Capitolul i Dezvoltarea Durabila

8/17/2019 Capitolul i Dezvoltarea Durabila

1/82

CAPITOLUL I DEZVOLTAREA DURABILA

1.1. Notiuni introductive

La inceput de secol si mileniu, civilizatia industriala ajunsa la nivelulglobalizarii, avand puterile uriase conferite de stiinta si tehnologie, se confrunta totusi

cu probleme foarte serioase. Adaptate situatiei dar pastrandu-si integral caracterul

dramatic, cuvintele lui Hamlet se potrivesc momentului in forma "a fi sau a nu mai fi".

Salvarea mai poate fi inca posibila numai pe calea dezvoltarii durabile. Aceasta este

unanim considerata ca singura "iesire de siguranta" pentru a evita o prabusire apropiata

intrerupand procesele de autodistrugere si a se sustrage destinului trist pe care l-au avut

toate civilizatiile precedente, dupa lungi perioade de un uimitor progres. Desigur

omenirea este amenintata de multe pericole pandemii, meteoriti, cutremure, vulcani,

accidente nucleare etc.! dar cele care decurg din degradarea mediului si epuizarea

resurselor sunt cele mai importante, fiind etinse asupra intregii planete si practic

ireversibile. #onceptul dezvoltarii durabile renunta la lupta cu natura in schimbul

prieteniei cu aceasta, cautand sa franeze orice proces susceptibil de a aduce prejudicii

generatiilor viitoare si sa repare tot ce se mai poate. $ste o manifestare de solidaritate

peste limitele unei vieti, dovada a maturitatii civilizatiei noastre in era globalizarii si

cautarilor etraterestre. Sunt necesare grabnic schimbari profunde in sferele activitatilor

industriale, economice, educative, culturale, administrative, politicii, stiintei si

tehnologiei revenindu-le un rol hotarator. %e acest drum, inainte de toate, este nevoie de

un alt mod de a gandi si de alte atitudini, in spiritul "thin&ing globall', acting locall'".

(otul trebuie facut rapid, din mers. Au de invatat copiii dar si cei maturi, pentru a nu fi

epusi sa devina, de la o zi la alta, incompatibili cu eigentele locului unde muncesc

sau, ceea ce este mai grav, suferinzi de "sindromul managerului depasit", care blocheaza

si imbolnaveste un intreg sector, ducandu-l la esec.

Sub presiunea situatiei eistente, se construieste o baza corecta de gandire si

se adopta repere sintetice de orientare, avand rol catalizator in activitatea inginereasca.

)mportanta lor este eceptionala in constructii deoarece acestea sunt utilizate cel mai

indelung. De regula, nu mai este timp sa apara cuvinte noi si se adopta frecvent epresii


2/82

in care termenii vechi primesc uneori semnificatii suplimentare, inca neincluse in

dictionare. #aracteristic este ca in engleza a fost introdusa sintagma "sustainable

development", iar in franceza "d*veloppement durable" preluata in romana prin

"dezvoltare durabila" eistand si variantele viabila sau sustenabila, care ar fi fost mai

aproape de sensul dorit!. Alti termeni sau epresii mai putin cunoscuti sunt+ masivitate

greutate! virtuala, dematerializare, materiale ecologice, energie inglobata, energie

primara, secundara si finala, eergie, anergie, materiale energofage. imobile cu consum

redus de energie, case pasive, audit energetic etc.

rice obiect are o masa dar realizarea lui implica folosirea unor materii

prime avand masa totala m. )n plus, se utilizeaza si o cantitate de energie obtinuta prin

arderea unei mase m de combustibili fosili. Astfel apare masa virtuala a produsului,care rezulta dupa ce se scade masa m/ ceea ce poate fi utilizat din deseurile recuperate

dupa dezafectare sau din produsul de fabricatie!

Desigur este o eprimare neobisnuita dar interesanta, deoarece sugereaza

intuitiv importanta agresiunii eercitata de orice proces de productie.

%laja de variatie este vasta, in functie de produs, tehnologie si modul de

valorificare a deseurilor.

astfel de abordare ar putea aduce date foarte interesante in constructii. )n

primul rand ar trebui stabilite valori pentru diverse materiale utilizate si apoi pentru

variate tipuri de cladiri civile si lucrari ingineresti, tinand seama si de ceea ce se

consuma ulterior cu prilejul reparatiilor capitale. 0ezultatul obtinut, impartit la durata

medie de viata a constructiei, da numai un indicator partial la care mai trebuie adaugat

indicatorul corespunzator consumului anual de energie in eploatare .

Dematerializarea a aparut recent, deoarece utilizarea din ce in ce mai

intensa a materialelor si energiei contribuie la degradarea mediului si la epuizarea

resurselor neregenerabile . (ermenul dematerializare inseamna descresterea cantitatilor

de materiale incluse in circuitul de productie industriala si de generare a energiei. Astfel,

a fost adoptata epresia "decarbonarea energiei" prin folosirea resurselor regenerabile.


3/82

)deea se reflecta in declaratiile "#lubului pentru factorul 1" , care argumenta ca aceasta

descrestere trebuie sa fie de zece ori si a dat loc la multe controverse, unii apreciind ca

diminuarea necesara ar fi de 11, altii mult mai mica. Se poate face o legatura si cu

propunerea lui 2eizs3&er , ca in urmatorii 41 de ani, cand populatia (errei va creste de

la 5 la 6 miliarde iar nevoile se vor egaliza, supravietuirea cere ca eficienta sa sporeasca

de cel putin patru ori.

%entru un produs oarecare conteaza+ indicele de impact, cantitatea care se

produce anual si trebuie actionat pentru+ conceptii imbunatatite, tehnologii mai

eficiente, utilizarea resurselor regenerabile sau disponibile in cantitati practic nelimitate,

diminuarea consumurilor specifice in eploatare, folosirea deseurilor si recuperarea

materialelor din obiecte dezafectate. (oate sunt obiective principale ale progresuluitehnic.

%rin volumul urias al productiei de energie din combustibili fosili, acesta

este domeniul in care dematerializarea este deosebit de importanta. 7n eemplu

interesant este dat de )slanda, tara in care se produce electricitate folosind apa fierbinte a

gheizerelor si cu ea se hidrogen utilizat la transporturile in comun. Se dezvolta si

centrale hidroelectrice cu ajutorul unor ghetari care se topesc acum cu viteza accelerata.

)n curand, islandezii isi propun sa devina eportatori de hidrogen in vederea propulsariivapoarelor. )n S7A, 8ranta, 9ermania si :aponia se dezvolta intens pilele de

combustibil, care utilizeaza hidrogen rezultand energie electrica fara ardere si fara

degajari de #.

Dematerializarea poate fi un impuls pentru modificari favorabile in

industrie. )ata doua eemple banale. )n componenta vehiculelor rutiere eista

subsistemul de evacuare a gazelor emise si de atenuare a zgomotului. La autoturismele

Dacia /11, acum scoase din fabricatie dar inca prezente pe arterele de circulatie, tobele

si teava de esapament trebuie inlocuite anual deoarece se corodeaza. #irca /1 &g de

material metal si azbest!, fara a tine seama de masa virtuala, se transforma periodic in

deseuri. %e parcursul a 1 de ani de utilizare a automobilului, masa lor ajunge sa fie

aproape egala cu cea a metalului din caroserie si motor;


4/82

tot pasul si gasirea lor poate constitui o tema de debut pentru orice curs de pregatire. )n

cadrul preocuparilor pentru dezvoltare durabila, dematerializarea poate fi obtinuta prin

imbunatatirea conceptiei subansamblului respectiv si a calitatii cu care ajunge acesta pe

piata. $ste interesant de remarcat ca dematerializarea vine in acest caz in contradictie cu

rentabilitatea fabricantului. %lecand de la calitatea mai slaba, acesta cheltuieste mai

putin si vinde mai mult, transferand dezavantajele in sarcina cumparatorului si asupra

mediului inconjurator, de unde sunt preluate resursele neregenerabile si unde sunt

acumulate deseurile. #ontradictia intre economic si ecologic se manifesta atunci cand se

fac analize partiale, fara a tine seama de costurile care includ eploatarea si intretinerea

pe durata de viata L#A - life c'cle asessment!. %roblema trebuie eaminata pe

ansamblu si in cadrul unui mecanism economic, conceput pentru a fi favorabil

dezvoltarii durabile.

Dematerializarea este un argument si pentru valorificarea deseurilor prin

reciclare sticle, metale, hartie, caramida, beton etc.!, compostare resturi alimentare!

sau incinerare cauciuc, lemn!. 7n efect contrar este cand se fura si se sparg capace de

canalizare, tevi si alte elemente metalice inca utile, pentru a fi vandute centrelor de

achizitie. Din pacate, cu eceptia hartiei si a bateriilor auto, aproape nimic nu se

colecteaza pentru reciclare.

=aterialele ecologice se disting prin aceea ca nu da >>>e>e uneaza

mediului inconjurator si oamenilor. %lacile de azbociment, ferodourile cu azbest, rocile

usor radioactive, anumite feluri de vopsea, sursele de #? componente organice

volatile! si altele care polueaza nu pot fi incadrate in aceasta categorie favorabila. %rin

asimilare cu denumirea de carbune alb, data surselor hidroelectrice, se utilizeaza

termenul de "material alb" pentru cazul cand nu se consuma resurse neregenerabile. La

fel, prin imprumut, eista si denumirea de "material verde" care, ca si o planta, nu

implica degajari de bioid de carbon. Astfel lemnul si produsele agricole, care absorb

# in perioada de crestere a plantelor, nu degaja mai mult din acest gaz cand sunt arse,

ceea ce justifica utilizarea lor pentru inlocuirea combustibililor fosili. Si totusi acestea

genereaza alte cateva substante nocive daca ard.


5/82

%utine produse pot fi 11@ verzi dar industria occidentala se orienteaza in

aceasta directie. Astfel apar compozitele la care armarea este asigurata cu fibre vegetale.

(oate produsele organice naturale se degradeaza indata ce mor. %entru a impiedica

poluarea cu mase plastice, se cauta solutii sub forma materialelor biodegradabile.

)dealul ar fi sa se poata produce materiale care nu se degradeaza atata vreme cat sunt

folosite, dar care sa poata fi restituite mediului inconjurator, cand nu mai sunt utile.

1.2. Energie inglo!t!. "!teri!le energo#!ge $i i%oile cu

con$u% redu$ de energie

$ista un "cost energetic" al materialelor, referitor la realizarea lor

industriala fig. !. #and acest pret este mare, se adopta calificativul "energofag",

denumire menita sa sensibilizeze publicul. La o apreciere corecta, este necesara

caracterizarea pe durata de viata a produselor finale+ vehicule, instalatii industriale,

cladiri etc. )n mod gresit, utilizarea materialelor de izolare termica eficiente pasla

minerala, polistiren epandat! a fost limitata drastic in anii 61-6B1, pe criteriul ca

sunt energofage, cerand la fabricatie cantitati importante de energie dar neglijand efectul

benefic preponderent pe care acestea il au in perioada de eploatare a constructiilor. La

randul sau, aluminiul, pentru a carui producere este necesara multa energie, prezintaavantajul ca nu se distruge prin oidare, putand fi reciclat. #andva, in viitor, tot

necesarul de aluminiu va putea fi asigurat numai prin reciclari. (rebuie observat ca

pentru confectionarea unei folii de aluminiu C 561 &gEm/! reciclat, se consuma

numai 4,5 =:E&g fata de 1 =:E&g in cazul cand se recurge la aluminiu nereciclat.


6/82

&ig.1 Energi! inglo!t! 'Ev( in %!teri!le de con$tructie) du*!

+or$t Arndt, +olt- le%n/ Z$t i-ol!tie ter%ic! din celulo-!/ +0L *l!ci

#irole%no!$e/ i*$ i*$o$/ 3 $ilicoc!lc!r/ B eton celul!r/ "i#! v!t!

%iner!l!/ P3 *oli$tiren e4*!nd!t/ PB eton *oro$/ & v!t! de $ticl!/

D3B eton den$/ Z c!r!%id!/ 3TB eton !r%!t/ PUR $*u%! de

*oliuret!n/ v!r 'in "56t(/ ZT ci%ent 'in "56t(/ LZ3B eton u$or cu

!d!o$uri *oro!$e. 3unt indic!tori c!re $e %odi#ic! *er%!nent c! ur%!re !

*rogre$ului te7nologic

Studii statistice efectuate in tarile dezvoltate scot in evidenta ponderea mare a

energiei care se consuma in cladiri care nu au scop productiv fig. !, situatie care se

reflecta in nivelul ridicat al cheltuielilor si in emisiile anuale de #. analiza efectuata

in Anglia, publicata in , dupa Digest of 7F $nerg' Statistics, evidentiaza urmatoarea

repartitie a consumului anual de energie+ constructii >5@, industrie, agricultura si

transporturi >>@, productia de materiale de constructie 1@.

)n figura / se prezinta o comparatie intre energia inglobata si energia

consumata in decursul a 4 ani de utilizare a diverse tipuri de constructie in Anglia, la

nivelul anilor 64, cu mentiunea ca ulterior consumul in eploatare a mai scazut iar cel

inglobat a crescut, pentru a spori protectia termica a imobilelor. (otusi, pe ansamblu,


7/82

ponderea consumului in cladiri ramane foarte mare, deoarece majoritatea imobilelor

sunt vechi.

Astfel a crescut preocuparea pentru diminuarea consumului specific de

energie in cladiri civile, de la 11./11 &GhEma pentru imobilele realizate pana in anii

I1, catre 4 &GhEma in prezent. =ai mult, se dezvolta si imobile ecologice, care duc

preocuparea pentru eficientizarea energetica pana a le face furnizoare de mici cantitati

de energie electrica curata, folosind celule fotovoltaice montate pe acoperisuri. Se

disting doua categorii+

- c!$e cu con$u% redu$ de energie loG energ' houses!, avand un

consum de energie finala de ordinul a 41 &2hEma pentru incalzit spatiileJ

- c!$e *!$ive passive houses!, cu un consum de energie finala care

coboara spre 1 &2hEma, fara a considera prepararea apei calde.

&ig. 2 Re*!rtiti! con$u%ului de energie #in!l! in 3uedi!. 3e o$erv! c! $ecto!rele

re-identi!l $i terti!l re*re-int! 89: din tot!l


8/82

&ig. 8 Co%*!r!tie *rivind con$u%ul energie in 2; !ni de e4*lo!t!re $i cel inglo!t

in !lc!tuire! cl!dirilor de locuit din Angli!

)ntre timp a aparut si notiunea de casa cu consum foarte redus de energie

demarate in 9ermania "S7%$0


9/82

abur si modul in care acestea sunt folosite pentru iluminare, incalzire, conditionarea

aerului si productie. Auditul energetic trebuie sa stabileasca modalitati eficiente pentru

economiile de energie si reduceri de cheltuieli ca urmare a investirii in masurile de

conservare a energiei. )n normativele aprobate de =L%(L, , >B si >6E111 se

introduce o defalcare in trei componente+

- e4*erti-!re! ter%ic! in care se stabilesc caracteristicile termotehnice ale

cladirilor elemente de constructii si instalatii! si consumurile de energie pentru

satisfacerea eigentelor de functionare normalaJ

- certi#ic!tul energetic prin care, plecand de la epertiza energetica, se

stabileste "calitatea energetica" a constructiei si se acorda un calificativ. #ertificatul

energetic devine obligatoriu in multe situatiiJ

- !uditul energetic prin care se prezinta solutii pentru reducerea consumului

de energie in cladiri.

Din sfera principiilor, sub presiunea timpului care se scurge, dezvoltarea

durabila trebuie sa se concretizeze in actiuni cu efecte in multe domenii si, in mod

special, cu privire la reducerea consumurilor de energie obtinuta prin arderea

combustibililor fosili. %entru aceasta, inginerilor le revin mari responsabilitati. Desi

cercetarea stiintifica mai poate aduce importante rezultate in domeniul valorificarii

energiilor regenerabile, totusi solutiile tehnologice care pot fi aplicate imediat, eista si

ar trebui introduse fara intarziere, cu sprijin guvernamental.

)n sinteza, pot fi retinute patru concluzii dominante.

-


10/82

- De cele mai multe ori, beneficiile nu apar numai acolo unde sunt cerute

investitiile. De aceea, statul si structurile internationale trebuie sa se implice substantial

prin legislatie, mecanism economic si sprijin financiar.

(recerea spre dezvoltarea durabila este un proces de amploare planetara,

realizabil simultan prin cooperarea tuturor tarilor, deoarece efectele asupra mediului

natural nu cunosc limite impuse de granite. $ste poate cel mai important aspect al

globalizarii. Suntem toti intr-o singura, unica ambarcatie.

1.4. Dezvoltarea economica durabila si mediul

Rolul omului in transformarea mediului a fost intuit cu peste un secol in urma de catre Al.

Von Humboldt, a fost reafirmat de catre S.Mehedinti, .Valsan, !.eor"e, .#ertrand, $d. #onnefous si

altii care fac distinctie intre mediul natural si mediul umanizat, antropizat sau culturalizat.

Deseori, activitatile umane pot produce modificari mult mai comple%e si de mai mare

amploare decat fenomenele naturale &eroziunea solului, colmatarea albiilor, defrisarea ve"etatiei forestiere

si ierboase, modificarea arealelor speciilor floristice si faunistice sau chiar disparitia unora dintre acestea.

La #onferinta .


11/82

Dezvoltarea economica din societatea contemporana, caracterizata printr)o tendinta tot mai

evidenta de "lobalizare, "enereaza, din pacate, si fenomene cu tenta de criza, care se resimt deopotriva in

procurarea de materii prime si resurse ener"etice, de resurse a"roalimentare si de apa, ca si in plan

demo"rafic, social si cultural.

*n ultima instanta, consumul e%cesiv de resurse naturale, in conditiile unui spor demo"rafic

de nestavilit, constituie cauza crizei ecolo"ice care afecteaza ne"ativ dezvoltarea economica.

+ecesitatea abordarii dintr)o perspectiva ecolo"ica, a politicilor de dezvoltare economica,

potrivit conceptului capacit- buildin" a fost reafirmata la (onferinta de la Rio de aneiro, din 1//0, la cea

de la -oto din 1//2, si a fost reluata recent cu ocazia Summit)ului !amantului de la ohannesbur" din

anul 0330.

Dezvoltarea economica durabila, asa cum a fost definita de raportul

runtland, din anul 66B, nu reprezinta altceva decat "acea dezvoltare ce corespunde

necesitatilor societatii actuale, fara a compromite capacitatea de a satisface nevoile

generatiilor viitoare. ")n acest contet, starea economiei, privita la orice scara-locala,

regionala sau globala-nu poate fi izolata de starea mediului ambiant, de capacitatea de

sustenatie a acestuia.

lunga perioada de timp, pana in urma cu circa 1 de ani, se acorda

prioritate cresterii economice, ecluzand problemele de protectie a mediului. 8ormele

grave de manifestare a deteriorarii componentelor mediului inconjurator au impusschimbarea acestei mentalitati.

Desigur ca perspectiva cresterii economice inaintea protectiei mediului este

posibila. Se poate sustine o astfel de strategie prin faptul ca o economie stabila

genereaza fonduri si permite o intensa munca sociala in domeniul protectiei mediului.

Aceasta se aplica mai ales in cazul tarilor in curs de dezvoltare. Se favorizeaza pagubele

ecologice si consecintele asupra sanatatii generatiilor prezente si viitoare. De asemenea,

nu este sesizata problema necesitatii participarii tuturor tarilor la rezolvarea problemelor

globale ale protectiei mediului schimbari climatice, stratul de ozon, desertificarea etc!.

(arile, mai ales cele in curs de dezvoltare, sunt confruntate cu grave probleme de

protectia mediului pe plan local, nemaiavand disponibilitati, mai ales materiale, de a

contribui la rezolvarea celor globale.


12/82

%e de alta parte, insusi principiul de a aborda mai intai paguba si apoi

remedierea este de pus in discutie si nu constituie singura abordare. =anagementul

ecologic, ca si stiinta medicala, are un principiu confirmat, prevenirea este intotdeauna

mai buna si mai economica decat tratarea. )ata de ce este esential ca in aceasta etapa de

dezvoltare a omenirii, in toate tarile, obiectivele economice si cele ecologice, incluzand

si actiunile de protectia mediului sa fie integrate de la inceput in scopul de a minimaliza

pagubele ecologico-economice. )n ultimul timp, specialistii, numerosi politicieni si

factori de decizie au inteles acuitatea acestei probleme, cautand solutii locale sau

globale, economice, tehnice sau politice. Aceasta a condus la dezvoltarea ingineriei

mediului.


13/82

si informatie din eterior, transformarea acestora in cadrul sociogeosistemului si

elaborarea sau productia de noi bunuri utile si reziduuri provenite din valorificarea

resurselor preluate de om din natura.

0olul omului in transformarea mediului a fost intuit cu peste un secol in

urma de catre Al.?on Humboldt, a fost reafirmat de catre S. =ehedinti, 9.?alsan,

%.9eorge, 9.ertrand, $d.onnefous si altii care fac distinctie intre mediul natural si

mediul umanizat, antropizat sau culturalizat.

Deseori, activitatile umane pot produce modificari mult mai complee si de

mai mare amploare decat fenomenele naturale eroziunea solului, colmatarea albiilor,

defrisarea vegetatiei forestiere si ierboase, modificarea arealelor speciilor floristice si

faunistice sau chiar disparitia unora dintre acestea.

De aici rezulta necesitatea cunoasterii relatiilor om-natura si descifrarea

proceselor ce contribuie la organizarea si functionarea sistemelor geografice pentru ca

acestea sa-si mentina capacitatea de autoreglare.

La #onferinta .


14/82

a componentelor acestora%rotectia aerului, apelor, padurilor si

solurilor

%rotectia sanatatii oamenilor si

animalelor . $ficienta capitaluluinatural, material si uman

%roductivitatea solurilor

#onsumurile de energie

0aportul surse regenerabile Eneregenerabile

%roductivitatea muncii#. $chitate intre state, in

plan regional si in plan

local!

)ntre state+

8enomene globale de poluare

)n plan regional+

%oluarea transfrontaliera

%oluarea apelor de granita

%oluarea marilor bazine hidrografice

9radul de epuizare a resurselor

0epartitia costurilor sociale ale protectiei mediului

)n plan local+

0esursele regenerabile


15/82

permita o dezvoltare echilibrata a sistemelor social)economice si ecolo"ice incat sa asi"ure e%istenta nu

numai a "eneratiilor actuale, ci si a celor viitoare.

Strate"ia dezvoltarii durabile necesita o corelatie intre sistemele economice, tehnolo"ice si

cele de tip uman, pe de o parte, precum si cele de tip ambiental, pe de alta parte.

$%ista doua cate"orii de factori cu rol in dezvoltarea durabila

factori de baza, care sunt caracteristici tuturor statelor, si cuprind elemente ale cadrului

natural &pozitie "eo"rafica, clima, relief, alcatuire "eolo"ica, ape, ve"etatie, fauna, soluri si resursele

dependente de aceste elemente5 precum si componente de ordin social, in cadrul carora rolul principal

revine fortei de munca.

factori de varf care sunt proprii societatilor cu economie dezvoltata si care sunt

reprezentati prin tehnolo"ii perfectionate, personal cu inalta calificare, cercetare stiintifica bine or"anizata

etc.

Dezvoltarea durabila implica trei dimensiuni distincte

o dimensiune ecolo"ica, pentru asi"urarea compatibilitatii om)natura6

o dimensiune social)umana, care sa contribuie la revi"orarea "eneratiilor actuale si

viitoare6

o dimensiune teritoriala &nationala, re"ionala si "lobala5 determinata de tendintele tot

mai accentuate de mondializare sau "lobalizare, inte"rare si multipolaritate.

Atat in economie cat si in ecolo"ie, actioneaza le"ea dependentei echilibrate a

ecosistemelor si a sistemelor sociale, de volumul resurselor &materiale, ener"etice, informationale5 care

conditioneaza dezvoltarea. !rin e%ploatarea si valorificarea e%cesiva a acestora, peste limita de

re"enerare sau de suport, sistemele naturale, din care fac parte resursele prelevate, pot deveni instabile la

actiunea factorilor e%terni.

$%ploatarea solului ofera cel mai bun e%emplu in acest sens. !rin aplicarea de substante

chimice fertilizante, productia a"ricola a crescut considerabil, intr)o prima etapa, pentru ca apoi sporul

realizat, in acest mod, sa fie tot mai redus. Defrisarea padurilor duce la restran"erea arealelor forestiere cu

pana la 03)07 milioane hectare pe an.

(orelarea dezvoltarii economice cu structurile ecolo"ice, dintr)un anumit cadru teritorial,

constituie strate"ia de baza in definirea conceptului de ecodezvoltare.


16/82

$laborat in urma cu doar cateva decenii, acest concept se impune, tot mai pre"nant, atat in

politicile de protectie a mediului incon8urator cat si in confi"uratia structurilor economice.

!rotectia mediului incon8urator, cu toate componentele acestuia, implica analiza unor

aspecte dintre cele mai comple%e, de la cele care privesc schimbarile climatice si de"radarea ozonosferei

sau formarea ploilor acide, pana la utilizarea e%cesiva a produselor chimice, acumularea unor mari

cantitati de deseuri, poluarea apelor interioare si litorale, de"radarea solurilor, prevenirea riscurilor naturale

si tehnolo"ice, declinul biodiversitatii etc.

*n planul politicilor de mediu, evolutii pozitive au fost inre"istrate doar in prevenirea

deteriorarii stratului de ozon, a ploilor acide, a riscurilor naturale si tehnolo"ice, in timp ce in celelalte

domenii masurile luate au fost insuficiente, nu numai ca acoperire "eo"rafica, ci si in raport cu elementele

componente ale sistemelor naturale afectate de poluare.

*ntre optimul economic si cel ecolo"ic e%ista o contradictie "enerata de caracteristicile

bunurilor cu care se opereaza. $conomia foloseste bunuri concrete, cu o valoare ce poate fi calculata, pe

cand ecolo"ia ia in considerare bunuri ce nu intra in sistemul de valori caracteristice economiei, fapt pentru

care sunt denumite bunuri libere &atmosfera, peisa8ele, speciile rare etc.5 Acestea din urma sunt cele mai

e%puse riscului de de"radare.

!rivita din perspectiva "lobala, e%ista o sin"ura economie mondiala in care sunt le"ate, in

masura mai mare sau mai mica, toate tarile, re"iunile sau chiar localitatile.

Atat in economie, cat si in procesul de transformare a spatiului "eo"rafic, e%ista fluctuatii

ciclice care pot fi incadrate in patru tipuri

cicluri lo"istice, de lun"a durata, cu faze de e%pansiune si de criza &faza 1133)1933, cu

e%pansiune data de cresterea demo"rafica si colonizarile teritoriale din $vul Mediu, faza 1933)1473

corespunde crizei feudalismului, faza 1473)1:33 marcheaza trecerea la capitalismul mercantilist, cu

afaceri si comert. *n faza urmatoare se deschide era industriala etc.56

ciclurile climatice, la scara mare, cum a fost si cel dintre 1;23)1/33, au "enerat declinul

economic al unor state, precum Marea #ritanie si altele, concomitent cu ascensiunea altora ca S.


17/82

$codezvoltarea, conceputa ca dezvoltare economica in conte%t ecolo"ic, implica o buna

cunoastere a le"ilor naturale care stau la baza functionalitatii "eosistemice, de care depind echilibrele

ecosistemice, dar si corelarea acestora cu structurile sociale, cu specificul civilizatiilor din fiecare re"iune

"eo"rafica.

Dupa modul in care a fost abordata ecodezvoltarea si raporturile om)natura au rezultat in

timp 4 conceptii diferite

conceptia "eocentrica e%clude interventia umana asupra mediului natural. (onform

acestei conceptii, natura trebuie sa)si pastreze puritatea neatinsa6

conceptia biocentrica promoveaza rolul omului in protectia tuturor formelor de viata. $a

pune accent pe preocuparile de ordin ecolo"ic ale societatii umane6

conceptia antropocentrica situeaza omul in centrul preocuparilor de ordin economic

incat toate resursele trebuie subordonate nevoilor crescande ale acestuia6

conceptia "eneralizatoare are la baza principiul reconcilierii omului cu natura si

mentinerea unui echilibru ecolo"ic prin care sa se asi"ure dezvoltarea economica si pro"resul societatii

umane.

Mediul incon8urator nu trebuie privit ca un sistem static, ci se afla intr)o permanenta evolutie,

avand importante "eofluctuatii care afecteaza toate componentele "eosistemice clima, soluri, resurse de

apa, biodiversitate etc.

' asemenea evolutie conditioneaza in mod direct bioproductivitatea si intre"ul comple% de

procese fizico)chimice si biolo"ice de care depinde asi"urarea securitatii omenirii, nu numai cu produse

a"roalimentare, ci si cu ener"ie, materii prime. =luctuatiile "eosistemice conditioneaza, in

e"ala masura, dinamica populatiei, atat in structura, in miscarea ei naturala, cat si in repartitia teritoriala.

Asemenea fenomene au avut loc si in trecut, incat ele se pot reedita in noile conditii ale tendintei de a se

stabili un alt echilibru intre populatia in crestere si resursele de care dispune societatea umana aflate in

declin.


18/82

CAPITOLUL 2. DIME!IUI ALE DE"#OLTA$II

DU$A%ILE

2.1.Provocari &a'ore ale dezvoltari

>umea se confrunta in prezent cu o presiune e%traordinara "enerata de insuficienta

resurselor, in special in cazul celor mai saraci si dezavanta8ati locuitori ai planetei.


19/82

A"ricultura bazata pe defrisarea padurilor concomitent cu cresterea tot mai rapida a

populatiei creeaza cicluri vicioase ale de"radari solului si reduceri productivitati. $ste recunoscut faptul ca

o crestere a veniturilor nu produce aceste probleme, ci din contra, le poate reduce.

.


20/82

De atunci, a fost depusa o munca substantiala pentru operationalizarea conceptului de

dezvoltaredurabila, ceea ce a constituit de altfel si principala tema a Raportului Dezvoltari Mondiale

prezentat de #anca Mondiala in 1//0. $forturile vor inre"istra un pro"res in masura in care se va reusi

inte"rarea a trei puncte de vedere

. cel al economistilor, ale caror metode cauta sa ma%imizeze bunastarea in conditile

constran"erilor impuse de stocul de capital e%istent si de tehnolo"ile disponibile6

. cel al ecolo"istilor, care pun accentul pe pastrarea inte"ritati subsistemelor ecolo"ice

consideratevitale pentrustabilitatea ecosistemului "lobal.


21/82

oameni &de e%emplu, beneficile datorate productivitati solurilor bune sau apei curate5, dar de asemenea si

beneficile indirecte &de e%emplu, protectia bazinelor de apa ca urmare a prezentei tinuturilor impadurite5. *n

plus, unele active naturale, precum diversitatea biolo"ica, au valori potentiale de care nu suntem inca

informati &de e%emplu, furnizarea de noi medicamente in vitor5 si care sunt dificil de estimat.

(ei mai multi dintre noi cred ca lumea naturala are o valoare intrinseca, dincolo de

valoareaacesteiapentru oameni.


22/82

vitor5. Acesta este motivul pentru care ei ale", de obicei, sa actualizeze vitorul la costul de oportunitate al

capitalului.

!entru decizile pe termen scurt, acest ar"ument este convin"ator, desi este inca subiectul

unor probleme empirice cunoscute privind estimarea unei rate de actualizare corespunzatoare. !e

termenul lun", este totusi necesar sa analizam nivelul ratei de actualizare, care ar trebui sa fie suficient de

inalt, deoarece nu putem fi si"uri ca ratele pozitive ale randamentului investitiei vor continua in vitor, mai

ales daca baza resurselor naturale continua sa se deterioreze. (ei mai multi economisti sustin folosirea

pentru perioade foarte lun"i de timp a unui nivel al ratelor de actualizare mai mic de /)10@, e"al cu cel

folosit de obicei pentru investitile pe termen mediu in tarile in curs de dezvoltare. *nsa, cat de scazut ar

trebui sa fie acest nivel ramane inca un subiect controversat.chiar intre economisti.

$%ista su"estia practicari unor rate de actualizare e"ale cu zero6 aceasta ar incura8a forma

de dezvoltare capital)intensiva, ceea ce ar conduce probabil la efecte adverse ale dezvoltari. De

asemenea, ar trebui respins ar"umentul ca impactul asupra mediului ar trebui sa aiba o rata de actualizare

separata, mai mica decat in alte cazuri6 nu e%ista nici un motiv pentru a da prioritate protectiei mediului in

raport cu sanatatea, educatia sau proiectele de plannin" familial. $%ista nevoia e%plorari unor modalitati

variate ale suplimentari analizei cost)beneficiu) precum impunerea conditiei de sustenabilitate ) cerand

sa nu fie epuizat intre" stocul de capital.

face ca abordarile conventionale ale mana"ementului riscului, care asociaza probabilitati

diferitelor rezultate posibile, sa fie dificil de implementat.

Si un comportament uman bine intentionat poate conduce la o pa"uba ecolo"ica total

neasteptata. De e%emplu, cand clorofluorocarburile au fost initial folosite, nimeni nu a anticipat

deteriorarea stratului de ozon.

radul inalt de incertitudine nu 8ustifica inactiunea. Sub presiunea saraciei, a dinamici

demo"rafice si economice, costurile inactiuni sunt chiar mai mari decat cele ale actiuni. *ncertitudinea cere

evaluari ri"uroase ale mediului pornind de la datele stintifice disponibile.

Cum ar trebui sa acordam prioritate biodiversitatii ?

Disparitia specilor este un caz e%trem al ireversibilitati, dar impactul pierderi diversitatibiolo"ice este incert datorita lipsei noastre de cunostinte.


23/82

(ata prioritate ar trebui data protectiei biodiversitatiB !e de o parte, uni biolo"i ar dori sa

salveze orice. Disparitia iminenta a rinocerului alb, balenelor sau elefantilor, a stimulat eforturile de

conservare. *nsa vointa publica de a salva nenumaratele speci marunte &insecte minore si plante5 este

mult mai putin evidenta, iar costul salvari tuturor specilor poate fi prohibitiv. !e de alta parte, pot fi

acceptate initiative or"anizate si corelate, prin care s)ar putea prezerva mostenirea "enetica unica a lumi.

Cum ar trebui stabilite prioritatile ?

*n fata problemelor comple%e "enerate de pericolele la care este e%pus mediul si de volumul

limitat al resurselor, de unde ar trebui sa inceapa "uvernulB

!roblemele care par la prima vedere cele mai ur"ente pot sa nu fie in practica ca cea mai

buna ale"ere in termeni monetari. *n $uropa rasariteana, de e%emplu, in ciuda nevoi evidente de curatare

a raurilor poluate, calculele pot demonstra ca benefici mai mari s)ar obtine prin reducerea poluari aerului.

' abordare interesanta de stabilire a prioritatilor apatine echipei de la


24/82

Multe politici bine intentionate privind mediul au esuat datorita lipsei capacitati institutionale.

(a urmare, numeroase tari cauta sa)si consolideze capacitatea lor institutionala. #anca Mondiala acorda

asistenta la mai mult de 73 dintre ele. $%perienta su"ereaza ca structura or"anizationala a institutilor este

mai putin importanta decat claritatea mandatului, resursele adecvate si abilitatile tehnice. Raman insa de

precizat alte aspecte in termeni proiectari institutionale corespunzatoare in diferite conte%te socio)culturale.

(omponentele sociale ale dezvoltari nu sunt mai putin importante decat cele economice sau

tehnice. 'ameni pot fi priviti atat ca beneficiari cat si ca victime ale tuturor activitatilor de dezvoltare.

*mplicarea lor activa in procesul dezvoltari este cheia succesului. !ro"ramele de mediu vor esua cu

certitudine daca nu vor avea drept obiectiv permanent continuarea sporiri bunastari oamenilor. ?arile

sarace sunt cel mai puternic afectate de de"radarea mediului, find in acelasi timp si cel mai slab echipate

pentru a se prote8a.

Dezvoltarea durabila sub aspect ecolo"ic &eco)dezvoltarea5 trebuie sa asi"ure protectia

biosferei, respectiv a biodiversitati si a desfasurari normale a fenomenelor si ciclurilor bio)"eo)chimice.

$colo"isti au un rol din ce in ce mai important in procesul adoptari decizilor economice. $i

aduc o perspectiva la nivelul ansamblului sistemului, o vedere pe termen lun" care accentueaza

prevenirea si un pachet de practici ecolo"ice menite sa consolideze dezvoltarea socioeconomica.

*n mod traditional, ecolo"ia avea o relevanta redusa pentru cei interesati de domeniul

afacerilor. *nsa, in ultimi ani situatia s)a schimbat, reflectand o alta perceptie asupra modului in care

oameni influenteaza utilizarea si conservarea resurselor naturale.

*nitial, resursele naturale erau considerate bunuri libere si prevala cresterea economica

nelimitata. (onceptia de azi cuprinde trei principi ecolo"ice fundamentale

. Activitatea economica umana este un subsistem care opereaza in cadrul unuia mai lar",

dar finit ) ecosistemul. Dezordinea in ecosisteme &de e%emplu, epuizarea resurselor sau poluarea5 se

interfereaza in cele din urma cu sistemele de sustinere avieti,pe care se bazeaza economia.

. !e masura ce activitatea umana se e%tinde iar populatia se afla in crestere, sunt utilizate

cantitati tot mai mari de resurse naturale fapt ce "enereaza un volum tot mai mare de deseuri, riscand

depasirea limitelor de toleranta ale ecosistemelor.

.


25/82

implementarea proiectelor de dezvoltare, pe masura ce "uvernele se orienteaza spre prote8area aerului si

calitati apei, conservarea resurselor naturale si sustinerea dezvoltari economice cu un mana"ement

eficient al mediului.

!rovocarea pentru ecolo"ie consta intr)o mai buna masurare si predictie a ceea ce se

intampla cu sistemul natural sau cu ecosistemul implicat in procesul de dezvoltare. De e%emplu, ei ar

putea fi consultati privind amplasarea unei fabrici industriale si modul cum ar trebui tratati poluanti rezultati,

in functie de capacitatea de absorbtiea mediului natural. Atunci cand structura si procesele unui ecosistem

sunt intelese, ecuatile pot le"a aceste elemente esentiale intr)un model predictiv.

*nitial, problemele dezvoltari erau sanatatea si poluarea la nivel local, in timp ce acum

acestea au dimensiuni "lobale si re"ionale. $colo"isti sunt din ce in ce mai implicati in procesul dezvoltari

prin faptul ca ei a8uta la formarea unei noi constinte a dezvoltari. !entru acestia strate"ia are trei

componente &15 inte"rarea problemelor ecolo"ice in politicile de dezvoltare economice si sectoriale, &05

proiectarea strate"ilor anticipative si preventive pentru proiectele de dezvoltare, &95accentuarea efectului

pozitiv al politicilor ecolo"iceasupra dezvoltari.

Prevenirea -mai buna decat tratamentul

Deoarece decidenti politici au a8uns la concluzia ca terapia sistemelor ecolo"ice de"radate

este e%trem de scumpa, consumatoare de timp si adesea imposibila, politicile de mediu au a8utat la

anticiparea impacturilor semnificative ecolo"ice si socioeconomice.

Aplicarea politicilor de mediu anticipative si preventive ridica insa mai multe probleme. Dere"ula, astfel de politici au nevoie in avans atat de certitudini stintifice, cat si de acceptarea in plan politic a

impactului advers demonstrat. *n plus, predictia pa"ubelor este adesea slaba sau absenta. !entru a

aborda aceste dificultati, ecolo"isti s)au bazat din ce in ce mai mult pe evaluari de mediu menite sa

determine efectele potentiale semnificative ale pro"ramelor de dezvoltare propuse. Din octombrie 1/;/

#anca Mondiala a cerut ca toate proiectele de investiti propuse sa fie realizate in acest mod, cea ce a

condus la o reproiectare a multora dintre ele.

$colo"isti pot fi eficienti in influentarea politicilor doar daca ei pot demonstra ca politicile

ecolo"ice promoveaza si nu impiedica dezvoltarea durabila. Aceasta cere un parteneriat cu economisti, in

urma caruia sa fie estimate atat costul pa"ubelor provocate ecosistemelor cat si beneficile economice aleconservari acestor sisteme.

$conomia mediului a8uta la apropierea de conceptul dezvoltari durabile pentru ca

incorporeaza aspecte de mediu si sociale in adoptarea decizilor. $a implica o noua sinteza aprincipilor

economice e%istente si a e%tensilor lor. *storic, dezvoltarea lumi industrializate s)a concentrat pe outputul

economic, astfel ca, deloc surprinzator, modelul postbelic al tarilor in curs de dezvoltare a fost dominat de


26/82

cresterea economica. Dar in ani C:3 a fost dezvoltat modelul cresteri echitabile pentru a incorpora obiective

sociale, cum sunt atenuarea saraciei si redistribuirea venitului. *n ani C;3, modelul a fost e%tins din nou

pentru a cuprinde conceptul de dezvoltare durabila, reflectand cresterea preocupari privind mediul.

(resterea economica inca umbreste alte obiective, fapt sesizabil in cazul tarilor

industrializate, care au inceput sa abordeze problemele de mediu numai dupa ce au atins obiective

economice ma8ore. *n prezent, decidenti politici din intrea"a lume incearca din ce in ce mai mult sa

"aseasca cai de dezvoltare sustenabila.

Scopul este ma%imizarea bunastari ca rezultat al activitatilor economice, concomitent cu

mentinerea sau cresterea in timp a stocului de active economice, ecolo"ice si socio)culturale &pentru a

asi"ura sustenabilitateavenituluisi echitatea intra)"enerationala5sisatisfacerea nevoilordebaza ale

saracilor&pentrua sustine echitatea inter)"enerationala5. $conomia mediului contribuie la aceasta cautare

prin incorporarea criterilor de mediu si sociale in adoptarea decizilor economice.

$a ofera decidentilor politici atat mi8loace de evaluare a impactului activitati umane asupra

mediului, cat si instrumente de adoptare a unor decizi mai bune. $conomia mediului, ca domeniu de

studiu, nu este noua. De)a lun"ul ultimelor doua deceni principile economice e%istente au fost construite si

e%tinse pornind in special de la evaluarea impactului activitati asupra mediului natural si social, care

adesea nu este bine reflectat in tranzactile de piata. *nsa este de data recenta aplicarea acestor concepte

la tarile in curs de dezvoltare, mai ales prin influentarea adoptari decizilor la nivel de proiect. *n ultimi ani,

economisti mediului au inceput sa se intereseze de politicile macroeconomice.

*n timp ce bazele acestei abordari sunt optimizarea economica si alocarea eficienta a

resurselor, practicieni recunosc ca aceste concepte nu sunt usor de aplicat la unele obiective de mediu si

sociale, precum prezervarea rezistentei sistemelor ecolo"ice la socuri, promovarea participari publicului

lar" la decizi sau reducerea conflictelor. *n aceste cazuri ei se bazeaza adesea pe tehnici, precum analiza

multicriteriala, pentru a facilita compromisurile intre diferite obiective.

Dezvoltarea economica durabila &sustenabila5 este in mod obisnuit interpretata ca find un

proces de mentinere a bunastari proiectate pe un termen nedefinit in vitor. 'ptimalitatea economica,

definita ca ma%imizare a valori prezente a consumului, se deosebeste de sustenabilitate. Mai mult chiar,

optimalitatea poate fi compatibila cu non)sustenabilitatea, astfel incat pe o traiectorie definita in termeni

optimalitati prezente, consumul vitor tinde sa scada, poate chiar la zero. Mai multe lucrari recente au

cautat sa combine optimalitatea si sustenabilitatea prin faptul ca nu au mai luat in considerare acele

traiectori ale consumului lipsite de etica, ce trateaza bunurilor oferite de mediu ca

find o sursa de utilitate in sine, ca si input)uri pentru productie. Astfel, sustenabilitatea devine

o constran"ere suplimentara pentru traiectoria cresteri economice optimale.


27/82

!roblema cu aceste abordari este ca ele nu surprind diversitatea contributilor mediului

natural la economie, iar subiectul premizelor restictive sunt economile simple. Asemenea modele pot

conduce la analize utile, dar aplicarea lor la economile reale si la mediu este limitata in mod inevitabil.

Daca considerarea optimalitati si sustenabilitati conduc la recomandari diferite in ce priveste

masurile de politica economica, trebuie sa se identifice o ordine de prioritate. $%ista mai multe motive de

confruntare cu perceptia economica obisnuita, potrivit careia optimalitatea ar trebui sa fie obiectivul

dominant

. de multe ori optimalitatea nu constituie baza pentru politica publica6 e%istenta statului

bunastari nu este optima, si nu asi"ura in mod necesar dreptatea sociala sau respectarea drepturilor

omului6

. calculele de optimalitate ar putea sa nu fie realizabile din cauza dificultatilor de evaluare a

mediului6

. chiar daca se fac calcule de optimalitate, acestea pot subestima pa"ubele aduse mediului,

intrucat pretul vitor al bunurilor de mediu ar putea fi substantial mai mare decat pretul prezent, data find

rata de distru"ere a mediului. Asemenea cresteri posibile de pret sunt insa lasate in mod curent in afara

calculelor, din cauza incertitudini evolutiei lor.

. calculele de optimalitate bazate pe consum vor fi nefavorabile bunurilor de mediu, chiar

daca bunurile de mediu sunt luate in calcul, in masura in care consumul de bunuri produse si servici este

mai motivat de dorinta de a avea o pozitie relativa mai buna. (onsumul ce permite imbunatatirea statutului

social nu produce o crestere a"re"ata a

bunastari, ci casti"ul unei persoane implica pierderi pentru alta persoana. *n literatura se

ar"umenteaza ca multe bunuri sunt bunuri publice care, din cauza non)e%cluziuni, nu pot fi consumate intr)

un mod care confera benefici relative. Atunci cand sunt sacrificate pentru consumul de bunuri ce confera

statut, modificarea neta a bunastari nu va fi reflectata cu acuratete de catre valorile lor relative, evidentiate

fie prin preturi, fie prin disponibilitatea de plata.

Din toate aceste motive, abordarea in aceasta lucrare este de a considera aceasi definitie a

sustenabilitati economice ) mentinerea bunastari ) folosita si la determinarea optimalitati, dar in conditile

unei evaluari mai detaliate a contributiei mediului la aceasta bunastare, astfel incat sa se poata formula

principi privind sustinerea acestei contributi. *mplicatile economice ale cautari unor principi de acest fel potfi e%plorate pe mai multe cai.

#unastarea economica deriva din venituri si din mediu, care indeplineste mai multe functi,

contribuind la productie si deci la obtinerea veniturilor, sau in mod direct la asi"urarea bunastari. Venitul

este "enerat de catre stocul de capital, ce cuprinde capitalul produs, capitalul uman, capitalul natural si

capitalul social.


28/82

(apitalul natural indeplineste si functile de mediu, care creeaza bunastare in mod direct.

!entru ca bunastarea economica sa nu se reduca, stocul de capital care o "enereaza trebuie mentinut.

Aceasta implica necesitatea ca, pentru sustenabilitatea economica, diferenta dintre investitile brute si

deprecierea capitalului sa fie pozitiva.

Evaluarea efectelor

!rimul mod prin care economia mediului imbunatateste analiza politica este de a a8uta la

evaluarea impactului decizilor la diferite niveluri.

+ivelul de proiect *n mod traditional, economisti s)au bazat pe analiza cost)beneficiu pentru

a determina daca un proiect merita sau nu intreprins. (onform #anci Mondiale, acest tip de analiza este

din ce in ce mai adoptat pentru o mai buna evidentiere a problemelor sociale si de mediu.

*n primul rand, unele inputuri si outputuri nu sunt corect apreciate de catre piata.


29/82

+ivelul macroeconomic !oliticile la nivelul intre"i economi &atatsectoriale cat si

macroeconomice5 au efect asupra resurselor naturale de baza, insa interactiunile complicate nu sunt inca

bine intelese. eneralizarile simpliste nu sunt posibile.

Multe cazuri de pa"ube de mediu sunt determinate de esecurile pietei si distorsiuni politice,

e%acerbate de saracie. Reformele politice care promoveaza eficienta sau reduc saracia ar trebui sa a8ute

mediul, insa unele reforme pot avea efecte ne"ative aupra mediului, de e%emplu, ca urmare a definiri

incomplete a drepturilor de proprietate.

Solutia nu este modificarea politicilor initiale &care au obiective socio)economice

conventionale5, cimai de"raba proiectarea unor masuri complementare, care sa atenueze efectele

ne"ative sau sa sporeasca impactul pozitiv al acestor politici asupra mediului.

+ivelul international. =enomenele re"ionale &precum ploile acide5 si cele "lobale &precum

epuizarea stratului de ozon, incalzirea "lobala, pierderea biodiversitati si poluarea apelor internationale5 au

ridicat probleme. Aceste probleme raspandite pretutindeni si pe termen lun" au condus la idei noi privind

incertitudinea siireversibilitatea. De e%emplu, chiar atunci cand impactul este incert, sustenabilitatea

su"ereaza ca ar trebui impuse limite pentru de"radarea resurselor, n special daca consecintele vitoare

sunt ireversibile si catastrofale. Aceasta abordare precautionala se re"aseste in aparitia consensului

privind limitarea emisilor de "az pentru a evita posibila incalzirea "lobala. $forturile sunt, de asemenea, in

desfasurare pentru a imbunatati functionarea mecanismului de mobilizare si alocare eficientasi echitabila a

resurselor.

(azul dezvoltari durabile este de obicei sustinut cu ar"umente economice si tehnico)

ecolo"ice. (omponentele sociale ale durabilitati dezvoltari nu sunt mai putin importante. *ntr)adevar,

esecul de a recunoaste rolul determinant al actorilor sociali a afectat ne"ativ multe pro"rame al caror

obiectiv era dezvoltarea.

Dezvoltarea sociala durabila inseamna evitarea unor probleme ma8ore

• tensiuni "enerate de discrepantele ma8ore intre bo"ati si saraci, deoarece o societate

• profund divizata dupa acest criteriu nu poate fi stabila pe termen lun"6 refuzul de a

permite unei comunitati de limba sau cultura, unei etni sau unei natiuni, sa oprime alte comunitati6

• nerespectarea sistematica a drepturilor omului, intrucat istoria demonstreaza ca in caz

contrar se produc tensiuni politice violente incompatibile cu dezvoltarea durabila etc.

Deci slo"anul a pune oameni pe primul plan in cadrul politicilor si pro"ramelor de investiti

orientate spre dezvoltare ori pentru asistenta in dezvoltarea spontana nu este lipsit de continut. *nseamna,

pur si simplu, a recunoaste rolul central al actorilor sociali si institutilor lor in dezvoltarea durabila.


30/82

Durabilitatea trebuie sa fie construita in plan social si abordatasimultan sub trei aspecte economic,

ecolo"ic si social.

Instrumentele sociologului

(e adau"a perspectiva sociolo"ica arsenalului de instrumente pentru a dobandi dezvoltarea

sustenabilaB (el putin doua seturi de elemente. Mai intai, ea furnizeaza un set de concepte care a8uta la

e%plicarea actiuni sociale, relatilor dintre oameni, formelor comple%e ale or"anizari sociale, aran8amentelor

lor institutionalizate si cultura, motivele, stimulentele si valorile care re"lementeaza comportamentul lor

unul fata de altul si fata de resursele naturale. *n al doilea rand, ea ofera un set de tehnici sociale apte

pentru coordonarea prompta a actiuni sociale, impiedicand comportamentul daunator, stimuland

asocierea, aran8amente sociale alternative si dezvoltarea capitalului social.

Tehnicile sociale

!roiectanti de pro"rame aflati in cautarea cresteri sustenabilitati nu sunt cel mai adesea

consienti de repertoriul vast al instrumentelor de mana"ement social si par"hilor culturale ce pot fi folosite

pentru a mobiliza ener"ia sociala si a coordona actiunea in sensul pro"ramelor de dezvoltare. Aceste

instrumente variaza de la

• crearea unei constinte publice la investitia in capitalul uman6 de la simple consultati la

dezvoltarea man"ementului coparticipativ6 de la sisteme de stimulente la controale institutionale6

• de la valorificarea traditilor si a vechilor practici la introducerea inovatilor6

• de la autorizare la cresterea coeziuni sociale6

• de la comportamentul dat de motivarea economica a indivizilor la utilizarea puteri

solidaritati, increderi auto)or"anizari si valorilor adoptate de "rup.

Aceste instrumente pot fi de asemenea combinate pentru a schimba modelele sociale

e%istente si a promova o cultura a protectiei resurselor. *n proiectele sociale de e%ploatare a padurilor, de

e%emplu, planificatori au mai multe optiuni strate"ice pentru pro"ramele de plantare a pomilor abordarile

centrate pe comunitate, abordarile centrate pe famili ori abordari centrate pe "rupuri mici.

Strate"ia sociala, nu numai tehnica, trebuie aleasa de la inceput, iar scopul ar trebui sa fie

intotdeauna construirea sau accentuarea asocierilor institutionale.


31/82

Ce rol ar trebui sa joace utilizatorii?

' problema cruciala si controversata priveste rolul pe care ar trebui sa)l 8oace utilizatori

resurselor in mana"ementul mediului.


32/82

adevaratelor cauze ce alimenteaza atat consumarea mediului, cat si ma8oritatea reactilor de indi"nare cu

privire la acest proces.

Deoarece universul insemna materie, compozitia acestuia consta intr)o multitudine de

resurse naturale si elemente chimice. Daca prin multitudinea resurselor naturale intele"em ener"ia

e%terna disponibila omului, necesara desfasurari tuturor actiunilor umane, atunci problema resurselor

naturale nu este una a raritati de natura intrinseca. Strict dintr)un punct de vedere fizico)chimic, resursele

naturale reprezinta unul si acelasi lucru cu oferta totala de materie si ener"ie, ceea ce inseamna ca, din

punct de vedere tehnic, aceasta oferta poate fi apreciata ca find finita. *nsa, adevarata problema a

resurselor naturale este mai de"raba una de utilizare,accesibilitate si economisire.

*n acest studiu ne propunem formularea unei abordari alternative la e%plicatile ecolo"iste

asupra deteriorari mediului.


33/82

ecolo"ice5, destinate preveniri si combateri poluari mediului incon8urator, ci mai de"raba restaurari si

respectari drepturilor de proprietate. *n conditile resurselor non)e%clusive &spre e%emplu, resursele

maritime, in "eneral, cele caracterizate prin acces "ratuit5, principiul maini invizibile functioneaza invers

fata de mecanismul descris de Adam Smith cand fiecare isi urmareste interesul personal contribuie, in

detrimentul tuturor, la suprae%ploatarea si epuizarea resurselor respective. *ntr)un asemenea mod se

deruleaza mecanismul pe care ecolo"istul american aret Hardin l)a denumit the tra"ed- of the

commons, sinta"ma invocata insistent de catre economisti in analiza resurselor aflate in proprietate

comuna o resursa la care toata lumea are acces liber este o resursa fata de care nimeni nu are interesul

sa asi"ure intretinerea sau reinnoirea, deoarece este vorba de actiuni ce nu pot avea valoare comerciala6

deci o resursa condamnata sa fie suprae%ploatata si rapid epuizata. Aceasta inseamna ca proprietatea

privata promoveaza conservarea si folosirea inteleapta a resurselor pentru vitor.

*n "eneral, intele"erea pe care ma8oritatea economistilor o ataseaza conceptului de drept

de proprietate se bazeaza pe i"norarea faptului ca dreptul de proprietate are eminamente natura privata

si individuala. *nvocarea 8ustificarilor etice ultime ale proprietati private, asa cum deriva acestea din teoria

dreptului natural a lui ohn >oce, vine nemi8locit in spri8inul acestei poziti analitice. Astfel, natura publica a

proprietati &proprietatea tuturor, dar a nimanui, de fapt, formulare defectuoasa prin aceea ca orice utilizare

a unei resurse reclama, in mod necesar, un drept e%clusiv5 nu reprezinta nimic altceva decat rezultatul

vicieri controlului e%clusivasupra utilizarilor pentru care o resursa este potrivita, datorita calitatilorei

naturale intrinsece.

*n le"atura cu analiza economica a mediului se cuvine a remarca distinctia dintre resursele

utilizate &devenite bunuri economice ca urmare a transformarilor "raduale la care au fost supuse prin

munca omului5 si resursele neutilizate &adica obiectele materiale din universul e%terior ce nu constituie

bunuri economice5.

*nvocarea drepturilor de proprietate se poate face numai in le"atura cu prima cate"orie, ca

drepturi de proprietate asupra resurselor utilizate. $%plicatia acestei situati constain faptulca drepturile

le"itimede proprietate decur", in mod necesar si esential, din apropriere ori"inara &principiul locean de

homesteadin" ) combinarea munci cu obiectele materiale neutilizate, deci nerevendicate, din universul

e%tern5 si, succesiv, din productie si schimb voluntar.

*n ceea ce priveste cate"oria resurselor neutilizate, este necesar sa mentionam ca practica

"enerala actuala este ca aceste obiecte materiale sa fie trecute in proprietate publica printr)o simpla

proclamatie dinpartea statului. Astfel, modul de constituire a proprietati publice nu presupune atra"erea in

utilizare a resurselor respective, ci se bazeaza pe simpla revendicare a statului in virtutea careia acesta isi

creeaza un drept de control e%clusiv. De fapt, proprietatea publica se cuvine a fi mentionata, mai de"raba,

ca proprietate de stat, in masura in care autoritatea decizionala a statului este or"anismul care detine

dreptul de control e%clusiv, in absenta oricarei posibilitati ca membri societati sa transfere liber partile

sociale detinute de ei din ceea ce numim proprietate publica. *n consecinta, problema proprietati

resurselor neutilizate nu poate fi rezolvata decat prin interpretarea acestora ca atare, adica elemente

naturale neutilizate, non)e%clusive. Sin"ura modalitate le"itima de a scoate aceste elemente din starea de


34/82

natura &din cate"oria elementelor non)e%clusive5 este prin apropriere ori"inara, prin utilizarea lor, care

creeaza valoare economica acestor elementesi le transfera, astfel, in cate"oria bunurilor economice.

$%istenta proprietati publice asupra resurselor neutilizate "enereaza o serie intrea"a de

efecte de tip tra"ed- of the commons. !e de o parte, are loc impiedicarea constituiri de drepturi e%clusive

de control prin apropriere ori"inara, adica a proprietati private asupra resurselor naturale, pe masura ce

are loc cresterea valori economice a acestor resurse. !e de alta parte, controlul public asupra resurselor

naturale este lipsit de atat de instrumentele cat si de stimulentele necesare pentru asi"urarea utilizari lor in

mod rational, economic. *n absenta proprietati private asupra resurselor naturale lipsesc atat posibilitatea

calculului economic, cat si stimulentele care decur" din caracteristica de e%clusivitate a proprietati private,

asa cum vom arata in cele ce urmeaza.

Dimensiunea economica a abordari resurselor de mediu devine circumscrisa unei analize de

tipul administrator &de stat5 vs. proprietar &privat5. $lementul principal al acestei analize rezida in pozitia

speciala a administratorului proprietati colective, in comparatie cu cea a producatorului)proprietar privat.

Acesta din urma are dreptul absolut de a utiliza proprietatea sa dupa cumconsidera ca este mai bine &de a

e%ploata mi8loacele sale de productie sau de a le transfera altui producator5. 'biectivul proprietarului este

acela de a ma%imiza valoarea produselor sale &venitul5 plus valoarea resurselor folosite pentru producerea

lor &valoarea capitalului5, pentru ca este si proprietarul unora si al celorlalte. Aceasta inseamna ca

proprietarul va incerca sa evite productia atunci cand valoarea produsului mar"inal va deveni inferioara

valori consumului de capital, ceea e inseamna ca proprietarul va actiona in directia conservari valori

capitalului &a resurselor naturale5 atunci cand preturile anticipate ale produselor sale sunt mai mari, si

invers. Spre deosebire, administratorul &care nu este inzestrat cu libertatea de comercializare a mi8loacelor

de productie5 opereaza in conditile unor motivati foarte puternice de ma%imizare a valori prezente a flu%ului

de venituri vitoare pe

seama scaderi valori capitalului. Aceasta situatie, care echivaleaza cu suprautilizarea si

consumarea stocului de resurse naturale aflate in proprietate publica reflecta, de fapt, un proces de

decapitalizare, de erodare, a resurselor naturale.

Analiza comparata administrator vs. proprietar in le"atura cu resursele naturale furnizeaza

partial 8ustificarea economica a manifestari proprietati private in acest domeniu, prin stimulentele unei

utilizari chibzuite a proprietati. Spre e%emplu, raritatea anticipata sporita a cuprului are drept consecinta

reducerea disponibilitati proprietarilor resurselor de cupru de a valorifica aceasta resursa pe piata

prezenta, ceea ce echivaleaza cu cresterea disponibilitati de a astepta preturile mai mari din vitor. '

asemenea situatie inseamna reducerea ofertei prezente in ceea ce priveste cuprul, cea ce "enereaza

preturi in crestere in prezent6 in aceste conditi, se stimuleaza o serie de comportamente echilibrante,

adica se incura8eaza investitile pentru descoperirea unor noi zacaminte, pentru descoperirea unor

materiale substituibile cuprului etc.

*n conditile absentei proprietati private asupra resurselor naturale, mai mult decat disparitia

stimulentelor utilizari chibzuite a resurselor de mediu, cea mai dramatica consecinta ar fi absenta


35/82

preturilor, ca indicatori esentiali ai raritati resurselor si ca instrumente indispensabile actiuni antreprenoriale

calculate.

Asadar, absenta proprietati private asupra resurselor naturale indica eliminarea posibilitati

utilizari calculului economic, ca instrument indispensabil pentru asi"urarea coerentei dispuneri bunurilor de

ordin intermediar in cadrul structuri de productie. (hiar in situatia in care oameni ar dezvolta un

comportament echivalent celui "hidat de stimulentele si constran"erile caracteristice unei ordini sociale a

proprietati private, adica desi se comporta casi cum ar munci pentru ei, in absenta preturilor formate din

schimbul voluntar de drepturi de proprietate privata nu e%ista nici o posibilitate lo"ica de determinare a

raritati relative a resurselor, astfel incat sa se poata evalua "radul in care acestea trebuie consumate,

respectiv economisite.

Mediul reprezinta atat un spatiu in care se desfasoara activitatea umana, cat si un furnizor

de resurse pentru aceasta activitate. Dar cum ar trebui sa tina cont utilizatori acestor resurse de fenomene

cum ar fi de pilda epuizarea resurselorB

Aceasta problema este delicata deoarece o mare parte dintre resursele utilizate in activitatile

economice nu se tranzactioneaza pe nici o piata si, deci, nu au preturi. !entru alte resurse avem motive sa

credem ca preturilecurente sunt subevaluate din cauza ca unele bunuri complementare in utilizarea acelor

resurse nu au pret si nu sunt tranzactionate pe piata. *n cele din urma descoperim ca marea problema

este le"ata de evaluarea pretuluicorect la care trebuie utilizate resurselenaturale. !entru a avea insa

preturi relevante, trebuie sa avem preturi de piata, rezultate din confruntarea preferintelor individuale. Dar

ca sa avem piata, avem nevoie de proprietate asupra resurselor de mediu, iar aceasta e o problema mai

mult decat delicata. !entru unele resurse e%ista proprietate privata padurile, unele lacuri.

!entru altele nu e%ista momentan, dar ar putea fi reinstaurata resursele subsolului intra in

"eneral in aceasta cate"orie6 statul concesioneaza de re"ula e%ploatarile de resurse subteran e atunci

cand se hotaraste sa colaboreze cu persoane private. !entru cateva resurse nu e%ista proprietate privata

si este si "reu de ima"inat, si "reu de implementat aerul, apele cur"atoare, marea.

Miza acestui demers este simplu de inteles. De indata ce indivizi dispun de preturi relevante

ale resurselor, acestea vor fi alocate in cele mai bune utilizari. *n plus, indivizi vor fi dispusi sa

economiseasca resursele de mediu pe care le pot controla si nu sa le e%ploateze pana la epuizare. !entru

ca latura economisitoare a indivizilor sa iasa la iveala, ei trebuie sa)si dea seama ca prote8area resurselor

este o activitate profitabila. !entru aceasta, trebuie sa aiba si"uranta ca se vor bucura de roadele activitati

lor. Daca aceasta parte e pusa sub semnul intrebari, atunci indivizi vor fi tentati sa consume complet

resursele. De aceea e foarte importanta instaurarea proprietati private asupra resurselor de mediu cat de

mult posibil.


36/82

uarea in calcul a deprecieri resurselor de mediu trebuie sa porneasca prin urmare de la

indivizi. $%primarea unor preturi de piata este esentiala in acest conte%t. (ontabilitatea ar produce

rezultate mult mai utile daca ar putea tine cont de astfel de preturi de piata. *n "eneral vorbind,

contabilitatea ar putea produce rezultate mai bune daca intrarile ar fi a8ustate continuu astfel incat sa se

tina cont de evolutia preturilor de piata. Dar aceasta este o problema cu care contabilitatea se confrunta in

"eneral, nu doar in acest domeniu. +umai ca aici problema estimari profitabilitati anumitor utilizari a

resurselor devine esentiala pentru e%istenta lor. Ma8oritatea resurselor nu pot fi inlocuite deloc sau atunci


37/82

cand e posibil, procesul este e%trem de lun" si "reu. De e%emplu, daca apar erori de estimare a productiei

de cherestea si se taie prea multi copaci, inlocuirea lor se va face la o rata mult prea mica pentru a pastra

profitabilitatea intreprinderi. *n acest domeniu, mar8a de eroare trebuie sa fie mai mica decat oriunde

altundeva.

2.< .Re$ur$ele energetice) o *role%! econo%ic! $i de %ediu

%roblemele mediului inconjurator fac parte din problemele grave aleomeniri

si practic,in orice domeniude activitate, estenecesar sa se identifice acesteprobleme sisa

se incerceprevenirea , ameliorarea sau chiar rezolvarea totala a lor.

Sursele de energie eistente se clasifica in+

• surse de energie conventionale, care cuprind energia hidraulica, carbuni,

petrolul si gazele naturaleJ

• surse de energie neconventionale, in care se includ lemnele de foc si alti

combustibili vegetali ,energia animalasiumana , energiaeoliana, energia solara, etcJ

• energia nucleara, cu o foarte mare importanta pentru dezvoltarea societati

umane.

)n anul 11> ,in 0omania ,structura acoperiri necesarului de energie primara

era+


38/82

Aco*erire! nece$!rului de energie *ri%!r! in !nul 2==<

)n prezent, ritmul alert de dezvoltare a societati moderne si mai ales a

industriei , determina nevoia acuta de resurse energetice din ce in ce mai bogate.

#onsumul de energie a crescut continuu si intr-un ritm din ce ince mai

accentuat. $ste suficient sa privim cifrele care sustin aceasta afirmatie+ omenirea a

consumat in ultimi 41 de ani mai multa energie decat in primi .41 de ani ai erei

noastre, ultima suta de ani find caracterizata printr-o crestere a consumului anual de

energie primara de aproimativ 1,4 ori . (otodata, in acesti ultimi 11 de ani , datorita

progresului tehnic si tehnologic al lumi moderne , a crescut continuu cota resurselor

conventionale in consumul de energie primara ,ajungand de la ,>@ lacirca B4@, adica

de /, ori,consumul din aceste resurse crescand deci de /,4 ori pe cap de locuitor al

globului .

#onsumul anual de resurse primare a crescut in acesti ultimi 11 de ani de

circa >ori, iar ce din resurse conventionale de peste B ori.

)ntr-un clasament intocmit de organismele internationale de profil se

mentioneaza ca productia si consumul de energie primara difera de la tara latara, find

neuniform repartizate pe glob. Astfel, in functie de productia de energie primara, pe

primul loc al clasamentului se aflau $miratele Arabe 7nite. (ot in top,dar de aceasta data


39/82

pe treapta a / a, se afla Matar, iar pe locul 4 este situata pana la 1,4@ pe an,in

perioada 114- 11. Dependenta de importuri pe purtatori de energiea crescut de la B@

in 666 la />@.

)n 11/ , inprincipal datorita cresteri importului de titei, produse petroliere si

gaze naturale pentru consumul intern. #onform aceleiasi surse va creste si dependenta de

importul de resurse energetice.

(oate aceste probleme tin de un indicator care se numeste eficienta energetica.

(inand cont de aceasta situatie, alternativele ar putea fi cele prezentate in continuare.

%e plan mondial, politicile energetice au fos torientate , dupa crizele petroliere

, catre+

-asigurarea energiei necesare cresterie conomiceJ

-asigurarea securitati energeticeJ

-ameliorarea impactului mediului ambulant la nivel local si regionalJ

%roblemele legate de poluarea transfrontiera ploile acide datorate, in special ,

emisilor de S si


40/82

)ntegrarea economica si politica a 0omaniei in structurile 7$ va insemna

respectarea conditilor impuse de doua importante documentedin domeniul energiei

+(ratatul #artei $nergiei incheiat la decembrie 6>> la Lisabona! si %rotocolul pentru

$ficienta $nergetica , care stabilesc conditi de cooperare in domeniul energiei si contin

urmatoarele prevedere importante+

• promovarea stabiliri preturilor energiei pe baza pieteiJ

• reflectareacosturilor si beneficilor referitoare la mediulambiant pe intreg

ciclul energeticJ

• promovarea eficientei energetice, utilizarea combustibililor curati si a

resurselor regenerabile de energie.

%rin protocolul de $ficienta $nergeticatarile semnatare, printre care se numara

si 0omania, se obliga sa-si stabileasca si sa implementeze strategi de cresterea eficientei

energetice pe intregul lant energetic resurse -producere - transport - distributie - utilizare.


41/82

CAPITOLUL 8

ENERII NECONVENTIONALE

8.1. Pre-ent!re

Sursele de energie neconventinale detin un potential energetic important si

ofera disponibilitati nelimitate de utilizare pe plan local si national.?alorificarea surselor

regenerabile de energie se realizeaza pe baza a trei premise importante conferinte de

acestea,si anume, accesibilitate, disponibilitate si acceptabilitate.

Sursele regenerabile de energie asigura cresterea sigurantei in alimentarea cu

energie si limitarea importului de resurse energetice, in conditile unei dezvoltari

economice durabile.

)n conditile meteorologice din 0omania, in balanta energetica pe termen

mediu si lung se iau in considerare urmatoarele tipuri de surse regenerabilede energie+

energia solara, energia eoliana, hidroenergia, bioamasa si energia geotermala. %rogramul

de utilizare a surselor regenerabile de energiese inscrie in cerintele de mediu asumate prin

protocolul de la F'oto la#onventia - #adru a


42/82

nebulozitate reduse. Aceste conditi se intalnesc in Africa de


43/82

actual, nu acopera mai mult de @din consumul de energie al statelorindustriale

dezvoltate.

#elulele fotovoltaice transforma razele solare in electricitate. )n ultimi ani au

aparut noi tehnologii de conversie fotovoltaica cuo eficienta mare si pret redus. %anourile

fotovoltaice sunt in ziua de azi din ce in ce mai folosite ,mai ales in zonele izolate, in care

nu se poate producee nergie electrica prin metode conventionale. Sistemele fotovoltaice

sunt usor de manuit , au nevoie rar de intretinere si nu polueaza mediul inconjurator .

#elulele fotovoltaice folosesc materiale semiconductoare pentru a capta energia solara .

%entru a creste cantitatea de radiati ce alimenteaza panourile fotovoltaice se folosesc

sisteme de concentraresicautare a razelor solare.

modalitate decolectare a calduri solare consta in utlizarea apei , ieftina si

din abundenta.

Diferenta de temperatura dintre apa calda de suprafata si straturile de

adancime poate determina un motor termic sa produca energie electrica. Au fost realizate

doua variante ale acestei tehnologi + iazurile solare si conversia oceanica aenergie solare

($#!.


44/82

%rima varianta necesita un lac artificial de apa sarata. $ficienta redusa a

conversiei este compensata de preturile reduse pe metru patrat.

A doua varianta pare mai promitatoare.$nergia solara captata de oceane

poatefi valorificata in regiuni unde eista diferente de temperatura de cel putin 1 grade

#elsius intre apa de suprafata si cea de andancime,pentru alimentarea unuimotor

termic,find astfel capabila sa furnizeze energie electrica non-stop.

Desi marile sisteme ($# se confruntacu multe piedici , uni analisti

punandu-le indiscutie eficienta economica, valoarea lor este intarita de capacitatea de a

produce si alte bunuri de consum, in speta apa proaspata si peste.

Data find dezvoltarea instabila a valorificarii energiei solare, previziuni pentru

viitor sunt dificil de eprimat. %returile reduse ale combustibilului solid au contribuit la

diminuarea interesului,dar atractia pentru o sursa noua, nepoluanta , de energie, corborata

cu deschiderea de noi piete, poate da un nou impuls acestei industri. 7n studiu efectuat in

66> de anca =ondiala a relevat ca energia solara va fi rentabila in multa tari incurs dedezvoltare.

Abundenta energiei solare o recomanda ca fundamentul sistemului energetic

mondial inca un secol de acum incolo. Daca s-ar valorifica doar un sfert din energia


45/82

solara incidenta din zonele urbane ale planetei , toate necesitatile mondiale de energie ar

fi de departe satisfacute.


46/82

8.8.Energi! eoli!n!

$nergia eoliana rezulta ca urmare a diferentei de potential termic si de

presiune din troposfera ca urmare a incalziri neuniforme a atmosferei!.#u cat curentul de

aervantul! are o viteza mai mare ,cu atat efectul mecanic creste si prin urmare si

cantitateade energie electrica rezultata.

%e suprafata %amantului, energia eoliana semanifesta neuniform. %otentialul

eolian variaza latitudinal si altitudinal.

Desi puterea vantului asiguramai putin de 1,@ din energia electricala scara

mondiala, s-a dovedit o reala alternativa, find considerata suficient de solida pentru a fi

folosita de catre servicile de electricitate publica. )n multe regiuni de pe glob, vantul face

concurenta centralelor de carbuni, iar specialisti prevad ca, daca turbinele de vant vor

intra in productia de masa, costurile vor scadea, transformand vantul intr-una din cele mai

ieftine surse de energie.

#urenti de aer sunt din abundenta. $ceptand regiunile sensibile, potentialul

global de energie eoliana este aproimativ de cinciorimai mare decat toata cantitatea de

electricitate folosita pe (era . Din momentce energia furnizata variaza cuputerea atreia a

vitezei vantului, majoritate proiectelor de valorificare vor fi amplasate in zone cu curenti

puternicide aer. $uropa ar putea obtine intre -5@ din necesarul de energie electrica

folosind curenti de aer, procentul varind in functie de marimea terenurilor protejate din

ratiuni estetice sau de mediu.

(otusi eista oserie dedezavantaje cu privire la folosirea vantuluica sursa

majora de energie , si anume+ -apar conflicte privind terenurile , datorita faptuluicafermeledevant vor "ocupa"suprafete intense .


47/82

(rebuie tinut totusi cont de faptul ca aceste suprafete sunt slab populate ,iar

generatoarele eoliene ocupa mai mult vizual terenul, astfel incat suprafata in conjuratoare

poate fi folosita pentru pasuni sau ca teren arabil. )n multe regiuni cu regim de curenti

puternici, valorificarea acestora poate ridica valoarea terenurilor prin efectul de paravant

si reducerea eroziuni solurilor.

-se poate produce deteriorarea vizuala a peisajuluiJ

-reprezinta un pericol pentru pasariJ

)distantele care separa marile zone cu potential eolian de concentrarileindustriale si umane sunt mari.

(.).!iste&e *eoter&ale

Caracteristicile siste&elor *eoter&ale

eotermia se refera la caldura interna a pamantului. Masurarea ei se e%prima prin cresterea

de temperatura in functie de adancime &"radientul "eotermal5 care in medie atin"e 0,7 ) 9(E 133 m.


48/82

O sectiune in interiorul Pa&antului per&ite di+erentierea ur&atoarelor unitati, !coartacontinentala

si oceanica -C$U!T/ Invelisul -MATLE/ ucleul e0tern -OUTE$ CO$E/ ucleul intern -I$O

CO$E.

Modurile de transfer al caldurii interne

a5 (onductia

b5 radientul de termperatura d?Edz sau "radientul "eotermal

c5 (onductivitatea termica

d5 (onvectia

Actualmente se stie ca ener"ia termica provine din doua surse principale una este caldura

"enerata in timpul formarii planetei atat prin coliziunea cu mici corpuri &acretiune5 cat si prin diferentierea

"ravitationala a scoartei, invelisului si nucleului6 cealalta sursa este cea radioactiva.

Fluxul de caldura

Referitor la flu%urile de caldura, luand in consideratie continentul european, se poate afirmaca

) e%ista o relatie evidenta intre tectonica placilor si fenomenolo"ia "eotermala.

) e%ista o certa corelare intre cresterea flu%ului caloric si compresia corticala.

) la "rosime mai mare corticala &97)47 m adancime5 flu%ul termic este mai mic iar la "rosimi corticale mai

mici &17)03 m5 flu%ul termic este mai mare.


49/82

arta +lu0ului de caldura &asurat in Europa

"aca&inte *eoter&ale

Atunci cand intr)o zona "eo"rafica e%ista conditiile "eolo"ice si economice necesare pentru

ca ener"ia termica a subsolului sa poata fi e%ploatata, se spune ca acolo e%ista un zacamant sau un

depozit "eotermal.

"aca&ant *eoter&al

Clasi+icarea zaca&intelor *eoter&ale

' prima clasificare a zacamintelor "eotermale ia in seama forma in care se afla fluidul

purtator al apei, considerand trei tipolo"ii sisteme hidrotermice, sisteme "eopresurizate si sisteme de roca

fierbinte.

a5. Sisteme hidrotermice . Aceste sisteme au in interior, in forma naturala, fluidul

calopurtator. Acesta este apa, ea putandu)se afla in stare lichida sau in stare de abur in functie de

conditiile de presiune si temperatura din interiorul zacamantului.

Sisteme cu predominanta de abur. Apa din zacamant se afla in stare de abur, in mod

obisnuit in conditii de saturare, desi poate fi si abur supraincalzit &033( ) 973( si ; bari ) 73 bari5.


50/82

Ca&p *eoter&al cu preponderenta de aburi in zona vulcanica

Sisteme cu predominanta de apa. *n aceste sisteme, apa se afla in stare lichida sau ca un

amestec de abur si apa lichida &93( si 433(, presiunea sub ; bari5

b5. Sisteme "eopresurizate .$le se afla la o adancime mai mare, din care cauza apa lichida

este supusa unei presiuni mari, pana la 1333 bari, o temperatura de 173 ) 033(, si are un inalt "rad de

salinitate.

c5. Sisteme de roca fierbinte

Sunt alcatuite din formatiuni de roca impermeabile care au o temperatura intre 173( si

933(, fara ca in interiorul lor sa e%iste vreun fluid care sa le traverseze. *ncalzirea rocilor este datorata

apropierii de pun"i ma"matice. Aceste sisteme sunt cele mai numeroase dintre cele trei mentionate,

reprezentand ;7@ din totalul de resurse "eotermale.

eotermie de entalpie inalta si 8oasa. ' alta terminolo"ie "eotermala foarte utilizata in

clasificarea unui zacamant este urmatoarea

) zacaminte de entalpie inalta, peste 173(, atunci cand fluidul produs este capabil sa miste

un "rup turboalternator si sa "enereze electricitate la preturi competitive,

) zacaminte de entalpie medie, intre 133( si 173(,

) zacaminte de entalpie 8oasa ) acvifere, in care temperatura este sub 133(.

!iste&e *eoter&ale

(entrale electrice "eotermale

(entralele electrice "eotermale utilizeaza apa si aburul natural care se "asesc la o

temperatura ridicata in pamant pentru a actiona "eneratoarele turbinelor in vederea producerii electricitatii.

(lasificare

a. *nstalatii cu vaporizare brusca &flashed steam5. Apa fierbinte e%trasa este trecuta prin

separatoare unde, eliberata de presiunea din zacamantul de adancime, o parte din ea se vaporizeaza

brusc transformandu)se in aburi. =orta aburului este folosita pentru a invarti "eneratorul turbinei.


51/82

b. *nstalatii cu abur uscat.


52/82

Resursele "eotermale utilizate corespund unor temperaturi scazute &77 ) 137(5 si, in

consecinta, pot sa furnizeze numai ener"ie termica. !otentialul ener"etic este localizat in special in

(ampia de Vest ) unde sunt in e%ploatare cele mai multe resurse dovedite, in (ampia Romana ) unde este

identificat un potential confirmat in 8urul Municipiului #ucuresti precum si in (arpatii Meridionali.

$esurse *eoter&ale in $o&ania

(a o prima concluzie in ceea ce priveste resursele "eotermale, se pot sublinia urmatoarele

elemente

G *n bilantul ener"etic national, marimea acestui sector va ramane limitata. De la contributia

actuala de 1 !Ean, in mod realist ne putem astepta la o dublare sau o triplare in cursul urmatorilor 13 ani.

$%ista de8a un sector industrial implicat in tehnolo"ia utilizarii ener"iei "eotermale. (hiar

daca echipamentele necesare pentru o mai buna utilizare a potentialului si pentru o modernizare a

instalatiilor "eotermale mentionate anterior nu dispun in totalitate de o conceptie dintre cele mai sofisticate

si mai eficiente, cele mai multe dintre ele sunt fabricate in Romania. (a urmare, e%ista o baza calificata din

punct de vedere tehnic pentru o dezvoltare ulterioara.

8.;. BIOCARBURANTII

iocarburantii sunt carburanti fabricati din materiale organice folositi pentru

transport. #arburantii cei mai folositi in prezent sunt biodieselul fabricat din uleiuri

vegetale! si bioetanolul fabricat din plante cu un continut bogat de zahar sau amidon!.

)n prezent au loc cercetari pentru dezvoltarea de tehnici de productie din "a doua

generatie", care pot produce biocarburanti din material lemnos, vegetale si unele tipuri

de deseuri.


53/82

iocarburantii joaca un rol unic in politica energetica europeana. Acestia

reprezinta in prezent singurul inlocuitor direct pentru produsele petroliere din

transporturi, ce pot fi folositi la scara larga. Alte tehnologii, cum ar fi hidrogenul, au un

potential enorm, insa sunt departe de a atinge o viabilitate la scara larga si necesita

schimbari majore privind parcurile auto si la sistemul de distributie al carburantilor.

iocarburantii pot fi folositi in prezent la autovehiculele cu motoare obisnuite

nemodificate pentru amestecurile cu continut scazut de biocarburanti, sau cu modificari

care presupun costuri scazute pentru amestecurile cu continut ridicat de biocarburanti!.

Schimbarea amestecului de carburanti folositi in transport este importanta,

deoarece sistemul de transport al 7niunii $uropene depinde aproape in intregime deutilizarea produselor petroliere. mare parte dintre aceste produse petroliere sunt

importate din regiuni ale lumii instabile din punct de vedere politic. %etrolul este sursa

de energie care pune $uropei problema cea mai serioasa din punct de vedere al

securitatii aprovizionarii.

iocarburantii au un al doilea avantaj major+ producerea si utilizarea lor

duce la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera, insa nu este cel mai ieftin mod de

a reduce efectul de s

Capitolul i Dezvoltarea Durabila

Documents

Transcript of Capitolul i Dezvoltarea Durabila