bancar: caracterizare, tipuri5. Creante restante si indoielnice: inregistrare in contabilitate6. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ?a. rambursarea unui credit pentru echipamenteb. inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamentec. plata dobanzii la un credit pentru echipamented. acordarea unui credit pentru echipamentee. acordarea unui credit de trezorerie7. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiindrestante ?a. se crediteaza contul 2817b. se crediteaza contul 7028c. se debiteaza contul 2817d. se crediteaza contul 2812e. se debiteaza contul 28128. La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila:a. 25336 = 2511b. 25331 = 111c. 2511 = 25336d. 25336 = 376e. 376 = 253369. Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel:a. 25211 = 7029b. 7029 = 25211c. 2511 = 376d. 25211 = 376e. 376 = 25211

10. Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul uneioperatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ?a. contul 2511b. contul 2532c. contul 111d. contul 2411e. contul 10111. Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ?a. 2061 = 111b. 111 = 2511c. 2061 = 2511d. 111 = 2061e. 2511 = 2061C A P I T O L U L 4OPERATIUNI CU TITLURI SIOPERATIUNI DIVERSEOperatiunile cu titluri si operatiunile diverse sunt inregistrate in contabilitate cuajutorul conturilor din clasa 4.4.1. OPERATIUNI CU TITLURITitlurile de valoare reprezinta inscrisuri care incorporeaza un drept de proprietatesau de creanta. Clasificarea titlurilor se poate face dupa mai multe criterii:1. Dupa natura titlului:valori mobiliare (actiuni si obligatiuni);titluri de stat (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie);titluri de creanta negociabile;titluri de piata interbancare;alte titluri negociabile.2. Dupa veniturile pe care le genereaza:titluri cu venit fix;titluri cu venit variabil.3. Dupa intentia avuta in momentul achizitionarii, cu privire la durata detinerii:titluri de tranzactie;titluri de plasament;titluri de investitii;titluri de participare;parti in societati comerciale legate;titluri ale activitatii de portofoliu.In cele ce urmeaza sunt prezentate mai pe larg cateva categorii de titluri.Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta, care ofera detinatorului lor

un drept de o anumita valoare. Transmiterea lor se realizeaza prin negociere la bursa devalori. Sunt cuprinse in categoria valorilor mobiliare actiunile, obligatiunile, instrumentefinanciare derivate si orice alte titluri stabilite de Comisia Nationala a ValorilorMobiliare.Actiunile sunt titluri reprezentative ale unor parti unitare dintr-o societate de capitaluri.Ele confera proprietarului calitatea de asociat, cu toate drepturile ce decurg din aceststatut:- dreptul la dividende;- dreptul dea participa la operatiunile de capital;- dreptul de a fi informat;- dreptul de a lua decizii prin vot.Actiunile sunt negociabile si pot face obiectul unei cotari in bursa de valori sau pealte piete secundare.Obligatiunile sunt titluri negociabile ce reprezinte creante asupra emitentului. Ele apar inurma unui credit acordat de detinatorul lor emitentului, in schimbul platii de catre acestadin urma a unei dobanzi.Emisiunea de obligatiuni reprezinta pentru emitent un mijloc de procurare decapitaluri pe termen lung, destinate finantarii unor investitii sau acoperirii deficituluibugetar, in cazul statului.Obligatiunile pot fi:obligatiuni ordinare;obligatiuni cu prima de emisiune;obligatiuni cu prima de rambursare;obligatiuni cu prima de emisiune si prima de rambursare.Titlurile de stat, numite si efecte publice, sunt inscrisuri emise de organe specializate aleadministratiei de stat (Ministerul Finantelor) in scopul acoperirii cheltuielilor bugetare.Intalnim urmatoarele titluri de stat:a) bonuri de tezaur;b) certificate de trezorerie;c) obligatiuni de stat.Titlurile de stat pot fi emise sub forma materiala sau in cont. Prima varianta esteutilizata atunci cand emisiunea se adreseaza populatiei. Ele sunt purtatoare de dobanzi,negociabile si prezinta o lichiditate ridicata.

Titlurile de creante negociabile sunt titluri emise in general pe termen scurt, negociabilepe o piata reglementata. In aceasta categorie sunt cuprinse biletele de trezorerie,certificatele de depozit.Titlurile pietei interbancare sunt emise numai de catre institutiile interbancare si suntnegociabile doar pe piata interbancara. In aceasta categorie sunt incluse:a) bilete la ordin negociabile (BON);b) certificate interbancare cu dobanda platibila in avans (CIPA);c) certificate interbancare cu dobanda platibila in fine (CIFIN).Titlurile cu venit fix sunt acele titluri care ofera detinatorului un venit stabilit pe bazaunei rate de dobanda fixa, ca de exemplu: obligatiuni, certificate de trezorerie.Titlurile cu venit variabil sunt actiunile, care ofera detinatorului un veni sub formadividendului, dimensionat in functie de profiturile obtinute de emitent.Celelalte titluri, clasificate dupa intentia avuta la achizitionare cu privire la duratadetinerii, vor fi prezentate in continuare, odata cu regulile de contabilizare. Pentru a fimai usor de inteles, contabilizarea este redata pe tipuri de titluri si pe operatiuni cu titluri.4.1.1. TITLURI DE TRANZACTIETitlurile de tranzactie sunt titluri cu venit fix sau cu venit variabil, achizitionate cuintentia de a fi revandute pe termen scurt sau in conditiile in care nu exista inca definita ointentie cu privire la perioada detinerii.Pentru a fi incadrat in categoria titlurilor de tranzactie, un titlu trebuie saindeplineasca simultan trei conditii:sa fie tranzactionat inainte de scadenta, intr-un termen care sa nu depaseasca saseluni;sa poata fi cotat in vederea tranzactionarii in orice moment pe o piata lichida;pretul de piata sa fie accesibil tertilor.Tinand cont de faptul ca in aceasta categorie intra si titluri fata de care, inmomentul achizitionarii nu exista o intentie clara cu privire la durata detinerii, periodicbancile trebuie sa analizeze portofoliul detinut pentru a face reclasari.Aceste titluri fac obiectul activitatii de piata a bancilor in vederea derulariiurmatoarelor operatiuni:- operatiuni de mentinere a pietei (market maker);

- operatiuni de arbitraj realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza diferenteloraparute intre cotarea aceluiasi titlu pe doua piete diferite;- operatiuni speculative realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza variatieianticipate a unui curs pe termen foarte scurt.Evaluarea titlurilor de tranzactie in momentul achizitionarii se face la valoarea deAchizitie, formata din pretul de cumparare ce cuprinde si cheltuielile de achizitie sieventuale dobanzi, aparute in cazul obligatiunilor. Periodic, are loc o reevaluare atitlurilor de tranzactie la pretul pietei. Diferentele favorabile sunt preluate pe venituri,cele nefavorabile sunt preluate pe cheltuieli. Cesiunea titlurilor se face la pretul devanzare, eventualele diferente in raport de valoarea din contabilitate merg pe venituri saucheltuieli.Contabilizarea operatiunilorContabilizarea operatiunilor se realizeaza cu ajutorul contului 302 – Titluri detranzactie:302 – Titluri de tranzactie3021 – Titluri de tranzactie30211 – Efecte publice si valori asimilate30212 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30213 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30214 – Actiuni proprii3025 – Titluri date cu imprumut30251 – Efecte publice si valori asimilate30252 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30253 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30254 – Actiuni proprii30257 – Creante atasate3026 – Titluri luate cu imprumut30261 – Efecte publice si valori asimilate30262 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30263 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30264 – Actiuni proprii3027 – Datorii privind titlurile30271 – Datorii privind titlurile luate cu imprumut30272 – Alte datorii privind titlurile30277 – Datorii atasateContul 302 se dezvolta pe trei conturi in functie de provenienta titlurilor si incontinuare pe conturi in functie de natura titlurilor (efecte publice, obligatiuni, actiuni,

actiuni proprii). Contul 3021 – Titluri de tranzactie este un cont de activ, debitandu-se laachizitionarea titlurilor si creditandu-se la vanzarea acestora. Titlurile pot fi achizitionatesau vandute in cont propriu, cu decontare in momentul realizarii operatiunii, folosindcontul curent sau pot fi tranzactionate printr-o societate de bursa, cu decontare la o dataulterioara. In aceasta din urma varianta se utilizeaza contul bifunctional 333 – Contulsocietatilor de bursa. Titlurile de tranzactie pot fi luate sau date cu imprumut in vedereaconstituirii unor garantii. In aceste cazuri apare o dobanda de platit sau de incasat.Exemple de contabilizare:1. Achizitia de titluri de tranzactie in cont propriu:3021 = 111Titluri de tranzactie Cont curent la BNR2. Achizitia de titluri de tranzactie prin societati de bursa:3021 = 333Titluri de tranzactie Contul societatilor de bursa333 = 111Contul societatilor de bursa Cont curent la BNR3. Reevaluarea titlului in urma cresterii cursului:3021 = 7032Titluri de tranzactie Venituri din titluri detranzactie4. Reevaluarea titlului in urma scaderii cursului:6032 = 3021Pierderi din titluri de tranzactie Titluri de tranzactie5. Vanzarea titlurilor de tranzactie in cont propriu:111 = 3021Cont curent la BNR Titluri de tranzactie6. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul devanzare este superior valorii din contabilitate:333Conturile societatilor de bursa= %3021Titluri de tranzactie7032Venituri din titluri detranzactie111 = 333Cont curent la BNR Conturile societatilor de bursa

7. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul devanzare este inferior valorii din contabilitate:%333Conturile societatilor de bursa= 3021Titluri de tranzactie6032Pierderi din titluri de tranzactie111 = 333Cont curent la BNR Conturile societatilor de bursa8. Reclasarea titlurilor de tranzactie la titluri de plasament:3031 = 3021Titluri de plasament Titluri de tranzactie9. Titluri de tranzactie date cu imprumut:3025 = 3021Titluri date cu imprumut Titluri de tranzactie10. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma cresterii cursului:3025 = 7032Titluri date cu imprumut Venituri din titluri detranzactie11. Inregistrarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut:30257 = 7037Creante atasate Venituri diverse din operatiunicu titluri12. Incasarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut:111 = 30257Cont curent la BNR Creante atasate13. Restituirea titlurilor de tranzactie date cu imprumut:3021 = 3025Titluri de tranzactie Titluri date cu imprumut14. Titluri de tranzactie luate cu imprumut:3026 = 30271Titluri luate cu imprumut Datorii privind titlurile luate cuimprumut15. Restituirea titlurilor de tranzactie luate cu imprumut:30271 = 3026Datorii privind titlurile luate cuimprumutTitluri luate cu imprumut4.1.2. TITLURI DE PLASAMENTTitlurile de plasament sunt titluri cu venit fix sau variabil achizitionate in vederea

detinerii lor o perioada mai mare de 6 luni, fara insa ca aceasta detinere sa fie obligtoriepana la scadenta.In categoria titlurilor de plasament pot fi clasate, de asemenea, urmatoarele titluri:- titluri cu durata de detinere mai mica de 6 luni, dar care nu intrunesc conditiile depiata pentru a fi clasate ca titluri de tranzactie;- titluri de tranzactie pentru care intentia initiala a banci de a detine titlurile operioada de cel mult 6 luni s-a schimbat pentru o perioada mai mare;- titluri achizitionate cu intentia de a le detine pana la scadenta, dar pentru care bancanu dispune de mijloace de acoperire sau de finantare necesare titlurilor de investitii.Evaluarea titlurilor de plasament se face la cumparare la pretul de achizitie, faracheltuieli de achizitie sau dobanzi scurse, in cazul titlurilor cu venit fix. In cazul in caretitlurile provin prin transfer din categoria titlurilor de tranzactie, vor fi inregistrate lapretul pietei din ziua transferului. Periodic are loc o reevaluare a titlurilor la cursul pietei.Daca apar diferente, acestea vor fi inregistrate diferit:- diferentele favorabile nu se inregistreaza si nici nu folosesc la compensareadiferentelor nefavorabile inregistrate de alte titluri;- diferentele nefavorabile fac obiectul constituirii unor provizioane pentru depreciere.Vaanzarea titlurilor de plasament se inregistreaza la pretul de cesiune negociat.Eventualele diferente favorabile sau nefavorabile sunt preluate pe venituri sau cheltuieli.Contabilizarea operatiunilorContabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul contului 303 – Titluri deplasament:303 – Titluri de plasament3031 – Titluri de plasament30311 – Efecte publice si valori asimilate30312 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30313 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30314 – Actiuni proprii3035 – Titluri date cu imprumut30351 – Efecte publice si valori asimilate30352 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30353 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30354 – Actiuni proprii3036 – Varsaminte de efectuat privind titlurile de plasament

3037 – Creante atasate30371 – Efecte publice si valori asimilate30372 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30373 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30374 – Actiuni propriiContul 3031 – Titluri de plasament este un cont de activ, debitandu-se la achizitiatitlurilor sau la reclasarea lor ca titluri de plasament si creditandu-se la vanzarea titlurilorsau la transferul lor catre alte categorii de titluri. Contul 3035 – Titluri date cu imprumuteste cont de acativ. El se debiteaza la imprumutarea titlurilor catre terti si de crediteaza larestituirea acestora. Dobanzile de incasat sunt inregistrate cu ajutorul contului 3037 –Creante atasate. Toate aceste conturi prezinta analitice in functie de natura conturilor(efecte publice, obligatiuni, actiuni, actiuni proprii).Pentru cheltuielile aparute la achizitia titlurilor se foloseste contul 60331 –Cheltuieli de achizitie, iar pentru cele ocazionate de vanzarea titlului contul 6037 –Cheltuieli diverse din operatiuni cu titluri sau 6039 – Comisioane. Diferentele de cursinregistrate la vanzare sunt preluate pe conturi de venituri sau cheltuieli: 70336 – Venituridin cesiune, 60336 – Pierderi din cesiune.Exemple de contabilizare:1. Achizitia unei actiuni in cont propriu:2.% = 11130313Actiuni si alte titluri cu venitvariabil60331Cheltuieli de achizitieCont curent la BNR3. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Titlul prezinta o dobanda scursa:4.% = 33330312Obligatiuni si alte titluri cuvenit fix3037Creante atasate60331

Cheltuieli de achizitieConturile societatilor de bursa333 = 111Conturile societatilor de bursa Cont curent la BNR5. Incasarea dividendului in cont propriu:6.111 = 70333Cont curent la BNR Dividende si venituri asimilate7. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune:8.3037 = 70331Creante atasate Dobanzi9. Incasarea dobanzii la o obligatiune:10.111 = 3037Cont curent la BNR Creante atasate11. Vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decatvaloarea din contabilitate:111 = %Cont curent la BNR 30313Actiuni si alte titluri cu venitvariabil70336Venituri din cesiune12. Vanzarea unei obligatiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decatvaloarea din contabilitate. Banca a inregistrat pentru perioada detinerii o dobandascursa de incasat:111 = %Cont curent la BNR 30312Obligatiuni si alte titluri cuvenit fix3037Creante atasate70336Venituri din cesiune13. Inregistrarea cheltuielilor de vanzare in cazul unui titlu de plasament:6039 = 111Comisioane Cont curent la BNR14. Anularea sau diminuarea provizioanelor constituite pentru deprecierea uneiobligatiuni:39112 = 76311Provizioane pentru deprecierea

obligatiunilor si a altor titluri cuvenit fixVenituri din provizioanepentru deprecierea titlurilor deplasament15. Titluri de plasament date cu imprumut:3035 = 3031Titluri date cu imprumut Titluri de plasament4.1.3. TITLURI DE INVESTITIITitlurile de investitii sunt titluri cu venit fix, achizitionate de banca cu intentia dea le pastra o perioada indelungata de timp, in principiu, pana la scadenta. Aceste titluriaduc titularului venituri regulate sub forma de dobanzi. In aceasta categorie sunt cuprinseobligatiunile, efectele publice si alte titluri cu venit fix. Titlurile de investitii trebuieprotejate contra deprecierii sau variatiilor de dobanda.Evaluarea titlurilor de investitii se face la cumparare la pret de achizitie, fara cheltuielide achizitie sau dobanda pentru perioada scursa. In cazul in care pretul de achizitie estemai mare decat valoarea de rambursare spunem ca titlul are o prima. Daca pretul deachizitie este mai mic decat valoarea de rambursare spunem ca titlul decoteaza. Si intr-uncaz si in celalalt, prima sau decotarea sunt esalonate pe durata de viata ramasa a titlului(prorata temporis), pe venituri sau cheltuieli. Titlurile de investitii care provin dincategoria titlurilor de tranzactie sunt preluate la pretul zilei, iar cele care sunt transferatedin categoria titlurilor de portofoliu sunt peluate la valoarea de achizitie.Pe perioada de detinere a titlului, eventualele diferente de curs, favorabile saunefavorabile, nu vor afecta valoarea contabila. Tinand cont de faptul ca, in principiu,titlurile ies din portofoliu la scadenta, cand se incaseaza valoarea de rambursare, putemignora variatiile curente de curs. Ca exceptie se constituie provizioane in caz dedepreciere atunci cand exista o mare probabilitate de vanzare a titlului inainte de scadentasau in cazul riscului de faliment la emitent.Contabilizarea operatiunilor

Contabilizarea operatiunilor cu titluri de investitii se face cu ajutorul contului 304– Titluri de investitii:304 – Titluri de investitii3041 – Titluri de investitii30411 – Efecte publice si valori asimilate30412 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix3045 – Titluri date cu imprumut30451 – Efecte publice si valori asimilate30452 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix3046 – Diferente de conversie30461 – Efecte publice si valori asimilate30462 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix3047 – Creante atasate30471 – Efecte publice si valori asimilate30472 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fixContul 3041 – Tituri de investitii este un cont de activ. Se debiteaza cu valoareatitlurilor de investitii intrate in portofoliu si se crediteaza cu valoarea titlurilor vandute,transferate spre alte categorii de titluri sau date cu imprumut. Pentru inregistrareadobanzilor de incasat exista contul 3047 – Creante atasate. Titlurile date cu imprumutapar in debitul contului 3045 – Titluri date cu imprumut, iar la restituirea titlului increditul aceluiasi cont. Toate aceste conturi prezinta analitice pentru efecte publice sipentru obligatiuni.Exemple de contabilizare1. Achizitia unui titlu de stat in cont propriu. Nu exista dobanda scursa:% = 1113041Titluri de investitii60347Cheltuieli de achizitieCont curent la BNR2. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Pentru obligatiune vanzatorul si-ainregistrat dobanda:% = 3333041Titluri de investitii3047Creante atasate60347

Cheltuieli de achizitieConturile societatilor de bursa333 = 111Conturile societatilor de bursa Cont curent la BNR3. Inregistrarea periodica a dobanzii pe perioada de viata ramasa:3047 = 70341Creante atasate Venituri din titluri de investitii4. Amortizarea primei rezultata din diferenta nefavorabila:60342 = 3041Cheltuieli cu amortizareaprimelorTitluri de investitii5. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii:3041 = 70342Titluri de investitii Venituri din titluri de investitii6. Rambursarea titlurilor de investitii la valoare de rambursare, prin intermediul uneisocietati de bursa:333 = 3041Conturile societatilor de bursa Titluri de investitii111 = 333Cont curent la BNR Conturile societatilor de bursa7. Vanzarea titlurilor de investitii prin societati de bursa, in conditiile existentei uneidiferente favorabile:333 = %Conturile societatilor de bursa 3041Titluri de investitii7462Venituri din cesiuneaimobolizarilor financiare8. Titluri de plasament luate cu imprumut:3026 = 30271Titluri luate cu imprumut Datorii privind titlurile luate cuimprumut9. Incasarea dobanzii la titlurile date cu imprumut:111 = 3047Cont curent la BNR Creante atasate4.1.4. OPERATIUNI DE PENSIUNE CU TITLURIOperatiumile de pensiune reprezinta cesiuni de titluri in schimbul unor lichiditati,cu conditia rascumpararii lor la scadenta, la un pret stabilit contractual.Pensiunea de titluri poate fi simpla sau livrata. In continuare ne vom ocupa depensiunea livrata. Pensiunea simpla a fost abordata in cadrul capitolelor 2 si 5.

Contabilizarea operatiunilorOperatiunile de pensiune livrata fac obiectul contului 301 – Titluri primite saudate in pensiune livrata. Functionarea conturilor este asemanatoare cu a conturilorprezentate la pensiunea simpla.301 – Titluri primite sau date in pensiune livrata3011 – Titluri primite in pensiune livrata30111 – Titluri primite in pensiune livrata30117 – Creante atasate3012 – Titluri date in pensiune livrata30121 – Titluri date in pensiune livrata30127 – Datorii atasateExemple de contabilizare1. Acordarea unui credit catre un client printr-o operatiune de primire in pensiune:30111 = 2511Titluri primite in pensiunelivrataConturi curente2. Acordarea unui credit catre o alta banca printr-o operatiune de primire in pensiunelivrata:30111 = 111Titluri primite in pensiunelivrataCont curent la BNR3. Imprumut primit de la alta banca printr-o operatiune de dare in pensiune livrata:111 = 30121Cont curent la BNR Titluri date in pensiune livrata4. Inregistrarea dobanzii de incasat:30117 = 7031Creante atasate Dobanzi de la titlurile primitein pensiune livrata5. Inregistrarea dobanzii de platit:6031 = 30127Dobanzi la titlurile date inpensiune livrataDatorii atasate6. Incasarea dobanzii la creditul acordat:2511 = 30117Conturi curente Creante atasate7. Rambursarea creditului acordat clientului printr-o operatiune de primire in pensiunelivrata:2511 = 3011

Conturi curente Titluri primite in pensiunelivrata8. Rambursarea imprumutului primit de la o banca printr-o operatiune de cedare inpensiune livrata:30121 = 111Titluri date in pensiune livrata Cont curent la BNR4.1.5. EMISIUNEA DE TITLURIEmisiunea de titluri reprezinta o modalitate de imprumut prin care banca poateatrage resurse de pe pietele de capital. In functie de necesitati si de categoria de titluriemise, banca poate sa obtina lichiditati pe termen scurt, mediu sau lung.Titlurile emise de banca sunt:titluri de piata interbancara – sunt emise de banci pe piata interbancara pentru aobtine lichiditati pe termen scurt. Aceste titluri imbraca forma certificatelorinterbancare cu dobanda platita in avans sau in fine si a biletelor la ordin negociabile.titluri de creante negociabile – aduc bancilor resurse pe termen scurt si mediu. Aicisunt cuprinse biletele de trezorerie si certificatele de depozit.obligatiuni – sunt emise de banci, in special pentru atragerea de resurse pe termenmediu si lung.alte titluri.Contabilizarea operatiunilorOperatiunile de emitere de titluri sunt evidentiate in contabilitate utilizandconturile din grupa 32 – Datorii constituite prin titluri:Grupa 32 – Datorii constituite prin titluri321 – Titluri de piata interbancara3211 – Titluri de piata interbancara3217 – Datorii atasate322 – Titluri de creante negociabile3221 – Titluri de creante negociabile3227 – Datorii atasate325 – Obligatiuni3251 – Obligatiuni3257 – Datorii atasate326 – Alte datorii constituite prin tituri3261 – Alte datorii constituite prin tituri3267 – Datorii atasate

Conturile din grupa 32 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza la emiterea titlurilorsi se debiteaza la rambursarea lor, de obicei in contrapartida cu un cont de trezorerie.Valoarea la care se inregistreaza in contabilitate este valoarea de rambursare a titluriloremise. Cheltuielile de emisiune pot fi cuprinse in totalitate pe conturile de cheltuieliaferente unui singur exercitiu sau pot fi esalonate cu ajutorul contului 3749 – Altecheltuieli de repartizat, pe mai multe exercitii. Pentru dobanzile datorate de banca existapentru fiecare categorie de titlu un cont de datorii atasate (ct. 3217, 3227, 3257, 3267).Pentru dobanzi platite in avans exista contul 375 – Cheltuieli inregistrate in avans.In cazul in care emisiunea s-a realizat cu acordarea unor prime de emisiune sau derambursare, se utilizeaza pentru inregistrarea si esalonarea acestora pana la scadenta,contul 374 – Cheltuieli de repartizat. Daca titlurile sunt numai subscrise fara a fi platitese apeleaza la contul 3556 – Alti debitori diversi.Exemple de contabilizare1. Emiterea unui certificat de depozit cu dobanda platita in fine:111 = 3221Cont curent la BNR Titluri de creante negociabile2. Emiterea unui bilet de trezorerie cu dobanda platita in avans:% = 3221111Cont curent la BNR375Cheltuieli inregistrate in avansTitluri de creante negociabile3. Emiterea unei obligatiuni cu prima de emisiune:% = 3251111Cont curent la BNR3741Prime de emisiune privindtitlurile cu venit fixObligatiuni4. Subscrierea unei obligatiuni:3556 = 3251Alti debitori diversi Obligatiuni5. Plata obligatiunilor subscrise:

111 = 3556Cont curent la BNR Alti debitori diversi6. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit in fine sau la o data ulterioara emisiunii lao obligatiune:60363 = 3257Dobanzi privind obligatiunile Datorii atasate7. Plata dobanzii la o obligatiune:3257 = 111Datorii atasate Cont curent la BNR8. Amortizarea primei de emisiune la o obligatiune:60369 = 3741Alte cheltuieli privind datoriilepe titluriPrime de emisiune privindtitlurile cu venit fix9. Rambursarea la scadenta a unui certificat interbancar:3211 = 111Titluri de piata interbancara Cont curent la BNR10. Rambursarea la scadenta a unui certificat de depozit:3221 = 111Titluri de creante negociabile Cont curent la BNR4.2. OPERATIUNI DIVERSEIn cadrul acestor operatiuni se evidentiaza relatiile bancii cu personalul,asigurarile si protectia sociala, bugetul statului si cu actionarii. Tot aici sunt contabilizateintrarile si consumurile de stocuri, precum si provizioanele constituite pentru acestea.Operatiunile diverse apar inregistrate in contabilitate prin internediul conturilordin clasa 3 – Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse. Inregistrarile sunt in mare parteasemanatoare cu cele din contabilitatea celorlalte societati nebancare.4.2.1. DATORII SI CREANTE PRIVIND PERSONALULDatoriile si creantele privind personalul apar in urma prestatiilor individuale alesalariatilor, prestatii ce sunt remunerate de banca. Astfel, acestia primesc remuneratii subforma salariului de baza, sporurilor, adaosurilor, premiilor, indemnizatiilor pentruconcedii de odihna si pentru situatii de incapacitate temporara de munca si a altoravantaje sub forma materiala sau financiara. De asemenea, banca realizeaza o serie deretineri din remuneratia personalului in conformitate cu legislatia in viguare, cu decizii

judecatoresti sau in baza unor obligatii contractuale ale angajatilor. Plata salariilor nete,ramase dupa oprirea retinerilor, se face in numerar prin casierie sau prin virament in contbancar.Contabilizarea operatiunilorDatoriile si creantele privind personalul sunt inregistrate in contabilitate cuajutorul contului 351 – Personal si conturi asimilate, dezvoltat pe mai multe analitice:351 – Personal si conturi asimilate3511 – Personal – remuneratii datorate3512 – Personal – ajutoare materiale datorate3513 – Participarea personalului la profit3514 – Avansuri acordate personalului3515 – Drepturi de personal neridicate3516 – Retineri din remuneratii datorate tertilor3519 – Alte datorii si creante in legatura cu personalul35191 – Alte datorii in legatura cu personalul35192 – Alte creante in legatura cu personalulConturile 3511, 3512, 3513, 3515, 3516 si 35191 sunt conturi de pasiv ce secrediteaza cu sumele datorate de banca salariatilor si se debiteaza la plata acestor sumecatre salariati. Contul 3514 – Avansuri acordate personalului este un cont de activ, ce sedebiteaza la plata avansului catre salariati si se crediteaza la deducerea acestuia dinsalariu, in corespondenta cu contul 3511 – Personal – remuneratii datorate.Exemple de contabilizare1. Acordarea avansului din salariu:3514 = 2511Avansuri acordate personalului Conturi curente2. Inregistrarea salariului brut cuvenit personalului:611 = 3511Cheltuieli cu remuneratiilepersonaluluiPersonal – remuneratii datorate3. Inregistrarea retinerilor din salariu (in ordine: impozit pe salariu, contributii la pensiasuplimentara si la ajutorul de somaj, avansul din salariu platit, popriri, alte datorii):3511 = %Personal – remuneratii datorate 3533Impozitul pe salarii35212Contributia personalului pentrupensia suplimentara

35222Contributia personalului lafondul de somaj3514Avansuri acordate personalului3516Retineri din remuneratiidatorate tertilor35191Alte datorii in legatura cupersonalul4. Contributia pentru fondul de sanatate, retinuta din impozitul pe salarii:3533 = 35211Impozitul pe salarii Contributia unitatii laasigurarile sociale5. Plata in numerar a salariului net catre personal:3511 = 101Personal – remuneratii datorate Casa4.2.2. DATORII SI CREANTE PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIASOCIALADatoriile si creantele bancii privind asigurarile si protectia sociala sunt legate decontributia bancii la alimentarea fondurilor de asigurari sociale si de somaj.Contabilizarea operatiunilorPentru evidentierea datoriilor si creantelor privind asigurarile si protectia socialase utilizeaza contul 352 – Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate:352 – Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate3521 – Asigurari sociale35211 – Contributia unitatii la asigurarile sociale35212 – Contributia personalului pentru pensia suplimentara3522 – Ajutor de somaj35221 – Contributia unitatii la fondul de somaj35222 – Contributia personalului la fondul de somaj3526 – Alte datorii si creante sociale35261 – Alte datorii sociale35262 – Alte creante socialeAceste conturi sunt de pasiv (exceptie face contul 35262 – Alte creante sociale).Ele sunt creditate la inregistrarea datoriei de plata fata de bugetele asigurarilor siprotectiei sociale si sunt debitate la stingerea acestor obligatii, prin efectuareavarsamintelor.Exemple de contabilizare

1. Contributia bancii la asigurarile sociale:6121 = 35211Cheltuieli privind contributiaunitatii la asigurarile socialeContributia unitatii laasigurarile sociale / asigurarisociale2. Contributia unitatii la fondul de sanatate:6121 = 35211Cheltuieli privind contributiaunitatii la asigurarile socialeContributia unitati laasigurarile sociale / fond desanatate3. Virarea contributiei bancii la asigurarile sociale catre buget:35211 = 111Contributia unitatii laasigurarile socialeCont curent la BNR4. Contributia unitatii la fondul de somaj:6122 = 35221Cheltuieli privind contributiaunitatii pentru fondul de somajContributia unitatii la fondulde somaj5. Virarea contributiei bancii la fondul de somaj:35221 = 111Contributia unitatii la fondul desomajCont curent la BNR4.2.3. DATORII SI CREANTE FATA DE BUGETUL STATULUIBancile sunt obligate sa participe, alaturi de alte unitati economice, la alimentareabugetului statului sau a unor fonduri speciale. Astfel ele efectueaza varsaminte in contulimpozitului pe profit, impozitului pe salarii, taxei pe valoarea adaugata si a altor impozitesi taxe asimilate. Totodata, ele pot beneficia de venituri din partea statului sub formaunor subventii.Impozitul pe profit se determina prin aplicarea unei cote procentuale la profitulimpozabil determinat.Impozitul pe salarii este suportat de salariati sau de colaboratori din veniturile

brute obtinute pe parcursul unei luni si este platit de banca. Impunerea se realizeaza petranse de venit lunar impozabil prin aplicarea unor cote progresive de impozit.Societatile bancare sunt exceptate de la plata taxei pe valoarea adaugata. Totusi,ele sunt obligate sa plateasca aceasta taxa, in conditiile legii, pentru bunuri livrate siservicii prestate, care nu se incadreaza in specificul bancar. Suma de plata (TVA de plata)se stabileste lunar prin diferenta dintre valoarea taxei aferente bunurilor si serviciilorvalorificate (TVA colectata) si valoarea taxei pentru bunuri si servicii achizitionate (TVAdeductibila). In cazul in care diferenta este negativa (TVA de recuperat), aceasta poatecompensa taxa de plata din luna urmatoare. Daca valoarea sumei de recuperat depasesteun anumit plafon, in conditiile legii poate fi returnata de la buget.Subventiile de care pot beneficia bancile reprezinta sume de bani primite gratuitde la stat pentru finantarea unor cheltuieli de investitii, de exploatare (de exemplu creditecu dobanda redusa) sau pentru acoperirea unor pierderi.Contabilizarea operatiunilorIn contabilitate, datoriile si creantele bancii fata de bugetul statului suntevidentiate cu ajutorul urmatoarelor conturi:353 – Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate3531 – Impozitul pe profit3532 – Taxa pe valoarea adaugata35323 – TVA de plata35324 – TVA de recuperat35326 – TVA deductibila35327 – TVA colectata35328 – TVA neexigibila3533 – Impozitul pe salarii3534 – Subventii3536 – Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate3538 – Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate3539 – Alte datorii si creante cu bugetul statului35391 – Alte datorii fata de bugetul statului35392 – Alte creante privind bugetul statului35393 – Datorii fata de stat35394 – Creante in legatura cu statulConturile 3531 – Impozitul pe profit, 3533 – Impozitul pe salarii, 3536 – Alte

impozite, taxe si varsaminte asimilate sunt conturi de pasiv, ce se crediteaza laconstituirea obligatiei de plata si se debiteaza la efectuarea platii, in corespondenta cucreditul contului 111 – Cont curent la BNR. Contul 3534 – Subventii este un cont deactiv. El este debitat la inregistrarea subventiei si este creditat la incasarea ei.Contul 35327 – TVA colectata este un cont de pasiv. El se crediteaza la vanzareaacelor bunuri sau servicii pentru care banca plateste taxa pe valoarea adaugata si sedebiteaza la sfarsitul lunii in contrapartida cu contul 35326 – TVA deductibila si cucontul 35323 – TVA de plata, daca valoarea colectata este mai mare decat ceadeductibila.Contul 35326 – TVA deductibila este un cont de activ care este debitat laachizitionarea unor bunuri sau servicii, purtatoare de TVA si este creditat la regularizarein corespondenta cu debitul contului 35327 – TVA colectata si cu debitul contului 35324– TVA de recuperat, in cazul in care valoarea taxei deductibile este mai mare decatvaloarea taxei colectate. Contul 35323 – TVA de plata este un cont de pasiv, ce secrediteaza cu suma datorata bugetului, in corespondenta cu contul 35327 si se debiteazala virarea sumei catre buget, in corespondenta cu contul 111 – Cont curent la BNR sau lacompensarea sumei de plata cu o suma de recuperat din lunile precedente, incorespondenta cu contul 35324 – TVA de recuperat. Acest ultim cont (35324) este uncont de activ, ce se debiteaza cu suma de recuperat de la buget, in corespondenta cucontul 35326 – TVA deductibila si se crediteaza cu suma primita de la buget, incorespondenta cu contul 111 – Cont curent la BNR sau cu suma ce diminueaza obligatiade plata in luna urmatoare, in corespondenta cu contul 3323 – TVA de plata.Exemple de contabilizare1. Inregistrarea impozitului pe profit datorat:691 = 3531Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit2. Virarea la buget a impozitului pe profit:

3531 = 111Impozitul pe profit Cont curent la BNR3. Inregistrarea impozitului pe salariu:% = 35333511Personal – remuneratii3512Personal – ajutoare materialedatorate3513Participarea personalului laprofitImpozit pe salarii4. Virarea la buget a impozitului pe salariu:3533 = 111Impozit pe salarii Cont curent la BNR5. Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata pentru bunuri si servicii valorificate, alteledecat cele bancare:3556 35327Alti debitori diversi TVA colectata6. Virarea taxei pe valoarea adaugata de plata catre buget:35323 = 111TVA de plata Cont curent la BNR7. Inregistrarea impozitului pe dividende:354 = 3536Dividende de plata Alte impozite, taxe sivarsaminte asimilate8. Virarea impozitului pe dividende catre buget:3536 = 111Alte impozite, taxe sivarsaminte asimilateCont curent la BNR4.2.4. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSIDebitorii diversi apar in urma operatiunilor privind avansuri nedecontate, pagubemateriale, amenzi, penalitati, echipamente de lucru date personalului. Creditorii diversireprezinta rezultatul operatiunilor cu depozite de garantii primite la operatiunile deleasing si locatie simpla si al unor datorii fata de furnizorii de bunuri si servicii.Contabilizarea operatiunilorPentru a evidentia contabil operatiunile privind debitorii si creditorii diversi sefolosesc urmatoarele conturi:

355 – Debitori diversi3551 – Depozite de garantii varsate3552 – Debitori din avansuri spre decontare3556 – Alti debitori diversi3557 – Creante atasate356 – Creditori diversi3561 – Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla3566 – Alti creditori diversi3567 – Datorii atasateConturile de debitori sunt conturi de activ, ce se debiteaza la constatareacreantelor bancii fata de debitori si se crediteaza la stingerea acestor creante. Conturilede creditori diversi sunt conturi de pasiv. Ele inregistreaza pe credit datoria bancii fata decreditori si pe debit stingerea acestor datorii.Exemple de contabilizare1. Constituirea de depozite de garantii si cautiuni la alte banci:3551 = 111Depozite de garantii varsate Cont curent la BNR2. Garantii si cautiuni restituite bancii:111 = 3551Cont curent la BNR Depozite de garantii varsate3. Garantii primite pentru operatiuni de leasing si locatie simpla:2511 = 3561Conturi curente Depozite de garantii pentruleasing si locatie simpla4. Restituirea de catre banca a garantiei primita pentru operatiuni de leasing si locatiesimpla:3561 = 2511Depozite de garantii pentruleasing si locatie simplaConturi curente4.2.5. STOCURIStocurile societatilor bancare sunt asemanatoare cu cele ale societailor nebancare,dispunand de conturi ce reflecta natura lor.Contabilizarea operatiunilorContabilizarea operatiunilor privind stocurile se realizeaza cu ajutorul conturilordin grupa 6 – Conturi de stocuri:Grupa 36 – Conturi de stocuri361 – Valori din aur, metale si pietre pretioase362 – Materiale363 – Obiecte de inventar364 – Uzura obiectelor de inventar

365 – Stocuri aflate la terti367 – Alte stocuri si asimilate368 – Alte bunuri diverseExceptand contul 364 – Uzura obiectelor de inventar, toate celelalte conturide stocuri sunt de activ. Ele se debiteaza la intrarea bunurilor respective in patrimoniulbancii sau la trimiterea lor la terti, in cazul contului 365 – Stocuri aflate la terti si secrediteaza la iesirea bunurilor din evidenta bancii sau la returnarea lor de catre terti.Contul 364 este un cont de pasiv ce se crediteaza la includerea pe cheltuieli a valoriiobiectelor de inventar si se debiteaza la scoaterea acestora din evidenta bancii.Exemple de contabilizare:1. Aur achizitionat de la populatie:361 = 101Valori din aur, metale si pietrepretioaseCasa2. Materiale cumparate:362 = 111Materiale Cont curent la BNR3. Materiale consumate:631 = 362Cheltuieli cu materiale Materiale4. Vanzarea de imprimate bancare:649 = 362Alte cheltuieli diverse deexploatareMateriale5. Obiecte de inventar achizitionate de la un client:363 = 2511Obiecte de inventar Conturi curente6. Vanzarea obiectelor de inventar:2511 = 7499Conturi curente Alte venituri7. Formulare cu regim special, timbre si bilete de calatorie cumparate de banca:367 = 3566Alte stocuri si asimilate Alti creditori diversi8. Bunuri provenite din executarea creantelor bancii prin adjudecare:368 = 3566Alte bunuri diverse Alti creditori diversi4.2.6. EXEMPLE DE INTREBARI1. Titlurile de tranzactie: definire, caracterizare si evaluare.

2. Titlurile de investitii: definire, caracterizare si evaluare3. Comparati si exemplificati contabil modul de evaluare a titlurilor de tranzactie, deplasament si de investitii.4. Prezentati creantele fata de buget folosind exemple de inregistrare contabila5. Care dintre urmatoarele raspunsuri nu apare la achizitia unui titlu de tranzactie prin societatide bursa ?a. se debiteaza contul 333b. se crediteaza contul 111c. se debiteaza contul 3021d. se crediteaza contul 3021e. se crediteaza contul 3336. Care dintre operatiunile urmatoare reprezinta o reevaluare a unui titlu de tranzactie in urmascaderii cursului ?a. 6032 = 3021b. 6032 = 3027c. 3021 = 7032d. 3021 = 6032e. 3027 = 70327. Care este explicatia urmatoarei operatiuni: 3047 = 70341 ?a. inregistrarea dobanzii de incasat la un titlu de investitiib. inregistrarea dobanzii de platit la un titlu de investitiic. plata dobanzii la un titlu de investitiid. inregistrarea diferentei de curs favorabile la un titlu de investitiie. inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la un titlu de tranzactie8. Cum se inregistreaza contabil plata in numerar a salariului net ?a. 3511 = 101b. 2511 = 101c. 101 = 2511d. 101 = 3511e. 3511 = 25119. Care dintre urmatoarele operatiuni inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj ?a. 35221 = 111b. 111 = 35221c. 6122 = 35221d. 35221 = 2511e. 2511 = 3522110. Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile: 631 = 362 ?a. cumparare de materialeb. consum de materialec. amortizarea materialelord. plata materialelor

e. vanzare de materialeC A P I T O L U L 5VALORI IMOBILIZATEClasa 4 de conturi – Valori imobilizate - este utilizata pentru evidentiereacontabila a operatiunilor cu imobilizari.5.1. IMOBILIZARI FINANCIAREImobilizarile financiare reprezinta utilizari pe termen lung ale unor resurse lacrearea capitalurilor altor societati. Aceste utilizari pot imbraca forma unor credite,intalnite la debitor ca datorii asimilate capitalurilor, sau a unor titluri prezentate incontinuare.Creditele subordonate reprezinta creante pe termen lung, neconsemnate sub formaunui titlu, pentru care banca accepta rambursarea, in caz de lichidare, dupa satisfacereacelorlalti creditori, iar in caz de redresare juridica accepta suspendarea drepturilor salepana la sfarsitul perioadei de redresare. In functie de modul de stabilire a scadenteicreditele subordonate pot fi la termen sau pe durata nedeterminata. Cele maireprezentative credite subordonate la termen sunt creditele participative.Partile in societatile comerciale legate reprezinta actiuni si alte titluri cu venitvariabil, detinute de banca la societati. In mod obligatoriu, banca trebuie sa fie proprietaraa cel putin 50 % din capitalul acestor societati, ceea ce ii permite sa le poata controlaexclusiv si sa le poata integra intr-un ansamblu consolidabil.Titlurile de participare sunt constituite din actiuni si alte titluri cu venit variabil,altele decat partile in societatile comerciale legate, care ii permit bancii sa se implice inprocesul decizional al societatilor respective prin cel putin una dintre urmatoareleconditii:- detinerea de titluri sa se ridice la cel putin 10 % din capitalul societatii;- societatea emitenta sa fie condusa de administratori comuni cu ai bancii;- societatea emitenta sa detina participatii la banca;- decizai sa se ia de un grup de control comun.Titlurile activitatii de portofoliu sunt actiuni si alte titluri cu venit variabil,achizitionate de banca pentru o perioada mare de timp in scopul obtinerii unor venituri.Aceste titluri nu permit bancii sa se implice in procesul decizional la nivelul emitentilor.

Societatile bancare pot da cu imprumut imobilizari financiare materializate subforma de titluri, ceea ce le permite sa incaseze venituri sub forma de dobanziContabilizarea operatiunilorImobilizarile financiare sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul urmatoarelorconturi din grupele 40 - Credite subordonate si 41 – Parti in cadrul societatilorcomerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu:Grupa 40 – Credite subordonate401 – Credite subordonate la termen4011 – Credite participative4019 – Alte creite subordonate la termen402 – Credite subordonate pe durata nedeterminata407 – Creante atasateGrupa 41 – Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare sititluri ale activitatii de portofoliu411 – Parti in societatile comerciale legate4111 – Parti in societati bancare4112 – Parti in societati cu caracter financiar4113 – Parti in alte societati cu caracter nefinanciar412 – Titluri de participare4121 - Titluri de participare la societati bancare4122 - Titluri de participare la societatile cu caracter financiar4123 - Titluri de participare la alte societati cu caracter nefinanciar413 – Titluri ale activitatii de portofoliu414 – Diferente de conversie415 – Titluri date cu imprumut417 – Creante atasate418 – Varsaminte de efectuat pentru parti in societati comerciale legate, pentru titluride participare si pentru titluri ale activitatii de portofoliuConturile 401 – Credite subordonate la termen, 402 – Credite subordonate pedurata nedeterminata, 411 – Parti in societati comerciale legate, 412 – Titluri departicipare si 413 – Titluri ale activitatii de portofoliu sunt conturi de activ. Acestea sedebiteaza la acordarea creditelor sau la achizitia titlurilor si se crediteaza la rambursaresau la vanzare in contrapartida cu un cont de trezorerie. Dobanzile de incasat la crediteapar in contul 407 – Creante atasate.Exemple de contabilizare1. Acordarea unui credit subordonat la termen catre o alta institutie bancara:401 = 111

Credite subordonate la termen Cont curent la BNR2. Acordarea unui credit subordonat pe durata nedeterminata, acordat unui client:402 = 2511Credite subordonate pe duratanedeterminataConturi curente3. Inregistrarea dobanzii la creditul subordonat la termen:407 = 7051Creante atasate Dobanzi de la creditelesubordonate4. Rambursarea creditului subordonat la termen si incasarea dobanzii:111 = %Cont curent la BNR 401Credite subordonate la termen407Creante atasate5. Achizitia de titluri de participare de la alta societate bancara:4121 = 111Titluri de participare la societatibancareCont curent la BNR6. Vanzarea titlurilor de participare la un pret mai mic decat valoarea lor contabila:% = 4121111Cont curent la BNR6462Pierderi din cesiuneaimobilizarilor financiareTitlurile de participare lasocietati bancare7. Parti in societatile comerciale legate date cu imprumut:415 = 411Titluri date cu imprumut Parti in societatile comercialelegate5.2. IMOBILIZARI NECORPORALEImobilizarile necorporale reprezinta active de lunga durata de natura fonduluicomercial, cheltuielilor de constituire, brevetelor, concesiunilor, licentelor, programelorinformatice, etc.Fondul comercial participa intr-o maniera directa sau indirecta la pastrarea saucresterea potentialului de dezvoltare al bancii. In cadrul lui intalnim clientela, prestigiul,

reputatia, vadul si alte elemente necorporale.Cheltuielile de constituire apar la crearea bancii, la extinderea sau modificareaactivitatii ei. Astfel intalnim cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli legate deemiterea si vanzarea actiunilor sau cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate.Imobilizarile corporale sunt supuse amortizarii. Ele sunt amortizate liniar intr-operioada de cel mult 5 ani.Contabilizarea operatiunilorImobilizarile necorporale sunt inregistrate in contabilitate folosind urmatoareleconturi:Grupa 43 – Imobilizari in curs431 – Imobilizari necorporale in cursGrupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare441 – Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare4411 – Fondul comercial4412 – Cheltuieli de constituire4419 – Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatareGrupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare451 – Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatareGrupa 46 – Amortizari privind imobilizarile461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare4611 – Amortizarea imobilizarilor necorporale46111 – Amortizarea fondului comercial46112 – Amortizarea cheltuielilor de constituire46119 – Amortizarea altor imobilizari necorporale462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare4621 – Amortizarea imobilizarilor necorporaleConturile de imobilizari necorporale sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza laintrarea imobilizarilor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea lor, dupa amortizareacompleta.Conturile de amortizare a imobilizarilor necorporale sunt conturi de pasiv ce secrediteaza periodic in corespondenta cu un cont de cheltuili cu amortizarea si se debiteazala iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in corespondenta cu un cont de imobilizaricorporale.Exemple de contabilizare1. Cheltuieli efectuate cu reclama:4412 = 111

Cheltuieli de constituire Cont curent la BNR2. Achizitia de programe informatice de la un client:4419 = 2511Alte imobilizari necorporale aleactivitatii de exploatareConturi curente3. Amortizarea imobilizarilor necorporale:651 = 4611Cheltuieli cu amortizareaimobilizarilor necorporaleAmortizarea imobilizarilornecorporale4. Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale complet amortizate:4611 = 441Amortizarea imobilizarilornecorporaleImobilizari necorporale aleactivitatii de exploatare5.3. IMOBILIZARI CORPORALEImobilizarile corporale sunt bunuri ce indeplinesc conditiile legale de valoare side durata normala de functionare. In aceasta categorie intra terenurile si mijloacele fixeclasificate in:- cladiri;- constructii speciale;- masini, utilaje si instalatii de lucru;- aparate si instalatii de masurare, control si reglare;- mijloace de transport;- unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica;- animale si plantatii;- alte imobilizari corporale.In acelasi timp, contabilitatea bancara urmareste distinct imobilizarile corporaledin activitatea de exploatare, din afara acestei activitati si imobilizarile corporale in curs.Valoarea imobilizarilor corporale este actualizata periodic prin intermediulamortizarii.Contabilizarea operatiunilorEvidenta contabila a imobilizarilor corporale este tinuta cu ajutorul urmatoarelorconturi:Grupa 43 – Imobilizari in curs432 – Imobilizari corporale in cursGrupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare442 – Imobilizari corporale ale activitatii de exploatare

4421 – Terenuri44211 – Terenuri44212 – Amenajari de terenuri4422 – Mijloace fixe44221 – Cladiri44222 – Constructii speciale44223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru44224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare44225 – Mijloace de transport44227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica44228 – Alte active corporale mobileGrupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare452 – Imobilizari corporale in afara activitatii de exploatare4521 – Terenuri45211 – Terenuri45212 – Amenajari de terenuri4522 – Mijloace fixe45221 – Cladiri45222 – Constructii speciale45223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru45224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare45225 – Mijloace de transport45226 – Animale si plantatii45227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica45228 – Alte active corporale mobileGrupa 46 – Amortizari privind imobilizarile461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare4612 – Amortizarea imobilizarilor corporale46121 – Amortizarea amenajarilor de terenuri46122 – Amortizarea cladirilor46123 – Amortizarea constructiilor speciale46124 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru46125 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control si reglare46126 – Amortizarea mijloacelor de transport46127 – Amortizarea uneltelor, dispozitiv. instrum , mobilier, aparat birotica46128 – Amortizarea altor active corporale mobile462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare4622 – Amortizarea imobilizarilor corporale46221 – Amortizarea amenajarilor de terenuri46222 – Amortizarea cladirilor46223 – Amortizarea constructiilor speciale46224 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru46225 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control, reglare46226 – Amortizarea mijloacelor de transport46227 – Amortizarea animalelor si plantatiilor

46228 – Amortizarea uneltelor, instrumentelor, mobilierului, aparaturii birotice46229 – Amortizarea altor active corporale mobileConturile de imobilizari corporale din grupele 43 – Imobilizari in curs, 44 –Imobilizari ale activitatii de exploatare si 45 – Imobilizari din afara activitatii deexploatare sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la intrarea in patrimoniu a activuluiimobilizat, in corespondenta cu un cont ce indica sursa de provenienta si se crediteaza laiesirea din patrimoniu a activului, dupa amortizarea sa completa. Conturile de amortizarea imobilizarilor corporale din grupa 46 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic cuvaloarea amortizata, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si sedebiteaza la iesirea din patrimoniu a acestor imobilizari, in corespondenta cu conturile deimobilizari corporale.Exemple de contabilizare1. Achizitionarea unui mijloc de transport pentru activitatea de baza:44225 = 3566Mijloace de transport Alti creditori diversi2. Amenajarea unui teren pe parcursul mai multor exercitii:432 = 7494Imobilizari corporale in curs Venituri din productia deimobilizari3. Amortizarea unui mijloc fix:652 = 4612Cheltuieli cu amortizarileimobilizarilor corporaleAmortizarea imobilizarilorcorporale4. Scoaterea din functiune a unui mijloc fix amortizat complet:4612 = 4422Amortizarea imobilizarilorcorporaleMijloace fixe5. Vanzarea unui mijloc fix complet amortizat:3556 = 7461Alti debitori diversi Venituri din cesiuneaimobilizarilor corporale sinecorporale5.4. LEASING SI LOCATIE SIMPLALeasingul reprezinta o operatiune prin care o persoana numita locator cedeaza

unei alte persoane, numita locatar, dreptul de a utiliza un bun contra unei chirii, cuoptiune de cumparare la scadenta, la un pret convenit initial. Caracteristic leasingului estefaptul ca locatorul achizitioneaza bunul la cererea locatarului si pentru a-i satisfaceacestuia anumite necesitati. Pe toata durata inchirierii, locatorul calculeaza siinregistreaza amortizare pentru bunul dat in inchiriere. La scadenta, locatorul poate vindebunul locatarului. Daca acesta nu doreste cumpararea, locatorul il poate utiliza intr-o altaoperatiune de leasing, il poate vinde sau poate fi considerat pierdere.Operatiunea de leasing este, in principiu, asemanatoare cu o operatiune decreditare, deoarece este practicata de banci ca o operatiune de plasare a resurselor,acestea detinand proprietatea asupra bunului dat in inchiriere pe toata durata operatiunii,fiind remunerate prin dobanzi si comisioane. Bunul in cauza se constituie in garantiepentru operatiune.Spre deosebire de operatiunea de leasing, in cazul locatiei simple nu existaoptiune de cumparare la finele contractului.Contabilizarea operatiunilorPentru a evidentia in contabilitate operatiunile de leasing si de locatie simpla sefolosesc urmatoarele conturi din grupa 47:Grupa 47 – Leasing, locatie simpla si operatiuni asimilate471 – Operatiuni de leasing si asimilate4711 – Leasing mobiliar4712 – Leasing imobiliar4713 – Leasing cu active necorporale4717 – Creante atasate472 – Operatiuni de leasing privind imobilizarile in curs4721 – Leasing mobiliar4722 – Leasing imobiliar4723 – Leasing cu active necorporale473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat474 – Bunuri date in locatie simpla4741 – Bunuri date in locatie simpla4747 – Creante atasate476 – Amortizari4761 – Amortizari privind operatiuni de leasing4762 – Amortizari privind operatiuni de locatie simplaConturile de leasing mobiliar, imobiliar si cu active corporale (4711, 4712, 4713,

4721, 4722, si 4723) sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la cumpararea bunurilor ceconstituie obiectul leasingului si sunt creditate la vanzarea loc catre locatar, la scoaterealor din evidenta dupa amortizarea completa sau la rezilierea contractului de leasing, candbunurile vor fi reinchiriate altor locatari.Chiriile aferente operatiunilor de leasing sunt inregistrate in contul 376 – Venituriinregistrate in avans, in cazul incasarii avansului sau in contul 4717 - Creante atasate, incazul chiriilor de primit.Contul 473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat, cont de activ, sedebiteaza si se crediteza, in principal, in corespondenta cu un cont de leasing, la preluareabunului in urma rezilierii contractului, respectiv la reinchirierea lui catre un alt locatar.Pentru bunurile date in locatie simpla se folosesc in mod asemanator leasinguluiconturile de activ 4741 – Bunuri date in locatie simpla, pentru urmarirea bunului si 4747– Creante atasate, pentru urmarirea chiriei.Amortizarea operatiunilor de leasing si de locatie simpla se evidentiaza inconturile de pasiv 4761 si 4762. Acestea sunt creditate la inregistrarea amortizari, incorespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si sunt debitate la iesirea bunuluidin patrimoniu, in corespondenta cu contul de imobilizari in care este inregistrat bunul.Exemple de contabilizare1. Bunuri achizitionate pentru a fi date in leasing:4711 = 2511Leasing mobiliar Conturi curente2. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de leasing:376 = 70411Venituri inregistrate anticipat Venituri din chirii3. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de locatie simpla:376 = 70421Venituri inregistrate anticipat Venituri din chirii4. Inregistrarea chiriei de incasat la operatiunea de leasing:4717 = 70411Creante atasate Venituri din chirii5. Incasarea chiriei la operatiunea de leasing:2511 = 4717

Conturi curente Creante atasate6. Incasarea in numerar a chiriei la operatiunea de locatie simpla:101 = 4747Casa Creante atasate7. Inregistrarea amortizarii la bunurile date in leasing:60411 = 4761Cheltuieli cu amortizarea Amortizari privind operatiunde leasing8. Vanzarea bunului catre locatar, prin exercitarea optiunii de cumparare la operatiuneade leasing:% = 47114761Amortizari privind operatiunilede leasing60413Pierderi din cesiuneaimobilizarilor date in leasingLeasing mobiliar9. Scoaterea din evidenta a unor bunuri amortizate complet, care au facut obiectul unuicontract de leasing si pentru care nu s-a exercitat optiunea de cumparare:4761 = 4712Amortizari privind operatiunide leasingLeasing imobiliar10. Redarea bunurilor din operatiuni de leasig reziliat in alta operatiune de leasing:4711 = 473Leasing mobiliar Imobilizari neinchiriate dinleasing reziliat5.5. PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATEPentru valorile imobilizate, banca poate constituii provizioane care sa acoperepierderile previzibile si reversibile de valoare. In contabilitate, provizionareaimobilizarilor poate fi privita ca o rectificare a valorii contabile a acestora. Provizioanelesunt constituite sau majorate pe seama cheltuielilor si sunt anulate sau diminuate peseama veniturilor.Contabilizarea operatiunilorPentru a tine evidenta provizioanelor pentru valori imobilizate se folosescconturile grupei 49:Grupa 49 – Provizioane pentru valori imobilizate491 – Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale

legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu492 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor4921 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs4922 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare49221 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale ale activ deexploatare49222 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale ale activ deexploatare4923 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii deexploatare49231 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz necorporale ale in afara activitde exploatare49232 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz corporale ale in afara activit deexploatare493 – Provizioane pentru operatiuni de leasing494 – Provizioane pentru operatiuni de locatie simpla499 – Provizioane pentru creante restante si indoielniceToate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate laconstituirea sau majorarea provizioanelor, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cuprovizioanele si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizioanelor, incorespondenta cu un cont de venituri din provizioane.Exemple de contabilizare1. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea titlurilor de participare:6641 = 491Cheltuieli pentru provizioanepentru deprecierea partilordetinute in societatilecomerciale legate, a titlurilor departicipare si a titluriloractivitatii de portofoliuProvizioane pentru depreciereapartilor detinute in societatilecomerciale legate, a titlurilorde participare si a titluriloractivitatii de portofoliu2. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilornecorporale si corporale:

6642 = 492Cheltuieli cu provizioane pentrudeprecierea imobilizarilorProvizioane pentru depreciereaimobilizarilor3. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporalesi corporale:491 = 7461Provizioane pentru depreciereaimobilizarilorVenituri din provizioane dindeprecierea imobilizarilor4. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing:493 = 70414Provizioane pentru operatiunide leasingVenituri din provizioane dinoperatiuni de leasing5.6. EXEMPLE DE INTREBARI1. Prezentati si inregistrati contabil operatiunile cu imobilizari financiare.2. Cum se inregistreaza in contabilitata societatilor bancare operatiunile de leasing ?3. Ce sunt imobilizarile necorporale si cum sunt inregistrate in contabilitate ?4. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 4717 = 70411 ?a. se incaseaza chiria la o operatiune de leasingb. se inregistreaza venitul din vanzarea bunului dat in leasingc. se plateste chiria la o operatiune de leasingd. se inregistreaza chiria la o operatiune de leasinge. se inregistreaza cheltuiala cu achizitia bunului dat in leasing5. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la rambursarea unui credit subordonat siincasarea dobanzii ?a. se crediteaza contul 111b. se crediteaza contul 2511c. se debiteaza contul 407d. se crediteaza contul 407e. se debiteaza contul 4016. La diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing se face urmatoareainregistrare contabila:a. 493 = 70414b. 491 = 70414c. 70414 = 493d. 60414 = 493e. 491 = 60414

C A P I T O L U L 6CAPITALURI PROPRII SI ASIMILATECapitalul poate fi definit ca expresia baneasca a obligatiilor bancii fata depersoanele fizice si juridice care au participat la constituirea sa.Banca Nationala a Romaniei defineste si reglementeaza capitalurile bancare.Astfel, intalnim doua categorii de capital:a) capital propriu;b) capital suplimentar.Pe ansamblu, capitalul bancar include capitalul social varsat, prime legate decapital, profitul nerepartizat din anii anteriori si reportat pentru exercitiul curent,rezultatul net al exercitiului curent, rezerve, diferente din reevaluare, subventii,provizioane reglementate pentru riscuri si cheltuieli si imprumuturi pe termen lungreprezentand datorii subordonate.Pentru evidentiere in contabilitate, capitalurile dispun de clasa 5 – Capitaluripoprii, asimilate si provizioane din planul de conturi pentru societatile bancare.6.1. CAPITAL SOCIALCapitalul social este alcatuit din totalitatea valorilor nominale al actiunilor emisede banca. Actiunile pot fi nominale sau la purtator. Pentru societatile bancare, BancaNationala a Romaniei stabileste si actualizeaza nivelul minim al capitalului social.Bancile comerciale pot majora nivelul capitalului social in baza hotarariiactionarilor si cu acordul BNR utilizand urmatoarele surse:a) emiterea de noi actiuni;b) prime legate de capital ramase dupa acoperirea cheltuielilor legate de operatiunilerespective;c) rezerve constituite din profitul net;d) diferente din reevaluarea patrimoniului;e) obligatiuni, dividende si datorii convertibile in actiuni;f) rezerve constituite din diferente favorabile de curs valutar, conform normelor legale.Diminuarea capitalului social se poate face prin rascumpararea actiunilor proprii,prin acoperirea pierderilor din exercitiile financiare anterioare sau prin alte operatiuni,conform normelor legale.Contabilizarea operatiunilorPentru evidentierea capitalului social se folosesc urmatoarele conturi:Grupa 50 – Capital

501 – Capital social5011 – Capital subscris nevarsat5012 – Capital subscris varsat502 – Elemente asimilate capitalului503 – Diferente de conversie508 – Actionari sau asociatiContul 501 – Capital social este un cont de pasiv, ce prezinta analitice pentrucapitalul varsat si cel nevarsat. De asemenea, exista analitice pentru fiecare actionar sauaociat. Contul se crediteaza la constituirea capitalului social sau la majorarea lui si sedebiteaza la diminuarea acestuia prin anularea actiunilor si acoperirea pierderilorinregistrate de banca.Exemple de contabilizare1. Subscrierea capitalului social in lei de catre actionari sau asociati:508 = 5011Actionari sau asociati Capital subscris nevarsat2. Varsarea capitalului social subscris:5011 = 512Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat3. Majorare de capital social prin includerea profitului net si a rezultatului reportat dinanii anteriori:% = 5012581Rezultatul reportat592Repartizarea profituluiCapital subscris varsat4. Reducerea capitalului social pentru acoperirea unor pierderi reportate sau unorpierderi inregistrate la sfarsitul exercitiului:5012 = %Capital subscris varsat 581Rezultatul reportat591Profit sau pierdere6.2. PRIME LEGATE DE CAPITALPrimele legate de capital apar ca un plus de valoare inregistrat la valoarea deemisiune fata de valoarea nominala, in cazul actiunilor sau partilor sociale si imbracaurmatoarele forme:a) prime de emisiune – apar la emisiunile de actiuni, in conditiile in care valoarea de

emisiune este mai mare decat valoarea nominala a titlului;b) prime de aport – apar ca diferenta intre valoarea majorarii de capital in natura sivaloarea nominala a actiunilor emise;c) prime de fuziune – se intalnesc in cazul in care societatea absorbita la fuziune aduceun aport contabil mai mare decat valoarea lui nominala;d) prime de sciziune – reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a aportului rezultatin urma unei operatiuni de sciziune si valoarea lui nominala;e) prime de conversie – apar atunci cand obligatiuni emise, datorii sau dividendeneplatite sunt transformate in actiuni.Contabilizarea operatiunilorEvidentierea contabila a primelor legate de capital se face utilizand urmatoareleconturi din grupa 51 – Prime legate de capital:511 – Prime legate de capital5111 – Prime de emisiune sau de aport5112 – Prime de fuziune, de sciziune, de conversie5119 – Alte primeContul 511 – Prime legate de capital este un cont de pasiv. El este creditat cuvaloarea primelor rezultate in corespondenta cu debitul contului 508 – Actionari sauasociati, la emisiuni, aport, fuziuni si sciziuni,cu debitul conturilor 3251 – Obligatiunisau 354 – Dividende de plata, la conversii de obligatiuni sau dividende sau cu debitulcontului 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul primelor in devize.Contul este debitat prin creditul conturilor 501 – Capital social, daca primele suntincorporate in capital sau 519 – Alte rezerve, daca primele sunt incorporate la rezerve.Exemple de contabilizare1. Subscrierea de capital in conditiile existentei unei prime de emisiune in lei:508 = 5111Actionari sau asociati Prime de emisiune sau de aport2. Prime de conversie aparute la obligatiuni convertibile in actiuni3251 = 5112Obligatiuni Prime de fuziune, de sciziune,de conversie3. Prime de emisiune sau de aport incluse in capitalul social:511 = 5012Prime de emisiune sau de aport Capital subscris varsat6.3. REZERVE

Normele in vigoare permit societatilor bancare sa-si constituie mai multe categoriide rezerve. Astfel intalnim urmatoarele rezerve bancare:a) rezerva legala – este folosita pentu acoperirea pierderilor din activitatea bancara.b) rezerva generala pentru riscul de credit – se constituie pentru acoperirea pierderilordin creditele nerecuperate din profitul brut si din profitul net, in bazareglementarilor existente.c) rezerva statutara – se constituie si se utilizeaza in conformitate cu prevederilestatutului bancii. Sursa de constituire o reprezinta profitul net.In afara acestor rezerve, bancile isi pot constituii si altele la dorinta actionarilor(rezerve facultative), la cerinta bancii centrale (rezerva minima obligatorie) sau in situatiiexceptionale favorabile (rezerve din reevaluarea activelor).Contabilizarea operatiunilorInregistrarea in contabilitate a rezervelor bancare se face apeland la conturi dingrupa 51 – Prime legate de capital si rezerve:512 – Rezerve legale5121 – Rezerve legate de profitul brut5122 – Rezerve legate de profitul net513 – Rezerve statutare514 – Rezerva generala pentru riscul de credit5141 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut5142 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net516 – Diferente din reevaloare519 – Alte rezerveConturile de rezerve sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirearezervelor din profitul brut, profitul net sau din profitul reportat din anii anteriori, incorespondenta cu debitul conturilor 592 – Repartizarea profitului sau 581 – Rezultatulreportat. Debitarea conturilor se face la utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderiibancii, pentru acoperirea creditelor nerecuperate sau prin trecere pe venituri a rezerveigenerale pentru riscul de credit, in cazul in care depaseste procentul ce se poate deducedin profitul brut. Debitarea se face in corespondenta cu creditele conturilor 591 – Profitsau pierdere, 781 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credite sau cuun cont din clasa 1 sau 2, in cazul acoperirii pierderilor din credite.

Exemple de contabilizare1. Constituirea rezervei legale din profitul brut sau net:592 = 512Repartizarea profitului Rezerve legale2. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit din profitul brut sau net:592 = 514Repartizarea profitului Rezerva generala pentru risculde credit3. Utilizarea rezervei legale pentru acoperire unei pierderi:512 = 591Rezerve legale Profit sau pierdere4. Utilizarea rezervei generale de risc pentru acoperirea unor credite nercuperabile:514 = 2821Rezerva generala pentru risculde creditCreante indoielnice6.4. FONDURI, DATORII SUBORDONATE, SUBVENTIIFondul de dezvoltare este utilizat la executarea sau achizitia de mijloace fixe. Eleste alimentat din amortizarea inclusa pe cheltuieli, din sume obtinute la vanzarea saudezmembrarea unor mijloace fixe si din sume repartizate din profitul net realizat inexercitiile financiare precedente si reportat in exercitiul financiar curent.Datoriile subordonate reprezinta imprumuturi primite in urma unor emisiuni detitluri sau imprumuturi subordonate, cu o scadenta indepartata sau nedeterminata, a carorrambursare este conditionata de anumite clauze contractuale. Acestea defavorizeazacreditorul din punct de vedere al prioritatii la rambursare in caz de lichidare a bancii saupot suspenda rambursarea in cazul in care banca se afla intr-un program de redresare.Datoriile subordonate sunt incluse in categoria capitalului suplimentar bancar, pana lanivelul de 50 % din capitalul propriuSubventiile pentru investitii reprezinta sume primite cu titlu nerambursabil de labugetul statului sau al unor institutii publice pentru achizitionarea sau crearea deimobilizari. Tot subventii pentru investitii sunt si imobilizarile primite cu titlu gratuit.Contabilizarea operatiunilor

Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile cu fonduri, datorii subordonate sisubventii exista urmatoarele conturi:Grupa 52 – Fonduri521 – Fondul de dezvoltare528 – Alte fonduri529 – Repartizari la fondul de dezvoltareGrupa 53 – Datorii subordonate531 – Datorii subordonate la termen5311 – Titluri subordonate la termen5312 – Imprumuturi participative5319 – Alte imprumuturi subordonate la termen532 – Datorii subordonate pe durata nedeterminata5321 – Titluri subordonate pe durata nedeterminata5322 – Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata537 – Datorii atasateGrupa 54 – Subventii si fonduri publice alocate541 – Subventii pentru investitii5411 – Subventii pentru investitii inregistrate la venituri542 – Fonduri publice alocateContul 521 – Fondul de dezvoltare este un cont de pasiv ce se crediteaza laconstituirea fondului, in corespondenta cu conturile 529, 592 sau 591, care arataprovenienta surselor de alimentare ale fondului si se debiteaza la utilizarea lui.Conturile de datorii subordonate sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate laobtinerea imprumutului si sunt debitate la rambursarea sau la capitalizarea lui, incorespondenta cu un cont de trezorerie, de debitori sau de capital. Dobanzile de platitsunt evidentiate in contul 537 – Datorii atasate.Subventiile pentru investitii primite sunt inregistrate in creditul contului de pasiv541 – Subventii pentru investitii. Debitul acestui cont inregistreaza preluarea pe venituria acestor subventii.Exemple de contabilizare1. Majorarea fondului de dezvoltare pe baza includerii profitului net reportat dinexercitiile anterioare:581 = 521Rezultat reportat Fondul de dezvoltare2. Primirea unui imprumut in baza unor tituri emise:111 = 531Cont curent la BNR Datorii subordonate la termen6.5. PROVIZIOANE ASIMILATE CAPITALURILOR

Sunt asimilate capitalurilor urmatoarele tipuri de provizioane:provizioane pentru riscuri si cheltuieli;provizioane reglementate.Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt constituite, de regula, la sfarsitulexercitiului pentru elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta saupentru cheltuieli exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se constituieurmatoarele categorii de comisioane:a) provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura – acesteacompenseaza eventualele pierderi in cazul in care debitorii garantati de banca nu isionoreaza obligatiile de plata;b) provizioane pentru facilitati acordate personalului – apar in special in cazul unorcredite fara garantii, acordate personalului;c) provizioane pentru riscuri de tara – sunt create pentru compensarea unor pierderi incazul plasamentelor externe;d) alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli – vizeaza, in special, provizioane pentrucheltuieli ce se vor efectua in exercitii viitoare.Provizioanele reglementate se pot constituii facutativ, in conformitate cu normelein vigoare, pentru a beneficia de unele facilitati fiscale, legate preponderent de infiintareade subunitati in strainatate.Constituirea unui provizion reprezinta o cheltuiala pentru banca. Anularea saudiminuarea lui datorita manifestarii riscului, datorita eliminarii riscului sau datorita lipseiobiectului pentru care s-a provizionat, se face prin cresterea veniturilor bancii.In practica, gestiunea provizioanelor vizeaza protectia impotriva riscurilor. Uneorise urmareste si majorarea provizioanelor in scopul reducerii impozitului pe profit. Inrealitate avem de-a face doar cu o amanare la plata a impozitului, pana la expirareaperioadei de provizionare.Contabilizarea operatiunilorPentru contabilizarea operatiunilor cu provizioane asimilate capitalurilor sefolosesc urmatoarele conturi:Grupa 55 – Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

551 – Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura552 – Provizioane pentru facilitati acordate personalului553 – Provizioane pentru riscuri de tara559 – Alte provizioaneGrupa 56 – Provizioane reglementate561 – Provizioane reglementateToate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate laconstituirea sau majorarea provizionaului in corespondenta cu debitul unui cont decheltuieli (665, 666) si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizionaului, incorespondenta cu creditul unui cont de venituri (765, 766).Exemple de contabilizare1. Constituirea de provizioane pentru riscul de tara:6653 = 553Cheltuieli cu provizioane pentruriscul de taraProvizioane pentru riscul detara2. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscul de tara:553 = 7653Provizioane pentru riscul detaraVenituri din provizioanepentru riscul de tara3. Constituirea de provizioane reglementate:666 = 561Cheltuieli cu provizioanereglementateProvizioane reglementate4. Diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate:561 = 766Provizioane reglementate Venituri din provizioanereglementate6.6. REZULTATUL EXERCITIULUILa sfarsitul exercitiului, societatile bancare isi stabilesc rezultatul exercitiului subforma de profit sau de pierdere. Acesta cuprinde:rezultatul curent;rezultatul exceptional, care este obtinut din operatiuni exceptionale, in afara activitatiicurente bancare.Pentru obtinerea rezultatului exercitiului, acesta preia soldurile conturilor de

venituri si cheltuieli. Cu aceasta ocazie aceste conturi se inchid. Diferenta rezultatareprezinta profitul brut (sold creditor) sau pierdere bruta (sold debitor). Din profitul brutse pot deduce anumite cheltuieli, inainte de stabilirea impozitului pe profit, dar numaicele permise de normele in vigoare si in limitele prevazute legal (pierdere din aniiprecedenti, rezerva legala, rezerva generala pentru riscul de credit)Eliminand impozitul pe profit se obtine profitul net al exercitiului. Acesta se varepartiza pe destinatii (rezerve, dividende, fond de participare a salariatilor la profit) saupoate fi reportat pentru exercitiul urmator.Contabilizarea operatiunilorEvidentierea contabila a rezultatelor se face apeland la urmatoarele conturi:Grupa 58 – Rezultatul reportat581 – Rezultatul reportatGrupa 59 – Rezultatul exercitiului591 – Profit sau pierdere592 – Repartizarea profituluiContul 581 – Rezultatul reportat este un cont bifunctional. Se crediteaza cuprofitul net realizat in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii uneipierderri, cu acoperirea acesteia din rezerve sau capital social. Se debiteaza cu pierderilerealizate in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unui profit, cudestinatiile care i se dau acestuia: capital social, rezerve dividende, fond de dezvoltare.Contul 591 – Profit sau pierdere este, de asemenea, un cont bifunctional. El estecreditat la preluarea veniturilor pentru stabilirea rezultatelor sau la acoperirea pierderilordin exercitiul financiar curent, prin diminuarea capitalului social sau diminuarearezervelor. Debitarea lui se face la preluarea cheltuielilor pentru stabilirea rezultatelorexercitiului, la preluarea profitului net nerepartizat in exercitii financiare precedente saula repartizarea profitului din exercitiul curent.Contul 592 – Repartizarea profitului este un cont de activ ce se debiteaza cudestinatiile profitului repartizat si se crediteaza la inchidere prin contul 591.Exemple de contabilizare1. Descarcarea conturilor de cheltuieli la sfarsitul exercitiului:591 = %

Profit sau pierdere 601Cheltuieli cu operatiunile detrezorerie si operatiunileinterbancare///677Alte cheltuieli exceptionale2. Descarcarea conturilor de venituri la sfarsitul exercitiului:% = 591701Venituri din operatiunile detrezorerie si operatiunileinterbancare///777Alte venituriProfit sau pierdere3. Constituirea rezervelor din profitul brut:592 = %Repartizarea profitului 512Rezerve legale514Rezerva generala pentu risculde credit4. Inregistrarea si deducerea impozitului pe profit:691 = 3531Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozit pe profit591 = 691Profit sau pierdere Cheltuieli cu impozitul peprofit5. Constituirea rezervelor din profitul net:592 = %Repartizarea profitului 512Rezerve legale513Rezerve statutare519Alte rezerve6. Repartizarea dividendelor catre actionari:592 = 354Repartizarea profitului Dividende de plata7. Profit net ramas nerepartizat din exercitiul anterior:

581 = 591Rezultat reportat Profit sau pierdere8. Inchiderea contului de rezultate la inceputul exercitiului urmator:591 = 592Profit sau pierdere Repartizarea profitului6.7. EXEMPLE DE INTREBARI1. Care sunt sursele din care se poate realiza o majorare de capital social ?2. Prezentati din punct de vedere contabil primele legate de capital si dati exemple deinregistrari .Prezentati din punct de vedere contabil rezervele si dati exemple de inregistrari .3. Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile ?a. retragerea de capital social subscris in leib. cresterea capitalului pe baza profitului netc. cresterea capitalului pe baza rezervelord. subscrierea capitalului social in leie. varsarea capitalului social subscris4. Diminuarea unui provizion pentru risc de tara se inregistreaza astfel:a. 553 = 7653b. 561 = 766c. 7653 = 553d. 553 = 766e. 766 = 5615. La inregistrarea si deducerea impozitului pe profit se face urmatoarea inregistrarein cont:a. se debiteaza contul 3531b. se debiteaza contul 591c. se crediteaza contul 791d. se debiteaza contul 791e. se crediteaza contul 591C A P I T O L U L 7CHELTUIELI SI VENITRURI BANCARE7.1. CHELTUIELI BANCARECheltuielile bancare cuprind sumele si valorile platite sau de platit pentru resurseimprumutate sau atrase, pentru materiale consumate, servicii si lucrari prestate de terti, pentruremunerarea personalului si executarea unor obligatii legale sau contractuale. Tot in categoriacheltuielilor bancare intra si cheltuielile cu amortizarile si provizioanele, pierderile si altecheltuieli exceptionale

Dupa natura lor, cheltuielile bancare pot fi impartite in urmatoarele categorii, carestau si la baza crearii grupelor de conturi de cheltuieli din clasa 6 – Cheltuieli:cheltuieli de exploatare bancara;cheltuieli cu personalul;impozite si taxe;cheltuieli cu materiale, lucrari si servicii efectuate de terti;cheltuieli diverse de exploatare;cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile;cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile;cheltuieli exceptionale;cheltuieli cu impozitul pe profit.In continuare sunt prezentate cateva dintre cele maireprezentative cheltuieli alesocietatilor bancare, punand accent pe specificul activitatii acestor societati.7.1.1. CHELTUIELI DE EXPLOATARE BANCARACheltuielile de exploatare bancara sunt generate de activitatea de baza a societatiibancare si formeaza cea mai numeraoasa grupa de cheltuieli. In marea lor majoritate, acesteasunt cheltuieli ce privesc exercitiul financiar curent.Dobanzile platite de banca pentru remunerarea resurselor obtinute sub forma deimprumuturi sau depozite reprezinta cele mai importante cheltuieli de exploatare. Alte cheltuielisunt constituite din comisioane platite de banca si din pierderi inregistrate la variatiile de curs saula cesiunea titlurilor si devizelor.O categorie distincta de cheltuieli de exploatare o formeaza cheltuielile legate deoperatiunile de leasing si locatie simpla. Sunt cuprinse aici cheltuielile cu amortizarile bunurilordate in inchiriere, provizioanele create pentru acestea si eventualele pierderi inregistrate.Mai apar inregistrate la cheltuieli de exploatare si cheltuielile privind datoriilesubordonate si fondurile publice alocate, cheltuielile privind operatiuni din afara bilantului sicheltuielile cu gestionarea mijloacelor de plata.Contabilizarea operatiunilorCheltuielile de exploatare bancara sunt inregistrate contabil in grupa 60 – Cheltuielide exploatare bancara:Grupa 60 – Cheltuieli de exploatare bancara601 – Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare6011 – Dobanzi la BNR6012 – Dobanzi la conturile de corespondent

6013 – Dobanzi la depozitele bancilor60131 – Dobanzi la depozitele la vedere60132 - Dobanzi la depozitele la termen60133 - Dobanzi la depozitele colaterale6014 – Dobanzi la imprumuturile de la banci60141 – Dobanzi la imprumuturile de pe o zi pe alta60142 – Dobanzi la imprumuturile la termen60143 – Dobanzi la imprumuturile financiare6015 – Dobanzi la valorile date in pensiune60151 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta60152 - Dobanzi la valorile date in pensiune la termen6017 – Alte cheltuieli cu dobanzile60171 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare60172 – Report / deport60179 – Cheltuieli diverse cu dobanzile6019 – Comisioane602 – Cheltuieli cu operatiunile cu clientela6021 – Dobanzi la conturile de factoring6022 – Dobanzi la imprumuturile primite de la clientela financiara60221 – Dobanzi la imprunuturile de pe o zi pe alta60222 – Dobanzi la imprumuturile la termen6023 – Dobanzi la valorile date in pensiune60231 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta60232 – Dobanzi la valorile date in pensiune la termen6024 – Dobanzi la conturile curente6025 – Dobanzi la conturile de depozite60251 – Dobanzi la conturile de depozite la vedere60252 – Dobanzi la conturile de depozite la termen60253 – Dobanzi la conturile de depozite colaterale6026 – Dobanzi la certificatele de depozit, carnetele si libretele de economii6027 – Alte cheltuieli cu dobanzile60271 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare60272 – Report /deport60279 – Cheltuieli diverse cu dobanzile6029 – Comisioane603 – Cheltuieli pentru operatiunile cu titluri6031 – Dobanzi la titluri date in pensiune livrata6032 – Pierderi la titluri de tranzactie6033 – Cheltuieli cu titlurile de plasament60331 – Cheltuieli de achizitie60336 – Pierderi din cesiune6034 – Cheltuieli cu titluri de investitii60341 – Cheltuieli de achizitie60342 – Cheltuieli cu amortizarea primelor6036 – Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri60361 – Dobanzi privind titlurile de piata interbancara

60362 – Dobanzi privind titlurile de creante negociabile60363 – Dobanzi privind obligatiunile60369 – Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri6037 – Cheltuieli diverse privind operatiunile cu titluri6039 – Comisioane604 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate6041 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing si asimilate60411 – Cheltuieli cu amortizarea60412 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in leasing si asimilate60413 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate60414 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate60419 – Alte cheltuieli cu operatiuni de leasing si asimilate6042 – Cheltuieli cu operatiunile de locatie simpla60421 – Cheltuieli cu amortizarea60422 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in locatie simpla60423 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla60424 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de locatie simpla60429 – Alte cheltuieli cu operatiuni de locatie simpla605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate si fondurile publice6051 - Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen6052 - Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durata nedeterminata6053 - Cheltuieli privind fondurile publice alocate606 – Cheltuieli privind operatiunile de schimb6061 – Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj6069 – Comisioane607 – Cheltuieli privind operatiunile din afara bilantului6071 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare60711 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la alte banci60712 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la clientela6072 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie60721 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la alte banci60722 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la clientela6077 –Cheltuieli cu alte angajamente primite608 – Cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare6081 – Cheltuieli cu mijloacele de plata6082 – Alte cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare609 – Alte cheltuieli de exploatare bancara6092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun6093 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun6099 – Cheltuieli diverse de explatare bancaraConturile din grupa cheltuielilor de exploatare bancara sunt conturi de activ. Ele sedebiteaza, in cele mai multe cazuri, la aparitia cheltuielii in contrapartida cu un cont de creante

atasate, daca este vorba de inregistrarea unei dobanzi de platit, cu un cont de trezorerie , in cazulin care banca plateste comisioane, cu un cont de titluri, la deprecierea acestora sau cu contul3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb, la aparitia unor pierderi din operatiuni cu devize. Incazul unor dobanzi platite in avans, contul creditat va fi 375 – Cheltuieli inregistrate in avans.Creditarea conturilor de cheltuieli de exploatare se face la descarcarea acestora, lasfarsitul exercitiului, prin debitul contului 591 – Profit si pierdere sau al contului 341 –Decontari intrabancare, daca este cazul unei subunitati ce nu este organizata ca centru de profit.Exemple de contabilizare1. Dobanzi pentru imprumuturile de refinantare primite de la BNR:6011 = 1172Dobanzi la Banca Nationala aRomanieiDatorii atasate2. Dobanzi la un depozit la termen deschis de o alta banca:60132 = 1327Dobanzi la depozitele la termen Datorii atasate3. Dobanzi la un imprumut de pe o zi pe alta, primit de la o alta banca:60141 = 1427Dobanzi la imprumuturile de peo zi pe altaDatorii atasate4. Comisioane platite pentru operatiuni interbancare:6019 = 111Comisioane Cont curent5. Dobanzi creditoare la contul curent al unei persoane fizice:6024 = 25172Dobanzi la conturile curente Datorii atasate6. Dobanzi la un depozit la termen, deschis de un agent economic:60252 = 2537Dobanzi la depozitele la termen Datorii atasate7. Dobanzi platite in avans la certificate de depozit:6026 = 375Dobanzi la certificatele dedepozit, carnetele si libretele deeconomiiCheltuieli inregistrate in avans8. Reevaluarea unui titlu de tranzactie, in urma scaderii cursului:6032 = 3021Pierderi din titluri de tranzactie Titluri de tranzactie

9. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma scaderii cursului:6032 = 3025Pierderi din titluri de tranzactie Titluri date cu imprumut10. Cheltuieli la achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa:60331 = 333Cheltuieli de achizitie Conturile societatilor de bursa11. Pierderi inregistrate la vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este maimic decat valoarea din contabilitate:60336 = 30313Pierderi din cesiune Actiuni si alte titluri cu venitvariabil12. Amortizarea primei la un titlu de investitii:60342 = 3041Cheltuieli cu amortizareaprimelorTitluri de investitii13. Dobanzii de platit la o emisiune de obligatiuni:60363 = 3257Dobanzi privind obligatiunile Datorii atasate14. Inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la operatiuni in devize:6061 = 3722Pierderi din operatiuni deschimb sau arbitrajContravaloarea pozitiei deschimb15. Esalonarea pe cheltuieli a deportului de platit la o operatiune in devize:60172 = 377Report /deport Cheltuieli de platit7.1.2. CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATARECheltuielile diverse de exploatare cuprind veniturile retrocedate si cheltuielilerefacturate legate de operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun sau pierderile dincesiunea imobilizarilor.Contabilizarea operatiunilorPentru contabilizarea acestor operatiuni se utilizeaza grupa de conturi 64 – Cheltuielidiverse de exploatare:Grupa 64 – Cheltuieli diverse de exploatare641 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun642 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun643 – Cota-parte din cheltuielile sediului social

646 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor6461 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale6462 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare649 – Alte cheltuieli diverse de exploatareConturile de cheltuieli diverse de exploatare sunt conturi de activ. Acestea sedebiteaza in general prin creditul contului 377 – Cheltuieli de platit sau al unui cont deimobilizari (grupa 44), in cazul pierderilor din cesiune.Exemple de contabilizare1. Venituri datorate coparticipantilor din contractele derulate in comun, reprezentand venituriretrocedate de banci:641 = 377Venituri retrocedate privindoperatiunile de exploatarenebancara efectuate in comunCheltuieli de platit2. Cheltuieli ce revin banci din din operatiuni de exploatare nebancara efectuate in comun:642 = 377Cota-parte privind operatiunilede exploatare nebancareefectuate in comunCheltuieli de platit3. Pierderi inregistrate la vanzarea unei cladiri:6461 = 44221Pierderi din cesiuneaimobilizarilor necorporale sicorporaleCladiri7.1.3. CHELTUIELI CU PROVIZIOANE SI PIERDERI DIN CREANTENERECUPERABILECheltuielile cu provizioanele se fac in scopul crearii anumitor rezerve, utilizabile inviitor pentru finantarea pierderii sau deprecierii unui element de activ (creanta, titlu, imobilizari)sau pentru acoperirea unei cheltuieli cu probabilitate mare de aparitie dupa inchidereaexercitiului.Provizioanele constituite de banca se pot incadra in trei categorii:provizioane pentru deprecierea sau pierderea unor creante sau imobilizari;provizioane pentru riscuri si cheltuieli;provizioane reglementate.Contabilizarea operatiunilorEvidentierea contabila a cheltuielilor cu provizioane si a pierderilor din creante

nerecuperabile se face cu ajutorul conturilor din grupa 66:Grupa 66 – Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni interbancare6611 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit6612 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela6621 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit6622 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda663 – Cheltuieli cu provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse6631 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor66311 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament66312 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii6632 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurior6637 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilorcomerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii deexploatare66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatiide explatare6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice665 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli6651 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prinsemnatura6652 – Cheltuieli cu provizioane pentru facilitatile acordate personalului6653 – Cheltuieli cu provizioane pentru risc de tara6657 – Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli666 – Cheltuieli cu provizioane reglementate667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioaneConturile din grupa 66 sunt conturi de activ. Conturile de cheltuieli cu provizioanelese debiteaza in corespondenta cu creditul unui cont de provizioane, specific activului pentru carese provizioneaza. In cazul utilizarii devizelor, se crediteaza contul 3722 – Contravaloarea

pozitiei de schimb. Conturile 667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cuprovizioane si 668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane sedebiteaza prin creditul conturilor de creante indoielnice, dobanzi indoielnice si creantele atasateacestora. Creditarea conturilor din grupa 66 se face in corepondenta cu conturile 591 – Profit sipierdere sau 341 – Decontari intrabancare.Exemple de contabilizare1. Constituirea de provizioane pentru operatiuni interbancare:6611 = 1911Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de creditProvizioane specifice de riscde credit6612 = 1912Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de dobandaProvizioane specifice de riscde dobanda2. Constituirea de provizioane pentru operatiuni cu clientela:6621 = 2911Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de creditProvizioane specifice de riscde credit6622 = 2912Cheltuieli cu provizioanespecifice de risc de dobandaProvizioane specifice de riscde dobanda3. Constituirea de provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament si titlurilor deinvestitii:6631 = 391Cheltuieli cu provizioane pentrudeprecierea titlurilorConstituiri de provizioanepentru deprecierea titlurilor4. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice:6637 = 399Cheltuieli cu provizioane pentrucreante restante si indoielniceProvizioane pentru creanterestante si indoielnice

5. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice in devize:6637 = 3722Cheltuieli cu provizioane pentrucreante restante si indoielniceContravaloarea pozitiei deschimb7.1.4. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFITReprezinta o cheltuiala facuta cu impozitul pe profit datorat de banca. Din punct devedere contabil exista contul de cheltuieli 691 – Cheltuieli cu impozitul pe profit, ce se debiteazain corespondenta cu contul 3531 – Impozit pe profit:691 = 3531Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profitLa sfarsitul exercitiului, contul de cheltuieli 691 se descarca in contul de 591 pentru stabilirearezultatului sau prin contul 341 in cazul in care rezultatul se stabileste la un nivel superior, lasucursala sau centrala:591 = 691Profit si pierdere Cheltuieli cu impozitul peprofitsau341 = 691Decontari intrabancare Cheltuieli cu impozitul peprofit7.2. VENITURILE BANCAREVeniturile bancare reprezinta, in principal, contravaloarea serviciilor realizate debanca in baza functiilor de intermediere si de gestiune a mijloacelor de plata. Astfel, bancaincaseaza dobanzi la creditele acordate sau la depozitele create la alte unitati bancare, incaseazacomisioane, chirii la operatiuni de leasing si alte venituri exceptionale, ce nu caracterizeazaactivitatea curenta bancara. Putem clasifica toate aceste venituri in urmatoarele grupe, cecorespund si grupelor de conturi din planul contabil pentru societatile bancare:venituri din activitatea de exploatare bancara;venituri diverse de exploatare;venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate;venituri exceptionale;venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.

Contabilitatea veniturilor se tine folosind conturi din clasa 7. Comun acestor conturieste faptul ca sunt conturi de pasiv, ce incep a functiona prin a se credita in timpul exercitiu;uifinanciar si se debiteaza la sfarsitul anului prin descarcare in contul 591 – Profit sau pierdere sauin contul 341 – Decontari intrabancare, daca rezultatul nu se stabileste la nivelul subunitatiibancare.7.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE BANCARAVeniturile din activitatea de exploatare bancara reprezinta cea mai diversa si maiimportanta categorie de venituri. Acestea sunt detaliate in mod asemanator cheltuielilor cuactivitatea de exploatare, find compuse din dobanzi incasate la operatiuni de creditare si ladepozite create la banci, din comisioane incasate, din dobanzi, dividende si diferente favorabileinregistrate la operatiunile cu titluri si devize, ca si din venituri create la operatiunile de finantareprin leasing. Cesiunile de imobilizari pot crea, de asemenea venituri de exploatere bancara.Contabilizarea operatiunilorVeniturile din activitatea de exploatare bancara sunt inscrise in contabilitate folosinconturile grupei 70:Grupa 70 – Venituri din activitatea de exploatare bancara701 – Venituri cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare7011 – Dobanzi de la BNR7012 – Dobanzi de la conturile de corespondent7013 – Dobanzi de la depozitele bancilor7014 – Dobanzi de la creditele acordate bancilor banci7015 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune7017 – Alte venituri din dobanzi7018 – Dobanzi din creante restante si indoielnice7019 – Comisioane702 – Venituri din operatiuni cu clientela7021 – Dobanzi de la creante comerciale si credite acordate clientelei7022 – Dobanzi de la credite acordate clientelei financiare7023 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune7024 – Dobanzi de la conturile curente debitoare7027 – Alte venituri din dobanzi7028 – Dobanzi din creante restante si indoielnice7029 – Comisioane703 – Venituri pentru operatiunile cu titluri7031 – Dobanzi de la titluri primite in pensiune livrata

7032 – Venituri de la titluri de tranzactie7033 – Venituri din titlurile de plasament7034 – Venituri din titluri de investitii7036 – Venituri din datorii constituite prin titluri7037 – Venituri diverse din operatiunile cu titluri7038 – Dobanzi din creante restante si indoielnice7039 – Comisioane704 – Venituri din operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate7041 – Venituri din operatiunile de leasing si asimilate7042 – Venituri din operatiunile de locatie simpla7048 – Venituri din creante restante si indoielnice705 – Venituri din credite subordonate, parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri departicipare, titluri ale activitatii de portofoliu7051 – Dobanzi de la creditele subordonate la termen7052 – Dobanzi de la creditele subordonate pe durata nedeterminata7053 – Dividende si venituri asimilate7058 – Dobanzi din creante restante si indoielnice706 – Venituri privind operatiunile de schimb7061 – Venituri din operatiunile de schimb si arbitraj7069 - Comisioane707 – Venituri din operatiunile din afara bilantului7071 – Venituri din angajamentele de finantare7072 – Venituri din angajamentele de garantie7077 –Venituri din alte angajamente date708 – Venituri din prestatiile de servicii financiare7083 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta7085 – Venituri privind mijloacele de plata7087 – Alte venituri din prestatiile de servicii financiare709 – Alte venituri de exploatare bancara7092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun7093 – Venituri refacturate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun7094 – Transferuri de cheltuieli de exploatare bancara7099 – Venituri diverse de explatare bancaraToate conturile de venituri din grupa 70 sunt conturi de pasiv si incep a functionaprin creditare. Creditarea se face, de regula, in corespondenta cu debitarea unor conturi decreante atasate, pentru veniturile din dobanzi, de titluri, pentru veniturile create de acestea sauprin debitarea contului 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul unor venituri laoperatiunile in devize.Exemple de contabilizare:

16. Dobanzi din operatiuni cu BNR:1172 7011Creante atasate Dobanzi de la BNR17. Dobanzi de la credite acordate bancilor corespondente:1272 7012Creante atasate Dobanzi de la conturile decorespondent18. Dobanzi de la un credit la termen acordat unei alte banci:1417 70142Creante atasate Dobanzi de la creditele latermen19. Dobanzi de la un credit la termen in devize acordat unei alte banci:3722 70142Contravaloarea pozitiei deschimbDobanzi de la creditele latermen20. Dobanzi la operatiuni de primire in pensiune:1517 7015Creante atasate Dobanzi de la valorile primitein pensiune21. Dobanzi de la operatiuni de scontare:376 = 70211Venituri inregistrate in avans Dobanzi din operatiuni descont si asimilate22. Dobanzi de la operatiuni de factoring:376 = 70212Venituri inregistrate in avans Dobanzi din operatiuni defactoring23. Dobanzi debitoare la contul curent al unei persoane fizice:25171 7024Creante atasate Dobanzi de la conturile curentedebitoare24. Comisioane incasate pentru operatiuni cu clientela:2511 7029Conturi curente Comisioane25. Reevaluarea titlului de tranzactie in urma cresterii cursului:3021 = 7032Titluri de tranzactie Venituri din titluri detranzactie26. Diferenta favorabila inregistrata la vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, inconditiile in care pretul de vanzare este superior valorii din contabilitate:333 = 7032Conturile societatilor de bursa Venituri din titluri detranzactie

27. Incasarea dividendului in cont propriu la un titlu de plasament (actiune):111 = 70333Cont curent la BNR Dividende si venituri asimilate28. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune:3037 = 70331Creante atasate Dobanzi29. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii unui titlu de investitii:3041 = 70342Titluri de investitii Venituri din titluri de investitii30. Inregistrarea diferentei de curs favorabile la operatiuni in devize:3722 = 7071Contravaloarea pozitiei deschimbVenituri din operatiuni deschimb sau arbitraj31. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile la operatiuni in devize:3722 = 7061Contravaloarea pozitiei deschimbVenituri din operatiuni deschimb si arbitraj32. Esalonarea pe venituri a deportului de primit la operatiuni in devize:378 = 70172Venituri de primit Report /deport7.2.2. VENITURI DIVERSE DIN EXPLOATAREVeniturile diverse din exploatare reprezinta transferuri de cheltuieli catre alte bancisau subunitati bancare, venituri din operatiuni efectuate in comun sau venituri din activitateasubunitatilor bancare din strainatate. Tot aici mai sunt cuprinse si venituri realizate la cesiuneaimobilizarilor sau cote-parti din subventiile de investitii.Contabilizarea operatiunilorContabilizarea acestor operatiuni se face cu ajutorul conturilor din grupa 74 –Venituri diverse din exploatare:Grupa 74 – Venituri diverse din exploatare741 – Cheltuieli refacturate7411 – Cheltuieli refacturate societatilor grupului7412 – Cheltuieli refacturate altor societati742 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun743 – Cota-parte din cheltuielile sediului social746 – Venituri din cesiunea imobilizarilor7461 – Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale7462 – Venituri din cesiunea imobilizarilor financiare

747 – Venituri accesorii7471 – Venituri privind imobilele legate de exploatare7472 – Venituri din activitati nebancare7479 – Alte venituri accesorii749 – Alte venituri diverse din exploatare7491 – Transferuri de cheltuieli de exploatare nebancara7492 – Cota-parte din subventiile de investitii trecuta la venituri7493 – Venituri din subventii de exploatare7494 – Venituri din productia de imobilizari7495 – Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor7499 – Alte venituriConturile pentru venituri diverse din exploatare sunt conturi de activ. Se pot creditain corespondenta cu conturi din clasa 3, in cazul unor venituri de primit sau al debitorilor, cucontul 5412, pentru subventii de primit sau cu contul 3722, pentru venituri in devize.Exemple de contabilizare1. Venituri in devize aferente activitatii subunitatilor din strainatate:3722 = 743Contravaloarea pozitiei deschimbCota-parte din cheltuielilesediului social2. Venituri din cesiunea imobilizarilor:3556 = 7461Alti debitori diversi Venituri din cesiuneaimobilizarilor necorporale sicorporale3. Venituri din valorificarea unor bunuri la executarea garantiilor:3556 = 7495Alti debitori diversi Venituri privind bunurilemobile si imobile dinexecutarea creantelor7.2.3. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI DIN CREANTE NERECUPERABILEVeniturile din provizioane apar atunci cand se anuleaza total sau partial un proviziondatorita faptului ca activul pentru care s-a provizionat este vandut sau iese din evidenta bancii.La fel se procedeaza si in cazul diminuarii sau disparitiei riscurilor pentru care s-a provizionat.Contabilizarea operatiunilorEvidenta acestor operatiuni se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi de venituri:Grupa 76 – Venituri din provizioane si venituri din creante nerecuperabile

761 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare7611 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit7612 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda762 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela7621 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit7622 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda763 – Venituri din provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse7631 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor7632 – Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurior7637 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizate7641 – Venituri din provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilorcomerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu7642 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor7647 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice765 – Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli7651 – Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prinsemnatura7652 – Venituri din provizioane pentru facilitatile acordate personalului7653 – Venituri din provizioane pentru risc de tara7657 – Venituri din provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli766 – Venituri din provizioane reglementate767 – Venituri din recuperari de creante amortizateAceste conturi de activ sunt creditate in corespondenta cu debitul conturilor deprovizioane specifice diferitelor active sau riscuri.Exemple de contabilizare1. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiunile interbancare:1911 = 761Provizioane specifice de risc decreditVenituri din provizioanepentru creante din operatiuniinterbancare2. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiuni cu clientela:2912 = 7622Provizioane specifice pentrurisc de dobandaVenituri din provizioanespecifice de risc de credit

3. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru deprecierea titlurilor de plasament:3911 = 76311Provizioane pentru depreciereatitlurilor de plasamentVenituri din provizioanepentru deprecierea titlurilor deplasament4. Diminuari sau anulari de provizioane in devize, constituite pentru riscul de tara:553 = 7653Provizioane pentru riscuri detaraVenituri din provizioanepentru riscuri de tara7.2.4. VENITURI EXCEPTIONALEVeniturile exceptionale sunt venituri care nu sunt legate de activitatea curenta abancii. Ele se impart in doua grupe: venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si venituriexceptionale din provizioane.Contabilizarea operatiunilorEvidenta veniturilor exceptionale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 77:Grupa 77 – Venituri exceptionale771 – Venituri exceptionale din operatiuniler de gestiune7711 – Venituri din despagubiri si penalitati7712 – Alte venituri exceptionale din operatiuni de gestiune773 – Venituri exceptionale din provizioane7731– Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si cheltuieli7732 – Venituri exceptionale din provizioane pentru deprecieri7733 – Venituri exceptionale din provizioane reglementate777 – Alte venituri exceptionaleConturile din grupa 77 sunt conturi de activ. Ele se pot credita in contrapartida cu uncont de trezorerie, la incasarea despagubirilor si penalitatilor sau cu contul 559 – Alteprovizioane, in cazul veniturilor exceptionale din provizioane.Exemple de contabilizare1. Penalitati incasate de la clienti:2511 = 7711Conturi curente Venituri din despagubiri sipenalitati2. Despagubiri incasate in numerar:101 = 7711Casa Venituri din despagubiri sipenalitati

3. Venituri exceptionale din anulari sau diminuari de provizioane pentru riscuri si cheltuieli:559 = 7731Alte provizioane Venituri exceptionale dinprovizioane pentru riscuri sicheltuieli7.2.5. VENITURI DIN RELUAREA REZERVEI GENERALE PENTRU RISCULDE CREDITBancile isi creaza o rezerva determinata procentual la volumul creditelor acordate.Nivelul acestei rezervei se actualizeaza in functie de variatia volumului creditelor. In cazul incare ea trebuie diminuata, apare un venit pentru banca evidentiat in contul 781 – Venituri dinreluarea rezervei generale pentru riscul de credit. Operatiunea se face in corespondenta cudebitul contului 514 - Rezerva generala pentru riscul de credit, conform reglementarilor legale:514 = 781Rezerva generala pentru risculde credit, conformreglementarilor legaleVenituri din reluarea rezerveigenerale pentru riscul de credit7.3. EXEMPLE DE INTREBARI1. Prezentati grupa de cheltuieli cu provizioanele si pierderi din creante nerecuperate.2. Cum se inregistreaza diferentele favorabile si nefavorabile la operatiunile cu devize ?3. Dobanda de platit la un depozit la termen deschis la banca de o alta banca se inregistreazaastfel:a. 1327 = 60132b. 1327 = 111c. 111 = 1327d. 60132 = 1327e. 1327 = 701324. Care este semnificatia contabila a urmatoarei operatiuni: 2912 = 7622 ?a. majorarea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientelab. diminuarea unui provizion constituit pentru operatiuni interbancarec. anularea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientelad. constituirea unui provizion pentru deprecierie. trecerea pe venituri a pierderilor din operatiuni cu clientela5. La amortizarea primei la un titlu de investitii se face urmatoarea inregistrare:a. se debiteaza contul 60342

b. se debiteaza contul 3041c. se crediteaza contul 70342d. se debiteaza contul 111e. se crediteaza contul 60342C A P I T O L U L 8OPERATIUNI IN DEVIZEOperatiuni in devize sunt operatiuni efectuate in alte monede decat monedanumita locala sau nationala (leul in cazul Romaniei), folosita de obicei pentru tinereacontabilitatii.Operatiunile in devize se pot clasifica dupa mai multe criterii:1. dupa natura operatiunii:operatiuni de schimb la vedere;operatiuni de schimb la termen;operatiuni cu titluri in devize;operatiuni privind conturile curente, de corespondent, de depozit;credite si depozite in devize.2. dupa natura participantilor:operatiuni in devize cu clientela bancara si financiara;operatiuni in devize cu clientela nebancara;operatiuni cu titluri in devize;operatiuni de SWAP.3. dupa riscul asumat:operatiuni cu risc de schimb – sunt operatiuni ce implica intrari sau iesiri de devizedin patrimoniu;operatiuni fara risc de schimb – sunt operatiuni ce nu implica intrari sau iesiride devize din patrimoniu.Manifestarea riscul valutar duce la afectarea patrimoniului si rezultatelorfirmei, in conditiile variatiei cursului valutar. Masurarea riscului valutar se realizeaza prinintermediul pozitiei de schimb.Pozitia de schimb reprezinta soldul net al patrimoniului intr-o anumita deviza.Pozitia de schimb poate fi scurta sau lunga. Este scurta atunci cand pasivele intr-omoneda straina sunt mai mari decat activele in aceiasi moneda. Daca activele in monedastraina sunt superioare pasivelor, pozitia de schimb este lunga.De asemenea, pozitia de schimb poate fi structurala sau operationala. Pozitiade schimb structurala evidentiaza activele imobilizate, exprimate in devize, ca deexemplu: activele fixe ce doteaza subunitatile din strainatate, titluri de participare, titluri

de investitii. Pozitia de schimb operationala reprezinta diferenta dintre pozitia de schimbtotala si pozitia de schimb structurala.Pozitia de schimb este surprinsa in contabilitate print-un cont, ce poartaaceiasi denumire. Contul “Pozitia de schimb” functioneaza in paralel cu un al doilea cont,“Contravaloarea pozitiei de schimb”, Aceste doua conturi realizeaza o corespondentaintre contabilitatea in devize si contabilitatea in lei.8.1. OPERATIUNI DE SCHIMB LA VEDEREOperatiunile de schimb la vedere, cunoscute si sub numele de operatiuni spot,sunt operatiuni de cumparare sau vanzare de devize, incheiate la cursul la vedere (cursspot), la care tranzactia si decontarea au loc in acelasi timp sau , de regula, sunt despartitede un interval de timp de maximum 48 ore (doua zile lucratoare). In cazul decontariidupa doua zile, cursul folosit este acelasi curs din ziua incheierii tranzactiai. Astfel, incadrul unei operatiuni de schimb se convine ca partenerii sa schimbe o cantitate dintr-oanumita moneda pe o cantitate dintr-o alta moneda. De obicei, pentru schimbul fizic demoneda se utilizeaza conturile de corespondent (121, 122) si contul curent la BNR,numai in cazul monedei nationale.Contabilizarea operatiunilorEvidenta contabila a operatiunilor de schimb la vedere se tine cu ajutorulcontului 931 – Operatiuni de schimb la vedere, cont extrabilantier, pentru angajamentelede schimb, iar bilantier utilizand contul 372 – Conturi de ajustare:372 – Conturi de ajustare3721 – Pozitie de schimb3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb3723 – Conturi de ajustare devize3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului931 – Operatiuni de schimb la vedere9311 – Lei cumparati si inca neprimiti9312 – Devize cumparate si inca neprimite9313 – Lei vanduti si inca nelivrati9314 – Devize vandute si inca nelivrate936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului9361 – Pozitia de schimb9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb9363 – Conturi de ajustare devize

Conturile de ajustare (372) sunt conturi bifunctionale. Contul 3721 – Pozitiade schimb inregistreaza sumele in devize achizitionate sau vandute. El se crediteaza laintrarea devizelor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea acestora, in corespondenta cuun cont de trezorerie. Contul 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb functioneaza inparalel cu contul 3721, reflectand in lei sumele in devize intrate sau iesite in patrimoniu.Din punct de vedere tehnic, el se situeaza pe o pozitie opusa contului 3721, debitandu-sela cumparea devizelor si creditandu-se la vanzarea acestora, in contrapartida cu un contde trezorerie. Valoarea in lei a devizelor schimbate, evidentiata in contul 3722, seactualizeaza la cursul zilei cu ajutorul contului 3723 – Conturi de ajustare devize. Daca lasfarsitul operatiunii se degaja un rezultat favorabil sau nefavorabil, datorat modificarilorde curs, va fi preluat pe conturi de venituri sau cheltuieli: 6061 – Pierderi din operatiunide schimb si arbitraj, respectiv 7061 – Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj.Pentru inregistrarea angajamentelor se foloseste contul 936 – Conturi deajustare devize in afara bilantului. Acest cont functioneaza in mod asemanator contului372, insa in contrapartida cu unul dintre conturile de la 931 – Operatiuni de schimb lavedere, in functie de natura operatiunii.Exemple de contabilizare:Inregistrari privind cumpararea de devize.1. Inregistrarea tranzactiei in devize, prin conturi extrabilantiere:2.9312 = 9361Devize cumparate si incaneprimitePozitia de schimb3. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:4.9362 = 9313Contravaloarea pozitiei deschimbLei vanduti si inca nelivrati5. Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:9362 = 9363Contravaloarea pozitiei de

schimbConturi de ajustare devize6. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:3723 = 3722Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb7. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:9363 = 9362Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb8. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize9. Livrarea devizelor:121 = 3721Cont de corespondent la banci Pozitia de schimb10. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate:3722 = 111Contravaloarea pozitiei deschimbCont curent la BNR11. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor:9361 = 9312Pozitia de schimb Devize cumparate si incaneprimite12. Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse:9313 = 9362Lei vanduti si inca nelivrati Contravaloarea pozitiei deschimb13. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devizesau3723 = 3722Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb14. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile (cursul creste) saunefavorabile (cursul scade):3722 = 7061Contravaloarea pozitiei deschimb

Venituri din operatiuni deschimb si arbitrajsau6061 = 3722Pierderi din operatiuni deschimb sau arbitrajContravaloarea pozitiei deschimbInregistrari privind vanzarea de devize:1. Inregistrarea tranzactiei in devize, prin conturi extrabilantiere:9361 = 9314Pozitia de schimb Devize vandute si incanelivrate2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:9311 = 9362Lei cumparati si inca neprimiti Contravaloarea pozitiei deschimb3. Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:9363 = 9362Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb4. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize5. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:9362 9363Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize6. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:3723 3722Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb7. Livrarea devizelor:3721 121Pozitia de schimb Conturi de corespondenta labanci8. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate:111 3722Cont curent la BNR Contravaloarea pozitiei deschimb9. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor:9314 9361Devize vandute si inca nelivrate Pozitia de schimb

10. Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse:9362 9311Contravaloarea pozitiei deschimbLei cumparati si inca neprimiti11. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize:3723 3722Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimbsau3722 3723Contravaloarea pozitiei descimbConturi de ajustare devize8.2. OPERATIUNI DE SCHIMB LA TERMENOperatiunile de schimb la termen sunt operatiuni de vanzare sau cumpararede devize, la care intervalul de timp ce desparte tranzactia de livrarea sumelor este maimare de doua zile lucratoare. Decontarea operatiuni se face la un curs stabilit princontract la incheierea tranzactiei si operabil in viitor, la livrarea sumelor. Acesta estecursul la termen sau cursul forward.Cursul la termen este un curs la vedere majorat cu reportul sau micsorat cudeportul existent pentru valuta tranzactionataOperatiunile de schimb la termen se clasifica in doua grupe:operatiuni de schimb speculative sau la termen sec;operatiuni de schimb de acoperire.Operatiuni de schimb la termen speculative reprezinta vanzari sau cumpararide devize, urmate de rascumparari sau revanzari in scopul obtinerii unui profit, prinvalorificarea unor oportunitati conjucturale existente pe piata.Operatiuni de acoperire sunt operatiuni de schimb la termen prin care seurmareste reducerea sau eliminarea riscului valutar in conditiile variatiei cursului valutar.Contabilizarea operatiunilorPentru evidentierea in contabilitate a operatiunilor de schimb la termen seapeleaza la urmatoarele conturi:372 – Conturi de ajustare3721 – Pozitie de schimb3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb3723 – Conturi de ajustare devize3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului933 – Operatiuni de schimb la termen9331 – Lei de primit contra devize de livrat9332 – Devize de livrat contra lei de primit

9333 – Devize de primit contra lei de livrat9334 – Lei de livrat contra devize de primit9335 – Devize de primit contra devize de livrat9336 – Devize de livrat contra devize de primit934 – Report / deport calculat anticipat9341 – Report / deport de primit9342 – Report / deport de platit936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului9361 – Pozitia de schimb9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb9363 – Conturi de ajustare devizeInregistrarea livrarilor de devize se face in mod asemanator operatiunilor deschimb la vedere, utilizand contul 372 – Conturi de ajustare. Pentru evidentiereaangajamentelor de schimb exista contul 936 – Conturi de ajustare devize in afarabilantului, prezentat in cadrul operatiunilor de schimb la vedere. Acest cont isi gasestecontrapartida insa in contul 933 – Operatiuni de schimb la termen, folosit in functie denatura operatiunii.Operatiunile de schimb la termen de acoperire au specific utilizarea contului934 – Report /deport calculat anticipat. Contul 9341 – Report /deport de primit este uncont de pasiv. Se crediteaza cu deportul de primit la cumpararea devizelor sau reportul deprimit la vanzarea devizelor in corespondenta cu contul 9362 – Contravaloarea pozitieide schimb sau unul dintre conturile de operatiuni de schimb la termen (933) si sedebiteaza la esalonarea reportului sau deportului de primit in corespondenta cu contul 378– Venituri de primit.Contul 9342 – Report /deport de platit este un cont de activ. Se debiteaza cudeportul de platit la vanzarea devizelor sau reportul de platit la cumpararea devizelor,incorespondenta cu contul 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb sau unul dintreconturile de operatiuni de schimb la termen (933) si se crediteaza la esalonareadeportului sau reportului de platit in corespondenta cu contul 377 – Cheltuieli de platit.Cele doua conturi de regularizare, 377 si 378, se crediteaza sau debiteaza laexecutarea ordinului de schimb, in raport cu un cont de trezorerie.Exemple de contabilizareOperatiuni speculative – cumparari de devize

1. Emiterea ordinului de cumparare (operatiune extrabilantiera):9333 = 9361Devize de primit contra lei delivratPozitia de schimb2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:9362 = 9334Contravaloarea pozitiei deschimbLei de livrat contra devize deprimit3. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturiextrabilantiere:9362 = 9363Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devizesau9363 = 9362Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb4. Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustaresau3723 = 3722Conturi de ajustare Contravaloarea pozitiei deschimb5. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor cumparate:9361 = 9333Pozitia de schimb Devize de primit contra lei delivrat6. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor:% = 93629334Lei de livrat contra devize deprimit9363Conturi de ajustare devizeContravaloarea pozitiei deschimbsau9334 = %

Lei de livrat contra devize deprimit9362Contravaloarea pozitiei deschimb9363Conturi de ajustare devize7. Livrarea devizelor:121 = 3721Conturi de corespondent Pozitia de schimb8. Contravaloarea devizelor primite:3722 = %Contravaloarea pozitiei deschimb111Cont curent la BNR3723Conturi de ajustare devizesau% = 1113722Contravaloarea pozitiei deschimb3723Conturi de ajustare devizeCont curent la BNROperatiuni speculative – vanzari de devize:1. Emiterea ordinului de vanzare (operatiune extrabilantiera):9361 9332Pozitia de schimb Devize de livrat contra lei deprimit2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:9331 9362Lei de primit contra devize delivratContravaloarea pozitiei deschimb3. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturiextrabilantiere:9363 = 9362Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimbsau9362 = 9363Contravaloarea pozitiei deschimb

Conturi de ajustare devize4. Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere:3723 = 3722Conturi de ajustare Contravaloarea pozitiei deschimbsau3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare5. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor:9332 9361Devize de livrat contra lei deprimitPozitia de schimb6. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor:9362 %Contravaloarea pozitiei deschimb9331Lei de primit contra devize delivrat9363Conturi de ajustare devizesau% 93319362Contravaloarea pozitiei deschimb9363Conturi de ajustare devizeLei de primit contra devize delivrat7. Livrarea devizelor:3721 121Pozitia de schimb Cont de corespondent8. Contravaloarea in lei a devizelor vandute:% 3722111Cont curent la BNR3723Conturi de ajustare devizeContravaloarea pozitiei deschimbsau

111 %Cont curent la BNR 3722Contravaloarea pozitiei deschimb3723Conturi de ajustare devizeOperatiuni speculative – schimb de devize contra alte devize (FRF contra DEM):1. Emiterea ordinului de vanzare franci francezi contra marci germane:9361 = 9336Pozitiea de schimb / FRF Devize de livrat contra devizede primit / FRF9335 = 9361Devize de primit contra devizede livrat / DEMPozitia de schimb / DEM2. Stingerea angajamentelor la livrare:9336 = 9361Devize de livrat contra devizede primit / FRFPozitia de schimb / FRF9361 = 9335Pozitia de schimb / DEM Devize de primit contra devizede livrat / DEM3. Livrarea devizelor:3721 = 121Pozitia de schimb / FRF Cont de corespondenta / FRF121 = 3721Cont de corespondenta / DEM Pozitia de schimb / DEMOperatiuni de acoperire – cumparare de devize:1. Emiterea ordinului de cumparare:9333 = 9361Devize de primit contra lei delivratPozitia de schimb2. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate in conditiile in care devizainregistreaza un report:% = 93349362Contravaloarea pozitiei deschimb9342Report /deport de platitLei de primit contra devize delivrat3. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate, in conditiile in care deviza

inregistreaza un deport:9362 = %Contravaloarea pozitiei deschimb9334Lei de primit contra devize delivrat9341Report /deport de primit4. Esalonarea pe cheltuieli a reportului de platit:60172 = 377Report /deport Cheltuieli de platit5. Esalonarea pe venituri a deportului de primit:378 = 70172Venituri de primit Report /deport6. Reevaluarea periodica a devizelor:9362 = 9363Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize3723 = 3722Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb7. Inchiderea conturilor de ajustare:9363 = 9362Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbConturi de ajustare devize8. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor:9361 = 9333Pozitia de schimb Devize de primit contra lei delivrat9. Contravaloarea in lei a angajamentelor:9334 = %Lei de primit contra devize delivrat9362Contravaloarea pozitiei deschimb9342Report /deport de platitsau% = 9362

9334Lei de primit contra devize delivrat9341Report /deport de primitContravaloarea pozitiei deschimb10. Livrarea devizelor:121 = 3721Conturi de corespondenta Pozitia de schimb11. Contravaloarea in lei a devizelor livrate:% = 1113722Contravaloarea pozitiei deschimb377Cheltuieli de platitCont curent la BNRsau3722 = %Contravaloarea pozitiei deschimb111Cont curent la BNR378Venituri de primit8.3. OPERATIUNI DE SWAPSwap-ul (schimb in limba engleza) de devize reprezinta o operatiune princare se vinde si se cumpara simultan aceiasi suma in doua valute diferite avand decontarila cursuri si date stabilite la incheirea tranzactiei. Operatiunile de swap au la baza unimprumut obtinut intr-o deviza pentru folosit la creditarea intr-o alta deviza. Cele douaoperatiuni se deruleaza simultan si au aceiasi contrapartida.Exista doua tipuri de swap-uri in devize:swap de trezorerie (swap cambist) – reprezinta doua operatiuni de schimb a uneisume nominale in devize, la doua cursuri diferite: cursul la vedere utilizat la incheiereatranzactiei si cursul la termen utilizat la scadenta operatiunii. De fapt, avem de-a face cuo combinare dintre o operatiune de schimb la vedere si o operatiune de schimb la termen.Pentru perioada schimbului nu se platesc dobanzi, deoarece scestea sunt cuprinse in

cursul la termen;swap financiar (swap lung) - se deosebeste de swap-ul de trezorerie prin aceea ca peperioada schimbului partile isi platesc reciproc dobanzi la devizele imprumutate. Deobicei, swap-ul financiar este utilizat pentru sume mai mari schimbate pe perioade mailungi.Contabilizarea operatiunilor:Swap-ul de trezorerie se inregistreaza contabil in mod asemanatoroperatiunilor de schimb la termen.Swap-ul financiar se inregistreaza initial ca o operatiune de schimb la vedere,iar in final ca o operatiune de schimb la termen. Periodic sunt contabilizate dobanzile deplatit sau de incasat.Exemple de contabilizare:Swap de trezorerie:1. Ordinul de cumparare la vedere a devizelor:9312 = 9361Devize cumparate si incaneprimitePozitia de schimb2. Contravaloarea in lei a devizelor de cumparat:9362 = 9313Contravaloarea pozitiei deschimbLei vanduti si inca nelivrati3. Ordinul de vanzare la termen a devizelor:9361 = 9332Pozitia de schimb Devize de livrat contra lei deprimit4. Contravaloarea in lei a devizelor de vandut:9331 = 9362Lei de primit contra devize delivratContravaloarea pozitiei deschimb5. Stingerea angajamentelor pentru operatiunea de cumparare la vedere, la livrareadevizelor:9361 = 9312Pozitia de schimb Devize cumparate si incaneprimite6. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:9313 = 9362

Lei vanduti si inca nelivrati Contravaloarea pozitiei deschimb7. Livrarea devizelor pentru operatiunea la vedere:121 = 3721Cont de corespondenta Pozitia de schimb8. Contravaloarea devizelor cumparate la vedere:3722 = 111Contravaloarea pozitiei deschimbCont curent la BNR9. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente favorabile:9362 = 9363Contravaloarea pozitiei deschimbCont de ajustare devize10. Inregistrarea bilantiera a diferentei favorabile:3723 = 3722Cont de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimbsi3722 = 7061Contravaloarea pozitiei deschimbVenituri din operatiuni deschimb si arbitraj11. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente nefavorabile:9363 = 9362Cont ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb12. Inregistrarea bilantiera a diferentei nefavorabile:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbCont ajustare devizesi6061 = 3722Pierderi din operatiuni deschimb si arbitrajContravaloarea pozitiei deschimb13. Stingerea angajamentelor privind livrarea la termen a devizelor:9332 = 9361Devize de livrat contra lei deprimitPozitia de schimb14. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:

% = 93319362Contravaloarea pozitiei deschimb9363Cont ajustare devizeLei de primit contra devize delivratrespectiv9362 = %Contravaloarea pozitiei deschimb9331Lei de primit / deviz de livrat9363Cont de ajustare devize15. Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferentele favorabile:3722 = 3723Contravaloarea pozitiei deschimbCont ajustare devize16. Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferente nefavorabile:3723 = 3722Cont ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimb17. Livrarea devizelor la termen:3721 = 121Pozitia de schimb Cont curent la BNR18. Contravaloarea in lei a devizelor livrate la termen:111 = 3722Cont curent la BNR Contravaloarea pozitiei deschimbSwap financiar:1. Inregistrarea ordinului de vanzare / cumparare a devizelor la vedere:9361 – deviza vanduta = 9314 – deviza vandutaPozitia de schimb Devize vandute si incanelivrate9312 – deviza cumparata = 9361 – deviza cumparataDevize cumparate si incaneprimitePozitia de schimb2. Contravaloarea in lei a ordinului la vedere:9362 – deviza cumparata = 9362 – deviza vandutaContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei de

schimb3. Inregistrarea ordinului de cumparare / vanzare a devizelor la termen:9335 – deviza cumparata = 9361 – deviza cumparataDevize de primit contra devizede livratPozitia de schimb9361 – deviza vanduta = 9336 – deviza vandutaPozitia de schimb Devize de livrat contra devizedeprimit4. Contravaloarea in lei a ordinului la termen:9362 – deviza cumparata = 9362 – deviza vandutaContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei deschimb5. Stingerea angajamentelor la livrarea la vedere:9314 – deviza vanduta = 9361 – deviza vandutaDevize vandute si inca nelivrate Pozitia de schimb9361 – deviza cumparata = 9312 – deviza cumparataPozitia de schimb Devize cumparate si incaneprimite6. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:9362 – deviza vanduta = 9362 – deviza cumparataContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei deschimb7. Livrarea devizelor la vedere:3721 – deviza vanduta = 121 – deviza vandutaPozitia de schimb Cont curent la BNR121 – deviza cumparata = 3721 – deviza cumparataConturi de corespondent Pozitia de schimb8. Contravaloarea in lei a devizelor schimbate:3722 – deviza cumparata = 3722 – deviza vandutaContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei deschimb9. Inregistrarea dobanzii la devizele vandute:378 = 3721Venituri de primit Pozitia de schimb10. Inregistrarea dobanzii la devizele cumparate:3721 = 377Pozitia de schimb Cheltuieli de platit11. Contravaloarea in lei a dobanzilor de platit si de incasat:3722 – deviza vanduta = %

Contravaloarea pozitiei deschimb3722 – deviza cumparataContravaloarea pozitiei deschimb7061Venituri din operatiuni deschimb si arbitrajsau% = 3722 – deviza cumparata3722 – deviza vandutaContravaloarea pozitiei deschimb6061Pierderi din operatiuni deschimb si arbitrajContravaloarea pozitiei deschimb12. Plata dobanzii:377 = 121Cheltuieli de platit Cont curent la BNR13. Incasarea dobanzii:121 = 378Cont curent la BNR Venituri de primit14. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor la termen:9361 – deviza cumparata = 9335 – deviza cumparataContravaloarea pozitiei deschimbDevize de primit contra devizede livrat9336 – deviza vanduta = 9361 – deviza vandutaDevize de livrat contra devizede primitContravaloarea pozitiei deschimb15. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:9362 – deviza vanduta = 9362 – deviza cumparataContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei deschimb16. Livrarea devizelor la termen:121 – deviza cumparata = 3721 – deviza cumparataConturi de corespondent Pozitia de schimb3721 – deviza vanduta = 121 – deviza vandutaPozitia de schimb Conturi de corespondent

17. Contravaloarea devizelor livrate:3722 – deviza cumparata = 3722 – deviza vandutaContravaloarea pozitiei deschimbContravaloarea pozitiei deschimb8.4. CONTURI CURENTE IN DEVIZEConturile curente in devize ale clientilor functioneaza in mod asemanator cucele in lei. Operatiunile au loc in numele si in contul clientilor si nu implica un risc deschimb. Din punct de vedere contabil, conturile 3721 – Pozitia de schimb si 3722 –Contravaloarea pozitiei de schimb apar numai in cazul evidentierii dobanzii in devize siincasarii unor comisioane de catre banca. Afirmatiile sunt valabile si pentru constituireadepozitelor clientelei.Exemple de contabilizare1. Incasare in contul clientilor:121 = 2511Conturi de corespondent Cont curent client2. Plata din contul clientului:2511 = 121Cont curent client Conturi de corespondent3. Constituirea de catre client a unui depozit la termen in devize:2511 = 2532Cont curent client Depozit la termen4. Lichidarea unui depozit la vedere al clientului:2531 = 2511Depozite la vedere Cont curent client8.5. CREDITE SI IMPRUMUTURI IN DEVIZEOperatiunile de creditare si imprumut in devize nu se deosebesc deoperatiunile in lei. Ele nu provoaca un risc de schimb, atat timp cat se inchid normal, prinrambursare la scadenta. In schimb, dobanzile aferente acestor operatiuni necesitautilizarea conturilor de ajustare devize.Angajamentele privind creditele acordate, dar nelivrate si imprumuturilecontractate, dar neprimite sunt evidentiate in conturi extrabilantiere: 9321 – Devize datecu imprumut si inca nelivrate, 9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite si 999 –Contrapartida. Periodic, dobanzile de platit sau de incasat sunt inregistrate in conturi dedatorii sau creante atasate, in corespondenta cu contul 3721 – Pozitia de schimb.

Concomitent, dobanzile in devize sunt evidentiate in lei prin contul 3722 –Contravaloarea pozitiei de schimb, in contrapartida cu un cont de cheltuieli sau venituri.Exemple de contabilizare:Credite1. Angajament de acordare a creditului:9321 = 999Devize date cu imprumut si incanelivrateContrapartida2. Acordarea unui credit la termen catre o alta banca prin cont nostro:1412 = 121Credite la termen acordatebancilorConturi de corespondenta3. Stingerea angajamentului la acordarea creditului:999 = 9321Contrapartida Devize date cu imprumut siincs nelivrate4. Inregistrarea dobanzii de incasat de la clientul debitor:2027 = 3721Creante atasate Pozitia de schimb3722 = 7021Contravaloarea pozitiei deschimbDobanzi de la creantecomerciale si credite acordateclientelei5. Incasarea dobanzii:121 = 1417Conturi de corespondent Creante atasate2511 = 2027Cont curent client Creante atasate6. Rambursarea creditului de catre clientul debitor:2511 = 2021Cont curent client Credite de trezorerieImprumuturi1. Angajament de primire a imprumutului:999 9322Contrapartida Devize luate cu imprumut siinca neprimite2. Primirea unui imprumut la termen de la o alta banca, prin conturi nostro:121 1422Conturi de corespondent Imprumuturi la termen primitede la alte banci3. Stingerea angajamentului la primirea imprumutului:

9322 999Devize luate cu imprumut siinca neprimiteContrapartida4. Rambursarea creditului catre banca creditoare:1422 121Imprumuturi la termen primitede la alte banciConturi de corespondentrepectiv1421 122Imprumuturi de pe o zi pe altaprimite de la alte banciConturi de corespondent8.6. OPERATIUNI DE SCHIMB MANUALSchimbul manual este o operatiune prin care o cantitate de moneda esteschimbata fizic contra unei alte monede. Aceasta este una dintre cele mai vechi operatiuniin devize derulate de banci. La schimbul manual diferenta dintre cursul la vanzare sicursul la cumparare este mai mare, in conditiile in care sumele tranzactionate sunt maimici si manipularea mai complicata.Operatiunea se desfasoara prin intermediul conturilor ’’Pozitia de schimb’’ si’’Contravaloarea pozitiei de schimb’’. Exista posibilitatea, ca in cazul in care apare undeficit sau un excedent de devize la ghiseu, sa se aprovizioneze sau sa-si verse surplusulcu ajutorul unui cont de trezorerie. La sfarsitul zilei, soldul contului ’’Contravaloareapozitiei de schimb’’ reprezinta pretul stocului de devize. Diferenta dintre acesta sivaloarea devizelor la cursul zilei reprezinta rezultatul exercitiului.Exemple de contabilizare1. Inregistrarea stocului initial la inceputul zilei:101 = 3721Casa / devize Pozitia de schimb2. Contravaloarea in lei a stocului de devize:3722 = 101Contravaloarea pozitiei deschimbCasa / lei3. Vanzare de devize:3721 = 101Pozitia de schimb Casa / devize4. Contravaloarea in lei a devizelor vandute:

101 = 3722Casa / lei Contravaloarea pozitiei deschimb5. Cumparare de devize:101 = 3721Casa / devize Pozitia de schimb6. Contravaloarea in lei a devizelor cumparate:3722 = 101Contravaloarea pozitiei deschimbCasa / lei7. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente favorabile:3722 = 7061Contravaloarea pozitiei deschimbVenituri din operatiuni deschimb si arbitraj8. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente nefavorabile:6061 = 3722Pierderi din operatiunile deschimb si arbitrajContravaloarea pozitiei deschimb8.7. CECURI DE CALATORIECecurile de calatorie sau “traveller’s cheques” sunt cecuri emise sicomercializate la valori standard de catre banci sau agentii care le-au primit inconsignatie, clientilor care calatoresc in strainatate. Acestia pot sa le foloseasca la platasau sa le transforme usor in numerar. Daca nu sunt folosite, daca sunt pierdute sau furate,cecurile de calatorie pot fi rambursate. Principalul avantaj al cecurilor de calatorie ilconstituie siguranta data de obligativitatea semnarii lor la utilizare.Cumpararea cecurilor de calatorie se inregistreaza in contul 109 ''Altevalor'' si apoi sunt trimise periodic cu ajutorul contului 1611 ''Valori de recuperat'' laemitent, pentru incasare.Vanzarea cecurilor de calatorie se poate face atat catre clientii cu contuldeschis la banca emitenta cat si catre alti clienti si utilizeaza contul 1621 ''Alte sumedatorate''. Atat la vanzare cat si la cumparare pot fi percepute comisioane.Reglementarile intre banci si intre banci si clienti apeleaza la conturile de trezorerie.Exemple de contabilizare1. Emiterea unui cec de calatorie:

3721 = 1621Pozitia de schimb Alte sume datorate2. Contravaloarea in lei a cecului de calatorie emis:101 = 3722Casa Contraval. pozitiei de schimb3. Incasarea unui comision la emiterea cecului de calatorie:101 = 7069Casa Comisioane4. Cumpararea unui cec de calatorie:109 = 3721Alte valori Pozitia de schimb5. Contravaloarea in lei a cecului de calatorie cumparat si incasarea unui comision:3722 = %Contravaloarea pozitiei deschimb101Casa7069Comisioane6. Remiterea cecului de calatorie spre incasare:1611 = 109Valori de recuperat Alte valori7. Incasarea cecului de calatorie de la emitent:121 = 1611Conturi de corespondent labanciValori de recuperat8.8. EXEMPLE DE INTREBARI1. Operatiuni in devize: definitie, clasificare, pozitia de schimb.2. Contabilizarea operatiunilor de schimb la vedere.3. Operatiunile de swap: definire, tipuri, contabilizare4. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 101 = 3721 ?a. cumparare de deviza la ghiseub. inregistrarea cresterii cursului valutarc. inregistrarea scaderii cursului valutard. cumparare de devize in conte. vanzare de devize in cont5. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la lichidarea unui depozit alclientului constituit in devize la vedere ?a. 2511 = 2531b. 111 = 2531c. 2531 = 2511d. 111 = 101e. 101 = 2531

6. Cum se inregistreaza cresterea cursului devizelor achizitionate la vedere ?a. 3721 = 3722b. 3723 = 3722c. 3722 = 3723d. 3722 = 3721e. 3723 = 37217. Cum se inregistreaza livrarea devizelor la o operatiune speculativa de cumpararede devize?a. 3721 = 121b. 121 = 3722c. 3722 = 121d. 3721 = 3722e. 121 = 3721C A P I T O L U L 9OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUIOperatiunile in afara bilantului reprezinta angajamente date si primite in relatiile cutertii, precum si unele bunuri si operatiuni ce nu pot fi incluse in activul sau pasivul bilantierbancar. Angajamentele sunt de fapt drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii sistructurii patrimoniului bancii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare. Deexemplu, banca se angajeaza printr-o scrisoare de garantie sa plateasca la scadenta, in locul unuiclient, daca acesta nu o face. Pana la scadenta, angajamentul bancii nu creaza fluxuri financiare,nu aduce modificari in patrimoniu. Acestea sunt conditionate de o alta operatiune si anume deneexecutarea obligatiei de plata. In acest moment, angajamentul inregistrat in conturiextrabilantiere se transforma intr-o operatiune bilantiera.Pentru contabilizarea operatiunilor extrabilantiere exista clasa 9 – Operatiuni inafara bilantului. Specific acestor inregistrari contabile este faptul ca pentru majoritatea conturilor(exceptie fac conturile utilizate la operatiunile in devize) se foloseste drept cont corespondent inoperatiune contul 999 – Contrapartida.Operatiunile in afara bilantului sunt grupate in functie de natura lor astfel:angajamente de finantare;angajamente de garantie;angajamente privind titlurile;angajamente privind operatiunile in devize;

angajamente diverse;angajamente inoielnice;conturi de evidenta.Aceasta grupare a operatiunilor in afara bilantului se regaseste si in planul contabil alsocietatilor bancare. Conturile clasei 9 sunt conturi de activ sau de pasiv care se debiteaza saucrediteaza la aparitia angajamentului si la data realizarii sau la scadenta operatiunii bilantierecare conditionaza angajamentul, in functie de sensul acesteia.9.1. ANGAJAMENTE DE FINANTAREAngajamentele de finantare reprezinta promisiuni irevocabile de a pune la dispozitiefonduri in favoarea unui beneficiar. In raport cu banca, ele pot avea dublu sens. Ele seinregistreaza la nivelul finantarii prevazute in contract si se diminueaza pe masura ce fondurilesunt puse la dispozitie.Evidentierea contabila se face in baza urmatoarelor conturi din grupa 90 –Angajamente de finantare:Grupa 90 – Angajamente de finantare901 – Angajamente in favoarea altor banci902 – Angajamente primite de la alte banci903 – Angajamente in favoarea clientelei9031 – Deschideri de credite confirmate90311 – Garantii imobiliare90312 – Deschideri de credite documentare90319 – Alte deschideri de credite confirmate9032 – Acceptari sau angajamente de plata9039 – Alte angajamente in favoarea clientelei904 – Angajamente primite de la clientela financiara si institutiile administratiei publiceConturile de angajamentele date de banca in favoarea altor banci sau in favoareaclientilor (901, 903) sunt conturi de activ, ce se debiteaza la semnarea contractilui de finantare(de exemplu, contractul de creditare), in corespondenta cu contul 999 – Contrapartida si secrediteaza la punerea la dispozitie a fondurilor, in corespondenta cu acelasi cont.Exemple de contabilizare:1. Semnarea contractului de creditare catre o alta banca:901 = 999Angajamente in favoarea altorbanciContrapartida

2. Acordarea creditului interbancar:999 = 901Contrapartida Angajamente in favoarea altorbanci3. Semnarea contractului de creditare a bancii de catre o alta banca:999 = 902Contrapartida Angajamente primite de la altebanci4. Primirea imprumutului de la alta banca:902 = 999Angajamente primite de la altebanciContrapartida5. Semnarea contractului de creditare a unui client:903 = 999Angajamente in favoareaclienteleiContrapartida6. Acordarea creditului catre client:999 = 903Contrapartida Angajamente in favoareaclientelei9.2. ANGAJAMENTE DE GARANTIEAngajamentele de garantie reprezinta operatiuni prin care o persoana numita garantse angajeaza in favoarea unui beneficiar sa efectueze plata unei obligatii asumate de o altapersoana, in conditiile in care aceasta nu o poate efectua. Angajamentele de garantie pot fi datesau primite in relatie cu o alta banca sau cu clientela.In contabilitate, angajamentele de garantie sunt inregistrate in grupa 91 –Angajamente de garantie:Grupa 91 – Angajamente de garantie911 – Cautiuni, avaluri si alte garantii date altor banci9111 – Confirmari de deschideri de credite documentare9112 – Acceptari de plata9119 – Alte garantii date altor banci912 – Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte banci913 – Garantii date pentru clientela9131 – Cautiuni, avaluri si alte garantii91311 – Cautiuni imobiliare91312 – Cautiuni administrative si fiscale91313 – Garantii financiare91314 – Garantii de rambursare a creditelor acordate de alte banci9139 – Alte garantii date pentru clientela914 – Garantii primite de la clientela

9141 – Garantii primite de la institutiile administratiei publice si asimilate9142 – Garantii primite de la asigurare si capitalizare9143 – Garantii primite de la clientela financiara9144 – Ipoteci imobiliare9145 – Gajuri cu deposedare9146 – Gajuri fara deposedare9149 – Alte garantii primite de la clientelaConturile de garantii date de banca in favoarea tertilor (911 – Cautiuni, avaluri sialte garantii date altor banci si 913 – Garantii date pentru clientela) sunt conturi de activ. Elesunt debitate atunci cand banca isi ia angajamentul sa garanteze si sunt creditate la scadentaoperatiunii care conditioneaza angajamentul, cand acesta se stinge printr-o operatiune de plataefectuata de persoana pentru care s-a garantat sau de catre banca.Conturile de garantii primite de banca de la terti ( 912 – Cautiuni, avaluri si altegarantii primite de la alte banci si 914 – Garantii primite de la clientela) sunt conturi de pasiv.Ele sunt creditate atunci cand terti garanteaza pentru banca si sunt debitate la scadentaoperatiunii care conditioneaza angajamentul, cand acesta se stinge prin onorarea obligatiei decatre banca sau de catre garant. Pentru toate aceste conturi din grupa 91, debitarea sau creditarease face in corespondenta cu contul 999 – Contrapartida.Exemple de contabilizare:1. Avalizarea unui efect comercial de catre o alta banca in favoarea bancii:999 = 912Contrapartida Cautiuni, avaluri si altegarantii primite de la alte banci2. Stingerea angajamentului la scadenta, in urma incasarii titlului:912 = 999Cautiuni, avaluri si alte garantiiprimite de la alte banciContrapartida3. Garantie financiara data de banca pentru un client:913 = 999Garantii date pentru clientela Contrapartida4. Stingerea angajamentului de garantie, prin efectuarea platii de catre banca, in conditiile incare clientul nu si-a onorat obligatia asumata:999 = 913Contrapartida Garantii date pentru clientela9.3. ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE

Angajamentele privind titlurile reprezinta angajamente bancii de a primi un titlu saude a-l livra intr-o operatiune de cumparare, de vanzare, de cumparare sau vanzare cu posibilitatede rascumparare sau in alte operatiuni cu titluri. Aceste angajamente sunt inregistrate incontabilitate prin intermediul conturilor din grupa 92 – Angajamente privind titlurile:Grupa 92 – Angajamente privind titlurile921 – Titluri de primit9211 – Titluri vandute cu posibilitate de cumparare9219 – Alte titluri de primit922 – Titluri de livrat9221 – Titluri cumparate cu posibilitate de rascumparare9229 – Alte titluri de livratContul 921- Titluri de primit este un cont de activ. Se crediteaza cu valoarea titlurilorcumparate si inca neprimite sau a titlurilor vandute cu posibilitate de cumparare si incanecumparate si se crediteaza la primirea acestor titluri, in corespondenta cu contul 999 –Contrapartida. Contul 922 – Titluri de livrat este un cont de pasiv. El se crediteaza cu valoareatitlurilor vandute si inca nelivrate sau a titlurilor cumparate pentru care nu s-a manifestat incaposibilitatea de rascumparare si se debiteaza la livrarea titlurilor, in corespondenta cu contul 999– Contrapartida.Exemple de contabilizare:1. Semnarea contractului de cumparare de titluri sau a unui ordin de cumparare pe piata:921 = 999Titluri de primit Contrapartida2. Livrarea titlurilor de catre vanzator catre banca:999 = 921Contrapartida Titluri de primit3. Vanzarea de titluri de catre banca:999 = 922Contrapartida Titluri de livrat4. Livrarea titlurilor vandute:922 = 999Titluri de livrat Contrapartida9.4. ANGAJAMENTE PRIVIND OPERATIUNILE IN DEVIZEAngajamentele privind operatiunile in devize sunt angajamente de primire sau livrare

de devize sau lei, aparute in operatiuni de schimb sau de imprumut de devize. Pentru a evidentiacontabil aceste angajamente se folosesc conturile din grupa 93 – Operatiuni in devize:Grupa 93 – Operatiuni in devize931 – Operatiuni de schimb la vedere9311 – Lei cumparati si inca neprimiti9312 – Devize cumparate si inca neprimite9313 – Lei vanduti si inca nelivrati9314 – Devize vandute si inca nelivrate932 – Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite933 – Operatiuni de schimb la termen9331 – Lei de primit contra devize de livrat9332 – Devize de livrat contra lei de primit9333 – Devize de primit contra lei de livrat9334 – Lei de livrat contra devize de primit9335 – Devize de primit contra devize de livrat9336 – Devize de livrat contra devize de primit934 – Report / deport calculat anticipat9341 – Report / deport de primit9342 – Report / deport de platit935 – Dobanzi neajunse la scadenta in devize acoperite la termen9351 – Dobanzi in devize acoperite la termen, de incasat9352 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de incasat9353 – Dobanzi in devize acoperite la termen, de platit9354 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de platit936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului9361 – Pozitia de schimb9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb9363 – Conturi de ajustare devizeSpre deosebire de restul conturilor in afara bilantului, conturile grupei 93 (exceptie932 – Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut) nu fac apel pentru corespondenta lacontul 999 – Contrapartida, ci la conturile 9361 – Pozitia de schimb si 9362 – Contravaloareapozitiei de schimb. Aceste conturi sunt bifunctionale si functioneaza dupa un mecanismasemanator celui intalnit la conturile 3721 – Pozitia de schimb si 3722 – Contravaloarea pozitieide schimb, pentru sume in devize, respectiv pentru sume in lei.

Conturile de angajamente de primire a monedelor cumparate, lei sau devize, in cazuloperatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9311, 9312, 9331, 9333, 9335) sunt conturi deactiv. Ele sunt debitate in lei sau in devize la cumpararea monedelor si creditate la primireaacestora, in corespondenta cu conturile 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb, respectiv9361 – Pozitia de schimb.Conturile de angajamente de livrare a monedelor cumparate, lei sau devize, in cazuloperatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9313, 9314, 9332, 9334, 9336) sunt conturi depasiv. Ele sunt creditate in lei sau devize la vanzarea monedelor si debitate la livrarea acestora, incorespondenta cu conturile 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb, respectiv 9361 – Pozitiade schimb. In cazul acestor operatiuni este posibil ca, datorita modificarii cursului de schimb, saapara anumite diferente favorabile sau nefavorabile. Acestea vor fi evidentiate cu ajutorulcontului 9363 – Conturi de ajustare devize.Contul 9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate este un cont de activ ceinregistreaza pe debit devizele date cu imprumut si inca nelivrate, iar pe credit devizele livrate laoperatiunea de imprumut. Contul 9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite este un contde pasiv. El se crediteaza cu valoarea devizelor luate cu imprumut si inca neprimite si sedebiteaza la primirea acestora.Exemple de contabilizare:1. Emiterea unui ordin de cumparare de devize la vedere:9312 = 9361Devize cumparate si incaneprimitePozitia de schimb9362 = 9313Contravaloarea pozitiei deschimbLei vanduti si inca nelivrati2. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor:9361 = 9312Pozitia de schimb Devize cumparate si incaneprimite9313 = 9362

Lei vanduti si inca nelivrati Contravaloarea pozitiei deschimb3. Angajament de cumparare devize la termen contra lei, in conditiile in care apare un report deprimit:9333 = 9361Devize de primit contra lei delivratPozitia de schimb% = 93349362Contravaloarea pozitiei deschimb9342Report / deport de platitLei de livrat contra devize deprimit4. Stingerea angajamentului la livrarea devizelor:9361 = 9333Pozitia de schimb Devize de primit contra lei delivrat9334 = %Lei de livrat contra devize deprimit9362Contravaloarea pozitiei deschimb9342Report / deport de platit5. Reevaluarea devizelor tranzactionate la vedere sau la termen, in urma modificarii cursului deschimb:9363 = 9362Cont de ajustare devize Contravaloarea pozitiei deschimbsau9362 = 9363Contravaloarea pozitiei deschimbCont de ajustare devize9.5. ALTE OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUIIn cadrul acestor operatiuni intalnim angajamentele diverse, angajamenteleindoielnice si conturile de evidenta. In aceasta ordine ele dispun pentru inregistrare contabila degrupele de conturi 95, 98 si 99.

Angajamentele diverse reprezinta angajamente date sau primite, care nu se regasescprintre cele prezentate anterior. Ele se refera la operatiuni de locatii in gestiune, redevente, chiriisi titluri primite sau date in garantie.Angajamentele indoielnice sunt angajamente de orice natura, care prezinta un riscprobabil sau cert de neindeplinire totala sau partiala. Pentru aceste angajamente banca poateconstituii provizioane pentru riscuri si cheltuieli.Conturile de evidenta inregistreaza creante sau bunuri care nu se afla evidentiate inbilant. Aici apar inregistrate bunuri luate cu chirie sau pastrate in custodie, creante scoase dinactiv, dar urmarite in continuare, debitori din penalitati pretinse.5.6. EXEMPLE DE INTREBARI1. Angajamentele de finantare: prezentare si contabilizare.2. Angajamentele de garantie: prezentare si contabilizare.3. Angajamentele privind titlurile: prezentare si contabilizare.4. Angajamentele privind devizele: prezentare si contabilizare.5. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 999 = 901 ?a. angajament de primire de finantareb. angajament de primire de garantiec. angajament de acordare de garantied. angajament de acordare de finantaree. angajament de schimb de devize6. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la vanzarea unor titluri de catre banca ?a. 999 = 922b. 921 = 999c. 921 = 922d. 922 = 999e. 999 = 9217. La emiterea unui ordin de cumparare de devize are loc urmatoarea operatiune:a. se debiteaza contul 9361b. se crediteaza contul 9362c. se crediteaza contul 9313d. se debiteaza contul 999e. se crediteaza contul 9998. Livrarea titlurilor vandute de banca se inregistreaza prin urmatoarea operatiune contabila:a. 999 = 922b. 922 = 111c. 111 = 922d. 922 = 999

e. 111 = 999PLANUL DE CONTURIPENTRU SOCIETATILE BANCARECLASA 1 – Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancareCLASA 2 – Operatiuni cu clientelaCLASA 3 – Operatiuni cu titluri si operatiuni diverseCLASA 4 – Valori imobilizateCLASA 5 – Capitaluri proprii, asimilate si provizioaneCLASA 6 – CheltuieliCLASA 7 – VenituriCLASA 9 – Operatiuni in afara bilantuluiCLASA 1 – OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCAREGrupa 10 – Casa si alte valori101 – Casa102 – Alte valoriGrupa 11 – Decontari cu Banca Nationala a Romaniei111 – Cont curent la BNR112 – Imprumuturi de refinantare de la BNR1121 – Imprumuturi structurale1122 – Imprumuturi de licitatie1123 – Imprumuturi speciale1124 – Imprumuturi lombard (overdraft)117 – Creante si datorii atasate1171 – Creante atasate1172 – Datorii atasateGrupa 12 – Conturi de corespondent121 – Conturi de corespondent la banci (nostro)122 – Conturi de corespondent ale bancilor (loro)127 – Creante si datorii atasate1271 – Creante atasate1272 – Datorii atasateGrupa 13 – Depozite bancare131 – Depozite la banci1311 – Depozite la vedere la banci1312 – Depozite la termen la banci1313 – Depozite colaterale la banci1317 – Creante atasate132 – Depozite ale bancilor1321 – Depozite la vedere ale bancilor1322 – Depozite la termen ale bancilor1323 – Depozite colaterale ale bancilor1327 – Datorii atasateGrupa 14 – Credite si imprumuturi interbancare141 – Credite acordate bancilor1411 – Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor

1412 – Credite la termen acordate bancilor1413 – Credite financiare acordate bancilor1417 – Creante atasate142 – Imprumuturi primite de la banci1421 – Credite de pe o zi pe alta primite de la banci1422 – Credite la termen primite de la banci1423 – Credite financiare primite de la banci1427 – Datorii atasateGrupa 15 – Valori primite sau date in pensiune151 – Valori primite in pensiune1511 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta1512 – Valori primite in pensiune la termen1517 – Creante atasate152 – Valori date in pensiune1521 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta1522 – Valori date in pensiune la termen1527 – Datorii atasateGrupa 16 – Valori de recuperat si alte sume datorate161 – Valori de recuperat1611 – Valori de recuperat1612 – Creante atasate162 – Alte sume datorate1621 – Alte sume datorate1622 – Datorii atasateGrupa 18 – Creante restante si indoielnice181 – Creante atasate1811 – Creante restante1812 – Dobanzi restante1817 – Creante atasate182 – Creante indoielnice1821 – Creante indoielnice1822 – Dobanzi indoielnice1827 – Creante atasateGrupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare191 – Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare1911 – Provizioane specifice de risc de credit1912 - Provizioane specifice de risc de dobandaCLASA 2 – OPERATIUNI CU CLIENTELAGrupa 20 – Credite acordate clientelei201 – Creante comerciale2011 – Creante comerciale20111 – Scont si operatiuni asimilate20112 – Factoring20119 – Alte creante comerciale2017 – Creante atasate202 – Credite de trezorerie

2021 – Credite de trezorerie20211 – Vanzari in rate20212 – Credite acordate persoanelor fizice20213 – Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata20214 – Utilizari de deschideri de credite permenente20215 – Credite global de exploatare20216 – Credite pentru finantarea stocurilor20217 – Credite garantate cu valori financiare20218 – Credite acordate importatorilor20219 – Alte credite de trezorerie2027 – Creante atasate203 – Credite pentru export2031 – Credite pentru export20311 – Credite garantate cu creante asupra strainatatii20312 – Credite furnizori20313 – Credite comerciale acordate nerezidentilor20319 – Alte credite pentru export2037 – Creante atasate204 – Credite pentru echipamente2041 – Credite pentru echipamente2047 – Creante atasate205 – Credite pentru bunuri imobiliare2051 – Credite investitori2052 – Credite promotori2057 – Creante atasate206 – Alte credite acordate clientelei2061 – Alte credite acordate clientelei2067 – Creante atasateGrupa 23 – Credite si imprumuturi privind clientela financiara231 – Credite acordate clientelei financiare2311 – Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare2312 – Credite la termen acordate clientelei financiare2317 – Creante atasate232 – Imprumuturi de la clientela financiara2321 – Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara2322 – Imprumuturi la termen de la clientela financiara2327 – Datorii atasateGrupa 24 – Valori primite sau date in pensiune241 – Valori primite in pensiune2411 – Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta2412 – Valori primite in pensiune la termen2417 – Creante atasate243 – Valori date in pensiune2431 – Valori date in pensiune de pe o zi pe alta2432 – Valori date in pensiune la termen2437 – Datorii atasate

Grupa 25 – Conturile clientelei251 – Conturi curente2511 – Conturi curente2517 – Creante si datorii atasate25171 – Creante atasate25172 – Datorii atasate252 – Conturi de factoring2521 – Conturi de factoring25211 – Conturi de factoring disponibile25212 – Conturi de factoring indisponibile2527 – Datorii atasate253 – Conturi de depozite2531 – Depozite la vedere2532 – Depozite la termen2533 – Depozite colaterale25331 – Depozite pentru deschiderea de acreditive25332 – Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie25333 – Depozite pentru cecuri certificate25334 – Depozite pentru ordine de plata cu scadenta25335 – Depozite pentru garantii gestionari25336 – Alte depozite colaterale2537 – Datorii atasate254 – Certificate de depozit, carnete si librete de economii2541 – Certificate de depozit2542 – Carnete si librete de economii2547 – Datorii atasateGrupa 26 – Valori de recuperat si alte sume datorate261 – Valori de recuperat2611 – Valori de recuperat2617 – Creante atasate262 – Alte sume datorate2621 – Alte sume datorate2627 – Datorii atasateGrupa 28 – Creante restante si indoielnice281 – Creante restante2811 – Creante restante2812 – Dobanzi restante2817 – Creante atasate282 – Creante indoielnice2821 – Creante indoielnice2822 – Dobanzi indoielnice2827 – Creante atasateGrupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela291 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela2911 – Provizioane specifice de risc de credit2912 – Provizioane specifice de risc de dobanda

CLASA 3 – OPERATIUNI CU TITLURI SI OPERATIUNI DIVERSEGrupa 30 – Operatiuni cu titluri301 – Titluri primite sau date in pensiune livrata3011 – Titluri primite in pensiune livrata30111 – Titluri primite in pensiune livrata30117 – Creante atasate3012 – Titluri date in pensiune livrata30121 – Titluri date in pensiune livrata30127 – Datorii atasate302 – Titluri de tranzactie3021 – Titluri de tranzactie30211 – Efecte publice si valori asimilate30212 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30213 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30214 – Actiuni proprii3025 – Titluri date cu imprumut30251 – Efecte publice si valori asimilate30252 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30253 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30254 – Actiuni proprii30257 – Creante atasate3026 – Titluri luate cu imprumut30261 – Efecte publice si valori asimilate30262 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30263 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30264 – Actiuni proprii3027 – Datorii privind titlurile30271 – Datorii privind titlurile luate cu imprumut30272 – Alte datorii privind titlurile30277 – Datorii atasate303 – Titluri de plasament3031 – Titluri de plasament30311 – Efecte publice si valori asimilate30312 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30313 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30314 – Actiuni proprii3035 – Titluri date cu imprumut30351 – Efecte publice si valori asimilate30352 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30353 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil30354 – Actiuni proprii3036 – Varsaminte de efectuat privind titlurile de plasament3037 – Creante atasate30371 – Efecte publice si valori asimilate30372 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix30373 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil

30374 – Actiuni proprii304 – Titluri de investitii3041 – Titluri de investitii30411 – Efecte publice si valori asimilate30412 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix3045 – Titluri date cu imprumut30451 – Efecte publice si valori asimilate30452 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix3046 – Diferente de conversie30461 – Efecte publice si valori asimilate30462 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix3047 – Creante atasate30471 – Efecte publice si valori asimilate30472 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fixGrupa 32 – Datorii constituite prin titluri321 – Titluri de piata interbancara3211 – Titluri de piata interbancara3217 – Datorii atasate322 – Titluri de creante negociabile3221 – Titluri de creante negociabile3227 – Datorii atasate325 – Obligatiuni3251 – Obligatiuni3257 – Datorii atasate326 – Alte datorii constituite prin tituri3261 – Alte datorii constituite prin tituri3267 – Datorii atasateGrupa 33 – Conturi de decontare privind operatiunile cu titluri331 – Conturile societatilor bancare332 – Conturile organismelor de plasament colectiv de valori mobiliare (OPCVM)333 – Conturile societatilor de bursa334 – Conturile altor institutii financiare335 – Conturile clientelei336 – Alte conturi de decontare privind operatiunile cu titluri3361 – Alte sume de platit privind operatiunile cu titluri3362 - Alte sume de incasat privind operatiunile cu titluri337 – Creante si datorii atasate3371 – Creante atasate3372 – Datorii atasateGrupa 34 – Decontari intrabancare341 – Decontari intrabancareGrupa 35 – Debitori si creditori351 – Personal si conturi asimilate3511 – Personal – remuneratii datorate3512 – Personal – ajutoare materiale datorate

3513 – Participarea personalului la profit3514 – Avansuri acordate personalului3515 – Drepturi de personal neridicate3516 – Retineri din remuneratii datorate tertilor3519 – Alte datorii si creante in legatura cu personalul35191 – Alte datorii in legatura cu personalul35192 – Alte creante in legatura cu personalul352 – Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate3521 – Asigurari sociale35211 – Contributia unitatii la asigurarile sociale35212 – Contributia personalului pentru pensia suplimentara3522 – Ajutor de somaj35221 – Contributia unitatii la fondul de somaj35222 – Contributia personalului la fondul de somaj3526 – Alte datorii si creante sociale35261 – Alte datorii sociale35262 – Alte creante sociale353 – Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate3531 – Impozitul pe profit3532 – Taxa pe valoarea adaugata35323 – TVA de plata35324 – TVA de recuperat35326 – TVA deductibila35327 – TVA colectata35328 – TVA neexigibila3533 – Impozitul pe salarii3534 – Subventii3536 – Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate3538 – Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate3539 – Alte datorii si creante cu bugetul statului35391 – Alte datorii fata de bugetul statului35392 – Alte creante privind bugetul statului35393 – Datorii fata de stat35394 – Creante in legatura cu statul354 – Dividende de plata355 – Debitori diversi3551 – Depozite de garantii varsate3552 – Debitori din avansuri spre decontare3556 – Alti debitori diversi3557 – Creante atasate356 – Creditori diversi3561 – Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla3566 – Alti creditori diversi3567 – Datorii atasateGrupa 36 – Conturi de stocuri361 – Valori din aur, metale si pietre pretioase

362 – Materiale363 – Obiecte de inventar364 – Uzura obiectelor de inventar365 – Stocuri aflate la terti367 – Alte stocuri si asimilate368 – Alte bunuri diverseGrupa 37 – Conturi de regularizare371 – Conturi privind valori de incasat3712 – Valori primite la incasare3716 – Conturi indisponibile privind valori la incasare372 – Conturi de ajustare3721 – Pozitie de schimb3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb3723 – Conturi de ajustare devize3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului373 – Conturi de diferente3731 – Diferente privind devizele3732 – Diferente privind vanzarile de titluri cu posibilitate de rascumparare3739 – Alte conturi de diferente374 – Cheltuieli de repartizat3741 – Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix3742 – Prime de rambursare privind titlurile cu venit fix3749 – Alte cheltuieli de repartizat375 – Cheltuieli inregistrate in avans376 – Venituri inregistrate in avans377 – Cheltuieli de platit378 – Venituri de primit379 – Alte conturi de regularizareGrupa 38 – Creante restante si indoielnice381 – Creante restante3811 – Creante restante3812 – Dobanzi restante3817 – Creante atasate382 – Creante indoielnice3821 – Creante indoielnice3822 – Dobanzi indoielnice3827 – Creante atasateGrupa 39 – Provizioane privind operatiuni cu titluri si operatiuni diverse391 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor3911 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament39111 – Provizioane pentru deprecierea efectelor publice si a altor valori asimilate39112 – Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor si a altor titluri cu venit fix

39113 – Provizioane pentru deprecierea actiunilor si a altor titluri cu venit variabil39114 – Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii3912 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii39121 – Provizioane pentru deprecierea efectelor publice si a altor valori asimilate\39122 – Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor si a altor titluri cu venit fix393 – Provizioane pentru deprecierea stocurilor399 – Provizioane pentru creante restante si indoielniceCLASA 4 – VALORI IMOBILIZATEGrupa 40 – Credite subordonate401 – Credite subordonate la termen4011 – Credite participative4019 – Alte creite subordonate la termen402 – Credite subordonate pe durata nedeterminata407 – Creante atasateGrupa 41 – Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri aleactivitatii de portofoliu411 – Parti in societatile comerciale legate4111 – Parti in societati bancare4112 – Parti in societati cu caracter financiar4113 – Parti in alte societati cu caracter nefinanciar412 – Titluri de participare4121 - Titluri de participare la societati bancare4122 - Titluri de participare la societatile cu caracter financiar4123 - Titluri de participare la alte societati cu caracter nefinanciar413 – Titluri ale activitatii de portofoliu414 – Diferente de conversie415 – Titluri date cu imprumut417 – Creante atasate418 – Varsaminte de efectuat pentru parti in societati comerciale legate, pentru titluri departicipare si pentru titluri ale activitatii de portofoliuGrupa 42 – Dotari pentru unitatile proprii din strainatate421 – Dotari pentru unitatile proprii din strainatate424 – Diferente de conversieGrupa 43 – Imobilizari in curs431 – Imobilizari necorporale in curs432 – Imobilizari corporale in cursGrupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare441 – Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare4411 – Fondul comercial4412 – Cheltuieli de constituire4419 – Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare

442 – Imobilizari corporale ale activitatii de exploatare4421 – Terenuri44211 – Terenuri44212 – Amenajari de terenuri4422 – Mijloace fixe44221 – Cladiri44222 – Constructii speciale44223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru44224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare44225 – Mijloace de transport44227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica44228 – Alte active corporale mobileGrupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare451 – Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatare452 – Imobilizari corporale in afara activitatii de exploatare4521 – Terenuri45211 – Terenuri45212 – Amenajari de terenuri4522 – Mijloace fixe45221 – Cladiri45222 – Constructii speciale45223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru45224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare45225 – Mijloace de transport45226 – Animale si plantatii45227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica45228 – Alte active corporale mobileGrupa 46 – Amortizari privind imobilizarile461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare4611 – Amortizarea imobilizarilor necorporale46111 – Amortizarea fondului comercial46112 – Amortizarea cheltuielilor de constituire46119 – Amortizarea altor imobilizari necorporale4612 – Amortizarea imobilizarilor corporale46121 – Amortizarea amenajarilor de terenuri46122 – Amortizarea cladirilor46123 – Amortizarea constructiilor speciale46124 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru46125 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control si reglare46126 – Amortizarea mijloacelor de transport46127 – Amortizarea uneltelor, dispozitiv. instrum , mobilier, aparat birotica46128 – Amortizarea altor active corporale mobile462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare4621 – Amortizarea imobilizarilor necorporale4622 – Amortizarea imobilizarilor corporale46221 – Amortizarea amenajarilor de terenuri

46222 – Amortizarea cladirilor46223 – Amortizarea constructiilor speciale46224 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru46225 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control, reglare46226 – Amortizarea mijloacelor de transport46227 – Amortizarea animalelor si plantatiilor46228 – Amortizarea uneltelor, instrumentelor, mobilierului, aparaturii birotice46229 – Amortizarea altor active corporale mobileGrupa 47 – Leasing, locatie simpla si operatiuni asimilate471 – Operatiuni de leasing si asimilate4711 – Leasing mobiliar4712 – Leasing imobiliar4713 – Leasing cu active necorporale4717 – Creante atasate472 – Operatiuni de leasing privind imobilizarile in curs4721 – Leasing mobiliar4722 – Leasing imobiliar4723 – Leasing cu active necorporale473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat474 – Bunuri date in locatie simpla4741 – Bunuri date in locatie simpla4747 – Creante atasate476 – Amortizari4761 – Amortizari privind operatiuni de leasing4762 – Amortizari privind operatiuni de locatie simplaGrupa 48 – Creante restante si indoielnice481 – Creante restante4811 – Creante restante4812 – Dobanzi restante4817 – Creante atasate482 – Creante indoielnice4821 – Creante indoielnice4822 – Dobanzi indoielnice4827 – Creante atasateGrupa 49 – Provizioane pentru valori imobilizate491 – Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate,a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu492 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor4921 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs4922 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare49221 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale ale activ de expl.

49222 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale ale activ de expl4923 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de exploatare49231 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz necorporale ale in afara activit de expl.49232 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz corporale ale in afara activit de expl493 – Provizioane pentru operatiuni de leasing494 – Provizioane pentru operatiuni de locatie simpla499 – Provizioane pentru creante restante si indoielniceCLASA 5 – CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE SI PROVIZIOANEGrupa 50 – Capital501 – Capital social5011 – Capital subscris nevarsat5012 – Capital subscris varsat502 – Elemente asimilate capitalului503 – Diferente de conversie508 – Actionari sau asociatiGrupa 51 – Prime legate de capital si rezerve511 – Prime legate de capital5111 – Prime de emisiune sau de aport5112 – Prime de fuziune, de sciziune, de conversie5119 – Alte prime512 – Rezerve legale5121 – Rezerve legate de profitul brut5122 – Rezerve legate de profitul net513 – Rezerve statutare514 – Rezerva generala pentru riscul de credit5141 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut5142 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net516 – Diferente din reevaloare519 – Alte rezerveGrupa 52 – Fonduri521 – Fondul de dezvoltare528 – Alte fonduri529 – Repartizari la fondul de dezvoltareGrupa 53 – Datorii subordonate531 – Datorii subordonate la termen5311 – Titluri subordonate la termen5312 – Imprumuturi participative5319 – Alte imprumuturi subordonate la termen532 – Datorii subordonate pe durata nedeterminata5321 – Titluri subordonate pe durata nedeterminata5322 – Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata537 – Datorii atasate

Grupa 54 – Subventii si fonduri publice alocate541 – Subventii pentru investitii5411 – Subventii pentru investitii inregistrate la venituri542 – Fonduri publice alocateGrupa 55 – Provizioane pentru riscuri si cheltuieli551 – Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura552 – Provizioane pentru facilitati acordate personalului553 – Provizioane pentru riscuri de tara559 – Alte provizioaneGrupa 56 – Provizioane reglementate561 – Provizioane reglementateGrupa 58 – Rezultatul reportat581 – Rezultatul reportatGrupa 59 – Rezultatul exercitiului591 – Profit sau pierdere592 – Repartizarea profituluiCLASA 6 – CHELTUIELIGrupa 60 – Cheltuieli de exploatare bancara601 – Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare6011 – Dobanzi la BNR6012 – Dobanzi la conturile de corespondent6013 – Dobanzi la depozitele bancilor60131 – Dobanzi la depozitele la vedere60132 - Dobanzi la depozitele la termen60133 - Dobanzi la depozitele colaterale6014 – Dobanzi la imprumuturile de la banci60141 – Dobanzi la imprumuturile de pe o zi pe alta60142 – Dobanzi la imprumuturile la termen60143 – Dobanzi la imprumuturile financiare6015 – Dobanzi la valorile date in pensiune60151 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta60152 - Dobanzi la valorile date in pensiune la termen6017 – Alte cheltuieli cu dobanzile60171 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare60172 – Report / deport60179 – Cheltuieli diverse cu dobanzile6019 – Comisioane602 – Cheltuieli cu operatiunile cu clientela6021 – Dobanzi la conturile de factoring6022 – Dobanzi la imprumuturile primite de la clientela financiara60221 – Dobanzi la imprunuturile de pe o zi pe alta60222 – Dobanzi la imprumuturile la termen6023 – Dobanzi la valorile date in pensiune60231 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta60232 – Dobanzi la valorile date in pensiune la termen

6024 – Dobanzi la conturile curente6025 – Dobanzi la conturile de depozite60251 – Dobanzi la conturile de depozite la vedere60252 – Dobanzi la conturile de depozite la termen60253 – Dobanzi la conturile de depozite colaterale6026 – Dobanzi la certificatele de depozit, carnetele si libretele de economii6027 – Alte cheltuieli cu dobanzile60271 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare60272 – Report /deport60279 – Cheltuieli diverse cu dobanzile6029 – Comisioane603 – Cheltuieli pentru operatiunile cu titluri6031 – Dobanzi la titluri date in pensiune livrata6032 – Pierderi la titluri de tranzactie6033 – Cheltuieli cu titlurile de plasament60331 – Cheltuieli de achizitie60336 – Pierderi din cesiune6034 – Cheltuieli cu titluri de investitii60341 – Cheltuieli de achizitie60342 – Cheltuieli cu amortizarea primelor6036 – Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri60361 – Dobanzi privind titlurile de piata interbancara60362 – Dobanzi privind titlurile de creante negociabile60363 – Dobanzi privind obligatiunile60369 – Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri6037 – Cheltuieli diverse privind operatiunile cu titluri6039 – Comisioane604 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate6041 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing si asimilate60411 – Cheltuieli cu amortizarea60412 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in leasing si asimilate60413 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate60414 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate60419 – Alte cheltuieli cu operatiuni de leasing si asimilate6042 – Cheltuieli cu operatiunile de locatie simpla60421 – Cheltuieli cu amortizarea60422 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in locatie simpla60423 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla60424 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de locatie simpla60429 – Alte cheltuieli cu operatiuni de locatie simpla605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate si fondurile publice6051 - Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen6052 - Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durata nedeterminata6053 - Cheltuieli privind fondurile publice alocate606 – Cheltuieli privind operatiunile de schimb6061 – Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj

6069 – Comisioane607 – Cheltuieli privind operatiunile din afara bilantului6071 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare60711 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la alte banci60712 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la clientela6072 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie60721 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la alte banci60722 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la clientela6077 –Cheltuieli cu alte angajamente primite608 – Cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare6081 – Cheltuieli cu mijloacele de plata6082 – Alte cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare609 – Alte cheltuieli de exploatare bancara6092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun6093 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun6099 – Cheltuieli diverse de explatare bancaraGrupa 61 – Cheltuieli cu personalul611 – Cheltuieli cu remuneratiile personalului612 – Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala6121 – Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale6122 – Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj6127 – Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala617 – Alte cheltuieli privind personalulGrupa 62 – Impozite si taxe621 – Cheltuieli cu impozitul pe salariu627 – Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilateGrupa 63 – Cheltuieli cu materialele, lucrarile si serviciile executate de terti631 – Cheltuieli cu materialele6311 – Cheltuieli cu materialele consumabile6312 – Cheltuieli privind combustibilii6313 – Cheltuieli privind piesele de schimb6317 – Cheltuieli privind alte materiale632 – Cheltuieli privind obiectele de inventar633 – Cheltuieli privind alte stocuri634 – Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti6341 – Cheltuieli de intretinere si reparatii6342 – Cheltuieli privind energia si apa6343 – Cheltuieli postale si taxe de comunicatii6344 – Cheltuieli cu colaboratorii si intermediere6345 – Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari si transportul persoanelor si bunurilor6346 – Cheltuieli cu servicii furnizate de societatile grupului6347 – Alte cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

63471 – Cheltuieli cu primele de asigurare63472 – Cheltuieli cu redeventele privind operatiunile de leasing si asimilate63473 – Cheltuieli cu redeventele privind concesiunile, locatiile de gestiune si chiriile63479 – Alte cheltuieli635 – Cheltuieli de protocol, reclama si publicitateGrupa 64 – Cheltuieli diverse de exploatare641 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun642 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun643 – Cota-parte din cheltuielile sediului social646 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor6461 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale6462 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare649 – Alte cheltuieli diverse de exploatareGrupa 65 – Cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile necorporale si corporale651 – Cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor necorporale652 – Cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor corporaleGrupa 66 – Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni interbancare6611 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit6612 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela6621 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit6622 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda663 – Cheltuieli cu provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse6631 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor66311 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament66312 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii6632 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurior6637 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilorcomerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii deexploatare

66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatiide explatare6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice665 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli6651 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prinsemnatura6652 – Cheltuieli cu provizioane pentru facilitatile acordate personalului6653 – Cheltuieli cu provizioane pentru risc de tara6657 – Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli666 – Cheltuieli cu provizioane reglementate667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioaneGrupa 67 – Cheltuieli exceptionale671 – Cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune6711 – Despagubiri, amenzi penalitati6712 – Donatii si subventii acordate6713 – Cheltuieli privind sponsorizarile6714 – Pierderi din debitori diversi6717 – Alte cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune673 – Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele6731 – Cheltuieli exceptionale privind amortizarea imobilizarilor6732 – Cheltuieli exceptionale privind provizioane pentru riscuri si cheltuieli6733 – Cheltuieli exceptionale privind provizioane pentru deprecieri6734 – Cheltuieli exceptionale privind provizioane reglementate677 – Alte cheltuieli exceptionaleGrupa 69 – Cheltuieli cu impozitul pe profit691 – Cheltuieli cu impozitul pe profitCLASA 7 – VENITURIGrupa 70 – Venituri din activitatea de exploatare bancara701 – Venituri cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare7011 – Dobanzi de la BNR7012 – Dobanzi de la conturile de corespondent7013 – Dobanzi de la depozitele bancilor70131 – Dobanzi de la depozitele la vedere70132 - Dobanzi de la depozitele la termen70133 - Dobanzi de la depozitele colaterale7014 – Dobanzi de la creditele acordate bancilor banci70141 – Dobanzi de la creditele de pe o zi pe alta70142 – Dobanzi de la creditele la termen70143 – Dobanzi de la creditele financiare7015 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune70151 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune de pe o zi pe alta70152 - Dobanzi de la valorile primite in pensiune la termen7017 – Alte venituri din dobanzi

70171 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare70172 – Report / deport70179 – Venituri diverse din dobanzi7018 – Dobanzi din creante restante si indoielnice7019 – Comisioane702 – Venituri din operatiuni cu clientela7021 – Dobanzi de la creante comerciale si credite acordate clientelei70211 – Dobanzi de la operatiunile de scont, asimilate si alte creante comerciale70212 – Dobanzi de la operatiuni de factoring70213 – Dobanzi de la creditele de trezorerie70214 – Dobanzi de la creditele pentru export70215 – Dobanzi de la creditele pentru echipament70216 – Dobanzi de la creditele pentru bunuri imobiliare70217 – Dobanzi de la alte credite acordate clientelei7022 – Dobanzi de la credite acordate clientelei financiare70221 – Dobanzi de la credite de pe o zi pe alta70222 – Dobanzi de la credite la termen7023 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune70231– Dobanzi de la valorile primite in pensiune de pe o zi pe alta70232 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune la termen7024 – Dobanzi de la conturile curente debitoare7027 – Alte venituri din dobanzi70271 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare70272 – Report / deport70279 – Venituri diverse din dobanzi7028 – Dobanzi din creante restante si indoielnice7029 – Comisioane703 – Venituri pentru operatiunile cu titluri7031 – Dobanzi de la titluri primite in pensiune livrata7032 – Venituri de la titluri de tranzactie7033 – Venituri din titlurile de plasament70331 – Dobanzi70333 – Dividende si venituri asimilate70336 – Venituri din cesiune7034 – Venituri din titluri de investitii70341 – Dobanzi70342 – Venituri din prime7036 – Venituri din datorii constituite prin titluri7037 – Venituri diverse din operatiunile cu titluri7038 – Dobanzi din creante restante si indoielnice7039 – Comisioane704 – Venituri din operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate7041 – Venituri din operatiunile de leasing si asimilate70411 – Venituri din amortizarea70413 – Venituri din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate

70414 – Venituri din provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate70419 – Alte venituri din operatiuni de leasing si asimilate7042 – Venituri din operatiunile de locatie simpla70421 – Venituri din chirii70423 – Venituri din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla70424 – Venituri din provizioane pentru operatiuni de locatie simpla70429 – Alte enituri din operatiuni de locatie simpla7048 – Venituri din creante restante si indoielnice705 – Venituri din credite subordonate, parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri departicipare, titluri ale activitatii de portofoliu7051 – Dobanzi de la creditele subordonate la termen7052 – Dobanzi de la creditele subordonate pe durata nedeterminata7053 – Dividende si venituri asimilate7058 – Dobanzi din creante restante si indoielnice706 – Venituri privind operatiunile de schimb7061 – Venituri din operatiunile de schimb si arbitraj7069 - Comisioane707 – Venituri din operatiunile din afara bilantului7071 – Venituri din angajamentele de finantare70711 – Venituri din angajamentele de finantare in favoarea altor banci70712 – Venituri din angajamentele de finantare primite de la clientela7072 – Venituri din angajamentele de garantie70721 – Venituri din angajamentele de garantie in favoarea altor banci70722 – Venituri din angajamentele de garantie primite de la clientela7077 –Venituri din alte angajamente date708 – Venituri din prestatiile de servicii financiare7083 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta70831 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta pentru persoane fizice70832 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta pentru persoane juridice70839 – Alte comisioane7085 – Venituri privind mijloacele de plata7087 – Alte venituri din prestatiile de servicii financiare709 – Alte venituri de exploatare bancara7092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun7093 – Venituri refacturate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun7094 – Transferuri de cheltuieli de exploatare bancara7099 – Venituri diverse de explatare bancaraGrupa 74 – Venituri diverse din exploatare741 – Cheltuieli refacturate7411 – Cheltuieli refacturate societatilor grupului7412 – Cheltuieli refacturate altor societati

742 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun743 – Cota-parte din cheltuielile sediului social746 – Venituri din cesiunea imobilizarilor7461 – Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale7462 – Venituri din cesiunea imobilizarilor financiare747 – Venituri accesorii7471 – Venituri privind imobilele legate de exploatare7472 – Venituri din activitati nebancare7479 – Alte venituri accesorii749 – Alte venituri diverse din exploatare7491 – Transferuri de cheltuieli de exploatare nebancara7492 – Cota-parte din subventiile de investitii trecuta la venituri7493 – Venituri din subventii de exploatare7494 – Venituri din productia de imobilizari7495 – Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor7499 – Alte venituriGrupa 76 – Venituri din provizioane si venituri din creante nerecuperabile761 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare7611 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit7612 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda762 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela7621 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit7622 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda763 – Venituri din provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse7631 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor76311 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament76312 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii7632 – Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurior7637 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizate7641 – Venituri din provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilorcomerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu7642 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor76421 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs76422 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii deexploatare76423 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatiide explatare7647 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice

765 – Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli7651 – Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prinsemnatura7652 – Venituri din provizioane pentru facilitatile acordate personalului7653 – Venituri din provizioane pentru risc de tara7657 – Venituri din provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli766 – Venituri din provizioane reglementate767 – Venituri din recuperari de creante amortizateGrupa 77 – Venituri exceptionale771 – Venituri exceptionale din operatiuniler de gestiune7711 – Venituri din despagubiri si penalitati7712 – Alte venituri exceptionale din operatiuni de gestiune773 – Venituri exceptionale din provizioane7731– Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si cheltuieli7732 – Venituri exceptionale din provizioane pentru deprecieri7733 – Venituri exceptionale din provizioane reglementate777 – Alte venituri exceptionaleGrupa 78 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit781 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de creditCLASA 90 – OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUIGrupa 90 – Angajamente de finantare901 – Angajamente in favoarea altor banci902 – Angajamente primite de la alte banci903 – Angajamente in favoarea clientelei9031 – Deschideri de credite confirmate90311 – Garantii imobiliare90312 – Deschideri de credite documentare90319 – Alte deschideri de credite confirmate9032 – Acceptari sau angajamente de plata9039 – Alte angajamente in favoarea clientelei904 – Angajamente primite de la clientela financiara si institutiile administratiei publiceGrupa 91 – Angajamente de garantie911 – Cautiuni, avaluri si alte garantii date altor banci9111 – Confirmari de deschideri de credite documentare9112 – Acceptari de plata9119 – Alte garantii date altor banci912 – Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte banci913 – Garantii date pentru clientela9131 – Cautiuni, avaluri si alte garantii91311 – Cautiuni imobiliare91312 – Cautiuni administrative si fiscale91313 – Garantii financiare91314 – Garantii de rambursare a creditelor acordate de alte banci

9139 – Alte garantii date pentru clientela914 – Garantii primite de la clientela9141 – Garantii primite de la institutiile administratiei publice si asimilate9142 – Garantii primite de la asigurare si capitalizare9143 – Garantii primite de la clientela financiara9144 – Ipoteci imobiliare9145 – Gajuri cu deposedare9146 – Gajuri fara deposedare9149 – Alte garantii primite de la clientelaGrupa 92 – Angajamente privind titlurile921 – Titluri de primit9211 – Titluri vandute cu posibilitate de cumparare9219 – Alte titluri de primit922 – Titluri de livrat9221 – Titluri cumparate cu posibilitate de rascumparare9229 – Alte titluri de livratGrupa 93 – Operatiuni in devize931 – Operatiuni de schimb la vedere9311 – Lei cumparati si inca neprimiti9312 – Devize cumparate si inca neprimite9313 – Lei vanduti si inca nelivrati9314 – Devize vandute si inca nelivrate932 – Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite933 – Operatiuni de schimb la termen9331 – Lei de primit contra devize de livrat9332 – Devize de livrat contra lei de primit9333 – Devize de primit contra lei de livrat9334 – Lei de livrat contra devize de primit9335 – Devize de primit contra devize de livrat9336 – Devize de livrat contra devize de primit934 – Report / deport calculat anticipat9341 – Report / deport de primit9342 – Report / deport de platit935 – Dobanzi neajunse la scadenta in devize acoperite la termen9351 – Dobanzi in devize acoperite la termen, de incasat9352 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de incasat9353 – Dobanzi in devize acoperite la termen, de platit9354 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de platit936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului9361 – Pozitia de schimb9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb9363 – Conturi de ajustare devize

Grupa 95 – Angajamente diverse951 – Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate952 – Titluri primite in garantie953 – Titluri date in garantie959 – Alte angajamente diverse9591 – Alte angajamente date9592 – Alte angajamente dateGrupa 98 – Angajamente indoielnice981 – Angajamente indoielniceGrupa 99 – Conturi de evidenta991 – Mijloace fixe luate cu chirie992 – Valori primite in pastrare sau custodie993 – Creante scoase din activ, urmarite in continuare994 – Debitori din penalitati pretinse995 – Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe998 – Alte conturi de evidenta9981 – Alte valori primite9982 – Alte valori date999 - ContrapartidaB I B L I O G R A F I EBasno C., Dardac N.,Floricel C.- Moneda, credit, banci, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1999.Basno C., Dardac N.,Floricel C.- Moneda, credit, banci – Aplicatii si studii de caz, Ed. Didactica siPedagogica, Bucuresti, 1999.Basno C., Dardac N. - Operatiuni bancare, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.Dedu V., Enciu A. - Contabilitate bancara, Ed. Economica, Bucuresti, 2001Dedu V. - Gestiune bancara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.Diaconescu M. - Banci, sisteme de plati, riscuri, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.Galiceanu I., GaliceanuM., Cristea M.- Contabilitate bancara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1999.Roxin L. - Gestiunea riscurilor bancare, Ed. Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1997Sardi A. - Pratique de la comptabilite bancaire, Editions Afges, Paris, 1994.Temes I., Muresan N. - Contabilitatea societatilor bancare, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 1998.Turcu I. - Operatiuni si contracte bancare, Lumina Lex, Bucuresti, 1995.Zaharciuc E. - Contabilitatea societatilor bancare, Ed. Teora, Bucuresti, 2000.

B.N.R. - Normele nr. 3/1994 privind clasificarea creditelor si constituireaprovizioanelor specifice de risc.B.N.R. - Normele nr. 10/1995 privind constituirea si utilizarea rezerveigenerale pentru riscul de credit.B.N.R. - Regulament privind compensarea multilaterala a platilorinterbancare interbancre fara numerar pe suport hartie, 1994.B.N.R. - Regulament nr. 3/1995 privind conditiile de efectuare arefinantarii societatilor bancare.* * * - Legea contabilitatii nr. 82/ 1991.* * * - Hotararea Guvernului nr. 704/1993 privind Regulamentul deaplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991* * * - Ordinul BNR nr. 344/1997 si Ordinul Ministerului Finantelor nr.1418/1997 privind aprobarea Planului de conturi pentru societatilebancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia.* * * - Legea bancara nr. 58/1998 publicata in Monitorul Oficial alRomaniei, partea I-a, nr 121/23 martie 1998.* * * - Legea 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei.__