Capitolul II. APA

Raport privind starea mediului în județul Bistrița-Năsăud, anul 2019

- 41 -

Capitolul II. APA

II.1. Resursele de apă, Cantităţi şi debite

II.1.1. Stare, presiuni şi consecinţe

Resursele naturale de apă reprezintă rezervele de apă de suprafață și subterane ale unui teritoriu care pot fi folosite pentru diverse scopuri.

Resursa naturală este cantitatea de apă exprimată în unități de volum acumulată în corpuri de apă, într-un interval de timp dat.

Resursa naturală de apă a anului 2019 provenită din râurile interioare a reprezentat un volum scurs de 37195*106m3 care îl situează cu 7% sub nivelul volumului mediu multianual calculat pentru o perioadă îndelungată (1950–2018), respectiv 40054*106m3. În acest context anul 2019 poate fi considerat tot un an normal, la fel ca și anul 2018.

Comparativ cu ultimii 5 ani (2014–2018), volumul scurs în anul 2019 este mai mic cu circa 1.0 % față de media multianuală a stocului anual (37681,6 * 106m3) scurs în intervalul amintit (tabelul II.1.1.1.1).

II.1.1.1 Resurse de apă potențiale și tehnic utilizabile (teoretică și utilizabilă)

Resursa teoretică este dată de stocul mediu anual, reprezentând totalitatea resurselor naturale de apă atât de suprafață cât și subterane.


- 42 -

Resursa tehnic utilizabilă este cota parte din resursa teoretică care poate fi prelevată pentru a servi la satisfacerea cerințelor de apă. Resursa utilizabilă cuprinde şi resursa aferentă lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă indirectă în lungul râului.

Pentru utilizatorii din România ponderea principală în asigurarea resursei necesare o au râurile interioare la care se adaugă câteva lacuri, Dunărea și ape subterane.

Conform datelor furnizate de ANAR, la nivelul țării noastre resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile au aceleași valori din 2013 până în prezent, respectiv resursa teoretică de 134600000 mii mc și resursa utilizabilă de 38346760 mii mc.

Resursa naturală de apă a anului 2019 provenită din râurile interioare se situează cu 7% sub nivelul volumului mediu multianual calculat pentru o perioadă îndelungată (1950-2018). Comparativ cu ultimii 5 ani volumul scurs în anul 2019 este mai mic cu circa 1.0 % față de media multianuală a stocului anual (37681,6*106m3) scurs în intervalul amintit.

Tabelul II.1.1.1.1

Resursele de apă ale anului 2019, comparativ cu perioada anterioară (2014-2017)

Bazinul hidrografic

Parametrul F

(km2)

Q med anual (m3/s) Q2019/Qmed

(%) 2014 2015 2016 2017 2018 MED

2014-2018 2019

TISA Q

4540 40.9 50.1 62.2 74.57 70.7 59.7 65.87

110 V 1288 1579 1980 2352 2230 1886 2077

SOMEȘ Q

17840 68.7 92.6 129.8 95.21 93.21 95.9 109.38

114 V 2166 2919 4105 3003 2939 3026 3450

Notă: Q - Debit Q (m3/s)

V - volum total (106m3)

Sursa datelor: ANPM

Anul 2019 a fost un an normal în ceea ce privește cuantumul resursei de apă provenită din râurile interioare, stocul mediu anual fiind aproximativ egal cu valoarea medie multianuală calculată pe lungă perioadă (40000*106*m3). În anul 2019 cea mai bogată reusursă de apă a revenit bazinelor Tisa, Someș, Crișuri, Bega–Timiș–Cerna, Argeș, Siret și Prut, în timp ce unitățile cele mai deficitare din acest punct de vedere sunt bazinele râurilor Vedea și cele din Dobrogea.

Rezervele de apă subterană reprezintă volumul de apă gravitaţională ȋnmagazinată ȋntr-o anumită perioadă sau ȋntr-un anumit moment dat ȋntr-un acvifer sau rocă magazin. Rezervele sunt condiţionate de structura geologică și depind exclusiv de datele volumetrice. În general, apa subterană din primul orizont acvifer întâlnit în adâncime, este utilizată pentru irigaţii şi industrie, pentru alimentarea populaţiei fiind utilizată apa captată prin izvoare şi foraje de adâncime. Calitatea apei subterane este determinată de alcătuirea mineralogică şi chimică a rocii în care este localizată apa subterană, dar şi de evoluţia tectonică regională şi/sau locală. În Depresiunea Transilvaniei, Câmpia de Vest, vestul Olteniei, apele de adâncime au local, în mod natural, conţinuturi ridicate de amoniu, ceea ce determină caracterul nepotabil al acestora şi aplicarea unor măsuri de tratare.

II.1.1.2. Utilizarea resurselor de apă

În anul 2019 cererea totală de apă la nivelul țării a fost de 7370260 mii mc iar prelevarea de 6974857 mii mc, ceea ce înseamnă un grad de acoperire a cererii de 94,6%. Față de anul 2018 gradul de realizare a prelevărilor a crescut cu 1,6%.

Tabelul II.1.1.2.1. Evoluția cerinței și prelevării de apă în România pe tipuri de consum (mii m3)


- 43 -

Sursa datelor: ANPM

II.1.1.3. Evenimente extreme produse de debitele cursurilor de apă

În cursul anului 2019 cele mai importante evenimente meteorologice şi hidrologice

periculoase la nivel de țară s-au înregistrat în lunile mai şi iunie 2019. În perioada mai-august s-au înregistrat frecvent fenomene hidrologice periculoase reprezentate prin scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici nemonitorizate din punct de vedere hidrologic, care au produs de multe ori efecte majore de inundaţii locale. Conform datelor furnizate de SGA Bistriţa Năsăud, în anul 2019 s-au înregistrat la acestă instituţie un număr de 68 evenimente meteorologice periculoase, din care 7 au fost alunecări de teren şi restul au fost inundații.

Tabelul II.1.1.3.1. Fenomene meteo periculoase care au avut loc și situația pagubelor produse,

în județul Bistrița-Năsăud, anul 2019

Denumire obiectiv afectat U.M. Fizic Valoric estimat (mii lei, cu TVA)

Case din care:

- avariate nr. 61 391

- inundate nr. 443 539.4

Anexe gospodărești din care:

- avariate nr. 83 245

- inundate nr. 92 81.25

Obiective sociale și administrative nr. 4 265.5

Obiective economice nr. 6 120

Obiective culturale nr. 2 205

Poduri nr. 50 5081.03

Podețe şi traversări pietonale nr. 340 3595.1

Drumuri din care:

Cerință Prelevat Cerință Prelevat Cerință Prelevat

Populație Industrie Agricultură

TOTAL 2019 1204288 1176540 4516858 4207395 1649114 1590922

TOTAL 2018 1160613 1084996 4078172 3904334 1657977 1426835

TOTAL 2017 1144860 1048212 4476586 4233686 1374173 1490750

TOTAL 2016 1121647 1051198 4202928 4079698 1402001 1242629

TOTAL 2015 1071781 1030359 4417586 4143764 1214169 1290744

TOTAL 2014 1189297 1016913 4673727 4169577 1355142 1079244

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000


- 44 -

- drumuri naționale km. 0,762 2704.5

- drumuri județene km. 26,9 4395

- drumuri comunale km. 55,17 3336.2

- străzi km. 122,95 5453.7

- drumuri forestiere şi agricole km. 186,69 3006.5

Teren arabil (inclusiv podgorii, livezi , grădini ) ha. 1448,9 2319.12

Sere și solarii mp 1000,08 6,50

Pășuni, fânețe ha. 0,7 15

Rețele alimentare cu apă, canalizare km. 1,242 465

Stații de epurare nr. 1 350

Fântâni nr. 180 18,65

Animale moarte nr. 1300 110

Construcții hidrotehnice afectate nr. 14 65244

Eroziuni maluri, colmatări albii, rigole, stație captare apă potabilă

69741.9

TOTAL VALORIC (mii lei) 167689.35

Nr. total UAT-uri afectate: 36

Nr. total localități afectate: 83

Sursa: Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud

Tabelul II.1.1.3.2. Localitățile din județul Bistrița-Năsăud afectate de fenomene hidrometeorologice și perioada

din anul 2019 când au avut loc evenimentele

Municipiul, orașul, comuna (localitățile aparținătoare ) Perioada

Municipiul Bistrița – Bistrița, Unirea; mai, iunie, iulie Comuna Prundu Bârgăului - Prundu Bârgăului, Susenii Bârgăului; mai, iunie Comuna Romuli - Romuli, Dealul Ștefăniței; mai, iunie Comuna Poiana Ilvei – Poiana Ilvei; mai Comuna Parva - Parva; mai Comuna Tiha Bârgăului - Tiha Bârgăului; mai Comuna Telciu - Telciu, Telcișor, Bichigiu; mai Comuna Șintereag - Șintereag, Șieu-Sfântu, Blăjenii de Sus, Blăjenii de Jos, Cociu; mai Comuna Leșu – Leșu, Lunca Leșului; mai, iunie, iulie Comuna Feldru - Feldru, Nepos; mai, iunie Orașul Sângeorz-Băi - Sângeorz-Băi; mai Comuna Budacu de Jos - Buduș, Budacu de Jos, Jelna, Monariu, Simionești; mai Comuna Cetate - Pietriș, Satu Nou, Orheiul Bistriței; mai, iunie Comuna Ilva Mică - Ilva Mică; mai, iunie Comuna Rebrișoara - Rebrișoara; mai, iunie Comuna Dumitra - Dumitra, Cepari, Tărpiu; mai, iunie Comuna Șieuț - Sebiș, Șieuț, Ruștior, Lunca; mai, iunie Comuna Monor - Gledin, Monor; mai, iunie Comuna Teaca - Teaca; mai Comuna Coșbuc - Coșbuc; mai Comuna Lechința - Lechința; mai Comuna Șieu - Șieu, Șoimuș, Ardan; mai, iunie


- 45 -

Comuna Mărișelu – Mărișelu, Măgurele, Jeica, Domnești, Bârla, Sântioana; iunie Comuna Spermezeu - Spermezeu, Dobricel, Șesuri Spermezeu Vale; iunie Orașul Năsăud – Năsăud, Lușca; iunie Comuna Bistrița Bârgăului - Bistrița Bârgăului, Mița; iulie Comuna Tiha Bârgăului - Tiha Bârgăului; mai, iunie Comuna Galații Bistriței - Albeștii Bistriței; mai, iunie Comuna Rebra - Rebra; iunie Comuna Nușeni - Nușeni, Beudiu, Vița, Rusu de Sus; iunie, iulie Comuna Miceștii de Câmpie - Miceștii de Câmpie; iunie Comuna Dumitrița - Dumitrița, Budacul de Sus, Ragla; iunie Comuna Livezile - Cușma, Dorolea; iunie Comuna Târlișua – Târlișua, Șendroaia, Lunca Sătească, Agrișel, Agrieș, Oarzina, Racatesu; iunie Comuna Zagra - Zagra; iunie

Comuna Șieu Măgheruș - Șieu Măgheruș; iulie Sursa: Sistemul de Gospădărire a Apelor Bistrița-Năsăud

II.1.1.4. Schimbări hidromorfologice ale cursurilor de apă

Modificările caracteristicilor hidromorfologice ale cursurilor de apă (schimbări ale cursurilor naturale, schimbări ale regimului hidrologic, deteriorarea biodiversităţii acvatice, etc.) sunt rezultatul prezenței presiunilor hidromorfologice care produc un impact asupra stării ecosistemelor acvatice şi pot contribui la neatingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă.

Conform Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, corpurile de apă puternic modificate sunt acele corpuri de apă de suprafaţă care datorită „alterărilor fizice” (modificări ale caracteristicilor hidromorfologice ale corpurilor de apă) şi-au schimbat substanţial caracterul lor natural, alterarea fiind profundă, permanentă şi afectează la scară largă. Corpurile de apă artificiale sunt corpurile de apă de suprafaţă create prin activitatea umană. Corpurile de apă puternic modificate si corpurile de apă artificiale au ca obiectiv atingerea unui „potenţial ecologic bun”şi atingerea „stării chimice bune”.

Tipurile de presiuni hidromorfologice potențial semnificative identificate la nivel național se datorează următoarelor categorii de lucrări: • Lucrări de barare transversală situate pe corpul de apă – de tip baraje, praguri de fund - întrerup conectivitatea longitudinală a râurilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrării biotei, • Lucrări în lungul râului - de tip diguri, regularizare și consolidare maluri - întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea stării, • Prelevări și restituții/ derivații –au efecte asupra regimului hidrologic, dar şi asupra biotei, • Canale navigabile – cu efecte asupra stabilității albiei și biotei.

Actualizarea inventarului presiunilor hidromorfologice potențial semnificative ale corpurilor de apă se va realiza în anul 2020, în cadrul procesului de actualizare a Planurilor de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice pentru cel de-al treilea ciclu de planificare (2022-2027), în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru îmbunătățirea stării ecologice /potențialului ecologic a corpurilor de apă de suprafață.

II.1.2. Prognoze


- 46 -

II.1.2.1. Disponibilitatea, cererea şi deficitul de apă

Datele la nivel național sunt aceleași ca și în anul anterior (vezi ”Raportul privind starea mediului în județul Bistrița-Năsăud, anul 2018”).

II.1.2.2. Riscurile şi presiunile inundaţiilor Fenomenele meteorologice periculoase care au avut loc pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud sunt detaliate la subcapitolulII.1.1.3. La nivelul județului există harta zonelor cu risc și, în baza evenimentelor meteo deosebite din ultimii ani, se lucrează permanent la actualizarea sa.

II.1.3. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă

Caracterul limitat și vulnerabil al resurselor de apă precum și indispensabilitatea resurselor de apă subliniază necesitatea valorificării și protecției acestora împotriva epuizării și degradării.

Schimbările climatice reprezintă unul din principalii factori cu impact major asupra resursei de apă atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.

Pentru a asigura disponibilul de apă la sursă în România, ținând cont de distribuția (variabilitatea) în spațiu și timp a resurselor de apă, caracterul limitat al resurselor de apă, variația regimului de curgere, caracterul torențial al bazinelor hidrografice, variația spațio-temporală a calității apelor și schimbările climatice, trebuie întreprinse o serie întreagă de măsuri ((vezi ”Raportul privind starea mediului în județul Bistrița-Năsăud, anul 2018”).

SC Aquabis SA Bistrița deține și gestionează la nivelul județului Bistrița-Năsăud un număr de 16 stații de tratare și în 2019 erau branșați la sistemul de alimentare cu apă potabilă 178272 persoane.

Tabelul VIII.1.3.1.

Situația stațiilor de tratare deținute de SA Aquabis SA la nivelul județului Bistrița-Năsăud, anul 2019

Nr. crt.

Denumire statie tratare (ST) Capacitate (litri/secundă) Proiectată Functională

1 ST Anieş 80 11,40

2 ST Beclean 220 56,80

3 ST Bistriţa 1300 374,96

4 ST Bistriţa Bârgăului 120 29,86

5 ST Cuşma 40 23,66

6 ST Ilva Mica 8,33 3,06

7 ST Leșu 6,63 0,37

8 ST Liviu Rebreanu 1,5 0,47

9 ST Lunca Ilvei 8,85 4,34

10 ST Milas 3,12 0,25

11 ST Năsăud 165 38,03

12 ST Runcu Salvei 5 0,17


- 47 -

Nr. crt.

Denumire statie tratare (ST) Capacitate (litri/secundă) Proiectată Functională

13 ST Sângeorz - Băi 111 12,28

14 ST Sieu 18,75 2,25

15 ST Șanț (Valea Mare) 13,25 0,35

16 ST Târlișua (Racatesu) 5,03 0,23 Sursa: S AQUABIS SA Bistrița

Conform datelor furnizate, SC Aquabis SA a captat în anul 2019 o cantitate de

17578883 mc apă.

II.2. Calitatea apei

II.2.1. Calitatea apei: stare şi consecinţe

II.2.1.1. Calitatea apei cursurilor de apă Nu deţinem date privind calitatea apelor în anul 2019.

II.2.1.4. Calitatea apelor de îmbăiere Conform datelor primite de la Direcția de Sănătate Publică, în județul Bistrița-Năsăud nu avem în supraveghere zone naturale amenajate pentru îmbăiere. În 2019 au fost monitorizate 21 bazine de înot, s-au recoltat 193 probe de apă din care au fost necorespunzători următorii parametrii analizați: 9 pentru pseudomonas aeruginosa, 17 pentru coliformi total, 7 pentru E.coli și 9 pentru enterococi, pentru 10 bazine de înot.

Fig. II.2.1.4.1.1. Evoluția monitorizării bazinelor de înot, județul Bistrișa-Năsăud

Sursa de date: Direcția de Sănătate Publică a Județului Bistrița-Năsăud

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

2015 2016 2017 2018 2019

bazine monitorizate bazine găsite necorespunzătoare


- 48 -

II.2.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a apelor

II.2.2.1 Presiuni semnificative asupra resurselor de apă în România

Pe baza studiilor efectuate s-a constată că presiunile semnnificative ce acționează

asupra apelor de suprafață la nivel național sunt: - presiuni punctiforme

o aglomerările umane sunt considerate surse semnificative dacă au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta şi epura amestecul de ape uzate şi ape pluviale în perioadele cu ploi intense;

o industria, prin instalaţiile de diverse mărimi,care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare, inclusiv cele care evacuează substanţe periculoase şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare;

o agricultura, prin fermele zootehnice și alte unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apă.

- surse difuze de poluare semnificativă o aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate

sau sisteme corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staţiile de epurare, precum şi localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme;

o fermele agro-zootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecţiilor, localităţile identificate ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, unităţi care utilizează pesticide şi nu se conformează legislaţiei în vigoare, alte unităţi/activităţi agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative;

o depozitele de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deşeuri neconforme, unităţi ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate.

- Presiuni hidromorfologice semnificative adică modificările caracteristicilor hidro-morfologice ale cursurilor de apă (schimbări ale cursurilor naturale, schimbări ale regimului hidrologic, deteriorarea biodiversităţii acvatice, etc.) care provoacă impact asupra mediului acvatic, ceea ce poate contribui la neatingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă.

În ceea ce privește tipul şi mărimea presiunilor antropice care pot afecta corpurile de apă subterană se au în vedere: - surse de poluare punctiforme și difuze: datoratea aglomerărilor umane fără sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate (menajere, industriale, agricole, etc.) sau fără sisteme corespunzătoare de colectare a deşeurilor și determinate de activităţile agricole (ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare a gunoiului de grajd, etc) şi activităţile industriale prin depozitele de deşeuri neconforme (deşeuri industriale, menajere, din construcţii, etc); - alte activităţi antropice potenţial poluatoare. Din punct de vedere al impactului asupra stării cantitative a corpurilor de apă subterane, presiunile sunt captările de apă semnificative, care pot depăşi rata naturală de reîncărcare a acviferului.


- 49 -

Actualizarea inventarului presiunilor semnificative asupra resurselor de apă, respectiv analiza presiunilor și a impactului, pe baza utilizării conceptului DPSIR (Driver-Pressure-State-Impact-Response–ActivitateAntropică-Presiune-Stare-Impact-Răspuns), se va realiza în anul 2020, în cadrul procesului de actualizare a Planurilor de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice pentru cel de-al treilea ciclu de planificare (2022-2027), în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru îmbunătățirea stării ecologice /potențialului ecologic și stării chimice a corpurilor de apă de suprafață și a stării cantitative și stării chimice a corpurilor de apă subterană.

II.2.2.2. Apele uzate și rețelele de canalizare În raport cu provenienţa lor, apele uzate se clasifică în:

ape uzate menajere - sunt cele care se evacuează după ce au fost folosite pentru nevoi gospodăreşti în locuinţe şi unităţi de folosinţă publică;

ape uzate urbane - definite ca ape uzate menajere sau amestec de ape menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice;

ape uzate industrial - care sunt evacuate ca urmare a folosirii lor în procese tehnologice de obţinere a unor produse finite industriale sau agro-industriale.

Calitatea apelor de suprafaţă este influenţată în mod direct de evacuările de ape uzate, neepurate sau insuficient epurate, provenite din surse punctiforme, urbane, industriale şi agricole. Impactul acestor surse de poluare asupra receptorilor naturali depinde de debitul apei şi de încărcarea acesteia cu substanţe poluante. La nivelul județului Bistrița-Năsăud cea mai mare parte a teritoriului este deservit și pe partea de canalizare/epurare ape uzate de SC Aquabis SA Bistrița, operator regional de apă/canal, care în 2019 a avut 124154 persoane racordate la sistemele de canalizare.

Tabelul II.2.2.2.1. Situația stațiilor de epurare ale SC Aquabis SA din județul Bistrița-Năsăud, anul 2019


- 50 -

Nr. crt.

Denumire stație epurare (SEAU) Capacitate (locuitori echivalenți)

Proiectată Functională 2019

1 Arcalia 1 300 443

2 Beclean 20 000 15 060

3 Bistrița 148 608 77 769

4 Blăjeni 1 500 825

5 Chintelnic 1 000 627

6 Dumitra (Tărpiu) 5 000 495

7 Feldru 7 000 1 226

8 Ilva Mică 3 386 471

9 Lechința 2 700 2 547

10 Leșu 3 000 76

11 Lunca Ilvei 4 000 2 506

12 Milaș 1 000 159

13 Cetate 3 350 1 801

14 Perișor 750 -

15 Salva 20 000 2 294 Nr. crt.

Denumire stație epurare (SEAU) Capacitate (locuitori echivalenți)

Proiectată Functională 2019

16 Chiuza 2 000 280

17 Șieu 2 500 339

18 Sângeorz Băi 24 000 4 082

19 Teaca 2 200 521

20 Tîrlișua 1 100 31 Sursa de date: SC AQUABIS SA Bistrița

În anul 2019 societatea a epurat prin stațiile sale 14554893 mc ape uzate. Pentru stațiile de epurare care deservesc și zonele urbane (Bistrița, Beclean, Sângeorz-Băi, Salva) este asigurată încadrarea apelor epurate în parametrii autorizați. Pentru stațiile din zonele rurale asigurarea conformării se face mai greu datorită fluctuațiilor ce apar în condițiile de funcționare – debit, încărcare în poluanți, etc. Cu toate acestea în 2019 societatea nu a înregistrat situații deosebite privind apele uzate epurate și deversate.

II.2.3 Tendinţe şi prognoze privind calitatea apei

Planurile de management ale bazinelor hidrografice reprezintă principalul instrument de

implementare a Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE și a majorităţii prevederilor din celelalte directive europene din domeniul calităţii apei.Directiva Cadru 2000/60/CE în domeniul apei constituie o abordare nouă în domeniul gospodăririi apelor, bazându-se pe principiul bazinal şi impunând termene stricte pentru realizarea programului de măsuri.Obiectivul central al Directivei este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate și artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”. Conform acestei Directive, Statele Membre din Uniunea Europeană trebuie să asigure atingerea stării bune a tuturor


- 51 -

apelor de suprafaţă până înanul 2015, mai puţin corpurile de apă pentru care se cer excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu.

La 22 decembrie 2013 a fost publicat Documentul privind problemele importante de gospodărirea apelor realizat la nivel bazinal şi naţional. Problemele importante de gospodărirea apelor sunt tratate în relație cu presiunile exercitate asupra corpurilor de apă de suprafață și subterane pentru care există riscul neatingerii obiectivelor de mediu, precum şi a sectoarelor economice aferente acestor presiuni.

Următoarele problematici importante privind gospodărirea apelor care afectează în mod direct sau indirect starea apelor de suprafaţă şi apelor subterane, cu impact major în gestiunea resurselor de apă au fost identificate: poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanţe periculoase și alterările hidromorfologice.

Administrația Națională „Apele Române”, autoritatea competentă în domeniul managementul resurselor de apă, monitorizează în continuare stadiul implementării programului de măsuri, conform cerințelor Directivei Cadru Apă, și intervine, în măsura responsabilităților, pentru conștientizarea / impulsionarea utilizatorilor de apă în vederea realizării măsurilor planificate în cadrul planurilor de management bazinale. Totodată se depun continuu eforturi pentru realizarea studiilor de cercetare necesare și pentru finanțarea măsurilor tehnice în care ANAR are responsabilitate directă în implementare.

Pe baza actualizării inventarului presiunilor, a stării ecologice /potențialului ecologic și stării chimice a corpurilor de apă de suprafață și a stării cantitative și stării chimice a corpurilor de apă subterană, precum și a stadiului implementării măsurilor până în anul 2020, se va elabora programul de măsuri aferent celui de-al treilea ciclu de planificare (2022-2027).

II.2.4. Politici, acţiuni şi măsuri privind îmbunătăţirea stării de calitate a

apelor

În România, elaborarea strategiei şi politicii naţionale în domeniul gospodăririi apelor, asigurarea coordonării pentru aplicarea reglementărilor interne și internaţionale din acest domeniu se realizează de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Direcția Managementul Resurselor de Apă. Gestionarea cantitativă și calitativă a resurselor de apă, administrarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum și aplicarea strategiei şi politicii naţionale, cu respectarea reglementărilor naţionale în domeniu, se realizează de Administraţia Naţională "Apele Române", prin Administraţiile Bazinale de Apă din subordinea acesteia. Cadrul legislativ pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă este asigurat prin Legea Apelor nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor are drept scop realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniul apelor. Pentru realizarea acestei politici se au în vedere următoarele obiective specifice:

Îmbunătăţirea stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane prin implementarea planurilor de management ale bazinelor hidrografice, în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apă a Uniunii Europene;

Implementarea Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundaţii, a planurilor şi programelor necesare şi realizarea măsurilor ce derivă din acestea, în concordanţă cu prevederile legislaţiei europene în domeniu;

Elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice pentru folosinţele de apă, în scopul diminuării efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii, bunurilor şi activităţilor umane în corelare cu dezvoltarea economică şi socială a ţării;


- 52 -

Implementarea Planului de protecţie şi reabilitare a ţărmului românesc al Mării Negre împotriva eroziunii şi promovarea unui management integrat al zonei costiere, conform recomandărilor europene în domeniu, inclusiv implementarea prevederilor Master Planului ― Protecţia şi reabilitarea zonei costiere;

Întărirea parteneriatului transfrontalier şi internaţional cu instituţii similare din alte ţări, în scopul monitorizării stadiului de implementare al înţelegerilor internaționale şi promovării de proiecte comune.

În vederea atingerii obiectivelor de mediu și menținerii stării bune a corpurilor de apă de suprafață și subterane, în perioada 2016–2021 se continuă implementarea măsurilor pentru aglomerările umane, activitățile industriale și agricole, precum și pentru alterările hidromorfologice, al căror termen de realizare este 2019–2020. Tipurile de măsuri sunt similare cu cele implementate pe parcursul primului ciclu de planificare, respectiv în principal măsuri pentru implementarea cerințelor directivelor europene, la care sunt adăugate noi tipuri de măsuri recomandate de Comisia Europeană în ghidurile Strategiei comune pentru implementarea Directivei cadru Apă ( CIS WFD): măsuri de stocare naturală a apelor (NWRM), măsuri de reducere a pierderilor de apă, măsuri de reutilizare a apelor, măsuri în contextul schimbărilor climatice, etc.

Întocmit, Ana Angela CORDOȘ

Capitolul II. APA

Documents

Transcript of Capitolul II. APA