Capitolul I.pdf

2
6 Samb r i Drohobych Boryslav Str i y Calush Horodok Ivano ’k -Frankivs Chortkiv Ternopil’ Nadvirna  Zalishchyky Hotin Kam’ianets’- Podil’s’kyi Otaci Mohyliv- Podil’s’kyi Yampil’ Soroca Drochia Bălţi Floresti Telenesti Orhei Calara i ş  Dubăsari Grigoriopol CHIŞINĂU Tiraspol Bender Slobozia Camenca Rezina  Rîbniţa sub 100 100-200 200- 300 3 00 -5 00 500-750 750- 1000  peste1000 Scala înălţimilor, m 30 km  0  30 60 90  120 1 0 5  1 0 8 km N   i    s  t  r  u   B   o  t   n  a   B î  c  I           ş    n   o     v    ă   ţ  C       u    c    i      u    r       g    a     n     I    c  h  e  l    R     a    u    t      C u l  a T   u r u n c i  u c      I    a    g    o    r      l       î    c  R    a   u   t    C     u   b    o   l     t    a    C     ă    i    n  a   r   C      a      a      m    e      n      c       C  i u l u c u l   M  a r e C     i   o r  n a    C   a    m   e    n   c   a  M     u   r   a     f      a    N    i    s  t   r  u   N      e    m    i      a     L    e   a   d     o   v   a   U       a        S      m    o    t     r      y    c    h      Z      b      r    u    c    h       S      e    r    e    t      S         e      r      e      t        S     t    r     y      p   a    Z          o      l          o      t        a           y       a         L         i             p      a         S   t   r   y   i  N i  s  t  r  u  S        t       r        y     i          S    v    i   c     h   a      L    o     m     n      i     t    s    a  Z       b       r     u     c     h        N    i    s  t   r   u   Limanul  Nistrului Sec iun de ţ e control Capitolul I. Caracteristica condițiilor natural –  climatice bazinului hidrografic Nistru 1.1 Poziția geografică și relieful  Rîul Nistru face parte din bazinul hidrografic al Mării Negre. Doar o parte neînsemnată a  bazinului unui afluent de stânga se află pe teritoriul Poloniei. În vest bazinul hidrografic al  Nistrului se învecineaz ă cu bazinul Prutului, în no rd-vest - cu bazinul Vislei, în nord –  cu bazinul  Niprului, în est   cu bazinul Bugului de sud, în sud -est și sud-vest    cu bazinele râurilor mici car e se scurg în Marea Neagră ( Ошибка! Источник ссылки не найден. ). Fig. 1 Bazinul hidrografic al r îului Nistru [1] Fluviul Nistru, cu izvorul în munții Carpați la altitudinea de 911 m și cu o lungime totală de 1350 km, este cea mai importantă arteră acvatică a țării, pe teritoriul căreia lungimea cursului de apă este de 660 km. Pe o distanţă de 142,5 km râul constituie frontiera între Republica Moldova și Ucraina.  Bazinul Nistrului, cu suprafața totală de peste 72,1 mii km², în limitele țării are o suprafață de 19,2 mii km², sau 26,5% din teritoriul total al bazinului. Fiind repartizat asimetric față de axa principală a văii Nistrului, suprafața de stânga a bazinului (în limitele Republi cii Moldova) este de 3,5 mii km² (18,27 %), iar a celei de dreapta, de 15,7 km² (81,72 %)  [2].

Transcript of Capitolul I.pdf

Page 1: Capitolul I.pdf

7/17/2019 Capitolul I.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/capitolul-ipdf-568cbc4144f91 1/1

6

Samb r i

Drohobych

Boryslav

Str iy

Calush

Horodok

Ivano ’k-Frankivs

Chortkiv

Ternopil’

Nadvirna   Zalishchyky

Hotin

Kam’ianets’-Podil’s’kyi

Otaci

Mohyliv-Podil’s’kyi

Yampil’

Soroca

Drochia

Bălţi

Floresti

Telenesti Orhei

Calara iş   Dubăsari

Grigoriopol

CHIŞINĂU

Tiraspol

Bender 

Slobozia

Camenca

Rezina   Rîbniţa

sub 100 100- 20 0 2 00 -3 00 3 00 -5 00 5 00 -7 50 7 50 -1 00 0   peste1000

Scala înălţimilor, m

30 km   0   30 60 90   120 1 05   1 08 km

N    i    s  t   r   u   

 B   o  t   n  a  

 B î  c 

 I           ş    n   

o     

v    ă   ţ  

C       u    c    i      u    r       g    

a     n    

 I    c  h  e  l   

 R     a    u    t     

 C u l a

T   u r u n c i  u c 

     I   a   g    o   r     l      î   c

 R    a   u   

t    

C     u   b    o   

l     t    a      C     ă    i    n  a   

r   C      

a      

a      

m    e      

n      c       

C  i u l u c u l   M  a r e 

C     i   o r  n a

   C  a   m

  e   n  c  a

 M     u   r   a     f      a   

 N    i    s  t   r  u  

 N      e    m    i      a    

 L    e   a   

d     o   v   a   

U           ş         

i                    ţ              a       

 S      m    o    t     r    

  y    c    h      

Z      b      r    u    c    h      

 S      e    r    e    t     

 S         e      r      e      t       

 S     t    r     y      p   

a    Z          

o      l          o      t        a       

    y       a         L         i             p      a       

  S  t  r  y  i

 N i s t r u

 S        t       r        y     

i       

   S   v   i  c    h  a

     L   o    m    n     i    t   s

   a

 Z       b       r     u     c     h       

 N    i    s  t   r   u  

 Limanul  Nistrului

Sec iun deţ e control

Capitolul I. Caracteristica condițiilor natural –  climatice bazinului hidrografic Nistru

1.1 Poziția geografică și relieful  

Rîul Nistru face parte din bazinul hidrografic al Mării Negre. Doar o parte neînsemnată a

 bazinului unui afluent de stânga se află pe teritoriul Poloniei. În vest bazinul hidrografic al Nistrului se învecinează cu bazinul Prutului, în nord-vest - cu bazinul Vislei, în nord –  cu bazinul

 Niprului, în est –  cu bazinul Bugului de sud, în sud-est și sud-vest  –  cu bazinele râurilor mici

car e se scurg în Marea Neagră (Ошибка! Источник ссылки не найден.).

Fig. 1 Bazinul hidrografic al r îului Nistru [1] 

Fluviul Nistru, cu izvorul în munții Carpați la altitudinea de 911 m și cu o lungime totală

de 1350 km, este cea mai importantă arteră acvatică a țării, pe teritoriul căreia lungimea cursului

de apă este de 660 km. Pe o distanţă de 142,5 km râul constituie frontiera între Republica

Moldova și Ucraina. 

Bazinul Nistrului, cu suprafața totală de peste 72,1 mii km², în limitele țării are o

suprafață de 19,2 mii km², sau 26,5% din teritoriul total al bazinului. Fiind repartizat asimetric

față de axa principală a văii Nistrului, suprafața de stânga a bazinului (în limitele Republi ciiMoldova) este de 3,5 mii km² (18,27 %), iar a celei de dreapta, de 15,7 km² (81,72 %) [2].