Brutalismul:

-derivat din modernism, intre anii 1950, 1960 și 1970. -Stilul brutalist a fost în mare parte inspirat de operele arhitectului elvețian Le Corbusier, și în particular de către clădirea Unité d'Habitation din Marseille, respectiv de operele lui Ludwig Mies van der Rohe, importantă figură în mișcarea Bauhaus. -Termenul „brutalism” a originat din expresia franceză béton brut adică "beton brut", adică beton nefinisat. Clădirile brutaliste sunt de obicei realizate în forme ce sunt șocant de geometrice, repetitive, amintind de blocuri de beton armat nefinisat, relevând adeseori textura lemnului folosit la realizarea cofrajelor turnării betonului brut. -Brutalismul a fost adeosori asociat cu o ideologie socială utopică, care era susținută de designerii săi, în special de către cuplul de arhitecți Peter și Alison Smithson la apogeul mișcării. Decăderea și crescânda nepopularitate a stilului și a ideologiei brutaliste în anii 1960 - 1970 s-a datorat în parte tendinței firești de descreștere a interesului față de urbanismul social (în special în Marea Britanie, dar și în Germania și Franța), precum și de atracția generată de alte soluții urbane, mai atrăgătoare arhitectural, estetic, stilistic și funcțional. -Brutalismul este asemănător, până la un anumit punct, atât cu modernismul cât și cu stilul internațional din arhitectură. Nu întâmplător, acesta este unul din motivele esențiale ale confuziei dintre aceste stiluri arhitecturale. Toate aceste stiluri utilizează masiv repetiția și regularitatea ca procedee standard, dar brutalismul se detașează prin folosirea obsesivă a repetiției și prin încorporarea unor neregularități care se vor a fi șocante. -O altă temă comună a designului în brutalism este expunerea vizibilă, în exterior, deseori ostentativă, a funcțiilor clădirii, variind între relevarea structurii și serviciilor pînă la folosirea concretă a sa de către oameni. Altfel spus, stilul brutalist este o „sărbătoare a betonului”. -Diferiți critici ai stilului argumentează că natura stilului brutalist fac clădirile respective distante, reci, neprietenoase și necomunicative, în loc de a „citi” totul în maniera intenționată de realizatori, integrant, eficient și protectiv. De exemplu, intrarea unui structuri brutaliste este astfel designată încît nu este evidentă pentru nici un privitor, trecător sau vizitator. -Brutalismul este adeseori criticat privindu-l rupt din context, fără nici o legătură cu implicațiile sociale, istorice și arhitecturale ale mediului în care a fost folosit și motivele pentru care a fost folosit, pledînd incorect desigur, pentru o aparență a sa stranie, deplasată și străină locului. -Brutalismul a primit un impuls semnificativ în Marea Britanie, după cel de-al doilea război mondial, într-o Anglie aflată într-o depresie economică datorată ravagiilor provocate de război, care căuta cu „disperare” soluții implicînd metode de designare și construire ieftină de locuințe, magazine și clădiri guvernamentale. Fiind combinat cu intențiile progresiste din spatele „străzilor care duc la cer”, expresie generată de clădirea Unité d'Habitation a lui Le Corbusier (vezi prima imagine), brutalismul a fost promovat ca o mișcare arhitecturală, dar și socială pozitivă, o soluție la probleme urbane și sociale ale mijlocului secolului 20. -Constructia masiva de locuinte impusa de programul britanic de ajutor special dupa al 2-lea razboi mondial a adoptat rapid modernismul, insalipsa materialelor si saracia cunostintelor faceau ca din curentul arhitectonic sa ramana doar numele. Inspirati de neverosimilacombintatie dintre analizele de pionerat privitoare la arhitectura renasterii, ale germanului Rudolph Wittkower, si aparenta rigurozitatea noilor lucrari semnate de Le Corbusier Mies Van der Rohe, tinerii arhitecti britanici au cautat o baza mai credibila, din punct de vedere intelectual pentru proiectele lor. Au si gasit-o, grefind o aplicare extrema a vechii doctrine privitoare la onestitatea materialelor folosite,pe formele pe care Mies le proiectase pentru campusul Institutului deTehnologie din Illinois ( 1939-1956 ). Proiectul pentru Hunstanton School, Norfolk, semnat de sotii Smithson, expune deliberat, cu o extraordinara limpezime, structura, materialele si scopurile carora spatiile le sunt destinate. -Cronicarul acestui curent, Reyner Banham, a afirmat ca brutalismul este mai degraba etic decit estetic, cautind in mod constient sa creeze o arhitectura care sa iasa din tiparele traditiei si canoanele gusturilor,generind efecte prin intermediul materialelor si a formelor neprelucrate, presupuse a deriva din functie. Dupa ce Le Corbusier a folosit betonul brut, fie numai si prelucrarea acestuia impotriva intemperiilor, ca sa nu mai vorbim de orice fel de acoperire, era considerata “ imorala “, incarcind de emotie polemicile. E greu de ignorat efectul estetic pe care sotii Smithson l-au obtinut prin asezarea ferestrelor la Sugden House, ori elegantul The economist complex, insa arhitectii ar fi obiectat, sustinind ca astfel de efecte, precum si detaliul elegant, erau date de fapt, de pozitionarea logica a elementelor si obiectelor obisnuite, si nu de vreo intentie estetica.