cap.2Design

37
2.1 Dimensiunea culturală a 2.1 Dimensiunea culturală a produsului la interfaţa artei cu produsului la interfaţa artei cu industria industria Succedaneele şi surogatele artistice Succedaneele şi surogatele artistice Copia artistică Copia artistică reprezintă lucrarea ce se realizează reprezintă lucrarea ce se realizează după original (de către cineva după original (de către cineva înzestrat cu talent, el însuşi un înzestrat cu talent, el însuşi un creator), pe care îl respectă, de la creator), pe care îl respectă, de la procedeele tehnice până la mici procedeele tehnice până la mici particularităţi de formă, culoare, particularităţi de formă, culoare, materie şi spaţiu. Uneori, dimensiunile materie şi spaţiu. Uneori, dimensiunile copiei variază uşor faţă de cele ale copiei variază uşor faţă de cele ale modelului original. modelului original.

description

Suport de curs Design si Estetica

Transcript of cap.2Design

  • 2.1 Dimensiunea cultural a produsului la interfaa artei cu industria

    Succedaneele i surogatele artisticeCopia artistic reprezint lucrarea ce se realizeaz dup original (de ctre cineva nzestrat cu talent, el nsui un creator), pe care l respect, de la procedeele tehnice pn la mici particulariti de form, culoare, materie i spaiu. Uneori, dimensiunile copiei variaz uor fa de cele ale modelului original.

  • Replica este exemplarul realizat manual de ctre un artist dup o oper existent, n condiiile n care datele, coordonatele i eventual subiectul acesteia nu sunt respectate ntocmai, ci devin doar pretext pentru noua form.

  • Muzeul National al Unirii din Alba Iulia a achizitionat copiile celor doua coroane regale purtate de primii suverani ai Romaniei Mari, Regele Ferdinand si Regina Maria

  • Sarutul lui Brancusi este replica Sarutului lui Rodin

  • Reproducerea este forma obinut cu mijloace mecanice, chiar n condiii industriale, ce reconstituie, mai mult sau mai puin fidel, exemplarul unei opere existente, la nivelul elementelor vizuale principale.

  • nlocuitorii tehnici i industriali de art sunt produse ce preiau cu mijloace industriale i la scara marilor serii diverse efecte decorative, ornamente, concepute pentru forme utile sau prevalent utile.formele de ceramic realizate n serie, decorate prin calcomanii; formele de sticl cu decoraiuni realizate prin turnare sau tanare n spiritul celor pe care artitii le obin prin gravare, pictare, sablare sau altele;panourile decorative realizate din materiale textile, n tehnicile imprimeurilor; covoarele produse industrial;unele replici" ale broderiei produse, de asemenea, pe cale industrial; formele de metal, de la servicii de mas pn la bijuterii.

  • Pentru unele obiecte, cum ar fi: cele din ceramic, sticl, lemn pentru unele obiecte de uz casnic din metal, concepute n spiritul formelor artistice decorative, dar realizate cu mijloace industriale, n serie, pot fi reinute dou direcii de dezvoltare a produciei lor:

  • o direcie se refer la produsele care, ca forme i decoraii, par a fi continuri" sau imitaii ale unor serii reuite de alt dat; ele au cutare poate, din dorina pstrrii legturilor cu tradiia, chiar prin intermediul obiectelor funcionale;

  • cealalt direcie se refer la preluarea cu statut de prototip a unor reuite sau conceperea unor replici industriale ale acestora; aceste forme se apropie mai mult de familia formelor tip design".

  • Se apreciaz c succedaneele artistice ndeplinesc o funcie pozitiv n cadrul vieii sociale contemporane, permind accesul tot mai larg al oamenilor, de cele mai diverse categorii, la adevratele valori.

  • Prin surogat, la nivelul vorbirii curente, se nelege produsul realizat industrial, din materiale necostisitoare, prezentnd totui asemnri cu cele scumpe, chemat s nlocuiasc pe pia un alt produs, de calitate superioar, care ori nu se gsete, ori, dac se gsete, nu este accesibil tuturor cumprtorilor datorit preului su ridicat.

  • Cauzele acestei expansiuni ar putea fi :ascensiunea vieii burgheze, dobndirea contiinei de sine a acestei societi, care i-a impus normele ei produciei estetice; dezvoltarea rapid i impetuoas a produciei industriale;modificarea relaiei creaie - producie consum;dezvoltarea vieii economice din jurul vechilor nuclee de via urban - cetile - i apariia noilor cartiere de la periferia oraului.

  • Caracterul nociv al surogatelor este evident:mai nti, problema confuziei dintre arta autentic i produsul ce se pretinde drept echivalent al acesteia, fr ns a poseda aceleai caliti estetice;

    n al doilea rnd, problema mentalitilor i comportamentului subcultural, cu implicaii morale negative vehiculate prin intermediul compoziiilor specifice surogatelor de art;

    n al treilea rnd, problema deformrii sau alterrii sensibilitii estetice la mase de milioane i milioane de oameni, absorbii de astfel de preocupri ce nu mai au nimic comun cu sensul artei adevrate.

  • Conform Dicionarului de estetic general (1972) kitsch-ul este un cuvnt german intraductibil, intrat ca atare n fondul de termeni internaionali ai esteticii i utilizat pentru a desemna arta de prost gust, pseudo-arta, precum i toate acele produse estetice concepute n spiritul exploatrii doar a unuia sau a unora dintre grupurile de stimuli ce intr n compunerea artei: stimuli de ordin biologic, de ordin etic (sentimentalismul), de ordin magic sau ludic.Fenomenul Kitsch

  • Abraham Moles, n lucrarea sa Psihologia kitsch-ului", precizeaz: este un cuvnt foarte cunoscut n germana vorbit n sud; cu sensul modern, el apare n Mnchen, n 1860, verbele i nsemnnd i, respectiv, .* * Moles A., Psihologia kitsch-ului, Editura Meridiane, Bucureti, 1980.

  • Kitsch-ul este pseudo-art sau art surogat, dar nu numai att. El poate s apar n numeroase alte ipostaze care nu au de-a face cu arta. Kitsch-ul apare n numeroase sferele de manifestare, de la un simplu obiect, la starea de spirit i mentalitatea generalizat kitsch - ca expresie i satisfacere a unui gust estetic primitiv, nedezvoltat, necizelat i, mai ales, a unui gust estetic pervertit (Gavril Mat, Universul kitsch-ului - o problem de estetic).

  • Kitsch-ul este acceptarea tacit, pe scar social, a unei plceri estetice de prost gust, desemnnd prostul gust n general Kitsch-ul, n toate ipostazele sale, constituie un fenomen surogat. El nlocuiete autenticul, care lipsete sau este inaccesibil din motive financiare, materiale sau de alt natur;

  • Definitoriu, mai ales n zilele noastre, este caracterul de mas al fenomenului kitsch; kitsch-ul reprezint un produs de mas i pentru mase, este expresia cercetrii, stabilirii i satisfacerii preferinelor i ateptrilor masei neinformate. Caracterul de mas al cerinei de kitsch a impus o formul similar i n planul produciei, al ofertei.

  • Exist dou mari perioade importante ale dezvoltrii kitsch-ului:

    a) prima este legat de triumful burgheziei celei de-a doua jumti a secolului al XIX-lea i este cuprins ntre anii 1860-1900. marele magazin este purttorul ideii fundamentale a civilizaiei kitsch: exist i lucruri mai bune, dar sunt mai scumpe;

    b) a doua perioad este cea care se contureaz sub ochii notri, un neokitsch al consumabilului,

  • Obiectul kitsch se definete prin urmtoarele trsturi exterioare

    contururile obiectelor i componentelor n general sunt complexe, nclcite;obiectele kitsch comport rareori suprafee nentrerupte, n general suprafeele fiind umplute sau mbogite cu reprezentri, simboluri, ornamente;contrastele de culori pure complementare, tonaliti de alb, n special trecerile de la rou la roz-bombon, la violet sau liliachiu lptos, ca i combinaiile ntre culorile curcubeului, care se amestec unele cu altele, reprezint caracteristici ale coloristicii kitsch;materialele ncorporate arat rareori ceea ce sunt de fapt: lemnul este vopsit ca s imite marmura, suprafeele de plastic sunt ornamentate cu motive de fibre ncorporate, obiectele de zinc sunt almite, statuile de bronz aurite, materialele sunt deci deghizate.

  • Obiecte kitsch (anii 50)