CAPITOLUL II. Analiza diagnostic, evaluarea S.A. “INTROSCOP” cu scopul

atragerii investorilor.

2.2.1. Scurt istoric a întreprinderii, statutul, structura organizatorică.

Unitatea economică “INTROSCOP” are statutul de societate pe acțiuni, este situată

în mun. Chișinău str. Meșterul Manole 16, MD-2044 fondată încă în anul 1959, fiind privatizată

în anul 1995 contra bonuri patrimoniale.

Denumirea inițială au uzinei fiind "Электроточприбор" a fost fondată în anul 1959 prin

hotărîrea Consiliului Economiei naţionale RSSM cu scopul asigurării ramurilor economiei URSS

cu mijloace de control nedistructiv. Ulterior uzina a fost reorganizată în Asociaţia de producţie

"Волна". În anul 1985 Consiliul de Miniştri URSS şi CC PCUS au adoptat o hotărîre privind

reconstrucţia şi mărirea capacităţilor de producţie ale Asociaţiei.

În anul 1995 conform Legii cu privire la Programul de Stat pentru privatizare pe anii 1995-1996.

Asociaţia de producţie a fost reorganizată în "INTROSCOP" SA, unicul fondator şi acţionar al

căreia a fost Statul. Societatea pe actiuni ,,Introscop” a fost înregistrată la 6 decembrie 1995.

La ,moment pachetul majoritar de acțiuni îl deține întreprinderea mixtă Meridian Invest 90% în

urma licitației din anul 2010.

Producţia de bază a întreprinderii “Introscop” SA sînt mijloacele de control nedistructiv,

ce prezintă aparate electronice complexe, ce funcţionează pe baza micro-circuitelor moderne şi

servesc pentru efectuarea operaţiilor de control a calităţii materialelor şi produselor în procesul

de producere şi exploatare, permit preîntîmpinarea situaţiilor dе avarie în industrie şi transport,

asigurînd fiabilitatea utilajului şi nivelul înalt аl caliţii producţiei fabricate. Ре parcursul anilor dе

activitate lа „Introscop" S.A. аu fost elaborate mai mult dе 200 dе denumiri dе aparate şi utilaje

dе diagnosticare tehnică de control nedistructiv.

Deasemenea Societatea pe acțiuni “INTROSCOP” posedă capacităţi tehnologice pentru

organizarea întregului ciclu de producere: de la executarea subansamblurilor, până la asamblarea

dispozitivelor de înaltă complexitate. Întreprinderea dispune de divers utilaj tehnologic: maşini –

unelte pentru aşchierea metalelor, pentru forjarea la rece, utilaj de sudare şi de prelucrat lemnul

şini de turnat prin injecţie a materialelor plastice, utilaj pentru turnarea metalelor neferoase; linii

mecanizate specializate pentru trasarea acoperirilor galvanice, vopsirea şi lăcuirea de suprafaţă;

pentru fabricarea plăcilor cu circuit imprimat.

În prezent în cadrul "INTROSCOP" SA s-a înființat un departament de producere și anume

cablaje auto înfiinţat în baza unui proiect comun de cooperare cu liderul European în domeniul

producerii de cablaje – concernul german LEONI. Actuala producere include confecţionarea

modulelor pentru cablajele destinate Mercedes-Benz E-Class. Departamentul şi-a început

activitatea în august 2011

Structura organizatorică a întreprinderii este de tip ierarhic-funcțională vezi Anexa 1 fig .1

Organigrama SA "INTROSCOP" este specifică tipului de activitate, fiind alcătuită din patru

unități de business (Business Units) generatoare de venituri:

Departamentul Producere Generală (BU Nr.1);

Departamentul Elaborarea şi producerea sistemelor de testare nedistructivă NDT (BU Nr.

2);

Administrarea Activelor (BU Nr. 3);

Departamentul Producere Cablaje Auto (BU Nr. 4);

Departamentul Tehnic;

Departamentului Economic,

Departamentul contabilitate,

Secretariat și Management Informaţional

Toate aceste departamente se subordoneaza Vicedirectorului General și Directorului General,

care la rîndul lor se subordonează consiliului General Administrativ (*notă pe fig.1

Organigrama SA "INTROSCOP" nu este reprezentată, greșeală comisă de către persoana care a

întocmit organigrama) din, fiecare dintre aceste departamente au în structura lor cîteva

subdiviziuni în dependență de profilul de activitate.

2.2.2. Amplasare, căile de acces, analiza suprafețelor de producere

Societatea pe acțiuni Introscop este amplasată în mun. Chișinău pe str. Meșterul Manole

20 (favorabil pentru forța de muncă înalt calificată în cadrul departamentului NDT), la o distanță

de 6 km (16 min) de gara feroviară și la o distanță de 13.1 km (22 min) pînă la aeroportul și 83

km față de vama Leușeni (1 h 32 min). Accesul la uzină cu toate că este într-o zonă industrială

(pereferia municipiului) este asigurat de transport auto public, cu toate acestea uzina are

contractat transport auto privat ce asigură deplasarea muncitorilor pînă la locul de muncă de la

domiciliu.

Teritoriul uzinei SA Introscop este divizat în două părți în cel destinat nemijlocit pentru

producţie şi cel pentru spaţiile administrative, astfel uzina dispune de două teritorii situat pe

Meșterul Manole 20 blocul administrativ și blocul de producere Fig.2.1 Amplasarea teritoriului

SA "INTROSCOP" Meșterul Manole 20 și Otovasca 29 situat în apropierea nemijlocită, a

blocului administrativ. Majoritatea suprafețelor din cadrul acestor două teritorii sunt date în

arendă sau sunt libere nexploatate, care pot fi oricînd date în arendă. Acesta este un indicator

care vorbeşte despre faptul că întreprinderea nu are necesitate de aşa o suprafaţă mare, la

moment fiind folosită doar o capacitate mică din posibilităţile de care întreprinderea dispunea

anterior de la momentul lansării În urma analizei datelor din Tabelul 2.1 Situația suprafețelor

teritoriul Nr.1 se observă următoarele

Din cadrul blocului administrativ suprafețe destinate oficiilor: 63% sunt libere, administrația

28%, iar arendași 8% prețul contractat de la 3,5€/ m2 (54 lei).

Fig.2.1 Amplasarea teritoriului SA "INTROSCOP" Meșterul Manole 20

Tabelul 2.1 Situația suprafețelor teritoriul Nr.1

De

num

ir

Sup

rafa Suprafeţe care asigură activitatea întreprinderii

Sup

rafa

Sup

rafa

Scă

Asc

ens

Înc

ea

ţa totală m2

ţa arendată la m

oment m

²

ţa liberă m²

ri m²

or m²

ăperi tehnice m

²

Coridor m

²

Blocuri

sanitare m²

Arhiv m

²

Adm

inistraţie m

²

Auxiliar m

²

Partener m

²

Subsol - - - - - - - - - - - -

etajul 11064.

4563.

3 26.2 155.4 91.0 94.0 53.7 74.0 6.8 -

etajul 21144.

9288.

6 21.9 - 25.7327.

6 - - 408.6 36.2 6.8 29.2

etajul 3 627.9111.

7 19.461.

5 - 37.5 - 60.5 258.9 36.2 6.8 28.6

etajul 4 788.7129.

8 19.4 - 474.1 90.0 - - - 36.2 6.8 32.4

etajul 5 779.7136.

8 19.451.

7 - 8.9162.

5 - 321.2 36.2 6.8 36.2

etajul 6 781.5134.

0 19.441.

8 445.1 77.5 - - - 36.2 6.8 20.7

etajul 7 797.7134.

0 19.4 - - 76.2 - - 472.7 36.2 6.8 52.4

etajul 8 779.7134.

0 19.4 - - 73.4 - - 472.7 36.2 6.8 37.2

etajul 9 788.5134.

0 19.4 - - 81.9 - - 472.7 36.2 6.8 37.5Total

Teritoriul Nr. 1

7553.0

1766.2

183.9

155.0 1100.3

864.0

162.5 154.5

2460.5 363.6 61.2 274.2

Ponderea23.3

8 2.432.0

5 14.5711.4

4 2.15 2.05 32.58 4.81 0.81 3.63Suprafața utilă

3877.8 28% 8% 63%

Dacă să analizăm teritoriul nr 2 atunci se observă că din totalul suprafeței utile 53% sunt libere,

34% și 13% sunt coupate de către administrație, prețul pentru Spaţii de producere / spaţii de

depozitare variind de la 2,0 € /m2 (32 lei)

Tabelul 2.2 Situația suprafețelor teritoriul Nr.2

Denum

irea

Suprafaţa totală

m2

Suprafeţe care asigură activitatea întreprinderii S

uprafaţa arendată la m

oment m

²

Suprafaţa liberă

m²

Scări m

²

Ascensor m

²

Încăperi tehnice m

²

Cantină

Coridor m

²

Blocuri

sanitare m²

Adm

inistraţie m

²

Auxiliar m

²

PartenerI

m²

Subsol Adăpost contra bombardamentelor

etajul 1 2077.2 284.1 40.1 88.6 247.4 - 1226.6 - 89.3 5.4 95.7 -

etajul 2 2029.5 145 34.5 151.2 - 252.5 161.6 108.0 89.3 5.4 99.7 982.

3

etajul 3 2089.1 321.7 34.5 - 507.9 - - 1075.4 89.3 - 60.3 -Total Teritoriul Nr. 2 6195.8 750.8 109.1 239.8 755.3 252.5 1388.2 1183.4 267.9 10.8

255.7

982.3

Total Suprafața utilă m2/ ponderea 4046.2 6% 6% 34% 29% 24%

Dacă să analizăm teritoriul Otovasca 29 fig.2.2 Planul clădirelor şi secţiilor de producere ter. Nr.1 se observă că 59% din teritoriu este liber, 16% dat în arendă și doar 25% utilizat ca suprafețe de producere pentru unitățile de BU Nr.1 și BU Nr.2 vezi Anexa 1 Tabelul 1 Analiza suprafețelor Otovasca 29

fig.2.2 Planul clădirelor şi secţiilor de producere ter. Nr.1

Blocul 1 - Departamentul producere generală, secția tehnologică, secţia construcţia de maşini,

secţia prelucrarea galvanica şi vopsirea.

Blocul 2 - Elaborarea şi producerea sistemelor de testare, secția producere, secţia proiectare,

secția producerea şi asamblarea aparatelor, secția turnătorie (aluminium)

Blocul 3 - Administrarea activelor (secția activelor neutilizate).

Blocul 5 - Secţia de turnătorie a produselor din mase plastice.

fig.2.3 Situația spațiilor pregătite pentru arendă

Pentru a se reda o imagine privitor veniturile și cheltuielile ce se pot genera din cadrul arendei

suprafețelor libere se v-a efectua un calcul previzionar, prețul mediu pentru 1m² fiind estimat la

24 de lei, iar cheltuielile de întreținere se vor estima în urma documentelor primare din

contabilitate.

Tabelul 2.3 BP privind arenda teritoriilor

Per

ioad

a

Sup

rafe

te c

are

asig

ura

Sup

rafe

te li

bere

m²

Sup

rafe

ţele

dat

e în

Pre

ţul,

LE

I

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

Ven

itul

din

A

rend

ă,m

ii

Che

ltui

eli

Rez

ulta

tul

Ven

itul

din

A

rend

ă,

Che

ltui

eli,

mii

lei

Rez

ulta

tul

Ven

itul

din

A

rend

ă,

Che

ltui

eli,

mii

lei

Rez

ulta

tul

Ven

itul

din

A

rend

ă,

Che

ltui

eli,

mii

lei

Rez

ulta

tul

Ven

itul

din

A

rend

ă,

Che

ltui

eli,

mii

lei

Rez

ulta

tul

Ven

itul

din

A

rend

ă,

Che

ltui

eli,

mii

lei

Rez

ulta

tul

Tot

al

1007

4.10

3443

8.83

5846

.71

2,19

3

602

1,59

1

3,62

0

905

2,71

5

4,34

4

1,15

3

3,19

1

7,32

7

1,15

3

6,17

4

7,32

7

602

6,72

5

7,32

7

602

6,72

5

Astfel în urma analizei suprafețelor libere se poate deduce următoarele din Tabelul 2.3

BP privind arenda teritoriilor dacă s-ar da în arendă toată suprafața liberă disponibilă la moment

ar fi posibil un venit de 7,327 mii lei, chelutielile fiind de 602 mii lei, generînd un profit de 6,725

mii lei.

2.3. Analiza diagnostic a activității comerciale

Obiectivul principal al diagnosticului comercial este cunoaşterea şi estimarea pieţei

întreprinderii şi a poziţiei acesteia pe piaţă.

Tabelul 2.4 Evoluția venitului din vînzări

Indicatorii

Anii Abaterea, Abaterea, Abaterea,

2008 20092010

2011 2009/2008 2010/2009 2011/2010

Mii leiAbs. mii

leiRel. %

Abs. mii lei

Rel. %

Abs. mii lei

Rel. %

Venituri din vînzări

13530

58049948

12010

-7726 -57 4144 71 2062 21

Costul vînărilor

8390 44408118

9037 -3950 -47 3678 83 919 11

Profitul brut 5139 13641829

2973 -3775 -73 465 34 1144 63

Profitul Net 62-

1924-468 1427

Rentabilitatea profitului brut %

38 24 18 25

Rentabilitatea profitului net %

0.5 -33.1 -4.7 11.9

2008 2009 2010 20110

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

13530

5804

9948

12010

Anii

Mii

lei

fig.2.4 Variația venitului de vînzări

Tabelul 2.5 Ponderea venitului din vînzări export/piața internă (mii lei) redă structura

vânzărilor SA “Introscop” pe segmente de pieţe de desfacere. Pentru perioada analizată (2008-

2011) veniturile din vânzări sunt într-o strînsă interdependență cu situația de peste hotare

deoarece ponderea lor fiind destul de semnificativă. Majoritatea contractelor externe fiind

efectuate cu statele din perimetrul CSI.

Tabelul 2.5 Ponderea venitului din vînzări export/piața internă (mii lei).

AniiTotal Venituri din

VînzăriR.Moldova Export

mii lei Ponderea % mii lei Ponderea %2008 13530 5804 43 7726 572009 5804 3899 67 1905 332010 9948 5733 58 4215 422011 12010 6246 59 5764 41

Dacă se analizează venitul din vînzări pe parcursul perioadei 2008-2011 se observă o

variație a venitului din vînzări datorită următoarelor evenimente, în anul 2009 datorită crizei

economice mondiale, construcțiile imobiliare petroliere și extractivă în cadrul CSI și anume

Rusia scad astfel se micșorează cu 57% se micșorează exportul de aparatele de testare

nedistructivă anume defectoscoape și betonoscoape, în anul 2010 față de 2009 se observă o

majorare cu 71 la sută are loc o reînviorare atît pe plan intern cît și extern, în anul 2011 volumul

vînzărilor a crescut cu 21% față de 2010 datorită faptului deschiderii unei unități noi de

producere, precum și mărire numărului de contracte cu clienții locali. Din punct de vedere a

rentabilității se poate afirma că doar anii 2008 și 2011 sunt rentabili după indicatorul rentabilității

nete, în anii 2009 și 2010 întreprinderea suferind pierderi.

Analiza structurală a vînzărilor pe tipuri de activitate operațională în dinamică

Aplicarea acestui criteriu pentru analiză structurală a veniturilor din vînzări permite

stabilirea profilui real al activității operaționale, cu alte cuvinte specializarea întreprinderii. Acest

profil, uneori nu întru totul corespunde celui nominal, adică tipurilor de activitate menționate în

documentele juridice(statut).

Tabelul 2.6 Evoluția structurii veniturilor din vînzări conform (CAEM*)

Indicatori

2009 2010 2011Abaterea 2010/2009

Abaterea 2011/2010

mii lei

%mii lei

%mii lei

%Abs. mii lei

Rel. %

Abs. mii lei

Rel. %

Producere 5630 90 9729 901163

883 4099 72.81 1909 19.62

Servicii 174 3 219 2 371 3 45 25.86 152 69.41

Locațiune 436 7 904 8 2024 14 468107.3

41120

123.89

După cum se observă din Tabelul 2.5 Evoluția structurii veniturilor din vînzări conform

(CAEM*) ponderea cea mai mare în volumul vînzărilor o deține activitatea de producere, fiind

urmată de activitatea de arendă.

Redarea grafică a dinamicii veniturilor din vînzări este reprezentată în figura 2.5 Dinamica

veniturilor din vînzări

2009 2010 20110

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

5630

9729

11638

Producere

Servicii

Locațiune

Anii

Mii

lei

fig.2.5 Dinamica veniturilor din vînzări

Dinamica şi structura cheltuielilor comerciale

Cheltuielile comerciale, consumurile de materiale nu se includ în costul mărfurilor dar se

reflectă în componenta cheltuielilor perioadei de gestiune, ele apar în procesul de vînzare a

produselor.

Tabelul 2.7 Structura și evoluția cheltuielilor comerciale

Indicatori

Anii Abaterea

2008

2009

2010

2011

2009/2008 2010/2009 2011/2010Abs. mii lei

Rel.%

Abs. mii lei

Rel.%

Abs. mii lei

Rel.%

Cheltuieli comerciale1150

384 731 916 -766 -67 347 90 185 25

inclusiv :Privind operatiile de marketing

387 165 166 166 -222 -57 1 1 0 0

privind ambalajele si ambalarea produselor si marfurilor

40 6 11 7 -34 -85 5 83 -4 -36

de transport privind desfacerea

350 128 224 169 -222 -63 96 75 -55 -25

privind reclama 106 24 204 168 -82 -77 180 750 -36 -18

alte cheltuieli comerciale 268 61 126 405 -207 -77 65 107 279 221

inclusiv retribuirea muncii 196 3 38 41 -193 -98 35 1167 3 8

Întrucît marfa realizată se exportă peste hotare ponderea cea mai mare o deține

cheltuielile legate de transport și procesul de devamare, chelutielile ce țin de reclamă sunt

datorate întreținerii saitului companiei și promovarea pe alte saituri de specialitate, ce ține de

retribuirea muncii personalului încadrat în departamentului de marketing se observă o diminuare

considerabilă, ceea ce ne demontrează încă odată faptul că compania nu depune eforturi de

promovarea produselor sale, aceasta explicînduse prin specificul producției sale și prin faptul că

conlucrează la direct cu clienții.

Gama de produse

SA „INTROSCOP” dispune de o gamă variată de produse:

Tabelul 2.8 Exemple din gama de produse

Defectoscop ultrasonic ConvertizoriBetonoscoape ultrasonore

Defectoscop cu pulbere

magneticDefectroscop ultrasunet

Piese din industria

constructoare de mașini

Aparat de semnalizare şi

protecţieStructuroscoape

Grosimetre

Calitatea produselor este satisfăcătoare, deoarece majoritatea pieselor sunt fabricate la

mașini unelte mecanice, sau semiautomatizate ceea ce nu asigură precizia înaltă și o calitate

înaltă.

Clienții și concurenții

În dependență de tipul mărfurilor care le produce SA „INTROSCOP” are mai mulți

concurenți:

Pentru aparatele de testare nedistructivă ea are ca concurent SA „RDM” în cadrul Republicii

Moldova, principalii concurenți fiind din exteriorul țării.

Tabelul 2.9 Concurenţii

Produsele Concurentul nr 1 Concurentul nr 2 Concurentul nr 3

УД2-12/1Пеленг„Алтек”

Rusia

Скаруч„Алтеc”

Rusia

USN-52“Krautkramer”

Germania

УНМ-300/2000МД43К

„Спектр”Rusia

"Namicon" Italia

"Expert" Rusia

Поиск-10ЭМУДС-1-РДМ-2,

„РДМ”RM

Авикон-01, „Радиоавионика”

Rusia

Крона-2ИКорона

„Константа”Rusia

ДКИ„Белгазтехника”

Беларусь

ИДМ„Башкирия”

Rusia

Tabelul 2.10 Analiza comparativă a preţurilor la producţia similară, dol. SUA

DENUMIREA FIRMEI 2002 2003 2004

Defectoscope universale ultrasonice„INTROSCOP” SA 1800 1800 1800„Krautkramer”, Germania 9500…18900 9900…18900 10400…19600„Алтек” Rusia 5000 4494„Алтеc” Rusia 1500…3000 1500…2640 1500…2640

Defectoscope pentru calea ferată„INTROSCOP” SA 1400…3700 1400…3700 1400…4500„RDM”, Moldova 2500…4000 2600…4200 2200…4500„Avicon”, Rusia 3400…6000 4100…8600 4100…8600Defectoscope cu scânteie electrică„INTROSCOP” SA 1850 1850 1250…2200„Константа” Rusia 800…1500„Белгазтехника” Беларусь 536„Kowotest”, Germania 3700 3900 4300Defectoscope cu pulbere magnetică„INTROSCOP” SA 1250…3500 1250…3500 1250…3500„Namicon”, Italia 2100…5200 2200…5800 2700…6200„Спектр”, Rusia 1440„Expert”, Rusia 590…4200 590…4200 350…3000

Comparînd prețurile cu caracteristicele producției similare se poate deduce că produsele SA

„INTROSCOP” nu sînt competitive.

În industria constructoare de mașini:

Tabelul 2.11 Concurenții în domeniul prelucrării metalelor

Interni Externi

ArtMet SA, ALIMENTARMAŞ S.A., INCOMAŞ S.A, FABBRI-INOX S.R.L INTEH

MetalArt-România

PROGARANT S.R.L-România

ЗАО Спецоборудование (Ярославль),

Институт «ТЕКМАШ

Utilajul uzat moral şi fizic (sau chiar lipsa unor modele necesare) creează dificultăţi în

respectarea cerinţelor de piaţă, în atingerea unei productivităţi mai înalte şi duce la majorarea

costurilor de producere. Piaţa este închisă şi fără un parc modernizat de utilaje şi echipamente,

personal calificat este dificil de făcut faţă concurenţei pe piaţa internă şi mai ales de a atrage

clienţii de peste hotare. Deasemena lipsa capacității de concurare a impus în anul 2011 lichidarea

secţiei Galvanică şi Vopsire (activitatea acesteia rezumându-se în general pentru îndeplinirea

comenzilor interne).

Astfel concurența ridicată externă, precum și lipsa consumatorului intern impune ca

întreprinderea să elimine utilajul uzat și expunerea spațiilor nefolosite spre arendă.

Distribuția

În cadrul SA ”INTROSCOP” politica de distribuire corespunde circuitului ultra-scurt pe

piața internă adică absența intermediarilor, iar pentru piața externă corespunde circuitul scurt,

adică prin intermediari și anume firme licenţiate în transportarea mărfurilor peste hotarele

Republicii Moldova.

2.2.4. Diagnosticul gestiunii resurselor umane

Un astfel de diagnostic vizează stabilirea caracteristicilor resurselor umane disponibile şi

adecvarea potenţialului uman (atît cantitativ, cît şi calitativ) la obiectivele firmei.

Tabelul 2.12 Dinamica numărului de personal

Indicatori

Anii Abaterea

2008

2009

2010

2011

2009/2008 2010/2009 2011/2010Abs

.Rel.%

Abs.

Rel. %

Abs.

Rel. %

Nr. mediu scriptic al pers

354 298 244 344 -56 -16 -54 -18 100 41

inclusiv:Pers.industrial productiv 349 293 240 340 -56 -16 -53 -18 100 42Muncitori 188 157 123 169 -31 -16 -34 -22 46 37Funcționari 162 137 117 171 -25 -15 -20 -15 54 46Pers. Neproductiv 4 4 4 4 0 0 0 0 0 0

fig.2.5 Structura personalului pe categorii de personal

După cum se observă pe parcursul perioadei 2008-2011 personalul mediu scriptic a

variat, în perioada 2009-2010 scade datorită restructurărilor ce au avut în cadrul companiei,

eliminare sectorului de galvanizare, micșorarea numărului de personal în cadrul departamentului

de producere a aparatelor de testatere nedistructivă, iar în anul 2011 se mărește considerabil

datorită deschiderii unui nou departament de producere, ceea ce a impus angajarea unui număr

considerabil de personal 100 de muncitori, deasemenea pentru administrarea lui s-a angajat și

persoanal indirect.

Tabelul 2.13 Dinamica angajaților după gender

Unitatea de masura

Anii Abaterea,2008 2009 2010 2011 2009/2008 2010/2009 2011/2010

AbsRel %

AbsRel %

AbsRel %

Numărul mediu

scriptic al personalulu

i

pesoane 354 298 244 344 -56 -16 -54 -18 100 41

Barbaţi

persoane 201 142 148 175 6 27 18ponderea în NMSP,

%

56,78

47,65 60,66 50,87 -9 -16 13 27 -10 -16

Femei persoane 153 156 96 169 3 2 -60 -38 73 76ponderea 43,2 52,35 39,34 49,13 9,13 21% -13 -25 10 25

Personal

Productiv

Muncitori

De bază

Auxiliari

Functionari

Conducători

Specialişti

Neproductiv

Punctul medical

Camin

în NMSP, 2

După cum se observă din Tabelul 2.13 Dinamica angajaților după gender în 2010 are loc

o diminuare a numărul de persoane de gen feminin din cauza disponibilizării unor anumite

genuri de activitate ca galvanizare și vopsire, iar în anul 2011 are loc o creștere datorită

specificului producției cablaje auto, numărul de bărbați menținînduse pe parcursul perioadei

analizate constat, astfel se poate afirma că întreprinderea duce o politică echilibrată de încadrare

a personalului după gender.

Analiza angajaţilor pe vîrste

Pentru a avea o imagine a situație după criteriul de vîrstă se va construi Tabelul 2.14

Dinamica personalului după vîrstă.

Tabelul 2.14 Dinamica personalului după vîrstă

Indicatori

Anii Abaterea,

2008 2009 2010 20112009/2008 2010/2009 2011/2010

Abs. Pers

Rel %

Abs. Pers

Rel %

Abs. Pers

Rel %

Numarul mediu

scriptic al personalulu

i

354 298 244 344 -56 -16 -54 -18 100 41

Pensionari 133 113 84 71 -20 -15 -29 -26 -13 -15Ponderea în NMSP, %

37.57

37.92

34.43

20.64

2008 2009 2010 20110

50

100

150

200

250

300

350

400

Numarul mediu scrip-tic al personalului

Pensionari

Anii

Nr.

pers

oane

fig.2.6 Dinamica personalului după vîrstă

În urma analizei personalului după criteriul de vîrstă se deduce faptul că pe parcursul

perioadei 2008-2011 are loc micșorarea numărului de persoane cu vîrstă de pensionare și

majorare numărului mediu scriptic ceea ce ne demonstrează schimbarea domeniului de activitate

din cadrul întreprinderii și reducerea celor mai vechi unde era angajat personal cu experiență și

în etate.

Fluctuaţia resurselor umane

În orice organizaţie, indiferent de domeniul de activitate, resursele umanereprezintă

singurele resurse capabile de a genera alte resurse. Fluctuaţia personalului este un fenomen

determinat de capacitatea organizaţiei dea atrage noi angajaţi şi de a menţine şi păstra ca

membrii efectivi şi eficienţi. Pentru a reda o imagine fluctuație personalului se vor construi

Tabelul 2.15 Analiza şi dinamica persoanelor primite şi concediate și se va calcula rata

fluctuație.

Tabelul 2.15 Dinamica persoanelor primite şi concediate

Indicatori Anii Abaterea,2008

2009

2010

2011

2009/2008 2010/2009 2011/2010Abs. Rel Abs. Rel Abs. Rel

Pers % Pers % Pers %Nr lucrători primiți 20 9 11 207 -11 -55 2 22 196 1782

Nr. Lucrători concediați

Total 57 53 81 80 -4 -7 28 53 -1 -1La cerere 56 48 21 59 -8 -14 -27 -56 38 181În urma reducerii

personalului

0 0 41 4 - - 41 - -37 -90

Nr. De lcouri create 4 14 0 168 10 250 -14 -100 168 -Nr locuri vacante 52 59 13 39 7 13 -46 -78 26 200

Rata fluctuaţiei personalului se determină după următoarea formulă:

R f=NpNm

∗100 % (14)

unde Np-reprezintă numărul de angajați care au plecat pe parcursul anului

Nm-reprezintă numărul mediu de angajați pe parcursul anului

Tabelul 2.16 Rata fluctuație

IndicatoriAnii

2008 2009 2010 2011Numarul mediu scriptic al personalului

354 298 244 344

Nr. Lucrători concediați 57 53 81 80Rata fluctuației, % 16.1 17.8 33.2 23.3

Conform nivelului acceptat de specialiști privind rata fluctuație nu trebuie să de

depășească 13% ceea ce ne demonstrează că întreprinderea întîmpină careva dificultăți în ceea ce

privește reținerea personalului.

Pentru a avea o imagine mai bună asupra situație de personal în cadrul întreprinderii se va

face o analiză comparativă a cheltuielilor salariale în baza Tabelul 2.17 Dinamica comparativă a

cheltuielilor salariale.

Tabelul 2.17 Dinamica comparativă a cheltuielilor salariale

Nr de ord.

IndicatoriUnit. de măs.

Anii Abaterea relativă

2008 2009 20102011

2009/2008, %

2010/2009, %

2011/2010, %

1Numărul med script al pers

pers. 354 298 244 344 -16 -18.12 40.98

2 Remunerare mii 8243 5222 5659 755 -36.6 8.37 33.57

personal anual lei 9

3Salariu mediu lunar

mii lei

1940 1460 19331858

-24.7 32.40 -3.88

4Sal.med.pe economie

mii lei

2530 2748 29723194

8.6 8.15 7.47

% -23 -47 -35

5

Sal. med. lunar al unui lucrator în ind.prelucratoare

mii lei

2763 2800 30963231

1.3 10.57 4.37

% -30 -48 -38

6Minimumul de existenta

mii lei

1368 1187 13731503

-13.2 15.67 9.47

% 42 23 41

7Rata anuala a inflatiei

% 7.3 0.4 8.1 7.8

2008 2009 2010 20110

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1940

1460

1933 1858

2763 2800

3096 3231

13681187

13731503

Salariu mediu lunar

Sal. med. lunar al unui lucrător în ind.prelucra-toare

Minimumul de existență

Anii

Mii

lei

fig.2.7 Dinamica comparativă cheltuielilor salariale

În urma analizei comparate a salariului mediu lunar cu cei salariul mediu pe economie în

industria prelucrătoare și minimul de existență se poate afirma următoarele: salariul mediu este

mai mare decît minimul de existență însă este mai mic decît salariul mediu a unui lucrător în

industria prelucrătoare.

Productivitatea muncii

Productivitatea muncii exprimă eficiența cu care este consumată munca, ea reprezintă raportul

dintre producție (Q) și factorul de muncă (L) sau dintre muncă și producție măsurînd

productivitatea medie a muncii, formula de calcul fiind:

W L=QL

(15)

Tabelul 2.18 Dinamica productivității muncii

Indicatori 2008 2009 2010 2011Abaterea relativă

2009/2008, 2010/2009, 2011/2010,Volumul vînzărilor, mii lei

13531 5804 9948 12010 -57% 71% 21%

Numărul med script al pers

354 298 244 344 -16% -18% 41%

Personalul productiv

188 157 123 169 -16% -22% 37%

Personalul neproductiv

4 4 4 4 0% 0% 0%

Remuneraţii personal, mii lei

8243 5222 5659 7559 -37% 8% 34%

Salariu mediu lunar, lei

1940 1460 1933 1858 -25% 32% -4%

Productivitatea muncii %

71.97 36.97 80.88 71.07 -49% 119% -12%

În urma analizei productivității muncii se constată căvolumul vînzărilor are o strînsă

interdependență de productivitatea muncii, cel mai jos fiind înregistrat în anul 2009, care îl se

exclude din analiză productivitatea medie fiind pe parcursul anilor de 71%.

2.2.5. Diagnosticul financiar

Analiza Economico-Financiară studiază mecanismul de formare și modificare a

fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente, permite o apreciere

asupra situaţiei financiare şi a performanţelor unei organizaţii dotate cu autonomie financiară.

Pentru aceasta se va efectua o analiză în dinamică a patrimoniului întreprinderii, precum se va

analiza dinamica patrimoniului net pe parcursul perioadei 2009-2011. În calitate de sursă

principală de analiză servește Bilanțul contabil. Tabelul 2.19 Analiza Activului pentru 2009-

2011 și Tabelul 2.20Analiza Pasivului pentru 2009-2011, vezi Anexa 1, rapoartele financiare

2009-2011.

Tabelul 2.19Analiza Activului pentru 2009-2011

№ ACTIV

La finele perioade

i de gestiune

2009

La finele perioade

i de gestiune

2010

La finele perioade

i de gestiune

2011

Abaterea 2010/2009

Abaterea 2011/2010

mii, lei mii, lei mii, leiAbsolut

ăRelativ

ăAbsolut

ăRelativ

ămii, lei % mii, lei %

1 2 3 5 4 7 8 9 101 ACTIVE PE TERMEN LUNG1 1

Active nemateriale 607 535 404 -72 -11.86 -131 -24.49

Amortizarea activelor nemateriale -169 -92 -96 77 -45.56 -4 4.35Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale 438 443 308 5 1.14 -135 -30.47

1 2

Active materiale pe termen lung

Active materiale în curs de execuţie 12 28 834 16 133.33 8062878.5

7Terenuri 153 153 153 0.00 0

Mijloace fixe 81534 80670 82464 -864 -1.06 1794 2.22

Uzura activelor materiale pe termen lung -47392 -46634 -44776 758 -1.60 1858 -3.98Valoare de bilanț a activelor materiale pe termen lung

34154 34217 38675 63 0.18 4458 13.03

1 3

Active financiare pe termen lung

Investiţii pe termen lung în părţi nelegate 28 28 28 0 0.00 0 0.00

Total active financiare pe termen lung 28 28 28 0 0.00 0 0.00

Alte active pe termen lung 3 3

Total active pe termen lung 34620 34691 39011 71 0.21 4320 12.45

2 ACTIVE CURENTE2 1

Stocuri de mărfuri şi materiale

Materiale 2613 2363 2292 -250 -9.57 -71 -3.00

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 239 222 313 -17 -7.11 91 40.99

Producţie în curs de execuţie 4791 4592 4302 -199 -4.15 -290 -6.32

Produse 5289 5094 4816 -195 -3.69 -278 -5.46

Total stocuri de mărfuri şi materiale 12932 12271 11759 -661 -5.11 -512 -4.172 2

Creanţe pe termen scurt 0

Creanţe aferente facturilor comerciale 594 1090 1196 496 83.50 106 9.72

Avansuri pe termen scurt acordate 109 69 42 -40 -27 0

Creanţe privind decontările cu bugetul 22 13 685 -9 -40.91 6725169.2

3Creanţe ale personalului 69 101 110 32 46.38 9 8.91

Creanţe privind veniturile calculate 38 136 219 98 257.89 83 61.03

Alte creanţe pe termen scurt 14 21 16 7 50.00 -5 -23.81

Total creanţe pe termen scurt 846 1430 2268 584 69.03 838 58.60

2 Investiţii pe termen scurt 200 0 -200 - 0 -

32 4

Mijloace băneşti 0

Casa 7 48 47 41 585.71 -1 -2.08

Cont curent în valută națională 1616 628 367 -988 -61.14 -261 -41.56

Cont curent în valută străină 264 175 1 -89 -33.71 -174 -99.43

Total mijloace băneşti 1887 851 415 -1036 -54.90 -436 -51.232 5

Alte active curente 18 32 477 14 77.78 4451390.6

3Total active curente 15883 14584 14883 -1299 -8.18 335 2.30

TOTAL GENERAL ACTIV 50503 49275 53895 -1228 -2.43 4655 9.45

Tabelul 2.20Analiza Pasivului pentru 2009-2011

№ PASIV

La finele perioadei

de gestiune

2009

La finele perioadei

de gestiune

2010

La finele perioadei

de gestiune

2011

Abaterea 2010/2009 Abaterea 2011/2010

mii, lei mii, lei mii, leiAbsolută Relativă Absolută Relativămii, lei % mii, lei %

1 2 3 4 5 6 7 8 93 CAPITAL PROPRIU

3 1Capital statutar şi

suplimentar15221 15221 15221 - - - -

Total capital statutar şi suplimentar

15221 15221 15221 - - - -

3 2 RezerveRezerve stabilite de legislație

374 374 374 - - - -

Rezerve prevăzute de statut 2906 1679 1679 - - - -Alte rezerve 31395 31395 30589 0 0 0 0

Total rezerve 34675 33448 32642 -1227 -3.54 0 03 3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)

Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)al anilor

precedenţi 1586 -338 -1924-121.31

338 -100.00Profit net(pierderea) al

perioadei de gest. -1924 -468 1427 1456-75.68

1895 -404.91Total profit nerepartizat -338 -806 1427 -468 138.46 2233 -277.05

Capital secundarTotal capital propriu 49558 47863 49290 -1695 -3.42 1427 2.98

4 DATORII PE TERMEN LUNG4 2 Datorii pe termen lung calculate

Finanţări şi incasări cu destinaţie specială

Datorii amânate privind impozitul pe venit

Total datorii pe termen lung calculate

Total datorii pe termen lung5 DATORII PE TERMEN SCURT

5 1 Datorii financiare pe termen scurtÎmprumuturi pe termen

scurtTotal datorii financiare pe

t/scurt5 2 Datorii comerciale pe termen scurt

Datorii privind facturile comerciale 162 228 571 66 40.74 343 150.44

Avansuri pe termen scurt primite 111 413 2928 302 272.07 2515 608.96

Total datorii comerciale pe t/scurt 273 641 3499 368 134.80 2858 445.87

5 3 Datorii pe termen scurt calculateDatorii privind retribuirea

muncii 336 364 614 28 8.33 250 68.68Datorii faţă de personal

privind alte operaţii 4 12 1 8 200.00 -11 -91.67Datorii privind asigurările 123 245 331 122 0.00 86 35.10Datorii privind decontările

cu bugetul 102 43 77 -59 -57.84 34 79.07Datorii față de fondatori și

alți participanți 19 9 -10 -52.63 -9 -100.00Alte datorii pe termen scurt 89 99 83 10 11.24 -16 -16.16

Total datorii pe termen scurt calculate 673 772 1106 99 14.71 334 43.26

Total datorii pe termen scurt 946 1413 4605 467 49.37 3192 225.90

TOTAL GENERAL PASIV 50504 49276 53895 -1228 -2.43 4619 9.37

Tabelul 2.21 Dinamica Patrimoniului net

Indicatori Anii2009 2010 2011

mii lei % mii lei % mii lei %Activul patrimonial

1 Active pe termen lung 34620 68.55

34691 70.40

39011 72.38

2 Active curente 15883 31.45

14584 29.60

14884 27.62

3 Total activ 50503 100 49275 100 53895 100Pasivul patrimonial

4 Capital propriu49558

98.13 47863

97.13 49290

91.46

5 Datorii pe termen Lung 0 0 0 0 0 06 Datorii pe termen Scurt 945 1.87 1412 2.87 4605 8.547 Total pasiv 50503 100 49275 100 53895 1008 Patrimoniul net (r3-r5-r6) 49558 47863 49290

Patrimoniul net reflectă mărimea activelor controlate de întreprindere care sunt formate

pe seama surselor proprii de finanțare și nu sunt împovărate de datorii, se poate afirma ca anul de

gestiune 2010 nu a fost rentabil pentru întreprindere, deoarece patriomoniul scade cu 2,43% ceea

ce indică o gestiune ineficientă a unității economice, pe cînd în 2011 se mărește cu 9,45 puncte

procentuale față de 2010, indicînd o reînviorare a activității, aceasta se datorează mijloacelor fixe

intrare în gestiune în anul 2011, precum și activelor materiale în curs de execuție.

2009 2010 201147000

47500

48000

48500

49000

49500

5000049558

47863

49290

Anii

Mii

lei

fig.2.8 Dinamica patrimoniului net

În urma analizei dinamicii patrimoniului net se constată o tendință favorabilă de creștere

în dinamică a patrimoniului, un fapt pozitiv deasemenea ar fi lipsa datoriilor pe termen lung,

ceea ce ne demontrează autonomia întreprinderii din punct de vedere a finanțării afacerii.

Analiza structura mijloacelor fixe şi evoluţia lor în dinamică

În vederea realizării de bunuri și servicii, întreprinderea are nevoie de factori de

producție: mijloace fixe, concretizate în mașini, utilaje, instalații, terenuri, clădiri, care împreună

formează baza patrimonială, sub aspect material a întreprinderii și factorul de muncă

Tabelul 2.22 Dinamica mijloacelor fixe

IndicatoriiAnii Ponderea %

2009 2010 2011 2009 2010 2011

Clădiri 4635646370

46621 56.59 56.87 57.79

Construcţii speciale 2645 2812 2812 3.23 3.45 3.49

Utilaje 2971329445

28829 36.27 36.11 35.74

inclusiv tehnică de calcul,

920 914 886

Mijloace de transport 2657 2363 1871 3.24 2.90 2.32Alte mijloace fixe 545 545 536 0.67 0.67 0.66Total 81916 8153 80669 100.00 100.00 100.00

5

2009 2010 20110

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

Clădiri

Construcţii speciale

Utilaje

Mijloace de transport

Alte mijloace fixe

Anii

Mi l

ei

fig.2.9 Dinamica mijloacelor fixe

În urma analizei dinamicii mijloacelor fixe se observă că cea mai mare pondere o dețin clădirile

57%, fiind urmată de utilaje 36%, pe parcursul perioadei mijloacele fixe nu suferă schimbări în

structură, diminuînduse la capitolul tehnică de calcul și utilaje, ceea ce ne demonstrează că

întreprinderea vinde din utilajul uzat fizic și moral. Pentru aceasta se ca calcula uzura în

dinamică a mijloacelor fixe, precum și gradul de înoire. Formulele de calcul sunt redată mai jos:

Graduluzură= Uz uraacumulatăValoarea totală a Mijloacelor fixe

∗100%

(16)

Gradul de înoire a M . F .= Mijloace fixe intrateValoarea totală a Mijloacelor fixe

∗100 %

(17)

Tabelul 2.23 Dinamica gradului de uzură și înoire

IndicatoriiAnii

2009 2010 2011Mijloace fixe, mii lei 81916 81535 80669Mijl. fixe. Intrate, mii lei 217 634 4395Uzura și epuizarea activelor pe Termen Lung, mii lei

47417 47392 46633

Gradul de uzură % 57.88 58.12 57.81Gradul de înoire% 0.26 0.78 5.45

2009 2010 20110.00

10.0020.0030.0040.0050.0060.0070.00

57.88 58.12 57.81

0.26 0.785.45

Gradul de uzură Gradul de înoire

Anii

%

fig.2.10 Dinamica gradului de uzură și înoire

În urma analizei dinamicii uzurii și gradului de înoire a mijloacelor se poate observă

următoarele:

Uzura mijloacelor fixe are un grad ridicat ce depășește valoare de 57%, ceea ce indică

necesitatea reparațiilor capitale și reinvestirii în utilaje și clădiri, indicatorul de 5,45% a gradului

de înoire ăn anul 2011 ne demonstreză începutul reînoirii și trecerii sub gestiune a unor mijloace

fixe începînd cu anul 2011, odată cu dezvoltare unui nou departament de producere.

Însă procesul de reînoire nu poate fi apreciat ca pozitiv fără a ține seama și de efectele

asupra rezultatelor financiare ale întreprinderii. În acest context, se calculează indicatorul

randamentul și rentabilitatea mijloacelor fixe, formulele de calcul fiind reprezentate mai jos:

Rentabilitatea mijloacelor fixe= Rezultatul dinactivitatea operaționalăMijloa ce fixe

∗100 % (18)

Randamentulmijloacelor fixe=Volumul vînzărilorMijloace fixe

∗100 % (19)

Tabelul 2.24 Rentabilitate mijloacelor fixe și randamentul mijloacelor fixe

IndicatoriiAnii

2009 2010 2011Mii, lei Mii, lei Mii, lei

Mijloace fixe 81916 81535 80669Volumul vînzărilor 5804 9948 12010Rezultatul operațional -2589 -814 276Randamentul mijloacelor fixe, % 7.09 12.20 14.89Rentabilitate mijloacelor fixe, % -3.16 -1.00 0.34

Indicatorii respectivi ne demonstreză că doar în anul 2011 a fost rentabil exploatarea

mijloacelor fixe indicînd o valoare de doar 0,34 puncte procentuale, ceilalți ani ne demonstreză o

gestiune inficientă a activității operaționale de către managementul organizație, deasemenea se

atestă o creștere în dinamică a randamentului mijloacelor fixe, de la 7,09% la 14,89%,

dublînduse pe parcursul perioadei 2009-2011

Componenţa şi evoluţia activelor curente

Activele curente numite și active circulante cuprind stocurile de mărfuri și materiale

aflate în diferite faze de prelucrare, creanțele pe termen scurt care reprezintă datoria unui client

față de întreprindere, investiții pe termen scurt care apar în urma plasării excedentului de

trezorărie, disponibilități aflate în casă sau pe cont la bancă

Pentru apreicierea utilizării intensive a activelor curente este utilizat coeficientul de rotație, astfel

se compară ritmul de modificare a venitului din vînzări și valoarea medie a activelor, formula de

calcul este:

Coeficient derotație= Volumul vînzărilorValoareaactivelor curente

(20)

Tabelul 2.25 Dinamica coeficientului de rotație a AC

IndicatoriAnii

2009 2010 2011mii lei mii lei mii lei

Volumul vînzărilor 5804 9948 12010Total AC 15883 14584 14883

Coeficientul de rotaţie AC 0.37 0.68 0.81După cum se observă coeficientul de rotație se situaează cu mult sub nivelul recomandat

de rotații de 2,5 ori pentru întreprinderi industriale, semnificînd faptul că întreprinderea nu

comercializează suficiente produse față de activele care le utilizează.

Analiza structurii stocurilor în dinamică şi gestiunea lor.

Întrucît activele curente se consumă complet într-un singur ciclu de exploatare, asigurarea

procesului de producție impune existența la întreprindere a stocurilor de materii prime și

materiale, avînd în vedere imposibilitatea aprovizionării chiar în momentul necesar cu cantitatea

necesară, ca urmare a dificultăților ce pot apărea cu aprovizionarea.

Un alt indicator care ne caracterizează cît de eficiente sînt folosite stocurile este coeficientul

de rotație a stocurilor, cu cît durata de rotație este mai scurtă cu atît întreprinderea își organizează

mai eficient relațiile cu furnizorii, formula de calcul este redată mai jos:

Coeficientul rota ț iei stocurilor= Total stocuriCostul Vînzărilor

∙360

(21)

Tabelul 2.26 Dinamica coeficientului de rotație a stocurilor

IndicatoriAnii

2009 2010 2011mii lei mii lei mii lei

Costul vînzărilor 5804 9948 12010Total Stocuri 4440 8118 9037Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale, zile

470.59 441.15 478.43

2009 2010 2011420.00

430.00

440.00

450.00

460.00

470.00

480.00

490.00

470.59

441.15

478.43

Anii

Dur

ata

de r

otaț

ie, z

ile

fig.2.11 Dinamica durata de rotație a stocurilor

În urma analizei fig.2.11 Dinamica durata de rotație a stocurilor seobservă menținerea la

un nivel ridicat a duratei de rotație a stocurilor, ceea ce ne demonstreză că întreprinderea mai

dispune de careva stocuri care necesită realizate și anume aparate de testare nedistructivă.

Analiza eficienţii de utilizare a patrimoniului unităţii economice.

Pentru studierea structurii patrimoniului deasemenea pot fi metode de analize, metoda ratelor,

rata imobilizării, rata patrimoniului cu destinație de producție, etc. Rata imobilizării reflectă cota

acitvelor pe termen lung în suma totală a patrimoniului întreprinderii. Acest coeficient se

calculează în felul următor:

Rimobil=ATL

Total activ∗100 %

(22)

Unde: Rimobil-rata imobilizării; ATL-active pe termen lung

Un alt indicator care reflectă ponderea activelor care pot fi utilizate direct în cadrul

întreprinderii pentru fabricarea producției, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor,

executarea lucrărilor. Situația patrimonială a întreprinderilor din sectorul real al economiei

naționale cu rata redusă (mai mică de 0,5) a patrimoniului cu destinație de producție se consideră

periculoasă cu consecințe negative în ce privește posibilitățile de a dezvolta activitatea activitatea

operațională. Formula de calcul este redată mai jos:

RPDP=Valoareadebilanț a mijloacelor fixe+Stocuri

Total activ∙ 100 % (23)

unde RPDP- rata patrimoniului cu destinație de producție

Tabelul 2.27 Dinamica ratei imobilizării și patrimoniului cu destinație de producție

Anii

Indicatorii

Total ATL

Stocuri de

mărfuri și

materiale

Valoarea de bilanț a mijloacelo

r fixe

Total Activ

Rata imobilizăr

i

Rata patrimoniulu

i cu destinație de

producție

mii lei

mii lei mii leimii lei

% %

20083462

012932 34142 5050

368.55 93.21

20093469

112271 34036 4927

570.40 93.98

20103901

111723 37688 5389

572.38 91.68

2009 2010 20110.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

100.00

93.21

93.9891.68

68.5570.40 72.38

Rata patrimoniului cu destinație de producție Rata imobilizăriiAnii

%

fig.2.12 Dinamica ratei patrimoniului cu destinație de producție și rata imobilizării

În urma anlizei fig.2.12 Dinamica ratei patrimoniului cu destinație de producție și rata

imobilizării se observă rata ridicată de imobilizare care variază de la 68% pînă la 72% ceea ce

este justificat prin mărirea gradului de utilizare a capacităților de producție, iar rata sporită a

patrimoniului cu destinație de producțieracterizează pozitiv structura activelor, din totalul

activelor controlate peste (0% pot fi utilizate direct în cadrul activității operațional, adică

nemijlocit în procesul de producție.

Analiza surselor de finanţare a patrimoniului unităţii economice

Structura financiară a întreprinderii reprezintă o compoziție complexă și coordonată a

diverselor surse de finanțare la care managementul financiar recurge pentru a acoperi necesarul

de finanțat. Capitalul se clasifică după criteriul provenienței, în capital propriu și capital

împrumutat, astfel apare necesitatea aprecierii stabilirii gradului de dependență de sursele atrase

și împrumutate, precum și însăși a stabilității financiare.

Tabelul 2.28 Dinamica surselor de finanțare 2009-2011

Categorii de pasive

2009 2010 2011

mii, lei %mii, lei % mii, lei %

Capital propriu 49558 98.13 47863 97.13 49290 91.46Capital

împrumutat, din care: 945 1.87 1413 2.87 4605 8.54

Datorii pe termen lung 0 - 0 - 0 -

Datorii pe termen scurt 945 1.87 1413 2.87 4605 8.54

Total pasiv 50503 100 49276 100 53895 100

2009 2010 2011-1000

9000

19000

29000

39000

49000

59000

49558 47863 49290

945 1413 4605

Capital propriu Datorii pe termen scurt

Anii

mii

lei

fig.2.13 Dinamica pasivului întreprinderii

În urma analizei surselor de finațare a întreprinderii se observă lipsa datoriilor pe termen lung,

însă totodată majorarea datoriilor pe termen scurt aproximativ de 4 ori, aceasta se datorează

datoriilor pe termen scurt calculate, ce reprezintă avans acordat din străinătate de către partener

pentru dezvoltarea activității operaționale, în pofida faptului creșterii acestor datorii se poate

afirma că întreprinderea funcționează în baza surselor proprii de finanțare.

Analiza echilibrul financiar al întreprinderii

Una din condițiile de bază ale unei activități reușite ale întreprinderii o constituie atingerea și

menținerea echilibrului financiar dintre patrimoniu și sursele de finanțare. Pornind de la această

premisă, regula echilibrului financiar minim poate fi prezentată sub forma a două egalități.

Active pe termen lung= Capital permanent

Active curente=Datorii pe termen scurt

Conform Tabelul 2.21 Dinamica Patrimoniului net se poate afirma că SA INTRSCOP urmează

principiul echilibrului financiar. Această concluzie se deduce din faptul că activele pe termen

lung nete cît și cele curente nete la această întreprindere au valori pozitive.

Analiza evoluţiei capitalului circulant net

Capitalul circulant este format din bunuri care participă la un singur ciclu de producție, sunt

consumate sau care sunt profund modificate în cursul acestuia și trebuie înlocuite la cu fiecare

nou ciclu de producție, formula de calcul este redată mai jos:

Capital circulant=Active curente−Datorii peTS (24)

Tabelul 2.28 Dinamica capitalului circulant net

Indicatori2009 2010 2011

2010/2009 2011/2010abs relativ abs relativ

mii, lei mii, lei mii, lei mii, lei % mii, lei %Active curente 15883 14584 14883 -1299 -8.18 299 2.05Datorii pe termen scurt

945 1413 4605 468 49.52 3192 225.90

Capital circulant net

11548 10255 5556 -1293 -11.20 -4699 -45.82

2007 2008 20090

2000400060008000

10000120001400016000 14938

13171

10278

Anii

Mii

lei

fig.2.14 Dinamica capitalui circulant

Pe parcursul perioadei analizate se observă diminuarea capitalului circulant cu 45%,

aceasta se explică prin faptul transferării mijloacelor bănești ca gaj pentru echipamentele utilizate

în activitatea operațională. Acest fapt este îngrijorător deoarece întreprinderea nu reușește

desfășurarea eficientă a activității economice, se reflectă situația finaciară nestabilă în vederea

capacității de plată într-o perioadă scurtă de timp.

Evaluarea lichidităţii și solvabilităţii întreprinderii

Pentru o apreciere mai detaliată a situației financiare a firmei, se evaluează lichiditatea

(capacitatea de a transforma activele sale în bani), care ocupă un loc central în analiză, deoarece

caracterizează posibilitatea de-ași onora obligațiile de plată la termenele scandente, Astfel se va

analiza următoarele tipuri de lichidități:

Lichiditate generală=Active curente /Datorii curente (25)

Tabelul 2.28 Dinamica lichidității generale

AniiIndicatorii

Active curente Datorii curenteLichiditate generală

Mii lei Mii lei2009 15883 945 16.812010 14584 1413 10.322011 14883 4605 3.23

Analizînd calcule de mai sus în baza Tabelul 2.28 Dinamica lichidității generale se poate afirma

că lichiditatea întreprinderii pe parcursul perioadei 2009-2010 scade brusc, ceea ce este un fapt

ce ne atenționează, însă nivelul ce se recomandă conform literaturii de specialitate este între

limitele intervalului optim 2-2,5, indicatorul respectiv fiind mult mai mare decît norma, pe

parcusul perioadei fiind cu mult peste norma recomandabilă deoarece are loc înghețarea

mijloacelorcurente în stocuri.

Lichiditate intermediară=(Mijloace bănești+Creanțe)/ Datorii curente (26)

Tabelul 2.28 Dinamica lichidității intermediare

Anii IndicatoriiMijloace bănești Creanțe Datorii

curenteLichiditate

intermediarăMii lei Mii lei Mii lei

2009 1887 846 945 2.892010 851 1430 1413 1.612011 415 2268 4605 0.58

Dacă se analizează lichiditatea intermediară atunci se poate afirma că din cauza creșterii

datoriilor pe termen scurt ea scade de la 2,89 în 2009 (lichiditate excesivă datorită neplasării

corecte a mijloacelor bănești) pînă la 0,58 în 2011, acest coeficient neîncadrîndu-se în limitele

optime stabilite 0,7-1.

Lichiditate absolută=Mijloace bănești/ Datorii pe termen scurt (27)

Tabelul 2.28 Dinamica lichidității absolute

AniiIndicatorii

Mijloace bănești Datorii curenteLichiditate absolută

Mii lei Mii lei2009 1887 945 2.002010 851 1413 0.602011 415 4605 0.09

Lichiditatea absolută deasemenea înregistrează o fluctuație bruscă de la 2 în 2009 la 0,6

în 2010 și scade pînă la 0.09, deasemenea fiind foarte ridicată, normele optime pentru acest

coeficient fiind de 0,2-0,3 ceea ce reprezintă disconcordanțe între cilcul finaciar și cel

operațional, deoarece poate provoca deficit de fond de rulment.

2009 2010 20110.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.016.8

10.3

3.22.91.6 0.6

Coeficientul lichidităţii generaleCoeficientul lichidităţii intermediareCoeficientul lichidităţii absolute

Anii

fig.2.14 Dinamica coeficienților de lichiditate

Din calcule efectuate și din observarea diagramei rezultă că coeficienții S.A.”INTROSCOP” nu

corespund nivelului de siguranță și demonstrează în dinamică o tendință negativă de scădere.

Această situație reflectă aplicarea unor condiții mai dure în caz de creditare (gaj, leasing,

garanție).

Gradul în care întreprinderea poate face față datoriilor pe termen scurt se numește solvabilitate.

Coeficientul solvabilităţii generale(Sg)

Sg=Active totaleDatorii totale

∙ (28)

Tabelul 2.29 Dinamica solvabilității

AniiIndicatorii

Active totale Datorii totaleCoeficientul solvabilității

Mii lei Mii lei2009 50503 945 53.442010 49275 1413 34.872011 53895 4605 11.70

După cum se observă solvabilitate S.A.”INTROSCOP” pe parcursul perioadei analizate

scade de la 53,44 în 2009 pînă la 11,7 în 2011, ceea ce indică că întreprinderea întîmpină

dificultăți, deoarece cresc datoriile pe termen scurt, însă activele firmei acoperă datoriile

respective, rezultă că întreprinderea este solvabilă (valoarea minimă a ratei solvabilității globale

fiind de 1,4).

Evaluarea gradului de îndatorare a întreprinderii

Gradul de îndatorare arată partea din activele companiei finanţată de creditori, în

corespondenţă cu partea finanţată de acţionari. Capitalul propriu constituie cota parte proprie în

sursele de finanţare a întreprinderii. Pentru a determina care este coeficientul îndatorării (levierul

financiar), precum și coeficientul capitalului împrumutat se va utiliza formulele:

coeficientul dependenţei (Levierul financiar)

KLF=(Capital împrumutat /Capital propriu) ∙100% (29)

Tabelul 2.30 Dinamica coeficientului dependeței

AniiIndicatorii

Capital împrumutat Capitalul propriuLevier financiar

mii lei mii lei2009 945 49558 0.022010 1413 47863 0.032011 4605 49290 0.09

După cum se observă coeficientul dependenței este foarte jos, întreprinderea avînd suficient

capital pentru finanțarea activelor.

Pentru a vedea ponderea capitalului împrumutat în active se analizează coeficientul capitalului

împrumutat(CCÎ):

CCÎ=Capital împrumutat /Total active (30)

Tabelul 2.31 Dinamica coeficientului capitalului împrumutat

AniiIndicatorii

Capitalul împrumutat Active totale CCÎmii lei mii lei

2007 945 50503 0.022008 1413 49275 0.032009 4605 53895 0.09

Se remarcă că rata coeficientului capital împrumutat crește ceea ce semnifică că

întreprinderea a apelat la surse de finanțare exterioare pentru desfășurarea activității.

Rata autonomiei financiare globale Raf gl reprezintă ponderea capitalului propriu în

totalul pasivului bilanțului:

Raf gl=Capital propriu

Pasiv total

(31)

Pentru echilibrul finaciar al întreprinderii este necesar ca capitalul propriu sa fie egal sau mai

mare ca 1/3 din pasivul bilanțului, fapt ce reprezintă o premisă a autonomiei financiare a

întreprinderii.

Tabelul 2.32 Dinamica autonomiei globale

AniiIndicatorii

Capitalul propriu Pasiv total Raf gl

mii lei mii lei2007 49558 50503 0.982008 47863 49275 0.972009 49290 53895 0.91

Se observă că coeficientul respectiv depășește limita stabilită, astfel putem afirma că firma este

autonomă din punct de vedere financiar.

Gradul de risc a activităţii financiare se calculează ca raportul dintre datoriile pe termen lung

și capitalul propriu, deoarece în cadrul întreprinderii lipsește datoriile pe termen lung, atunci se

poate afirma că acest risc este redus.

Analiza indicatorilor de rentabilitate a întreprinderii

Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienței care axprimă capacitatea întreprinderii

de a cîștiga profit, rentabilitatea se determină ca raportul dintre efectele economice și financiare

obținute de întreprindere și eforturile depuse pentru obținerea acestora.

Rentabilitatea profitului brut(vînzărilor)-reflectă profitul brut cîștigat al un leu venituri din

vînzări:

Rata profitului brut=(Profitul brut /Venit din vînzări)∗100% (32)

Rentabilitatea activităţii operaţionale (RPO)- acest indicator arată cît profi(pierdere) din

activitatea operațională obținut la un leu venituri din vînzări și permite aprecierea eficienței

gestiunii vînzărilor în urma activității de bază a întreprinderii.

Rentabilitatea profitului operațional=(Profit operațional/Vînzărinete)∗100% (33)

Rentabilitatea veniturilor din vînzări, calculată în baza profitului(piederii) pînă la

impozitare (Profitului net)- în comparație cu indicatorul precedent nivelul acestuia se modifică

sub influența nu numai a veniturilor și cheltuielilor operaționale, dar și sub influența veniturilor

și cheltuielilor din activitățile de investiții, finaciară:

Rata profitului net=(Profit net /Vînzări nete)∗100% (34)

Tabelul 2.32 Dinamica rentabilității veniturilor din vînzări

Indicatori2009 2010 2011

Abaterea 2010/2009

Abaterea 2011/2010

abs. abs.mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei

Venitul din vînzări 5803 9948 12010 4145 2062Profitului brut 1363 1830 2973 467 1143Profitului operațional -2589 -814 276 1775 1090Profitului net -1924 -468 1427 1456 1895Rentabilitățile: % % %Rentabilitatea profitului brut 23.49 18.40 24.75 -5.09 6.36Rentabilitatea activităţii operaţionale

-44.61 -8.18 2.30 36.43 10.48

Rentabilitatea profitului net -44.61 -8.18 2.30 36.43 10.48

Din calcule efectuate putem constata la S.A.”INTROSCOP” o reducere a indicatorului de

rentabilitate în baza profitului brut, mai ales în anul 2010, practic micșorînduse ≈5 ori, în 2011

mărinduse cu 6,36 puncte procentuale față de 2010, deoarece s-a mărit valoarea profitului

contabil. Deasemenea se atestă o rentabilitate negativă în cazul activității operaționale, în

perioada 2009-2010 La S.A.”INTROSCOP” nivelul rentabilității în baza profitului net

deasemena atestă o valoare negativă, -44,61 și respectiv -8,18 care atinge o valoare pozitivă în

anul 2011. Astfel e posibil de a menționa că în cadrul întreprinderii s-a creat o situație

nefavorabilă în anii 2009, 2010.

Rata rentabilității economice- măsoară suma profiturilor obţinute corespunzător unui

leu investit în active. Acest indice caracterizează eficienţa mijloacelor utilizate în procesul de

producţie, indiferent dacă ele sunt formate pe seama surselor proprii sau împrumutate de

finanţare.

Ratarentabilității economice=(Profit net /Sold mediu alactivelor )∗100 % (35)

Tabelul 2.33 Dinamica rentabilității economice

Indicatori2009 2010 2011

Abaterea 2010/2009

Abaterea 2011/2010

abs. abs.mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei

Sold mediu a activelor 50503 49275 53895 -1228 4620Profitului net -1924 -468 1427 1456 1895

% % %Rata rentabilității economice -3.81 -0.95 2.65 2.86 3.60

În urma analizei rentabilității economice se observă că doar în anul 2011 rentabilitatea

economică este pozitivă, se poate afirma că rentabilității activelor întreprinderii nu corespund

valorii de 5-10% pentru a fi favorabil, dar generează pierderii datorită gestionării ineficiente în

perioada 2009-2010.

Rentabilitate financiară- această rată măsoară cît profit s-a obţinut corespunzător unui leu

investit de proprietari. Acest indicator măsoară rata capitalului propriu, deci al plasamentului

financiar pe care acţionarii l-au pus prin cumpărarea acţiunilor întreprinderii.

Ratarentabilității financiare=(Profit net /Capital propriu )∗100 % (36)

Tabelul 2.34 Dinamica rentabilității financiare

Indicatori2009 2010 2011

Abaterea 2010/2009

Abaterea 2011/2010

abs. abs.mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei

Capital propriu 49558 47863 49290 -1695 1427Profitului net -1924 -468 1427 1456 1895

% % %Rata rentabilității economice -3.88 -0.98 2.90 2.90 3.87

În urma efectuării calculelor observă că și în cazul acestei rentabilității obținem valori

negative, datorită pierderilor generate, mîcșorînduse în fiecare an de gestiune. Astfel se poate

afirma că S.A. INTROSCOP este rentabilă din punct de vedere financiar în anul 2011.

Determinarea pragului de rentabilitate

Prin prag de rentabilitate se înțelege volumul de vînzări, la care întreprinderea nu are nici

pierderi, nici profit. În punctul critic volumul din vînzări este egal cu zero, scopul analizei

pragului de rentabilitate constă în alegerea unui astfel de volum al vînzărilor, care va asigura

întreprinderii un rezultat fianciar operațional nul, astfel volumul producţiei şi al vânzărilor

corespunzător pragului de rentabilitate: V = C, iar P =0, unde V – venituri, C – cheltuieli, P -

profit

Total cost = CV + CF (37)

Marja de contribuţie = Total vânzări – CV

(38)

Unde: CV- cheltuieli variabile;

CF- cheltuieli fixe;

Formula de calcul a pragului de rentabilitate este redată mai jos:

PR= CFMarja decontributie

(39)

Unde PR- prag de renatabilitate, CF-cheltuieli fixe

Punctul critic = VV – CV – CF = 0

Tabelul 2.34 Dinamica aprecierii pragului de rentabilitate

Nr Indicatori (mii lei) 2009 2010 20111 Venit din vînzări 5803 9948 120102 Alte venituri operaţionale 1108 2976 60613 Total vânzări 6911 12924 180714 Cheltuieli generale şi administrative 3758 4444 67865 Cheltuieli comerciale 385 731 9166 Alte cheltuieli operaţionale 918 446 10557 Costuri fixe (total) 5061 5621 87578 Cost vânzări (variabil) 4440 8118 90379 Total cost 9501 13739 1779410 Marja de contribuţie 2471 4806 247111 Prag de rentabilitate 2.05 1.17 3.5412 Rezultat din activitatea operațională -2590 -815 277

Concluzie pentru anul 2011 și 2010: pentru a acoperi (a atinge punctual critic) la întreprindere

este necesar de vîndut în valoare de 17794 mii lei, însă întreprinderea a vîndut produse și a

prestat servicii în valoarea de 18071 mii lei, generînd astfel un profit din activitatea operațională

CV=9037

Punct critic

Profit 277 mii lei

CT

CF=8757

277 Vînzări mii lei

Costuri mii lei

Pierdere Profit

CA

CT=17794

CA=18071

în suma de 277 mii lei, iar în în 2010 a vîndut doar de 12924 mii lei și total cost 13739 mii lei,

respectiv de -815 mii lei în 2010

Pr2011=87572471

=3,54; Pr2010=56214806

=1,17

Concluzie: din fiecare leu din activitatea operațională a adus profit de 3,54 lei în 2011 și -

1,17 lei în 2009, reprezentarea schematică a pragului rentabilității este redată în fig.2.15

Reprezentare schematică a pragului de rentabilitate 2010 și fig.1.16 Reprezentare schematică a

pragului de rentabilitate 2011.

CV=8118

Punct critic

Pierdere -815 mii lei

CT

CF=5621

-815 Vînzări mii lei

Costuri mii lei

Pierdere Profit

CA

CA=12924

CT=13739

fig.2.15 Reprezentare schematică a pragului de rentabilitate 2010

fig.1.16 Reprezentare schematică a pragului de rentabilitate 2011.

Evaluarea riscului de faliment

Analiza multivariabilă presupune utilizarea unor date cantitative privind situaţia

companiei, pentru a realiza un punctaj financiar, în vederea aprecierii financiare generale. Cea

mai utilizată metodă de către mediile bancare şi financiare pentru propriile evaluări de credite

este metoda " scorurilor ", bazată pe modelul " Z ", care permite poziţionarea rapidă a riscului de

faliment pe care îl reprezintă beneficiarii de credite. Această metodă constituie un instrument de

detectare a riscului de faliment pentru o societate comercială, respectiv care este probabilitatea ca

aceasta să fie întreprindere normală. Scorul "Z" apare ca o funcţie lineară de mai multe variabile

(rate limitate ca număr) caracterizate de coeficienţi de ponderare. Metodele bancare de evaluare a

riscului de faliment urmăresc detectarea primelor semne de pericol şi de deteriorare potenţială a

activităţii societăţii.

Limitele coeficientului Altman sunt reprezentate mai jos

Dacă Z 1,8, atunci probabilitatea de faliment este foarte mare;

1,8 Z 2,7, atunci probabilitatea de faliment este înaltă;

2,8 Z 2,9, posibil risc ;

2,9 Z 3, atunci întreprinderea se află în afară

Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase şi vizează:

- reducerea activităţii;

- reducerea marjelor şi ratelor de rentabilitate;

- apariţia şi amplificarea problemelor de trezorerie, de management,

- falimentul unor clienţi, reducerea pieţelor de desfacere, blocajul în lanţ, etc

Criteriul Altman (formula Z).

Z=1.2× X1+1,4 × X2+3,3 × X3+0.6 × X4+0.999× X5 (40)

Unde,

X1=Capital Circulant

Activ total;

X2=Profit NetActiv total

;

X3=Profit curent înainteaimpozitării

Activ total;

X 4=Capitalizarea bursierăDatorii pe termen scurt

;

X5=Cifra de Afaceri

Activ total;

Tabelul 2.35 Dinamica coeficientul Altman perioada 2008-2010

IndicatoriiAnii

2009 2010 2011Profit net (pierdere netă) -1924 -468 1427

Total Active 50503 49275 53895Rezultat operational -2589 -814 276Venitul din vînzări 5803 9948 12010Capital Circulant 14938 13171 10278

Total datorii pe termen scurt 945 1413 4605

Profit pina la impozitare -1924 -468 1427Capital statutar şi suplimentar 15221 15221 15221

Coeficientul Altman 9.95 6.94 2.56

În concluzie se poate de afirmat că situația financiară în cadrul întreprinderii este

favorabilă neexistînd risc da faliment încît Z>2.5 situaţia financiară este bună; bancherul poate

avea încredere în întreprinderea respectivă, aceasta fiind solvabilă întreprinderea este în afara

oricărui risc.

Analiza Du Pont. Planificarea financiară conform modelului Du Pont

Decizia de a investi în active noi sau dorința de a observa în detaliu factorii care intervin

în evoluția performanței activelor deținute a dus la necesitatea împărțirii factorilor de influență în

categorii, pentru a observa sursa eventualelor probleme. Ceea ce numim analiza DuPont nu este

altceva decît o formulă de calcul a ratei venitului la activele investite, concepută de membrii

companiei DuPont de Nemours în anii 1920.

fig.1.17 Reprezentare grafică a modelului DuPont

Rata utilizării activelor

Rata profitului

ROA=

Efectul levier

ROE=

Profit netVînzări

xVînzări

Total activex

TotalactiveCapital

=Profit netCapital

(41)

unde Rata utilizării activelor(asset turnover-rotația activelor )=Venituri/ Active totale

Rata profitului(Profit Net Margin)=Profit Net/Venituri totale

ROA(Rentabilitatea economică sau rata rentabilității activelor)=Profit Net/ Active

Efectul levier(equity multiplier)=Active/ Capital propriu

ROE-rentabilitatea financiară= Profit Net/ Capital Propriu

ROE=ROA*Efectul levier

Tabelul 2.36 Analiza Dupont

Profitului net -1924 -468 1427Venitul din vînzări 5803 9948 12010Total active 50503 49275 53895Total capital propriu 49558 47863 49290Rata profitului -0.33 -0.05 0.12Rentabilitatea economică -0.04 -0.01 0.03Rata utilizării activelor 0.11 0.20 0.22Efect levier 1.02 1.03 1.09Rentabilitatea financiară -0.04 -0.01 0.03

Daca e să analizăm cei 3 indicatori în parte care caracterizează rentabilitatea capitalului

atunci ar fi:

Rentabilitatea vînzărilor sau rata profitului 0.12 sau 12% ne demonstrează

că activitatea economică de către întreprindere este rentabilă.

Rata utilizării activelor 0,22 pentru o întreprindere industrială este joasă,

mai mică decît norma recomandabilă de rotație a activelor 2.5, ceea ce ne demonstrează

că întreprinderea dispune de active care nu sînt utilizate la nivelul corespunzător, astfel se

reduce rentabilitate întreprinderii.

Rentabilitate economică 0,03 sau ≈ 3% ne demonstrează că întreprinderea

este rentabilă, ceea ce permite remunerarea proprietarilor și obținerea devidentelor și

creșterea rezervelor întreprinderii.

Astfel Rentabilitatea financiară de 3% ținînd cont de nivelul satisfăcător adică se obțin 3% la o

sumă de 100 lei, proprietarii întreprindrii vor risca să-și investească mijloacele suplimentare în

capitalul propriu. După cum se observă rentabilitatea financiară este mai mică ca rata dobînzei de

9,75% dar cu potențial de creștere

Analiza SWOT

Puncte forte(Strengthts)1. Amplasarea și căile de acces favorabile;2. Nomeclator bogat de produse;3. Deschiderea unui nou departament de producere;4. Mărirea numărului de agajați, personal tînăr, politică echilibrată după criteriul gender;5. Creșterea patrimoniului în anul 2011 cu 9,45%;6. Lipsa datoriilor pe termen Lung, autonomie financiară;7. Grad de înoire a mijloacelor fixe 5,45%8. Suprafețe libere peste 70% ce pot fi date în exploatare;9. Management de vîrf cu experiență bogată;

Puncte slabe(Weaknesses)1.Secţia de marketing destinată doar pentru Departamentul NDT2. Nivelul consumului produselor pe piaţa locală este foarte scăzut;3. Ponderea foarte mare a materiei prime în costul total şi marja de profit foarte mică;slab dezvoltată;4. Gradul de uzură ridicat 57%;5.Micșorarea numărului de personal cu un nivel înalt de calificare (în Departamentul NDT)6.Grad înalt de fluctuație a personalului 23%;7.Mărirea datoriilor pe termen scurt (avans de la parteneri pentru investiție);8.Rentabilitatea economică joasă 3%;9. Condiţii salariale superioare pe piaţa muncii faţă de cele asigurate de întreprindere;

Oportunităţi(Opportunities)1. Posibilitate de creștere a cifrei de afaceri pe baza investițiilor externe.2. Încheierea unor contracte de franchising, cu privire la producerea unor tipuri de produse.3. Introducerea 1C, pentru automatizarea funcțiilor

Ameninţări(Threats)1. Creșterea prețurilor la materie primă și

materiale, precum majorea costurilor la resurse energetice

2. Politica statală de crearea condiţiilor nefavorabile pentru investitori străini;

3. Variația cursului valutar4. Creșterea inflației5. Fluctuațiile economice

2.2.7. Analiza în baza metodelor patrimoniale

Principalele metode utilizate în evaluarea patrimoniului sunt:

Activul net contabil

Activul net corectat

Valoarea substanțială brută (VSB);

Capitalul permanent necesar exploatării;

Valoarea matematică;

Activul net contabil reprezintă metoda cea mai simplă și rapidă de estimare a valorii unei

întreprinderi.

Ea se calculează ca diferența dintre valoare activelor întreprinderilor și datoriile totale

Tabelul 2.36 Analiza patrimonială

Indicatori Anii2009 2010 2011

mii lei % mii lei % mii lei %Activul patrimonial

1 Active pe termen lung 34620 68.55

34691 70.40

39011 72.38

2 Active curente 15883 31.45

14584 29.60

14884 27.62

3 Total activ 50503 100 49275 100 53895 100Pasivul patrimonial

4 Capital propriu49558

98.13 47863

97.13 49290

91.46

5 Datorii pe termen Lung 0 0 0 0 0 06 Datorii pe termen Scurt 945 1.87 1412 2.87 4605 8.547 Total pasiv 50503 100 49275 100 53895 1008 Patrimoniul net (r3-r5-r6) 49558 47863 49290

În urma analizei patrimoniului se poate afirma că valoare netă în anul 2011 constitue 49290 mii

lei

Metoda Retail pentru firme din industrie

Valoare firmei este determinată ca o medie între valoare lichiditativă și cea de randament.

În cazul firmele care sunt cotate la bursă, se va lua în calcul capitalizarea bursieră și se vor aplica

relațiile:

V=AL+V r

2

(42)

unde: AL- valoare lichidativă;

V r- valoare de randament.