cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

17
7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 1/17 ECONOMISIRE, INVESTIŢII ŞI SISTEMUL FINANCIAR 16.1 INSTITUŢII FINANCIARE ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI Sistemul financiar Un grup de instituţii în cadrul economiei, care ajută la transformarea economisirii unei  persoane în investiţia altei persoane. Sistemul financiar intermediază resursele rare între cei care economisesc (cei care cheltuie mai puţin decât obţin ca venituri !i cei care investesc (cei care cheltuie mai mult decât veniturile de care dispun. "nstituţiile financiare pot fi grupate în două categorii# ($ %ieţe financiare !i (& "ntermediari financiari. Pieţe financiare "nstituţii financiare prin intermediul cărora cei care economisesc pot sa asigure direct fonduri celor care vor sa se împrumute.  A.Piaţa obligaţiunilor Obligaţiune Un certificat de îndatorare, care specifică obligaţiile debitorului faţă de deţinătorul obligaţiunii. ' obligaţiune se distinge prin două elemente de bază# termenul la care împrumutul va fi rambursat (scadenţa !i rata dobânzii care va fi plătită periodic de debitor până la scadenţă. e e)emplu, un cumpărător al unei obligaţiuni emise de *onsiliul +ocal al ora!ului Sinaia împrumută banii săi comunităţii Sinaia pentru promisiunea acesteia de a plăti în schimb o dobândă !i că la sfâr!itul perioadei pentru care a fost făcut împrumutul va plăti întreaga sumă împrumutată (principal.

Transcript of cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

Page 1: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 1/17

ECONOMISIRE, INVESTIŢII ŞI SISTEMUL FINANCIAR

16.1 INSTITUŢII FINANCIARE ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI

Sistemul financiar

Un grup de instituţii în cadrul economiei, care ajută la transformarea economisirii unei

 persoane în investiţia altei persoane.

Sistemul financiar intermediază resursele rare între cei care economisesc (cei care

cheltuie mai puţin decât obţin ca venituri !i cei care investesc (cei care cheltuie mai mult decât

veniturile de care dispun.

"nstituţiile financiare pot fi grupate în două categorii# ($ %ieţe financiare !i (&

"ntermediari financiari.

Pieţe financiare

"nstituţii financiare prin intermediul cărora cei care economisesc pot sa asigure direct

fonduri celor care vor sa se împrumute.

 A.Piaţa obligaţiunilor 

Obligaţiune

Un certificat de îndatorare, care specifică obligaţiile debitorului faţă de deţinătorul

obligaţiunii.

' obligaţiune se distinge prin două elemente de bază# termenul la care împrumutul va fi

rambursat (scadenţa !i rata dobânzii care va fi plătită periodic de debitor până la scadenţă.

e e)emplu, un cumpărător al unei obligaţiuni emise de *onsiliul +ocal al ora!ului

Sinaia împrumută banii săi comunităţii Sinaia pentru promisiunea acesteia de a plăti în schimb o

dobândă !i că la sfâr!itul perioadei pentru care a fost făcut împrumutul va plăti întreaga sumă

împrumutată (principal.

Page 2: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 2/17

*umpărătorul poate să păstreze obligaţiunea până la scadenţă sau poate să o vândă mai

devreme unei alte persoane.

miterea de obligaţiuni urmăre!te colectarea de fonduri !i se nume!te  finanţare prin

îndatorare. -n e)emplul anterior, deţinătorul unei obligaţiuni emise de *onsiliul +ocal din Sinaiaeste creditor al acestui organism din administraţia publică locală.

'bligaţiunile au trei caracteristici#

$. 'rizontul de timp pentru care au fost emise&. /iscul de credit 0 probabilitatea ca emitentul (cel care se împrumută să nu î!i

onoreze obligaţiile privind plata dobânzilor sau a principalului1. 2ratamentul fiscal 0 modul în care legislaţia fiscală tratează veniturile din dobânzile

încasate ca urmare a deţinerii de obligaţiuni.

 B. Piaţa acţiunilor 

Acţiune

' revendicare asupra unei părţi din proprietatea unei firme, altfel spus, un drept

asupra profiturilor obţinute de o firmă.

Exemplu# acă 3lro Slatina vinde un total de 455.555 de acţiuni, atunci fiecare acţiune

reprezintă un drept de proprietate asupra afacerii în valoare de $6455.555.

miterea de acţiuni cu scopul colectării de fonduri se nume!te  finanţare prin capital .

eţinătorul unei acţiuni a firmei 3lro Slatina deţine o parte din firmă. acă 3lro este profitabilă,

acţionarii obţin profituri. acă 3lro înregistrează dificultăţi financiare, acţionarii nu primesc

nimic. Spre deosebire de obligaţiuni, acţiunile oferă deţinătorilor posibilitatea de a obţine

 profituri mai mari, dar cu riscuri mai mari.

upă ce o firmă vinde acţiuni publicului, acestea pot fi tranzacţionate între deţinători încadrul bursei de valori. -n /omânia, e)istă două asemenea tipuri de piaţă 0 7ursă de 8alori

7ucure!ti !i /3S39.

Page 3: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 3/17

%reţurile la care se tranzacţionează acţiunile pe pieţele bursiere sunt determinate de oferta

!i cererea de acţiuni ale diverselor firme. *ererea pentru anumite acţiuni 0 !i preţul acestora 0 

reflectă percepţia publicului asupra capacităţii firmelor emitente de a obţine profituri pe viitor.

: *ând publicul este optimist în privinţa viitorului unei firme, cererea pentruacţiunile ei cre!te !i, prin urmare, preţul acestor acţiuni cre!te

: *ând publicul este pesimist în privinţa viitorului unei firme, cererea pentru

acţiunile ei scade !i, prin urmare, preţul acestor acţiuni scade.

Intermediari financiari

"nstituţii financiare prin intermediul cărora cei care economisesc pot să asigure indirect

fonduri celor care vor să se împrumute.

C. Băncile

7ăncile sunt intermediari financiari a căror funcţie pricipală este să primească depozite de

la cei care vor să economisească !i să utilizeze aceste depozite pentru a acorda credite celor care

vor sa ia bani cu împrumut.

' a doua funcţie a băncilor este să u!ureze cumpărarea de bunuri !i servicii prin crearea

unor instrumente de plată ca echivalent al depozitelor constituite de deponenţi. 7ăncile

contribuie la crearea unui activ special pe care oamenii îl pot utiliza ca mediu de schimb.

 D. Fondurile mutuale

Fond mutual

' instituţie care vinde publicului titluri de valoare !i utilizează veniturile obţinute pentru

a cumpăra un portofoliu de acţiuni !i obligaţiuni.

eţinătorul de titluri emise de un fond mutual (acţionar acceptă riscurile !i profiturileasociate unui portofoliu.

: acă valoarea portofoliului cre!te, acţionarul înregistează un câ!tig: acă valoarea portofoliului scade, acţionarul înregistrează o pieredere.

Page 4: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 4/17

;ondurile mutuale permit indivizilorcare deţin sume mici de bani să diversifice mersul.

*u o sumă relativ mică de bani, un individ poate cumpăra titluri emise de un fond mutual !i

astfel devine, indirect, co:proprietar sau creditor al unui număr mare de firme semnificative.

eţinerea unui singur fel de titluri financiare (acţiunile unei firme sau obligaţiunile emise de

acela! operator economic implică, adesea, un mare risc, deoarece valorile lor sunt legate strict

de norocul unui singur emitent. Spre deosebire de această situaţie, deţinerea unui portofoliu de

titluri implică riscuri mai mici, deoarece relaţia cu un singur emitent de titluri este mai puţin

semnificativă.

;ondurile mutale permit accesul publicului larg, nespecializat în probleme financiare, la

e)pertiza calificată a managerilor financiari. -n mod normal, managementul profesional ar trebui

să crească randamentul pe care deponenţii la fondurile mutuale îl înregistrează pentru economiile

lor.

16.2 ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE ÎN CONTURILE NAŢIONALE*ontabilitatea se referă la modul în care se definesc !i se adună diferite variabile. Un

contabil ar trebui să ajute un individ sau o firmă să î!i adune veniturile !i cheltuielile.

*ontabilitatea naţională realizează acelea!i lucruri, dar la nivelul întregii economii.

*âteva identităţi importante

<= *> "> ?> @ unde <= %"7

  *= *onsum

  "= "nvestiţii

  ?= 3chiziţii guvernamentale

  @= )port net

3ceastă ecuaţie este o identitate deoarece, fiecare leu cheltuit, relevat de partea stângă a

ecuaţiei este relevant, de asemenea, în una dintre cele patru component ale părţii drepte aecuaţiei. 3ceastă ecuaţie se confirm întotdeauna datorită modului în care sunt definite !imăsurate variabilele care o alcătuiesc.

%entru o economie închisă (care nu interacţionează cu alte economii

@ = 5 A < = *> "> ?

Page 5: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 5/17

  <: *: ? = "

*um (<: *: ? este economisirea (SAS = "

Economisirea (economisirea naţională)

8enitul total din economie care rămâne după ce se acoperă consumul !i achziţiileguvernamentale.

 @otăm cu 2 volumul impozitelor !i ta)elor colectate de guvern de la gospodării, minusvolumul sumelor pe care guvernul le plăte!te gospodăriilor sub forma transferurilor (de e)emplu, prin intermediul sistemului de securitate socială.

conomisirea este#

  S = < 0 * 0 ?

  sau

S = (< : 2 0 * > (2 0 ?

  B B

  conomisirea privată conomisirea publică

Economisirea privată 8eniturile cu care rămân gospodăriile după plata impozitelor !i ta)elor !i după plata consumului. 

Economisirea publică 8eniturile cu care rămâne guvernul după ce acoperă cheltuielileguvernamentale.

Excedent bugetar Un e)ces de venituri peste cheltuielile guvernamentale.

eficit bugetar ' ineficienţă a veniturilor faţă de cheltuielile guvernamentale.

Sensul economisirii !i al investiţiei

in perspectiva conturilor naţionale, economisirea !i investiţia sunt termini diferiţi.

Exemplu# iferenţa dintre economisire !i investiţie.

Page 6: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 6/17

3drian câ!tigă mai mulţi bani decât cheltuie !i, cu venitul necheltuit, constituie undeposit la o bancă sau cumpără obligaţiuni de stat. -n acest caz, 3drian economise!te. in perspectivă macroeconomică, cum 3drian are un venit mai mare decât consumul, el contribuie laeconomisirea naţională.

acă 3drian ar fi împrumutat bani de la o bancă pentru a:!i construi o casă nouă, el ar ficontribuit la investiţia naţională. -n acela!i mod, dacă firma La Mama ar emite acţiuni pentru aconstrue noi restaurante, acţiunea ei se include în investiţia naţională. in perspectivămacroeconomică, investiţiile se referă la cumpărarea de capital nou (echipament, clădiri etc.

16.3 PIAŢA FONDURILORPiaţa fondurilor %iaţa pe care cei care doresc să economisească oferă fonduri !i pe

care cei care doresc să investească cer fonduri.

Oferta !i cererea de fonduri

-n spatele ofertei de fonduri stau cei care economisesc 0 indivizi care au un e)cedent devenituri peste cheltuieli ei vor sa economisească !i oferă împrumuturi.*ererea de fonduri vinedinspre gospodăriile !i firmele care doresc să ia bani cu împrumut pentru a investi. /ata dobânziieste preţul creditului.

;igura $C.$ %iaţa fondurilor 

Page 7: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 7/17

/ata dobânzii din economie se ajustează pentru a echilibra oferta !i cererea de fonduri.

'ferta de fonduri provine de la economisirea naţională (economisirea privată !i economisirea publică. *ererea de fonduri provine de la firmele !i de la gospodăriile care vor să se imprumutecu scopul de a investi. -n acest e)emplu, rata de echilibru a dobânzii este de DE, iar cantitatea defonduri oferite !i cerute este de &45 miliarde lei.

"mpozite !i economisire

/eamintiţi:vă două dintre principiile economiei#

: Standardul de viaţă dintr:o ţară depinde de abilitatea ei de a produce bunuri !iservicii

: "ndivizii raspund la stimulente.

3utorităţile fiscale reduc impozitul aplicat veniturilor din dobânzile la depozitele bancare. ' asemenea politică ar urmări stimularea economisirii, ăn condiţiile în carenivelul redusal investiţiilor este considerat un factor determinant pentru ritmul mic de cre!tere economic. Faimult, se anticipează o reducere a ritmului de cre!tere economică în viitor.

Page 8: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 8/17

3nalizarea impactului unei asemenea decizii de politică economic presupune parcurgereaa trei etape#

$. ecizia de politică economică va afecta curba cererii sau curba ofertei de fonduriG&. *um se va deplasa curba afectatăG

1. *ompararea noului echilibru cu echilibrul iniţial.Figura"#$% Efectul modificării legislaţiei fiscal asupra economisirii

$. ' politicăfiscal careîncurajează

economisirea afectează oferta de fonduri

&. *urba ofertei de fonduri se deplasează de la O1  la O

2

1. /ata de echilibru a dobânzii scade, iar investiţiile cresc. -n acest e)emplu, rata deechilibru a dobânzii scade de la CE la DE, iar volumul fondurilor economisite !i

investite cre!te de la &45 miliarde lei la &C5 miliarde lei.

Impo&ite !i investiţii

Rata reală a

2. ... iar acest

lucru duce la

scăderea ratei

de echilibru a

dobânzii

1. O politică fscalăavorabilă

economisirii

determină

creşterea oertei

de onduri...

6 %

%

2!".""" 26".""" #onduri $miliarde

&erere

Page 9: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 9/17

%resupunem că autorităţile fiscal reduc impozitele pe profit, în cazul firmelor care î!i e)tindactivitatea. ' asemenea politică ar urmări stimularea investiţiilor.

Figura "#$' Efectele cre!terii cererii de fonduri

"$ acă politica fiscală este favorabilă investiţiilor, este afectată cererea de fonduri&. *urba cererii de fonduri se deplasează spre dreapta (cererea cre!te

1. /ata de echilibru a dobânzii cre!te, iar un nivel mai înalt al ratei dobânzii încurajeazăeconomisirea. -n acest e)emplu, atunci când curba cererii de fonduri se deplasează de la

C 1   la C 

2 , rata de echilibru a dobânzii cre!te de la CE la HE, iar cantitatea de

echilibru a fondurilor economisite !i investite cre!te de la &45 mld. la &44 mld lei.

Page 10: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 10/17

eficitul bugetar

fectele deficitului bugetar pot fi analizate parcurgând cele trei etape utilizate în analiza pieţei fondurilor.

Figura "#$ Efectele deficitului bugetar

*ând guvernul cheltuie mai mult decât încasează din ta)e !i impozite, deficitul bugetar rezultat diminuează economisirea naţională. 'ferta de fonduri scade !i nivelul de echilibru alratei dobânzii cre!te. 3tunci când guvernul se împrumută pentru a:!i finanţa deficitul bugetar 

sunt eliminate de pe piaţa fondurilor firmele !i gospodăriile care doresc să se împrumute pentru

a:!i finanţa investiţiile. -n acest e)emplu, atunci când oferta de fonduri se deplaseaza de la O1

la O2 , rata de echilibru a dobânzii cre!te de la CE la HE, iar cantitatea de echilibru a

fondurilor economisite !i investite scade de la &45.555 miliarde lei la &55.555 miliarde lei.

Page 11: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 11/17

RATA NATURALĂ A ŞOMAJULUI

17.1 IDENTIFICAREA ŞOMAJULUI-n fiecare luna, "nstitutul @aţional de Statistică ("@S publică date privind situaţia

!omajului !i alte aspecte ale pieţii muncii, precum durata !omajului, categoriile de polulaţieafectate de !omaj etc. "@S plasează fiecare adult în una dintre urmatoarele trei categorii de populaţie# angajaţi, !omeri sau neinclus în forţa de muncă.

Forţa de muncă  @umarul total al lucrărilor, atât al celor angajaţi, cât si a celor neangajaţi.

;orţa de muncă = numarul angajaţilor > numarul !omerilor 

um se masoară !oma*ul

/ata !omajului + Numarulde neangajaţi

 Forţademuncă  I $55

"@S determină rata !omajului atât pentru întreaga populaţie, cât !i pentru categorii mai restrânsede populaţie 0 tinerei, femei, bărbaţi.

,ata de participare a forţei de muncă %rocentajul populaţiei adulte care face parte dinforţa de muncă.

/ata de participare = Forţade muncă

 Populaţiaadultă  I $55

3cest indicator arată în e)presie procentuală partea din populaţie care a ales să participe pe piaţamuncii.

Exemplu- /ata !omajului !i rata de participare

%opulaţia angajată = C.DD&.5CH persoane

Jomeri = 144.D14 persoane

;orţa de muncă = C.DD&.5CH > 144.D1C = C.KLK.451 persoane

%opulaţia adultă = $C.$KC.451 persoane

Page 12: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 12/17

/ata de participare = (C.KLK.4516$C.$KC.451 I $55 = D&E

3dică, pentru anul la care se referă datele din e)emplu, D&E din populaţia adultă participă pe piaţa muncii !i 4,&1E din aceasta nu va avea un loc de muncă.

Figura ".$" ,ata !oma*ului /n ,om0nia ("11"2%333)

Ani

,ata naturală a !oma*ului /ata normală a !omajului, în jurul căreia fluctuează rata !omajului.(/ata !omajului care e)istă atunci când nu are loc o cre!tere ainflaţiei

4oma* ciclic eviaţia !omajului faţă de rata naturală.

Este !oma*ul măsurat corect5

/ata !omajului nu este un indicator perfect pentru măsurarea fracţiunii din populaţie carenu î!i găse!te un loc de muncă. %e de o pare, este simplu să se facă distincţia dintre un individcare are un loc de muncă !i un individ care nu lucrează. %e de altă parte, este mai greu să se facădistincţia dintre un !omer !i un individ care nu face parte din forţa de muncă.

"ntrarea !i ie!irea din forţa de muncă sunt mi!cări frecvente 0 de e)emplu, lucrători tinericare caută pentru prima dată un loc de muncă sau lucrători mai vârstnici care au ie!it din forţa demuncă !i acum caută un loc de muncă.

atorită acestor mi!cări, indicatorii !omajului sunt greu de interpretat.

: Unii indivizi, care în statistici apar ca fiind !omeri pot, în realitate, să nu depunăeforturi pentru a găsi un loc de muncă

%

Page 13: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 13/17

: Unii indivizi care apar ca fiind în afara forţei de muncă, ar putea dori să lucreze,dar nu mai caută un loc de muncă (lucrători descurajaţi.

6ucrători descura*aţi "ndivizi care ar dori să lucreze, dar au renunţat să mai caute un locde muncă.

urata !oma*ului

Exemplu- *ele mai bune perioade de !omaj sunt pe termen scurt !i cele mai multe situaţii de!omaj sunt pe termen lung.

%resupunem că 3ndrei trebuie să pregătească o lucrare privind !omajul în ora!ul 8aslui. -n acestscop, 3ndrei se deplasează la 8aslui în fiecare săptămână, timp de un an, pentru a culege date dela faţa locului. -n fiecare săptămână el întâlne!te la Oficiul Forţelor de Muncă din 8aslui patru

 personae care caută un loc de muncă. 2rei dintre aceste persoane sunt aceleasi tot timpul anului,în timp ce a patra persoană se schimbă de la săptămână la săptămână. %e baza acestor observaţii,3ndrei poate formula două ipoteze#

$. +a 8aslui e)istă un !omaj pe termen scurt.

emostraţie#2otal !omeri = 44, dintre care 4& sunt !omeri timp de o săptămână !i trei sunt !omeri totanul.3stfel, 4464&, adică L4E dintre perioadele de !omaj se încheie într:o săptămână. 3ltfelspus, cele mai multe perioade de !omaj sunt pe termen scurt.

&. +a 8aslui e)istă un !omaj pe termen lung.

emonstraţie#

Se consideră volumul total de !omaj#

Săptămâni de !omaj

1 !omeri pentru un an $4C

4& !omeri timp de o săptămână 4&

2otal săptămâni de !omaj &5H

3stfel, $4C6&5H, adică K4E din !omaj, este atribuibil indivizilor care sunt !omeri tot anul. 3ltfelspus, cele mai multe situaţii de !omaj observate sunt pe sunt pe termen lung.

Page 14: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 14/17

e ce există !oma*5

4oma* fricţional Jomaj datorat faptului că lucrătorii au nevoie de timp pentru a găsilocurile de muncă potrivit calificării !i dorinţelor lor.

Somajul fricţional e)plică, adesea, perioadele scurte de !omaj.4oma* structural Jomaj datorat faptului că numărul locurilor de muncă disponibile pe

anumite pieţe ale muncii este mai mic decât numărul lucrătorilor care ar dori să le ocupe.

Jomajul structural e)plică, adesea, perioadele mai lungi de !omaj.

17.2 LEGISLAŢIA SALARIULUI MINIM

acă salariul este menţinut peste nivelul de echilibru, indiferent de cauză,rezultatul este !omajul.

Figura ".$% 4oma*ul determinat de stabilirea salariului peste nivelul de

ec7ilibru

Page 15: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 15/17

%e această piaţă a muncii, salariul la care se echilibrează cererea de muncă !i oferta demuncă este salariul de echilibru. +a acest salariu, cantitatea cerută de muncă este egală cu

cantitatea oferită de muncă (   L E . acă salariul este forţat să rămână peste nivelul de echilibru

 0 situaţie posibilă în condiţiile e)istenţei unei legi a salariului minim 0 cantitatea de muncă

oferită cre!te la  LO , iar cantitatea cerută de muncă scade la  LC  . )cesul de forţă de muncă

rezultat (   LO  :  LC  reprezintă !omaj.

$K.1 S"@"*32 J" @?'*"/" *'+*2"8

Sindicat ' asociaţie de lucrători, care negociază cu angajatorii salariile !i condiţiile demuncă.

8egocieri %rocesul prin care sindicatele !i firmele stabilesc termenii de angajare.

olective

Figura ".$' ompromisul /ntre salarii mari !i locuri de muncă

Page 16: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 16/17

-n industriile în care angajatorii sunt primitori de preţ, sindicatele pot alege mai multe căide abordare a compromisului între mărimea salariului !i numărul locurilor de muncă. acăobiectivul sindicatelor este să ma)imizeze ocuparea, el nu va negocia un salariu mai mare decâtsalariul de echilibru. acă în punctul de echilibru concurenţial cererea de muncă este inelastică,venitul total al membrilor sindicatului poate fi crescut prin mărirea salariului până în punctul încare curba cererii are elasticitate unitară. acă sindicatele iau în considerare costul deoportunitate al lucrătorilor, ele ar putea dori să ridice salariul până la nivelul care ma)imizeazărenta lucrătorilor.

9revă   /etragerea, organizată de sindicat, a lucrătorilor dintr:o firmă.

17. TEORIA SALARIILOR DE EFICIENŢĂSalarii de eficienţă Salarii mai mari decât nivelul de echilibru, plătite de firme, pentru

a cre!te productivitatea lucratorilor.

Sănătatea lucrătorului

Page 17: cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

7/25/2019 cap 16 -cap 17 ECONOMISIRE.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cap-16-cap-17-economisiredocx 17/17

+ucrătorii mai bine plătiţi au acces la o hrană mai bună !i, astfel, sănătatea lor le permitesă fie mai productivi.

Fluctuaţia lucrătorilor

+ucrătorii î!i schimbă locurile de muncă din diferite motive. ;recvenţa cu care lucrătoriirenunţă la o slujbă depinde de un întreg set de stimulente, care include !i avantajele rămânerii laun loc de muncă sau plecării spre un alt loc de muncă. *u cât salariile plătite de o firmă sunt maimari, cu atât mai mică este probabilitatea ca lucrătorii să plece spre alte firme.

Efortul lucrătorului

-n multe firme, angajaţii pot decide ei în!i!i în ceea ce prive!te efortul depus la locul demuncă. 3desea, firmele monitorizează eforturile lucrătorilor angajaţi !i cei care sunt surprin!i cănu î!i îndeplinesc obligaţiile în mod onest sunt concediaţi. @u toţi chiulangii sunt descoperiţiimediat, deoarece însă!i monitorizarea este imperfectă !i costisitoare. 3desea, angajaţii sunt

stimulaţi prin salarii mai mari să depună eforturi în mod onest.

alitatea lucrătorilor

3tunci când o firmă angajează noi lucrători, nu poate cunoa!te perfect calitatea celor carese prezintă la angajare. %lătind salarii mai mari, firmele atrag un număr mai mare de lucrătoricalificaţi la selecţia pentru ocuparea locurilor de muncă.