Memoriu Etapa I.pdf

170
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI URBANPROIECT BUCURESTI str. Nicolae Filipescu 53-55, 020916 Bucuresti 2, ROMÄNIA tel. 01.211 78 42; 01.211 78 43; 01.211 78 50; fax 01.211.49 06; e-mail: [email protected] SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI PR. NR.: 7 ETAPA I - 2003 TITLUL: Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean ILFOV Reactualizare Elemente care condiţionează dezvoltarea Diagnostic, priorităţi BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului PROIECTANT: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete ŞEF SECŢIE: arh. Şerban Nădejde ŞEF PROIECT: ing. Viorica Niculescu - Septembrie 2003 -

Transcript of Memoriu Etapa I.pdf

Page 1: Memoriu Etapa I.pdf

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

U R B A N P R O I E C T – B U C U R E S T I s t r . Nico lae F i l ipescu 53-55 , 020916 Bucures t i 2 , ROMÄNIA

tel. 01.211 78 42; 01.211 78 43; 01.211 78 50; fax 01.211.49 06; e-mail: [email protected]

SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI PR. NR.: 7 ETAPA I - 2003 TITLUL: Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean ILFOV –

Reactualizare Elemente care condiţionează dezvoltarea Diagnostic, priorităţi

BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului PROIECTANT: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti

DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete

ŞEF SECŢIE: arh. Şerban Nădejde

ŞEF PROIECT: ing. Viorica Niculescu

- Septembrie 2003 -

Page 2: Memoriu Etapa I.pdf

COLECTIV DE ELABORARE Ing. Viorica Niculescu Arh. Ioan Peleanu

Ing. Elena Stancu Geogr. Silvia Ioniţă

Ing. Mariana Dorobanţu

Ing. Florin Chiperi

Soc. Georgiana Georgescu

Ec. Gabriel Preoteasa

Ing. Luiza Minculescu

Ec. Cristina Dima GRAFICĂ COMPUTERIZATĂ

Tehn. Sorin Ungureanu

Tehn. Laura Boroiu TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ

Dactilo. Gabriela Niţu

Tehn. Sorin Ungureanu

Page 3: Memoriu Etapa I.pdf

BORDEROU – ETAPA I

PIESE SCRISE: ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA

DIAGNOSTIC – PRIORITĂŢI

PIESE DESENATE: CARTOGRAME:

1. Reţeaua de transport Trans – Europeană – Reţeaua rutieră

2. Reţeaua de transport Trans – Europeană – Reţeaua feroviară

3. Coridorul IV – Reţeaua rutieră

4. Coridorul IV – Reţeaua feroviară

5. Coridorul IX – Reţeaua rutieră

6. Coridorul IX – Reţeaua feroviară

7. Coridorul VII – Dunărea

8. Secţiunea I – Căi de comunicaţii

9. Secţiunea a II-a – Apa

10. Condiţii naturale

11. Secţiunea a V-a – Zone de risc natural

12. Depozite de deşeuri menajere şi industriale

13. Secţiunea a III-a – Zone protejate

14. Reţeaua de localităţi – Indicatori

15. Reţeaua de localităţi – Raportul rang - talie

16. Reţeaua de localităţi – Dinamica populaţiei localităţilor

17. Agricultura – Lucrări pentru îmbunătăţiri funciare – Irigaţii

18. Agricultura – Lucrări pentru îmbunătăţiri funciare - Desecări

19. Agricultura – Amenajări pentru îmbunătăţiri funciare

20. Dinamica populaţiei

21. Sporul natural al populaţiei

22. Densitatea populaţiei

23. Raportul de dependenţă după vârstă

24. Natalitatea

25. Sporul migratoriu

26. Mortalitatea

Page 4: Memoriu Etapa I.pdf

27. Agricultura – Calitatea solurilor

28. Agricultura – Gruparea UAT

29. Silvicultura

30. Principalele activităţi industriale

31. Sectoare economice

32. Telecomunicaţii – Grad de telefonizare

33. Telecomunicaţii – Telefonie fixă

34. Reţele electrice – Lucrări de extindere

35. Gestiunea deşeurilor

36. Agricultura – Disfuncţionalităţi

PLANŞE:

1. Mediul – Probleme şi disfuncţionalităţi

2. Reţeaua de localităţi şi populaţia – Probleme şi disfuncţionalităţi

3. Reţele de transport – Probleme şi disfuncţionalităţi

4. Contextul suprateritorial – Probleme şi disfuncţionalităţi

Page 5: Memoriu Etapa I.pdf

CUPRINS

Pag-

1. INTRODUCERE ………………………………………………………. 1

2. DATE GENERALE ……………………………………………………. 3

3. ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA ………. 5

3.1. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL …………………………… 5

3.1.1. Reţele de transport pan-europene ………………………… 5

3.1.2. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional ……………. 8

3.2. STRUCTURA TERITORIULUI …………………………………. 11

3.2.1. Localizarea geografică, cadrul administrativ-teritorial …. 11

3.2.2. Cadrul natural / mediul ……………………………………. 11

3.2.3. Patrimoniul natural şi construit …………………………… 20

3.2.4. Reţeaua de localităţi ……………………………………….. 21

3.2.5. Infrastructuri tehnice ………………………………………. 24

3.2.5.1.Gospodărirea apelor (risc natural, inundaţii) ………… 24

3.2.5.2.Reţele hidroedilitare ……………………………………. 28

3.2.5.3.Amenajări pentru agricultură (alunecări) ……………. 31

3.2.5.4.Reţele de transport ……………………………………… 33

3.2.5.5.Reţele de telecomunicaţii ………………………………. 36

3.2.5.6.Reţele energetice ………………………………………… 38

3.2.5.7.Gestionarea deşeurilor …………………………………. 60

3.3. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ ……………………….. 64

3.3.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ……………… 64

3.3.2. Resursele umane …………………………………………….. 74

3.4. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ………………………………… 81

3.4.1. Agricultura, silvicultura …………………………………….. 81

3.4.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii …… 87

3.4.3. Turismul ……………………………………………………… 94

3.4.4. Servicii economice şi sociale ………………………………… 98

Page 6: Memoriu Etapa I.pdf

4. DIAGNOSTIC – PRIORITĂŢI ……………………………………….. 102

4.1. STRUCTURA TERITORIULUI …………………………………. 102

4.1.1. Mediul ……………………………………………………….. 102

4.1.2. Patrimoniul natural şi construit ……………………………. 105

4.1.3. Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra mediului .. 106

4.1.4. Reţeaua de localităţi …………………………………………. 109

4.1.5. Infrastructurile tehnice ……………………………………… 111

4.1.5.1.Gospodărirea apelor (risc natural inundaţii) ………….. 111

4.1.5.2.Reţele hidroedilitare …………………………………….. 112

4.1.5.3.Reţele de transport ………………………………………. 113

4.1.5.4.Reţele de telecomunicaţii ………………………………… 113

4.1.5.5.Reţele energetice …………………………………………. 113

4.1.5.6.Gestionarea deşeurilor …………………………………… 121

4.2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ …………………………. 124

4.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ………………. 124

4.2.2. Resursele umane ……………………………………………… 124

4.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ………………………………….. 125

4.3.1. Agricultura, silvicultura ……………………………………… 125

4.3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii ……. 126

4.3.3. Turismul ………………………………………………………. 127

4.3.4. Servicii economice şi sociale …………………………………. 128

Page 7: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

1

1. INTRODUCERE

Elaborarea planurilor de dezvoltare teritorială la nivelul unităţilor teritorial administrative este o practică curentă în cele mai multe state ale lumii, constituind o componentă esenţială a fundamentării şi exercitării politicilor de dezvoltare social-economică.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov a fost întocmit, pentru prima dată, în perioada 1997 – 1998 de către URBANPROIECT şi analizat după o lungă perioadă (cursul anului 2000) în şedinţa Comisiei de Organizare şi Dezvoltare Urbanistică a Consiliului Judeţean Ilfov.

În urma analizei a rezultat necesitatea actualizării şi completării documentaţiei, avându-se în vedere unele elemente şi reglementări nou apărute pe parcurs. De asemenea s-a făcut corelarea cu Planurile Urbanistice Generale, elaborate în perioada 1992 – 2000, introducându-se noile intravilane conform reglementărilor din P.U.G-uri, şi s-a ţinut cont şi de faptul că localitatea Otopeni a devenit oraş.

Lucrarea a fost elaborată în două etape:

• Etapa 2000 – în cadrul căreia s-a realizat o actualizare a tuturor datelor din P.A.T.J., corelarea P.A.T.J. cu Planurile Urbanistice Generale întocmite sau în curs de întocmite pentru unităţile administrativ-teritoriale din componenţa judeţului şi s-a elaborat documentaţia “Analize de evaluare a impactului asupra mediului”, (conform reglementării tehnice GM 008 – 2000).

• Etapa 2001 – în cadrul căreia s-a realizat actualizarea programului de măsuri privind obiectivele de aplicare pe termen scurt şi mediu şi s-au întocmit seturi de documentaţii pentru obţinerea, din partea organismelor teritoriale şi centrale interesate, a avizelor necesare aprobării P.A.T.J. de către Consiliul Judeţean Ilfov.

Ca urmare a apariţiei unei investiţii majore pe teritoriul judeţului respectiv autostrada Bucureşti – Braşov, cu implicaţii asupra tuturor domeniilor amenajării teritoriului s-a impus necesitatea reactualizării Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov.

Prin elaborarea acestei lucrări se va urmări în principal, valorificarea oportunităţilor oferite de noul traseu al viitoarei autostrăzi Bucureşti – Braşov şi stabilirea impactului acesteia asupra dezvoltării economico-sociale şi urbanistică a teritoriului şi de prevenirea eventualelor efecte negative asupra mediului.

Conform temei elaborate de către beneficiar şi a contractului între părţi documentaţiile respective au fost elaborate în două etape:

• Etapa I 2003 – în cadrul căreia s-au analizat “Elementele care condiţionează dezvoltarea şi Problemele şi Disfuncţionalităţile”.

• Etapa a II-a 2004 – în cadrul căreia s-a analizat “Strategia de dezvoltare şi Programul de măsuri”.

Domeniile şi subdomeniile abordate au fost:

Contextul suprateritorial

• Reţele de transport pan-european

• Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

Page 8: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

2

Structura teritoriului

• Localizarea geografică, cadrul administrativ-teritorial

• Cadrul natural / mediul

• Patrimoniul natural şi construit

• Reţeaua de localităţi

• Infrastructuri tehnice

- Gospodărirea apelor (risc natural inundaţii)

- Reţele hidroedilitare

- Amenajări pentru agricultură (risc natural alunecări)

- Reţele de transport

- Reţele de telecomunicaţii

- Reţele energetice

- Gospodărirea deşeurilor

• Zonificarea teritoriului

Structura socio-demografică

• Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

• Resursele umane

Structura activităţilor

• Agricultura, piscicultura, silvicultura

• Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii

• Turismul

• Servicii economice şi sociale

Page 9: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

3

2. DATE GENERALE

Realizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean este necesară în contextul dezvoltării accelerate a unor procese spaţiale şi social-economice care afectează teritoriul judeţului Ilfov:

- urgenţa evaluării implicaţiilor spaţiale şi socio-economice ale dezvoltării axei de transport nord-sud, autostrada Bucureşti – Braşov şi ale amplasării unui parc tematic, ca dotare majoră de recreere de importanţă internaţională pe teritoriul judeţului;

- prezenţa in teritoriu a unor trasee majore de transport şi comunicaţie cu acces la reţelele majore supraregionale;

- tendinţa de descentralizare, deconcentrare spaţială a activităţilor economice, comerciale, manufacturiere şi de servicii din Capitală;

- tendinţa de expansiune a locuirii urbane;

- creşterea şi diversificarea activităţilor economice şi sociale în unele zone specifice, în condiţii de dezechilibru spaţial;

- necesitatea punerii în valoare a avantajelor prezentate de situarea geografică favorabilă a judeţului, în raport cu:

- proximitatea unei pieţe majore şi a unei cereri solvabile semnificative de bunuri şi servicii;

- proximitatea unor centre de difuzie în teritoriu a serviciilor de telecomunicaţii şi transfer de informaţie, a inovaţiei în general.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov va urmări armonizarea cu practicile europene privind dezvoltarea spaţială şi va fi elaborat cu respectarea următoarelor principii şi orientări înscrise în documentele europene:

- promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice echilibrate şi prin creşterea competitivităţii;

- promovarea dezvoltării funcţiilor urbane şi dezvoltarea relaţiilor urban – rural;

- promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;

- dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere;

- reducerea agresiunii asupra mediului;

- valorificarea şi protejarea resurselor şi a patrimoniului natural;

- valorificarea patrimoniului construit ca factor al dezvoltării;

- dezvoltarea resurselor energetice, concomitent cu asigurarea securităţii;

- promovarea unui turism de calitate şi durabil;

- limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

Page 10: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

4

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean va contribui, prin configurarea cadrului spaţial de desfăşurare a activităţilor, la atingerea următoarelor obiective:

- reducerea disparităţilor structurale între zonele judeţului şi între urban şi rural;

- diversificarea configuraţiei spaţiale şi restructurarea reţelei de localităţi;

- utilizarea eficientă a forţei de muncă şi multiplicarea şi diversificarea surselor de creare de valoare adăugată;

- extinderea accesului la infrastructurile de transport şi alte servicii;

- extinderea accesului la reţelele de transmisie de informaţii (telecomunicaţii – date şi voce -);

- asigurarea unui mediu curat, reprezentarea şi punerea în valoare a resurselor naturale.

Realizarea strategiei de amenajare şi dezvoltare a judeţului Ilfov impune luarea de măsuri complexe care să determine fundamentarea politicilor şi a priorităţilor privind deciziile care concură la valorificarea durabilă şi protejarea resurselor naturale, dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a teritoriului şi a localităţilor, realizarea unor infrastructuri tehnice moderne care să permită integrarea zonei studiate în structurile economice regionale şi naţionale, reabilitarea, protejarea şi conservarea mediului natural şi construit, precum şi implementarea unor echipări şi structuri spaţial-funcţionale care să genereze dezvoltarea unor relaţii de sistem în cadrul reţelei de localităţi.

Page 11: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

5

3. ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA

Factori exogeni

Abordarea contemporană a dezvoltării spaţiale în Europa şi întemeiază pe conceptele realizării coeziunii sociale, economice şi spaţiale, la nivel european şi dezvoltării durabile a spaţiului, care conciliază exigenţele sociale şi cele economice cu funcţiile ecologice şi culturale.

Amenajarea teritoriului, ca activitate de gestionare spaţială a unui teritoriu, este în măsură să ofere o perspectivă pentru dezvoltarea coerentă şi durabilă a întregului continent şi constituie o preocupare permanentă pentru toate statele. La nivelul continentului European, un prim document de referinţă este “Carta Europeană a Amenajării Teritoriului”, adoptat la Torremolinos în 1983 de către ţările membre ale Consiliului Europei.

În perspectiva aderării viitoare a României la Uniunea Europeană este necesară elaborarea unor documentaţii de amenajare a teritoriului care să permită realizarea convergenţei cu ţările Uniunii Europene din punct de vedere al dezvoltării spaţiale.

Progresele înregistrate în perfecţionarea cadrului conceptual sunt consemnate într-o serie de documente europene cu caracter de orientare generală, dintre care ultimele apărute sunt “Perspectiva Europeană a Dezvoltării Spaţiale” (ESDP) – Potsdam 1999 (adoptat de către miniştrii responsabili cu amenajarea teritoriului din ţările Uniunii Europene) şi “Principii Directoare pentru Dezvoltarea Durabilă a Continentului European” – Hanovra 2000 (adoptat de către miniştrii responsabili cu amenajarea teritoriului din ţările Consiliului Europei).

Coeziunea spaţială a Europei este întărită prin cooperarea transnaţională între marile spaţii europene, facilitată de coridoarele pan-europene, de Reţeaua Transeuropeană de Transport din cadrul Uniunii Europene şi de Reţeaua TINA (Transport Infrastructure Needs Assessment) din ţările asociate. Constituirea Reţelelor europene de infrastructuri de transport se încadrează într-o politică pan-europeană a transporturilor, cu atât mai necesară cu cât traficul rutier este congestionat, căile feroviare în numeroase regiuni europene trebuie urgent modernizate, iar presiunea asupra mediului este în creştere.

România, este străbătută de coridoarele IV (direcţia est-vest), VII (fluviul Dunărea) şi IX (direcţia nord-sud). Având în vedere situaţia actuală a căilor rutiere şi feroviare, care încă nu corespunde exigenţelor unui transport la standarde europene, până în prezent, nu au fost valorificate oportunităţile legate de existenţa traseelor pan-europene.

Adaptarea politicilor de dezvoltare spaţială în judeţele traversate de culoarele de transport europene, prin luarea în considerare a acestui nou element intervenit în teritoriu, se va realiza prin documentaţiile de amenajare a teritoriului.

3.1. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

3.1.1. Reţelele de transport Pan-Europene

Politica comunitară a transporturilor are ca obiectiv crearea unei reţele coerente, multimodale de transport care să ţină seama de aspecte legate de securitate, siguranţă şi mediu, precum şi de priorităţi sociale şi economice.

Principalul scop al acestei politici este asigurarea unei mobilităţi durabile pentru persoane şi bunuri.

Page 12: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

6

♦ Reţelele Trans-Europene de transport (TEN) în cadrul Uniunii Europene

Uniunea Europeană, încercând să realizeze un sistem de transport care să îndeplinească aceste cerinţe, a dezvoltat o reţea de transport pentru întregul său teritoriu. Aceasta permite atingerea unor importante obiective comune, precum funcţionarea fluentă a pieţei interne şi promovarea coeziunii economice şi sociale (Decizia nr. 1692/1996/CE a Parlamentului European şi a Consiliului asupra Liniilor directoare ale Comunităţii privind dezvoltarea Reţelei Trans-Europene de Transport – TEN).

♦ Reţeaua de infrastructuri pentru transport TINA din ţările candidate la aderare

Între documentele Uniunii Europene, Agenda 2000 subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta şi îmbunătăţii infrastructura de transport în ţările candidate la aderare.

Din Agenda 2000 reiese că în materie de transporturi, politicile comunitară se anexează pe trei direcţii principale:

• îmbunătăţirea calităţii prin punerea la punct a unor sisteme integrate şi competitive de transport utilizând tehnici avansate care contribuie de asemenea la atingerea obiectivelor de protecţie a mediului şi de siguranţă;

• îmbunătăţirea funcţionării pieţei unice în scopul promovării eficienţei în transporturi, a unor servicii de transport alternative şi confortabile, cu respectarea normelor sociale acceptate;

• dezvoltarea dimensiunii exterioare prin îmbunătăţirea calităţii legăturilor de transport dintre Uniunea Europeană şi terţe ţări şi prin facilitarea accesului companiilor din Uniunea Europeană pe piaţa transporturilor din alte ţări.

De o importanţă vitală este crearea legăturilor necesare între aceste ţările candidate şi actuala Uniune Europeană.

Îmbunătăţirile în infrastructura de transport sunt privite ca elemente esenţiale ale strategiilor concepute pentru susţinerea dezvoltării economice, atâta vreme cât numai această abordare va capacita ţările interesate să facă faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei în cadrul Uniunii lărgite.

În acest scop s-a desfăşurat procesul TINA – Evaluarea necesităţilor în cadrul infrastructurii de transport – în baza Reţelei Trans-Europene de Transport şi a Coridoarelor Trans-Europene, implementat de Comisia Europeană ca măsură de acompaniament pentru constituirea unei reţele Pan-Europene de transport.

Reţelele TEN şi TINA sunt reprezentate în cartograme.

♦ Coridoarele Pan-Europene de Transport (Creta 1994 / Helsinki 1997)

Conceptul unui Parteneriat Investiţional Pan-European pentru Infrastructura de Transport, promovează asigurarea tuturor componentelor necesare pentru o viitoare Reţea Pan-Europeană de Transport pe teritoriul Uniunii Europene, în ţările candidate la aderare, Noile State Independente (NIS), până dincolo de acestea.

Pe parcursul celor trei conferinţe Pan-Europene pe probleme de transport (ultima a avut loc în iunie 1997 la Helsinki) au fost definite 10 coridoare multimodale de transport, care au constituit fundamentul pentru constituirea reţelei de bază pentru Reţeaua Trans-Europeană de Transport – Est (procesul TINA). Acest concept a fost întregit cu cele 4 Arii Pan-Europene de Transport (PETrAs), care cuprind în principal regiuni maritime interconectate.

Page 13: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

7

Cele 10 coridoare multimodale de transport sunt: I. Helsinki – Talin – Riga – Kaunas – Varşovia cu ramură spre Riga – Kaliningrad

– Gdansk II. Berlin – Varşovia – Minsk – Moscova III. Berlin – Dresda – Wroclaw – Katowice – Cracovia – Lwow – Kiev IV. Dresda / Nürnberg – Praga – Viena / Bratislava – Györ – Budapesta – Arad –

Constanţa cu ramură spre Timişoara – Craiova – Calafat – Sofia – Salonic şi spre Plovdiv – Istambul

V. Veneţia – Trieste – Budapesta – Lwow cu ramuri spre Rijeka şi spre Ploce /şi Sarajevo

VI. Gdansk – Varsovia – Zilina cu ramuri spre Katowice – Ostrava VII. Dunărea, din Germania până în România cu căile navigabile conexe VIII. Durres – Varna IX. Helsinki – Alexandroupolis cu ramuri spre Odessa şi spre Kaliningrad X. Salzburg – Salonic. - Monitorizarea “Statutului Coridoarelor Pan-Europene de transport şi a zonelor”

Reţeaua Pan-Europeană de Transport, s-a conturat pe parcursul a trei conferinţe specifice. Conferinţa din 1991 de la Praga a lansat un concept pentru infrastructura de transport, care a devenit conceptul coridorului.

La a doua conferinţă de la Creta din 1994 statele vest europene, cele din centrul şi estul Europei au identificat nouă coridoare de transport pe distanţe lungi ca fiind prioritare pentru dezvoltarea infrastructurii.

La a treia conferinţă, din iunie 1997, a fost adăugat un nou coridor – al zecelea – şi zonele de transport Pan-Europene pentru bazine maritime.

Coridoarele multimodale, au o lungime totală de aproximativ 48.000 km, din care 25.000 km sunt reţele de căi ferate şi 23.000 km sunt reţele rutiere. Conectarea intemodală este asigurată de aeroporturi, porturi fluviale şi maritime şi terminale majore.

Dezvoltarea Coridoarelor Trebuie să aibă loc în concordanţă cu orientările comunitare pentru dezvoltarea reţelei de transport pan-europene.

Reţeaua de transport pan-europeană se constituie din următoarele componente: • Reţeaua de transport Trans-Europeană (TEN) pe teritoriul UE; • Reţeaua de infrastructuri pentru transport TINA (în ţările candidate la aderare); • Cele 10 coridoare Pan-Europene de transport multimodal; • Patru arii de transport Pan-Europene (PETrAs); • Legăturile Euro-Asiatice, în special TRACECA (Transport Corridor Europe –

Caucasus Asia).

România este străbătută de următoarele coridoare Pan-Europene – (conform TINA Raport Final – Viena, 1999).

Coridoare rutiere

▪ IV - Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Lehliu – Feteşti – Cernavodă – Constanţa – Agigea cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş – Orşova – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat (reprezentat în cartogramă)

▪ IX - Albiţa – Mărăşeşti – Buzău – Bucureşti (reprezentat în cartogramă)

Page 14: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 1

Page 15: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 2

Page 16: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 3

Page 17: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 4

Page 18: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 5

Page 19: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 6

Page 20: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 7

Page 21: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

8

Coridoare feroviare:

▪ IV - Curtici – Arad – Simeria – Vinţu de Jos – Alba Iulia – Coşaliu – Copşa Mică – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Feteşti – Medgidia – Constanţa – cu ramura de la Arad spre Timişoara – Caransebeş – Drobeta Turnu Severin – Strehaia – Craiova – Calafat (reprezentat în cartogramă)

▪ IX - Ungheni – Cristeşti Jijia – Iaşi – Paşcani – Bacău – Adjud – Mărăşeşti – Focşani – Buzău – Ploieşti – Bucureşti – Videle – Giurgiu (reprezentat în cartogramă)

Coridorul VII – Dunărea de la Baziaş – Cernavodă Port – Brăila Port la Sulina Port cu o ramură spre Cernavodă Port – Poarta Albă – Constanţa Port şi o altă ramură spre Poarta Albă – Midia – Năvodari (reprezentat în cartogramă)

Judeţul Ilfov, împreună cu municipiul Bucureşti, se află la intersecţia a două coridoare de transport pan-europene, coridoarele rutiere şi feroviare IV şi IX, precum şi în proximitatea coridorului VII – Dunărea.

Sub acest aspect Capitala contribuie în mod hotărâtor la rolul internaţional al României ca legătură între Europa şi Asia, cât şi ca punct nodal între regiunea centrală şi cea de sud-est europeană, implicând astfel şi judeţul Ilfov.

3.1.2. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

Conform Legii nr. 350/2001, P.A.T.N. reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru întregul teritoriu al ţării şi este compus din secţiuni specializate.

Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional şi ale secţiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului, care le detaliază.

Până în prezent au fost elaborate următoarele secţiuni: • Secţiunea I – Căi de comunicaţie, aprobată prin Legea nr. 71/1996; • Secţiunea a II-a – Apa, aprobată prin Legea nr. 171/1997; • Secţiunea a III-a – Zone protejate, aprobată prin Legea nr. 5/2000; • Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, aprobată prin Legea nr. 351/2001; • Secţiunea a V-a – Zone de risc natural, aprobată prin Legea nr. 575/2001.

Judeţul Ilfov, datorită poziţiei sale, beneficiază în mare măsură de prevederile înscrise în secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional şi se află la intersecţia coridoarelor Pan-Europene de transport, conform Reţelei de infrastructuri pentru transport – TINA – din ţările candidate la aderare (Raport final – Viena 1999).

• Lucrări şi măsuri prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional care interesează teritoriul judeţean Ilfov

A) Secţiunea I – Căi de comunicaţie

Dezvoltarea reţelei de căi rutiere

1. Autostrăzi - Bucureşti – Piteşti, coridorul IV; - Bucureşti – Constanţa, coridorul IV – în execuţie; - Bucureşti – Giurgiu, coridorul IX; - Centură Bucureşti; - Bucureşti – Braşov, ramură coridor IV;

Page 22: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 8

Page 23: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

9

- Bucureşti – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj – Timişoara – Moraviţa; - Bucureşti – Focşani – Roman – Suceava – Siret, coridorul IX;

2. Drum expres

- Bucureşti – Alexandria – Turnu Măgurele.

Dezvoltarea reţelei de căi ferate

1. Linii cu viteză mare pe trasee existente şi noi: - Bucureşti – Craiova; - Bucureşti – Constanţa (traseu nou), coridorul IV; - Bucureşti – Braşov, coridorul IV, parţial coridorul IX; - Bucureşti – Făurei – Galaţi.

2. Linii cu viteză sporită pe trasee existente şi noi: - Bucureşti – Giurgiu, coridorul IX; - Bucureşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Arad – Curtici, parţial coridorul IV; - Bucureşti Nord – Aeroportul Băneasa – Aeroportul Otopeni.

Dezvoltarea reţelei de căi aeriene

Lucrări de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de protecţie a navigaţiei aeriene şi de deservire în aeroporturile existente:

- Bucureşti – Otopeni; - Bucureşti – Băneasa.

B) Secţiunea a II-a – Apa

1. Apa pentru populaţie

a) Aducţiuni importante, cu debite peste 0,1 m3/s, pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă

* Aducţiunea Potlogi – Bucureşti - Denumirea prizei de apă – freatic zona Potlogi; - Lungimea aducţiunii – 40 km; - Debitul preconizat – 2,0 m3/s; - Localităţi importante alimentate cu apă – Municipiul Bucureşti.

* Aducţiunea Călugăreni – Bucureşti - Denumirea prizei de apă – acvifer de adâncime zona Călugăreni; - Lungimea aducţiunii – 25 km; - Debitul preconizat – 1,5 m3/s; - Localităţi importante alimentate cu apă – Municipiul Bucureşti.

b) Lucrări hidroedilitare de reabilitare şi dezvoltare în municipii şi oraşe.

Zone cu disfuncţionalităţi mari în alimentarea cu apă şi/sau canalizare a municipiilor şi oraşelor, care necesită lucrări hidrotehnice de reabilitare şi dezvoltare.

Oraşul Buftea: 19.584 locuitori la 1.01.1996

* Alimentări cu apă - Majorare debite la captare – tratare; - Majorare capacitate de compensare, înmagazinare; - Reabilitarea reţelei de distribuţie; - Extindere reţea de distribuţie.

Page 24: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 9

Page 25: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

10

* Canalizări - Reabilitarea reţelei de canalizare; - Extinderea reţelei de canalizare; - Colector Buftea – Bucureşti.

2. Apa pentru industrie

Zone cu resurse de apă poluate de industrie, care necesită măsuri de reabilitare: - Municipiul Bucureşti – centre S = 190.000 ha - Municipiul Bucureşti – nord-est S = 4.000 ha

3. Apa pentru irigaţii

a) Suprafeţe amenajate cu lucrări de irigaţii, în sisteme de peste 1.000 ha, propuse pentru reabilitarea prioritară (pe termen scurt şi mediu)

Judeţul ILFOV - Bragadiru – Jilava 5.338 ha - Buftea – Căciulaţi 10.208 ha - Otopeni – Căldăruşani 3.531 ha - Berceni – Vidra – Frumuşani 9.260 ha

b) Suprafeţe amenajate cu lucrări de desecare-drenaj, în soisteme de peste 1.000 ha, propuse pentru reabilitare prioritară (pe termen scurt şi mediu)

Judeţul ILFOV - Berceni – Vidra – Frumuşani 2.011 ha - Bragadiru – Jilava 4.530 ha - Mostiştea 5.681 ha

c) Suprafeţe amenajate cu lucrări de desecare-drenaj, în sistem de peste 1.000 ha, propuse pentru reabilitarea ulterioară (pe termen lung).

Judeţul ILFOV

- Nord Bucureşti 38.600 ha

Factori endogeni

În ceea ce priveşte evoluţia anterioară a teritoriului judeţului Ilfov se constată că în perioada interbelică, respectiv anul 1937, judeţul avea o suprafaţă de 5.176 kmp, un număr de 10 plăşi, 2 oraşe şi 419 sate.

În urma Legii nr. 5/1950, când au fost desfiinţate vechile judeţe, teritoriul judeţului Ilfov a fost integrat în cadrul Regiunii Bucureşti.

Prin Legea nr. 2/1968, judeţul a fost reînfiinţat, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti. Sub această formă a evoluat până în 23 ianuarie 1981, când, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15, judeţul a fost desfiinţat, o parte din el rămânând sub administrarea municipiului Bucureşti ca un sector de sine stătător, numit Sectorul Agricol Ilfov, cu reşedinţa la Baloteşti, având în componenţa sa 1 oraş, 26 comune şi 73 sate.

În 1996, ca urmare a Legii nr. 24 din 12 aprilie, statutul de Sector Agricol a fost înlocuit cu acela de Judeţ, iar în urma aplicării Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţului, fiind cel mai mic judeţ, din toate cele 41 judeţe ale ţării.

Page 26: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

11

3.2. STRUCTURA TERITORIULUI

3.2.1. Localizarea geografică, cadrul administrativ teritorial

Teritoriul administrativ al judeţului Ilfov este situat în sud-estul ţării, cuprinzând în interiorul său, sub forma unei enclave, teritoriul administrativ al Capitalei.

Judeţele învecinate sunt: Prahova în nord, Ialomiţa şi Călăraşi în est, Giurgiu în sud şi sud-vest şi Dâmboviţa în vest.

Este traversat de meridianul de 260 (vest de comuna Măgurele) şi de paralela de 44030’ aproximativ pe linia mediană (nord de comuna Găneasa).

3.2.2. Cadrul natural / mediul

▪ Geologia

Fundamentul este alcătuit din formaţiuni cristaline proterozoice. Peste el s-a dezvoltat un sedimentar vechi (paleozoic şi mezozoic) alcătuit din calcare, argile, dolomite, marne, marnocalcare şi gresii. Sedimentarul neozoic este în mod deosebit marnos în prima parte şi argilo-nisipos în a doua. Depozitele de la suprafaţă aparţin în întregime cuaternarului. Cea mai mare răspândire o au depozitele de pietrişuri, nisipuri cu argile în bază, aşa numitele “strate de Frăteşti”, peste care urmează un complex marnos, apar nisipuri, pietrişuri şi depozite loessoide.

▪ Relieful

Teritoriul judeţului se suprapune peste părţi din Câmpia Vlăsiei: Câmpia Snagovului, Câmpia Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Câmpia Câlnăului şi Lunca Argeş – Sabar.

Ca forme de relief, în acest spaţiu se evidenţiază: - câmpurile largi de 4 – 8 km, reprezentând formele cele mai înalte (100 – 120 m); - culoarele de vale cu albii minore, lunci şi terase joase; - văiug înguste şi puţin adâncite, multe transformate în şiraguri de lacuri; - microrelief de crovuri, albii părăsite etc.

Relieful relativ monoton, cu energie, fragmentare şi pante reduse, nu favorizează desfăşurarea unui număr mare de procese de degradare a terenurilor. Cu toate acestea, ca fenomene naturale cu efecte negative sunt de avut în atenţie şi de combătut: excesul de umiditate, băltirile, spălarea în suprafaţă, şiroirile, eroziunile de maluri şi inundaţiile.

▪ Solurile

Diversele tipuri de soluri, au o răspândire neuniformă, în funcţie de evoluţie şi formele de relief. Cea mai mare răspândire o au solurile brun-roşcate de pădure şi cernoziomurile dezvoltate pe loessurile care acoperă câmpiile: sunt soluri fertile deosebit de favorabile culturilor agricole.

Solurile formate de depozitele aluvionare din luncile râurilor, oferă condiţii optime culturii legumelor şi a plantelor furajere, de exemplu, lunca Argeş – Sabar, având tradiţie în asigurarea aprovizionării Capitalei cu produse agro-alimentare.

Page 27: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 10

Page 28: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

12

▪ Hidrologia

Apele de pe teritoriul judeţului se încadrează în trei mari categorii: - apele curgătoare, având curs permanent sau temporar; - apele stătătoare, a căror geneză poate fi naturală sau artificială; - apele subterane.

Reţeaua hidrografică aparţine în cea mai mare parte bazinelor Ialomiţei şi Argeşului, bazinul hidrografic al Mostiştei fiind prezent numai prin partea sa superioară.

Principalele văi care fragmentează întinsa zonă de câmpie sunt, de la nord spre sud: - Valea Ialomiţei, care a creat o luncă cu lăţimi de 1.500 m; - Valea Bălteni pe care s-a format limanul fluvial cunoscut sub diverse denumiri

(Bălteni, Ţigăneşti, Scrovişte, Mănăstirii); - Valea Snagovului pe care s-a format cel mai întins lac natural din această parte a

ţării; - Văile Vlăsia şi Cociovaliştea care la confluenţă formează de asemenea un întins

liman fluviatie – lacul Căldăruşani; - Valea Mostiştei (cursul superior); - Valea Pasărea, care confluează cu Dâmboviţa în afara limitei judeţului; - Valea Colentinei, care după ce traversează şi partea de nord a Bucureştiului,

confluează cu Dâmboviţa la Bălăceanca; - Valea Dâmboviţei care traversează în diagonală şi municipiul Bucureşti şi

confluează cu Argeşul la Budeşti (jud. Călăraşi); - Lunca Argeş – Sabar – Ciorogârla cu lăţimi variabile între 4 – 7 km.

Din punct de vedere al reţelei de lacuri, teritoriul judeţului se înscrie printre zonele cu mare densitate de lacuri şi bălţi. Cele mai întinse lacuri sunt situate în nord: Snagov (575 ha), Căldăruşani (224 ha), Scroviştea (135 ha) şi oferă mari posibilităţi pentru organizarea zonelor de agrement, sporturi nautice, pescuit sportiv etc.

Lacurile de acumulare realizate pe aproape toate cursurile permanente, în scopul regularizării cursului şi a menţinerii în tot timpul anului a unui însemnat volum de apă, au mare însemnătate şi pentru îmbunătăţirea topoclimei.

Apele freatice, ca resursă naturală, sunt disponibile în principal în arelalele: lunca Argeşului, luncile şi traseele văilor. Stratele acvifere de suprafaţă şi cele de adâncime (250 - 300 m) constituie importante surse pentru asigurarea alimentării cu apă a localităţilor şi activităţilor economice.

▪ Clima

Teritoriul judeţului aparţine ţinutului cu climă continentală în cadrul căreia principalele caracteristici se prezintă astfel:

- temperatura medie anuală: 10,50 C; - temperatura medie a lunii ianuarie: -2,50 C; - perioada medie a îngheţului: 95 – 100 zile; - temperatura medie a lunii iulie: 22,50 C; - precipitaţii medii anuale: 550 mm; - prima ninsoare: decada 20 – 30 noiembrie; - ultima ninsoare: decada 20 – 30 martie; - numărul mediu de zile cu stare de zăpadă: 50; - grosimea medie a stratului de zăpadă: 50 – 60 cm.

Page 29: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

13

În regimul vânturilor, pe întregul teritoriu, dominante sunt cele din direcţiile NE (22 – 23 %), urmate de cele din SV (8 – 14 %). Direcţiei NE îi revine şi cele mai mari viteze medii anuale (3,2 – 3,5 m/s), urmată de direcţia E (3,2 – 3,3 m/s).

Ceaţa este un fenomen meteo-climatic frecvent în acest spaţiu cu numeroase lacuri şi albii de râuri; anual se înregistrează 40 – 50 de zile cu ceaţă, cu deosebire în anotimpurile de tranziţie şi iarna.

▪ Vegetaţia

Cu excepţia pădurilor, celelalte componente ale vegetaţiei spontane sunt puţin prezente în peisajul natural, extinderea terenurilor agricole şi a celor construite, restrângând treptat aria lor. Vegetaţia spontană se mai păstrează în lungul văilor, în jurul lacurilor şi bălţilor, având o deosebită valoare pentru peisajul natural, căutat pentru recreere şi agrement.

În ceea ce priveşte pădurile, acestea sunt reprezentate prin specii de silvostepă (stejar brumăriu, arţar tătărăsc, stejar pufos), dar mai ales prin specii din zona pădurilor de foioase (stejar, cer, gârniţă, ulm, jugastru, etc.).

▪ Fauna

Fauna este prezentă în mod deosebit, prin specii aclimatizate cum sunt căpriorul şi fazanul.

Fauna acvatică prezintă o varietate de peşti, dintre care unii valoroşi precum crapul.

▪ Resursele solului

Judeţul Ilfov dispune de un ridicat potenţial natural, fapt reflectat de datele privind fondul funciar.

Condiţiile de sol fertil şi slab fragmentat al câmpiei, au favorizat o largă utilizare în agricultură a resurselor de sol.

Din suprafaţa totală a judeţului de 158.300 ha, 70,3 % (111.288 ha) reprezintă fondul funciar agricol, 15,8 % (25.018 ha) păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, 3,6 % (5.797 ha) ape şi 10,3 % (16.197 ha) alte suprafeţe (respectiv drumuri, curţi-construcţii, neproductiv).

Fondul funciar agricol, are următoarea structură şi pondere: - arabil: 105.040 ha – 94,3 %; - păşuni: 2.153 ha – 2,0 %; - vii: 2.110 ha – 1,9 %; - livezi, grădini: 198,5 ha – 1,8 %.

Fondul funciar forestier (25.018 ha) prezintă următoarele caracteristici: - pădurile sunt concentrate în deosebi în partea de nord-est a judeţului, unde gradul

de împădurire atinge procente de 35 – 45 % din suprafaţă; - partea centrală a judeţului şi partea de sud sunt zonele cele mai deficitare în păduri; - zonarea funcţională a pădurilor pune în evidenţă faptul că toate pădurile sunt

incluse în grupa I, respectiv păduri cu funcţia specială de protecţie, care condiţionează păstrarea echilibrului ecologic, ca şi păstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes economic, social sau ştiinţific.

Page 30: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

14

▪ Resursele subsolului

Pe teritoriul judeţului au fost identificate şi puse în exploatare unele resurse fosile şi roci cum sunt:

- petrol şi gaze: Periş, Bălăceanca, Berceni, Popeşti Leordeni, Bragadiru; - petrol: Căţelu, Jilava, Dumitrana, Domneşti; - gaze: Moara Vlăsiei, Pasărea, Cozieni, Copăceni; - argile comune: Buftea, Pantelimon; - nisipuri şi pietrişuri: Grădiştea, Brăneşti; în toate luncile de râu şi pe terase există

exploatări mici, pentru necesităţile locale.

▪ Resursele de apă

Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor judeţului Ilfov şi pentru celelalte categorii de folosinţe sunt atât apele de suprafaţă cât şi cele subterane.

Apa de suprafaţă este stocată în lacuri de acumulare care la nivelul întregului judeţ are un volum total de 213,95 mil.mc.

Debitul de apă subterană realizat în prezent prin captările de apă subterană, la nivelul întregului judeţ este de 91,0 mil.mc./an.

Principalele cursuri de apă de pe teritoriul judeţului sunt: - Argeşul cu un debit mediu multianul de 38,5 mc/s la postul hidrometric Malul Spart

şi 63,1 mc./s la vărsare; - Dâmboviţa, afluent al Argeşului, cu un debit mediu anual de 17,0 mc/s la ieşirea din

judeţ; - Colentina, afluent al Dâmboviţei, cu un debit mediu multianual de circa 0,63 mc/s

la postul hidrometric Colacul; - Ialomiţa cu un debit mediu multianual de 13,5 mc/s la intrarea în judeţ şi 14,5 mc/s

la ieşirea din judeţ.

Apele subterane cele mai importante sunt localizate în aluviunile de luncă ale râurilor Ialomiţa, Argeş şi Dâmboviţa, cantonate la adâncimi cuprinse între 1,6 m, dar care sunt oscilante în funcţie de nivelul apei râurilor.

A doua categorie, formaţiunile acvifere de adâncime sunt întâlnite în stratele de Frăteşti la adâncimi cuprinse între 60 – 300 m.

Formaţiunile acvifere freatice sunt expuse poluării cauzate în principal de lipsa sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate, la care se adaugă poluarea cu diverse substanţe (fertilizanţi, pesticide, produse petroliere, etc.).

▪ Resursele balneare

Rezerve de ape minerale cu un important potenţial geotermal au fost evidenţiate prin foraje, atât în împrejurimile Bucureştiului cât şi teritoriul mai îndepărtat. Valoarea terapeutică a acestora este certă, ele putând fi utilizate în tratarea unor game largi de afecţiuni.

Sondajele au evidenţiat astfel de ape în zona de nord a Bucureştiului, la Snagov, Baloteşti, Periş, Mânăstirea Căldăruşani şi zona cuprinsă între Măgurele şi Dumitrana.

Page 31: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

15

▪ Zone expuse la riscuri naturale

Condiţiile geologice şi fizico-geografice specifice zonei din care face parte şi judeţul Ilfov permit apariţia unor fenomene naturale de risc.

Inundaţii

Teritoriul judeţean a fost afectat în ultimii 20 de ani de fenomenul de inundaţii cauzat de revărsarea cursurilor de apă. De asemenea există areale în teritoriu, vulnerabile la acest fenomen. Acestea sunt mult mai întinse în raport cu arealele afectate de acest fenomen.

Zonele afectate de inundaţii se găsesc în teritoriul comunelor: Clinceni, Ciorogârla, Ciolpani, Chiajna, Bragadiru, Măgurele, Gruiu, Nuci şi cel al oraşului Buftea.

Cauzele care au favorizat producerea fenomenului sunt naturale: ploi locale cu debit foarte mare, depăşirea cotelor de inundare şi eroziuni de maluri.

Neîntreţinerea lucrărilor existente de apărare împotriva inundaţiilor, neîntreţinerea secţiunii de curgere a albiilor râurilor, creşterea necontrolată a vegetaţiei în albia majoră a râurilor, depozitarea deşeurilor menajere în albiile râurilor sunt principalele cauze antropice care au favorizat producerea inundaţiilor.

Obiectivele afectate sunt în principal gospodăriile locuitorilor, obiectivele sociale şi economice din localităţi, infrastructura tehnică a teritoriului (drumuri, căi ferate, trame de străzi, reţele pentru alimentarea cu apă potabilă, energie electrică etc.) precum şi diverse lucrări situate pe cursul apelor (lucrări hodrotehnice, poduri, podeţe). Pagube importate s-au produs şi prin inundarea suprafeţelor de teren intra şi extravilan.

Un aspect nefavorabil în teritoriul judeţean îl reprezintă vulnerabilitatea la inundaţii. Această vulnerabilitate este favorizată de lipsa lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor pe unele sectoare de râuri, de neîntreţinerea lucrărilor existente după producerea inundaţiilor precum şi de depozitarea necontrolată a diverselor materiale în albiile râurilor.

De asemenea pot exista zone în care vulnerabilitatea la inundaţii să fie dată chiar de lucrările de combatere a acestui fenomen, în special lucrările de îndiguire.

Comunele al căror teritoriu este vulnerabil la inundaţii sunt: Dărăşti – Ilfov, Dascălu, Corbeanca, Chitila, Cernica, Brăneşti, Baloteşti, Afumaţi, Moara Vlăsiei, Jilava, Grădiştea, Găneasa, Glina, Dragomireşti-Vale, Domneşti, Dobroieşti, Voluntari, Tunari, Ştefăneştii de Jos, Petrechioaia, Perişi, Popeşti Leordeni, Pantelimon, Mogoşoaia.

Alunecări de teren

Datorită faptului că teritoriul judeţului se suprapune peste o zonă exclusiv de câmpie, nu s-au înregistrat fenomene de alunecări de teren, frecvenţa manifestărilor legate de acest factor de risc fiind neglijabilă.

Zonarea seismică

Din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR – 11100 – 93), teritoriul judeţului Ilfov este inclus în zona de intensitate seismică 81 – cu perioada medie de revenire de circa 50 de ani.

În ceea ce priveşte coeficientul seismic Ks, judeţul Ilfov acoperă o zonă în care acest coeficient înregistrează valoarea –0,20 (conform Normativ P 100 – 92).

Din punct de vedere al valorii perioadei de colţ Tc (conform Normativ P 100 – 92), teritoriul judeţului este amplasat în zona cu Tc –1,5 sec.

Page 32: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

16

Secţiunea a V-a – Zone de risc natural

1. Cutremure de pământ

Teritoriul judeţului Ilfov se încadrează în zona de intensitate seismică 81 pe scara MSK şi perioada medie de revenire cca. 50 ani.

2. Inundaţii

Unităţi administrativ-teritoriale afectate de inundaţii, datorate revărsării unui curs de apă sunt: - Ciolpani pe râul Ialomiţa; - Gruiu pe râul Ialomiţa; - Nuci pe râul Ialomiţa; - Buftea pe râul Colentina; - Ciorogârla pe râul Sabar şi afluentul său Ciorogârla; - Clinceni pe râul Ciorogârla; - Bragadiru pe râul Sabar şi afluentul său Ciorogârla; - Măgurele pe râul Sabar.

Principalul factor declanşator al inundaţiilor pe cursurile de apă îl reprezintă precipitaţiile îndelungate sau sub formă de averse. Cantitatea maximă de precipitaţii căzute în 24 de ore (în perioada 1901 – 1997) pe teritoriul judeţului Ilfov este de 100 – 150 mm în jumătatea sudică a acestuia, respectiv sub 100 mm în partea de nord.

3.Alunecări de teren

Macrozonarea teritoriului naţional din punct de vedere al riscului la alunecările de teren evidenţiază faptul că în judeţul Ilfov potenţial de producere a alunecărilor este scăzut, iar probabilitatea de alunecare este “practic zero” în centrul, sudul şi estul judeţului, fiind foarte redusă în partea de vest şi nord-vest.

Zone expuse la riscuri tehnologice

Valorile privind nivelul radioactivităţii mediului, înregistrate în decursul anului 2002 s-au situat sub valorile limitelor de atenţionare – avertizare – alarmare, corespunzătoare fiecărui factor de mediu în parte.

În judeţul Ilfov se desfăşoară activităţi de cercetare şi producţie care include produse radioactive.

Aceste obiective cu potenţial ridicat de poluare radioactivă a mediului sunt: • Platforma Măgurele respectiv Institutul de Fizică Atomică; • Institutul pentru Metale Rare şi Radioactive (Compania Naţională a Uraniului –

Sucursala Bucureşti) situată la circa 2 km de localitatea Măgurele; • Institutul de Metale Neferoase şi Rare situat în comuna Pantelimon.

▪ Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului

Principala sursă generatoare de noxe atmosferice sunt localităţile limitrofe Capitalei, care concentrează o mare diversitate de activităţi.

Sursele de poluare ale atmosferei sunt surse fixe situate pe marile platformelor industriale, dar şi din Capitală, precum şi surse mobile, respectiv autovehicule, înscrise în circulaţia rutieră în special de-a lungul marilor artere.

Page 33: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 11

Page 34: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

17

Obiectivele industriale sunt concentrate în şase zone şi concentrează agenţi economici cu diferite profiluri:

1. Zona Pantelimon – metalurgie neferoasă; 2. Zona Glina – făini proteice; 3. Zona Jilava – procesare cauciuc, betoniere, tăbăcărie, topitorie; 4. Zona Popeşti Leordeni – procesare cauciuc, topitorie, prelucrare lemn, platforme

deşeuri; 5. Zona Voluntari – componente electronice, tratarea şi acoperirea metalelor, staţie

betoane; 6. Zona Buftea – Chitila – materiale de construcţie, prelucrare lemn.

Gama substanţelor evacuate în atmosferă din procesele tehnologice este foarte variată: oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon, dioxid de carbon, metan, pulberi în suspensie, metale grele etc.

În prezent, o parte din aceste întreprinderi au o activitate economică redusă, dar rămân în continuare surse potenţial poluante. În cadrul acestor platforme au apărut numeroase firme mici, cu profiluri extrem de variate, care au şi ele un aport la poluarea atmosferei şi nu numai.

Inspectoratul de Protecţie a Mediului Ilfov nu deţine o reţea de monitoring a aerului.

Pentru zona Pantelimon (S.C. Acumulatorul S.A. şi S.C. Neferal S.A.) supravegherea poluării aerului este realizată de către Inspectoratul de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.

În anul 2002 s-au prelevat şi analizat probe de aer pentru noxele: pulberi în suspensie, SO2, NO2 şi Pb din zona Pantelimon (S.C. Acumulatorul S.A. şi S.C. Neferal S.A.), fiind cea mai susceptibilă în poluarea aerului.

Pentru indicatorul “pulberi în suspensie” în perioada 1998 – 2002 se constată depăşirea concentraţiilor maxime admise (CMA) faţă de concentraţia medie, cu o frecvenţă a depăşirilor după cum urmează: anul 1998 – 11,23 %, anul 1999 – 16,33 %, anul 2000 – 22,38 %, anul 2001 – 27,40 % şi anul 2002 – 18,08 %.

Pentru poluantul SO2, concentraţiile medii anuale înregistrate în aceeaşi perioadă, pun în evidenţă faptul că valorile măsurate nu depăşesc CMA.

În ceea ce priveşte indicatorul NO2, frecvenţa depăşirilor concentraţiilor medii faţă de CMA este următoarea: anul 1998 – 13,59 %, anul 1999 – 21,94 %, anul 2000 – 16,67 %, anul 2001 – 7,21 % şi anul 2002 – 0,0 %.

În ceea ce priveşte Pb, care se determină din pulberile în suspensie, prelevările efectuare pentru anul 2002 au fost insuficiente pentru o prelucrare statistică.

Cu privire la calitatea aerului se apreciază că tendinţa generală este de reducere a poluării, prin restrângerea activităţii marilor agenţi economici, inclusiv închiderea unor secţii (S.C. “Neferal” S.A., S.C. “Acumulatorul” S.A., S.C. “Arteca” S.A., “Microelectrica” S.A. etc.), modernizarea unor procese tehnologice (S.C. “Protan” S.A., S.C. “Danubiana” S.A., I.M.N.R. etc.), dar şi dezvoltarea legislaţiei în domeniu şi aplicarea în teritoriu a dispoziţiilor legale în vigoare.

Calitatea apei

Poluarea apelor din judeţul Ilfov are cauze multiple şi se datorează în principal următoarelor activităţi:

• activităţi industriale şi de gospodărie comunală în urma cărora datorită exploatării necorespunzătoare a staţiilor de epurare sau a lipsei lor, sunt deversate în emisarii naturali, odată cu apele uzate şi o mare diversitate de noxe;

Page 35: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

18

• fermele agrozootehnice, lipsite de staţii de epurare sau cu staţii de epurare depăşite în privinţa calităţii, scoase parţial sau total din funcţiune etc.;

• depozitele de deşeuri industriale şi menajere neamenajate corespunzător şi neautorizate, constituind o sursă de poluare atât a apelor de suprafaţă cât şi a apelor subterane;

• metode agrochimice necorespunzătoare prin folosirea în exces a pesticidelor şi fertilizanţilor în special înainte de anul 1989.

Se apreciază că în cele două bazine hidrografice Argeş şi Ialomiţa aferente judeţului Ilfov îşi deversează apele uzate un număr 56 surse de poluare.

Caracterizarea generală a epurării apelor la aceste surse de poluare este următoarea: • o sursă de poluare evacuează ape uzate care nu necesită epurare; • 2 surse de poluare evacuează ape uzate suficient epurate; • 45 surse de epurare evacuează ape uzate insuficient epurate, fie datorită exploatării

necorespunzătoare a staţiilor de epurare, fie datorită capacităţii sau modului de epurare depăşite;

• 8 surse de poluare evacuează ape uzate fără epurare.

Volumul total de ape uzate restituite este de 15.680.000 m3/an.

Din analizele efectuate rezultă că majoritatea indicatorilor de calitate a apelor evacuate au avut depăşiri faţă de valorile maxime admise conform normativelor de calitate a apelor uzate evacuate, dar în mod diferenţiat pentru fiecare dinte sursele de poluare.

Conform monitorizării calităţii apelor curgătoare de către S.G.A. Ilfov – Bucureşti, situaţia lungimii tronsoanelor de râu repartizate pe categorii de calitate generală în anul 2002 a fost următoarea:

• în bazinul hidrografic Argeş (râurile Argeş, Dâmboviţa şi Colentina) lungimea totală controlată a fost de 164 km repartizaţi astfel: 132 km categoria I şi 32 km categoria “degradat” datorită evacuării apelor uzate neepurate provenite din canalizarea municipiului Bucureşti în râul Dâmboviţa;

• în bazinul hidrografic Ialomiţa (râurile Ialomiţa, Vlăsia şi Cociovaliştea) lungimea totală controlată a fost de 57 km, din care 41 km categoria I şi 16 km categoria a II-a.

Calitatea apei lacurilor naturale şi de acumulare se prezintă astfel: - apele lacurilor de pe valea râului Colentina corespunde în general categoriilor I şi a

II-a, o caracteristică a acestor lacuri este valoarea ridicată a indicatorului fosfor, în perioada caldă a anului, când se înregistrează o explozie a vegetaţiei acvifere, respectiv eutrofizarea apei;

- apele lacurilor de pe valea Crevediei, corespunde în general categoriilor a II-a şi a III-a, fiind influenţate de evacuarea apelor uzate insuficient epurate de la complexul avicol Crevedia;

- apele lacurilor de pe valea Pasărea corespund în general categoriilor a II-a şi a III-a; - apele lacurilor de pe valea Şindriliţa corespund în general categoriei a III-a de

calitate; - apele de pe valea Saulei corespund în general categoriilor I şi a II-a; - apele lacurilor de pe valea Snagov şi a lacului Snagov se înscrie în general în

categoria I, cu câteva excepţii corespunzătoare categoriilor a II-a şi a III-a, pentru indicatorul fosfor concentraţia medie a depăşit limitele categoriei a III-a, iar din punct de vedere al gradului de traficitate îşi menţine caracterul eutrof;

- apele lacului Căldăruşani au aceleaşi caracteristice ca şi apele lacului Snagov.

Page 36: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

19

Calitatea apelor freatice – întruneşte în general, calităţile de potabilitate, cu câteva excepţii.

Valorile tuturor indicatorilor analizaţi se încadrează în limitele de admisibilitate, cu câteva excepţii unde se produc depăşiri CMA: zona Cernica, zona Dragomireşti, zona Bragadiru şi zona Jilava.

Calitatea solului

Poluarea şi degradarea solului este cauzată în principal de următoarele activităţi: • depuneri uscate şi umede din atmosferă, exemplu: S.C. Neferal S.A. şi S.C.

Acumulatorul S.A.; • deversări de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură; • depozitarea neadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri

neamenajate corespunzător; • chimizarea în exces a unor terenuri şi culturi agricole, practicată mai ales înainte de

anul 1989, dar cu remanaţă în sol; • exploatări de balast, argile, petrol şi gaze naturale.

În judeţul Ilfov au fost identificate următoarele terenuri poluate şi degradate: • circa 100 ha poluate cu metale grele şi SO2 în zonele de influenţă ale uzinelor

Neferal şi Acumulatorul; • circa 20 ha de teren unde au avut loc procese de distrugere a solului prin lucrări de

excavare în zona canalului Argeş; • suprafeţe mici poluate cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri

organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş, Jilava, Buftea; • poluarea cu plumb în zonele cu trafic rutier.

Dintre fenomenele de risc geomorfologic cele mai frecvente sunt tasările şi eroziunile de suprafaţă.

Tasarea a dus la crearea unor microdepresiuni (crovuri), unde ridicarea pânzei freatice a generat excesul de umiditate (câmpia Moviliţei, câmpia Câlnăului etc.).

Eroziunea de suprafaţă de intensitate slabă şi moderată se manifestă pe terenuri cu înclinare de 15 – 20 % (văile Cociovaliştea, Pasărea, Mostiştea, Vlăsia etc.).

Pe teritoriului judeţului Ilfov există un număr de 42 de depozite menajere a căror suprafaţă însumată este de circa 66,5 ha.

Caracteristicile acestor depozite menajere sunt următoarele: • majoritatea rampelor de gunoi (circa 80 %) sunt neamenajate, amplasate în locuri

improprii, în special pe marginea cursurilor de apă şi nu sunt delimitate; • restul de 20 % (Voluntari, Bragadiru, Buftea, Mogoşoaia, Ciolpani, Pantelimon,

Baloteşti), sunt rampe de gunoi comunale, ale căror amplasamente sunt delimitate, au acces controlat şi se execută lucrări de acoperire cu pământ sau deşeuri din demolări;

• nici una dintre rampele de gunoi existente pe teritoriul judeţului nu are autorizaţie de mediu.

Există două depozite ecologice pe teritoriul comunelor Glina şi Vidra, care preiau deşeurile colectate de pe teritoriul municipiului Bucureşti şi care au autorizaţie de mediu.

Page 37: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 12

Page 38: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

20

3.2.3. Patrimoniul natural şi construit

Patrimoniu natural

Zone naturale valoroase

Zonele naturale valoroase care necesită protecţie constituie un deziderat de importanţă vitală pentru păstrarea echilibrului ecologic pe teritoriul judeţului Ilfov, dar şi pe o arie mult mai mare.

Zonele naturale prin frumuseţea peisajului dar şi pentru valoarea lor ştiinţifică constituie şi un potenţial valoros pentru dezvoltarea turismului.

Protecţia şi conservarea naturii precum şi menţinerea echilibrului ecologic al acesteia reprezintă unul din principiile importante ale dezvoltării durabile.

În acest sens pe teritoriului judeţului Ilfov s-au identificat mai multe zone valoroase de patrimoniu natural care necesită instituirea unui regim special pentru protecţia lor.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a III-a – Zone protejate, reprezintă un prim demers legislativ prin care o serie de valori de patrimoniu natural sunt declarate zone naturale protejate. Ea prevede protecţia următoarelor zone naturale:

• pădurea Snagov – 10 ha • lacul Snagov – 100 ha

Declararea prin lege a acestor zone ca arii protejate constituie un prim pas în crearea unei reţele de arii naturale protejate în scopul garantării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.

Analiza situaţiei actuale din judeţul Ilfov prin natura, calitatea şi cantitatea bunurilor de patrimoniu natural, a permis identificarea mai multor arii, care prin asocierea unor elemente naturale valoroase, necesită instituirea unui regim de protecţie.

Au fost identificate următoarele zone naturale: • Pădurea Căldăruşani; • Pădurea Râioasa; • Zona naturală Scroviştea.

Pădurea Căldăruşani s-a constituit ca rezervaţie forestieră conform H.C.M. nr. 114/1954 şi reprezintă un rest al vechilor codri al Vlăsiei.

Este o pădure de tip şleau de câmpie care prin bogăţia apelor de suprafaţă, a mlaştinilor localizate pe vechile cursuri a creat un habitat deosebit de valoros atât floristic cât şi faunistic.

Pădurea Râioasa se încadrează în acelaşi tip de pădure şi este o rezervaţie floristică şi forestieră, înfiinţată în anul 1973 pentru ocrotirea speciei de brânduşă de primăvară (Crocus banaticus), specie rară în flora de câmpie. Are o suprafaţă de 54,8 ha.

Aceste două păduri constituie habitate naturale a căror conservare necesită declararea lor ca arii naturale protejate, în conformitate cu Legea nr. 462/2001.

Zona naturală Scroviştea reprezintă de asemenea un fragment de pădure, cu vegetaţie forestieră iniţială şi care a dobândit statul de zonă naturală protejată prin H.G. nr. 792/1990.

Patrimoniu construit

Datorită faptului că teritoriul actual al judeţului a fost una dintre cel mai vechi şi mai intense arii de populare din Câmpia Română, vestigiile arheologice se monumentele istorice sunt numeroase şi de mare valoare.

Page 39: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 13

Page 40: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

21

Dintre acestea se remarcă valorile de patrimoniu cultural de interes naţional incluse în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a Zone Protejate.

Monumente şi ansambluri de arhitectură: 1. Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Mogoşoaia 2. Ansamblul Mănăstirii Snagov.

Analiza situaţiei privind existenţa bunurilor de patrimoniu cultural construit atestate de specialişti ca monumente istorice la nivelul întregului judeţ a pus în evidenţă o concentrare şi o complexitate deosebită de astfel de bunuri, fapt care situează acest teritoriu printre cele mai importante ale ţării.

Din Lista monumentelor istorice din judeţul Ilfov, emisă de CIMEC – Centrul de Informatică şi Memorie Culturală, se poate constata existenţa unui număr foarte mare de monumente istorice, repartizate pe diferite categorii tipologice şi anume:

a) monumente şi situri arheologice – 127 poziţii b) monumente şi situri de arhitectură – 76 poziţii c) clădiri memoriale d) monumente şi ansambluri de artă plastică - 29 e) rezervaţii de arhitectură şi urbanism

Procentele pe categoriile de monumente istorice din “Lista monumentelor istorice din judeţul Ilfov” din totalul monumentelor pe ţară (fără municipiul Bucureşti), sunt următoarele:

Categorii de monumente România Ilfov % a) monumente şi situri istorice 3.924 127 3,2 b) monumente şi ansambluri de arhitectură 12.436 76 0,6 c) clădiri memoriale 291 - 0 d) monumente şi ansambluri de artă plastică 1.416 29 2,0 e) rezervaţii de arhitectură şi urbanism 394 - 0 TOTAL 17.892 232 1,3

Lista nu este refăcută în condiţiile cerute de Legea nr. 42/2001 pentru protejarea monumentelor istorice, în sensul încadrării monumentelor istorice în categorii.

Păstrarea şi punerea în valoare într-un mod corespunzător a acestor bunuri de

patrimoniu cultural construit este în acelaşi timp şi o problemă de amenajare responsabilă a teritoriului, modul de protejare al teritoriilor deţinătoare de astfel de valori fiind reglementat prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a Zone protejate.

Aceasta constituie cadrul legal prin care se stabilesc valorile culturale – monumentele istorice de valoare naţională excepţională – pentru care se declară instituirea de zone protejate care să contribuie în mod esenţial la păstrarea monumentelor istorice în integritatea lor ca bunuri de interes public şi a potenţialului estetic pe care acestea îl însumează.

3.2.4. Reţeaua de localităţi

Conform Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, cu modificările ulterioare, judeţul Ilfov prezintă următoarele componente administrative:

- 2 oraşe - 37 comune.

Page 41: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 14

Page 42: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

22

În alcătuirea acestor unităţi administrativ-teritoriale intră un număr de 103 localităţi, după cum urmează:

• 2 localităţi urbane (oraşele Buftea şi Otopeni); • 2 sate aparţinătoare oraşului Buftea (Buciumeni) şi oraşului Otopeni (Odăile); • 100 sate componente ale celor 37 de comune.

În această situaţie, la cele 2 localităţi urbane revin 100 de sate, indicatorul corespunzând mediei pe ţară care este de 50 sate la o localitate urbană.

Datorită suprafeţei reduse, judeţul se caracterizează prin densităţi superioare mediei pe ţară în privinţa numărului de localităţi urbane la 1000 kmp şi a numărului de sate la 100 kmp, indicatorii prezentând următoarele valori:

JUDEŢUL ILFOV ROMÂNIA Număr oraşe/1000 kmp 1,26 1,1 Număr sate/100 kmp 6,3 5,6

Oraşele Buftea şi Otopeni, incluse în mediul urban relativ recent, fac parte din categoria oraşelor mici şi sunt mai puţin populate, respectiv decât unele din satele reşedinţă de comună.

Spaţiul rural cuprinde 100 de sate organizate administrativ în 37 de comune, revenind în medie 2,7 sate/comună, mai puţin decât media pe ţară, care este de 4,9 sate/comună.

Din punct de vedere al mărimii, după numărul de locuitori, mai mult de jumătate din satele judeţului sunt sate relativ mari, având peste 1000 locuitori.

Gruparea satelor pe categorii de mărime relevă următoarea situaţie:

SATE LOCUITORI CATEGORII DE

MĂRIME Număr % Număr %

Peste 20.000 1 1 29.995 9,99 15.001 – 20.000 1 1 16.031 5,35 10.001 – 15.000 2 2 24.406 8.14 7.001 – 10.000 2 2 17.207 5,74 5.001 – 7.000 8 8 48.032 16,00 3.001 – 5.000 10 10 38.276 12,76 1.001 – 3.000 41 41 110.929 36,97 500 – 1.000 13 13 8.904 2,98 100 – 500 18 18 6.163 2,05 < 100 4 4 166 * TOTAL 100 100 300.109 100

Din prima categorie de mărime face parte localitatea Voluntari, cea mai mare localitate rurală din ţară, cu 29.995 locuitori.

Categoria localităţilor rurale cu peste 10.000 de locuitori include marile reşedinţe de comună din proximitatea Capitalei: Pantelimon (16.031 locuitori), Popeşti – Leordeni (15.114 locuitori), Chitila (11.292 locuitori).

Page 43: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 15

Page 44: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

23

Printre cele mai mici se înscriu 18 localităţi din penultima categorie (101 – 500 locuitori) şi cele 4 localităţi cu un număr mai mic de 100 locuitori, acestea fiind: Runcu (Dascălu) cu 18 locuitori (faţă de 89 locuitori în 1992) şi Vadu Anei (Brăneşti) cu 33 locuitori, ca expresii ale declinului şi stagnării zonelor rurale, dar şi Ordoreanu (Clinceni) cu 77 locuitori şi Buda (Cornetu) cu 38 locuitori, care au reapărut după 1992, când locuitorii din satele dezafectate au solicitat repunerea în posesie şi a început un proces de reconstrucţie a acestora, pe amplasamente apropiate de cele din trecut.

Datele privind dinamica mărimii localităţilor relevă unele aspecte ale evoluţiei populaţiei şi tendinţele demografice generatoare de probleme în unele dintre localităţile zonei.

Localităţile cu populaţie în creştere sensibilă în ultimul deceniu sunt, în general, cele mai mari reşedinţe de comună limitrofe Bucureştiului. Din inelul al doilea de comune, în această categorie se includ localităţile Baloteşti, 1 Decembrie, Cornetu, Corbeanca, Ştefăneştii de Jos ş.a.

Inelul al doilea şi al treilea de localităţi rurale se caracterizează în general prin creşteri moderate sau stagnare relativă a numărului de locuitori. Excepţie de la această situaţie o reprezintă unele sate reşedinţă de comună cu localizări diverse a căror populaţie este în scădere, în situaţii asemănătoare se află şi unele sate ale acestor comune, dar şi câteva sate ale comunelor în care satul reşedinţă are o evoluţie favorabilă.

În zonele periferice ale judeţului marea majoritate a localităţilor sunt relativ mici, cu tendinţe de scădere a populaţiei, unele chiar cu scădere puternică cum sunt: Creaţa, Surlari, Vadu Anei (în partea de est). Numeroase localităţi din această regiune periferică a judeţului prezintă de asemenea probleme privind structurile demografice.

Se poate constata că din cele 100 sate, un număr semnificativ prezintă probleme serioase în ceea ce priveşte structura lor demografică.

Suprafaţa cuprinsă în intravilanul localităţilor totalizează în prezent peste 11% din suprafaţa judeţului. Cele mai întinse suprafeţe intravilane sunt delimitate în Buftea, Voluntari, Brăneşti, Periş, Gruiu, Baloteşti, Pantelimon, Jilava, Popeşti-Leordeni, Vidra şi Snagov.

Se manifestă o tendinţă marcată de expansiune a suprafeţelor intravilane, presiunile exercitându-se în direcţia extinderii zonelor construibile de-a lungul drumurilor, în special naţionale şi judeţene, dar şi comunale, sau în vecinătatea unor zone cu valoare peisageră majoră – păduri şi, în particular, lacuri.

Din punct de vedere al profilului spaţial – funcţional, localităţile judeţului Ilfov aparţin spaţiului rural. Excepţiile sunt constituite de cele două localităţi declarate urbane, în care ponderea activităţilor industriale şi a serviciilor este întrucâtva mai mare. De altfel, oraşul Otopeni aparţine spaţiului economico-funcţional al Capitalei.

În măsura în care implantările industriale sau cele ţinând de sectorul cuaternar au intrat în declin după 1990, iar navetismul către industriile Capitalei s-a diminuat relativ, caracterul profund rural al aşezărilor din Ilfov s-a accentuat. Cu toate acestea, este remarcabil fenomenul de extindere incipientă, ca tendinţă parţial instabilă, de extindere a activităţilor comerciale şi de servicii în localităţile rurale, noile afaceri fiind înregistrate în special în localităţile reşedinţă de comună.

Acestea constituie în acelaşi timp, locaţiile pentru majoritatea covârşitoare a dotărilor şi echipărilor ţinând de infrastructura socială, ceea ce adânceşte disparităţile la scară microteritorială, în condiţiile unei accesibilităţi relativ reduse.

Page 45: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 16

Page 46: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

24

3.2.5. Infrastructuri tehnice

3.2.5.1. Gospodărirea apelor

Analiza gospodăririi apelor din judeţul Ilfov se bazează pe datele transmise de INHGA – Bucureşti, dar şi pe vechea documentaţie a amenajării teritoriului judeţului Ilfov, elaborată de URBANPROIECT în anul 2000.

Principalele caracteristici ale judeţului, din punct de vedere al gospodăririi apelor, evidenţiate din analiza documentaţiilor amintite sunt:

Bazinele hidrografice care se suprapun peste teritoriul judeţului sunt cele ale râurilor Argeş, Ialomiţa şi Dunăre (sub-bazinul Mostiştea). Reţeaua hidrografică se caracterizează prin prezenţa câtorva râuri mari care traversează judeţul:

Râul Argeş care traversează judeţul în partea de sud – sud-vest, având ca afluenţi principali râul Sabar – cu afluenţii Ciorogârla, Cacioc – şi râul Dâmboviţa – cu afluenţii Colentina, Pasărea şi Câlnău. În perioada anilor 1980 au început lucrările de regularizare a acestuia. În prezent apa râului este folosită pentru regularizarea debitelor unor lacuri din Bucureşti, pentru irigaţii şi pentru alimentarea cu apă a Bucureştiului.

Râul Dâmboviţa străbate teritoriul judeţului pe o lungime de aprox. 35 km. În mare majoritate acest traseu este regularizat, îndiguit şi casetat (pe teritoriul municipiului Bucureşti). Aceste lucrări de amenajare a cursului de apă au început din 1775 şi au continuat până în 1987. Debitul râului, în regim natural, este influenţat de derivaţia apelor mari către Ciorogârla (la Brezoaiele) de deversarea apelor din Bucureşti (cca. 500.000 m3/zi) şi de aportul lacurilor amenajate pe râul Colentina (afluent al Dâmboviţei). Lucrările de regularizare şi îndiguire ale râului precum şi amenajările pentru irigaţii executate în aval de Bucureşti, în anul 1956 au avut ca rezultat combaterea inundaţiilor pe aproximativ 5.000 ha de teren.

În ultimii ani în amonte de Bucureşti s-a realizat acumularea Lacul Morii cu un volum total de 19,62 mil. m3 având ca destinaţie irigaţii, energie, agrement şi apărare împotriva inundaţiilor.

Râul Ialomiţa care curge în partea de nord a judeţului pe o lungime de cca. 45 km. Afluenţii râului formează o salbă de lacuri naturale cu un valoros potenţial turistic.

Râul Colentina este principalul afluent al Dâmboviţei, transformat într-o salbă de lacuri amenajate în principal pentru agrement. Are o lungime de 80 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 636 km2.

De asemenea, pe teritoriul judeţului îşi au izvorul râurile Pasărea, Mostiştea, Câlnău, Cacioc, Ilfov, Vlăsia. Multe din aceste ape au curs semipermanent, secând în timpul verilor secetoase.

Principalele lacuri naturale sunt situate în bazinul hidrografic al râului Ialomiţa şi au următoarele caracteristici:

Lacul Snagov se află pe râul Snagov. Are un volum total de 22,50 mil. m3 şi o suprafaţă de 575 ha.

Lacul Căldăruşani se află pe râul Cociovaliştea. Are un volum total de 16,5 mil m3 şi o suprafaţă de 224 ha.

Resursa de apă subterană a judeţului este cantonată în:

Acviferul freatic

Acest orizont este principala sursă de apă a populaţiei situate în mediul rural. El este alimentat din precipitaţii sau din râuri.

Page 47: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

25

Adâncimea pânzei freatice variază între 5 – 20 m. Fluctuaţia nivelului apei freatice este dată de precipitaţiile atmosferice, de irigaţii (dacă este cazul) şi de nivelul apelor de suprafaţă (lacuri naturale sau amenajate).

Acest orizont este foarte vulnerabil la poluare şi în majoritate este poluat.

Principalii factori de poluare sunt: - reţele de canalizare ape uzate sparte; - conducte de transport produse petroliere; - activităţi gospodăreşti din localităţi; - irigarea şi chimizarea excesivă a terenurilor agricole.

Acviferul de medie adâncime

Acest orizont este prezent în tot judeţul. Adâncimea la care se întâlneşte variază între 60 – 80 m, în nordul judeţului şi 10 – 20 m în partea de sud. În zona Bucureştiului el este de cca. 30 – 50 m. Grosimea stratului variază între 2,5 şi 12,5 m.

În general, apa captată din acest orizont este potabilă, excepţie făcând zonele Moara Vlăsiei, Voluntari, Vidra cu depăşiri de substanţe organice şi zonele Afumaţi, Chitila, Ciolpani, Gruiu cu depăşiri de fier şi mangan.

Cea mai mare captare din acest orizont se face pentru alimentarea cu apă a oraşului Buftea (34 puţuri). Captări importante realizează şi societăţi comerciale.

Acviferul de adâncime

Adâncimea acestui orizont variază, în sens descrescător, de la nord la sud pe teritoriul judeţului. Astfel, în partea de nord se întâlneşte la adâncimi de 260 – 310 m (în zona oraşului Buftea), iar în sud la adâncimi de 30 – 50 m (în zona comunei 1 Decembrie).

În general apa este potabilă şi se înscrie în limitele de potabilitate admise sau admise excepţional.

Din documentaţii elaborate de PROED S.A. privind sursele subterane, debitul proiectat iniţial şi realizat în prezent de captările subterane existente este reprezentat astfel în teritoriul judeţului:

Nr. crt.

Captare Debit proiectat (l/s)

Debit realizat (l/s)

1 Bragadiru 580 500 2 Măgurele – RAGB 70 32 3 Măgurele – IFA 56 56 4 Buftea – RACGL 97 40 5 Buftea – RACGL 100 49 6 Buftea – IPILF 46 22 7 Jilava – Combinatul de cauciuc 90 90 8 Bucureşti – Danubiana 154 154 9 Bragadiru – Întrep. Spirt Drojdie 300 150 10 Popeşti Leordeni – Fabrica de carne 130 130 11 Bragadiru – Fabrica de ulei şi margarină 30 30 12 Bragadiru – Centrală termică 56 44 13 Copăcenii de Sus 120 117 14 Chitila – Industrial 50 48

TOTAL 1.879 1.462

Page 48: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

26

Datele prezentate sunt informative, urmând ca ele să se coreleze pe baza unor studii hidrogeologice recente.

Pentru corectarea informaţiilor cu privire la sursa de apă subterană se fac următoarele recomandări:

elaborarea unor documentaţii privind evaluarea cât mai corectă a capacităţii sursei subterane din zonă;

elaborarea unor studii de optimizare a exploatării captărilor cu deficit de apă captată;

evaluarea cât mai exactă a consumatorilor sursei de apă subterană.

Principalele lucrări hidrotehnice realizate pe teritoriul judeţului sunt:

1) Lacuri de acumulare, care au drept scop stocarea unor cantităţi însemnate de apă, necesară diverselor folosinţe.

Acestea sunt:

Nr. crt. Denumirea lacului Cursul de apă Vol. Total

mil. m3 Suprafaţa la NNR (ha)

Categoria de folosinţă

B.H. Argeş 1 L. Buftea Colentina 14,55 307 complexă 2 L. Buciumeni Colentina 2,00 36 complexă 3 L. Mogoşoaia Colentina 3,25 92 complexă 4 L. Chitila Colentina 1,30 39 irigaţii 5 L. Străuleşti Colentina 1,00 20 complexă 6 L. Griviţa Colentina 1,60 80 complexă 7 L. Băneasa Colentina 1,00 40 agrement 8 L. Herăstrău Colentina 2,70 77 agrement 9 L. Floreasca Colentina 1,85 70 agrement 10 L. Tei Colentina 2,60 80 agrement 11 L. Plumbuita Colentina 1,85 55 agrement 12 L. Fundeni Colentina 4,40 123 agrement 13 L. Pantelimon I Colentina 1,55 53 complexă 14 L. Pantelimon II Colentina 13,95 337 complexă 15 L. Cernica Colentina 8,76 301 complexă 16 L. Vadul Anei Pasărea 1,15 33 complexă 17 L. Mihăileşti Argeş 102,13 1.013 complexă 18 L. Morii Dâmboviţa 19,62 256 complexă B.H. Ialomiţa 19 Tâncăbeşti I Snagov 1,90 62 piscicultură 20 Tâncăbeşti II Snagov 1,10 30 piscicultură 21 Căciulaţi I – II Cociovaliştea 1,70 37 complexă 22 Căldăruşani Cociovaliştea 24,00 460 complexă

2) Derivaţii şi aducţiuni, care au drept scop distribuţia apei în zonele cu deficit al

surselor de apă precum şi derivarea surplusului de apă în cazul creşterii debitului râurilor, evitându-se astfel apariţia inundaţiilor.

Page 49: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

27

Principalele lucrări de acest gen, existente pe teritoriul judeţului sunt:

Nr. crt. Denumirea lucrării Amplasament

priză Locul de debuşare Lungimea (km)

Debitul tranzitat (m3/s)

1. Derivaţia Ogrezeni – Roşu R. Roşu St. tratare Roşu 19,5 8,0 2. Derivaţia Dragomireşti –

Chitila Derivaţia Ogrezeni – Roşu

Lacul Chitila 8,3 4,0

3. Aducţiunea Arcuda St. tratare Arcuda

Rezervoare Militari 18,0 14,0

4. Aducţiunea Bragadiru Captarea subt. Bragadiru

Rezervoare Militari 15,5 0,4

5. Aducţiunea Bucureşti Sud Nodul de distribuţie Bâcu

Staţia de pompare Sud

21,0 6,0

6. Aducţiunea Bucureşti Nord Nodul de distribuţie Bâcu

Staţia de pompare Nord

24,0 8,0

7. Derivaţia Ialomiţa – Balta Mănăstirii

Ialomiţa Balta Mănăstirii 3,0 -

3) Regularizări, îndiguiri sunt lucrări specifice pentru combaterea inundaţiilor.

La nivelul judeţului principalele lucrări sunt:

Nr. crt.

Denumirea lucrării

Cursul de apă

Lungime regularizare

(km)

Lungime îndiguire

(km) 1 Gruiu Ialomiţa 1 - 2 Lac Snagov Lac Snagov 2 - 3 Ac. Tâncăbeşti Snagov 2 - 4 Sitaru Cociovaliştea 2 - 5 Săftica Vlăsia 17 - 6 Tunari Pasărea 4,5 - 7 Ciorogârla Ciorogârla - 1,5 8 Măgurele Ciorogârla - 2 9 Domneşti Sabar - 4 10 Bragadiru Sabar - 4 11 Jilava I Sabar 2 - 12 Jilava II Sabar 2 - 13 Grădinari Argeş - 2 14 Ac. Mihăileşti – Grădiştea Argeş 24 - 15 Berceni – Jilava Cocioc 15 -

Apărarea populaţiei şi bunurilor materiale împotriva inundaţiilor nu se realizează numai

cu ajutorul îndiguirilor şi a lacurilor de acumulare temporare (nepermanente), ci şi prin realizarea lacurilor de acumulare permanente care au mai multe funcţiuni, printre care şi aceea de apărare împotriva inundaţiilor.

Page 50: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

28

Pe teritoriului judeţului astfel de lacuri sunt: - acumularea Buftea care are ca funcţiuni regularizarea debitelor de apă pe valea

râului Colentina şi atenuarea viitorilor prin pregolirea lacului. După viitura din 1975 barajul acumulării a fost pus într-o situaţie critică. S-au realizat lucrări de consolidare, dar cu toate acestea se impun măsuri pentru creşterea siguranţei lucrărilor.

- acumularea Căldăruşani, lacul natural a fost transformat într-un lac de acumulare prin realizarea unui baraj, având printre alte funcţiuni şi pe aceea de apărare împotriva inundaţiilor pe văile Vlăsia şi Cociovaliştea.

3.2.5.2. Reţele hirdoedilitare

Alimentare cu apă

Conform datelor transmise de factori responsabili din Consiliul Judeţean, alimentarea cu apă în sistem centralizat se face în 22 comune din totalul de 37 comune. Din acestea în 3 comune sistemul nu funcţionează şi anume Cernica, Găneasa, Moara Vlăsiei.

De asemenea cele două oraşe ale judeţului (Buftea şi Otopeni) au alimentare cu apă în sistem centralizat.

Numărul de locuitori care beneficiază de acest sistem de apă este: - în oraşul Buftea 11.000 loc. din totalul de 20.369; - în oraşul Otopeni 5.000 loc. din totalul de 10.263; - în localităţile rurale procentul locuitorilor care se alimentează cu apă în sistem

centralizat este scăzut.

Sursa de apă a sistemului centralizat este apa subterană aflată la medie şi mare adâncime.

Distribuţia apei potabile, în toate localităţile beneficiare ale sistemului, se face numai în zona centrală. La nivelul judeţean reţeaua de distribuţie avea o lungime totală de 98 km, la sfârşitul anului 2000.

Din studiul nr. 730 privind “Gospodărirea apelor în jud. Ilfov” – elaborat de PROED S.A. în decembrie 1997, reiese că există sistem centralizat de alimentare cu apă şi în comunele:

• Gruiu, cu 55 locuitori care beneficiază de alimentare cu apă. Sursa este 1 puţ forat de mare adâncime. Exploatarea sistemului este asigurată de o secţie din cadrul RADET – EGC Buftea;

• Mogoşoaia, cu 200 locuitori care beneficiază de alimentare cu apă. Sursa de apă este asigurată din 2 puţuri forate de medie adâncime. Exploatarea sistemului este asigurată de proprietarii particulari ai apartamentelor;

• Petrăchioaia, cu 18 locuitori beneficiari ai sistemului. Sursa este 1 puţ forat de media adâncime. Exploatarea sistemului este asigurată de o secţie din cadrul RADET – EGC Buftea.

• Ştefăneştii de Jos, cu 22 locuitori care au alimentare cu apă centralizată, sursa este 1 puţ forat la medie adâncime. De asemenea exploatarea sistemului este asigurată de o secţie a RADET-ului.

• Tunari, cu 180 locuitori branşaţi la sistemul de apă. Sursa de apă este asigurată de 1 puţ forat la mare adâncime. La fel, exploatarea sistemului este asigurată de o secţie a RADET-ului.

Page 51: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

29

Principalele probleme pe care le pune alimentarea cu apă în actualul sistem sunt: - numărul mare de locuitori care nu beneficiază de alimentare cu apă centralizată. În

cele două oraşe Buftea şi Otopeni, din totalul de 30.632 locuitori ponderea locuitorilor care nu au apă în sistem centralizat este de 48 %. La nivelul comunelor din totalul de 270.398 locuitori, circa 91,5 % se alimentează din pânza freatică;

- puţurile forate, care asigură debitul de apă necesar alimentării populaţiei în general necesită lucrări pentru reechipare, puneri în funcţiune (echipări) sau denisipări;

- regimul de exploatare al sistemului de apă funcţionează cu intermitenţe, circa 10 – 11 ore pe zi (5 ore dimineaţa şi 5 – 6 ore după amiază).

Canalizarea apelor uzate

Analiza sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate s-a făcut pe baza studiului nr. 730, elaborat de PROED S.A.

Comunele care beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat, beneficiază şi de sistem de canalizare a apelor uzate.

Oraşele Buftea şi Otopeni au sistem unitar de canalizare, cu lungimi de reţea de canalizare de 25 km în Buftea şi 6 km în Otopeni. Reţeaua oraşului Buftea este racordată la staţia de epurare a Studiourilor Cinematografice. Aceasta are o vechime de peste 40 ani fiind depăşită atât din punct de vedere tehnic cât şi din cel al capacităţii de epurare.

Emisarul este lacul Buftea, care face parte din salba de lacuri a răului Colentina.

Oraşul Otopeni are o staţie de epurare proprie care are capacitatea depăşită şi nu mai corespunde din punct de vedere tehnic.

În prezent acesta nu mai funcţionează. Apele uzate ale oraşului sunt evacuate într-un canal de irigaţii, care debuşează în pârâul Pasărea.

La nivelul comunei situaţia canalizării şi epurării apelor uzate este următoarea. Canalizarea apelor uzate se face în toate comunele care au alimentare cu apă în sistem centralizat.

Dintre aceste comune şase comune au staţii de epurare şi anume Baloteşti, Bragadiru şi Snagov au staţii proprii, iar Brăneşti, Măgurele şi 1 Decembrie folosesc staţiile de epurare a diverselor societăţi (Liceul Silvic, IMF Măgurele, COMAICO). Aceste staţii, în totalitate, sunt depăşite din punct de vedere tehnic şi al capacităţii de epurare.

Comunele Chitila, Pantelimon, Popeşti-Leordeni şi Voluntari îşi descarcă apele uzate în reţeaua de canalizare a municipiului Bucureşti.

Comunele Afumaţi, Cernica, Cornetu, Găneasa, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Petrăchioaia, Ştefăneştii de Jos şi Tunari îşi evacuează apele uzate în fose septice vidanjabile.

Principala problemă pe care o ridică actualul sistem de canalizare este aceea a epurării apelor uzate. Nici o staţie de epurare nu are capacitatea necesară, iar instalaţiile folosite în procesul epurării sunt depăşite din punct de vedere tehnic.

Sunt comune în care fosele vidanjabile nu funcţionează (Găneasa, Jilava, Moara Vlăsiei).

Situaţia la nivelul de oraş şi comună este prezentată în continuare.

Page 52: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

30

Sistemul centralizat existent de alimentare cu apă şi

canalizare în localităţile judeţului Ilfov

Populaţie (locuitori) Alimentare cu apă Canalizare Staţii de epurare

Nr. crt.

Oraş /

comună

Total Racor-daţi

Nera-cordaţi

Foraje (buc.)

Rezerv. (m3)

Reţea distrib. (km)

Fose

St. ep.

Stare funcţ.

Emisar

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ

1. or. Buftea 20.369 11.000 9.369 34 2.500 26,5 Da capacit. depăşită

Lac Buftea

2. or. Otopeni 10.263 5.000 5.263 7 1.000 25,0 Da r. Pasărea 3. Afumaţi 6.634 228 6.406 1 1.000 4,6 Da Lac

Afumaţi 4. Berceni 4.114 - 4.114 - - - - - - - 5. Bragadiru 8.208 2.927 5.281 3 1.000 3,2 Da Nu

funcţion. r. Sabar

6. Brăneşti 8.556 2.000 6.556 4 500 0,5 Da Nu funcţion.

r. Pasărea

7. Cernica 9.432 - 9.432 - - - - - - - 8. Chiajna 8.065 - 8.065 - - - - - - - 9. Chitila 12.706 350 12.356 8 1.500 1,9 - - - Racordată

la mun. Bucureşti

10. Ciorogârla 4.931 - 4.931 - - - - - - - 11. Clinceni 4.951 - 4.951 - - - - - - - 12. Cornetu 5.024 1.800 3.224 2 500 2,0 - - - Se

pompează în reţeaua Bragadiru

13. Dărăşti-Ilfov 2.941 - 2.941 - - - - - - - 14. 1 Decembrie 9.456 4.016 5.440 3 500 2,0 - Da

(la COMAICO)

15. Dobroieşti 6.565 - 6.565 - - - - - - - 16. Domneşti 6.338 - 6.338 - - - - - - - 17. Dragomiteşti

Vale 4.296 - 4.296 - - - - - - -

18. Găneasa 4.219 - 4.219 - - - - - - - 19. Glina 7.167 1.200 5.967 3 500 2,0 Da - - - 20. Jilava 11.918 640 11.278 4 500 0,5 Da - Nu funcţ. Lac

Berceni 21. Măgurele 9.332 3.500 5.832 2 500 6,8 - Da Capacit.

depăşită r. Ciorogârla

22. Mogoşoaia 5.260 200 5.060 5 500 - Da - - - 23. Pantelimon 16.080 2.420 13.660 4 500 2,5 - - - Racordat la

mun. Bucureşti

24. Popeşti-Leordeni

15.217 3.600 11.617 6 500 5,5 - - - Racordat la mun. Bucureşti

25. Ştefăneştii de Jos

4.140 22 4.118 1 - - Da - - -

26. Tunari 3.831 180 3.651 1 - - Da - - Lac Tunari

Page 53: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

31

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 pe pr. Pasărea

27. Vidra 8.246 - 8.246 - - - - - - - 28. Voluntari 30.136 3.860 26.276 4 2.500 15,4 - - - În reţeaua

mun. Bucureşti

BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA – MOSTIŞTEA 29. Baloteşti 6.731 2.500 4.231 11 500 2,5 - Da Peste

capacit. Pr. Cociovaliştea

30. Ciolpani 4.474 - 4.474 - - - - - - - 31. Corbeanca 3.747 - 3.747 - - - - - - - 32. Grădiştea 2.897 - 2.897 - - - - - - - 33. Gruiu 7.117 55 7.062 1 - - Da - - - 34. Moara Vlăsiei 5.862 - 5.862 - - - - - - - 35. Nuci 3.142 - 3.142 - - - - - - - 36. Periş 7.170 - 7.170 - - - - - - - 37. Snagov 6.087 2.819 3.268 2 1.500 12,0 - Da - Şanţul

Floreşti r. Ialomiţa

38. Dascălu 2.567 - 2.567 - - - - - - - 39. Petrăchioaia 2.835 18 2.817 1 - - Da - - Lac

Petrechioaia TOTAL 301.024 48.335 252.689 107 16.000 113

2.3.5.3. Amenajări pentru agricultura

Amenajări de îmbunătăţiri funciare – irigaţii şi desecări-drenaje

Pentru înlăturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lungă perioadă de timp a perioadelor de secetă cu cele de exces de umiditate pe aceleaşi terenuri) înainte de 1990 au fost executate lucrări de îmbunătăţiri funciare – în special irigaţii şi desecări.

din care:

Amenajări Suprafaţa totală (ha) Arabil (ha)

Irigaţii 50.968 50.936Desecări 58.555 50.399

Sursa: Studiu ISPIF - 2004 Societatea Naţională “ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE” S.A. Sucursala Bucureşti are în

administrare amenajările de îmbunătăţiri funciare existente pe teritoriul judeţului Ilfov şi a întreprins acţiuni de reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate şi ameliorare a stării de calitate a solurilor prin investiţii noi, întreţinerea şi repararea lucrărilor hidroameliorative din cadrul sistemelor de îmbunătăţiri funciare.

Irigaţii

Pentru eliminarea efectelor negative ale secetei, a fost amenajată o suprafaţă irigabilă de aproape 60.000 ha care reprezintă un procent de peste 58 % din suprafaţa arabilă.

Supradimensionarea sistemelor de irigaţii şi desecări şi procesele de degradare şi distrugere petrecute după 1990 au avut drept consecinţă imposibilitatea de exploatare, în condiţii de eficienţă economică, a suprafeţei amenajate pentru irigat.

Page 54: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 17

Page 55: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

32

Ca urmare, gradul de utilizare a irigaţiilor înregistrează nivele deosebit de scăzute. În anul 2003 o mică parte din suprafaţa necesară a fost efectiv irigată (9 %) după cum rezultă din tabelul de mai jos.

Situaţia suprafeţelor amenajate cu lucrări de irigaţii (majoritatea în sisteme mai mari de 1000 de ha) şi suprafaţa irigată efectiv este următoarea:

Sistemul de irigaţii Anul punerii în funcţiune

Supr. totala (ha)

Irigat fectiv în 2003

(ha) Berceni – Vidra – Frumuşani 1978 7.394 927 Bragadiru – Jilava 1988 5.338 - Buftea – Căciulaţi 1978 - 1983 10.081 1.340 Otopeni – Căldăruşani 1983 3.526 - Snagov 1985 1.540 - Nuci 1989 3.718 734 Mostiştea II 1985 12.093 436 Aducţiunea Grădiştea 1985 1.360 15 Pantelimon 1978 3.910 1.340 Chiajna – Bragadiru – Dragomireşti 1987 - 1991 2.630 - Chitila 1978 502 93 Total - 50.968 4.636

Sursa: Studiu ISPIF - 2004 Au mai fost executate lucrări de irigaţii în amenajările: Titu – Ogrezeni (722 ha),

Aducţiunea Jilava 81984), Roşia (1978 – 291 ha.), Dărvari (1984 – 481 ha.).

Situaţia suprafeţelor pregătite pentru irigat la nivelul anului 2003 era următoarea:

Suprafaţa totală agricolă amenajată 50.936 100% Suprafaţa pregătită pentru irigat 17.752 34,85 Suprafaţa nepregătită pentru irigat din care: 33.184 65,15 - Instalaţii lipsa, distruse, descompletate 10.536 31,75 - Scoase temporar din funcţiune (lipsa beneficiar, înălţime mare de

pompare, lipsă echipament udare) 15.490 46,68

- Lipsă apa pentru irigaţii 6.066 18,30 - Alte cauze 1.092 3,30

Lucrările de irigaţii, executate în majoritate înainte de 1990, necesită măsuri de reabilitare şi modernizare, precum şi adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în regiunea studiată.

Desecare - drenaj

Situaţia suprafeţelor amenajate cu lucrări de desecare (în sisteme mai mari de 1000 de ha) este următoarea:

Page 56: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 18

Page 57: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 19

Page 58: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

33

Sistemul de desecare Anul punerii în

funcţiune Supr. Totala

ha Berceni – Vidra – Frumuşani 1978 2.033 Bragadiru – Jilava 1988 1.530 Chiajna – Dragomireşti 1989 1.621 Valea Vlăsiei – Săftica 1983 2.920 Periş – Lipia 1984 4.333 Nuci 1986 3.490 Mostiştea II 1985 5.510 Ştefăneşii de Sus 1983 2.815 Cocani – Buftea 1985 1.607 Tamaş – Corbeanca – Otopeni - Tunari 1980 7.274 Baloteşti – Moara Vlăsiei 1982 4.369 Săftica – Fierbinţi 1987 3.126 Voluntari – Pantelimon 1984 1.891 Afumaţi – Ştefăneşti - Runcu 1974 7.634

Sursa: Studiu ISPIF - 2004

Au mai fost executate lucrări de desecare în amenajările: Buftea–Căciulaţi, Mogoşoaia, Valea Dâmboviţei, Colentina - Tărtăşeşti, Grădiştea – Moara- Vlăsiei, Lacul Morii.

În scopul ameliorării procesului de sărăturare a solurilor, în 6 sisteme hidroameliorative există amenajări de îmbunătăţiri funciare aplicate în regim complex: irigaţii şi desecare – drenaj, care au şi rolul de spălare a solurilor. Acestea sunt: Berceni – Vidra – Frumuşani, Buftea–Căciulaţi, Mostiştea II, Bragadiru – Jilava, Nuci şi Chiajna – Dragomireşti.

3.2.5.4. Reţele de transport

Căile de comunicaţie care fac obiectul P.A.T.J-ului Ilfov au fost analizate în contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional.

În cadrul echipării de infrastructură reţeaua rutieră ocupă un loc important, fiind compusă din:

- reţeaua rutieră; - reţeaua feroviară; - reţeaua aeriană.

Datele necesare analizei elementelor referitoare la reţeaua rutieră au fost obţinute din: evidenţele statistice, HGR nr. 43/1998, HGR nr. 540/2000, Planul de Dezvoltare regională – Regiunea Bucureşti.

Conform Legii nr. 151/1998, privind dezvoltarea regională, judeţul Ilfov face parte din Regiunea Bucureşti, regiune care beneficiază de o deschidere internă şi internaţională datorită unor căi de comunicaţie bine dezvoltate. Principalele căi rutiere internaţionale care străbat Regiunea Bucureşti şi care facilitează accesul din/şi înspre aceasta la nivel naţional şi internaţional sunt:

- E 81 – Bucureşti – Ploieşti – Cluj Napoca – Satu Mare – Frontieră – coridorul IV paneuropean (parţial) Halmen

Page 59: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

34

- E 60 – Frontieră Borş – Cluj Napoca – Târgu Mureş – Ploieşti – Bucureşti – Slobozia

– Constanţa – coridorul IV paneuropean (parţial) - E 85 – Frontieră Giurgiu – Bucureşti – Buzău – Bacău – Roman – Suceava –

Frontieră Siret – coridorul IX paneuropean (parţial) - E 70 – Frontieră Giurgiu – Bucureşti – Alexandria – Craiova – Drobeta Turnu

Severin – Timişoara – Frontieră Moraviţa – coridorul IV paneuropean (parţial).

Regiunea Bucureşti ocupă ultimul loc pe ţară în ceea ce priveşte lungimea drumurilor şi a căilor ferate, dar raportat la teritoriu are densitatea cea mai mare.

Astfel reţeaua de drumuri publice are o lungime de 843 km cu o densitate de 46,3 km/100 km2, fiind cu mult peste densitatea pe ţară (32,9 km/100 km2), iar reţeaua de căi ferate are o lungime de 354 km cu o densitate de 194,4 km/1.000 km2, fiind, de asemenea, cu mult peste densitatea pe ţară (46,2 km/1.000 km2).

Reţeaua rutieră

Din analiza echipării tehnice a judeţului Ilfov cu drumuri publice – Drumuri naţionale, Drumuri Judeţene şi Drumuri comunale – au rezultat următoarele:

Reţeaua de drumuri cuprinde: • 1 traseu de autostradă A1 (10,4 km) • Centura Bucureşti (72,0 km) • 6 trasee de drumuri naţionale (116,6 km) din care 4 sunt drumuri europene (E 60, E

70 şi E 85) • 25 trasee de drumuri judeţene (390 km) • 40 trasee de drumuri comunele (185 km).

Lungimea drumurilor publice din judeţul Ilfov este de 774 km, reprezentând 1,0 % din totalul drumurilor publice din România care este de 78.492 km.

Densitatea drumurilor publice în judeţul Prahova este de 48,9 km/100 km2, situând judeţul pe locul întâi din ţară, fiind peste media pe ţară care este de 32,9 km/100 km2 şi peste densitatea pe Regiunea Bucureşti (46,3 km/100 km2).

Din total lungime drumuri publice situaţia se prezintă astfel: - 199 km (25,7 %) sunt drumuri naţionale - 390 km (50,4 %) sunt drumuri judeţene - 185 km (23,9 %) sunt drumuri comunale.

Drumurile naţionale sunt modernizate în totalitate pe toţi cei 199 km, având o stare tehnică considerată ca fiind bună.

Drumurile locale, judeţene şi comunale, sunt modernizate pe 142 km (24,7 %), cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 250 km (43,5 %) şi nemodernizate pe 183 km (31,8 %).

Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi pe aceste sectoare viteza de circulaţie fiind redusă.

De asemenea, lăţimea platformei drumurilor nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate.

Drumurile locale, judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi marfă în condiţii de siguranţă şi confort cât mai optime.

Page 60: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

35

Analiza situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele: • legătura directă cu judeţele învecinate trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia

drumurilor judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale;

• legătura cât mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, între centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri judeţene;

• accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale.

Reţeaua feroviară

În cadrul Regiunii Bucureşti, judeţul Ilfov ocupă locul întâi în ceea ce priveşte lungimea căilor ferate (182 km) şi lungimea liniilor electrificate (143 km).

Reţeaua de căi ferate din judeţul Ilfov reprezintă 1,7 % din total reţea de căi ferate pe ţară care este de 11.015 km.

Echiparea cu căi ferate a judeţului se prezintă astfel*:

Judeţul Lungimi CF (km) Electrificate Linii cu o cale Linii cu o cale

Densitate (km/1.000 km2)

Ilfov 182 143 80 102 115,0 Judeţul dispune de o reţea feroviară în lungime de 182 km din care 143 km (78,5 %)

sunt electrificaţi, 80 km (44,0 %) linie cu o cale şi 102 (56,0 %) linie cu două căi.

Densitatea căilor ferate este de 115,0 km/1.000 km2, situând judeţul pe primul loc din ţară, fiind cu mult peste densitatea pe ţară care este de 46,2 km/1.000 km2 şi sub densitate pe Regiunea Bucureşti (194,4 %).

Pe teritoriul judeţului funcţionează, în prezent, următoarele trasee de căi ferate: - Magistrale feroviare

• linia 300 – Bucureşti – Ploieşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului – cale ferată dublă electrificată;

• linia 500 – Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Focşania – Bacău – Suceava – Vicşani- cale ferată dublă electrificată până la Suceava;

• linia 700 – Bucureşti – Urziceni – Făurei – Brăila – Galaţi – cale ferată simplă neelectrificatră până la Făurei;

• linia 800 – Bucureşti – Feteşti – Medgidia – Constanţa – Mangalia – cale ferată dublă electrificată până la Constanţa – coridorul paneuropean IV;

• linia 900 – Bucureşti – Videle – Craiova – Caransebeş – Timişoara – Jimbolia – cale ferată dublă electrificată până la Strehaia – ramură coridor paneuropean IX – Bucureşti – Videle – Giurgiu.

* Sursa: Anuarul Statistic al României 2002

Page 61: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

36

- Linii feroviare

• linia 801 – Bucureşti Obor – Titau Sud – Olteniţa – cale ferată simplă neelectrificată

• linia 901 – Bucureşti – Chitila – Titu – Piteşti – cale ferată dublă neelectrificată • linia 902 – Bucureşti – Jilava – Giurgiu – Ruse (BG) – cale ferată neelectrificată

– coridorul paneuropean IX • linia de centură a municipiului Bucureşti:

- Pantelimon – Chitila – cale ferată dublă electrificată - Chitila – Jilava – cale ferată dublă neelectrificată - Jilava – Pantelimon – cale ferată simplă neelectrificată.

Starea tehnică a reţelei ferate din judeţul Ilfov este în general bună. Nivelul dotărilor şi stare tehnică a liniei permite viteze de 80 – 120 km/h.

Reţeaua aeriană

Pe teritoriului judeţului Ilfov funcţionează cel mai mare aeroport din ţară – Aeroportul Internaţional Bucureşti – Otopeni, situat la 14,5 km de centrul capitalei, în partea de nord a acesteia.

Aeroportul este destinat traficului internaţional de pasageri şi mărfuri, cu regim de funcţionare 24 ore/zi, fiind principala poartă aeriană a ţării pentru zborurile europene şi intercontinentale. Legătura aeroportului cu capitala fiind asigurată de un singur acces, drumul naţional DN 1 (E 60), arteră intens solicitată.

Aeroportul Internaţional Otopeni dispune de o infrastructură care poate asigura aterizarea şi decolarea oricărui tip de aeronavă în condiţii de maximă siguranţă şi operabilitate.

Transportul combinat

România este parte semnatară a Acordului European privind Marile Linii de Transport Combinat şi Instalaţii conexe (AGTC).

Pe teritoriul judeţului Ilfov nu se află nici un terminal de transport combinat.

În cadrul regiunii Bucureşti, pe teritoriul municipiului Bucureşti funcţionează trei terminale la: Titan, Progresu şi Bucureştii Noi.

3.2.5.5. Reţele de telecomunicaţii

Sectorul de telecomunicaţii s-a dezvoltat considerabil în România în ultimul deceniu. Şi în judeţul Ilfov s-a pus accent în special pe dezvoltarea capacităţilor de asigurare de noi linii telefonice fixe în mediul rural. În prezent sunt date în funcţiune 31 centrale telefonice digitale, un rol important avându-l proiectul de telefonie fixă prin acces radio derulat de către Romtelecom (Direcţia de Telecomunicaţii Bucureşti) în colaborare cu firma Ericsson (Sistemul DECT Radio Acces 1900).

Au fost echipate cu astfel de centrale localităţile Afumaţi, Bragadiru, Chiajna, Chitila, Jilava, Măgurele, Mogoşoaia, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Snagov, Voluntari. În aceste localităţi s-au dezvoltat o serie de reţele locale flexibile, uşor expandabile.

În prezent gradul de telefonizare a judeţului se ridică la 8,4 % (mediul urban – 14,1 %, mediul rural – 7,4 %).

Page 62: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

37

Numărul total de abonaţi este de 29.329 din care 2.950 în mediul urban şi 26.379 în mediul rural.

Direcţia de Telecomunicaţii mai are de rezolvat 20.898 cereri de instalare de noi posturi.

În tabelul 1 este prezentată situaţia telefonizării localităţilor judeţului la nivelul anului 2003.

Tabelul 1 Nr. crt. Localitatea Nr. abonaţi

01.07.2003 Tip Centrală Grad de telefonizare Nr. de cereri

0 1 2 3 4 5 1. Afumaţi 595 Axe 11 % 655 186 Digitală 20 Manuală 2. Baloteşti 1624 Digitală 21,9 % 353 3. Buftea 2105 Digitală 11,9 % 2084 845 Analogică 4. Berceni 113 Digitală 2,4 % 225 5. Bragadiru 401 Axe 17,8 % 761 1093 Digitală 6. Brăneşti 567 Analogică 7,45 % 573 7. Căciulaţi 119 Digitală 6,3 % 8. Cernica 103 Digitală 1,1 % 286 9. Chiajna 580 Axe 18,4 % 1018 976 Digitală 10. Chitila 1149 Axe 12,36 % 629 276 Digitală 11. Ciolpani 445 Digitală 7,98 % 193 12. Ciorogîrla 304 Digitală 3,1 % 207 13. Clinceni 244 Digitală 3,9 % 352 14. Corbeanca 385 Digitală 9,9 % 198 15. Cornetu 337 Digitală 7,86 % 156 16. Dascălu 161 Digitală 4 % 65 17. Domneşti 473 Digitală 7,2 % 188 18. Dragomireşti Deal 319 Digitală 12,66 % 19. Dragomireşti Vale 316 Digitală 12,46 % 534 20. 1 Decembrie 154 Digitală 3,9 % 364 21. Glina 904 Digitală 12,7 % 41 22. Grădiştea 99 Digitală 2 % 142 23. Jilava 1143 Digitală 12 % 526 24. Măgurele 580 Axe 16,9 % 1164 944 Digitală 25. Moara Vlăsiei 324 Digitală 10 % 303 26. Mogoşoaia 597 Axa 15,7 % 976 174 Digitală 976 27. Nuci 1 0,003 % 44 28. Otopeni 2912 Digitală 19,4 % 29. Pantelimon 1195 Axe 8 % 738 30. Periş 800 Digitală 9,7 % 418 31. Petrăchioaia 18 Manuală 5,8 % 99 32. Popeşti Leordeni 1119 Axe 13,6 % 835 776 Digitală 33. Snagov 560 Analogică 9,04 % 1168 419 Axe 34. Ghermăneşti 593 Axe 21,2 %

Page 63: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

38

0 1 2 3 4 5 35. Tâncăbeşti 117 Digitală 6,48 % 136 36. Tunari 780 Digitală 21,66 % 257 37. Vidra 192 Digitală 2,08 % 812 38. Voluntari 1189 Axe 4,8 % 3422

Reţele interurbane

Teritoriul judeţului Ilfov este străbătut de o serie de magistrale de telecomunicaţii care interconectează capitala cu restul ţării.

Astfel din Bucureşti, nod naţional pleacă magistrale din fibră optică către nodurile regionale din Ploieşti, Târgovişte, Slobozia, Giurgiu. Aceste magistrale sunt pozate subteran de-a lungul drumurilor naţionale.

În afara cablurilor de fibră optică mai este un cablu coaxial magistral (Bucureşti – Ploieşti – Braşov) precum şi o serie de cabluri de joasă şi înaltă frecvenţă care asigură reţeaua de trasee interurbane cu localităţile Ploieşti, Slobozia, Constanţa, Olteniţa, Alexandria.

Reţele locale

Reţeaua telefonică a localităţilor judeţului este majoritar aeriană (455.756 km), pozată pe stâlpii reţelelor de joasă tensiune şi urmăreşte trama stradală a localităţilor.

Reţele subterane sunt în localităţile urbane şi totalizează 378.371 km.

3.2.5.6. Reţele energetice

Reţele electrice

În prezent producţia, transportul şi distribuţia energiei pentru toate categoriile de consumatori din judeţul Ilfov sunt asigurate de Compania Naţională de Energie Electrică.

Evoluţia dezvoltării reţelelor de distribuţie urbane sau rurale a răspuns adesea cerinţelor privind acoperirea consumului de energie electrică la nivel de judeţ. Această tendinţă a fost tot mai pronunţată după 1990, când, deşi lucrările pentru extinderea reţelelor de distribuţie de medie şi joasă tensiune au devenit tot mai costisitoare, nevoia sporită de consum, mai ales casnic, social (firme, magazine) şi mic consum de tip industrial a condus la dezvoltarea continuă a acestor reţele.

În prezentul capitol este prezentat modul cum este alimentat cu energie electrică judeţul Ilfov, în cadrul general al Sistemului Electroenergetic Naţional al României urmărindu-se fluxurile de energie de la formele primare până la utilizările finale.

1. Resurse energetice

Potenţialul energetic al judeţului Ilfov este redus. Se pot enumera doar resurse date de potenţialul hidroelectric al râului Dâmboviţa, energia geotermică a unor surse de apă aflate la o adâncime de 6 m la o temperatură de 60 – 700 C care sunt de presiune joasă şi corozivitate mare, precum şi radiaţia solară ce se ridică la 125 – 130 kcal/cm2/an.

2. Surse de producere a energiei electrice

Necesarul de energie electrică pentru judeţul Ilfov este asigurat de cele 5 centrale electrice de termoficare (CET) care aparţin ELCEN – Sucursala Electrocentrale Bucureşti. Acestea sunt centrale de producere combinată de energie electrică şi termică (cogenerare) şi au un rol important în livrarea de energie electrică în SEN (Sistemul Electroenergetic Naţional).

Page 64: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

39

Structura puterii electrice şi a puterii instalate în aceste centrale este următoarea:

Centrala Puterea electrică instalată (MWe) CET Bucureşti Sud 550 CET Bucureşti Vest 250 CET Grozăveşti 100 CET Progresu 200 CET Titan 8

Combustibilul utilizat: hidrocarburi – păcură şi gaze naturale. Echipamentele principale

din componenţa centralelor aparţinând SE Bucureşti provin din ţări cu tradiţie în domeniul energiei cum ar fi fosta Cehoslovacia (bl. 1 şi 2 din CET Bucureşti Vest şi bl. 5 şi 6 din CET Bucureşti Sud), fosta URSS (gr. 1 – 4 din CET Bucureşti Sud şi gr. 1 şi 2 din CET Grozăveşti) şi România (gr. 1 şi 2 din CET Titan şi gr 1 – 4 din CET Progresu).

Deşi punctul de grupuri energetice este în cea mai mare parte realizat în concepţia anilor ’60 – ’70, starea tehnică actuală a principalelor echipamente este bună. Pe parcursul funcţionării s-au înregistrat disfuncţionalităţi minore la cazanele de abur datorate în special utilizatori păcurii de calitate mult inferioară celei care a stat la baza concepţiei instalaţiilor.

Majoritatea capacităţilor de producere a energiei electrice au o vechime de 25 – 30 ani (45,1 % din puterea instalată), iar 18,8 % au depăşit 35 – 40 ani.

Au fost deja retehnologizate capacităţi de 200 MW (18,1 % din total).

3. Transportul şi distribuţia energiei electrice

Activitatea de transport a energiei electrice pe teritoriul judeţului Ilfov este asigurată de Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice “Transelectrica” S.A., Sucursala de Transport Bucureşti.

a) Reţele de transport

Următoarele magistrale de transport a energiei electrice străbat judeţului Ilfov: - LEA 400 KV Bucureşti Sud – Gura Ialomiţei: 12 km - LEA 400 KV Bucureşti Sud – Pelicanu: 13 km - LEA 400 KV Bucureşti Sud – Slatina: 26 km - LEA 400 KV Bucureşti Sud – Domneşti: 34,5 km - LEA 400 KV Brazi Vest – Domneşti: 8 km - LEA 400 KV Urecheşti – Domneşti: 9,5 km - LEA 220 KV Bucureşti Sud – Fundeni: 22 km - LEA 220 KV Bucureşti Sud – Gheizdaru: 16 km - LEA 220 KV Bucureşti Vest – Fundeni: 41 km - LEA 220 KV Bucureşti Sud – Mostiştea: 6 km

(Distanţele în km reprezintă lungimile liniilor pe teritoriul judeţean)

În prezent gradul de utilizare al liniilor de transport este de 100 %. Starea tehnică a acestor linii este bună.

b) Staţii de transformare

Prin intermediul staţiilor de transformare de sistem se realizează alimentarea reţelelor de distribuţie pe 110 KV care, la rândul lor, alimentează reţelele de medie tensiune.

Page 65: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

40

Staţiile de sistem din judeţ sunt: • Bucureşti Sud 400/220/110/10 KV – 1.330 MVA • Domneşti 400/110/20 KV KV – 530 MVA • Fundeni 220/110/10 KV – 650 MVA

Staţiile Bucureşti Sud şi Fundeni se află într-o stare tehnică satisfăcătoare, iar staţia Domneşti are o stare tehnică bună.

Din aceste staţii sunt alimentate în judeţ staţiile de 110/20 KV: Afumaţi, Arcuda, Buftea, Glina, Jilava, Măgurele, CFR Pasărea, Pipera, Popeşti-Leordeni, Tâncăbeşti.

Staţiile de transformare sunt de tip exterior, cu clădiri pentru partea de medie tensiune, comandă, protecţie şi control, în regim de un nivel.

Gradul de siguranţă în alimentarea cu energie electrică este ridicat, staţiile putând fi alimentate din cel puţin două surse, cu posibilităţi de funcţionare în buclă.

4. Reţele de distribuţie

Reţelele de distribuţie de medie tensiune sunt destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici, industriali (şi similari), terţiari.

Unităţile industriale sunt alimentate cu energie electrică prin linii de medie tensiune de 10 sau 20 KV, în funcţie de etapa în care au fost realizate.

Tensiune de 10 KV se întâlneşte în unele comune care sunt racordate la reţeaua municipiului Bucureşti (Voluntari, Jilava).

Reţelele de medie tensiune sunt de tip subteran în mediul urban (Buftea, Otopeni) – 417,2 km şi aerian în vestul teritoriului (1.150 km).

Reţelele de joasă tensiune (0,4 KV) sunt de tip subteran (300 km) sau aerian (1.193 km)

Reţelele de medie şi joasă tensiune urmăresc trasee paralele cu căile de acces (drum, căi ferate, canale de irigaţii) ocupând teren numai pentru fundaţiile stâlpilor de pozare.

Posturile de transformare ce alimentează reţelele de joasă tensiune sunt preponderent de tip aerian amplasate pe stâlpi de beton în mediul rural.

Posturile în cabină de zidărie sau metalică sunt în localităţile urbane sau cele rurale limitrofe municipiului Bucureşti.

În judeţul Ilfov, pe raza localităţilor, posturile de transformare sunt de două tipuri: - posturi de transformare de reţea, la care sunt racordate toate tipurile de consumatori

(casnici, din sectorul terţiar, iluminat public); - posturi de transformare de abonat care deservesc unităţi economice (grupuri şcolare,

spitale, comerţ).

Iluminatul public este asigurat pe majoritatea arterelor principale ale localităţilor judeţului, dar nu peste tot se respectă nivelurile de iluminare specificate de normele în vigoare.

Pentru pozarea reţelelor de iluminat sunt utilizaţi stâlpii reţelelor de joasă tensiune care sunt din beton, dar se mai întâlnesc şi stâlpi din lemn pe arterele periferice ale localităţilor.

Se utilizează lămpi cu vapori de mercur sau sodiu.

5. Electrificarea rurală

În judeţul Ilfov nu sunt localităţi neelectrificate, dar mai sunt 1.298 gospodării în 22 comune ce nu sunt racordate la reţeaua de joasă tensiune.

Page 66: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

41

Pentru electrificarea acestora este necesară o extindere a reţelei cu 53,05 km şi instalarea a 35 noi posturi de transformare aeriene şi unul în construcţie de zidărie (com. Corbeanca).

Pentru electrificarea şoselei de centură a Bucureştiului şi a unor drumuri judeţene sunt necesari 370 km reţele electrice.

Reţele de gaze petroliere lichefiate (G.P.L.)

In ţara noastră, gazul petrolier lichefiat (GPL, aragaz) este produs la rafinăriile ASTRA, PETROBRAZI, ARPECHIM, PETROTEL, PETROMIDIA, RAFO ONEŞTI.

Întrucât cei mai mari producători de GPL se află în zona Ploieşti, iar Municipiul Bucureşti este un mare consumator concentrat, s-a executat legarea rafinăriilor ASTRA şi PETROBRAZI cu Capitala printr-o conductă în anii 1950. Prin ea se poate transporta un debit de circa 20 m3/h, cu care s-ar putea umple aproximativ 750 butelii de aragaz, fiecare având un conţinut de GPL de 12,5 kg.

In prezent GPL este utilizat atât pentru umplerea buteliilor de aragaz, cât şi pentru umplerea recipientelor mic – vrac, combustibilul fiind utilizat pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, utilizări tehnologice, alimentarea autovehiculelor.

Staţia de umplere a buteliilor se află în cartierul bucureştean Dămăroaia (Str. Coralilor nr. 18 – sector 1) şi aparţine de Societatea româno-italiană BUTAN GAS ROMANIA.

In zona judeţului Ilfov, conducta de GPL dintre Ploieşti şi Bucureşti urmăreşte un traseu aproximativ paralel cu DN 1 şi are cu diametrul DN 100 mm, adâncimea de amplasare fiind de 0,60…1,70 m.

Lungimea şi diametrul conductei de transport GPL, precum şi teritoriul administrativ străbătut prin judeţul Ilfov sunt următoarele:

Nr. Denumirea şi traseul conductei Lungime

(km) Diametru

(mm) Teritorii administrative

străbătute 1 Ploieşti - Bucureşti 25 1 x 100 Ciolpani – Snagov - Baloteşti –

Corbeanca – Otopeni - Bucureşti

Uzura conductei, care a condus la pierderi de GPL şi întreruperea alimentării cu butelii

de aragaz a consumatorilor din Bucureşti şi judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, a condus, în decursul timpului, la dublarea sau chiar triplarea traseului (de exemplu, la subtraversarea Văii Cociovaliştei).

La data când s-a realizat conducta de transport GPL, traseul acesteia a fost astfel ales încât să evite zonele locuite, dar în cei circa 50 ani scurşi, locuinţele şi clădirile publice s-au îndesit astfel încât în prezent conducta trece prin curţile locuitorilor, ale clădirilor publice, la mici distanţe de clădiri (PRISMA 1) sau anexele acestora, uneori chiar sub magazii (Petreşti – Corbeanca).

Conducta de GPL este amplasată în cele mai diferite medii (culturi agricole, curţi, sub platforme betonate, păduri, pe fundul apelor) şi, deşi este controlată de operatori de câmp (veghetori), există pericolul de apariţie a scurgerilor de GPL, care sunt însă mai puţin poluante decât pierderile de ţiţei sau produse petroliere, GPL evaporându-se imediat. In schimb, pericolul de explozie este mult mai mare.

Page 67: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

42

Pentru evitarea situaţiilor în care construcţiile noi ar putea fi amplasate în zona de protecţie a conductei de transport GPL, s-a indicat în PUG-urile elaborate de INCD URBANPROIECT Bucureşti, cât mai exact traseul acestei conducte, urmând ca pentru toate noile construcţii din zona conductei să se obţină avizul Societăţii BUTANGAS ROMANIA S.A. – str. Coralilor nr. 18, sector 1, Bucureşti.

In prezent, conducta de GPL nu mai este în funcţiune, dar este încă plină cu fluid, ceea ce face să fie tratată de către BUTANGAS ca o conductă în funcţiune. Lucrările de dezafectare sunt complicate şi costisitoare, inclusiv din punct de vedere al faptului că trebuie să se desfăşoare pe terenuri aflate în proprietate privată, în curţile locuitorilor sau în apropierea locuinţelor sau a clădirilor publice

In conformitate cu prevederile Normativului departamental pentru proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor în industria chimică NPCICh 1977 - încă în vigoare având în vedere faptul că reţeaua de transport GPL nu se mai foloseşte - distanţa de siguranţă între conductele de GPL şi centrele populate şi locuinţele izolate este de 7 m, distanţă care poate scădea în condiţii speciale (prin montare de protectori la conductă) la 5 m. In cazul clădirilor publice cu aglomerări de persoane, distanţa de siguranţă este de 15 m.

Reţele de transport produse petroliere

Conductele de transport produse petroliere servesc pentru legarea rafinăriilor de zonele cu consum mare de carburanţi (oraşe, municipii), cu marile depozite sau cu porturile dunărene şi Constanţa. Aceste conducte fac parte din Sistemul naţional de transport prin conducte al produselor petroliere.

De-a lungul acestor conducte sunt amplasate staţii de pompare, cămine de godevilare, prize de potenţial, redresori pentru protecţia catodică. Pe conductele magistrale sunt montate robinete de secţionare la interval de 10…15 km.

Conductele magistrale de produse petroliere, ca şi cele de ţiţei, sunt montate îngropat, cu excepţia traversării de obstacole naturale şi artificiale (depresiuni, văi adânci etc) când sunt montate şi aerian pe rampe, poduri sau alte sisteme destinate numai acestui scop şi executate din materiale necombustibile. Inainte şi după traversare se prevăd robinete de secţionare, precum şi cămine pentru colectarea produsului scurs.

Traseul conductelor este verificat de operatori de câmp (veghetori) pe sol şi, uneori, din elicopter. In ultimul timp, acestora li s-au alăturat jandarmii care păzesc aceste reţele care sunt tot mai des supuse agresiunilor infracţionale.

In judeţul Ilfov există o reţea de conducte de produse petroliere (benzină, motorină, combustibil lichid uşor - CLU) care leagă rafinăriile de la Ploieşti cu Municipiul Bucureşti şi cu portul Giurgiu prin intermediul unei staţii de pompare aflate la limita dintre Chitila şi Municipiul Bucureşti.

In zona de la nord de Municipiul Bucureşti, traseul de la Ploieşti urmăreşte în general traseul căii ferate Bucureşti – Ploieşti, de la Chitila la Măgurele – cel al liniei de centură, pentru ca apoi să fie aproximativ paralel cu DN 5 (E 85) şoseaua Bucureşti – Giurgiu.

De la staţia de pompare Chitila o conductă de produse petroliere alimentează depozitul PECO Băneasa. In zona de sud, o conductă alimentează depozitul Competrol Bucureşti –Sud de la Jilava.

Sensul de curgere a benzinei, motorinei şi CLU pompate în reţele poate fi inversat în funcţie de necesităţile de transport şi de depozitare. De asemenea conductele pot vehicula diferite fluide, după curăţare.

Page 68: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

43

Distanţele de siguranţă pentru conductele de benzină, motorină şi CLU sunt indicate în Ordinul nr. 371 / 11 august 2002 al ministrului industriei şi resurselor pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere.

In conformitate cu actul normativ prezentat mai sus: • Distanţa de protecţie este distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării

conductelor, inclusiv realizarea intervenţiilor la acestea. Distanţa se măsoară din axul conductei, de o parte şi de alta a acesteia

• Distanţa de siguranţă este distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii gradului de securitate a obiectivelor din cadrul Sistemului naţional şi vecinătăţi. Distanţa se măsoară din axul conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, construcţii etc. sau ca distanţă între punctele cele mai apropiate a două instalaţii, construcţii etc.

In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 371 / 2002, distanţele de siguranţă pentru conductele de benzină, motorină şi CLU (atât în amplasament subteran, cât şi suprateran) şi diferite obiective mai des întâlnite pe teren sunt următoarele:

• Centre populate, locuinţe individuale, construcţii sociale, industriale şi administrative– motorină, CLU - 10 m; benzină – 100 m

• Instalaţii electrice cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV - 20 m • Paralelisme cu linii de cale ferată – 100 m (cu posibilităţi de reducere) • Paralelisme şi apropieri de autostrăzi – 50 m • Intersecţiile dintre conducte şi drumuri sau căi ferate se vor proiecta conform STAS

9312-87 şi aviza de către forurile competente În tabelul anexat sunt prezentate distanţele de siguranţă dintre conducte şi obiectivele de

construcţie din teritoriu.

In conformitate cu aceeaşi reglementare, distanţa de protecţie este de 5 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 5 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun.

Este de subliniat faptul că distanţa de siguranţă dintre construcţiile sociale, industriale şi administrative, centrele populate şi locuinţele individuale şi conductele de benzină este de 100 m, iar pentru conductele de motorină şi CLU este de 10 m. Dar, deoarece pe conductele de motorină poate fi tranzitată şi benzina, practic conductele care aparţin de Sistemul naţional de transport prin conducte al produselor petroliere trebuie amplasate în axul unui culoar cu lăţimea totală de 200 m faţă de locuinţe individuale şi centre populate.

Lungimile şi diametrele conductelor de transport a produselor petroliere, precum şi teritoriile administrative străbătute în judeţul Ilfov sunt următoarele:

Nr. Denumirea şi traseul conductei Lungime

(km) Diametru

(mm) Teritorii administrative

străbătute 1 Ploieşti – Staţia de pompare Chitila

– Bucureşti 24 3 x 150

Periş – Buftea – Mogoşoaia - Chitila

2 Staţia de pompare Chitila - Giurgiu 27 2 x 150 Chitila – Dragomireşti Vale – Chiajna – Ciorogârla – Domneşti – Clinceni – Bragadiru – Măgurele – Dărăşti Ilfov - – 1 Decembrie

Page 69: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

44

O disfuncţionalitate majoră o constituie faptul că, odată cu punerea în aplicare a Legii

18, a început realizarea de construcţii în zone apropiate de conductele de ţiţei, în condiţiile în care, conform legislaţiei anterioare distanţa de siguranţă pentru conductele de benzină, motorină şi CLU era de numai 5…15 m.

Altă disfuncţionalitate o constituie trecerea conductelor de produse petroliere prin terenuri particulare, ceea ce îngreunează buna lor întreţinere (ca şi la conductele de ţiţei) şi favorizează furturile de produse petroliere (benzină, motorină, CLU), crescând foarte mult pericolul de incendii şi explozii.

Deşi defecţiunile sunt remediate, iar conductele sunt înlocuite periodic, există totuşi scurgeri accidentale de produse petroliere care poluează solul, dar mai ales apele freatice, exemplul cel mai flagrant fiind puţurile şi fântânile de pe str. Aurel Vlaicu din Chitila pe unde trec cele 3 conducte spre staţia de pompare. Aici situaţia s-a remediat parţial prin introducerea reţelei de alimentare cu apă din zona Bazei SNCFR de peste calea ferată.

Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de către firmele care au în administrare reţelele o serie de formalităţi care necesită timp. Este de remarcat şi faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de comunicaţie, ceea ce conduce la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la faţa locului.

Înmulţirea furturilor din conductele de benzină şi motorină produce importante pagube societăţii care deţine şi exploatează reţelele şi, în acelaşi timp, constituie un pericol de explozie şi incendiu atât direct, în momentul extragerii combustibililor din conducte, cât şi prin impregnarea acestora în sol. Prevenirea acestor acte este dificilă şi din cauza accesului care este îngreunat sau, uneori, interzis de proprietarii terenurilor prin care trec reţelele.

De asemenea, prin furturile de fluide combustibile, se produce o puternică poluare a solului care nu poate fi combătută decât prin îndepărtarea stratului de pământ poluat şi înlocuirea lui cu sol nepoluat.

In conformitate cu prevederile Ordinului 371/2002, dreptul de acces în zona de protecţie şi de siguranţă este diferenţiat, fiind permanent – pentru verificarea zilnică şi ocazional – pentru lucrări de intervenţii şi reparaţii.

Operaţiunile petroliere ce trebuie efectuate în limitele zonelor de protecţie şi de siguranţă constituie lucrări de utilitate publică, iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni, precum şi construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii.

Asupra terenurilor necesare operaţiunilor petroliere ce trebuie să fie realizate în afara zonelor de protecţie şi de siguranţă se instituie, în favoarea titularului operaţiunilor, un drept de servitute legală, a cărui exercitare se face contra plăţii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate.

Pentru evitarea situaţiilor în care construcţiile noi ar fi amplasate în zona de siguranţă a conductelor de transport a produselor petroliere, s-a indicat în PUG – urile elaborate de INCD URBANPROIECT Bucureşti cât mai exact traseul conductelor de produse petroliere, indicându-se ca pentru toate noile construcţii din zona conductelor să fie obţinut avizul întreprinderii de transport PETROTRANS S.A. PLOIEŞTI – Str. Basarabilor nr. 7.

In cazul în care au existat situaţii în care s-au realizat clădiri foarte aproape de conductele existente, s-a indicat Primăriei beneficiare să ceară PETROTRANS să indice firma care să realizeze protecţia suplimentară a conductelor în zonele cu astfel de disfuncţionalităţi.

In conformitate cu prevederile O.G. nr. 35 / 29 ianuarie 2004 privind unele măsuri de unificare a activităţii de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere, conductele de transport al produselor petroliere, motorinei, benzinei şi CLU trec din patrimoniul S.C. PETROTRANS S.A. Ploieşti în patrimoniul S.C. CONPET S.A. Ploieşti.

Page 70: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

45

S.C. CONPET îndeplineşte, în urma unificării activităţii, funcţia de transportator unic prin conducte al ţiţeiului şi produselor petroliere.

In aceste condiţii, va exista o supraveghere mai eficientă a întregului sistem de conducte, dar şi posibilitatea de stabilirea unor culoare de tranzitare de către conductele de ţiţei şi produsele petroliere a zonelor intens construite, a subtraversărilor de autostrăzi şi drumuri naţionale.

DISTANŢELE MINIME DE SIGURANŢĂ

ÎNTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE TRANSPORT BENZINĂ, MOTORINĂ ŞI COMBUSTIBIL LICHID UŞOR

ŞI DIVERSE OBIECTIVE.

NR.

OBIECTIVUL

CONDUCTE BENZINĂ

(m)

CONDUCTE MOTORINĂ,

CLU (m)

1. OBIECTIVE DIN INDUSTRIA DE PETROL ŞI GAZE

T T

2. INSTALAŢII ELECTRICE • CU TENSIUNEA ≥ 110 kV • CU TENSIUNEA < 110 kV

25 20

25 20

3. LEA DE MEDIE TENSIUNE ( ≥ 1 kV) H (H+3) 5 (H+3)

4. LEA DE JOASĂ TENSIUNE ( < 1 kV) H H 5. LINII DE CALE FERATĂ 100 100 6. PARALELISM SAU APROPIERI CU DRUMURI

• AUTOSTRĂZI • NAŢIONALE • JUDEŢENE • COMUNALE

50 22 20 18

50 22 20

18 7. CONSTRUCŢII SOCIALE, INDUSTRIALE ŞI

ADMINISTRATIVE, CENTRE POPULATE ŞI LOCUINŢE INDIVIDUALE (DE LA PUNCTUL CEL MAI APROPIAT AL CONSTRUCŢIEI)

100

10

8. BALASTIERE ÎN RÂURI 150 150 9. UNITĂŢI MILITARE 150 150 10. DEPOZITE DE FURAJE 100 60

• T = TEHNOLOGIC • H = ÎNĂLŢIMEA SUPORTULUI LINIEI ELECTRICE • La liniile electrice de medie tensiune, distanţa din paranteză este indicată pentru

amplasarea supraterană a conductelor

• INTERSECŢIILE dintre conducte şi drumuri sau căi ferate se vor proiecta conform STAS 9312-97 „Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare” şi aviza de către forurile competente.

• DISTANŢA DE PROTECŢIE este de 5 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 5 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun.

SURSA DATELOR : Ordinul 371 / 11 august 2002 al ministrului industriei şi resurselor pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere

Page 71: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

46

Reţele de transport ţiţei

Conductele de transport ţiţei s-au montat din necesitatea legării câmpurilor petrolifere cu rafinăriile învecinate şi, de asemenea, a porturilor dunărene şi a portului Constanţa cu rafinăriile aflate în zona petroliferă subcarpatică. Aceste conducte, în lungime de circa 4500 km, fac parte din Sistemul naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului.

Pe traseul conductelor de transport se află amplasate staţii de pompare, precum şi depozite şi rampe de încărcare în cisterne de cale ferată sau în cisterne autotractate.

Ţiţeiul brut care este transportat prin conducte este încălzit şi apoi pompat, presiunea de lucru fiind de cca. 60 bar. Conductele sunt din oţel, fiind prevăzute cu protecţie catodică. Ele sunt amplasate îngropat, la adâncimea de 0,8…1,2 metri , cu excepţia traversării de obstacole naturale şi artificiale (ape curgătoare, depresiuni, văi adânci etc) când sunt montate şi aerian pe rampe, poduri sau alte sisteme destinate numai acestui scop şi executate din materiale necombustibile. Inainte şi după traversare se prevăd robinete de secţionare, precum şi cămine pentru colectarea produsului scurs.

Traseul conductelor de transport ţiţei este indicat cu borne metalice de potenţial şi prin borne de beton amplasate, în general, din 500 m în 500 m. De-a lungul conductelor există cămine de godevilare (curăţare a depunerilor de petrol).

Traseul conductelor este verificat de operatori de câmp (veghetori) pe sol şi, uneori, din elicopter. In ultimul timp, acestora li s-au alăturat jandarmii care păzesc aceste reţele care sunt tot mai des supuse agresiunilor infracţionale.

In judeţul Ilfov există o serie de conducte de ţiţei de tranzit între Constanţa şi Piteşti şi, respectiv, Ploieşti, prin intermediul staţiei de pompare de la Călăreţi (jud. Călăraşi).

Pe traseele comune sunt pozate 1, 2 sau 3 conducte cu diametre variind între DN 100 mm şi DN 600 mm.

Principalele trasee urmate de aceste reţele în interiorul zonei studiate sunt: • SE-NV de la Constanţa spre Piteşti (prin intermediul staţiilor de pompare Călăreţi şi

Mavrodin). • SE-N de la Constanţa spre Ploieşti (prin intermediul staţiei de pompare Călăreţi).

De asemenea, în judeţul Ilfov există o reţea de conducte de ţiţei şi, paralel cu ele, de gaze asociate care aparţin Societăţii Naţionale a Petrolului PETROM S.A.- Sucursala PETROM Videle – Schela Bolintin (în zona de sud a judeţului) şi, respectiv, Schelei Băicoi (în zona Periş).

Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare, iar de aici este introdus în sistemul de transport prin conducte sau în cisterne de cale ferate spre rafinării, în timp ce componenta gazoasă de la separatoare se introduce în conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere (preparare abur în centrale termice sau extracţia ţiţeiului prin metoda gaz-lift).

Conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat şi au fost realizate în conformitate cu prevederile Normativului Departamental pentru stabilirea distanţelor din punct de vedere al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale instalaţiilor tehnologice din industria extractivă de petrol şi gaze din 1986, în prezent trebuind să se alinieze la prevederile Ordinului 52/2002.

Este important de semnalat faptul că aceste reţele de transport a ţiţeiului, gazolinei, etanului nu au drept punct de plecare sau terminus Municipiul Bucureşti, iar traseul lor ocoleşte în general localităţile, nefiind paralel cu drumurile sau căile ferate.

Sensul de curgere a ţiţeiului şi celorlalte fluide pompate în reţele poate fi inversat în funcţie de necesităţile de transport şi de depozitare.

Page 72: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

47

Distanţele de siguranţă pentru conductele de ţiţei, gazolină şi etan sunt în prezent normate prin Ordinul nr. 52 / 25 martie 2002 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului.

In conformitate cu actul normativ prezentat mai sus: • Distanţa de protecţie este distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării

conductelor, inclusiv realizarea intervenţiilor la acestea. Distanţa se măsoară din axul conductei, de o parte şi de alta a acesteia

• Distanţa de siguranţă este distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii gradului de securitate a obiectivelor din cadrul Sistemului naţional şi vecinătăţi. Distanţa se măsoară din axul conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, construcţii etc. sau ca distanţă între punctele cele mai apropiate a două instalaţii, construcţii etc.

In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 52 / 2002, distanţele de siguranţă pentru conductele de ţiţei, condensat, gazolină şi etan (atât în amplasament subteran, cât şi suprateran) şi obiective principale de pe teren sunt următoarele:

• Centre populate, locuinţe individuale, construcţii sociale, industriale şi administrative– ţiţei, condensat - 10 m; gazolină, etan – 100 m

• Paralelisme cu linii de cale ferată – 100 m • Paralelisme şi apropieri de autostrăzi – 50 m • Intersecţiile dintre conducte şi drumuri sau căi ferate se vor proiecta conform STAS

9312-87 şi aviza de către forurile competente

In anexă sunt prezentate distanţele de siguranţă dintre conducte şi alte obiective mai des întâlnite.

In conformitate cu aceeaşi reglementare, distanţa de protecţie este de 5 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 5 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun.

Este de subliniat faptul că distanţa de siguranţă dintre construcţiile sociale, industriale şi administrative, centrele populate şi locuinţele individuale şi conductele de gazolină şi etan este de 100 m, iar pentru conductele de ţiţei şi condensat este de 10 m. Dar, deoarece pe conductele de ţiţei poate fi tranzitată şi gazolina, practic conductele care aparţin de Sistemul naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului trebuie amplasate în axul unui culoar cu lăţimea totală de 200 m faţă de locuinţe individuale şi centre populate.

Lungimea şi diametrul conductelor de transport ţiţei, gazolină, etan, precum şi teritoriul administrativ străbătut prin judeţul Ilfov sunt următoarele:

Nr. Denumirea şi traseul conductei Lungime

(km) Diametru

(mm) Teritorii administrative

străbătute 1 Constanţa – Staţia de pompare

Călăreţi – Staţia de pompare Mavrodin – Piteşti

38 1 x 350 1 x 500

Găneasa – Afumaţi – Ştefăneştii de Jos – Tunari – Otopeni – Corbeanca – Periş

2 Constanţa – Staţia de pompare Călăreţi – Ploieşti

15 2 x 325 1 x 600

Petrăchioaia – Grădiştea – Nuci

3 Gaze asociate Schela Bolintin 54 variabil Domneşti - Clinceni – Cornetu- Măgurele – Dărăşti Ilfov -1 Decembrie – Jilava – Vidra - Berceni – Cernica - Glina

Page 73: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

48

Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport ţiţei, o constituie faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în vecinătatea lor. Din această cauză au apărut situaţii în care locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) au fost amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor clădiri, dar şi a conductelor de transport, în condiţiile în care, conform legislaţiei anterioare, distanţa de siguranţă pentru conductele de ţiţei, etan şi gazolină era de numai 5…15 m. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat astfel de construcţii, să se realizeze lucrări de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport.

Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de către firmele care au în administrare reţelele o serie de formalităţi care necesită timp. Este de remarcat şi faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de comunicaţie, ceea ce conduce la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la faţa locului.

Inmulţirea furturilor din conductele de ţiţei şi gazolină produce importante pagube societăţii care deţine şi exploatează reţelele şi, în acelaşi timp, constituie un pericol de explozie şi incendiu atât direct, în momentul extragerii improvizate a ţiţeiului din conducte, cât şi prin impregnarea ţiţeiului în sol. Prevenirea acestor acte este dificilă şi din cauza accesului care este îngreunat sau, uneori, interzis de proprietarii terenurilor prin care trec reţelele.

De asemenea, prin furturile de fluide combustibile, se produce o puternică poluare a solului care nu poate fi combătută decât prin îndepărtarea stratului de pământ poluat şi înlocuirea lui cu sol nepoluat.

In conformitate cu prevederile Ordinului 52/2002, dreptul de acces în zona de protecţie şi de siguranţă este diferenţiat astfel: permanent – pentru verificarea zilnică şi ocazional – pentru lucrări de intervenţii şi reparaţii.

Operaţiunile petroliere ce trebuie efectuate în limitele zonelor de protecţie şi de siguranţă constituie lucrări de utilitate publică, iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni, precum şi construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii.

Asupra terenurilor necesare operaţiunilor petroliere ce trebuie să fie realizate în afara zonelor de protecţie şi de siguranţă se instituie, în favoarea titularului operaţiunilor, un drept de servitute legală, a cărui exercitare se face contra plăţii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate.

Pentru evitarea situaţiilor în care construcţiile noi ar putea fi amplasate în zona de siguranţă a conductelor de transport se indică în PUG – urile elaborate de INCD URBANPROIECT Bucureşti cât mai exact traseul conductelor de ţiţei, urmând ca pentru toate noile construcţii din zona conductelor să se obţină avizul S.C, CONPET S.A. PLOIEŞTI, Bd. Independenţei nr. 7.

In cazul în care există situaţii în care s-au realizat clădiri foarte aproape de conductele existente, se indică Primăriei beneficiare să ceară CONPET să indice firma care să realizeze o protecţie suplimentară a conductelor în zonele cu astfel de disfuncţionalităţi.

Reţele de transport gaze naturale

La nivel naţional, reţeaua de transport prin conducte a gazelor naturale s-a dezvoltat iniţial în sistem radial, unind zăcămintele de gaz metan din centrul ţării şi cele de gaze asociate cu consumatorii de gaze, Municipiul Bucureşti fiind cel mai important.

Lungimea totală a conductelor magistrale de transport este de aproximativ 11.000 km, având diametre cuprinse între 200…1200 mm. Aceste conducte sunt componente ale Sistemului naţional de transport al gazelor naturale. Din cadrul acestui sistem fac parte şi 400 km

Page 74: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

49

conducte de înaltă presiune pentru tranzitul internaţional de gaze pe teritoriul României, 30 de staţii de comprimare, 6 depozite de înmagazinare subterană a gazelor naturale Bălăceanca, Bilciureşti, Urziceni, Sărmăşel, Tg. Mureş, Roman – Mărgineni.

Capacitatea sistemului de transport este de aproximativ 135 milioane m3/zi sau 40 miliarde m3/an. Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 50 bari. Din punct de vedere al condiţiilor de exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intră în categoria conductelor de presiune înaltă. Conductele de transport gaz sunt fabricate în totalitate din oţel şi, în proporţie de 80-90%, sunt protejate contra coroziunii.

Toate traseele conductelor magistrale de transport care străbat localităţile judeţului Ilfov au fost realizate pentru alimentarea cu gaze a Municipiului Bucureşti.

Traseele conductelor de transport spre Municipiul Bucureşti urmăresc în principal 4 direcţii:

• Traseul dinspre nord – din bazinul gazeifer din Ardeal – gaze neasociate (gaz metan) • Traseul dinspre nord – vest – din zăcămintele de gaz asociat Gura Şuţii • Traseul dinspre vest – gaz asociat din zăcământul Ţicleni • Traseul dinspre est – din zăcămintele Urziceni şi Ileana – gaz asociat şi neasociat

De asemenea, în judeţul Ilfov există o reţea de conducte de ţiţei şi, paralel cu ele, de gaze asociate care aparţin Societăţii Naţionale a Petrolului PETROM S.A.- Sucursala PETROM Videle – Schela Bolintin (în zona de sud a judeţului) şi, respectiv, Schelei Băicoi (în zona Periş).

Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare, iar de aici este introdus în sistemul de transport prin conducte sau în cisterne de cale ferată spre rafinării, în timp ce componenta gazoasă de la separatoare se introduce în conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere (preparare abur în centrale termice sau extracţia ţiţeiului prin metoda gaz-lift).

Conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat.

Reţeaua de gaze asociate aferente Schelei de petrol Bolintin este în legătură cu Sistemul naţional de transport gaze naturale la Stoeneşti (jud. Giurgiu) şi alimentează, după odorizare, consumatori din Bucureşti (prin intermediul staţiei de reglare –predare Titan) şi din localitatea 1 Decembrie. Restul gazelor asociate este utilizat pentru nevoile proprii ale schelei, aşa cum s-a arătat mai sus.

Puncte de colectare ţiţei şi gaze există în localităţile: Domneşti, Cornetu, Bragadiru, Dărăşti Ilfov; Jilava, Vidra, Cernica.

In zona Periş sunt extrase gaze asociate de către Schela de petrol Băicoi, de la parcul de separatoare fiind alimentate, prin staţii de reglare, unităţi industriale şi centrala termică care deserveşte blocurile din Periş. Deoarece gazele nu sunt odorizate, ele nu sunt distribuite la populaţie pentru a se preîntâmpina eventualele explozii. Tot de la parcul de separatoare pleacă o conductă spre câmpul de înmagazinare de la Bilciureşti (jud. Dâmboviţa), conductă care în prezent nu mai este în funcţiune.

Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. – Sucursala Ploieşti deţine pe teritoriul judeţului Ilfov următoarele obiective:

• Pe teritoriul comunei Cernica - staţia de compresoare Bălăceanca şi câmpul de înmagazinare gaze Bălăceanca, cu instalaţii de suprafaţă şi conducte subterane de colectare gaze dintr-un număr de 16 sonde, grupate în 3 parcuri

• Pe teritoriul comunei Gruiu, sat Lipia – sonda nr. 1 Lipia, fără instalaţii de suprafaţă, şi care este în conservare

• Pe teritoriul comunei Moara Vlăsiei se află în foraj sonda de cercetare nr. 2460 Moara Vlăsiei

Page 75: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

50

Câmpul de înmagazinare gaze de la Bălăceanca (comuna Cernica), alături de cele de la Bilciureşti (jud. Dâmboviţa) şi Urziceni (jud. Ialomiţa) au o mare importanţă pentru alimentarea cu gaze a Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov în perioada de iarnă. Capacitatea lor totală de înmagazinare este de 770 milioane m3, fiind preconizată creşterea capacităţii de înmagazinare la Bilciureşti la 1 miliard m3/ciclu. Aceste înmagazinări sunt foste zăcăminte de gaze naturale acum epuizate, izolate natural prin straturi de argilă împotriva scăpărilor de gaze şi în care în perioada de vară sunt injectate gazele naturale la presiunea de 80 bar.

Lungimile şi diametrele conductelor principale de transport gaze naturale, precum şi teritoriile administrative străbătute în judeţul Ilfov sunt următoarele:

Nr. Denumirea şi traseul conductei Lungime

(km) Diametru

(mm) Teritorii administrative

străbătute 1 Ardeal

Intre Butimanu şi staţia de predare Buciumeni

6,0 500 Buftea

2 Măneşti Între Butimanu şi staţia de predare Buciumeni

6,0 500 Buftea

3 Gura Şuţii Gura Şuţii - Măgurele

8,0 400 – Ciorogârla – Domneşti – Bragadiru – Măgurele

4 Ţicleni Ogrezeni - Giuleşti

10,0 500 Ciorogârla – Dragomireşti Vale – Chitila

5 Ţicleni Ogrezeni - Măgurele

14,0 500 Ciorogârla – Domneşti – Bragadiru – Măgurele

6 Ghergheasa – Urziceni Sineşti – inel N,NE

13,5 500 Sineşti – Găneasa – Afumaţi

7 Jugureanu – Urziceni Sineşti – inel N,NE

13,5 800 Sineşti – Găneasa – Afumaţi

8 Ileana Fundulea – staţia predare Titan

14,0 200 Brăneşti – Cernica – Pantelimon – Glina

9 Buciumeni – Giuleşti Staţie predare Buciumeni – panou de măsură Giuleşti

10,0 500 Buftea – Chitila

10 Inel N, NE Staţia predare Buciumeni – staţia predare Titan

37,0 700 Buftea – Mogoşoaia – Otopeni – Tunari – Ştefăneştii de Jos – Afumaţi - Pantelimon

11 Inel SV Staţia predare Buciumeni – staţia predare Măgurele

22,5 700 Buftea – Chitila – Chiajna – Domneşti – Bragadiru – Măgurele

12 Inel S, SE Staţia predare Măgurele – staţia predare Titan

33,5 700 Măgurele – Jilava – Popeşti Leordeni – Glina

13 Şindriliţa – Staţia comprimare Butimanu

32,5 800 Găneasa – Afumaţi – Ştefăneştii de Jos – Tunari – Baloteşti – Corbeanca – Buftea

14 Gaze asociate Schela Bolintin 50,0 variabil Domneşti - Clinceni - Cornetu- Măgurele – Dărăşti Ilfov -1 Decembrie – Jilava – Vidra - Berceni – Glina – Cernica

La conductele de transport ale inelului, dar şi din cele de aducţiune în judeţul Ilfov, s-

au racordat sau sunt în curs de racordare un număr de 36 staţii de reglare măsurare (SRM) pentru reducerea presiunii de la înaltă la medie şi, apoi, dacă este cazul, la redusă. Pe lângă SRM mai vechi care alimentează inelul de medie presiune al Municipiului Bucureşti şi unele zone industriale din sud: Jilava, Măgurele, Popeşti-Leordeni, s-au realizat SRM pentru alimentarea

Page 76: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

51

localităţilor limitrofe acestor conducte de transport. Unele SRM au fost realizate pentru alimentarea unor obiective industriale sau comerciale cu consum mai ridicat de energie termică sau care au dorit a avea propriile staţii de reglare-măsurare, de exemplu: EURIAL INVEST – PEUGEOT la Otopeni, CARREFOUR Militari, LINDE GAZ Chiajna, EGOROV Brăneşti.

Asupra acestui inel DN 700 mm (Ø 28”) se execută în prezent lucrări de mărire a siguranţei în exploatare, conform proiectului întocmit de S.C. GAZPROIECT S.A. BRAŞOV. Prin aceste lucrări, în anumite zone ale conductei inelare de transport de înaltă presiune, se va reduce distanţa de siguranţă de la 50 m la 5 m prin înlocuirea conductei actuale cu altă conductă cu pereţi îngroşaţi şi supusă unor verificări speciale. Zonele în care se execută aceste lucrări sunt cele amplasate la intersecţiile cu drumuri naţionale sau judeţele sau zone în care păstrarea distanţei de siguranţă de 50 m ar conduce la frânarea dezvoltării economice. De asemenea, există zone în care cumpărătorii terenurilor au investit în lucrări de creştere a siguranţei în exploatare a conductei şi, respectiv, reducerea distanţei de siguranţă, pentru a beneficia de avantajele amplasării terenului (de exemplu: firma EURIAL INVEST – PEUGEOT la Otopeni).

Conductele de transport gaze naturale de înaltă presiune au fost proiectate şi executate în conformitate cu norme confirmate de prevederile Normativului Departamental ND 3915 / 1994 pentru proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport gaze naturale.

In conformitate cu prevederile acestui normativ, distanţele minime, pe orizontală dintre axul conductei de gaze de înaltă presiune (peste 6 bar) şi diferite obiective mai des întâlnite pe teren sunt următoarele:

• Centre populate, locuinţe individuale, construcţii sociale, industriale şi administrative– 50 m

• Autostrăzi – 60 m

In anexă sunt prezentate distanţele de siguranţă dintre conducte şi alte obiective mai des întâlnite.

DISTANŢELE MINIME DE SIGURANŢĂ

ÎNTRE CONDUCTELE DE TRANSPORT GAZE NATURALE CU PRESIUNE PESTE 6 BAR ŞI DIVERSE OBIECTIVE.

NR.

OBIECTIVUL

COND. GAZE

(m)

0 1 2 1. OBIECTIVE DIN INDUSTRIA DE PETROL

ŞI GAZE

40

2. DEPOZITE DE CARBURANŢI ŞI STAŢII PECO 60 3. DISTANŢA ÎN JURUL SONDELOR DE FORAJ

EXPLORARE-EXPLOATARE (RAZA SONDEI)

50 4. LINII ELECTRICE:

• CU TENSIUNEA ≥ 110 KV • CU TENSIUNEA < 110 KV

55 50

5. CONSTRUCŢII SOCIALE, INDUSTRIALE ŞI ADMINISTRATIVE, CENTRE POPULATE ŞI LOCUINŢE INDIVIDUALE (DE LA PUNCTUL CEL MAI APROPIAT AL CONSTRUCŢIEI)

50 (65) 6. PARALELISM CU CF (DE LA PICIORUL, RESPECTIV

MUCHIA TALUZULUI)

50

Page 77: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

52

0 1 2 7. PARALELISM CU DRUMURI

• AUTOSTRĂZI • NAŢIONALE • JUDEŢENE • COMUNALE

60 52 20 18

8. BALASTIERE ÎN RÂURI 530 9. TERENURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ 280

10. DEPOZITE DE GUNOI 80

• H = ÎNĂLŢIMEA SUPORTULUI LINIEI ELECTRICE • N = NENORMAT • LZS = LIMITA ZONEI DE SIGURANŢĂ A DRUMULUI • La punctul 5 – distanţa din paranteză se referă la conducte de gaze cu p > 40 bar • La stabilirea distanţelor minime pentru conductele de gaze naturale s-a ţinut seama de

prevederile celor 2 clase de locaţie SURSA DATELOR:

• Normativ Departamental 3915 – 94 pentru proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport gaze naturale

• Adresa SNGN ROMGAZ Divizia transport, operare şi dispecerizare nr. 379 / 09.12.1998

Reţele de distribuţie gaze naturale

La nivel naţional, reţelele de distribuţie a gazelor naturale capătă o amploare din ce în ce mai mare datorită avantajelor pe care le prezintă faţă de folosirea combustibilului solid şi chiar a celui lichid sau a gazelor petroliere lichefiate.

Aceste avantaje rezultă din comoditatea utilizării, reducerea numărului de puncte de foc, posibilitatea încălzirii uniforme a clădirilor, a preparării apei calde menajere, precum şi pentru prepararea hranei.

Costul mai redus al gazelor naturale faţă de cel al combustibilului lichid şi GPL, inclusiv faţă de cel al buteliilor de aragaz, precum şi posibilitatea reglării consumului în funcţie de necesităţi şi posibilităţi comparativ cu sistemele centralizate de căldură, au condus, după 1990, la o dezvoltare accentuată a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, în special în zonele rurale, la consumatorii individuali.

Pe ansamblul ţării, ponderea consumului de gaze naturale pentru abonaţii casnici a crescut de la 8-9%, cât era înainte de 1989, la circa 60-70% în prezent.

Sistemul de alimentare cu gaze a Municipiului Bucureşti face ca în judeţul Ilfov să existe reţele de transport care aduc gazele naturale din zăcămintele din Transilvania, de la Gura Şuţii - Dâmboviţa, din zona Ţicleni - Gorj, din zona Urziceni şi de la parcul de separatoare Ileana – jud. Ialomiţa.

Tot din sistemul de alimentare cu gaze naturale face parte şi inelul perimetral de transport amplasat perimetral Municipiului Bucureşti, având DN 700 mm, din care este alimentat inelul de presiune medie DN 500 mm al Municipiului Bucureşti.

La Bălăceanca – Cernica există o înmagazinare subterană de gaze care, împreună cu cele de la Bilciureşti (jud. Dâmboviţa) şi Urziceni (jud. Ialomiţa) contribuie la preluarea vârfurilor de consum la temperaturi exterioare scăzute.

In judeţul Ilfov există o reţea de conducte de ţiţei şi, paralel cu ele, de gaze asociate care aparţin Societăţii Naţionale a Petrolului PETROM S.A.- Sucursala PETROM Videle – Schela

Page 78: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

53

Bolintin (în zona de sud a judeţului) şi, respectiv, Schelei Băicoi (în zona Periş). Conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat.

Reţeaua de gaze asociate aferente Schelei de petrol Bolintin este în legătură cu Sistemul naţional de transport gaze naturale la Stoeneşti (jud. Giurgiu) şi alimentează, după odorizare, consumatori din Bucureşti (prin intermediul staţiei de reglare –predare Titan) şi din localitatea 1 Decembrie. Restul gazelor asociate este utilizat pentru nevoile proprii ale schelei.

Puncte de colectare ţiţei şi gaze există în localităţile: Domneşti, Cornetu, Bragadiru, Dărăşti Ilfov; Jilava, Vidra, Cernica.

In zona Periş sunt extrase gaze asociate, de la parcul de separatoare fiind alimentate cu gaze asociate unităţi industriale din zonă. Deoarece gazele nu sunt odorizate, ele nu se distribuie la populaţie, pentru a se preîntâmpina eventualele explozii.

In aceste condiţii, există posibilitatea alimentării cu gaze naturale a tuturor localităţilor judeţului Ilfov, acţiune care este în curs de desfăşurare.

Lucrările de realizare în localităţile judeţului a distribuţiilor de gaze naturale se desfăşoară concentric Municipiului Bucureşti, principala sursă de racordare fiind inelul de înaltă presiune DN 700 mm, în condiţiile în care consumul de gaze pentru utilizări industriale a scăzut şi Sistemul naţional de transport gaze naturale poate asigura consumatorii cu gaze naturale la debitele şi presiunile corespunzătoare inclusiv în perioadele cu temperaturi exterioare scăzute.

In prezent, în afara Municipiului Bucureşti, sunt alimentate sau sunt în curs de realizare în diverse stadii alimentările cu gaze naturale în următoarele localităţi din judeţul Ilfov: oraşele Buftea şi Otopeni, viitoarele oraşe Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Măgurele, Pantelimon (în curs de realizare), Voluntari (în prezent fiind alimentate numai localitatea Pipera şi zona Iancu Nicolae).

Din inelul DN 700 mm, prin intermediul staţiilor de reglare-măsurare şi reducere a presiunii de la înaltă la medie şi apoi la redusă (SRM) sunt alimentate comunele amplasate perimetral Municipiului Bucureşti: Glina, Dobroeşti, Cernica, Jilava, Berceni (în curs de realizare), Vidra (ân curs de realizare), 1 Decembrie, Măgurele, Bragadiru, Cornetu, Chiajna, Dragomireşti Vale (în curs de realizare), Chitila, Mogoşoaia, Tunari, Ştefăneştii de Jos şi Afumaţi (în curs de realizare),

La conductele magistrale de transport care alimentează inelul perimetral sunt racordate sau sunt în curs de realizare SRM pentru alimentarea distribuţiilor din comunele: Ciorogârla, Clinceni şi Brăneşti – satul Pasărea.

Din viitorul inel, din care în prezent este realizat tronsonul Afumaţi – Buftea DN 800 mm, sunt alimentate SRM Corbeanca şi Baloteşti (aceasta în curs de realizare).

Localităţile Găneasa şi satul Brăneşti vor fi alimentate din conducta de transport DN 500 mm, care va alimenta Municipiul Olteniţa.

Sunt în curs de realizare distribuţiile de gaze naturale din localităţile Baloteşti, Moara Vlăsiei, Snagov şi Gruiu, prin intermediul SRM Baloteşti, alimentată printr-un racord de înaltă presiune DN 500 mm din conducta magistrală DN 800 mm Afumaţi – Butimanu.

Urmează, de asemenea, să se realizeze alimentarea cu gaze a localităţilor Periş şi Ciolpani.

Zona cea mai defavorizată din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale este cea din nord-estul judeţului, care cuprinde comunele: Petrăchioaia, Dascălu, Grădiştea, Nuci.

Pentru alimentarea acestei zone se propune un racord de înaltă presiune din conductele de alimentare a Municipiului Bucureşti dinspre Urziceni, urmând ca soluţia să fie stabilită de firme de specialitate împreună cu DISTRIGAZ SUD şi TRANSGAZ.

Se va realiza alimentarea în totalitate a localităţilor judeţului, cu toate avantajele care rezultă de aici şi care sunt prezentate la capitolul „Alimentare cu energie termică”, producerea

Page 79: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

54

căldurii fiind din ce în ce mai mult, în condiţiile actuale ale ţării noastre, în interdependenţă de alimentarea cu gaze naturale.

Sursele de finanţare sunt Consiliul Judeţean, cât şi persoane fizice şi juridice.

Aceste reţele de repartiţie şi distribuţie aparţin atât DISTRIGAZ SUD S.A., dar sunt date în concesiune şi altor firme, ca de exemplu GAZ SUD S.R.L. (în localităţile Snagov, Pantelimon şi Cornetu), MEGACONSTRUCT (Baloteşti).

Pentru calculul de dimensionare a capacităţii staţiilor de reglare măsurare care vor alimenta locuinţe se consideră, în general, un debit instalat de 2,4 m3N/h, respectiv 2 focuri la sobe, 1 foc la cazanul de baie pentru preparare apă caldă menajeră, 1 foc la maşina de gătit tip aragaz. La valorile rezultate se adaugă debitele necesare a fi instalate pentru clădirile publice.

Realizarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale în localităţile judeţului trebuie să se realizeze în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative principale:

• Normativul I 6 – 1998 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

• Normativul I 6 PE – 1999 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale utilizând conducte, fitinguri şi armături din polietilenă de medie densitate.

• Cerinţele tehnice ISCIR PT A1 – 2002 privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi

• SR 8591 – 97 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură

• STAS 9312-87 Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare de către firme de specialitate autorizate în acest sens conform legislaţiei în vigoare.

Conductele de medie şi redusă presiune nu pun probleme deosebite în ceea ce priveşte distanţele de amplasare sau la subtraversarea căilor de comunicaţie, distanţele minime de amplasare fiind indicate în anexă.

DISTANŢE MINIME ÎNTRE CONDUCTELE DE GAZE DIN OŢEL

ŞI ALTE INSTALAŢII, CONSTRUCŢII SAU OBSTACOLE

Conform Normativ I 6-98 şi SR 8591-97 INSTALAŢIA, CONSTRUCŢIA

SAU OBSTACOLUL DISTANŢA MINIMĂ-

COND.PRESIUNE REDUSĂ (m)

DISTANŢA MINIMĂ- COND.PRESIUNE

MEDIE (m) Clădiri cu subsoluri sau terenuri propuse pentru construcţii

2,0

3,0

Clădiri fără subsoluri 1,5 2,0 Canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice

1,5

2,0

Conducte de canalizare 1,0 1,5 Conducte de apă, cabluri electrice de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol şi căminele acestor instalaţii

0,6

0,6 Cămine pentru reţele termice, telefonice şi canalizare, cămine subterane în construcţii independente

1,0

1,0 Copaci 1,5 1,5 Stâlpi 0,5 0,5 Linii de cale ferată - rambleu - debleu şi la nivelul terenului

2,0 5,5

2,0 5,5

Page 80: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

55

DISTANŢE MINIME ÎNTRE CONDUCTELE DE GAZE DIN POLIETILENĂ

ŞI ALTE INSTALAŢII, CONSTRUCŢII SAU OBSTACOLE

Conform Normativ I 6- PE/1999 INSTALAŢIA, CONSTRUCŢIA

SAU OBSTACOLUL DISTANŢA MINIMĂ-

COND.PRESIUNE REDUSĂ (m)

DISTANŢA MINIMĂ- COND.PRESIUNE

MEDIE (m) Canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice

0,5

1,0

Conducte de canalizare 1,0 1,5 Conducte de apă, cabluri electrice de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol şi căminele acestor instalaţii

0,5

1,0 Cămine pentru reţele termice, telefonice şi canalizare, cămine subterane în construcţii independente

0,5

1,0 Copaci 0,5 0,5 Stâlpi 0,5 0,5

Conductele, fitingurile şi armăturile din PE se montează îngropat direct pământ, adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m.

Se interzice montarea reţelelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei fundaţiilor clădirilor, pe trasee paralele cu acestea, până la distanţa de 2 m de la clădire.

SITUAŢIA REALIZĂRII DISTRIBUŢIILOR DE GAZE NATURALE ÎN LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI ILFOV

NR. LOCALITATEA SURSA DE ALIMENTARE STADIUL REALIZĂRII

0 1 2 3 1 BUFTEA SRM Buciumeni În funcţiune 2 OTOPENI SRM Otopeni În funcţiune 3 BRAGADIRU SRM Bragadiru În funcţiune 4 MĂGURELE SRM Măgurele În funcţiune 5 PANTELIMON SRM Pantelimon În funcţiune 6 POPEŞTI-LEORDENI SRM Danubiana În funcţiune 7 VOLUNTARI SRM Tunari,

SRM Voluntari În funcţiune Proiectare şi execuţie

8 AFUMAŢI SRM Voluntari SRM Ştefăneşti

Proiectare şi execuţie

9 BALOTEŞTI SRM Baloteşti In funcţiune 10 BERCENI SRM Berceni Proiectare şi execuţie 11 BRĂNEŞTI SRM Pasărea

SRM Brăneşti Proiectare şi execuţie

12 CERNICA SRM Bălăceanca SRM Cernica

În funcţiune

13 CHIAJNA SRM Chiajna În funcţiune 14 CHITILA SRM Buciumeni

SRM Rudeni În funcţiune

Page 81: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

56

0 1 2 3 15 CIOLPANI Racord m.p. Butimanu Proiectare şi execuţie 16 CIOROGÂRLA SRM Ciorogârla În funcţiune 17 CLINCENI SRM Clinceni În funcţiune 18 CORBEANCA SRM Corbeanca În funcţiune 19 CORNETU SRM Clinceni In funcţiune 20 DĂRĂŞTI-ILFOV 21 DASCĂLU 22 1 DECEMBRIE SRM 1 Decembrie În funcţiune 23 DOBROEŞTI Din inel m.p. Bucureşti Proiectare şi execuţie 24 DOMNEŞTI SRM Clinceni În funcţiune 25 DRAGOMIREŞTI-VALE SRM Dragomireşti Vale În curs de realizare 26 GĂNEASA 27 GLINA SRM Glina În funcţiune 28 GRĂDIŞTEA 29 GRUIU SRM Baloteşti Proiectare 30 JILAVA SRM Jilava Proiectare şi execuţie 31 MOARA VLĂSIEI SRM Baloteşti Proiectare şi execuţie 32 MOGOŞOAIA SRM Buciumeni În funcţiune 33 NUCI 34 PERIŞ Racord m.p. Butimanu Proiectare şi execuţie 35 PETRĂCHIOAIA 36 SNAGOV SRM Baloteşti În funcţiune 37 ŞTEFĂNEŞTII DE JOS SRM Ştefăneşti Proiectare şi execuţie 38 TUNARI SRM Tunari În funcţiune 39 VIDRA SRM Vidra În funcţiune

SITUAŢIA STAŢIILOR DE REGLARE - MĂSURARE (SRM)

DIN JUDEŢUL ILFOV

Nr. S.R.M. Situaţia

0 1 2 1 SRM Vidra In funcţiune 2 SRM Berceni In curs de proiectare şi execuţie 3 SRM Danubiana In funcţiune 4 SRM Glina In funcţiune 5 SRM Bălăceanca In funcţiune 6 SRM COREMO In funcţiune 7 SRM I.C.M.E. In funcţiune 8 SRM TITAN In funcţiune 9 SRM Cernica In funcţiune 10 SRM Pantelimon In funcţiune 11 SRM Panou NEFERAL In funcţiune 12 SRM Pasărea In curs de proiectare şi execuţie 13 SRM Fabrica de ulei Egorov In curs de proiectare şi execuţie 14 SRM UM Brăneşti In funcţiune 15 SRM Voluntari In funcţiune 16 SRM Ştefăneşti In curs de proiectare şi execuţie

Page 82: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

57

0 1 2 17 SRM Tunari In funcţiune 18 SRM Baloteşti In curs de execuţie 19 SRM Otopeni In funcţiune 20 SRM EURIAL INVEST (PEUGEOT) In funcţiune 21 SRM Corbeanca In funcţiune 22 SRM Buciumeni In funcţiune 23 SRM 16 Februarie In funcţiune 24 SRM Rudeni In funcţiune 25 SRM Dragomireşti Vale In curs de execuţie 26 SRM Chiajna In funcţiune 27 SRM CARREFOUR In funcţiune 28 SRM LINDE GAZ In funcţiune 29 SRM Ciorogârla In funcţiune 30 SRM CET VEST In funcţiune 31 SRM CIPITA In funcţiune 32 SRM Clinceni In funcţiune 33 SRM Bragadiru In funcţiune 34 SRM Măgurele In funcţiune 35 SRM Jilava In curs de proiectare şi execuţie 36 SRM HENCKEL In funcţiune

Sursa datelor: SC DISTRIGAZ SUD SA – Sucursala Bucureşti – 1 sept. 2003

Alimentarea cu căldură

In condiţiile climatice din ţara noastră, cu perioade friguroase ce se întind aproape 6 luni pe an, încălzirea locuinţelor şi a clădirilor publice capătă o importanţă deosebită în viaţa socială şi economică a localităţilor, necesitând consumuri deosebite de combustibili şi energie.

In România, ca urmare a politicii duse înainte de 1989 de reducere a consumurilor de combustibili şi energie cu mult sub nivelul mediu al consumului în alte ţări, pe baza unor programe neraţionale şi în dauna populaţiei, a condus la consecinţe nefavorabile în asigurarea unui grad minim de confort în locuinţe, reliefat prin nivelul coborât al calităţii vieţii populaţiei.

Încălzirea locuinţelor şi clădirilor publice se poate face prin trei sisteme, astfel: • Încălzirea locală în care producerea şi consumul de energie termică se fac în cadrul

aceleiaşi încăperi • Încălzirea centrală în care producerea energiei termice se face într-un anumit spaţiu,

iar distribuţia şi utilizarea se fac în alte spaţii • Încălzirea centralizată în care producerea energiei termice se face într-o clădire cu

destinaţia de centrală termică sau punct termic, distribuţia se efectuează prin conducte montate în exterior, consumatorii de căldură şi apă caldă menajeră fiind clădiri sau spaţii separate de sursă

Problema utilizării eficiente a energiei termice capătă valenţe sporite în contextul costurilor din ce în ce mai ridicate ale combustibililor şi energiei, precum şi al caracterului limitat al resurselor energetice primare. Pe tot parcursul de la producerea, trecând prin distribuţie şi până la utilizarea energiei termice, trebuie avută în vedere valorificarea la randamente cât mai ridicate a conţinutului de energie al combustibililor şi de reducere a pierderilor de energie şi agent termic la producere, transport şi utilizare.

Page 83: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

58

O parte a locuinţelor şi clădirilor publice din judeţul Ilfov sunt încălzite cu combustibil

solid (lemne şi cărbuni) care este adus din alte judeţe ale ţării, judeţul nefiind producător de lemne sau cărbuni. Cărbunele, în special lignit cu slabă putere calorifică, este adus din bazinul Gorjului atât pe calea ferată, cât şi pe căi rutiere, ceea ce conduce la sporirea costului, cât şi la deteriorarea calităţii lui prin manipulări repetate şi expunere la intemperii.

Prepararea hranei la aceşti consumatori se face cu butelii de aragaz, a căror aprovizionare se face în prezent cu uşurinţă, dar al căror preţ este ridicat comparativ cu cel al gazelor naturale.

În zonele fără distribuţie de gaze naturale, noile clădiri care se edifică în judeţul Ilfov şi care sunt dotate cu încălzire centrală sunt încălzite folosind combustibilul lichid (CLU tip 3, motorină) sau gazul petrolier lichefiat (GPL). Preţul acestor combustibili este ridicat comparativ cu acela al combustibililor solizi sau al gazelor naturale.

Proiectarea şi executarea centralelor termice trebuie să se facă în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative:

• Normativul I 6 – 1998 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

• Normativul I 13 – 2002 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

• Normativul I 31 – 1999 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) – în anexă sunt indicate distanţele dintre recipientele de GPL mic-vrac şi diverse obiective

Centrale termice de cuartal pentru încălzirea locuinţelor colective au fost realizate în localităţile Buftea, Otopeni, Bragadiru, 1 Decembrie, Măgurele, Mogoşoaia.

Intrucât, cu excepţia celor 4 centrale termice de cuartal din oraşul Buftea, care au funcţionat pe gaze naturale, celelalte au funcţionat pe combustibil lichid de slabă calitate sau pe cărbuni, alimentarea centralizată cu energie termică a localităţilor din judeţul Ilfov a fost deficitară încă de la început.

Exemplul cel mai elocvent îl constituie localitatea 1 Decembrie unde una dintre centralele termice pe cărbune nu a funcţionat niciodată, iar cealaltă a fost oprită după ce a funcţionat o iarnă, locatarii montându-şi sobe în apartamente.

In Otopeni, înainte de 1989, s-a încercat un experiment interesant care în prezent ar putea fi reluat cu tehnologia modernă şi cu respectarea intereselor utilizatorilor energiei termice produsă centralizat:

In cadrul sistemului centralizat, sursa de căldură a constituit-o energia geotermală produsă de cele 3 sonde existente în zonă. Apa geotermală era livrată prin conducte la cele 6 puncte termice şi putea asigura încălzirea locuinţelor numai pentru o temperatură exterioară de peste – 5oC, fiind necesare cazane de vârf de consum pentru a putea ridica temperatura agentului termic secundar.

Datorită greutăţilor întâmpinate la sonde (funcţionarea greoaie a pompelor submersibile, arderea frecventă a motoarelor), depunerii de săruri pe conductele din oţel (care favorizau depunerile de săruri), greutăţii în exploatarea punctelor termice (colmatarea schimbătoarelor de căldură fasciculare, improprii funcţionării cu agent termic cu depunere de săruri), neasigurării combustibilului lichid la cazanele de vârf şi, în final, disconfortului termic şi psihic la consumatori, după 1989 s-a renunţat la acest sistem de încălzire.

Este de remarcat şi faptul că amplasarea conductelor de apă geotermală s-a făcut pe lângă garduri (la distanţă de circa 0,70 m de garduri şi 1 m de la nivelul terenului), astfel încât să oblige locuitorii care aveau case la curte să se mute în locuinţele colective, astfel încât după 1989 aceştia au tăiat porţiunile de ţeavă care blocau porţile.

Page 84: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

59

Nu a fost, de asemenea, rezolvată problema utilizării apei geotermale în perioada de vară. De asemenea, neasigurarea cantităţilor suficiente de apă potabilă şi nefuncţionarea staţiei de epurare a apelor uzate au fost impedimente care nu au permis utilizarea potenţialului apelor geotermale.

In prezent, se realizează retehnologizarea centralelor termice prin montarea unor echipamente moderne, de capacitate corespunzătoare, cu funcţionare pe gaze naturale.

In contextul favorabil al existenţei zăcămintelor de apă geotermală în zonă şi al creşterii continue a preţului energiei şi combustibililor, precum şi al amplificării poluării atmosferice şi termice, ar fi interesant de utilizat acest sistem de energie regenerabilă, bazat însă pe tehnologii moderne şi cu respectul utilizatorilor.

In comuna Bragadiru în perioada 1987-1989 s-au construit circa 800 apartamente în blocuri cu P+3 nivele, prevăzute cu instalaţii de încălzire centrală, avându-se în vedere racordarea prin intermediul a două puncte termice la centrala termică de pe platforma industriei alimentare. Având funcţionare pe cărbune, cu randament foarte scăzut, centrala termică a fost scoasă din funcţiune, astfel încât locatarii au utilizat pentru încălzire energia electrică depăşind capacitatea posturilor de transformare (apartamentele nefiind prevăzute cu coşuri de emergenţă). Punctele termice au fost transformate în centrale termice cu funcţionare pe gaze naturale.

La Măgurele, cele 192 apartamente au fost alimentate de la o centrală echipată cu 3 cazane Metalica funcţionând pe combustibil lichid. Vecinătatea platformei IFA, precum şi nivelul material mai ridicat al locatarilor administrarea centralei de către RADET – secţia centrale termice, au făcut ca sistemul centralizat să funcţioneze mult mai bine decât în alte localităţi, în prezent centrala termică fiind alimentată cu gaze naturale.

La Mogoşoaia, cele 2 centrale termice pe gaze naturale alimentează blocuri cu P+3 şi P+4 nivele, însumând 104 apartamente.

La Chitila blocurile amplasate în zona gării CFR, construite în anii 1970, sunt alimentate de la 2 centrale termice pe combustibil lichid.

La Periş blocurile sunt alimentate de la o centrală termică care utilizează gazele neodorizate şi care nu pot fi folosite la bucătării din cauza pericolului pe care îl prezintă pentru utilizatori.

In localităţile unde înainte de 1989 s-au construit blocuri cu P+2, P+3 nivele încălzite cu sobe alimentate cu combustibil solid, locatarii au posibilitatea de a-şi monta centrale termice de bloc sau scară de bloc funcţionând pe gaze naturale (de exemplu: Chitila, Baloteşti, Cornetu etc).

La Baloteşti şi la Voluntari s-au realizat câteva blocuri cu încălzire solară pasivă (perete Trombe), precum şi cu panouri solare pentru încălzirea apei calde menajere, dar eficienţa lor nu a putut fi stabilită din cauza timpului scurt de funcţionare şi lipsei interesului locatarilor pentru aceste sisteme.

In concluzie, realizarea locuinţelor colective în mediul rural pentru „apropierea satului de oraş”, „înfiinţarea de localităţi agro-industriale”, „reducerea vetrei satului” etc. ar fi trebuit să fie însoţită de o dotare tehnico-edilitară corespunzătoare, nici unul dintre elementele constitutive ale acestor dotări, rupt de celelalte, nefiind suficient.

De asemenea, dotarea tehnico-edilitară reprezintă o premisă pentru întinerirea populaţiei din mediul rural, care nu mai pleacă la oraş, ceea ce aduce cu sine atât dorinţa, cât şi posibilităţile materiale de a creşte nivelul dotărilor, inclusiv a celor tehnico-edilitare.

Realizarea unor sisteme de încălzire centralizată în mediul rural nu este eficientă, utilizarea lor trebuind să se limiteze strict la blocurile care au fost construite şi care nu pot fi echipate cu alte sisteme de încălzire.

Page 85: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

60

DISTANŢE MINIME DE SIGURANŢĂ DINTRE DEPOZITELE DE G.P.L. CU RECIPIENTE FIXE

SUPRATERANE ŞI OBIECTIVELE ÎNVECINATE

Distanţe în metri, capacităţi în litri Nr Obiective ≤3000 3001…

5000 5001… 15000

15001… 30000

1. Autocisternă 3 3 5 7,5 2. Clădiri de locuit şi anexe, spaţii de

producţie, ateliere, depozite (altele decât cele cu regim special)

5

7,5

10

15 3. Clădiri publice: săli de spectacole,

hoteluri, şcoli, spitale, biserici, birouri, clădiri administrative, inclusiv prizele de aer ale acestora, canalizări, alte obiective cu destinaţie similară

15

15

20

30 4. Linii electrice de joasă şi medie tensiune

(măsurarea se face de la proiecţia în plan a acestora), cale ferată.

15

20

30

35 5. Linii electrice de înaltă tensiune

(măsurarea se face de la proiecţia în plan a acestora)

20

20

25

30 6. Limita de proprietate 3 5 10 15

Distanţele menţionate la punctele 2,3 şi 6 pot fi micşorate cu 50% în cazul construirii unui zid antifoc, rezistent la explozie, la limita împrejmuirii depozitului, pe direcţia obiectivului considerat.

SURSA DATELOR: Normativ I 31-1999 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL)

3.2.5.7. Gestionarea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor este o problemă complexă şi departe de a fi rezolvată conform exigenţelor de mediu din Uniunea Europeană. Acutizarea problematicii deşeurilor, cu referire în special la deşeurile orăşeneşti menajere, este generată de creşterea semnificativă a cantităţii acestora, acumulării în cantităţi mari pe o perioadă lungă de timp şi depozitării lor inadecvate, precum şi de modul defectuos în care sunt soluţionate în prezent diferitele etape de procesare a deşeurilor.

Pentru localităţile din judeţul Ilfov, la nivelul anului 2001 nu exista un sistem unitar de gestiune a deşeurilor menajere şi industriale. Rezolvarea situaţiei se face în majoritatea cazurilor la nivel local iar pentru unele localităţi prin folosirea amplasamentelor din Bucureşti.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri (mc, tone) în perioada 1995-2000 pe tipuri de deşeuri

Tipuri principale de deseuri/an 1995

mc/to 1997 mc/to

2000 mc/to

0 1 2 3 1 Deşeuri municipale /urbane/comunale – Total, din care:

52.130 / 26.065 55.142 / 27.571 60.972 / 30.486

-Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populatie

40.666 / 20.333 40.502 / 20.251 40.220 / 20.110

-Deşeuri menajere de la agenţii economici (ag. ind., comert, turism, institutii etc)

11.464 / 5.732 14.640 / 7.320 2.075 / 10.376

Page 86: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

61

0 1 2 3 -Deseuri din servicii municipale – Total, din care 2.493 / 1.745 2.582 / 1.807 4.114 / 2.880 -deseuri stradale 964 / 675 968 / 677 971 / 680 -deseuri din gradini, parcuri si spatii verzi 1.314 / 920 1.364 / 955 2.786 / 1.950 Deseuri spitalicesti 29 / 14 38 / 19 51 / 25 2 Namol de la epurarea apelor uzate orasenesti 777 / 1.243 813 / 1.300 827 / 1.323 3 Deseuri de materiale din constructii si demolari

1100 / 2.200 1.550 / 3.100 2.639 / 5.278

TOTAL GENERAL 56.665 / 31.431 60.281 / 33.985 68.788 / 40.215 Datele statistice indică faptul că faţă de anii precedenţi, se constată o creştere a cantităţii

totale de deşeuri datorită creşterii gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor metalice şi a deşeurilor de ambalaje, precum şi a creşterii cantităţii deşeurilor din construcţii şi demolări. Cantitatea de deşeuri solide urbane (tone) depozitate în 2000

Localitatea TOTAL Din care:

Deşeuri depozitate în halde de gunoi(ha)

Deşeuri depozitate în locuri neamenajate(ha)

Oraş BUFTEA 3.964 3.964 0 Afumaţi 8.160 8.160 0 1 Decembrie 260 120 140 Bragadiru 3.216 0 3.216 Jilava 5.475 3.475 2.000 Otopeni 9.600 0 9.600 Pantelimon 7.800 7.800 0 Popeşti Leordeni 250 250 0 Voluntari 12.502 12.502 0 Total ILFOV 51.227 36.271 14.956

Municipiul Bucureşti

517.495 325.904 191.591

Total general 568.722 362.175 206.547

Tipuri principale de deşeuri

Deşeuri menajere

În anul 2002 în localităţile judeţului Ilfov au fost colectate organizat 66.950 m3 deşeuri menajere. După provenienţa lor, deşeurile sunt constituite din:

- deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie – 41.480 m3 - deşeuri menajere colectate de la agenţi economici – 21.350 m3 - deşeuri stradale- din servicii municipale – 4.120 m3 - deşeuri spitaliceşti – 25,6 m3

Compoziţia deşeurilor menajere

Principalele componente fizice ale deşeurilor menajere în judeţul Ilfov sunt: metale, hârtie, carton, materiale plastice, cauciuc, textile, sticlă, moloz, paie, cenuşă, pământ, etc.

În judeţul Ilfov predomină în compoziţia deşeurilor menajere grupa materialelor uşor fermentabile (resturi animaliere, vegetale), aşa cum reiese din tabelul de mai jos:

Hârtie, carton Sticla Metale Plastice Textile Materiale

organice Altele Total Compoziţia deşeurilor

% 20 7 4 12 3 46 8 100 %

În zona urbană, deşeurile menajere de la populaţie sunt colectate de agenţi economici specializaţi şi depozitate în depozite municipale / orăşeneşti existente, în care reziduurile sunt depuse neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare.

Page 87: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

62

În zona rurală, într-o serie de comune din judeţ au fost constituite servicii de salubritate care au îmbunătăţit o serie de aspecte necorespunzătoare în domeniul colectării si transportului deşeurilor menajere, fără a soluţiona problema depozitării acestora conform normelor in vigoare.

Conţinutul reziduurilor menajere rurale este deosebit de conţinutul deşeurilor urbane, fiind valorificate în mod curent ca ingrăşămant agricol sau hrană animalieră (paie, rădăcini, frunze, dejecţii animaliere, etc.)

Deşeuri din activităţi economice

În anul 2002, cantitatea de deşeuri generate de industrie, agricultură, construcţii şi activităţi cu caracter industrial a fost de 830.950 tone, din care cca 71.900 tone au fost deşeuri periculoase.

Activităţile economice în cadrul cărora au fost generate cele mai mari cantităţi de deşeuri sunt: - deşeuri din agricultură, inclusiv deşeuri fitosanitare – 38.150 tone/an; - deşeuri din construcţii şi demolări industriale, inclusiv metalice – 5.278 tone/an; - deşeuri din alte ramuri de activitate (metalice, echipamente cu conţinut de uleiuri, anvelope,

uleiuri şi acumulatori uzaţi) – 2.774 tone/an; - zgură şi cenuşă – 730 tone/an.

Localitate Tip depozit Deţinător Nume depozit Tip deşeu Bragadiru Pat uscare SC Fulger SA – Staţie

epurare Pat uscare Nămol

Periş Pat uscare SC Romsuintest SA Periş Depozit deşeuri din agricultură

Nămoluri de la staţiile de epurare

Pantelimon Haldă zgură SC Neferal SA Depozit deşeuri Industriale

Zguri

Glina Depozit deşeuri Industriale

SC Ecorec SA Depozit deşeuri Industriale

Buftea Batal SC Avicola Buftea Depozit deşeuri din agricultură

Dejecţii animaliere

Deşeuri periculoase.

In anul 2002 au fost identificate, în mod special în compoziţia deşeurilor industriale, o serie de tipuri de deşeuri periculoase, după cum rezultă din tabelul următor.

tone Nr. Crt.

Denumire Deşeu Cantităţi inventariate în anul 2002

Valorificate Eliminate

4 Uleiuri uzate colectate 4,63 6 Baterii şi acumulatori uzaţi 12.714 11.780 8 Deşeuri spitaliceşti 21,75 21,75 9 Echipamente cu coţinut de uleiuri cu PCB 265 buc.

În prezent nu există un sistem sigur de colectare şi depozitare a deşeurilor periculoase. Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare sau au fost stocate în unităţile care le-au generat.

Deşeurile spitalicesti sunt colectate şi incinerate în crematoriile proprii (Spitalul Penitenciar Bucuresti, Inst. National de Geriatrie Otopeni, Spitalul Peris, Spitalul Obstetrica-Ginecologie “Dr.M. Burghele” Buftea). Cabinetele medicale şi celelalte unităţi sanitare au încheiat contract cu firme de incinerare sau spitale din Bucureşti.

Page 88: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

63

Deşeuri agricole

Deşeurile agricole sunt provenite din unităţile agricole şi zootehnice şi sunt constituite din dejecţii animaliere, deşeuri vegetale, cadavre, materiale fitosanitare expirate.

Nămoluri

În cursul anului 2002 a rezultat o cantitate de nămoluri reziduale de 1.323 tone care provin de la epurarea apelor uzate municipale. Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, de la staţiile de epurare din agricultură şi din industria textilă şi a pielăriei sunt depozitate pe paturi de uscare sau, în mică măsură, pe depozitele de deşeuri.

O cantitate nesemnificativă de nămoluri se utilizează în agricultură.

Depozite de deşeuri

În mod curent se practică depozitarea deşeurilor parţial controlat, cu amenajări sumare, neasigurând în mod corespunzător protecţia factorilor de mediu, situaţie caracteristică atăt haldelor orăşeneşti, în general mixte (deşeuri menajere, stradale, industriale şi nămoluri de epurare) cât şi deşeurilor industriale depozitate în halde, bataluri, iazuri. Ca urmare, poluarea apelor freatice şi a celor de suprafaţă, a solului şi a aerului, modificarea peisajului sunt frecvente în zona acestor depozite.

Judeţul Ilfov constituie punct final de depozitare pentru mari cantităţi de deşeuri colectate de societăţile de salubrizare care activează pe teritoriul Municipiului Bucureşti.

Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti se face pe următoarele amplasamente:

- « Ochiul Boului » - Glina - administrat de SC ECOREC SA Popeşti - Leordeni ;

- Groapa ecologica Vidra administrata de SC SYTEMA ECOLOGIC SRL ;

Depozitele de deşeuri se încadrează în trei categorii funcţie de gradul de amenajare:

- marea majoritate a gropilor comunale (80%) în mare parte neamenajate, nesupravegheate, nedelimitate, unde locuitorii comunelor respective depozitează deşeurile provenite din gospodăriile proprii

- restul de 20% din gropile comunale (Voluntari, Bragadiru, Buftea, Mogoşoaia, Ciolpani, Pantelimon, Baloteşti), supravegheate de primării, delimitate, cu acces controlat

- cele două depozite ecologice: Glina “Ochiul Boului” şi Vidra

Depozite municipale/urbane/ comunale

Situaţia depozitării deşeurilor colectate de pe teritoriul judeţului Ilfov se prezintă astfel:

- 42 depozite de deşeuri menajere ce deservesc comunele (amplasamentele sunt puţin organizate şi ocupă o suprafaţă totală de 66,5 ha);

- depozite care ar trebui închise deoarece au epuizat capacitatea de depozitare (Bragadiru, Ciolpani, Mogoşoaia, Periş, Ştefăneştii de Jos, Voluntari, Dobroieşti, Afumaţi, Moara Vlăsiei);

- comunele din vestul judeţului depozitează deşeurile pe amplasamentul IRIDEX de pe teritoriul administrativ al sectorului 6 Bucureşti

Depozite de deşeuri periculoase

Deşeurile periculoase au fost depozitate în gropile speciale, impermeabilizate din incintele haldelor de deşeuri ale judeţului Ilfov. La acestea trebuie adăugat depozitul de deşeuri periculoase radioactive de pe platforma Măgurele.

Page 89: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

64

Incineratoare

În Municipiul Bucureşti (în cartierele Militari şi Pantelimon) sunt amplasate două platforme pentru arderea reziduurilor menajere - staţii de incinerare cu recuperarea energiei termice- realizate după o tehnologie românească.

Activitatea de colectare şi transport

În ceea ce priveşte infrastructura de transport a deşeurilor, conform datelor oferite de Comisia Naţională de Statistică (“Activităţile privind utilitatea publică de interes local-1999”), Municipiul Bucureşti deţinea 223 autovehicule pentru salubritate din care 53 gunoiere compactoare ( 4,7 autovehicule /100 km. de străzi sau 1 (un) autovehicul la 10.000 locuitori).

În capitală, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este realizată de următoarele societăţi private: SC REBU SA, SC RWE GEKO ROMANIA Ecologic Service SRL, SC ROSAL SERVIS SRL, SC SUPERCOM SA, SC URBAN SA, SC MASOTI SRL.

În judeţ, agenţii de salubritate privaţi care desfăşoară activităţi de colectare şi transport al deşeurilor menajere de la populaţie sunt:

- SC ROSAL SERVIS SRL – pe raza localităţilor Chiajna, Dragomireşti, Snagov

- SC Urban SRL - pe raza localităţii Otopeni

Agenţii de salubritate proprietate de stat:

- ADP Buftea şi SGCL pe raza localităţii Buftea - Primăriile comunelor Popeşti Leordeni, Jilava, Dărăşti, Clinceni, Periş, Glina, Afumaţi,

Cornetu, Brăneşti, Chitila, Dobroeşti, 1 Decembrie

Agenţii de colectare/reciclare deşeuri metalice:

- SC ROMRECYCLIN G SRL – Com. Jilava - SC TAWIL EST BUCHAREST CO IMPEX SRL – Com. Cernica - SC REMAT Bucureşti Nord - Buftea

Proiecte pentru îmbunătăţirea gestiunii deşeurilor

În domeniul gestiunii deşeurilor se află în desfăşurare proiectele: - “Ecologizare şi extindere ecologica, Celula ecologică nr.1, groapa de gunoi “Ochiul Boului –

Glina”; - platforma destinată colectării, tratării, prelucrării şi incinerării deşeurilor - CN Aeroportul

Internaţional Bucureşti-Otopeni SA

3.3. STRUCTURA SOCIO - DEMOGRAFICĂ

3.3.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic Analizând datele de la recensămintele din 1966 până în 2002 constatăm că populaţia

judeţului Ilfov a înregistrat cea mai importantă creştere în perioada 1966-1977, când volumul acesteia s-a mărit cu peste 25% în cei 11 ani. În intervalul 1977 – 1992, volumul populaţiei Ilfovului a rămas la un nivel relativ constant. Din 1992 până în 2002 s-a înregistrat o uşoară ascensiune.

Page 90: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

65

Figura 1. Evoluţia populaţiei Judeţului Ilfov la recensăminte: 1966 – 2002

233,112

287,725 286,965 300,109

0

100000

200000

300000

400000

500000

1966 1977 1992 2002

Comparând dinamica populaţiei judeţului Ilfov cu cea a României, observăm că ritmul de creştere a populaţiei Ilfovului, în intervalul 1966-1992, a fost mai rapid decât cel înregistrat la nivel naţional.

Figura 2. Dinamica populaţiei Ilfovului comparativ cu cea a României: 1966 – 2002 (1966=100%)

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

160%

180%

200%

1966 1977 1992 2002

Ilfov

Romania

După 1992, populaţia judeţului Ilfov a înregistrat o uşoară creştere, contrar tendinţei de evoluţie a populaţiei la nivel naţional, unde populaţia a cunoscut o scădere continuă.

La recensământul din martie 2002, populaţia totală a judeţului Ilfov era de 300109 locuitori. Faţă de 1992 populaţia a crescut cu 13144 locuitori, ceea ce procentual reprezintă 4,5%.

Page 91: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 20

Page 92: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 21

Page 93: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

66

Figura 3. Evoluţia populaţiei Judeţului Ilfov 1992 – 2002 (1992=100%)

0%

25%

50%

75%

100%

125%

150%

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

În intervalul 1992-2002, dinamica populaţiei nu a avut aceeaşi tendinţă la nivel de

unitate administrativ teritorială. Pe teritoriul Ilfovului cele mai importante scăderi ale populaţiei s-au înregistrat în comune de la limitele de nord şi de sud ale judeţului. Comunele din nordul judeţului cu scăderi ale populaţiei sunt: Periş (-3,4%), Ciolpani (-5,4%) şi Nuci (-8,2%), iar cele din sud: Jilava (-6%), Dărăşti-Ilfov (-3,6%) şi Vidra (-3,2%).

Comunele în care populaţia s-a menţinut la un nivel relativ constant din 1992 până în

2002 sunt: Grădiştea (-0,5%), Berceni (-0,5%), Găneasa (-0,3%), Gruiu (-0,2%), Baloteşti (0,0%), Măgurele (0,2%).

În restul localităţilor din judeţ, populaţia a avut o tendinţă de creştere. Cele mai mari creşteri ale populaţiei s-au înregistrat, în această perioadă, în comunele Tunari (10,5%), Ştefăneştii de Jos (10,6%), Pantelimon (10,9%), Mogoşoaia (11,2%), Glina (11,4%), Corbeanca (13,4%), 1 Decembrie (16,8%), Cornetu (17%), Bragadiru (17,7%).

Densitatea populaţiei

Comparativ cu densitatea populaţiei la nivel naţional, cea a populaţiei judeţului Ilfov este mult mai mare. În Ilfov se înregistrează o densitate a populaţiei de 189,6 loc./km2, valoare aproape dublă faţă de media pe România de 91 loc./km2. După cum e şi de aşteptat există o diferenţă mare între densitatea populaţiei din mediul urban şi cea din mediul rural, însă în cazul celei din urmă se înregistrează variaţii extrem de mari. Există comune cu o densitate foarte mică: Petrăchioaia – 48,1 loc/km2, Nuci – 60,4 loc/km2, Dascălu – 71,3 loc/km2 şi Snagov - 68,9 loc/km2) şi comune cu o densitate la nivelul celei din urban sau chiar mai mare: Jilava – 457,4 loc/km2, Bragadiru – 430,7 loc/km2, Chiajna – 501,1 loc/km2, Dobroeşti - 544,0 loc/km2, Voluntari - 789,3 loc/km2 şi Chitila - 1054,2 loc/km2.

Tabelul 1. Densitatea populaţiei în 2002 pe total şi medii rezidenţiale

Total Urban Rural România 91.0 loc/km2 48.2 loc/km2 444.9 loc/km2 Ilfov 189.6 loc/km2 343.2 loc/km2 180.4 loc/km2 Sursa: INSE, Recensământul populaţiei şi locuinţelor, 2002

Page 94: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 22

Page 95: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

67

Structura pe medii

Cea mai mare parte a populaţiei judeţului Ilfov este concentrată în comune, unde la nivelul anului 2002 locuiau 269561 persoane. Populaţia urbană este concentrată în cele două oraşe ale judeţului, Otopeni şi Buftea, şi totalizează 30548 locuitori. Astfel, ponderea populaţiei urbane este de 6,8% în timp ce ponderea celei rurale este de 93 %. 33% din populaţia urbană a judeţului este concentrată în oraşul Otopeni iar 66% în oraşul Buftea.

Figura 4. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe medii rezidenţiale comparativ cu România (2002)

93%

47% 52.6%

6.8%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Ilfov

România

Rural Urban

Comparativ cu distribuţia populaţiei pe medii rezidenţiale înregistrată la nivel naţional, unde ponderea populaţiei urbane este superioară celei rurale, cea a judeţului Ilfov este preponderent rurală, procentul de populaţie urbană fiind extrem de redus.

Structura pe sexe Distribuţia populaţiei judeţului Ilfov pe sexe reflectă un relativ echilibru între ponderea

populaţiei feminine şi a celei masculine. Comparând distribuţia populaţiei pe sexe înregistrată la nivel naţional cu cea a judeţului Ilfov observăm că nu există o diferenţă semnificativă între cele două distribuţii ale populaţiei pe sexe. Analizând distribuţia populaţiei pe sexe şi medii constatăm că în urban ponderea populaţiei feminine (51,3%) este uşor mai ridicată decât în rural (50,6%). Totuşi nici în acest caz nu se poate vorbi de o diferenţă semnificativă a distribuţiei populaţiei pe sexe.

Figura 5. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe sexe comparativ cu România (2002)

49.3%

48.8% 51.2%

50.7%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Ilfov

România

Masculin Feminin

Page 96: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

68

La nivel de unitate administrativ teritorială, în majoritatea comunelor populaţia pe sexe

este distribuită echilibrat. Există totuşi cazuri de comune în care nu se regăseşte acest echilibru. Astfel, în cazul câtorva localităţi populaţia este uşor feminizată, ponderea populaţiei feminine depăşind ponderea medie (Ciolpani – 53,8%, Snagov – 52,5%, Otopeni – 52,5%).

Structura populaţiei pe vârste

Pentru a analiza evoluţia unei populaţii este necesar să cunoaştem structura ei pe vârste precum şi principalii indicatori ai mişcării naturale (natalitate şi mortalitate) şi ai mişcării migratorii.

În ultimii 10 ani populaţia Judeţului Ilfov a cunoscut un uşor proces de îmbătrânire, în sensul că ponderea populaţiei vârstnice (în vârstă de 60 de ani şi peste) a crescut de la 16,9% în 1992 la 18,8% în 2002, iar concomitent ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) a înregistrat o scădere de la 21,5% la 17,5%. Acest fapt este determinat în primul rând de scăderea natalităţii.

Totuşi, comparativ cu structura pe vârste a populaţiei la nivel naţional, la nivelul Judeţului Ilfov avem de-a face cu o populaţie mai puţin îmbătrânită.

Figura 6. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe vârste 1992 comparativ cu 2002

17.5%

21.5% 61.6%

18.8%

16.9%

63.6%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2002

1992

0-14 ani 15-59 ani 60 ani şi peste

Sursa: INS, Recensământul populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Figura 7. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe vârste comparativ cu România (2002)

17.5%

16.0% 64.7%

18.8%

19.3%

63.3%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Ilfov

România

0-14 ani 15-59 ani 60 ani şi peste

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Page 97: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 23

Page 98: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

69

Raportul de dependenţă după vârstă reprezintă raportul (exprimat în procente), dintre

numărul populaţiei de vârstă tânără (0-14 ani) şi al populaţiei de vârstă bătrână (peste 60 ani), pe de o parte, şi numărul populaţiei de vârstă adultă (15-59 ani), pe de altă parte. Acest raport măsoară „presiunea” populaţiei tinere şi a celei vârstnice, numărul de tineri şi bătrâni pe care îi “suportă” 100 persoane de vârstă adultă. Nu este identic cu raportul de dependenţă economică, care se calculează ca raport între populaţia inactivă şi cea activă.

La nivelul judeţului Ilfov în 2002 faţă de 1992, raportul de dependenţă a scăzut, fapt datorat în primul rând reducerii natalităţii. Astfel dacă în 1992, 100 de persoane de vârstă activă „suportau” 62 de persoane de vârstă inactivă, în 2002 raportul a ajuns de 57 la 100. La nivel de localităţi cele mai mari valori ale raportului de dependenţă se înregistrează în cazul comunei Nuci (124%), Petrăchioaia (87%), şi Dascălu (83%). Localităţile cu cele mai mici valori ale raportului de dependenţă sunt Voluntari (49%), Măgurele şi Popeşti Leordeni (48%), Buftea (43%) şi Jilava (36%).

Există şi alte variaţii semnificative inter-localităţi în ceea ce priveşte structura populaţiei pe vârste. La nivelul anului 2002 ponderea persoanelor vârstnice varia de la 40,7% în comuna Nuci la 12,8% în oraşul Buftea, în timp ce ponderea de tineri varia între 23,6% în comuna Găneasa şi 12,9% în comuna Berceni. Printre comunele cu cea mai îmbătrânită populaţie se numără Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu şi Berceni care au ponderi ale populaţiei de peste 60 de ani între 27% şi 30%. Localităţile cu ponderi mari ale tinerilor sunt: Baloteşti, Glina, Ştefăneşti, Mogoşoaia, 1 Decembrie, Petrăchioaia, Bragadiru, Corbeanca şi Domneşti cu ponderi ale tinerilor între 19 şi 21%

Piramida vârstelor pentru Judeţul Ilfov la nivelul anului 2002 ne indică faptul că segmentul cu cea mai mare reprezentare în populaţie este cel al persoanelor între 30 şi 34 de ani, urmat fiind de cele între 20 şi 24 de ani şi 25 şi 29 de ani. Cu toate acestea din îngustarea bazei piramidei se poate observa o scădere dramatică a natalităţii în ultimii 10 ani.

Figura 8. Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe în 2002 (total judeţ)

0-4 ani5-9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani +masculin feminin

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Comparând piramida vârstelor pe cele două medii rezidenţiale se constată că ele au

aproximativ aceeaşi formă ceea ce indică că au aceeaşi structură pe vârste ceea ce înseamnă că nu diferă mult in ceea ce priveşte comportamentele demografice. Totuşi se poate observa că populaţia din rural este ceva mai îmbătrânită, în condiţiile în care ponderea populaţiei 0-9 ani este aproximativ egală cu cea din mediul urban.

Page 99: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

70

Figura 9. Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe în 2002 (urban)

0-4 ani5-9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani +masculin feminin

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Figura 10. Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe în 2002 (rural)

0-4 ani5-9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani +masculin feminin

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Populaţia după etnii După etnie, populaţia judeţului Ilfov este relativ omogenă. Astfel, cea mai mare parte a

locuitorilor judeţului Ilfov (95,6%) s-au declarat la recensământul din martie 2002 ca fiind români (286906) şi numai 4,4% (13203) de altă etnie. Această distribuţie diferă semnificativ de cea înregistrată la nivel naţional, unde românii reprezintă 89,5% iar alte etnii 10,5%. Dintre persoanele care au o altă etnie decât cea română cea mai mare pondere o au cele de etnie romă (3,7%). O altă categorie, destul de puţin reprezentată însă, o reprezintă aromânii (0,3%).

Page 100: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

71

Figura 11. Distribuţia populaţiei Ilfovului după etnii (2002)

Aromâni0.3%

Altele0.4%

Români95.6%

Romi3.7%

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

În ceea ce priveşte distribuţia teritorială a persoanelor ce aparţin etniei rome, conform datelor de la recensământul populaţiei din 2002, acestea se concentrează în comunele Ştefăneştii de Jos (23,1%), Găneasa (17,4%), Glina (16,9%), Cernica (13,0%), Petrăchioaia (12,6%), Jilava (9,7%) şi Vidra (9,2%). Dat fiind faptul că multe persoane nu-şi declară apartenenţa la etnia romă este posibil ca procentul real de populaţie romă să fie mai mare. De asemenea, pot exista şi alte comune cu o concentraţie mai mare a acestei populaţii.

Mişcarea naturală şi migratorie Mişcarea naturală Mişcarea naturală a populaţiei reprezintă una din componentele care determină evoluţia

unei populaţii. Cele două fenomene surprinse de aceasta sunt natalitatea şi mortalitatea populaţiei.

Natalitatea Natalitatea este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii

la 1000 locuitori într-o perioadă determinată (1 an calendaristic). La nivelul anului 2000 rata natalităţii în Judeţul Ilfov este mai mică decât cea

înregistrată la nivel naţional, cu toate că marea majoritate a populaţiei judeţului trăieşte în localităţi rurale. Acest fapt se explică probabil prin influenţa exercitată de Municipiul Bucureşti asupra stilului de viaţă al locuitorilor din Ilfov, cunoscut fiind că rata natalităţii este mai mică în urban decât cea din rural. La nivel de localităţi se observă variaţii semnificative ale ratei natalităţii, de la 17,8‰ în comuna Găneasa la 6,6‰ în comuna Berceni. De asemenea în urma analizelor s-a constatat o corelaţie pozitivă destul de puternică între rata natalităţii şi ponderea populaţiei de romi (r=0.55, p=0,01), ceea ce înseamnă că în comunităţile cu ponderi mari de romi vom avea şi o rată mare a natalităţii.

Tabelul 2. Mişcarea naturală a populaţiei (2000)

Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul natural România 10.5‰ 11.4‰ -0.9‰ Ilfov 9.8‰ 11.9‰ -2.1‰ Sursa: INS, Fişa localităţii 2001

Page 101: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 24

Page 102: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

72

Comparativ urban-rural se constată, după cum era şi de aşteptat, că rata natalităţii este puţin mai mare în comune decât în oraşe. Rata natalităţii în mediul rural din Ilfov este mult mai mică decât cea înregistrată în rural la nivel naţional. Altfel spus, sub aspectul natalităţii, comunele din Ilfov se apropie mai mult de mediul urban, fapt determinat după cum am mai spus de apropierea de Bucureşti.

Tabelul 3. Mişcarea naturală a populaţiei pe medii (2000)

Mediu urban Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul natural România 8.9‰ 8.9‰ 0‰ Ilfov 9.3‰ 9‰ 0.3‰ Mediu rural Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul natural România 12.3‰ 14.4‰ -2.1‰ Ilfov 9.9‰ 12.2‰ -2.3‰ Sursa: INS, Fişa localităţii 2001

Mortalitatea ca fenomen demografic este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind influenţată de factori economici şi sociali cum ar fi accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie dar şi de factori ecologici. Un indicator al mortalităţii este rata brută a mortalităţii, numărul de decedaţi la 1000 de locuitori.

La nivelul judeţului Ilfov rata mortalităţii este aproape egală cu cea înregistrată la nivel naţional. Cu toate acestea rata mortalităţii în ruralul din Ilfov este mai mică decât cea din ruralul la nivel naţional, fapt ce ne indică un nivel de dezvoltare mai ridicat în comunele din Ilfov sub aspectul calităţii vieţii.

Analiza asupra datelor de mortalitate la nivel de localitate ne indică faptul că în Ilfov localităţile cu mortalitate ridicată sunt cele cu pondere mare a populaţiei vârstnice, aflată la distanţă relativ mare faţă de Bucureşti, cu o densitate a populaţiei mai mică decât media pe judeţ şi cu pondere mare a populaţiei ocupate în agricultură.

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul între cele două componente ale mişcării naturale ale populaţiei: natalitatea şi mortalitatea. Acesta ne arată cu cât creşte în mod natural o populaţie şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese ce au avut loc într-un an, raportată la volumul populaţiei. Un spor natural pozitiv nu înseamnă neapărat o creştere a populaţiei, volumul acesteia depinzând şi de fluxurile migratorii.

În judeţul Ilfov sporul natural în 2000 a fost negativ ceea ce înseamnă că neluând în considerare migraţia, populaţia judeţului a scăzut. Comparativ cu sporul natural la nivel naţional, judeţul Ilfov înregistrează o scădere accentuată pe cale naturală a populaţiei şi acest fapt se datorează în special faptului că este un judeţ preponderent rural.

La nivel de localitate sporul natural variază destul de mult de la 5,3‰ în Găneasa la –15,8‰ în comuna Nuci. Din cele 39 de localităţi doar 9 înregistrează un spor natural pozitiv. Sporul natural este mai negativ în localităţile cu populaţie mai îmbătrânită, aflate la distanţă relativ mare faţă de Bucureşti, în special la marginea judeţului şi în care ponderea persoanelor ocupate în agricultură este mai mare decât media pe judeţ.

Mişcarea migratorie

Migraţia este o altă componentă care contribuie la creşterea sau descreşterea unei populaţii alături de natalitate şi mortalitate. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliul.

Page 103: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 25

Page 104: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

73

Înainte de 1989 sensul fluxurilor migratorii interne era de la sat spre oraş, însă după 1997 aceste sens s-a inversat, astfel încât numărul celor care se stabilesc în rural îl devansează pe al celor care se stabilesc în urban.

Fiind un judeţ preponderent rural, este de aşteptat ca Ilfovul să fii cunoscut un spor migratorii pozitiv. Sporul migratoriu reprezintă diferenţa dintre stabilirile şi plecările cu domiciliul raportată la 1000 de locuitori.

Pe ansamblul judeţului Ilfov, sporul migratoriu în perioada 1996-2000 a fost pozitiv, înregistrând în 2000 o valoare de 5,5‰. Majoritatea localităţilor din Ilfov au înregistrat în perioada 1996-2000 sporuri migratorii pozitive, doar şase din acestea înregistrând valori negative (Buftea, Găneasa, Corbeanca, Nuci, Periş şi Petrăchioaia). Localităţile cu cel mai mare spor migratoriu în perioada 1996-2000 sunt: Grădiştea - 12.9‰, Popeşti-Leordeni - 12.2‰, Cornetu - 10.6‰, Ştefăneştii de Jos - 9.3‰, 1 Decembrie - 8.9‰, Glina - 8.3‰, Bragadiru - 8.3‰, Otopeni - 8.3‰, Mogoşoaia - 8.0‰.

În 2000 localităţile cu cel mai mare spor migratoriu au fost: Grădiştea - 19.1‰, Otopeni - 17.5‰, Cornetu - 17.3‰, Bragadiru - 17.2‰, Glina - 15.5‰, Tunari - 14.2‰ şi Domneşti - 11.8‰

Un fenomen caracteristic ultimului deceniu îl reprezintă migraţia „circulatorie” (D. Sandu), de tip „du-te-vino”, practicată ca pendulare între localitatea de domiciliu şi localităţi din alte ţări. Studiile vizând acest fenomen au pus în evidenţă faptul că în profil teritorial, modelul internaţional al migraţiei a fost adoptat în ultimii 11 ani mai ales la nivelul populaţiei urbane (80% dintre cei care au călătorit în străinătate după 1989 sunt orăşeni). Pentru populaţia rurală

-10

0

10

20

-20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20Sporul natural (‰,)

Spor

ul m

igrt

aoriu

(‰)

BALOTEŞTI

GĂNEASA

MOGOŞOAIA

ŞTEFĂNEŞTII DE JOS

GLINA

BUFTEA

CHITILA

CERNICACIROGÂRLA

VOLUNTARI

AFUMAŢ

CLINCENI

BRAGADIRUOTOPENI

TUNARIDOMNEŞT

GRĂDIŞTEA

CORNETU

POPEŞTI-LEORDENIPANTELIMON

CORBEANCA

PERIŞ

DRAGOMIREŞTI

PETRĂCHIOAIA

BERCENI

CHIAJNA

NUCI DĂRĂŞTIVIDRABRĂNEŞTI

SNAGOV

DASCĂLU CIOLPANI

MĂGURELE

JILAVA

1 DECEMBRIE

DOBROEŞTI

MOARA VLĂSIEI

GRUIU

Spor migratoriu > media pe judeţ

Spor natural < media pe judeţ Spor migratoriu > media pe judeţ

Spor natural > media pe judeţ

Spor migratoriu < media pe judeţ

Spor natural < media pe judeţ Spor migratoriu < media pe judeţ

Spor natural > media pe judeţ

Page 105: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

74

migraţia circulatorie de tip turistic în străinătate este de nivel mai redus decât în urban, iar datele existente sugerează ipoteza unei dinamici accentuate pentru muncă în străinătate.

Rezultatele recensământului populaţiei din 2002 relevă că la nivelul judeţului Ilfov rata emigraţiei internaţionale era de 3,4‰. Ponderea persoanelor plecate pentru cel mult 12 luni era de 2,3‰, iar a celor plecate pentru mai mult de 12 luni de 1,1‰. Rate ale emigraţiei internaţionale peste media judeţeană se înregistrează în: Chiajna (7.99‰), Cornetu (7.56‰), Popeşti Leordeni (7.21‰), Dragomiresti (6.57‰), Chitila (6.49‰), Ciolpani (5.59‰), 1 Decembrie (5.30‰), Bragadiru (5.02‰), Afumaţi (4.99‰), Găneasa (4.76‰).

Migraţie internaţională Nr. total % Rata emigraţiei (‰)

Persoane plecate pentru cel mult 12 luni 690 68,2 2,3

Persoane plecate pentru mai mult de 12 luni 312 31,8 1,1

Total 1011 100 3,4 Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Sporul anual al populaţiei judeţului Ilfov în 2000 a fost de 3,6‰. Sporul anual al unei

populaţii se calculează luând în considerare atât sporul natural cât şi migraţia netă. Din această perspectivă pot fi identificate localităţi care au înregistrat sporuri absolut pozitive, având deci şi un spor natural pozitiv şi fiind şi atrăgătoare ca destinaţie pentru migranţi. Printre acestea se numără Glina, Baloteşti, Ştefăneştii de Jos şi Ciorogârla. În acelaşi timp sunt comunele cu populaţie foarte îmbătrânită şi care au avut şi sporuri migratorii sub media judeţeană, având pe ansamblu sporurile anuale cele mai negative. Aceste comune sunt: Nuci (-15,9‰), Berceni (-10,3‰) şi Dărăşti-Ilfov (-11,4‰).

3.3.2. Resursele umane Sănătatea

Indicatorii la care ne vom raporta pentru a analiza starea de sănătate a locuitorilor

judeţului Ilfov sunt: speranţa de viaţă la naştere, rata mortalităţii infantile, numărul de cazuri de îmbolnăviri.

Speranţă de viaţă la naştere exprimă numărul mediu de ani pe care i-ar putea trăi un individ în condiţiile în care mortalitatea ar avea intensitatea din anul de referinţă. Speranţa de viaţă la naştere este atât un indicator al stării de sănătate cât şi un indicator al dezvoltării unei populaţii, fiind puternic influenţat de factori economico-sociali. După cum se poate observa (tabelul 4), valoarea acestui indicator la nivelul judeţul Ilfov este uşor mai scăzută decât cea înregistrată la nivel naţional. De asemenea, valorile înregistrate în judeţul Ilfov ale speranţei de viaţă la naştere sunt mai scăzute pentru ambele sexe decât cele înregistrate la nivel naţional, ceea ce înseamnă că starea de sănătate a locuitorilor Ilfovului este mai proastă decât media naţională, atât în cazul femeilor cât şi în cazul bărbaţilor. Acest lucru este însă de aşteptat ţinând cont de faptul că Ilfov este un judeţ preponderent rural şi că în mediul rural speranţa de viaţă este mai mică decât în urban.

Tabelul 4. Speranţa de viaţă la naştere 1997 - 1999 Total Femei Bărbaţi

România 69,7 73,7 66,1 Ilfov 69,1 73,4 65,0 Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane – România, 2000

Page 106: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 26

Page 107: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

75

Rata mortalităţii infantile reprezintă frecvenţa deceselor sub un an, raportată la totalul

născuţilor vii dintr-o perioadă determinată (de obicei un an calendaristic). Ca şi speranţa de viaţă la naştere exprimă gradul de dezvoltare al unei populaţii. Comparativ cu media înregistrată la nivel naţional în 1999 observăm că rata mortalităţii infantile a judeţului Ilfov era mult mai mică. La nivelul anului 2000, rata mortalităţii infantile era de 14,4‰ iar în 2001 de 17,5‰, mai mică totuşi decât cea înregistrată la nivel naţional.

Tabelul 5. Indicatori ai situaţiei sănătăţii

Ilfov România Populaţie per doctor – 1998 1121 530 Populaţie per cadru sanitar mediu – 1998 544 183 Paturi de spital per 1000 locuitori – 1998 3,4 7,3 Rata mortalităţii infantile (la 1000 de naşteri) – 1999 11,8 18,6 Cazuri noi de infecţii şi boli parazitare (per 100.000 locuitori) – 1998 4067,4 3403,6

Cazuri de TBC (per 100.000 locuitori) – 1998 172,7 101,2 Consultaţii medicale per locuitor în clinici locale 3,0 2,3 Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane – România, 2000

În ceea ce priveşte cazurile de îmbolnăviri, valorile înregistrate la nivelul Ilfovului sunt

mai numeroase decât la nivel naţional, atât în ceea ce priveşte cazurile de infecţii şi boli parazitare cât şi cazurile de TBC. Aceşti indicatori exprimă şi calitatea vieţii unei populaţii, ştiut fiind faptul că incidenţa unor asemenea boli este mare în comunităţile sărace, cu un nivel al calităţii vieţii redus. Putem astfel afirma că la nivelul judeţului Ilfov populaţia are un nivel mai scăzut al calităţii vieţii decât media naţională.

Starea de sănătate este influenţată de dotarea serviciilor medicale. De aceea, în cele ce urmează ne vom referi la o serie de indicatori ce caracterizează serviciile medicale: paturi în spitale la 1000 locuitori, populaţie per medici şi per personal medical mediu, consultaţii medicale per locuitor în clinici locale. Comparând valorile acestor indicatori cu cele înregistrate la nivel naţional în 1998, observăm că numărul de medici şi personal medical mediu ce revine la 1000 locuitori este mult mai mic decât la nivel naţional. Numărul mic de doctori din Ilfov sporeşte dependenţa locuitorilor judeţului de serviciile sanitare ale capitalei. De asemenea, gradul de solicitare al serviciilor medicale la nivelul anului 1998, cuantificat prin consultaţii medicale per locuitor în clinici locale, este mai mare decât media naţională, ceea ce semnifică faptul că la nivelul judeţului Ilfov cererea de servicii medicale este superioară celei naţionale.

În judeţul Ilfov, la nivelul anului 2000, în reţeaua de ocrotire a sănătăţii funcţionau 6 spitale, 2 dispensare medicale, 12 cabinete medicale, 7 cabinete stomatologice, 33 de farmacii şi o creşă. Serviciile medicale erau asigurate de 346 medici (dintre care 319 în sectorul public), 61 stomatologi, 638 personal sanitar mediu (dintre care 608 în sectorul public) şi 35 de farmacişti (dintre care 31 în sectorul particular şi mixt).

Tabelul 6. Distribuţia teritorială a spitalelor

Nr. paturi Buftea 70 Cernica 341 Domnesti 55 Jilava 842 Otopeni 336 Peris 80 Total 1724 Sursa: INS, Fişa localităţii 2000

Page 108: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

76

Educaţia Educaţia este o componentă esenţială a dezvoltării atât la nivel individual cât şi

comunitar. Un nivel ridicat de instruire influenţează starea materială a comunităţii, dar şi starea de sănătate.

Structura populaţiei după nivelul de instruire la recensământul din 2002 era:

Tabelul 7. Distribuţia populaţiei de 10 ani şi peste, după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite (2002)

Ilfov România - superior de lungă durată 2.91% 6.86% - superior de scurtă durată 0.25% 0.41% - postliceal şi de maiştri 1.61% 3.06% - liceal 17.90% 22.06% - profesional şi de ucenici 16.63% 15.74% - secundar inferior (gimnazial) 30.46% 28.48% - primar 23.15% 20.69% - fără şcoală absolvită 7.09% 2.70% Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Comparând distribuţia populaţiei de 10 ani şi peste, după nivelul de instruire remarcăm faptul că ponderea persoanelor cu studii superioare de lungă sau scurtă durată este mult mai mică decât media naţională. Aceeaşi situaţie se remarcă şi în cazul învăţământului postliceal şi de maiştri şi a celui liceal.

La începutul anului şcolar 2001-2002, în judeţul Ilfov funcţionau 111 grădiniţe, 123 şcoli generale, dintre care 75 în învăţământul gimnazial, 5 şcoli speciale, 12 unităţi de învăţământ liceal (3 licee şi 9 grupuri şcolare), 12 secţii de învăţământ postliceal şi de ucenici şi 2 secţii de învăţământ postliceal. Fiecare unitate administrativ teritorială este dotată cu grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale. Pe teritoriul judeţului nu există vreun centru de învăţământ superior.

Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele era de 41289 elevi distribuită astfel: - învăţământ preşcolar: 5769 copii; - învăţământ primar şi gimnazial: 28445 elevi (dintre care 12350 în primar, 15787 în

gimnazial şi 308 învăţămât special); - învăţământ liceal: 5224 elevi; - învăţământ profesional şi de ucenici: 1621 elevi; - învăţământ postliceal şi de maiştrii: 230 elevi.

Tabelul 8. Distribuţia teritorială a liceelor şi grupurilor şcolare

Localitatea Nr. şcoli Brăneşti 4 Buftea 2 Cernica 1 Ciorogârla 1 Dragomireşti Vale 1 Gruiu 1 Snagov 1 Voluntari 1 Sursa: INS, Fişa localităţii 2000

Page 109: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

77

Personalul didactic era format din 316 cadre în învăţământul preşcolar, 1881 profesori

în învăţământul primar şi gimnazial (dintre care 1195 în învăţământul gimnazial), 411 profesori în învăţământul liceal şi 23 profesori în învăţământul profesional şi de ucenici.

Tabelul 9. Indicatori ai dezvoltării învăţământului

Ilfov România Rata totală a înscrierilor... (%) 1998/1999

Toate nivelurile de învăţământ 48,6 63,9 Ciclu primar şi gimnazial 86,6 88,4 Liceu / şcoală profesională 39,9 67,8

Rata absolvirii liceului / şcolii profesionale 59,4 95,9 Numărul elevilor per profesor 1998/1999...

Şcoală primară 19,0 18,7 Gimnaziu 13,5 12,2 Liceu 19,1 10,9

Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane – România, 2000

În ceea ce priveşte numărul de elevi ce revine unui profesor, observăm că la nivelul anului şcolar 1998/1999 mediile înregistrate în judeţul Ilfov sunt relativ apropiate de cele de la nivel naţional în cazul învăţământului primar şi gimnazial. O situaţie diferită este cea a învăţământului liceal unde numărul de elevi ce revine unui profesor este aproape dublu faţă de media naţională. Numărul de profesori raportat la populaţia şcolară din această formă de învăţământ este mult mai mic decât media de la nivel naţional, conducând la situaţia de supraîncărcare a acestora.

Rata totală a înscrierilor la toate nivelurile de învăţământ, în anul şcolar 1998/1999, avea valori mult mai mici în judeţul Ilfov comparativ cu media naţională. Deşi ponderea celor înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial are o valoare apropiată de cea naţională, rata înscrierilor în învăţământul liceal sau profesional este mult mai mică. De altfel, Ilfovul este unul dintre judeţele cu cele mai mici rate ale absolvirii liceului/şcolii profesionale. Acest fapt poate fi determinat de lipsa de interes pentru nivelele superioare de învăţământ.

Forţa de muncă

La recensământul populaţiei din anul 2002 volumul populaţiei active a judeţului Ilfov era de 106767 persoane, reprezentând aproximativ 35% din populaţia totală a judeţului. Din populaţia activă 87,2% o constituie ponderea populaţiei ocupate, iar 12,8% rata totală a şomajului. Îngrijorător este faptul că aproximativ o treime dintre cei aflaţi în situaţie de şomaj o reprezintă tinerii aflaţi în căutarea primului loc de muncă.

Volumul populaţiei inactive era, la nivelul anului 2002, de 193356 persoane, reprezentând 64,4% din populaţia judeţului. Cele mai mari ponderi ale populaţiei inactive se înregistrează în cazul pensionarilor (40,3%) şi al elevilor şi studenţilor (24,3%). Nr. total % Populaţia inactivă 193,356 64.4% din care: Elevi/studenţi 47,051 24.3% Pensionari 77,913 40.3% Casnice 28,393 14.7% Întreţinute de alte persoane 30,338 15.7% Întreţinute de stat sau de organizaţii private 1,671 0.9% Persoane cu altă situaţie economică 7,990 4.1%

Page 110: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

78

Populaţia activă 106,767 35.6% din care: Persoane ocupate 93,078 87.2% Şomeri în căutarea altui loc de muncă 8,747 8.2% Şomeri în căutarea primului loc de muncă 4,942 4.6% Total 300,123 100%

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Raportul de dependenţă economică măsoară numărul mediu de persoane inactive economic pe care trebuie să le susţină o persoană activă din punct de vedere economic. La nivelul judeţului Ilfov, în 2002, raportul de dependenţă economică înregistra o valoare de 1,81, ceea ce însemnă că o persoană activă economic “suportă” în medie 1,81 persoane inactive economic. La nivel de unitate administrativ teritorială, valori peste media judeţeană se înregistrau în comunele: Grădiştea, Gruiu, Nuci, Ştefaneşti, Jilava, Cernica, Periş, Tunari, Petrăchioaia, Berceni, Găneasa, Ciolpani, Mogoşoaia, Glina, Dascălu, Snagov, Afumaţi.

În ceea ce priveşte distribuţia şomerilor pe sexe, remarcăm o pondere mult mai mare a şomajului în rândul bărbaţilor comparativ cu rata înregistrată în cazul femeilor. Probabil că restructurarea industrială a afectat mult mai mult populaţia de sex masculin, iar piaţa muncii nu a oferit noi oportunităţi de angajare acestei categorii.

Şomaj Masculin Feminin Şomeri în căutarea altui loc de muncă 6279 2468 Şomeri în căutarea primului loc de muncă 3406 1536 Total 9685 4004 Rata şomajului 15,3% 9,2% Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

La nivel administrativ teritorial, în 2002 comunele în care se înregistrau rate ale şomajului de peste 20% erau: Găneasa, Ciolpani, Clinceni, Nuci, Jilava.

Analizând datele de la recensământul populaţiei din 2002 privind distribuţia populaţiei ocupate după statutul profesional, remarcăm faptul că cea mai mare parte a populaţiei ocupate este reprezentată de salariaţi, volumul forţei de muncă salariate fiind de 87069, ceea ce reprezintă aproximativ 90% din populaţia ocupată şi 29% din cea a judeţului. Ponderi de sub 1% din populaţia ocupată o reprezintă întreprinzătorii privaţi, lucrătorii pe cont propriu, membrii societăţilor agricole şi lucrătorii familiali.

Populaţia ocupată după statutul profesional Salariaţi 87069 Patroni (întreprinzători privaţi) 2232 Lucrători pe cont propriu 2565 Membrii ai unor societăţi agricole/cooperatiste 72 Lucrători familiali în gospodărie proprie 4484 Altă situaţie 217 Nedeclarat 5186 Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Structura populaţiei civile ocupate pe activităţi ale economiei la nivelul anului 2002 indică faptul că cea mai mare parte a populaţiei active este ocupată în industria prelucrătoare. 27% din totalul populaţiei ocupate lucrează în industria prelucrătoare. Alte ponderi importante

Page 111: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

79

ale populaţiei ocupate desfăşoară activităţi comerciale (16,4%) sau lucrează în agricultură (10,7%) şi transporturi, depozitare, comunicaţii (8,8%). În raport cu aceste domenii, ponderea populaţiei ocupate în sectorul serviciilor este relativ slab reprezentată.

Tabelul 10. Structura populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale în 2002

Domeniu de activitate Nr.total % Agricultură, silvicultură, vânat 9987 10.7% Pescuit şi piscicultură 66 0.1% Industria extractivă 135 0.1% Industria prelucrătoare 25138 27.0% Energie electrică şi termică, gaze şi apă 2487 2.7% Construcţii 7161 7.7% Comerţ cu ridicata/amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor casnice 15246 16.4% Hoteluri şi restaurante 1656 1.8% Transport, depozitare, comunicaţii 8195 8.8% Activităţi financiare 631 0.7% Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor 4671 5.0% Administraţie publică 6695 7.2% Învăţământ 3542 3.8% Sănătate şi asistenţă socială 4064 4.4% Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 3193 3.4% Activităţi ale persoanelor angajate în gospodării personale 177 0.2% Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale 21 0.0% Activitate nedeclarată 10 0.0% Total 93075 100.0% Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Analizând pe sectoare de activitate economică distribuţia populaţiei salariate se observă că aceasta prezintă unele diferenţe faţă de cea existentă la nivel naţional. La nivelul anului 2001, cea mai mare parte a forţei de muncă salariate din Ilfov lucra în industria prelucrătoare (37,1%). Următoarele două mari sectoare de activitate sunt comerţul, transporturile şi depozitarea, fiecare ocupând între 10 şi 11% din salariaţii din Ilfov. Ponderea salariaţilor din domeniul transporturilor şi depozitării în Ilfov este aproape dublă faţă de ponderea medie la nivel naţional. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în cazul agriculturii.

Judeţul Ilfov înregistrează ponderi mai mici de salariaţi decât cele medii la nivel naţional în ce priveşte învăţământul, sănătatea, construcţiile, serviciile financiar-bancare, turismul şi telecomunicaţiile. Acest fapt indică o slabă dezvoltare a infrastructurii serviciilor sociale precum şi a celor de piaţă. Nevoile de astfel de servicii ale populaţiei din Ilfov sunt în parte acoperite de furnizorii din Capitală.

Tabelul 11. Structura forţei de muncă salariate pe activităţi ale economiei naţionale în 2001

Ilfov România

0 1 2 Agricultură 6.3% 3.1% Silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului 0.8% 1.0% Industrie extractivă 0.3% 3.1% Industrie prelucrătoare 37.1% 34.4%

Page 112: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

80

0 1 2 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 0.9% 3.7% Construcţii 3.4% 6.7% Comerţ 11.2% 12.6% Hoteluri şi restaurante 0.9% 1.5% Transport şi depozitare 10.3% 5.8% Poştă şi telecomunicaţii 0.8% 2.0% Activităţi financiare, bancare şi de asigurări 0.2% 1.4% Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 8.3% 4.0% Administraţie publică 4.7% 3.1% Învăţământ 6.5% 8.7% Sănătate şi asistenţă socială 5.3% 6.6% Celelalte activităţi ale economiei naţionale 2.9% 2.4% Total 100.0% 100.0% Sursa: INS, Anuar Statistic al României 2002

Analizând evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada 1996 – 2001 constatăm că la nivelul anului 2001 numărul mediu de salariaţi din Ilfov era de aproximativ 56 de mii, reprezentând circa 20% din totalul populaţiei judeţului. În 1996 numărul de salariaţi era cu circa 16% mai mare. Începând cu 1996 numărul salariaţilor a înregistrat o scădere foarte mare, de la 67 de mii ajungând în 1998 la 52 de mii. În perioada 1998-2000 numărul mediu de salariaţi a rămas relativ constant, abia în 2001 înregistrându-se o uşoară creştere.

Figura 12. Evoluţia numărului de salariaţi 1996-2001, Ilfov comparativ cu România

59395597 5369

4761 4623 461967

64

52 53 5356

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1996 1997 1998 1999 2000 20010

10

20

30

40

50

60

70

80

RomâniaIlfov

Mii persoane

Sursa: INS, Anuar Statistic al României 2003

Ponderea salariaţilor care în 2002 îşi desfăşurau activitatea în alte localităţi decât cele de domiciliu reprezenta, conform recensământului populaţiei, peste 60% din populaţia salariată a judeţului.

Page 113: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

81

Salariaţi după locul unde îşi desfăşoară activitatea În aceeaşi localitate 38.8% În altă localitate din judeţ 26.4% În alt judeţ 34.5% În altă ţară 0.3%

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002 În 2002, în aproximativ 2/3 din unităţile administrativ teritoriale ale judeţului cel puţin

50% din populaţia salariată îşi desfăşura activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu, situată fie în acelaşi judeţ fie în alt judeţ sau ţară. Ponderi de peste 70% ale populaţiei salariate care lucrează în alte localităţi se înregistrează în comunele: Clinceni, Dragomireşti, Dobroeşti, Berceni, Dărăşti, Grădiştea, Moara Vlăsiei, Domneşti, Cernica, Cornetu, Chiajna, Găneasa, Glina, Tunari, Ştefăneşti, Ciorogârla.

3.4. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR

3.4.1. Agricultura, silvicultura

Agricultura

Structura fondului funciar agricol pe categorii de folosinţă ( dinamica fondului funciar agricol în perioada 1990 – 2002)

Structura agriculturii acestui judeţ este adecvată specificului zonei de câmpie. Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică judeţul Ilfov beneficiază de un fond funciar agricol care reprezintă 71,4 % din suprafaţa totală, cu următoarea structură:

ha

Categorii de folosinţă 1990 1995 2002 Pondere % Suprafaţa totală - din care: 158.328 158.328 158.328 100 % Suprafaţa agricolă -din care: 111.508 111.985 113.054 71,7 % din supr. totală Arabil 107.046 105.789 106.852 94,53 % din supr. agricolă Păşuni 1.636 2.065 2.401 2,12 % idem Fâneţe 38 38 38 0,03 % idem Vii 652 1.740 2.009 1,77 % idem Livezi 2.174 2.391 1.754 1,55 % idem

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; Direcţia Judeţeană de statistică Ilfov;

Structura suprafeţei agricole este dominată de suprafaţa arabilă care acoperă 94,53 % din totalul suprafeţei agricole, păşunile ocupând 2,12 % din total iar viile şi livezile 3,32 %

La categoriile de folosinţă arabil şi livezi se constată o uşoară scădere a suprafeţelor faţă de 1990. Acest fapt este justificat prin diminuarea suprafeţelor aferente plantaţiilor pomicole, ca urmare a costurilor ridicate ale întreţinerii acestora şi ca rezultat al acţiunii de casare a unor plantaţii aflate în principal în proprietatea societăţilor agricole cu capital majoritar de stat.

Zonarea pedologică – starea de calitate a solurilor

În judeţul Ilfov tipurile de sol prezintă diferenţieri în funcţie de relief (câmpie, luncă, terasă), zonele joase de câmpie fiind predominante. Specificul câmpiei din jud. Ilfov este prezenţa microdepresiunilor şi crovurilor care dau neuniformitatea terenului.

Tipurile de sol întâlnite pe suprafeţele de câmpie aparţin în exclusivitate categoriei de teren arabil şi fac parte din clasa cernoziomurilor argiloiluviale şi solurilor brun - roşcate.

Page 114: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 27

Page 115: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

82

Pe teritoriul studiat s-au identificat terenuri din clasele I÷III de pretabilitate la folosinţa arabilă, predominante fiind solurile din clasele I şi II (fără limitări sau cu limitări reduse la folosinţa arabilă). Zonarea teritoriului judeţean din punct de vedere al claselor de pretabilitate este reprezentată grafic în cartograma alăturată.

Suprafaţa agricolă (113.054 ha) este repartizată în trei clase de pretabilitate:

- clasa a I - a – 20.410 ha –18,0 % - terenuri cu pretabilitate foarte bună pentru culturile de câmp fără nici o restricţie

- clasa a II - a – 77.765 ha –68,8 % - terenuri cu pretabilitate bună pentru culturile de câmp cu limitări reduse (textura lutoargiloasă sau argiloasă, neuniformitatea foarte slabă a terenurilor, eroziunea slabă sau moderată a solurilor, nivelul ridicat al apei freatice (2-3m))

- clasa a III -a – 14.879 ha –13,2 % - terenuri cu pretabilitate mijlocie cu limitări moderate pentru culturile de câmp (textura lutoargiloasă sau argiloasă, neuniformitatea terenului, panta moderată (5-15%) şi procesele de eroziune, exces de umiditate de suprafaţă)

Structura suprafeţei cultivate

Conform analizei dinamicii şi structurii suprafeţei cultivate în perioada 1990 – 2001, culturile dominante sunt: porumbul – 28,50 %, cerealele – 28,11 % şi floarea soarelui –17,7 % din totalul suprafeţei cultivate.

Această analiză a relevat faptul că suprafaţa efectiv cultivată a scăzut continuu în ultimii 10 ani la culturile de cereale, atât de toamnă cât şi de primăvară, sfeclă de zahăr crescând suprafeţele cultivate cu plante tehnice (floarea soarelui, soia, rapiţă, muştar).

Suprafaţa cultivată totală a scăzut în ultimii 10 ani cu aproximativ 6700 ha., a crescut semnificativ suprafaţa cultivată cu floarea soarelui şi au scăzut suprafeţele cultivate cu porumb, orz – orzoaică, plante de nutreţ.

1990 1995 2001Suprafaţa cultivată

ha % ha % ha %Grâu şi secară 22.441 20,12 33.047 29,50 29.600 28,11Orz şi orzoaică 15.228 13,65 8249 7,35 7.550 7,17Ovăz 527 0,47 2165 1,93 1.182 1,12Porumb 26.889 24,11 36.206 32,33 30.000 28,50Floarea soarelui 5.214 4,70 4.111 3,70 18.627 17,7Sfeclă de zahăr 773 0,70 649 0,60 - -Cartofi 852 0,76 1128 1,00 700 0,70Legume 7344 6,62 6353 5,67 4.900 4,60Plante de nutreţ 26.653 23,90 15.596 13,92 8.687 8,25Alte culturi 5.587 5,00 4.481 4,00 4.046 3,84Total 111,508 100,00 111.985 100,00 105.292 100,00

Sursa:INSSE – Anuarul Statistic; Direcţia pt. Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov

Producţia medie la hectar la principalele culturi (tone) Specificare 1990 1995 2000

Grâu şi secară 3.600 1.923 3.067 Orz şi orzoaică 3.850 2.000 3.665 Ovăz 2.050 1.015 1.696 Porumb 3.570 4.700 3.360 Sfeclă de zahăr 28.070 21.400 - Cartofi 6.450 13.000 15.824

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; Direcţia Judeţeană de statistică Ilfov

Page 116: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 28

Page 117: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

83

Localităţile care se remarcă prin producţii mai importante la principalele culturi sunt:

- porumb – Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Dascălu, Gruiu, Nuci, Popeşti -Leordeni, Tunari;

- floarea soarelui – Afumaţi, Dascălu, Găneasa, Grădiştea, Petrăchioaia, Popeşti–Leordeni, Tunari;

- grâu şi secară – Otopeni, Afumaţi, Baloteşti, Bragadiru, Brăneşti, Ciorogârla, Clinceni, Dascălu, Domneşti, Dragomireşti, Găneasa, Glina, Grădiştea, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Pantelimon, Periş, Petrăchioaia, Popeşti – Leordeni, Snagov, Ştefăneşti, Tunari, Vidra.

Balanţa forţei de muncă - Populaţia activă ocupată în agricultură (mii persoane) Total Bărbaţi Femei 108.8 57.3 51.5 49% 24.1% 24.9%

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic 2002

Structura exploataţiilor agricole

Structura exploataţiilor agricole pe tipuri de proprietate şi categorii de folosinţă relevă faptul că cea mai mare parte a suprafeţei agricole aparţine producătorilor individuali.

Potenţialul exploataţiilor agricole pe tipuri de proprietate

Din care: Exploataţii agricole existente Total Exploataţii comerciale Exploataţii familiale

Specificare

Număr Suprafaţă (ha) Număr Suprafaţă (ha) Număr Suprafaţă (ha) Total exploataţii 243 - 135 - 108 - Sector vegetal 127 49.995 100 47.958 27 2.037 Sector zootehnic 31 - 13 - 18 - Sector piscicol 2 68 2 68 - - Exploataţii mixte 83 - 20 - 63 -

Sursa:INSSE – Direcţia pt. Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov 2002

Situaţia agenţilor economici

Situaţia agenţilor economici care au exploatat pământ la începutul anului 2002 constituite conform legii nr.31/1990 (privind societăţile comerciale cu capital majoritar de stat), a legii nr. 36/1991 (privind societăţile agricole şi alte forme de asociere) este următoarea:

Agenţi economici Nr.

agenţi Total (ha)

Arabil (ha)

Vii (ha)

Livezi (ha)

Fâneţe (ha)

Păşun (ha)

Alte supr (ha)

Societăţi comerciale constituite conform Lg. 31/90

59 23.653 23.070 9 539 21 13,5

Societăţi comerciale constituite conform Lg. 36/91

29 11.496 11.472 12 - - 12 -

Asociaţii fără personalitate juridică

1 86 72 7 2 - 5 -

Asociaţii sau fundaţii (OUG 26/2000)

1 50 30 - - - 20 -

Sursa: MAAP 2003

Page 118: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

84

Societăţi comerciale private cu profil de producţie vegetală mai importante:

Societatea comerciala Comuna Mărimea (ha)

SOC. AGRIC. AFUMAŢI Afumaţi 350 S.C. S.A.I.C. BRAGADIRU Bragadiru 547 S.A. BRĂNEŞTI Brăneşti 859 S.C. CILEZO CIOROGÂRLA Ciorogârla 2611 S.C. COMAICO S.A. 1 Decembrie 395 S.C. TRANS IMPEX STEFANIA SRL S.M.P. BERLIN S.C. AGRO DN 2 S.A. SPICUL

Petrăchioaia 535 590 710 551

S.C. AGRO GLINA, SA GLINA Glina 1372 S.A. GRĂDIŞTEA Grădiştea 617 S.C. SARMIT AGROSERV Măgurele 445 S.C. AGRO GENERAL MOARA VLĂSIEI

Moara Vlăsiei 830

SOC. AGR. OTOPENI Otopeni 1400 SOC. AGR. ORIZONT Pantelimon 410 S.C. AGROPOL S.A. Popeşti–Leordeni 1339 SOC. AGR. SNAGOV GHERMĂNEŞTI Snagov 754 SPICUL TUNARI PONT A CELLES S.A. DIMIENI

Tunari 586 436 414

Sursa: DADR Ilfov 2002

Structura producţiei animaliere

Efectivele de animale

Dinamica efectivelor totale de animale în perioada 1990 – 2001 relevă următoarea situaţie:

(mii capete) 1995 2001 Specificare 1990

Total Privat Total Privat Bovine 56 30 18 20 18 Porcine 340 200 50 115 34 Ovine 73 49 42 16 16 Păsări 5234 3300 700 1123 992

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; DADR Ilfov

Datorită conjuncturii actuale (creşterea costurilor de producţie) în ultimii 10 ani se constată scăderea constanta a efectivelor de animale la toate speciile. La efectivele de păsări se constată o scădere între anii 1990 şi 1995, datorată desfiinţării unor importanţi producători de carne de pasăre (foste CAP – uri) şi a bazei furajere aferente.

În ceea ce priveşte indicatorii Încărcătura de animale la 100 ha teren agricol şi Producţia medie pe animal, în 2001 valorile acestora se situează sub media pe ţară la efectivele de bovine şi ovine.

(mii capete) Specificare 1991 1995 2001 Situaţia pe ţară

(2001) Bovine 40,5 20,5 18,3 19,6 Porcine 200,9 190,6 107,2 47,5 Ovine + Caprine 60,7 40,5 17,8 54,4

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; DADR Ilfov

Page 119: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

85

Producţia medie pe animal Specificare 2001

Situaţia pe ţară (2001)

Lapte de vacă (litri) 3934 2957

Lapte de oaie (litri) 52 46

Lână (kg.) 3,11 2,49

Ouă (buc.) 175 148 Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; DADR Ilfov

Complexele zootehnice mai importante şi gradul de ocupare al acestora sunt:

Profilul Societatea comercială Capacitatea totală de creştere (capete)

Procentul de ocupare

Efective

S.C AVICOLA BUFTEA 854.000 59,74 510.177

I.B.N.A. BALOTEŞTI 20.000 5,0 1.000

Păsări

S.C. TĂRTĂŞEŞTI - DRAGOMIREŞTI 270.000 22,84 61.677

S.C. AGROINDAF AFUMAŢI 1.300 81,0 1.053

S.C.A.I. PANTELIMON 1.600 45,75 732

S.C. AGROINDCOM CHITILA 600 95,67 574

I.B.N.A. BALOTEŞTI 400 87,0 348

S.C. CARPAŢI FURNITURE 1.300 65,69 854

I.C.D.B. BALOTEŞTI 1.200 62,92 755

Bovine

A.P.A.P.S. VLASIA 1.200 38,68 464

S.C. AGROINDAF AFUMAŢI 200 75,0 150

S.C. PICOVIT ROM POPEŞTI LEORDENI 50.000 47,12 23.561

I.B.N.A. BALOTEŞTI 5.000 29,40 1.470

Suine

A.P.A.P.S. MĂGURELE 10.000 34,51 3.451

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; DADR Ilfov 2003 Servicii pentru agricultură

Aşa cum rezultă din datele statistice, în perioada analizată sectorul agricol nu a beneficiat decât într-o foarte mică măsură de serviciile adecvate: amenajări de îmbunătăţiri funciare, mecanizări, îngrăşăminte.

Mecanizare

Comparativ cu datele din perioada 1995- 2001 se înregistrează creşterea numărului de mijloace mecanice din dotarea parcului de tractoare şi maşini agricole principale din sectorul proprietăţii private, suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic scăzând semnificativ.

1995 2001 Specificare

total privat total privat Tractoare agricole 2000 651 1767 1604 Semănători mecanice 537 150 819 764 Combine autopropulsate pentru recoltat cereale

păioase 353 87 206 201

Combine autopropulsate pentru recoltat furaje 63 1 38 28 Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic 48 90 60 57

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; DGAIA Ilfov

Agricultura judeţului întâmpină greutăţi în creşterea gradului de mecanizare a proceselor tehnologice din cauza structurii ofertei interne de maşini agricole neadaptate la dimensiunile exploataţiilor agricole şi a dificultăţilor financiare legate de costul maşinilor.

Societăţi agricole mai importante cu profil de mecanizare tip sunt la: Ciorogârla, Ştefăneşti, Gruiu, Moara Vlăsiei şi Căciulaţi (com. Moara Vlăsiei), SC AGROMEC Gruiu SA (Com Snagov- sat Cioflinceni), Glina.

Page 120: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

86

Silvicultura

Fondul forestier al judeţului Ilfov cu componentele sale principale (pădurea, vegetaţia forestieră de pe terenurile situate în afara pădurii, şi fondul cinegetic) reprezintă una din resursele naturale importante.

În anul 2002, fondul forestier ocupa o suprafaţă de 24.115 ha, reprezentând cca. 14% din suprafaţa totală a judeţului.

La nivel naţional, judeţul Ilfov ocupă locul 29 în ierarhia judeţelor după gradul de acoperire cu păduri.

Structura pe forme de proprietate pune în evidenţă faptul că 22.918 ha (91,5%) aparţine domeniului public, iar 2117 ha (8,5%) proprietăţii private.

Compoziţia pădurilor se caracterizează prin suprafeţe importante ocupate cu specii de foioase (98,9% stejar, frasin, cer, gârnită etc.) şi doar 1,1% cu specii de răşinoase.

Pe unităţi administrativ-teritoriale, gradul de împădurire prezintă diferenţieri importante, stabilindu-se din acest punct de vedere 4 categorii (cartogramă). Unităţi administrativ-teritoriale cu suprafeţe importante de pădure (peste 35% din suprafaţa totală) sunt Ciolpani, Snagov, Buftea şi Pantelimon. La polul opus se situează comunele Otopeni, Chitila, Cornetu, Berceni (sub 1% din suprafaţa totală) şi Dobroieşti şi Glina lipsite de păduri.

Suprafaţa medie de păduri şi alte terenuri forestiere care revine pe un locuitor este de 0,084 ha fiind mult inferioară mediei pe ţară care este de 0,294 ha.

Suprafaţa de fond forestier care revine la un teritoriu de 100 ha este de 14,2 ha, fiind de asemenea mult inferioară mediei pe ţară care este de 28 ha.

Produsele lemnoase sau volumul total de lemn existent în pădure este de aprox. 5.000.000 m3.

Posibilitatea anuală totală este de cca. 84.000 m3 din care 56.000 m3 produse principale şi 28.200 m3 produse secundare.

Produsele accesorii care se pot recolta anual (reper anul 1997) sunt: măceşe cca. 40 t, păducel cca. 17 t şi porumbe cca. 15 t.

Fondul cinegetic format dintr-un număr apreciabil de specii valoroase (căprior, mistreţ, iepure, fazan, cerb lopătar, potârniche) cât şi existenţa a cca. 150 lacuri şi iazuri, asigură dezvoltarea vânătoarei şi pescuitului sportiv.

Accesibilitatea fondului forestier este bună, fiind asigurată printr-o reţea de drumuri forestiere dar şi de drumuri publice care străbat pădurile, revenind în medie 8 ml/ha.

Fondul forestier este administrat de Direcţia Silvică Bucureşti prin ocoalele silvice Bucureşti, Brăneşti şi Snagov.

Zonarea funcţională a pădurilor, stabilită prin amenajamente silvice, pune în evidenţă faptul că toate pădurile din judeţ sunt incluse în grupa I, respectiv păduri cu funcţie specială de protecţie, care condiţionează păstrarea echilibrului ecologic, ca şi păstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes economic, social sau ştiinţific.

Pădurile din grupa I se clasează în raport cu funcţiile speciale de protecţie, după cum urmează:

• Păduri cu funcţie de protecţie a apelor = 601 ha (2,4%);

• Păduri cu funcţie de protecţie contra factorilor climatici şi industriali = 350 ha (1,4%);

Page 121: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 29

Page 122: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

87

• Păduri cu funcţie de recreere = 23.758 ha (94,9%);

• Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului = 326 ha (1,3%).

Cel mai bine reprezentate sunt pădurile cu funcţie de recreere. Ele sunt supuse unui regim de conservare deosebită şi sunt excluse din procesul de producţie lemnoasă, urmărindu-se în acest fel, păstrarea cât mai nealterată a caracterului lor natural. În această categorie sunt incluse pădurile din jurul localităţilor, pădurile de interes social din jurul monumentelor istorice şi de cultură, benzile de pădure din jurul motelurilor şi hotelurilor, benzile de pădure situate de-a lungul şoselelor etc.

Subgrupa pădurilor de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier este reprezentată de zonele naturale de interes ştiinţific şi cu valoare de patrimoniu naţional şi regional şi sunt destinate ocrotirii integrale a naturii. Pentru această categorie de păduri, prin lege, se interzice recoltarea de masă lemnoasă, inclusiv tăierile de igienă şi lucrările de îngrijire, precum şi orice alte activităţi care ar putea afecta echilibrul ecologic.

Se poate afirma că fondul forestier constituie una din resursele naturale importante ale judeţului Ilfov, a cărei gestiune raţională trebuie să constituie un imperativ al programelor de dezvoltare durabilă a teritoriului.

3.4.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii

La sfârşitul anului 2001 erau înregistrate la CCIA Ilfov 10.483 societăţi comerciale, cu 39,3% mai mult faţă de ianuarie 2000 (din care 32 sunt în suspendare de activitate, 70 sunt în reorganizare judiciară, 114 îşi schimbă sediul în alt judeţ; toate firmele au primit un număr, cu excepţia celor radiate).

După forma de proprietate avem: Nr. % • persoane fizice 632 6,02 • societăţii familiale 705 6,72 • societăţi cu răspundere limitată 8.697 82,82 • societăţi în nume colective 42 0,40 • societăţi în comanduită simplă 26 0,25 • regii autonome 10 0,09 • organizaţii cooperatiste 53 0,50 • societăţi pe acţiuni 336 3,20

Sursa: CCIA Ilfov, anul 2001

Faţă de perioada de bază a crescut nr. de SRL-uri cu 25,75% şi numărul de societăţi pe acţiuni cu 33,33%.

După tipul capitalului avem firme: Nr. %

- cu capital integral de stat ……………………………………………...…....6 0,05 - cu capital privat autohton 100% ………………………………………..6219 59,2 - cu capital mixt (stat 50% şi 50% privat românesc) ……………………….76 0,72 - cu capital privat străin ………………………………………………….2070 19,74 - cu capital mixt (stat + străin) ………………………………………………6 0,05 - cu capital privat (autohton şi străin) ………………………………….…633 6,03 - cu capital mixt (stat + privat autohton + privat străin) …………………….3 0,02

Se observă ponderea ridicată a sectorului privat.

Page 123: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

88

Numătul de unităţi din judeţul Ilfov, pe sectoare ale economiei naţionale şi ponderea acestor, la sfârşitul anului 2001:

Nr. unităţi %

Sector primar 41 0,39

Sector secundar 1834 17,49

Sector terţiar 8608 82,12

Total 10483 100,0

Sursa: CCIA Ilfov, anul 2001

Judeţul Ilfov prezintă o concentrare economică în sectorul terţiar.

În anul 1998 câştigul salarial mediu net lunar în judeţul Ilfov a fost cu 4,02% superior mediei pe ţară de 1.042.274 lei, pentru ca la sfârşitul anului 2000 diferenţa să fie de 15,70% faţă de media naţională 2.139.138 lei.

Activităţile din judeţul Ilfov unde întâlnim cele mai mici salarii medii nete sunt: Situaţia faţă de media pe ţară salariul mediu net pe ţară (Valori relative %) (lei) • Sănătate -33,81 1.768.105 • Învăţământ -38,88 2.046.107 • Administraţie publică -10,25 3.044.988 Salarii peste media pe ţară cunoasc activităţile: • Transporturi şi depozitare +94,08 2.590.861 • Poştă şi telecomunicaţii +12,54 3.583.359 • Comerţ +95,03 1.502.294 • Industrie +1,08 2.249.496

Sursa: INSSE, Anuarul Statistic al României, 2001

Judeţul Ilfov este cel mai mic judeţ din punct de vedere al suprafeţei, al populaţiei şi are gradul de urbanizare cel mai scăzut.Din punct de vedere al dezvoltării economice judeţul Ilfov formează împreună cu municipiul Bucureşti un motor al dezvoltării regionale.Judeţul Ilfov este un puternic centru industrial şi comercial (este zona marilor angrosişti) fiind o zonă cu un potenţial natural şi antropic deosebit.

Industria

În structura economică a judeţului Ilfov, industria este o activitate de bază datorită în principal capacităţii sale de a asigura o gamă variată de produse competitive, de a asigura locuri de muncă (30% din populaţia ocupată a judeţului în 2002) şi de a contribui la formarea produsului intern brut.

Domeniul industriei a fost influenţat (ca şi întreaga economie a judeţului) de dinamica şi structura economică şi de varietate a municipiului Bucureşti ce acţionează ca un factor de polarizare pe o rază mare de acţiune.

Acest fapt a asigurat un cadru investiţional propice pentru revigorarea şi dezvoltarea activităţii economice. Astfel, judeţul Ilfov a ocupat locul 5 pe ţară în privinţa numărului de societăţi înmatriculate cu participare străină în luna septembrie 2001 şi locul 1 în funcţie de capitalul social subscris.

Page 124: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

89

ÎNMATRICULĂRI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRĂINĂ LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS, în luna noiembrie 2003

Valoarea capitalului social total subscris exprimat în:

Valută Înmatriculări de

societăţi comerciale -număr- Moneda naţională

-mil. lei- Dolari SUA EURO

Total judeţ 11 221,2 10387 8663

Sursa de date: Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

După anul 2000 s – a observat o creştere semnificativă a producţiei industriale.

În anul 2001 au apărut pe teritoriul judeţului noi firme, unele dintre ele foarte puternice – Philip Morris, Chippita România, Pharmex, Phonx, F.T.F. International, Cream – Line – aceste firme deţin 40% din cifra totală de afaceri.

Industria cinematografica este reprezentată de studiourile MediaPro din Buftea.

Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului asigură 72,5 % din valoarea producţiei industriale a judeţului şi reprezintă 8 % din valoarea producţiei la nivel de ramură. Celelalte ramuri reprezentative în judeţ sunt : industria pielăriei şi a încălţămintei, industria uşoară, confecţii, îmbrăcăminte, hârtie, carton, prelucrarea lemnului, prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice. Se produc următoarele tipuri de produse (deoarece datele au fost obţinute din surse diferite este posibil ca ordonea în care sunt prezentate produsele să nu fie cea reprezentativă):

− alimentare ( conserve, lactate, băuturi alcoolice şi răcoritoare, produse de panificaţie ) ; − anvelope şi articole din cauciuc, acumulatori ; − ţesături, confecţii şi tricotaje ; − prefabricate din beton, cărămidă, plăci şi dale din ceramică ; − mobilier şi obiecte din lemn ; − aparate de măsură şi control ; − produse chimice ; − ambalaje ; − seruri şi vaccinuri.

În topul naţional al firmelor din ultimii ani o serie de firme din judeţ au ocupat locuri fruntaşe : Danubiana, Arteca Jilava, Kraft – Sac, Romcarton, Star Foods, Angst, Gourmet, Chippita, C.N. Aeroportul Internaţional Otopeni, Metro, Rostar, Corina – Gealan.

În anul 2002 comparativ cu 2001 s – au înregistrat creşteri la produse care au fost livrate atât pe piaţa internă, cât şi la export :

− pentru piaţa internă la legume conservate ( cu 264,7 % ), produse zaharoase ( cu 202,4 %), băuturi alcoolice ( cu 158,4 % ), preparate din carne ( cu 71,6 % ), antibiotice ( cu 48 % ); − pentru piaţa externă la încălţăminte ( cu 184,3 % ), produse zaharoase ( cu 41,4 %) şi s-

a reuşit livrarea pentru prima dată livrarea unei cantităţi de175.962 tone carne;

Creşterea exporturilor a fost posibilă datorită investiţiilor ce s-au concretizat în noi tehnologii.

Cea mai însemnată pondere la export o au produsele din lemn ( exclusiv mobilier ), produsele minerale, metalele comune, produsele alimentare, băuturile şi tutunul.

Pe teritoriul judeţului Ilfov au fost identificate şi puse în valoare resurse minerale de : − petrol şi gaze : Periş, Bălăceanca, Berceni, Popeşti – Leordeni, Bragadiru ; − petrol : Căţelu, Jilava, Dumitrana, Domneşti ;

Page 125: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

90

− gaze : Moara Vlăsiei, Pasărea, Cozieni, Copăceni ; − argile comune : Buftea, Pantelimon ; − nisipuri şi pietrişuri : Grădiştea, Brăneşti, şi în toate luncile de râuri şi pe terase, unde

există exploatări mici pentru necesităţile locale.

La CCIA Ilfov, erau înregistrate la sfârşitul anului 2001, un număr de 1419 societăţi comerciale cu profil industrial, ceea ce reprezintă 13,54 % din totalul societăţilor comerciale din judeţ.

STRUCTURA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE LA SFÂRŞITUL ANULUI 2001

Sectorul Nr. unităţi Valori relative % Populaţia ocupată Valori relative % Ind. extractivă 8 0,56 135 0,49 Ind. prelucrătoare 1396 98,10 25136 90,55 En. electrică, termică, gaze şi apă 19 1,34 2487 8,36 Total 1423 100 27758 100

ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE DUPĂ OBIECTUL DE ACTIVITATE

NUMĂR UNITĂŢI - extracţia petrolului şi a gazelor naturale ( exclusiv prospecţiunile ) 1 - alte activităţi extractive 7 - industria alimentară şi a băuturilor 465 - industria tutunului 1 - industria textilă şi a produselor textile 52 - industria confecţiilor şi de încălţăminte 80 - industria pielăriei şi încălţămintei 45 - industria de prelucrare a lemnului ( exclusiv producţia de mobilă ) 57 - industria celulozei, hârtiei şi cartonului 29 - edituri, poligrafie şi producerea înregistrărilor pe suporţi 64 - industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 1 - industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale 43 - industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice 94 - industria altor produse din minerale nemetalice 58 - industria metalurgică 15 - industria constr. metalice şi a produselor din metal ( exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii ) 104 - industria de maşini şi echipamente 29 - industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou 9 - industria de maşini şi aparate electrice 11 - industria de echipamente, aparate de radio, televiziune şi comunicaţii 11 - ind. de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice şi ceasornicărie 10 - industria mijloacelor de transport rutier 6 - industria altor mijloace de transport 3 - producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a. 88 - recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile 121 - producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă 16 - gospodărirea resurselor de apă, captarea, tratarea şi distribuţia apei 3

Page 126: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

91

Numeroase localităţi se remarcă prin producţia unei game diversificate de produse (anul 2002) : Baloteşti (alimente, textile, detergenţi, mase plastice), Bragadiru (băuturi, alimente, maşini agricole şi forestiere, mase plastice), Dobroieşti (prelucrarea lemnului, încălţăminte, fire şi fibre sintetice, hârtie şi carton), Jilava (încălţăminte, materiale plastice, cărămizi), Mogoşoaia (utilaj tehnologic, lactate, chimice), Periş (elemente din beton, textile şi sticlă), Popeşti (alimentare, textile, prelucrarea lemnului, edituri, prelucrarea pietrei), Snagov (băuturi, construcţii metalice, chimice, construcţii civile), Voluntari (producţia de carne, textile, producţia de hârtie, pesticide, medicamente şi farmaceutice, cauciuc, elemente din beton), Buftea (alimente şi băuturi, încălţăminte, prelucrarea lemnului, medicamente, aparatură de calcul, jucării), Otopeni (reparaţii utilaje, tutun, voiaj şi marochinărie, mase plastice).

PRODUCŢIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE

2002 2003 U.M. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. Oct. nov. *)

Carne tăiată în abatoare tone 474 760 204 527 662 769 495 651 976 709 785 708 535

Preparate din carne kg 640335 611469 537470 655923 610189 570742 653164 739881 704239*) 685375 728467 712939 587089Produse zaharoase de cofetărie tone 2062 1475 1760 1786 1939 1911 1539 1550 1086 1658 2166 2289 1684

Alcool etilic de fermentaţie şi sinteză

hl ech. 100% alcool

3863 4617 6734 5655 1241 1730 4038 4364 2665 2687 3972 3982 3165

Băuturi alcoolice hl ech. 100% alcool

4396 5106 4293 4125 4169 4913 2950 4715 2995 3216 3473 4895 4673

Alcool tehnic hl ech. 100% alcool

304 353 459 404 98 173 387 371 232 220 393 372 305

Confecţii textile şi din înlocuitori mil. lei 23423 14674 9490 16120 10603 3897 6905 10529 38603 16236 18576 14237 11132

Produse prelucrate din materiale plastice kg 594253 570697 439721 462156 514132 475057 677229 540484 681360 716724 691425 715347 726830

Mobilier mil. lei 17097 9357 7031 6504 9732 7717 6720 18786 8531 8672 12324 8994 8099

Notă: Sunt prezentate principalele produse industriale ale judeţului. *) Date provizorii

INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE în volum absolut

%

luna corespunzătoare din anul precedent = 100

2002 2003

nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov.*)

1.I-30.XI.2003

faţă de 1.I-

30.XI.2002

Total judeţ 103,6 108,6 118,9 129,9 114,2 86,6 102,6 110,0 98,5 106,9 97,3 92,7 100,9 103,7

Industrie extractivă - - - - - - - - - - - - - -

Industrie prelucrătoare 103,6 108,6 118,9 129,9 114,2 86,6 102,6 110,0 98,5 106,9 97,3 92,7 100,9 103,7 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 117,7 124,8 107,2 151,9 79,7 70,0 67,7 59,3 61,0 100,7 72,7 59,6 60,8 79,5

Notă: Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, in timp ce IPI calculat la nivel naţional caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor realizate în activitatea industrială. Aceştia au fost calculaţi la nivelul fiecărui judeţ, pe baza datelor din "Cercetarea statistică privind producţia fizică industrială" (IND). *) Date provizorii

Page 127: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

92

INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE %

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 2002 2003

oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.*)

1.I-31.X.2003

faţă de 1.I-

31.X.2002 Total judeţ 114,8 115,0 135,8 125,6 138,0 120,7 105,6 105,3 122,0 99,5 102,7 114,0 105,1 111,9

Notă: Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza eşantionului de agenţi economici, eşantion ce are reprezentativitate numai la nivel naţional. Datele la nivel judeţean nu au fost extinse. *) Date provizorii

Din punct de vedere al importanţei lor, după numărul de salariaţi întâlnim :

− centre industriale mijlocii ( 2001 – 10000 angajaţi ) : Buftea 2032, Popeşti 2400, Voluntari 2620 ;

− centre industriale mici ( 501 – 2000 salariaţi ) : 1 Decembrie 707, Afumaţi 549, Baloteşti 616, Bragadiru 1260, Brăneşti 946, Cernica 984, Chiajna 1070, Chitila 1435, Clinceni 635, Dobroieşti 841, Dragomireşti 529, Glina 1013, Jilava 1053, Măgurele 629, Otopeni 1032, Pantelimon 1888 ;

− centre industriale foarte mici ( 101 – 500 angajaţi ) : Berceni 387, Ciolpani 181, Corbeanca 240, Cornetu 406, Dărăşti 127, Găneasa 104, Gruiu 245, Moara Vlăsiei 405, Mogoşoaia 314, Periş 286, Petrăchioaia 113, Snagov 279, Ştefăneşti 189, Tunari 418, Vidra 309. ( Sursa – D.J.S. Ilfov )

Numai două unităţi administrativ – teritoriale au sub 100 de angajaţi Dascălu 93 şi Nuci 46. Printr-un proiect iniţiat de ministerul Dezvoltării şi Prognozei se urmăreşte atragerea de investiţii străine directe în cadrul Parcului Industrial Bolintin Vale.

Scopul este apariţia a 2000 noi locuri de muncă care să contribuie la dezvoltarea locală a judeţului Ilfov şi Giurgiu.

Se are în vedere următoarele industrii nepoluante: electronică, mecanică fină, bunuri de larg consum, precum şi spaţii de depozitare, comerciale, punct vamal pentru mărfuri, spaţii administrative.

Investiţia este pe 4 ani şi totalizează 201 milioane Euro. În concluzie industria judeţului Ilfov constituie un factor de dezvoltare, aceasta prezentând o deosebită atractivitate pentru investitorii locali şi străini, îndeosebi în ramurile tradiţionale: alimentară şi a băuturilor, uşoară, produselor din mase plastice, producţiei de mobilier, mecanică fină, maşini şi utilaje. Se poate dezvolta industria materialelor de construcţie pe baza resurselor existente.

De asemenea, se pot utiliza materii prime locale la construcţia viitoarei autostrăzi Bucureşti – Braşov.

Construcţii

În judeţul Ilfov, care este considerat zona verde a capitalei se observă un ritm intens al construcţiilor civile şi industriale, datorat pe de o parte atât persoanelor fizice ( care îşi construiesc locuinţe în antrepriză proprie ), cât şi firmelor româneşti şi străine care oferă case la cheie. Ponderea celor care îşi permit să apeleze la creditul imobiliar sau la cel ipotecar este limitat la nivelul veniturilor (câştigul salarial mediu net lunar în judeţul Ilfov, în anul 2001, a fost de 2.474.992 lei).

Cererea este formată din persoane fizice din municipiul Bucureşti şi din Judeţul Ilfov.

Page 128: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

93

Cererea mare pentru construcţii civile şi industriale dinamizează atât industria materialelor de construcţie, cât şi exploatarea resurselor minerale.

În judeţ existau 108 firme care se ocupau de construcţii civile, industriale, izolaţii (conform bilanţului de la sfârşitul anului 2001). Societăţi comerciale care au ca obiect de activitate construcţii se găsesc în toate unităţile administrativ teritoriale Chitila, Popeşti, Voluntari sunt U.A.T., unde ăşi desfăşoară activitatea mai multe firme de construcţii. (conform CCIA Ilfov). Putem mneţiona localitatea Popeşti.

Investiţiile realizate de firmele de construcţii s-au materializat în utilaje şi mijloace de transport şi lucrări de construcţii. Se poate observa uşor că lucrările de construcţii terminate şi / sau în curs de execuţie sunt mai mari în mediul rural decât în mediul urban.

INDICII INVESTIŢIILOR REALIZATE %

trimestrul corespunzător din anul precedent = 100

2002 2003

trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II trim. III

Investiţii - total 61,1 21,1 231,7 101,4 81,0 119,8 47,2

din care:

lucrări de construcţii 45,5 134,2 162,1 85,0 50,8 106,6 60,2

utilaje (inclusiv mijloace de transport) 97,1 10,7 418,4 152,8 126,6 132,5 36,2

AUTORIZAŢII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI REZIDENŢIALE

număr

2002 2003 trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II trim. III

Autorizaţii eliberate 310 565 571 410 271 510 662

din care:

Mediul urban 19 34 37 21 33 27 52

Mediul rural 291 531 534 389 238 483 570

LOCUINŢE TERMINATE ŞI ÎN CURS DE EXECUŢIE

număr

2002 2003 trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II trim. III

Locuinţe terminate 258 259 285 627 211 258 301

din care în:

mediul urban 68 13 31 25 22 40 17

mediul rural 190 246 254 602 189 218 284

Locuinţe în curs de execuţie 2230 2401 2651 2833 2984 *) 3102 3475

din care în:

mediul urban 146 143 158 142 187 110 258

mediul rural 2084 2258 2493 2691 2797 2992 3217

Notă: Indicatorul "Locuinţe terminate" se referă la totalul locuinţelor finalizate în cursul trimestrului, iar "Locuinţe în curs de execuţie" sunt locuinţele aflate în diferite stadii de execuţie la sfârşitul trimestrului.

Fondul de locuinţe al judeţului Ilfov reprezenta la 31dec. 2000,1,18 % din totalul naţional. Cifra de 95,13 % reprezintă locuinţele aflate în proprietate privată.

Page 129: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 30

Page 130: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 31

Page 131: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

94

FONDUL DE LOCUINŢE LA 31 DEC. 2000

Locuinţe proprietate majoritară de

stat Locuinţe proprietate privată

Regiunea

Total

număr locuinţe

Număr camere

de locuit

Suprafaţa locuibilă ( mii m2) Număr

locuinţe Număr

camere de locuit

Suprafaţa locuibilă ( mii m2 )

Număr locuinţe

Număr camere de

locuit

Suprafaţa locuibilă ( mm m2)

Total 7907352 19688770 273897 378968 733561 9704 7528384 1895509 264 Regiunea 8 876595 2165261 31218 39872 85826 318 836723 2079735 30900 Ilfov 93366 286528 3722 4549 10327 141 88817 276201 3581

Sectorul construcţii va fi un sector de bază în economia judeţului Ilfov datorită cererii mari de lucrări de construcţii.

3.4.3. Turismul

Potenţial turistic

Deşi situat în plină regiune de câmpie, judeţul beneficiază de zone cu peisaj natural de mare valoare, datorită numeroaselor văi, unele cu ape curgătoare permanente, altele adăpostind lacuri naturale sau artificiale cu folosinţe complexe: piscicole, irigaţii, turism şi agrement.

Lacurile cele mai mari, formate prin stagnarea în mod natural a apelor sunt: - Lacul Bălteni format pe valea pârâului Sticlăria, având o suprafaţă de 135 ha şi o

poziţie foarte atractivă, prin prezenţa în teritoriul înconjurător a pădurilor; oferă condiţii optime pentru recreere şi agrement dar până în prezent acestea nu au fost utilizate corespunzător;

- Lacul Snagov, cel mai renumit şi cel mai atrăgător dar şi cel mai bine pus în valoare pentru turism şi recreere. Cu o suprafaţă de 575 ha, lung de 13 km şi adânc de 9 m, cu o bogată faună piscicolă, înconjurat de întinse păduri, lacul Snagov constituie un obiectiv turistic de prim rang;

- Balta Neagră situată în mijlocul unei întinse păduri, deşi de mai mici dimensiuni (4 km lungime şi o lăţime ce variază între 10 – 250 m) oferă condiţii favorabile pentru agrement;

- Lacul Căldăruşani, cu o suprafaţă de 224 ha şi o adâncime medie de 4m este de asemenea înconjurat de mari suprafeţe de păduri contribuind la pitorescul împrejurimilor;

- Pe valea Colentinei cele mai importante lacuri sunt: Fundeni – 115 ha, Plumbuita – 70 ha, Chitila - 90 ha, Mogoşoaia – 95 ha, Buciumeni – 96 ha.

Lacurile artificiale sunt caracteristice în primul rând văilor Pasărea (pe care s-au realizat 26 iazuri şi 24 acumulări), Cociovaliştea (cu 17 iazuri şi 9 acumulări), Mostiştea (cu 18 iazuri), Şindriliţa (cu 12 iazuri şi 2 acumulări), Câlnău (cu 9 iazuri şi 4 acumulări).

Cea mai întinsă suprafaţă lacustră (cca. 4000 ha) realizată artificial, acumularea Mihăileşti de pe Argeş, constituie premize favorabile dezvoltării unei zone de agrement adiacente.

În cadrul peisajului natural, vegetaţia constituie unul din factorii cu o mare importanţă pentru protecţia şi conservarea mediului şi pentru asigurarea unui cadru adecvat odihnei şi recreerii.

Pădurile sunt concentrate îndeosebi în partea de nord şi nord-est a judeţului, unde gradul de împădurire atinge procente de 35 – 45% din suprafaţă. Partea centrală a judeţului (împrejurimile Bucureştiului) şi partea de sud sunt zone deficitare în păduri.

Page 132: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

95

Cercetările realizate în 1994 au relevat existenţa unui important potenţial geotermal în mai multe puncte din judeţ. Valoarea terapeutică a acestora este certă: presiune constantă, mineralizare redusă, temteraturi între 41 - 82ºC.

Din analizele fizico-chimice rezultă că aceste ape pot fi utilizate în tratarea unei game largi de afecţiuni: diverse forme de reumatism, hipertensiune arterială, alergii etc. Sondajele au evidenţiat astfel de ape la Snagov, lângă lac, la nord de lacul Băneasa, lângă Otopeni, la Baloteşti, în apropierea Mânăstirii Căldăruşani, la Periş şi în zona cuprinsă între Măgurele şi Dumitrana, acestea din urmă însă puternic poluate.

În concluzie, rezultă că principalele resurse turistice ale cadrului natural din judeţul Ilfov sun t:

- salbele de lacuri de pe văile Sticlăria, Snagov, Vlăsia, Cociovaliştea, Colentina, Pasărea, Şindriliţa, Mostiştea, Colceag;

- văile cursurilor de apă permanente: Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeş, Sabar, Ciorogârla; - suprafeţele compacte de păduri în mare parte păduri rămase din ceea ce au fost

renumiţi Codrii ai Vlăsiei.

Asocierea acestor trei elemente naturale a dat naştere în multe zone, unor arii deosebit de pitoreşti, de mare interes turistic sau ştiinţific. Astfel, pentru ocrotirea lor, lacul Snagov (100 ha) şi pădurea Snagov (10 ha) au fost incluse în lista rezervaţiilor naturale (Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea 3 “ZONE PROTEJATE”).

Pădurea Căldăruşani este de asemenea ocrotită ca rezervaţie naturală de importanţă judeţeană.

Datorită faptului că teritoriul actual al judeţului a fost una dintre cele mai vechi şi mai intense arii de populare din Câmpia Română, vestigiile arheologice şi monumentele istorice sunt numeroase şi de mare valoare.

Dintre acestea se remarcă valorile de patrimoniu cultural de interes naţional incluse în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea 3 “ZONE PROTEJATE”:

- Monumente şi ansambluri de arhitectură: 1. Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Mogoşoaia. 2. Ansamblul Mânăstirii Snagov.

Numeroase alte monumente istorice şi de arhitectură sunt prezente pe teritoriul judeţului, multe dintre ele reprezentând obiective de atracţie pentru turism (mănăstirile Turbaţi, Pasărea, Cernica, Tânganu, Ţigăneşti, Ciorogârla, Căldăruşani, Balamuci). Prin prezenţa unor valoroase resurse turistice naturale şi antropice pot fi conturate principale areale de atractivitate turistică:

- Snagov – Ghermăneşti – Izvorani - Bălteni – Ţigăneşti – Tâncăbeşti – Periş - Moara Vlăsiei – Grădiştea – Balta Neagră - Corbeanca – Săftica – Baloteşti - Buftea – Mogoşoaia - Pustnicu – Pasărea - Pantelimon – Cernica - Acumularea Mihăileşti – Argeş – Dumitrana.

Page 133: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

96

Structuri turistice de primire

Judeţul Ilfov dispune, conform surse de documentare*, de 106 unităţi de primire cu un total de aproximativ 1.000 locuri.

Datele respective evidenţiază următoarea dispunere a unităţilor de cazare, pe structuri de cazare şi grad de confort:

Nr. crt.

Localitate Tip structură cazare Categorie Nr. unităţi

0 1 2 3 4 1. Berceni Popas turistic 2 stele 1 2. Bragadiru Căşuţe 1 stea 1 3. Bragadiru Pensiune agro 2 flori 1 4. Buftea Bungalow 3 stele 1 5. Buftea Bungalow 2 stele 1 6. Buftea Bungalow 1 stea 1 7. Buftea Hotel 3 stele 1 8. Buftea Vilă 2 stele 1 9. Cernica Popas turistic 2 stele 1 10. Chiajna Pensiune 2 flori 1 11. Ciolpani Pensiune 2 flori 1 12. Ciolpani Motel 3 stele 1 13. Ciolpani Vilă 3 stele 2 14. Ciolpani Vilă 2 stele 4 15. Ciolpani Vilă 1 stea 1 16. Domneşti Motel 2 stele 1 17. Ghermăneşti Motel 3 stele 1 18. Ghermăneşti Vilă 3 stele 3 19. Ghermăneşti Vilă 2 stele 10 20. Ghermăneşti Vilă 1 stea 1 21. Măgurele Hotel 2 stele 1 22. Mogoşoaia Pensiune 2 stele 1 23. Otopeni Ap. de închiriat 2 stele 1 24. Otopeni Hotel 3 stele 1 25. Otopeni Hotel 2 stele 1 26. Otopeni Pensiune 2 stele 1 27. Otopeni Pensiune 2 flori 1 28. Otopeni Pensiune turistică montană 2 flori 1 29. Pantelimon Pensiune 2 stele 1 30. Pantelimon Pensiune agro 3 flori 1 31. Săftica Bungalow 2 stele 1 32. Snagov Pensiune 3 stele 1 33. Snagov Hotel 3 stele 1 34. Snagov Hotel 2 stele 1 35. Snagov Vilă 2 stele 2 36. Snagov Pensiune 4 flori 1 37. Snagov Sat Vilă 4 stele 6 38. Snagov Sat Vilă 3 stele 19 39. Snagov Sat Vilă 2 stele 17 40. Snagov Sat Vilă 1 stea 6 41. Snagov Sat Hotel 3 stele 1 42. Snagov Sat Vilă 1 stea 1

* Comisia Naţională pentru Statistică – Fişa localităţii - 1998

Page 134: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

97

0 1 2 3 4 43. Snagov Sat Camping 2 stele 1 44. Snagov Sat Bungalow 3 stele 1 45. Tâncăbeşti Pensiune 2 flori 1 46. Voluntari Pensiune 4 stele 1

Sursa datelor: MTCT – Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism Se remarcă ponderea unităţilor de tip vilă, aceasta fiind situate în localităţile Snagov,

Ghermăneşti şi Ciolpani.

Concentrarea de unităţi de cazare în partea de nord a judeţului este explicabilă prin faptul că resursele naturale, dar şi antropice de care dispune constituie o atracţie turistică majoră.

Din modul de dispunere a unităţilor de cazare se mai constată că partea de sud a judeţului este deficitară la acest tip de structuri.

Structurile de alimentaţie

Reţeaua unităţilor de alimentaţie este formată dintr-un număr de 14 unităţi, dispuse pe tipuri şi categorii de confort după cum urmează:

Nr. crt.

Localitate Tip structură cazare Categorie Nr. unităţi

1. Buftea Restaurant clasic Categ. I 1 2. Cernica Restaurant clasic 2 stele 1 3. Chiajna Bar de zi 2 stele 1 4. Chiajna Restaurant clasic 2 stele 1 5. Domneşti Bar de zi Categ. I 1 6. Domneşti Restaurant clasic Categ. I 1 7. Măgurele Restaurant clasic 2 stele 1 8. Mogoşoaia Restaurant clasic 2 stele 1 9. Otopeni Restaurant specific naţional 3 stele 1 10. Pantelimon Braserie 2 stele 1 11. Snagov Sat Restaurant clasic 3 stele 1 12. Snagov Sat Disco bar 2 stele 1 13. Snagov Sat Grădină de vară 2 stele 1 14. Snagov Sat Snack-bar 2 stele 1

Sursa datelor: MTCT – Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism După cum rezultă din tabelul de mai sus, predominante sunt unităţile tip restaurant

(8 unităţi – 58 %).

Urmează structurile de tip bar de zi (2 unităţi – 14 %), cel mai slab reprezentate fiind structurile tip braserie (o unitate – 7 %), dico-bar (o unitate – 7 %), grădină de vară (o unitate – 7 %) şi snack-bar (0 unitate – 7 %).

Structuri turistice de agrement

Faţă de resursele naturale valoroase de care dispune teritoriul ocupat de judeţul Ilfov, dotările pentru agrement sunt slab reprezentate.

Page 135: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

98

Există numai patru ştranduri (Snagov, Mogoşoaia, Buftea şi Cernica) dotate cu plaje amenajate. Ştrandul de la Snagov dispune de un mic bazin de înot şi un debarcader cu şalupe şi bărci. Tot la Snagov există şi o sală de jocuri mecanice, terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, cât şi posibilitatea închirierii de echipament sportiv.

În comuna Ghermăneşti, motelul “Flamingo” dispune de un mic bazin de înot, de o sală de biliard şi de un debarcader cu şalupă.

Baza de la Buftea are în componenţă un debarcader şi diverse terenuri de sport. În Buftea şi în comunele Mogoşoaia şi Brăneşti funcţionează case de cultură cu discoteci. La Buftea există şi un club al copiilor amenajat cu toate dotările necesare.

Pădurile Cernica şi Pustnicu, cât şi parcurile de la Buftea şi Mogoşoaia, oferă posibilităţi pentru promenadă şi organizarea de picnic-uri. Pădurile şi lunca Argeşului reprezintă zone valoroase pentru recreere, plajă şi pescuit sportiv.

3.4.4. Servicii economice şi sociale

Comerţul

Din punct de vedere al amplasamentului, judeţul Ilfov este locul ideal al marilor centre pentru vânzarea cu ridicata.

Aceste centre sunt situate de-a lungul căilor rutiere importante, în apropierea staţiilor C.F.R.., a aeroporturilor.

Aceşti intermediari ajută (în procesul producător – distribuitor – consumator final) ca mărfurile să ajungă la consumatorul final în cantitatea şi la calitatea dorită. In acest lanţ al distribuţiei de “ mărfuri ” sunt implicaţi numeroşi agenţi economici situaţi atât în amonte, cât şi în aval (producător sau importator, distribuitori, transportatori, detailişti, firme care se ocupă de producţia de ambalaje).

În procesul de vânzare al mărfurilor cu ridicata şi (sau cu amănuntul) se desfac cantităţi importante de mărfuri, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, cu implicaţii şi asupra bugetelor locale şi a veniturilor populaţiei.

Populaţia ocupată în sectorul comerţ depăşeşte în fiecare unitate administrativ teritorială a judeţului 30 % din totalul populaţiei ocupate in servicii.

În judeţul Ilfov sunt 2347 societăţi comerciale care au ca obiect de activitate comerţul cu ridicata (conform bilanţului da le sfârşitul anului 2001).

Din acest punct de vedere sunt bine reprezentate următoarele localităţi: Afumaţi, 1 Decembrie, Baloteşti, Buftea, Bragadiru, Brăneşti, Ciolpani, Chitila, Corbeanca, Jilava, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti, Ştefăneşti şi Tunari.

Sectorul comerţ s – a dezvoltat şi va continua să se dezvolte datorită cheltuielilor relativ mici cu înfiinţarea unui centru comercial.

Construcţia şi / sau modernizarea de spaţii comerciale implică angrenarea unor firme de construcţii pentru realizarea acestor obiective.

Merită menţionate noile centre comerciale Metro Voluntari şi Otopeni şi Centrul Comercial Doraly Afumaţi.

În viitor se va dezvolta comerţul cu amănuntul în judeţul Ilfov prin apariţia unităţilor de tip supermarket ( investiţii externe directe ) şi unităţile comerciale vor funcţiona în sistem reţea de magazine.

Page 136: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

99

EXPORTURI ŞI IMPORTURI DE MĂRFURI

mii euro

2002 2003

nov. Dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.*) nov. 1.I.-30.XI.

Total exporturi FOB

11158 8169 9032 9761 10542 10678 14663 11528 12176 10197 11475 12861 10750 123663

Total importuri CIF 40082 36579 28309 33696 36910 41344 43456 44469 44105 43425 51156 52039 44225 463133

Sursa de date: Datele privind exporturile şi importurile fiecărui judeţ (inclusiv municipiul Bucureşti) au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri, care poate fi diferit de cel al producătorilor de mărfuri exportate sau al utilizatorilor mărfurilor importate. Notă: Datele lunare comunicate operativ sunt susceptibile de rectificări succesive din partea Autorităţii Naţionale a Vămilor, ca urmare a modificării sau anulării unor declaraţii vamale întocmite in lunile anterioare. *) Date rectificate.

Importul a continuat să fie mai mare decât exportul, având aceeaşi tendinţă ca la nivel naţional, cu toate că exporturile au continuat să crească lună de lună.

În primele două luni ale anului 2001 comparativ cu aceeaşi perioadă anului 2000 s-a înregistrat o creştere a activităţii de comerţ exterior datorată creşterii volumului exporturilor cu 16 %.

Activitatea de control privind calitatea produselor şi serviciilor se desfăşoară prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Activitatea A.N.P.C. în perioada 1.01. – 30.09.2003 :

Valoarea produselor cu abateri de la O.G. 21/1992

-milioane lei- Numărul total al acţiunilor de control desfăşurate

Total din care: produse din

import

Valoarea totală a amenzilor aplicate

-milioane lei-

Valoarea vărsămintelor la buget din amenzi

-milioane lei-

Total judeţ

2307 56898,0 44751,5 5928,5 4958,6

Sursa de date: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Transporturi

În domeniul serviciilor de transport rutiere la nivel judeţean există 253 de agenţi economici (conform bilanţului contabil de la sfârşitul anului 2001).

În domeniul serviciilor de transport de persoane există o oportunitate pentru transportatori dacă ţinem seama că 60 % din populaţia salariată îşi desfăşoară activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu.

Transportul de mărfuri este impulsionat de activitatea comercială intensă.

Populaţia ocupată în activitatea de transporturi, depozitare şi comunicaţii reprezintă 17,04 % din totalul populaţiei ocupate.

Importante firme de transport se găsesc la Voluntari, Buftea, Cornetu, Chitila, Afumaţi, Berceni, Bragadiru, Brăneşti, Cernica, Domneşti, Periş, Mogoşoaia, Otopeni, Jilava, Domneşti, Vidra.

Transportul rutier al judeţului este completat de liniile preorăşeneşti de transport în comun din Bucureşti.

Serviciile de transport aeriene se realizează de pe aeroporturile Otopeni şi Băneasa, iar cele utilitare şi sportive de pe aeroportul din Clinceni.

Serviciile de telecomunicaţii sunt bine reprezentate la nivelul judeţului Ilfov prin serviciile de telefonie fixă şi mobilă, având în vedere larga arie de acoperire a acestora, precum şi prin intermediul serviciilor poştale ( în peste 80 % din localităţi există oficii poştale ).

Page 137: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

100

Învăţământ

În judeţul Ilfov, învăţământul de toate gradele este foarte bine reprezentat în teritoriu. Învăţământul superior funcţionează în cadrul Universităţii Media Pro.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Tip unitate învăţământ Nr. unităţi Elevi înscrişi Personal didactic

Preşcolar 121 5350 293 Şcoală 124 29269 1794 Licee 12 378 25 Învăţământ special pt. deficienţi 4 384 72

Învăţământul liceal cuprinde 17 secţii ( 2 teoretice, 1 tehnică, 3 agricole, 1 silvic, 3 seminarii teologice, 1 liceu pentru deficienţi cu 179 elevi înscrişi ).

Învăţământul pentru ucenici cuprinde 7 secţii. Baza materială a învăţământului preuniversitar cuprinde :

- învăţământul gimnazial : 871 săli de clasă şi cabinete şcolare, 63 laboratoare şcolare, 14 ateliere, 32 săli de gimnastică ;

- învăţământul liceal : 236 săli de clasă şi cabinete şcolare, 76 laboratoare, 35 ateliere, 9 săli de gimnastică. ;

Funcţionează 18 centre de plasament pentru copii aflaţi în dificultate, cu handicap sau cu virusul HIV / SIDA ( 8 centre publice / 10 centre private ).

Insuficienţa personalului de specialitate afectează calitatea procesului de învăţământ, ca şi slaba dotare (inclusiv lipsa laboratoarelor de informatică dotate corespunzător). Se întâlnesc probleme legate de finanţare, de întreţinerea unor şcoli.

Cultura

În judeţul Ilfov sunt 40 de cămine culturale şi case de cultură, din care 12 săteşti şi 2 orăşeneşti.În judeţ există 108 biblioteci, din care 18 sunt publice. Localităţile unde există biblioteci în care se desfăşoară activităţi cu caracter permanent în judeţul Ilfov sunt : Buftea, Otopeni, Afumaţi, Bragadiru, Tunari, Ciorogârla, Clinceni, Grădiştea, Moara Vlăsiei, Chiajna, Ciolpani, Gruiu, Jilava şi Periş.

Sănătate

La nivelul judeţului există următoarele tipuri de unităţi sanitare ( în anul 2000 ) : − spitale 5 − cămine spital 2 − dispensare 2 − cabinete medicale 141 − cabinete medicale asociate 2 − societăţi medicale civile 2 − cabinete stomatologice 48 − puncte farmaceutice 38 − depozite farmaceutice 10 − ambulatorii 2 − creşe 1

Page 138: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

101

Problemele judeţului Ilfov sunt legate de resursele umane, în fapt de insuficienţa personalului medical cu studii superioare şi medii. Probleme de dotare sunt în partea de nord – est a judeţului. Se resimte lipsa căminelor de bătrâni.

Cercetare – dezvoltare

Prin activitatea de cercetare – dezvoltare în judeţul Ilfov se transferă rezultatele specifice acestei activităţi spre agenţi economici din domeniul public şi privat în scopul creşterii eficienţei economice. Sectorul cercetare – dezvoltare este reprezentat de unităţile de la Măgurele, Popeşti, Pantelimon, Baloteşti, Vidra, Voluntari, Otopeni, Buftea şi Periş.

Activităţile de cercetare – dezvoltare vizează în special domeniul agricol, îmbunătăţirea soiurilor de plante şi a raselor de animale şi au ca scop valorificarea acestora prin industrializare în cadrul unităţilor industriei alimentare din judeţ.

Asigurări sociale

Cheltuielile pentru protecţia socială a şomerilor, în 2001, în judeţul Ilfov reprezintă 0,6 % din totalul naţional.

mil. lei Regiune / Judeţ

Total Ajutor de şomaj

Ajutor de integrare profesională

Alocaţie de sprijin

Plata absolvenţilor

Calificare, recalificarea şomerilor

Plăţi compensatorii

Alte cheltuieli

Total 9404370 2810186 434120 1166913 118634 24197 996191 3854129 Regiunea 8 1964092 221714 24994 81369 21519 1264 119452 1493780 Ilfov 64310 28293 2609 10332 461 382 10604 11629

Sursa : INS, Anuarul Statistic 2002 Numărul mediu al pensionarilor în perioada trim. III 2002 – trim. III 2003, a crescut cu

0,35 %. Urmare a măsurilor de protecţie socială iniţiate de guvernul României, pensia minimă a crescut.

NUMĂRUL MEDIU AL PENSIONARILOR ŞI PENSIA MEDIE DE ASIGURĂRI DE STAT

2002 2003

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Trim. I Trim. II Trim. III

Numărul mediu al pensionarilor - persoane 6721 68023 68178 68337 68095 68385 68420

Pensia medie - lei 1433650 1512950 1605274 1663093 1675148 1732645 1828926

Notă : Datele pentru trimestrul III 2003 sunt provizorii

În teritoriu sunt 2 cantine sociale cu 195 locuri de care beneficiază 140 persoane. Se acordă sprijin persoanelor cu handicap, persoanelor cu copii, persoanelor cu venituri reduse.

Cele mai importante măsuri vizează stimularea angajatorilor care angajează şomeri, absolvenţi şi persoane aflate în apropierea vârstei de pensionare.

Serviciile de administraţie publică sunt foarte bine reprezentate în toate unităţile administrativ teritoriale din punct de vedere al populaţiei ocupate.

Page 139: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

102

4. DIAGNOSTIC – PRIORITĂŢI

4.1. STRUCTURA TERITORIULUI

4.1.1. Mediul

În judeţul Ilfov se înregistrează sistematic depăşiri ale indicatorilor de calitate a tuturor factorilor de mediu, faţă de normele standardizate, producându-se deteriorări mai mult sau mai puţin grave. Se pot contura, astfel, zone funcţionale sau zone cu suprafeţe mai mari poluate şi/sau degradate, în funcţie de alterarea unuia sau mai multor factori de mediu.

Se consideră că zona Glina este o zonă critică sub aspectul poluării atmosferei, a apelor de suprafaţă, apelor subterane şi a solului, cauza acestei stări de fapt, fiind haldele de deşeuri menajere. Lipsa unei staţii de epurare proprii pentru municipiul Bucureşti, care să preia apele uzate, face ca apa râului Dâmboviţa să fie în categoria “degradat” în aval de localitatea Bălăceanca.

Sub aspectul poluării atmosferei, dar şi a solului, zona industrială Pantelimon (S.C. “Neferal” S.A. şi S.C. “Acumulatorul” S.A.) continuă să fie poluată cu pulberi în suspensie, plumb şi oxizi de azot.

Poluarea apelor subterane este punctiformă şi este cauzată de o gamă variată de noxe, rezultate din numeroase activităţi (agricultură, extracţia petrolului, depozite de deşeuri etc.) evidenţiindu-se în acest sens zona Cernica, zona Dragomireşti, zona Bragadiru, zona Jilava.

Deşeurile, de toate categoriile, reprezintă un factor de risc pentru întregul mediu, dar şi pentru sănătatea populaţiei.

Caracteristica generală a depozitării deşeurilor, constă în faptul că nu întrunesc condiţiile minime ale normelor în vigoare, în ceea ce priveşte amplasarea şi amenajarea lor în scopul protecţiei mediului.

Page 140: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

103

Analiza SWOT relevă următoarele:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Existenţa unor resurse de ape minerale

geotermale care pot fi folosite în scopuri balneo-turistice;

• Numărul mare de lacuri şi bălţi care pot oferi condiţii optime pentru organizarea zonelor de agrement, sporturi nautice, pescuit etc.;

• Fondul funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales la arabil, alcătuit din soluri brun roşcate de pădure şi cernoziomuri deosebit de favorabile culturilor agricole;

• Păduri de foioase cu funcţie specială de protecţie, având şi un important fond cinegetic;

• Fond piscicol – remarcabil mai ales pe valea Cociovaliştea, Pasărea, Bălteni etc.

• Poluarea şi degradarea mediului înconjurător ca urmare a activităţilor industriale din zonele limitrofe Capitalei, evidenţiindu-se în mod deosebit zona Glina şi Pantelimon;

• Poluarea şi degradarea solului prin acţiunea de depozitare a deşeurilor menajere şi industriale pe platforme neamenajate (circa 80 %);

• Entrofizarea apelor lacului Snagov (zonă naturală protejată) ca urmare a deversărilor de ape uzate şi neepurate;

• Habitatele de pădure deteriorate din lunca Argeşului datorate lucrărilor hidrotehnice în scopul construirii canalului Bucureşti – Dunăre;

• Reducerea diversităţii biologice prin supraexploatarea unor specii de floră şi faună, unele dintre ele, specii rare sau endemice.

OPORTUNITĂŢI RISCURI

• Crearea centurii verde – galbenă, circumscrisă Capitalei, unde funcţia de recreere să primeze în detrimentul celei economice.

• Lipsa unei educaţii ecologice şi a conştientizării populaţiei asupra faptului că poluarea şi degradarea naturii poate avea efect de bumerang asupra calităţii vieţii şi implicit asupra sănătăţii oamenilor;

• Tendinţa de a trata mediul ca “un bun gratuit” fără a lua în calcul costul daunelor provocate acestuia.

Ca urmare a problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate prin analiza anterioară au rezultat următoarele priorităţi de intervenţie:

• intervenţii la nivelul activităţilor industriale, dispuse mai ales în zonele limitrofe municipiului Bucureşti (Pantelimon, Glina, Jilava, Popeşti Leordeni, Voluntari, Buftea – Chitila); intervenţiile se referă la diminuarea reducerii emisiilor în atmosferă, la diminuarea poluării apelor şi la depozitarea controlată a deşeurilor industriale şi vizează probleme specifice şi punctuale ale fiecărui agent industrial;

• intervenţiile necesare la nivelul activităţilor de gospodărie comunală, este vorba de rezolvarea disfuncţionalităţilor legate de nefinalizarea staţiei de epurare a municipiului Bucureşti, dar şi a oraşelor şi comunelor judeţului Ilfov (lipsa depozitelor ecologice, a staţiilor de epurare a apelor etc.);

• intervenţii necesare la nivelul activităţilor de exploatare a petrolului în scopul reducerii poluării apelor de suprafaţă şi subterane, a solului şi a vegetaţiei;

• educarea publicului pentru înţelegerea necesităţii conservării diversităţii biologice şi utilizării durabile a componentelor sale.

Page 141: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

104

Zone expuse inundaţiilor

La nivelul întregului teritoriu în perioada cuprinsă între 1970 – 1998 pagubele fizice produse au fost evaluate la:

- 600 gospodării; - 13 obiective socio-economice; - 20 km reţele de infrastructură tehnică (străzi, edilitare); - 9 poduri şi podeţe; - 129 ha teren intravilan; - 1.615 ha teren extravilan.

În zonele cu vulnerabilitate crescută la inundaţii sunt estimate următoarele pagube: - 1.090 gospodării; - 98 obiective socio-economice; - 3.005 ha teren extravilan; - 190 ha teren intravilan; - 33 poduri şi podeţe; - 70 lucrări hidrotehnice existente (baraje, diguri, canale de evacuare).

Priorităţile de intervenţie pentru remedierea sau evitarea efectelor producerii fenomenului de inundaţii sunt:

- analizarea situaţiei existente a principalelor lucrări hidrotehnice din judeţ, a gradului de apărare actual al zonelor pentru care au fost realizate aceste lucrări precum şi situaţia actuală a obiectivelor socio-economice situate în zonele inundabile neapărate sau cu grad incert de apărare;

- îmbunătăţirea activităţilor de întreţinere şi control al lucrărilor existente specifice apărării împotriva inundaţiilor (îndiguiri, regularizări, consolidări şi apărări de maluri);

- dezvoltarea managementului deşeurilor, care va rezolva şi problema depozitării deşeurilor menajere;

- realizarea unor lucrări noi, specifice apărării împotriva inundaţiilor, ca urmare a diagnosticului dat de analizarea situaţie existente propusă anterior.

Analiza SWOT relevă următoarele:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - • insuficienta preocupare şi informare a

organelor locale şi a populaţiei în domeniul apărării şi combaterii fenomenului de inundaţii.

OPORTUNITĂŢI RISCURI • existenţa legislaţiei referitoare la riscurile

naturale; • preocuparea factorilor de specialitate în

perfecţionarea managementului inundaţiilor.

• existenţa unor zone cu vulnerabilitate la inundaţii

Page 142: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

105

4.1.2. Patrimoniul natural şi construit

În judeţul Ilfov patrimoniul natural este constituit în cea mai mare parte din păduri şi lacuri.

Cu toate că întreaga suprafaţă forestieră este inclusă în grupa I, respectiv păduri cu funcţie specială de protecţie, aceasta este supusă unei presiuni antropice tot mai mari.

În acest context trebuie spus că pădurea a fost agresată prin practicarea unui turism abuziv şi “sălbatic”. Lipsa unei educaţii ecologice a condus la poluarea estetică a multor păduri, prin abandonarea a tot felul de resturi menajere după consumarea actului turistic. În dorinţa de a se izola într-un cadru natural cât mai plăcut şi nepoluant, multe persoane şi-au construit case de vacanţă într-o serie de zone pitoreşti chiar prin defrişarea unor suprafeţe împădurite.

Vegetaţia forestieră mai este agresată şi de poluarea în special în zonele Cernica, Pantelimon, Moara Vlăsiei, Măgurele, Snagov unde specii valoroase, precum stejarul au intrat într-un proces de uscare.

Lacul Snagov, declarat arie naturală protejată conform Legii nr. 5/2000 este locul unde se deversează apele reziduale ale numeroaselor vile construite pe malul acestui lac.

Starea precară a unor habitate naturale în special pădurile, ca urmare a presiunilor antropice de tot felul are consecinţe negative asupra întregului mediu natural inclusiv asupra topoclimatului. Spre exemplu, ca urmare a tăierilor de arbori, mai mult de o treime din suprafaţa pădurii Râioasa este plantată cu salcâm, pierzându-şi astfel valoarea estetică şi ecologică anterioară.

Ameninţarea cu dispariţia a unor specii de floră şi faună rare sau endemice (crinul de pădure, bujorul românesc, unele specii de fag şi stejar, lamelibranhiate etc.) este în strânsă legătură cu starea de sănătate a habitatelor unde trăiesc.

Pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural este necesară identificarea tuturor bunurilor naturale şi supuse unui regim special de ocrotire, conform Legii nr. 462/2001.

Este necesar, de asemenea, constituirea, organizarea şi extinderea reţelei de arii naturale protejate, reprezentative pentru judeţul Ilfov, şi declanşarea procedurii de instituire a regimului de protecţie.

A treia prioritate constă în stabilirea măsurilor speciale pentru ocrotirea şi conservarea speciilor de plante şi animale sălbatice, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia peisajelor de interes ecologic, estetic sau ştiinţific.

Zone construite protejate

Probleme - degradarea treptată a fondului de patrimoniu cultural construit existent; - valorificarea ineficientă a unor zone cu concentrare foarte mare de monumente

istorice; - neclarităţi în sistemul naţional de evidenţă a monumentelor istorice; - nedefinirea zonelor de protecţie a monumentelor istorice conform legii; - existenţa unui număr de 37 monumente istorice în pericol, în diverse stadii (grav

avariate, cu deficienţe de protecţie, stare de colaps). Acestea sunt situate în 26 unităţi administrativ – teritoriale;

- nerespectarea legislaţiei în vigoare privind normele de construcţii permise în vecinătatea monumentelor istorice, din lipsa documentaţiilor specifice.

Page 143: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

106

Priorităţi - elaborarea documentaţiilor necesare restaurării monumentelor avariate; - atragerea de fonduri pentru conservarea şi restaurarea monumentelor istorice aflate

într-o stare avansată de degradare; - urmărirea şi controlul asupra modului de respectare a prevederilor legale de

protejare a monumentelor istorice; - descărcarea de sarcină arheologică a terenurilor pe care urmează să se amplaseze

obiectivele de investiţii; - urgentarea întocmirii şi avizării documentaţiilor de delimitare a zonelor protejate

aferente monumentului istoric (PUZ – zonă protejată), prioritar pentru cele de valoare naţională excepţională;

- elaborarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea includerii măsurilor necesare de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului cultural construit.

4.1.3. Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra mediului

În funcţie de intensitatea şi durata ei, poluarea specifică drumurilor şi traficului rutier este de următoarele tipuri:

• poluarea manifestată pe durata lucrărilor de construcţie a autostrăzii, cu caracter temporar;

• poluarea, manifestată în perioada operaţională a autostrăzii, datorită traficului zilnic desfăşurat;

• poluarea accidentală, ca rezultat al accidentelor de circulaţie în care sunt implicate autovehicule ce transportă hidrocarburi lichide sau alte produse toxice sau corozive;

• poluarea sezonieră, ca rezultat al lucrărilor executate pentru menţinerea circulaţiei în condiţii de siguranţă pe perioadele de iarnă.

Poluarea manifestată pe durata lucrărilor de execuţie a autostrăzii

Poluarea aerului

Execuţia lucrărilor de construcţie a autostrăzii constituie pe de o parte, o sursă de emisii de praf, datorită circulaţiei vehiculelor grele, iar pe de altă parte sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor, cât şi a mijloacelor de transport folosite. Suplimentar pe durata lucrărilor de execuţie trebuie luat în considerare şi impactul generat de funcţionarea staţiilor de mixturi asfaltice şi betoane.

Pentru evaluarea impactului produs asupra factorilor de mediu în faza de execuţie a autostrăzii s-a realizat un scenariu în care au fost incluse toate sursele potenţial poluatoare. Evaluarea impactului poluanţilor emişi s-a făcut prin modelarea matematică a dispersiei lor, luându-se în calcul următorii poluanţi: pulberi în suspensie, NOx, SO2, CO, CO Vtot.

Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie se constată că nivelurile de poluare pentru poluanţii CO, NOx, şi CO Vtot se încadrează în normele impuse de STAS 12574/87 şi Ordinului 756/97.

În cazul pulberilor în suspensie, se înregistrează valori foarte mari, depăşindu-se normele standardizate.

Page 144: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

107

Poluarea apei

Sursele posibile de poluare a apelor, în perioada de execuţie a autostrăzii pot fi: • Lucrările de punere în operă a materialelor de construcţie (beton, bitum, agregate

etc.), în cazul în care acestea se desfăşoară în apropierea cursurilor de apă; • Traficul greu, prin diferite emisii de substanţe poluante în atmosferă, care în timpul

ploilor acestea sunt transferate în ceilalţi factori de mediu (apa de suprafaţă şi subterană, sol, etc.);

• Staţiile de asfalt şi betoane amplasate în apropierea unui curs de apă, pot constitui surse de poluare prin spălarea poluanţilor specifici din atmosferă sau de pe sol de către apele meteorice;

• Apele uzate de la organizările de şantier care necesită o preepurare locală.

Poluarea solului

Pe perioada lucrărilor de execuţie a autostrăzii, organizările de şantier pot genera o serie de surse potenţiale de poluare a solului cum sunt:

• staţiile de asfalt din următoarele operaţii: încălzire agregate, topire agregate, topire bitum, încărcare buncăr cu mixtură;

• depozitele de carburanţi datorită posibilelor pierderi; • deşeurile rezultate pe amplasamentul bazelor de producţie (deşeuri menajere,

deşeuri tehnologice de tipul şlamurilor, alte deşeuri solide sau lichide).

Impactul asupra solului este temporar, dar el poate deveni cu atât mai intens, cu cât precipitaţiile pot spăla şi antrena diferite particule de pe depozitele de deşeuri în sol şi în pânza freatică.

Realizarea lucrărilor pentru autostradă mai necesită lucrări de excavare a pământului, sau mişcări de terasament fiind necesare gropi de împrumut, activităţi care pot duce la apariţia fenomenului de eroziune în zonele cu vulnerabilitate mare.

Flora şi fauna

Şantierul în ansamblul său, prin activitatea care se desfăşoară în cadrul lui (trafic de maşini grele, buldozere, staţii de asfalt, staţii de betoane etc.) generează emisii de poluanţi şi zgomot, având un impact negativ complex, în mod deosebit asupra vegetaţiei.

Ocuparea temporară de terenuri, poluarea potenţială a solului, haldele de deşeuri etc. toate acestea au efecte negative asupra vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor vegetale şi uneori a pierderii calităţii iniţiale.

Pentru construcţia de 1 km de autostradă se apreciază o ocupare în medie de circa 4 ha de teren.

În aceste condiţii, în unele zone lucrările de construcţie vor implica defrişări şi tăieri de arbori. Există zone unde pentru construcţia autostrăzii vor fi necesare lucrări de tăiere a arborilor din următoarele păduri (poziţia kilometrică este aproximativă):

• km 5 – km 7 Pădurea Boldu Creţuleasa • km 22 – km 23 Pădurea Surlari • km 24 – km 26 Pădurea Vlăsia.

Dacă din punct de vedere chimic poluarea aerului nu apare periculoasă pentru vegetaţie, poluarea cu particule în suspensie poate avea însă efecte negative (reduce intensitatea procesului de fotosinteză).

Asupra faunei acţionează negativ mai ales zgomotul produs de diferitele utilaje din şantier, dar şi împiedicarea accesului în unele zone.

Page 145: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

108

Zgomotul şi vibraţiile

Lucrările de construcţie a autostrăzii implică 4 surse de zgomot şi vibraţii: procese tehnologice de execuţie a drumului, circulaţia mijloacelor de transport, funcţionarea instalaţiilor şi utilajelor şi funcţionarea utilajelor din cadrul secţiei de sortare-concasare.

Impactul zgomotului şi vibraţiilor au un caracter temporar, fiind produse pe durata perioadelor de construcţie.

În timpul construcţiei, pe anumite perioade de timp nivelul de zgomot atinge valori importante, fără a depăşi 90 dB, valori care se încadrează în limitele acceptate de normele de protecţia muncii, cu condiţia să existe măsuri speciale de protecţie antifonică.

Nivelul de zgomot generat de traficul de vehicule grele, reprezintă un factor de stres nu numai pentru factorul uman dar şi pentru animalele sălbatice cărora li se disturbă habitatul natural. Acest lucru se face resimţit în special în zonele unde traseul autostrăzii va traversa zone împădurite.

Poluarea manifestată în perioada de exploatare

Poluarea aerului

Sursa principală de poluare a aerului în perioada operaţională a autostrăzii este dată de arderea combustibilului în motoarele vehiculelor. Urmare acestui proces, în atmosferă sunt evacuate o serie de substanţe nocive. Principalii poluanţi din gazele de ardere sunt (oxizii de carbon (CO şi CO2), oxizii de azot (NOx), azoţii de sulf (SOx – în cazul autovehiculelor care circulă cu motorină), hidrocarburi nearse, plumb şi compuşi ai plumbului, precum şi aerosoli.

Pentru evaluarea emisiilor specifice circulaţiei rutiere s-a folosit o metodologie (COPERT III) care stabileşte factorii de emisii pentru autovehicule, estimările făcându-se pentru un volum de trafic corespunzător anului 2025.

Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie corespunzătoare se constată că nivelurile de poluare la diferite distanţe de axul principal al autostrăzii pentru toţi poluanţii analizaţi se încadrează în normele impuse de STAS 12574 – 87 şi Ordinul 756/97. Totuşi în cazul NOx există mici depăşiri ale pragului de alertă la distanţe foarte apropiate de axul autostrăzii.

Poluarea apei

Sursele de poluare ale apei sunt apele meteorice care spală platforma autostrăzii şi apele uzate descărcate de la construcţiile aferente de exploatare a autostrăzii.

Ca urmare a traficului intens care se desfăşoară de autostradă, apele meteorice care spală poluanţii depuşi pe platformă, constituie ape poluate care necesită epurarea înainte de deversarea lor într-un emisar sau pe terenurile înconjurătoare.

Cea de-a doua sursă de poluare sunt apele uzate menajere şi pluviale provenite de la construcţiile aferente activităţii de exploatare a autostrăzii: parcări şi centre de întreţinere.

Poluarea solului

Sursele de poluare ale solului în perioada operaţională a autostrăzii sunt: emisiile de poluanţi rezultate ca urmare a traficului rutier, apele pluviale care spală poluanţii depuşi pe platforma autostrăzii şi deşeurile solide şi/sau apele uzate provenite de la spaţiile de servicii.

Prejudicii aduse florei şi faunei

Flora poate fi afectată de emisiile de substanţe poluante care se pot depune pe plante sau pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol şi infiltrarea odată cu apele pluviale.

Page 146: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

109

Principalul impact asupra vegetaţiei generat de construcţia autostrăzii îl reprezintă reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafeţe de păduri.

Pentru faună, autostrada poate constitui o barieră fizică, modificându-i habitatul şi întrerupându-i traseele de migrare.

Zgomotul şi vibraţiile

Un aspect important al impactului lucrării asupra mediului uman îl constituie evoluţia nivelului de zgomot în zonele traversate de autostradă.

Pentru evaluările de zgomot s-au considerat valorile de trafic din anul 2025, calculele efectuându-se pentru valorile medii ale traficului pe tronsoane specifice de autostradă.

Conform STAS 10009/88 nivelul de zgomot pe autostradă va fi de 75 – 85 dB, încadrându-se în general în limitele admisibile.

O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor sensibile (zone locuite, sanatorii, staţiuni) unde nivelul de zgomot echivalent este la 45 dB.

În aceste zone se recomandă amplasarea unor panouri antifonice la marginea platformei autostrăzii, care vor reduce nivelul zgomotului cu cel puţin 5 dB.

4.1.4. Reţeaua de localităţi

Analiza fenomenelor spaţiale, în special a situaţiei aşezărilor pune în evidenţă disfuncţionalităţi specifice acestui teritoriu, precum:

- Disparitatea structurală gravă între spaţiul urban(izat) bucureştean şi spaţiul ilfovean, profund rural;

- Disparitatea intraregională în spaţiul rural: există zone cu trăsături marcate de rămânere în urmă, declin şi fenomene demografice nefavorabile;

- Ponderea mare a populaţiei legate de agricultură (de subzistenţă), concomitent cu ponderea peste medie a persoanelor în vârstă de muncă în localităţile rurale – utilizare istoric ineficientă a resurselor umane;

- Capacitatea slabă de reducere demografică în unele localităţi cu aparente premise de dezvoltare;

- Configuraţia spaţială radială supradominantă generată de convergenţa căilor de transport spre Capitală;

- Absenţa ierarhiilor intermediare în sistemele spaţiale şi distorsiuni în relaţia rang – talie;

- Slaba structurare în reţea a căilor de comunicaţie în teritoriul extraurban având drept corolar destructurarea sistemului de aşezări;

- Suprapunerea traficului intraregional cu traficul de tranzit şi transregional.

Cu toate acestea, teritoriul judeţului şi aşezările sale pot beneficia de punerea în valoare a unor oportunităţi, precum:

- Proximitatea unei pieţe majore şi a unei cereri solvabile semnificative de bunuri şi servicii;

- Proximitatea unor centre de difuzie în teritoriu a serviciilor de telecomunicaţii şi transfer de informaţie, a inovaţiei în general;

- Prezenţa în teritoriu a unor trasee majore de transport şi comunicaţie cu acces la reţelele majore supraregionale – de exemplu autostrada Bucureşti – Braşov;

- Tendinţa de descentralizare / deconectare spaţială a activităţilor economice – comerciale, manufacturiere, de servicii – din Capitală;

- Tendinţa de expansiune a locuirii urbane.

Page 147: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

110

Pe de altă parte este necesară evaluarea riscurilor la care este supusă dezvoltarea spaţială a teritoriului judeţean:

- Tendinţa de extindere necontrolată a zonei de locuit spre nordul regiunii;

- Tendinţa de urbanizare şi expansiune tentaculară / liniară necontrolată a activităţilor comerciale şi de servicii spre vest, nord şi est;

- Absenţa unui cadru reglementar, normativ şi legislativ strict şi neechivoc privitor la procesele de expansiune spaţială / urbanizare a Capitalei;

- Absenţa unei culturi a calităţii vieţii, a conservării mediului şi resurselor naturale;

- Absenţa unei culturi a identităţii locale şi slaba capacitate de reacţie la acţiunea forţei gravitaţionale exercitate de Capitală.

Pentru punerea în valoare a aşezărilor judeţului, ca factor de dezvoltare, este necesar a se avea în vedere crearea premiselor pentru realizarea de măsuri în următoarele direcţii prioritare:

• Creşterea gradului de urbanizare a localităţilor; creşterea activităţii unor centre / arii cu rol de polarizare şi servire în teritoriu ca puncte de concentrare descentralizată a activităţilor sociale şi economice; consolidarea aşezărilor polarizatoare din spaţiul rural ca centre furnizoare de oportunităţi de muncă şi de bunuri şi servicii;

• Asigurarea potenţialului natural ca bază pentru activităţi agricole adecvate; punerea în valoare a potenţialului natural prin practicarea de activităţi agricole cu randament economic sporit, în special generatoare de produse apte de a fi procesate superior; asigurarea potenţialului natural ca bază pentru activităţi de recreere, petrecerea timpului liber şi turism ecologic şi rural;

• Creşterea capacităţii funcţionale şi productive a întreprinderilor industriale, agricole şi piscicole şi extinderea, refacerea şi modernizarea capacităţilor de prelucrare a produselor agricole;

• Structurarea unor sisteme de colectare şi distribuţie a produselor agricole; constituirea, diversificarea şi multiplicarea în teritoriu a unei reţele de furnizare a produselor agricole de consum primar în zonele urbane / metropolitane în corelaţie cu centrele / ariile cu rol de servire în teritoriu;

• Diversificarea structurii economice din mediul rural, crearea şi sprijinirea dezvoltării unor activităţi neagricole: meşteşuguri, prelucrare / manufactură, prestări de servicii, activităţi în domeniul mediului şi infrastructurii;

• Stimularea activităţilor economice în centre urbane, pentru crearea şi menţinerea locurilor de muncă pentru locuitorii din judeţul Ilfov;

• Îmbunătăţirea şi diversificarea oportunităţilor şi modalităţilor de acces între Capitală şi teritoriul judeţului Ilfov;

• Extinderea, ierarhizarea şi îmbunătăţirea reţelelor de transport şi comunicaţii în interiorul judeţului Ilfov;

• Consolidarea şi extinderea infrastructurii de telecomunicaţii; • Asigurarea infrastructurii sociale de învăţământ, sănătate, cultură, sport şi a

infrastructurii comerciale, conform necesităţilor locale şi localizării în cadrul sistemului de aşezări;

• Dezvoltarea şi instituţionalizarea raporturilor de cooperare funcţională în cadrul sistemului spaţial Bucureşti – Ilfov.

Page 148: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

111

4.1.5. Infrastructurile tehnice

4.1.5.1. Gospodărirea apelor Analiza situaţiei existente a lucrărilor de gospodărire a apei pe teritoriul judeţului Ilfov a

evidenţiat următoarele probleme: - gospodărirea apelor în perioade deficitare, - probleme legate de calitatea apelor şi de poluări accidentale; - apărarea împotriva inundaţiilor; - starea necorespunzătoare a infrastructurilor pentru alimentarea cu apă şi canalizării

apelor uzate în unele localităţi urbane şi rurale; - gradul redus de racordare al populaţiei rurale la sistemul centralizat de alimentare cu

apă şi canalizare al apelor uzate; - degradarea albiilor unor cursuri de apă ca urmare a extragerii de materiale de

construcţie.

Problema deosebită pe care o are judeţul Ilfov, din punct de vedere al gospodăririi apelor, o reprezintă calitatea apelor. Factorii poluanţi ai resurselor de apă sunt în principal:

- apele uzate provenite de la mun. Bucureşti şi comunele învecinate, care sunt evacuate neepurate în râul Dâmboviţa;

- apele uzate provenite din staţia de epurare a oraşului Buftea. Staţia este depăşită din punct de vedere al capacităţii, dar şi tehnologic; apa rezultată din procesul de epurare aplicat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în normativele în vigoare;

- apele uzate provenite de la oraşul Otopeni sunt evacuate într-un canal de desecare şi sunt descărcate apoi în râul Pasărea. Staţia de epurare a oraşului este realizată în procent de 80 %, dar lucrările au fost abandonate. Astfel de situaţii se găsesc şi în comunele Cornetu, Bragadiru, 1 Decembrie, Brăneşti, Gruiu şi Baloteşti, ale căror staţii de epurare nu sunt finalizate;

- dezvoltarea construcţiilor din jurul lacului Snagov s-a realizat şi se realizează în continuare, fără asigurarea sistemului centralizat de canalizare a apelor uzate (colectarea şi epurarea apelor uzate);

- un factor de poluare difuză, cu substanţe organice, şi mai ales o poluare bacteriană în special a straturilor freatice se manifestă cu precădere în zona rurală. Cauza este lipsa echipării cu instalaţii sanitare a locuinţelor precum şi depozitarea necontrolată a gunoiului menajer sau a celui de grajd.

Analiza SWOT asupra domeniului prezentat pune în evidenţă:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Existenţa surselor de apă pentru acoperirea

cerinţelor de apă a tuturor folosinţelor din judeţ.

• Dotarea hidroedilitară slabă a tuturor localităţilor din judeţ.

• Calitatea necorespunzătoare a apelor, ca urmare a gradului mic de echipare cu dotări hidroedilitare.

• Existenţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor cu grad incert de apărare.

OPORTUNITĂŢI RISCURI • Potenţialul ridicat pentru extinderea,

modernizarea şi realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare.

• Scăderea calităţii surselor de apă din judeţ ca urmare a menţinerii actualilor factori poluatori.

• Creşterea vulnerabilităţii la inundaţii ca urmare a menţinerii claselor de importanţă actuale ale lucrărilor existente specifice acestui domeniu.

Page 149: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

112

4.1.5.2. Reţele hidroedilitare

Analizând situaţia existentă a alimentării cu apă potabilă şi a canalizării apelor uzate se poate aprecia ca nesatisfăcătoare, în raport cu cerinţele unui standard civilizat de trai.

Pentru îmbunătăţirea acestui serviciu este nevoie, în primul rând, de asigurarea unei surse de apă corespunzătoare din punct de vedere cantitativ, dar şi din punct de vedere tehnic, adică întreţinerea forajelor existente, echiparea celor deja realizate precum şi reechiparea celor cu funcţionare deficitară.

Apele uzate provenite de la consumatorii casnici şi economic trebuie, în mod obligatoriu, epurate, astfel încât evacuarea lor în emisare să nu pericliteze calitatea acestora.

Rezolvarea acestor priorităţi va atrage şi îmbunătăţirea celorlalte elemente ale sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare al apelor uzate, respectiv înmagazinarea ape potabile, distribuţia acesteia către consumatori şi canalizarea apelor uzate provenite de la aceştia.

Având în vedere numărul mare de locuitori care se alimentează din pânza freatică, dar şi gradul de urbanizare ridicat din punct de vedere arhitectonic (locuinţe cu etaj şi cu dotări hidroedilitare proprii) este mai mult ca necesar introducerea sistemului centralizat de alimentare cu apă a canalizării şi epurării apelor uzate.

Se va rezolva astfel influenţa negativă asupra standardului de viaţă şi asupra mediului natural care există în prezent.

Analiza SWOT relevă următoarele

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Existenţa resurselor de apă necesare

satisfacerii cerinţei de apă a diverşilor consumatori

• Dezvoltarea redusă a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate

• Foraje pentru captarea apei subterane nefuncţionale (înnisipate, neutilizate din cauza costurilor ridicate)

OPORTUNITĂŢI RISCURI • Potenţial ridicat pentru modernizare şi

investiţii noi în infrastructura hidroedilitară, ca urmare a traversării unei părţi din judeţ de către viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov

• Menţinerea gradului redus al echipării cu reţele de canalizare şi instalaţii de epurare a apelor uzate favorizează poluarea pânzei de apă subterană;

• Menţinerea gradului redus de alimentare cu apă în sistem centralizat favorizează exploatarea necontrolată a sursei de apă subterană;

• Gradul redus de dezvoltare al sistemului de alimentare cu apă şi canalizare influenţează negativ standardul de viaţă al locuitorilor judeţului.

Page 150: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

113

4.1.5.3. Reţele de transport

Din analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea a rezultat analiza SWOT care relevă următoarele

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Densitatea reţelei rutiere şi feroviare este peste media pe ţară

• Teritoriul judeţului este deservit de un traseu de mare viteză autostrada Bucureşti – Piteşti, cu perspectiva altor două trasee de autostradă:

- Bucureşti - Constanţa (în construcţie)

- Bucureşti - Braşov (studiu de fezabilitate)

• Reţeaua de căi ferate în mare parte modernizată

• Reţeaua locală nemodernizată în totalitate • Extinderea intravilanelor localităţilor aflate

pe traseele drumurilor naţionale • Drumuri naţionale cu două benzi de

circulaţie

OPORTUNITĂŢI RISCURI • Programe de dezvoltare în sectorul rutier

elaborate de M.T.C.T. şi A.N.D. • Strategia de dezvoltare a infrastructurii

feroviare din România • Planul de Dezvoltare Regională Bucureşti

– Ilfov

-

4.1.5.4. Reţele de telecomunicaţii

Principala disfuncţionalitate este cauzată de existenţa unui număr mare de cereri de instalare de posturi telefonice nereziliate (20.898).

Sunt încă o serie de localităţi netelefonizate: Liparia, Balta Neagră, Micşuneştii Mari, Micşuneşti Moară, Merii Petchii, Bălteni, Buriaş, Creaţa, Gagu, Runcu, Piteasca, Vânători, Creţuleasca, Surlari, Ordoreanca, Teghes, Dimieni.

Comuna Nuci are un singur post telefonic iar o serie de alte comune au un grad de telefonizare sub 5 % (Berceni, Cernica, Ciorogârla, Clinceni, Dascălu, 1 Decembrie, Grădiştea, Voluntari).

Starea tehnică a reţelei este nesatisfăcătoare în multe localităţi impunându-se urgentarea efectuării unor reparaţii capitale şi modernizări.

4.1.5.5. Reţele energetice

Reţele electrice

Majoritatea staţiilor electrice din reţeaua de distribuţie sunt vechi având 25 – 35 ani de la punerea în fabricaţie şi multe realizate cu echipamente electrice ce cuprind tipuri diferite de aparate, unele cu caracteristici tehnice necorespunzătoare cu durata de viaţă fizică şi morală depăşită (cca. 30 – 40 %).

Aparate cu deficienţe sunt transformatoarele de putere, întrerupătoarele şi separatoarele de 110 KV şi m.t., transformatoarele de măsură.

Page 151: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 32

Page 152: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 33

Page 153: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 34

Page 154: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

114

Staţia de transformare Pipera (comuna Voluntari) prezintă deficienţe ale clădirii şi distanţe minime ce nu corespund normativelor.

Limitele de medie tensiune funcţionează în judeţul Ilfov în majoritatea cazurilor la 20 KV, dar în localităţile Voluntari şi Jilava (parţial) există linii ce sunt alimentate la 10 sau 6 KV. Aceste tensiuni vor fi treptat înlocuite cu tensiunea de 20 KV.

Reţelele de 20 KV permit creşterea puterii transportate fără schimbări structurale esenţiale şi permit o exploatare modernă prin teleconducere, telemăsură şi telecomandă.

Reţeaua de joasă tensiune aeriană este preponderent în localităţile judeţului Ilfov. Pozarea ei este realizată atât pe stâlpi de beton cât şi de lemn.

Operaţia de înlocuire în totalitate a reţelei de tip clasică pe stâlpi de lemn cu reţea torsadată pe stâlpi de beton este în desfăşurare. Acest tip de reţea prezintă o siguranţă în exploatarea mult mai mare au aspect ordonat şi este izolată împotriva atingerilor directe.

Reţele de gaze petroliere lichefiate (G.P.L.)

Analiza SWOT relevă următoarele:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Nu există • Conducta DN 100 este uzată material şi

moral, fiind executată în anii 1950. • Trecerea conductei pe terenuri care au fost

retrocedate proprietarilor şi pe care aceştia nu le pot folosi din cauza restricţiilor impuse de prezenţa conductei

• In ultimii 10 ani nu a mai fost utilizată, din cauza deselor avarii apărute în special după 1990, inclusiv avarii cu grave urmări asupra vieţuitoarelor acvatice (lacul Snagov)

• Dezafectarea conductei presupune lucrări costisitoare şi complicate pe terenuri private, în curţile locuitorilor, în apropierea locuinţelor sau a clădirilor publice.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Nu există • Amplasarea conductei în imediata apropiere a

unor clădiri importante (Prisma 1 – Baloteşti, Corbeanca), sub anexe gospodăreşti (satul Petreşti – com. Corbeanca), sub platforme betonate, prin cimitire (Străuleşti 1), pe fundul apelor (Valea Cociovaliştei, lacurile Snagov şi Griviţa)

• In prezent, conducta este încă negolită de GPL, constituind un pericol în cazul scăpărilor accidentale, a manevrelor greşite sau a acţiunilor ilegale

• Conducta nu se mai poate pune în funcţiune din cauza uzurii accentuate şi a pericolului de scurgeri accidentale şi explozie.

Page 155: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

115

Ca urmare a problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate prin analiza anterioară, a rezultat ca prioritate de intervenţie golirea de GPL pe tronsoane a conductei de transport, suflarea tronsoanelor cu aer pentru evacuarea în totalitate a pungilor de GPL, dezafectarea şi demontarea conductei.

In acest fel se elimină un obstacol, atât din punct de vedere tehnic, cât şi al obţinerii avizelor, în realizarea de noi construcţii şi dotări tehnico-edilitare şi se elimină pericolul de poluare, explozii şi incendii.

In zona de intersecţie a conductei de GPL cu viitoarea autostradă de centură a Municipiului Bucureşti (comuna Corbeanca, sat Petreşti), conducta trebuie golită, demontată şi eliminată orice sursă de acumulare de gaze cu pericol de explozie şi incendiu.

Reţele de transport produse petroliere

Analiza SWOT relevă următoarele aspecte:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Aprovizionarea consumatorilor cu benzină, motorină, CLU etc. de la rafinării continuu, în orice condiţii meteorologice.

• Posibilitatea vehiculării fluidelor pe conducte în ambele sensuri, precum şi pomparea de fluide diferite, după o prealabilă curăţare a conductelor

• Amplasarea reţelelor pe trasee neparalele cu căile de comunicaţie.

• Mărirea distanţei de siguranţă de la cca. 10…15 m la 100 m faţă de clădiri izolate şi centre populate

• Accesul greoi sau chiar imposibil în unele zone care au devenit închise ca urmare a cumpărării lor

OPORTUNITĂŢI RISCURI • Existenţa unor culoare de transport şi a

unor facilităţi (staţii de pompare, depozite cu personal permanent) care pot deveni trasee pentru tranzitarea teritoriului ţării cu produse petroliere sau pentru exportarea produselor rafinate în România

• Agresiunile infracţionale produc pagube beneficiarilor, iar prevenirea lor necesită personal numeros şi bine echipat.

• Pierderile de fluide produse accidental sau rezultate din agresiunile infracţionale constituie pericol de incendiu şi explozie

• Uzura conductelor, furturile şi diversele accidente conduc la poluarea solului şi a pânzei de apă freatică

In condiţiile în care CONPET va îndeplini funcţia de transportator unic prin conducte al ţiţeiului şi produselor petroliere, sunt create premisele pentru stabilirea unor culoare de tranzitare de către conductele de produse petroliere şi de ţiţei a zonelor intens construite, a subtraversărilor de autostrăzi şi drumuri naţionale. Aceste culoare trebuie rezervate o dată cu stabilirea traseului autostrăzii şi exproprierea terenurilor, astfel încât să existe posibilitatea verificării, a reparaţiilor, precum şi siguranţa faţă de agresiuni.

Traseul autostrăzii de centură a Municipiului Bucureşti are puncte de intersecţie cu reţeaua Ploieşti – Chitila – Giurgiu în zona localităţilor Buciumeni – Buftea şi Dumitrana – Măgurele, acestea neprezentând probleme deosebite, în rest conductele 2 DN 150 mm putând păstra traseul existent fără a crea probleme traseului autostrăzii propuse.

Intersecţiile dintre conducte şi drumuri se vor proiecta conform STAS 9312 – 97 „Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare”. Proiectul va fi avizat de Direcţia generală a infrastructurilor terestre, Administraţia Naţională a Drumurilor şi de direcţia regională de drumuri şi poduri, pe baza unei documentaţii fundamentate întocmite de proiectant în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 158/1996.

Page 156: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

116

Reţele de transport ţiţei

Analiza SWOT relevă următoarele:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Aprovizionarea rafinăriilor cu ţiţei etc.

continuu, în orice condiţii meteorologice. • Posibilitatea vehiculării fluidelor pe

conducte în ambele sensuri, precum şi pomparea de fluide diferite, după o prealabilă curăţare a conductelor

• Amplasarea reţelelor pe trasee neparalele cu căile de comunicaţie.

• Mărirea distanţei de siguranţă de la cca. 15 m la 100 m faţă de clădiri izolate şi centre populate

• Accesul greoi sau chiar imposibil în unele zone care au devenit închise ca urmare a cumpărării lor

OPORTUNITĂŢI RISCURI • Existenţa unor culoare de transport şi a

unor facilităţi (staţii de pompare, depozite cu personal permanent) care pot deveni trasee pentru tranzitarea petrolului din zona Mării Caspice spre Europa Occidentală etc.

• Agresiunile infracţionale produc pagube beneficiarilor, iar prevenirea lor necesită personal numeros şi bine echipat.

• Pierderile de fluide produse accidental sau rezultate din agresiunile infracţionale constituie pericol de incendiu şi explozie

• Uzura conductelor, furturile şi diversele accidente conduc la poluarea solului şi a pânzei de apă freatică

In conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului României nr. 35 / 29 ianuarie

2004 privind unele măsuri de unificare a activităţii de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere S.C. CONPET S.A. preia şi activitatea de transport a produselor petroliere, motorinei şi benzinei prin conducte de la S.C. PETROTRANS S.A., îndeplinind astfel funcţia de transportator unic prin conducte al ţiţeiului şi produselor petroliere.

In aceste condiţii, se creează premisele pentru stabilirea unor culoare de tranzitare de către conductele de ţiţei şi produsele petroliere a zonelor intens construite, a subtraversărilor de autostrăzi şi drumuri naţionale. Aceste culoare trebuie rezervate o dată cu stabilirea traseului autostrăzii şi exproprierea terenurilor, astfel încât să existe posibilitatea verificării, a reparaţiilor, precum şi siguranţa faţă de agresiuni.

Traseele autostrăzii de centură Bucureşti Nord, precum şi cel a autostrăzii Bucureşti – Braşov au zone de interferenţă cu reţeaua Călăreţi – Piteşti în zona localităţilor Afumaţi – Ştefăneştii de Jos – Tunari – Otopeni -. Baloteşti şi Corbeanca, fiind necesară devierea conductelor în exteriorul perimetrului delimitat de autostradă, zona interioară urmând, cu timpul, a fi construită. Aşa cu prevede Ordinul 52/2002, distanţa dintre conducte şi autostrăzi (paralelisme şi apropieri) este de 50 m.

Lungimea estimativă a devierii faţă de traseul actual al conductelor DN 350 mm şi DN 500 mm Călăreţi – Piteşti este de circa 30 km (faţă de circa 24 km în prezent), urmând a trece pe teritoriul localităţilor Dascălu – Moara Vlăsiei – Baloteşti.

In zona de sud a Municipiului Bucureşti, traseul propus al autostrăzii de centură Bucureşti Sud şi conductele de ţiţei şi gaze asociate ale Schelei de petrol Bolintin au zone de interferenţă în zona localităţilor Clinceni – Cornetu – Bragadiru – Măgurele – Dărăşti Ilfov – Jilava – Berceni – Cernica – Glina, în unele zone traseul fiind identic pentru că s-a urmărit evitarea localităţilor (spre exemplu, zona de la est de Glina).

Page 157: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

117

Pentru zona de sud, trebuie ţinut seama de următoarele aspecte: • Autostrada să ocolească zonele cu exploatări de ţiţei şi gaze asociate care încă sunt

în producţie sau sunt susceptibile de a fi repuse în funcţiune pe baza unor tehnologii moderne performante, inclusiv ca înmagazinări subterane

• In zona Bălăceanca traseul propus al autostrăzii coincide cu zona înmagazinării subterane de gaze naturale, astfel încât traseul autostrăzii va trebui coordonat cu amplasarea sondelor şi a celorlalte echipamente se suprafaţă şi, eventual, subterane

• Conductele să fie deviate faţă de autostradă la distanţa impusă de normele în vigoare, realizând un culoar tehnic, cu facilităţile necesare. Este de preferat ca acest culoar să fie amplasat în afara autostrăzii pentru a permite o viitoare dezvoltare urbanistică ulterioară. Conductele vor tranzita în general teritoriile aceloraşi localităţi, lungimea lor fiind aproximativ aceeaşi. Cu această ocazie se va realiza şi o înlocuire completă a conductelor, cu avantaje asupra protecţiei mediului.

Intersecţiile dintre conducte şi drumuri se vor proiecta conform STAS 9312 – 97 „Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare”. Proiectul va fi avizat de Direcţia generală a infrastructurilor terestre, Administraţia Naţională a Drumurilor şi de direcţia regională de drumuri şi poduri, pe baza unei documentaţii fundamentate întocmite de proiectant în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 158/1996.

Reţele de transport gaze naturale

Analiza SWOT relevă următoarele:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Alimentarea Municipiului Bucureşti şi a zonei înconjurătoare (în principal judeţul Ilfov) prin intermediul unor conducte de transport care provin din 4 direcţii principale şi sunt conectate la Sistemul naţional de transport gaze naturale

• Existenţa inelului de transport DN 700 amplasat perimetral Municipiului Bucureşti

• Existenţa înmagazinărilor subterane de gaze în judeţ sau în zone apropiate judeţului Ilfov: Bălăcenca (jud. Ilfov), Bilciureşti (jud. Dâmboviţa) Urziceni (jud. Ialomiţa)

• Existenţa unor zone de siguranţă a căror valoare s-a păstrat constantă de-a lungul timpului

• Amplasarea SRM pe terenuri care aparţin ROMGAZ sau primăriilor

• Amplasarea reţelelor în zone care au fost introduse în intravilan şi/sau au fost retrocedate conform Legii 18 şi în care accesul se face cu dificultate (de exemplu, în zona localităţilor Bragadiru şi Măgurele)

• Imposibilitatea utilizării pentru construcţii a unui culoar cu lăţimea de 100 m, în lungul conductelor de transport, fără înlocuirea conductei.

• Amplasarea reţelelor de transport pe trasee neparalele cu căile de comunicaţie şi la distanţă de acestea

• Creşterea consumului de gaze naturale în Municipiul Bucureşti prin montarea de centrale de bloc, de scară de bloc şi de apartament

• Amplasarea viitoarei autostrăzi de centură Bucureşti Sud peste înmagazinarea subterană de gaze Bălăceanca

Page 158: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

118

OPORTUNITĂŢI RISCURI

• Reducerea consumului industrial de gaze naturale, creându-se astfel condiţii pentru alimentarea consumatorilor casnici din reţelele existente

• Creşterea confortului în zonele rurale prin introducerea alimentării cu gaze naturale

• Nerespectarea distanţelor de siguranţă de către clădiri şi alte obiective construite în zona conductelor mai ales în primii ani după 1989

• Pierderile de gaze naturale tranzitate din cauza uzurii conductelor sau a refulatoarelor sunt pericol de incendiu şi explozie

In contextul actual al dezvoltării distribuţiilor de gaze în localităţile judeţului Ilfov, dar

şi în judeţele învecinate şi al realizării autostrăzii de centură a Municipiului Bucureşti, se propune realizarea unui inel de presiune înaltă în afara autostrăzii de centură, având diametrul DN 800 – 1000 mm, al cărui traseu este în parte în funcţiune şi, în parte, este indicat informativ, astfel:

• In zona de nord – de la Buciumeni până la Afumaţi, cu DN 800 mm (în prezent în funcţiune, având o lungime de circa 46 km) care trece pe teritoriul localităţilor: Buciumeni, Crevedia, oraşul Buftea, Corbeanca, Baloteşti, Tunari, Ştefăneştii de Jos, Afumaţi şi Găneasa. Din zona Şindriliţa se va racorda şi conducta de transport DN 500 mm pentru alimentarea Municipiului Olteniţa şi care va trece pe teritoriul localităţilor Găneasa şi Brăneşti.

• In zona de est - sud est – între Găneasa şi Adunaţii – Copăceni (traseu informativ de circa 56 km) cu DN 800 – 1000 mm şi care va trece pe teritoriul localităţilor Găneasa, Brăneşti, Fundeni, Plătăreşti, Frumuşani, Berceni, Vidra şi Adunaţii-Copăceni

• In zona de sud vest – vest – nord vest – între Adunaţii-Copăceni şi Buciumeni (traseu informativ de circa 58 km) cu DN 800 – 1000 mm şi care va trece pe teritoriul localităţilor Adunaţii-Copăceni, oraş Mihăileşti; Buturugeni, Grădinari, Bolintin-Vale, Ulmi, Tărtăşeşti, Ciocăneşti, Crevedia, Buciumeni.

Traseul acestui inel va depăşi graniţa judeţului Ilfov, dar este foarte probabil ca pe traseul autostrăzii de centură să se dezvolte localităţile existente şi să apară altele noi, iar acest inel de transport gaze naturale nu trebuie să devină un impediment în dezvoltarea lor, cum s-a întâmplat în zona localităţilor Bragadiru şi Măgurele unde actualul inel DN 700 mm este amplasat în interiorul liniei de centură a Municipiului Bucureşti.

Printr-o dimensionare corespunzătoare a viitorului inel şi a conductelor radiale de alimentare a lui, se vor putea prelua şi noii consumatori, fiindu-le asigurate debitele şi presiunile necesare.

In condiţiile în care va fi edificat un nou inel de transport, actualul inel de înaltă presiune DN 700 mm va putea deveni de medie presiune, distanţele de siguranţă faţă de centre populate şi locuinţe izolate reducându-se astfel de la 50 m la 3 m, conform prevederilor Normativului I 6 – 1998 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

In zona de sud a Municipiului Bucureşti, traseul propus al autostrăzii de centură Bucureşti Sud şi conductele de gaze asociate ale Schelei de petrol Bolintin au zone de interferenţă în zona localităţilor Clinceni – Cornetu – Bragadiru – Măgurele – Dărăşti Ilfov – Jilava – Berceni – Cernica – Glina, în unele zone traseul fiind identic pentru că s-a urmărit evitarea localităţilor (spre exemplu, zona de la est de Glina).

Page 159: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

119

Pentru zona de sud, trebuie ţinut seama de următoarele aspecte: • Autostrada să ocolească zonele cu exploatări de ţiţei şi gaze asociate care încă sunt

în producţie sau sunt susceptibile de a fi repuse în funcţiune pe baza unor tehnologii moderne performante, inclusiv ca înmagazinări subterane

• Conductele să fie deviate faţă de autostradă la distanţa impusă de normele în vigoare, realizând un culoar tehnic, cu facilităţile necesare. Este de preferat ca acest culoar să fie amplasat în afara autostrăzii pentru a permite o viitoare dezvoltare urbanistică ulterioară. Conductele vor tranzita în general teritoriile aceloraşi localităţi, lungimea lor fiind aproximativ aceeaşi. Cu această ocazie se va realiza şi o înlocuire completă a conductelor

• In zona Bălăceanca traseul propus al autostrăzii coincide cu zona înmagazinării subterane, astfel încât traseul autostrăzii va trebui coordonat cu amplasarea sondelor şi a celorlalte echipamente se suprafaţă şi, eventual, subterane

In conformitate cu prevederile ND 3915/1994, la subtraversările căilor de comunicaţie, conducta va fi montată în tub de protecţie pe distanţele prescrise în STAS 9312 – 87 „Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare”, în funcţie de calea de transport subtraversată.

Tubul de protecţie sau infrastructura în care se montează acesta trebuie să fie dimensionată astfel încât să fie capabilă să suporte sarcinile la care este supusă calea de transport.

Reţele de distribuţie gaze naturale

Analiza SWOT relevă următoarele:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Alimentarea Municipiului Bucureşti şi a

zonei înconjurătoare (în principal judeţul Ilfov) prin intermediul unor conducte de transport care provin din 4 direcţii principale şi care sunt conectate la Sistemul naţional de transport gaze naturale

• Existenţa inelului de transport DN 700 amplasat perimetral Municipiului Bucureşti

• Existenţa înmagazinărilor subterane de gaze în judeţ sau în zone apropiate judeţului Ilfov: Bălăcenca (jud. Ilfov), Bilciureşti (jud. Dâmboviţa) Urziceni (jud. Ialomiţa)

• Amplasarea conductelor de presiune medie şi de presiune redusă de-a lungul căilor de comunicaţie

• Structura grupată a localităţilor şi terenul plat, de câmpie, permit realizarea cu uşurinţă a reţelelor

• Posibilitatea utilizării polietilenei de înaltă densitate pentru reţelele de gaze de medie şi redusă presiune montate îngropat

• Lipsa spaţiilor pentru amplasarea conductelor de gaze de-a lungul drumurilor (la şosele montarea conductelor se face pe ambele laturi)

• Spargerea carosabilului şi săparea şanţurilor pentru montarea branşamentelor

• Pericolul decopertării conductelor pe drumurile de pământ din cauza acoperirii insuficiente şi a lipsei stratului de protecţie

• Costul ridicat al investiţiei iniţiale • Creşterea preţului gazelor naturale, urmând

a se apropia de al celorlalte forme de energie şi de costurile din UE

Page 160: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

120

OPORTUNITĂŢI RISCURI • Reducerea consumului industrial de gaze

naturale, creându-se astfel condiţii pentru alimentarea consumatorilor casnici

• Creşterea confortului locuitorilor, inclusiv prin realizarea de noi dotări tehnico-edilitare care să completeze echiparea existentă (de exemplu: prepararea apei calde menajere, canalizare)

• Eliminarea consumului de combustibil solid (lemne şi cărbuni) pentru încălzire

• Inlocuirea buteliilor de aragaz pentru prepararea hranei.

• Nerespectarea distanţelor minime faţă de clădiri, alte conducte sau obiective din zona conductelor

• Nerespectarea la consumatori a prevederilor impuse de legislaţia în vigoare pot conduce la explozii, incendii, intoxicaţii

• Scăpările de gaze naturale din cauza uzurii conductelor sau a lipsei, colmatării, deteriorării răsuflătorilor poate conduce la explozii.

In concluzie, deoarece există toate condiţiile favorabile, realizarea autostrăzii de centură a Municipiului Bucureşti, precum şi a autostrăzilor Bucureşti – Braşov şi Bucureşti – Constanţa vor contribui la dezvoltarea zonelor, inclusiv din punct de vedere al posibilităţilor financiare ale locuitorilor care vor putea astfel să suporte costurile de investiţie şi de exploatare ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale.

Alimentarea cu căldură

In ceea ce priveşte alimentarea cu energie termică din surse centralizate, analiza SWOT relevă următoarele:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Alimentarea cu căldură se întrepătrunde din ce în ce mai mult de alimentarea cu gaze naturale, fiind eliminată astfel problema alimentării cu combustibil solid (lemne şi cărbuni) şi defrişarea ilegală a arborilor.

• Existenţa în unele localităţi a unor locuinţe colective şi a dotărilor publice aferente, amplasate grupat, constituie premisa pentru realizarea unor dotări tehnico-edilitare (inclusiv alimentare centralizată cu căldură şi apă caldă menajeră) moderne şi fiabile: centrale de bloc sau de scară de bloc pe gaze naturale

• Existenţa echipamentelor moderne a permis instalarea sisteme de încălzire de apartament corespunzătoare din punct de vedere tehnic.

• Utilizatorii gazelor naturale trebuie obligaţi să respecte prevederile normativelor (chiar dacă fac lucrări pe cheltuiala proprie), în caz contrar existând riscuri majore atât tehnice (neasigurarea debitelor şi presiunilor), cât şi de explozie, incendii şi intoxicaţii.

• Posibilităţile materiale reduse ale locatarilor nu le permit montarea încălzirii centrale

• Locatarii şi-au instalat sisteme de încălzire de apartament, adoptând uneori soluţii necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, sanitar sau al riscului de incendiu

• Izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor conduce la inconfort termic, consum mare de energie, apariţia condensului

Page 161: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

121

OPORTUNITĂŢI RISCURI • Realizarea locuinţelor colective având

încălzire cu sobe a permis trecerea simplă pe funcţionare cu gaze naturale

• In condiţiile în care există posibilităţi financiare, la locuinţele colective prevăzute cu sobe se pot monta centrale termice de bloc sau scară de bloc pe gaze naturale.

• Modernizarea clădirilor şi a instalaţiilor aferente va trebui însoţită de reabilitarea termică a anvelopei clădirilor, pentru creşterea confortului termic şi reducerea consumului de combustibil.

• Reabilitarea sistemelor de încălzire cu energie regenerabilă: geotermală şi solară pe baze noi tehnologice şi manageriale

• Realizarea necorespunzătoarea a instalaţiilor interioare de gaze la locuinţele prevăzute cu sobe poate conduce la explozii, incendii, intoxicaţii

• Neasigurarea la bucătării a volumului şi suprafeţei vitrate minime indicate de normative conduce la imposibilitatea racordării la gaze naturale a maşinilor de gătit tip aragaz.

4.1.5.6. Gestionarea deşeurilor

Dezvoltarea urbanisticã şi industrialã a localitãţiilor precum şi creşterea generalã a nivelului de trai a polulaţiei, antreneazã producerea unei cantitãţi din ce în ce mai mari de reziduuri menajere, stradale şi industriale, care prin varietatea substanţelor conţinute de reziduurile solide provoacă poluarea aerului, apei şi solului.

Lipsa unui sistem de gospodãrire integratã a deşeurilor, se reflectã prin:

• cantitãţi crescute de deşeuri colectate neselectiv şi depozitate în depozitele de deşeuri;

• existenţa depozitelor neorganizate de deşeuri datoratã necolectãrii tuturor reziduurilor;

• depozitarea deşeurilor tehnologice produse de agenţii economici, pe depozitele de deşeuri menajere;

• depozitarea deşeurilor toxice şi periculoase provenite din activitãţi casnice pe depozitele comunitare.

În prezent, judeţul Ilfov se confruntă cu mari dificultaţi în ceea ce priveşte gospodărirea corectă a deşeurilor menajere, în principal datorită urmatoarelor cauze:

- lipsa unor sisteme de colectare, transport, şi depozitare a deşeurilor datorată insuficienţei mijloacelor materiale şi umane;

- lipsa supravegherii depozitelor existente cât şi a stării de salubritate a teritoriului administrativ, cu precădere a zonelor aferente căilor de comunicaţii, cursurilor de apă şi pădurilor;

- nivel civic şi educaţional scăzut al populaţiei cu probleme de respectare normelor de protecţie a mediului, respectiv a normelor de viaţă;

- preocupări insuficiente ale primăriilor în abordarea şi rezolvarea problemelor de gestiune a deşeurilor menajere;

- creşterea volumului ambalajelor în special a celor de plastic şi hârtie în circuitul de consum;

- particularităţi ale structurii populaţiei (fluxul de turişti, navetişti) care au o influenţă hotărâtoare asupra cantităţilor de deşeuri din anumite zone.

Page 162: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 35

Page 163: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

122

Deşeurile asimilabile celor menajere generate de către agenţii economici, sunt depozitate împreunã cu deşeurile colectate de la populaţie pe depozitele de deşeuri menajere. Datoritã lipsei unui sistem de precolectare selectivã, deşeurile asimilabile conţin şi deşeuri tehnologice care ar putea fi valorificate. Astfel pe depozitele de deşeuri municipale/ orăşeneşti/ comunale sunt întâlnite cantităţi semnificative de deşeuri textile, deşeuri lemnoase, rumeguş, plastic, etc.

In ceea ce priveste gestionarea deşeurilor de altă natură (construcţii, industriale, speciale, periculoase, stradale, reciclabile) nu sunt organizate sisteme corespunzatoare pentru colectare, transport şi eliminare.

Această situaţie a avut drept consecinţă depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri produse în timp, fiind afectate suprafeţe de teren utilizabile în alte scopuri şi malurile cursurilor de apă din localităţi. Fenomenele de poluare a solurilor şi apelor de suprafaţă sunt consecinţe grave ale lipsei managementului deşeurilor.

Practicile actuale de colectare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor, fără aplicarea principiilor sistemului de gestiune integrată a acestora, generează un impact negativ asupra factorilor de mediu şi asupra sănătăţii populaţiei.

Deşeurile industriale produse în întreprinderi reprezintă una dintre cele mai mari surse de poluare pentru mediu, datorită modului în care sunt gestionate.

Deşeurile industriale, prin conţinutul lor de substanţe toxice şi metale grele, constituie surse de risc deosebit de grav pentru vegetaţie, faună, afectând productivitatea agricolă şi zootehnică.

Deşeurile industriale ridică următoarele probleme legate de activitatea de gestionare:

- diversitatea mare de tipuri de deşeuri produse;

- cantitatea semnificativă produsă anual;

- depozitarea, în multe situaţii, în special în industria uşoară şi alimentară, în comun cu deşeurile menajere şi stradale, pe depozitele municipale, orăşeneşti sau comunale, a căror amenajare nu asigură protecţia factorilor de mediu.

În evidenţa I.P.M. Bucureşti sunt 63 agenţi economici care deţin deşeuri periculoase care pot duce la poluarea factorilor de mediu. Din totalul unităţilor deţinătoare de substanţe periculoase au fost autorizate 26.

Substanţele toxice şi periculoase deţinute de aceşti agenţi economici sunt în multe cazuri expirate sau neutilizate în procesul tehnologic. Lipsa de instalaţii şi tehnologii de tratare implică o mare atenţie asupra modului cum sunt stocate şi depozitate aceste substanţe.

În imediata vecinatate a fermei Avicola Buftea, exista o zonă afectată cu dejecţii insuficient compostate provenite din activitatea anterioară privatizării (contaminare remanentă), zonă în care au început lucrări de refacere a terenului în vederea redării suprafeţelor afectate circuitului agricol.

Deşeurile spitaliceşti nu sunt supuse unui sistem de gospodărire adecvat. Deficienţele sistemului de colectare, prin care să se elimine posibilităţile de contaminare reprezintă un factor important de risc pentru populaţie.

Page 164: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

123

Depozite de deşeuri

Activitatea de depozitare se desfăşoară la standarde mult sub cerinţele UE. Deşeurile municipale şi alte tipuri de deşeuri sunt depozitate în gropi de gunoi care nu îndeplinesc standardele tehnologice şi operaţionale prevăzute de reglementările UE.

Marea majoritate a gropilor de gunoi, prin modul în care sunt realizate şi exploatate, sunt departe de exigenţele de mediu, întrucât nu există capacitate tehnologică suficientă pentru gestionarea, reciclarea sau recuperarea unor cantităţi mari de deşeuri şi pentru utilizarea lor ca materie primă pentru alte procese tehnologice. În aceste condiţii peste 93% din deşeurile generate ajung pe astfel de amplasamente, cu toate că înglobează materii utile ca: sticlă, metal, hârtie, plastic.

Activitatea de colectare şi transport

În judeţul Ilfov nu se face în mod organizat colectarea selectivă a deşeurilor municipale urbane iar capacităţile de transport şi depozitare a deşeurilor menajere şi industriale sunt insuficiente.

Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra gestiunii deşeurilor în judeţul Ilfov

Impactul în perioada lucrărilor de execuţie

Impactul asupra solului produs de depozitele de deşeuri neorganizate este cu atât mai intens cu cât substanţele depozitate au un caracter mai agresiv. Precipitaţiile spală depozitele de deşeuri încărcându-se în special cu substanţe organice.

Impactul în perioada de exploatare (funcţionare)

În perioada de exploatare vor rezulta deşeuri de la spaţiile de servicii şi alte activităţi ce se vor desfăşura la marginea autostrăzii: de tip menajer (de la unităţile de alimentaţie publică), uleiuri, hidrocarburi, nămol decantat şi grăsimi din decantoarele de la benzinării

În perioada de exploatare a autostrăzii vor rezulta deşeuri de la spaţiile de servicii, de la celelalte activităţi care se vor desfăşura la marginea autostrăzii, de la curăţarea construcţiilor prevăzute pentru epurarea apelor meteorice care spală platforma autostrăzii.

Poziţiile la care se vor colecta deşeuri în cantităţi mai mari decât în cele curente sunt: centre de întreţinere şi coordonare, baze de întreţinere, spaţii de servicii, parcări de scurtă durată.

Deşeurile rezultate sunt de următoarele tipuri:

- menajer (de la unităţile de alimentaţie publică, de la moteluri);

- uleiuri, hidrocarburi (depunerile din decantoarele de la benzinării);

- nămol decantat şi grăsimi separate din apele uzate colectate de la unităţile sus-menţionate.

Deşeurile care rezultă din operaţiile de curăţare a instalaţiilor prevăzute pentru epurarea apelor meteorice care spală autostrada sunt de tipul nămolurilor şi grăsimilor.

Page 165: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

124

4.2. STRUCTURA SOCIO - DEMOGRAFICĂ

4.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

În baza analizei asupra populaţiei judeţului Ilfov putem identifica câteva probleme majore:

Îmbătrânirea demografică a populaţiei. În ultimii 10 ani populaţia Judeţului Ilfov a cunoscut un uşor proces de îmbătrânire, în sensul că ponderea populaţiei vârstnice (în vârstă de 60 de ani şi peste) a crescut de la 16,9% în 1992 la 18,9% în 2001, iar concomitent ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) a înregistrat o scădere de la 21,5% la 17,8%. Printre comunele cu cea mai îmbătrânită populaţie se numără Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani şi Grădiştea, unde ponderea populaţiei de peste 60 de ani depăşeşte 25%. Îmbătrânirea demografică este determinată în primul rând de scăderea natalităţii, ceea ce reprezintă o altă problemă a judeţului.

Scăderea natalităţii. În ciuda faptului că avem de-a face cu o populaţie preponderent rurală, rata natalităţii este la un nivel relativ redus comparativ cu valorile înregistrate la nivelul ruralului naţional. Acest fapt se explică probabil prin influenţa exercitată de Municipiul Bucureşti asupra stilului de viaţă al locuitorilor din Ilfov, cunoscut fiind că rata natalităţii este mai mică în urban decât cea din rural. La nivel de unitate administrativ teritorială, cele mai mici rate ale natalităţii, în anul 2000, se înregistrau în localităţile: Berceni (6,6‰), Dărăşti Ilfov (6,9‰), Măgurele (6,7‰), Cornetu (7,1‰), Brăneşti (7,4‰), Otopeni (7,5‰), Ciolpani (7,5‰).

Soluţiile de creştere a natalităţii ar trebui căutate mai ales în domeniul flexibilizării oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta din punct de vedere profesional concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii, de naştere şi creştere a copiilor.

Riscul cronicizării lipsei de dezvoltare. Această problemă afectează comunele Nuci, Dărăşti Ilfov, Berceni, Dascălu, Vidra şi Petrăchioaia care au ponderi foarte mari de persoane în vârstă (peste 60 ani). În plus, în aceste localităţi se înregistrează rate ale natalităţii scăzute şi solduri migratorii negative. Acest complex de factori demografici, în absenţa unor măsuri de atragere a populaţiei tinere spre aceste localităţi, face aceste comune puţin atractive investitorilor. Astfel, ele tind să devină nişte insule de populaţie îmbătrânită şi săracă.

4.2.2. Resursele umane

Deficitul de servicii sanitare, fapt ce se traduce printr-o incidenţă mai mare a bolilor infecţioase şi de asemenea printr-o speranţă de viaţă mai redusă comparativ cu media naţională. Deficienţele serviciilor sanitare pot fi constatate şi din analiza principalilor indicatori ce caracterizează dotarea acestora (paturi în spitale la 1000 locuitori, populaţie per medici şi per personal medical mediu). Astfel, observăm că mediile înregistrate la nivelul judeţului Ilfov sunt inferiare celor înregistrate la nivel naţional. Problema serviciilor medicale devine mult mai gravă dacă luăm în considerare fenomenul de îmbătrânire a populaţiei ce conduce la creşterea solicitării acestora.

Ponderea mică a persoanelor cu nivel de instruire mediu şi superior comparativ cu mediile naţionale face dificilă adaptarea forţei de muncă la activităţi din domeniul serviciilor şi implicit constituie un factor restrictiv al dezvoltării sectorului terţiar.

Accesul tinerilor pe piaţa muncii. Din perspectiva ratei şomajului este îngrijorătoare situaţia celor care îşi caută primul loc de muncă. Aproximativ o treime dintre cei aflaţi în situaţie de şomaj o constituie această categorie.

Pondere relativ mică a populaţiei ocupate în sectorul serviciilor, ceea ce reflectă dezvoltarea insuficientă a infrastructurii serviciilor sociale precum şi a celor de piaţă la nivelul judeţului.

Page 166: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

125

4.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR

4.3.1. Agricultura, silvicultura

Agricultura

Analiza SWOT relevă:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Ponderea ridicată a terenului arabil în suprafaţa agricolă – 94 %;

• Resurse naturale importante - existenţa ternurilor arabile de calitate superioară (predomină clasele I şi II de calitate) favorabile dezvoltării sectorului agricol vegetal

• Performanţe la culturi vegetale (cereale, legume, plante tehnice);

• Existenţa amenajărilor de îmbunătăţiri funciare: irigaţii, desecări

• Disfuncţii în exploatarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

• Gradul redus de utilizare a amenajărilor de irigaţii

• Disfuncţii în lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajările pentru desecări (decolmatări, curăţire vegetaţie)

• Existenţa suprafeţelor amenajate cu lucrări de irigaţii şi desecări insuficient valorificate sau degradate

• Activitate deficitară (cantitativă şi calitativă) în domeniul serviciilor pentru agricultură

• Infrastructură insuficientă pentru preluarea şi valorificarea producţiei zootehnice;

• Mecanizarea redusă a activităţilor agricole • Dimensiunea redusă a exploataţiilor

agricole individuale în medie de 2.0 ha fiecare, ca urmare a aplicării legii fondului funciar

• Procentul de persoane peste 65 ani care lucrează în agricultură este mai mare decât procentul mediu de persoane active, în alte regiuni repartiţia fiind mai echilibrată;

• Management neperformant, ponderea mare a agriculturii de subzistenţă.

OPORTUNITĂŢI RISCURI • Programul SAPARD cu cele 4 oportunităţi

ale sale: - Îmbunătăţirea competitivităţii

producţiei alimentare; - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea

infrastructurii rurale; - Dezvoltarea şi diversificarea economiei

rurale; - Dezvoltarea resurselor umane.

• Perspectiva aderării României la Uniunea Europeană - dacă nu se fac pregătirile de rigoare în vederea aderării;

• Riscul stabilirii de clauze nefavorabile la exportul de produse agricole;

• Apariţia frecventă a condiţiilor meteorologice nefavorabile

• Deficitul de umiditate climatic care se resimte în perioada vară- toamnă, uneori primăvara;

Page 167: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 36

Page 168: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

126

Silvicultura

Analiza SWOT relevă:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Includerea întregii suprafeţe împădurite în categoria pădurilor cu rol de protecţie (grupa I – funcţională)

• Procentul redus de împădurire, respectiv 14 %, faţă de un procent optim de până la 20 %

OPORTUNITĂŢI RISCURI • Refacerea suprafeţelor împădurite în

zonele de luncă ale râurilor, dar şi în arealele defrişate în ultimii ani

• Exploatarea neraţională a masei lemnoase, prin tăieri ilegale

4.3.2. Industria, producerea şi distribuţia energiei, construcţii

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Amplasamentul judeţului la intersecţia a

două coridoare de transport transeuropene; • Structură industriala diversificată; • Ponderea mare a industriei prelucrătoare; • Valorificarea prin industrializare a

resurselor agricole; • Prezenţa unei structuri diversificate de

mărfuri la export (produse din lemn, metale comune, produse alimentare, băutură şi tutun);

• Judeţul a reuşit să atragă firme importante din punct de vedere al investiţiilor şi cifrei de afaceri;

• Sector energetic nerestructurat şi neprivatizat;

• Realizarea unor produse industriale cu valoare adăugată mică;

• Slaba reprezentare a celorlalte ramuri ale industriei prelucrătoare în comparaţia cu industria alimentară;

• Construcţii aflate în stadiu avansat de degradare, inclusiv situri industriale abandonate;

• Extinderea necontrolată a fondului locativ;

Page 169: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

127

OPORTUNITĂŢI RISCURI • Prezenţa unor elemente naturale şi

antropice de mare valoare; • Valorificarea apelor geotermale pentru

încălzirea serelor şi a locuinţelor; • Atragerea de fonduri pentru acţiuni de

ecologizare a luciurilor de apă; • Luciurile de apă au potenţial piscicol şi

turistic; • Terminarea lucrărilor la acumularea

hidroenergetică de la Mihăileşti; • Amplasarea judeţului la intersecţia a două

coridoare de transport transeuropean; • Posibilitatea extinderii reţelei de metrou în

zona limitrofă capitalei (Otopeni, Voluntari, Măgurele, Bragadiru);

• Exploatarea şi prelucrarea resurselor minerale în industria materialelor de construcţii;

• Valorificarea amplasamentelor industriale abandonate pentru înfiinţarea unor incubatoare de afaceri în sprijinul IMM-urilor care să aibă ca obiect de activitate producţia industrială.

• Pericolul extinderii platformelor industriale în zonele verzi şi asupra terenurilor agricole;

• Insuficienţa măsurilor de prevenire a poluării industriale ( pentru aer şi apă);

• Dependenţa populaţiei active în industrie din judeţ de dinamica economiei capitalei;

• Continuarea procesului de decapitalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii, având ca rezultat diminuarea drastică a resurselor proprii pentru investiţii;

• Nerespectarea disciplinei în construcţii; • Pericolul producerii unor produse

necompetitive prin nerespectarea standardelor de calitate.

4.3.3. Turism

Analiza SWOT – relevă

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Existenţa unor peisaje naturale de mare valoare estetică (păduri, lacuri)

• Existenţa unor condiţii favorabile desfăşurării în mod deosebit a turismului de week-end

• Deficitul structurilor de cazare în partea de sud a judeţului

• Zona Cernica – Brăneşti şi zona lacului Mihăileşti pe râul Argeş, cu un potenţial turistic important, dar insuficient valorificat

OPORTUNITĂŢI RISCURI • Valorificarea potenţialului natural prin

practicarea unui turism prietenos faţă de mediu

• Valorificarea apelor geotermale de la Snagov, Baloteşti, Otopeni, Periş şi zona Căldăruşani în scopuri balneo-turistice

• Creşterea presiunii antropice în arealele cu potenţial natural valoros

• Construirea unor case de vacanţă în zone pitoreşti prin defrişarea unor suprafeţe împădurite care constituie peisaje naturale de mare valoare

Page 170: Memoriu Etapa I.pdf

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

128

4.3.4. Servicii economice şi sociale

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Prezenţa unei structuri diversificate de mărfuri la export (produse din lemn, metale comune, produse alimentare, băutură şi tutun);

- Service comerciale bine reprezentate atât în ceea ce priveşte comerţul cu ridicata, cât şi cu amănuntul;

- Principalele “porţi aeriene” ale României se găsesc localizate la nivelul judeţului Ilfov;

- Infrastructura pentru servicii de transport a mărfurilor este bine reprezentată;

- Reţelele de telefonie fixă şi mobilă acoperă foarte bine teritoriul studiat;

- “Industria cinematografică” s-a revigorat şi este în plină expansiune;

- Infrastructură slab dezvoltată a reţelelor de apă, canalizare şi gaz metan;

- Slaba reprezentare a serviciilor de consultanţă privind oportunităţile de investiţii existente la nivelul judeţului;

- Comercializarea la export a unor marfuri cu valoare adăugată mică;

- Slaba cunoaştere (la nivelul consumatorului final) a potenţialului turistic al judeţului;

- Slaba ofertă a serviciilor pentru agrement; - Servicii de transport interurban,

intercomunal şi pentru turism insuficient dezvoltată;

- Slaba dotare cu aparatură de specialitate a unităţilor sanitare şi de învăţământ;

- Lipsa instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare în mai multe unităţi şcolare din mediul rural

- Serviciile on-line sunt slab reprezentate în mediul rural;

- Untilizare monofuncţională a spaţiilor existente (cămun cultural, discotecă, sală de conferinţe).

OPORTUNITĂŢI RISCURI - Posibilităţi de amplsare şi de valorificare a

amplsamentului unităţilor de alimentaţie publică în zonele de agrement şi de-a lungul coridoarelor de transport.

- Amplasarea judeţului la intersecţia a două coridoare de transport transeuropean;

- Construirea unui parc de distracţie în zona Snagov;

- Exploatarea apelor geotermale în scopuri terapeutice şi de agrement localizate în partea de nord a judeţului;

- Diversitatea şi densitatea serviciilor de transport (aeriene, feroviare, rutiere) la nivel de judeţ.;

- Servicii de salubrizare necorespunzătoare în zonele de interes turistic;

- Dependenţa populaţiei active din judeţ de dinamica economiei capitalei;

- Utilizarea terenurilor agricole şi a spaţiilor verzi în scopul amplasării diverselor tipuri de servicii