Autotehnica 01_2009

3Autotehnica - ianuarie 2009

EDITORIAL

Începem un an nou, care sper`m, ca de obicei, s` fie m`car lafel de prost ca precedentul. Încerc`m s` ne am`gim cu gândulc` va fi mai bine, ne facem planuri pe care oricum nu le punemîn aplicare [i a[tept`m ca “cei de sus” s` ne conduc` m`car lafel de imbecil ca cei dinaintea lor.Cam asta sper`m. Dar dup` ce ne trezim din visare [i privim înjur ce vedem? {tiu c` cele de mai jos vor p`rea multora oglum` stupid` scoas` din mintea unui scelerat, totu[i în ciudaaparen]elor, este realitatea începutului de an 2009.Un individ b`nuit a fi implicat în vânzarea flotei, care trateaz`femeile cu apelativele “p`s`ric`” sau “]iganc` împu]it`”, carest` la [pri] pân` diminea]a apoi se urc` la volan, carefolose[te palatul regal de la Sinaia ca loc de chiolhanurideghizate în “[edin]e”, care…care… M` rog. Acest individ estePre[edintele ]`rii!Un individ care s-a f`cut remarcat prin faptul c` a c`zut în capde la 2 metri într-o emisiune TV, care aprob` c` un papagal totce îi spune st`pânul, care este bun prieten cu ni[te indivizicare au afaceri cel pu]in dubioase prin zona Ardeal… M` rog,acest individ este Prim Ministrul ]`rii!Un alt individ, p`trat de bani [i importator Ferrari este MinistrulS`n`t`]ii!O jun`, fost` Miss România este Pre[edinta CamereiDeputa]ilor!O blond` planturoas`, care confund` republica cu monarhia,care a proclamat o bun` parte din str`zile Bucure[tiului dome-niu personal [i ne taxeaz` pe to]i cei care îndr`znim s` oprimma[inile acolo [i care de]ine câteva hoteluri este…MinistrulTurismului.Un tip rumen în obraji, fost primar al Bucure[tiului [i care s-af`cut remarcat prin distrugerea str`zilor [i înlocuirea perpetuà bordurilor din ora[ cu altele al c`ror furnizor tot el era este …Ministrul Economiei.În parlament, 2 partide desprinse din acela[i partid neocomu-nist postdecembrist FSN [i care timp de 12 ani s-au acuzat cuo frenezie demn` de o cauz` mai bun`, de corup]ie [i “prote-jare a grupurilor de interese” au decis c` sunt pe acceasilungime de und` [i î[i jur` iubire ve[nic`…Asta e ]ara în care trìm.Ce se întâmpl` între timp? B`ncile nu mai dau credite, firmele

încep rând pe rând s` intre în incapacit`]i de plat`, euro [idolarul se duc la vale lovind direct în buzunarele românilorobliga]i s` cumpere produse din import în lipsa celor autoh -tone, dobânzile la credite cresc astfel încât cei care au luatcredite s` simt` ce înseamn` s` pl`te[ti “cu vârf [i îndesat”,[omajul cre[te, ru[ii închid conduct` cu gaze, pia]a imobiliarèste blocat` astfel încât tinerii nu mai pot visa la o cas`…În concluzie TR~IM BINE!Stau [i m` gândesc uneori dac` “ale[ii no[tri” ar fi fost simplicet`]eni [i ar fi fost nevoi]i s` trìasc` într-o ]ar` condus` deunii “ca ei” - s-ar fi sim]it bine?

S-or sim]i bine cei care au votat PD-L din ur` fa]` de PSD [iPSD din ur` fa]` de PD-L v`zând cum cele 2 partide î[i daumâna pentru nobila cauz` a “umfl`rii ma]ului”? Mereu sus]inc` cei dinainte furau cu mai mult bun sim].În toate sistemele s-a furat, dar parc` din ce în ce mai pe fa]`[i f`r` jen`. Pe vremea lui Petre Roman se fur` mai cu spor decât pe vre-mea lui Regretatu', pe vremea lui Stolojan mai cu spor decâtpe vremea lui Roman, pe vremea lui Vodcaroiu mai cu spordecât pe vremea lui “Stolo”, pe vremea guvernelor CDR mai cuspor decât pe vremea lui “Vac`” [i tot a[a. Dar nesim]ire caacum nu credeam c` mai pot vedea. Mi-e groaz` dup` ceacest guvern va pleca…cei care vor veni ce vor face?Credeam c` dup` intrarea în UE cei care ne conduc vor fi mairesponsabili. M-am în[elat. [i la fel ca mine au crezut mul]i. Cene facem acum?Nu [tiu de ce dar am senza]ia c` acel “ S` trì]i bine !” se vatransforma la sfâr[itul anului în “Înc` mai trì]i ???”Pân` atunci…un an nou fericit [i…s` mai auzim [i de bine!

Ne ducem dracu'. Uraaaaa !!!

În parlament, 2 partide desprinse din acela[i partidneocomunist postdecembrist FSN [i care timp de 12ani s-au acuzat cu o frenezie demn` de o cauz` mai

bun`, de corup]ie [i “protejare a grupurilor deinterese” au decis c` sunt pe acceasi lungime de

und` [i î[i jur` iubire ve[nic`…Asta e ]ara în care trìm.

Motto: “Politicienii sunt ca porumbeii. Când sunt jos î]i m`nânc` din palm`, când sunt sus se cac` în capul tù”

4 Autotehnica - ianuarie 2009

Pag. 3 Editorial

Pag. 4-5 Cuprins

Pag. 6,8 Actualitatea

SERVICEPag. 10 Osciloscopul (III)

Pag. 16 Mercedes Benz – Primul producător ce vabeneficia de sistemul Common Rail cu Ac]ionareDirectă

Pag. 22 Diagnoza inteligentă cu GutmannMesstechnik – Analizorul de gaze mega compaaGM3Pag. 24 Înlocuirea becurilor (xenon) Audi A6

Pag. 30 Lagăre compacte de roată de la FAG

Pag. 34 Autozum Salzburg

Lag`rul dezvoltat, destinat pie]ei de piese deschimb, este corespunz`tor pentru mai multde 700 de modele Volvo autoutilitare.Montarea piesei care înlocuie[te rulmentul curole conice, este mult mai simpl` [i în timpulciclului de via]` nu trebuie între]inut`. Setul de lag`r compact con]ine doi rulmen]i curole conice închise [i un inel care îi strânge.Unic, în cazul autoutilitarelor Volvo, 700 demodele diferite pot fi reparate cu trei seturi delag`re compacte [i 20 de butuci. Acesta îiajut` [i pe comercian]i, pentru c` nu trebuies` adune stocuri imense din diferite piese deschimb.

Dup` ce v-am tot „amenin]at” cu inovatorulsistem de injec]ie diesel al celor de la Delphi,[i am scris destul de multe articole despre el,iat` ca a venit timpul ca acesta s` intre în pro-duc]ia de serie. Motorul OM 651 al celor de laMercedes Benz va fi primul ce va beneficia deacest sistem.Delphi introduce un nou sistem de injec]iediesel cu ac]ionare direct`. Acesta va fi montatîn premier` pe noile modele C Klasse. Datorit`acestui sistem performan]ele modelului C250CDI vor cre[te, în timp ce consumul de com-bustibil va sc`dea.

10

16

30

În aceast` serie am discutat pân` acumdespre ce [i cum citeste un osciloscop, avan-tajele folosirii acestuia în defavoarea unui volt-metru digital pentru unele proceduri de diag-noz`, [i cum s` ajusta]i scara timpului [ifunc]ia de pornire “trigger”. Acum, vom vedeacum s` citim [i s` interpret`m acestem`sur`tori.

CUPRINS


Pag. 36 Diagnosticarea generală AUDACONPag. 41 Senzorii sistemului de frânare

CAROSERIIPag. 44 Caroseria unui VW Passat CC

Pag. 48 PARBRIZUL - Accesoriu sau element-cheie?Partea a treia - Geamurile auto: tipuri,coduri

Pag. 54 Fibra de sticlă IIPag. 60 StatisticiPag. 64 Apati]ii editorialePag. 66 Lista autoturismelor “EURO 3” care pot fiomologate în vederea înmatriculării în România

Programul expozitiilor tehnice în 2009a fost deschis de către AutoZumSalzburg în perioada 14-17 ianuarie,expozi]ie organizată o data la doi ani.Cei 313 expozan]i au avut la dispozi]ieun spa]iu de 24,873m2 împăr]it în 15pavilioane. Adesea, clientul solicit` geamul dorit doar

specificând pozi]ia în caroserie: parbriz,lunet`, geam lateral (culisant, triunghifata/spate) etc.Tehnologic vorbind, este important caTehnicianul Autoglass s` cunoasc` structurageamului afectat, pentru a intui modul deabordare al lucr`rii de înlocuire; aceast` struc-tur` poate fi: geam duplex (laminat), geamsecurit (durificat) [i stiplex (sticl` organic`).

34

48

3M: Pag. 46-47;4cars: Pag. 33;Audacon: Pag. 37;AutoComplex: Pag. 31;Autonet: Cop. 4, Pag. 22-23;Cargo Magazin: Pag. 33;Ciclop: Pag. 39;Forte: Pag. 27;IHR: Pag. 19, 27;Kvaio Solutions: InserturiLubexpert: Pag. 7;Mercom: Pag. 31;Meteor: Pag. 28-29;Novatech: Pag. 9, 21;Unior-Tepid: Pag. 11, 19;

PARTENERI

Misiunea companiei Autodata : Cel mai inovativ, respectat şiexact furnizor de informa]ii tehnice din industria automotive.Printre subiectele tratate de Autodata se numără:Date Tehnice, VIN (Vehicule Identification Number), AjustăriService, Lubrifian]i, Sistemul de Aprindere, Sistemul deAlimentare (Injec]ie), Cupluri de Strângere, Frâne pe Disc şiTambur, Timpi de Reparare, Geometria Ro]ilor, Distribu]ia,Dimensiunea Pneurilor şi Presiune, Ilustra]ii Service, Intervalede Service, Programarea Cheilor, DTC (Diagnostic TroubleCodes), Sisteme de Management ale Motoarelor,Airbag/SRS, Aerul Condi]ionat, ABS, LocalizareaComponentelor Electrice şi Scheme Electrice.Începând cu 2008, cel mai nou software Autodata, AutodataTruck Info, soft specializat pentru diagnosticarea şi reparareacamioanelor este disponibil şi în România prin X-Meditor.

CUPRINS

6

ACTUALITATEA

Autotehnica - ianuarie 2009

Audi lucrează la cinci modele ecologiceAudi de]ine deja o serie de modele carepoart` titulatura “e”, pentru a subliniafaptul c` acesta au cel mai redus con-sum de carburant din gam`. În bazaexperien]ei dobândite în urmadezvolt`rii acestor modele, construc-torul din Ingolstadt preg`te[te o gam`de modele ecologice, cu denumiri de laE1 la E5. În noua gam` ecologic` vor fi cuprinseatât automobile de clas` compact`, dedimensiuni mici, cât [i automobile deperforman]`, dar care au emisii redusede noxe. Spre deosebire de modelelecu titulatura “e”, modelele E1,E2,E3,E4[i E5 vor avea propriile lor platforme,nefiind bazate pe modelele existente.Potrivit publica]iei britanice CAR, primulvehicul din noua gam` E a primit und`verde pentru dezvoltare. Acesta este E1[i va fi bazat pe noua platform` NSF agrupului Volkswagen, aceea[i arhitec-tur` cu versiunea de produc]ie a con-ceptului up!, dar va avea o caroseriediferit`. Gama de motoriz`ri includeatât motoare pe benzin` cât [i propul-soare diesel, iar un motor electric ali-mentat de baterii va fi de luat în calculde inginerii Audi.Dac` modelul E1 va avea succes, aces-ta va fi urmat de Audi E2. Modelul E2este versiunea Audi a conceptuluiVolkswagen BlueSport, prezentat laSalonul Auto de la Detroit. Acesta va fiun roadster cu motorul amplasat cen-tral, creat pentru a rivaliza modele pre-cum Lotus Elise [i Porsche Boxter.Audi E3 va fi un model similar cu AudiA2, dar care va fi adaptat platformeiNSF [i va fi construit cu materiale câtmai u[oare pentru a avea un consumde carburant cât mai redus. Modelul E4va fi o versiune imbunatatia a concep-tului Audi Roadjet, prezentat în anul2006 la Salonul Auto de la Detroit.Acest model este echivalentul maimare al lui E3, [i ar putea avea [i untren de rulare hibrid.Audi E5 va fi un automobil sport eco-logic, bazat pe platform` A1 sau peplatforma R. Acest model va fi lansatabia în anul 2014, ceea ce face dificilènun]area modelelor pe care va fibazat, precum [i tehnologia pe care ova folosi, deoarece acestea nu au fostlansate înc`.

Sursa: MotorAutothority

Acord Fiat – Chrysler

Chrysler [i Fiat au semnatun acord preliminar pen-tru o alian]` strategic` ce-i va permite constructoru-lui auto italian sàchizi]ioneze 35% dincapitalul Chrysler, iaracestuia îi va damijloacele tehnice de aproduce vehicule maipu]in poluante. “Fiat, Chrysler [i CerberusCapital Management(care de]ine 80,1% dincapitalul Chrysler) anun]àst`zi c` au semnat unacord preliminar ne-anga-jant pentru încheierea

unei alian]e strategiceglobale”, se spune într-uncomunicat difuzat de Fiat. În schimbul accesului latenologia italian`, pentruca firma Chrysler s` poat`produce vehicule mici [imedii, “Fiat urmeaz` s`primeasc` o parte ini]ial`de 35% din Chrysler”,continu` comunicatul.Ceea ce înseamn` c` nueste exclus ca Fiat s`-[im`reasc` participa]ia lacapitalul Chrysler peviitor, comenteaz` France24 (20 ianuarie). Dar “alian]a nu prevede

ca Fiat s` fac` o investi]ieîn numerar sau s` seangajeze s` finan]ezeChrysler pe viitor”.Compania american` aprimit o finan]are deurgen]` din partea statu-lui federal american de 4miliarde de dolari,adaug` comunicatul. Acest parteneriat este “unelement cheie” al planuluide relansare al Chrysler,care îi d` “acces la com-ponente, motoare [i plat-forme competitive [i cuun consum mic deenergie care vor fi pro-duse în uzinele Chrysler”,precizeaz` comunicatulFiat. Aceast` alian]` va per-mite celor dou` companiis` ob]in` “avantaje dinre]elele lor de distribu]ierespective” [i s` facèconomii în ce prive[tecosturile, se spune încomunicat, f`r` s` se deaîns` cifre.

Sursa: Fiat

Toyota va scoate în 2015 unvehicul pe baz` de hidrogen

Toyota a anun]at oficial, în cadrulSalonului Auto de la Detroit, c` va dez-volta un model de serie al c`rui com-bustibil va fi hidrogenul. Lansarea aces-tui model va avea loc în 2015.Primele proiecte în acest sens audemarat recent, Totoya testând asiduu oversiune pe hidrogen a lui Highlander,Vicepre[edintele executiv al companieijaponeze, Masatami Takimito, afirm` c`cea mai mare problem` este reprezen-tat` deocamdat` de lipsa punctelor derealimentare.Toyota nu este primul constructor careaccept` aceast` provocare, BMW

anun]ând deja de ceva timp versiuneaHydrogen 7 a Seriei 7. Honda, princi-palul rival de pia]` al celor de la Toyota,vor începe s` produc` în serie acest anmodelul FCX Clarity, a c`rui alimentarese face de asemenea cu hidrogen.

8

ACTUALITATEA


Volt în Spania [i Marea Britanie?Situa]ia critic ̀în care se afl̀ îi determin`pe cei de la General Motors s ̀g`seasc`noi solu]ii pentru ie[irea din impas.Americanii î[i pun toate speran]ele în noulhibrid Chevrolet Volt, model în dezvoltareac`ruia au investit zeci de milioane dedolari. Gigantul din Detroit a încheiat de curândun acord cu spaniolii de la Iberdola, careprevede realizarea unui studiu de fezabili-tate ce ar putea sta la baza unei viitoarere]ele de alimentare cu energie electric`pentru noul Volt. Studiul va analizatehnologia necesar ̀dezvolt`rii unei infra-structuri de realimentare [i a unei strategiide marketing eficace pentru vehicule elec-trice cum este Volt. Cercet`rile se vor desf`[ura în Spania [iMarea Britanie [i vor analiza posibilitateainstal̀ rii unor prize de realimentare încasele oamenilor, în birouri [i în parc`ripublice sau private. Iberdola [i GM au declarat c ̀în condi]iileîn care studiul de fezabilitate va avea rezul-tate pozitive, acordul va fi extins, ambelep`r]i urmând s ̀încerce stabilirea unoracorduri cu organele de conducerena]ionale, regionale [i locale pentru imple-mentarea unei re]ele de realimentare elec-tric`. În acest moment, Iberdola este cel maimare operator de energie electric ̀recupe -rabil̀ pentru utilit`]ile din întreaga lume.Aceast ̀pozi]ie îi d ̀posibilitatea s ̀nego-cieze un viitor joint-venture cu grupul ame -rican aflat la ananghie.Sursa: AutoMarket

Coreenii atac ̀gama verdeSalonul Auto de la Los Angeles, care [i-adeschis por]ile pentru pres ̀acum dou`zile, i-a dat ocazia constructorului coreeanHyundai de a-[i etala ultim ̀g`selni] ̀înmaterie de marketing "verde". Este vorbade programul Blue Drive, prin care con-structorul coreean î[i va dezvolta o gam`ecologic`.Primul exponent al acesteia va fi HyundaiSonata Hybrid, care va ap`rea în 2010.Versiunea verde a lui Sonata va beneficiade un motor clasic [i de unul electric, pebaz ̀de litiu-ion, ultimul urmând s ̀fiemontat ulterior [i pe celelalte modeleincluse în program. Printre celelalte modi -fic`ri care vor fi incluse în dotarea mo -delelor din gama Blue Drive se vor num`rasistemul Start`Stop [i un sistem deregenerare a energiei utilizate la frânare. Urm`torul pas în dezvoltarea noii linii eco-logice Hyundai va fi lansarea, în 2012, aversiunilor hibride plug-in (incarcabile lapriz`) [i a variantelor pe baz ̀de celule decombustibil. Principalul reprezentant alacestui nou val va fi, cel mai probabil,derivatul de serie al conceptului TucsonFCEV.

Cum pot fi prevenite acci-dentele grave? Cum pot fi[oferii ajuta]i de tehnolo-gie? Cercet`torii de laBosch lucreaz` intens laaceste subiecte.Un fapt important este: cucât este observat maidevreme un pericol, cu atâtmai multe posibilit`]i are[oferul de a reac]iona. Oalt` concluzie a fost cămul]i [oferi nu sunt în stares` fac` "toate lucrurilecare trebuie" în momentul[ocului. De exemplu nufrâneaz` destul de rapid,reducând astfel distan]adisponibil` pentru frânare.Solu]ia de la Bosch pentruastfel de situa]ii este PSS -Sistemul de anticipare apericolelor. Tehnologiainteligent` avertizeaz` dintimp [oferul, îl ajut` [iintervine în caz de urgen]`pentru a reduceconsecin]ele unui accident.Vedere de ansambluasupra PSSUn sistem radar foarteevoluat monitorizeaz` constant zona din fa]a

vehiculului. Programul PSSanalizeaz` informa]iavenit` de la "ochiul elec-tronic" [i poate recunoa[teo situa]ie periculoas` înstadiu incipient.De îndat` ce un accidenteste probabil, suntdeclan[ate m`surile de si -guran]`, în trei etape - mairepede decât poatereac]iona orice [ofer.1. Prima etap` a PSS(PBA) preg`te[te vehicululpentru oprirea de urgen]`reducând la minim distan]anecesar` frân`rii.2. Dac` [oferul nudetecteaz` pericolul [i nureac]ioneaz`, tehnologia îlavertizeaz` de pericol cu ofrână de scurt` durat`[i/sau semnaleacustice/vizuale [i/sau unmic [oc prin intermediulcenturii de siguran]`.Aceast` func]ie se

declan[eaz` în cea de-adoua etap` (PCW).3. În a treia etap` sistemulac]ioneaz` independentfrâna de urgen]` înainteaunui accident inevitabil,dac` [oferul nureac]ioneaz` la timp (PEB).Viitorul este deja aici Poate sună a science fiction pentru unii oameni,dar "îngerul p`zitor" elec-tronic PSS va îmbun`t`]i încurând siguran]a pe str`zileEuropei prin dotareaaotovehicolelor cuPredictive Brake Assist(PBA) [i Predictive CollisionWarning (PCW).Sursa: BoschGM [i spaniolii de laIberdola vor analiza posibi -litatea implement`rii unuisistem de realimentarepentru Volt în Spania [iMarea Britanie.

Celebrul motor diesel de 2.4 litri, reg`sit pe majoritatea modelelor Volvo, adevenit mai puternic [i mai economic.

De[i situa]ia sa este incert` sub patronajulFord, Volvo încearc` s` se concentrezeasupra propriei game de propulsoare [iasupra respect`rii cerin]elor UniuniiEuropene. Drept urmare, inginerii suedezi[i-au îndreptat aten]ia asupra motoruluidiesel cu cinci cilindri [i 2.4 litri, care adevenit mai puternic [i mai economic înurm` "tratamentului". Potrivit comunicatului oficial emis ast`zide Volvo, noul motor diesel D5 respect`toate normele Euro5 [i va putea fi reg`sitpentru început doar pe S80. Ingineriisuedezi au înlocuit injectoarele, au modifi-cat sistemul bi-turbo [i au reu[it astfel s`stoarc` 205 cai putere [i un cuplu motorde 420 Nm. Rezultatele ob]inute la capitolul consum [iemisii sunt [i ele deosebite, oficialii Volvoanun]ând c` ra]a de emisii a noului propul-sor este de 164 g/km CO2, în timp ce con-sumul se opre[te la impresionanta valoare

medie de 6,2 litri la 100 de kilometri. Derek Crabb, vice-pre[edintele diviziei dedezvoltare a trenurilor de rulare Volvo, adeclarat c` "obiectivul suedezilor a fostacela de a dezvolta un motor diesel perfor-mant care îndepline[te standardele Euro5. Atunci când proiectul a început ne-ampropus s` ob]inem un consum mediu de6.4 litri, ceea ce era un rezultat bun pentruo ma[in` de dimensiunile lui S80. Îns`,pe m`sur` ce am derulat proiectul, ne-amdat seama c` putem stoarce chiar [i unconsum de 6.2 litri/100 de km. O perfor-man]` similar` am înregistrat [i în cazulcutiei automate, unde am reu[it reducereaconsumul cu aproximativ opt procente, dela 7.3 la 6.7 litri la 100 de kilometri." Noul motor D5 va fi reg`sit pe S80începând cu a doua jum`tate a acestuian, diesel-ul urmând s` fie probabil intro-dus [i pe noua genera]ie a sedanului S60,odat` cu lansarea acestuia pe pia]`.

PSS - Sistemul care anticipeaz` pericolele


S E R V I C E

Pag. 10 Osciloscopul (III)Pag. 16 Mercedes Benz –Primul producător ce va be -neficia de sistemul Common

Rail cu Ac]ionare DirectăPag. 22 Diagnoza inteligen-tă cu Gutmann Messtechnik– Analizorul de gaze mega

compaa GM3Pag. 24 Înlocuirea becurilor(xenon) Audi A6

Pag. 30 Lagăre compactede roată de la FAGPag. 34 Autozum Salzburg

Pag. 36 Diagnosticareagenerală AUDACONPag. 41 Senzorii sistemuluide frânare

În aceast` serie am discutat pân` acum despre ce [i cum citeste un osciloscop, avantajele folosirii acestuia în defavoarea unuivoltmetru digital pentru unele proceduri de diagnoz`, [i cum s` ajusta]i scara timpului [i func]ia de pornire “trigger”. Acum, vomvedea cum s` citim [i s` interpret`m aceste m`sur`tori.

Testarea cu osciloscopul Cea mai des întâlnit` întrebare este :“Cum ar trebui s` arate un semnal?” S` v` r`spund la întrebare cu o între-bare, sau mai bine mai multe. De exem-plu:• Este corect s` presupune]i c` sem-nalele de pe vehicule perfect func]ionale

pot fi luate ca exemple a ceea ce ar tre-bui s` vede]i?• Cât de des testa]i, sau v` face]i timps` testa]i autovehicule perfectfunc]ionale?• Sunt sistemele (de injec]ie, aprindere,ABS, etc.) ce echipeaz` diferite m`rci deautomobile atât de diferite unele de

celelalte?• Fac aceste sisteme în mare acela[ilucru?Adev`rul este c` întotdeauna este maiu[or s` testa]i un vehicul ce nufunc]ioneaz` dup` ce a]i testat în prea -labil unul asem`n`tor în bune condi]ii defunc]ionare, din simplul motiv c` ave]i

Osciloscopul (III)No]iuni teoretice despre semnale, frecven]`, tipuri de curent, voltaj.

12

SERVICE


idee despre cum ar trebui s` arate ceeace va afi[eaz` osciloscopul. Într-o oare-care m`sur` sunt con[tient c` atribu]iilepostului nu v` permit s` “irosi]i” timplâng` o ma[in` la care nu s-au raportat

erori, dar, oare cât timp pierde]i încer-când s` v` da]i seama cam cum ar tre-bui s` arate ceea ce c`uta]i? Cât de desvi s-a întâmplat s` sta]i ore lâng` o

ma[in` ca s` descoperi]i problema cândde fapt trebuia s` sta]i mult mai pu]in?Testând mai multe vehicule deveni]i maipriceput [i mai bine informat! Motorul,cutia de viteze, sistemul de frânare [i

multe alte sistememoderne nu s-auschimbat radical -dar, controlul elec-tronic al acestorada. Îns`, toateaceste sisteme decontrol electronicfac în principiuaceia[i treab`,indiferent de cevehicul îlechipeaz` [i, s-arputea s` r`mâne]isurprin[i de cât desimilare sunt în

testare. Dac` a]i testat destule vehiculeperfect func]ionale, f`r` erori, pentru aaduna informa]ii v-a]i dat deja seamadespre ce vorbesc.

SemnaleleDou` semnale de baz` sunt cel mai desîntâlnite pe autovehicule - Analog [iDigital. Acestea pot [i împ`r]ite în dou`categorii - Curent Alternativ (AC) [iCurent Continuu (DC). Not`: Semnalele AC Digitale sunt rareoriîntâlnite în afara ECU-ului [i nu suntprezentate în aceast` serie de articole. Un semnal Analog poate fi descris ca unsemnal în care voltajul variaz` dar nueste niciodat` nul, zero. ECU-ulurm`re[te permanent voltajul [i în unelecazuri urm`re[te [i cât de des se schim-ba (“Rata”). Voltajul analog se poateschimba fie într-o perioad` foarte scurt`de timp fie într-o perioad` foarte lung`de timp, în func]ie de senzor [i scopulutiliz`rii. Un semnal digital variaz` întrezero vol]i [i voltajul maxim al sursei decurent, închizând [i deschizând circuitulfoarte rapid. ECU-ul monitorizeaz` maimul]i factori, depinzând deîntrebuin]area semnalului:• Cât de rapid` are loc schimbareasemnalului (Frecven]a)

13

SERVICE


• Timpul în care semnalul scade saucre[te (Durata)• Compararea timpilor în care semnalulscade sau cre[te (Ciclul de Sarcin`)• Voltajul mediu rezultat din oricare dinsitua]iile de mai susSenzorii pot fi concepu]i pentru a pro-duce oricare dintre varia]iile de mai sus[i aceste m`sur`tori pot fi f`cute s` seschimbe la influen]a unor factori ca pre-

siune, vitez`, accelera]ie, etc. ECU-ulpoate de asemenea s` opereze actua-torii prin schimbarea frecven]ei, duratei,ciclului de sarcin` sau mediile voltajului.

Frecven]aFrecven]a este m`surat` în Hertz (Hz),adic` num`rul de repeti]ii ale semnaluluipe secund`, sau altfel spus, ciclul. 1Hzeste egal cu 1 ciclu/secund`.

DurataDurata unui semnal reprezint` în generaltimpul efectiv de operare a unui senzorsau unui actuator - cât timp este pornit.Acest timp este m`surat în Milisecunde(ms), 1 ms fiind a 1000-a parte dintr-osecund`. În exemplul dat, s`geatadenot` durata în care semnalul esteactiv, în acest caz aceasta fiind de3.5ms.Ciclul de Sarcin`Când o component` este pornit` [ioprit` în continuu este posibil s` secompare timpii în care aceasta este por-nit` [i oprit` sub form` de procente. Unciclu complet, de la pornit la oprit [i iarla pornit reprezint` 100%. Timpul în carecomponenta este pornit` reprezint` tim-pul în care componenta lucreaz` propri-uzis. Dac` o component` este pornit`pentru aceia[i durat` de timp cât esteoprit`, se spune c` avem un ciclul desarcin` de 50%. Un circuit care este por-nit pentru mai pu]in timp decât este opritare un ciclu de sarcin` mai mic de 50%iar unu care este pornit pentru mai multtimp decât este oprit are un ciclu desarcin` mai mare de 50%. Acest tip desemnal poate fi folosit pentru a controlamotoarele [i supapele solenoid foarteprecis.

Voltajul MediuVoltajul mediu al unui semnal este legatde ciclul de sarcin` al acestuia [i dac`circuitul are comutatorul de mas` saucel de la surs` pornit. Comutatorul demas` - dac` ciclul de sarcin` este 50%,voltajul mediu va fi jum`tate din voltajulfurnizat de sursa de curent. Dac` ciclul

FIGURA 1Furnizat în general de la:Generatoare de semnale induc-tive:Senzorii pozi]iei arborelui cotit(CPS)Senzorii vitezei arborelui cotit(CSS)Senzorii pozi]iei arborelui cucame (CMP)

Senzorii de vitez` ai ro]ii (WSS)Senzorii vitezei arborelui deintrare/ie[ire al cutiei de vitezeFace]i leg`tura la: În mod nor-mal unul din cele dou` termi-nale ale senzorului c`tre ECU.Cel pu]in unul dintre acestea artrebui s` dea un semnal. Înunele cazuri, în func]ie deschema intern` a ECU-ului, ve]i

avea semnal la ambele termi-nale ale senzorului.C`uta]i: Cre[teri ale voltajului [ifrecven]ei o dat` cu viteza.Tipar. CPS are de asemeneaspa]ii mai mari libere ceea ceindica pozi]ia TDC - PunctulMort Superior.

14

SERVICE


de sarcin` este mai mic de 50% atuncivoltajul mediu va fi mai mare decâtjum`tatea voltajului furnizat de sursa decurent. Dac` ciclul de sarcin` este maimare de 50% atunci voltajul mediu va fi

mai mic decât jum`tatea voltajuluifurnizat de sursa de curent. Comutatorulsursei - Dac` ciclul de sarcin` este 50%atunci voltajul mediu va fi din noujum`tate din voltajul furnizat de surs`.

Dac` ciclul de sarcin` este mai mic de50% atunci voltajul mediu va fi mai micdecât jum`tatea voltajului furnizat desurs`. Dac` ciclul de sarcina este maimare de 50% atunci voltajul mediu va fimai mare decât jum`tatea voltajuluifurnizat de surs`.Semnalele ACSemnalele AC pot fi fie în form` digital`fie în form` analog. În ambele cazuri va -lorile cele mai mari ale semnalului vor fideasupra liniei de zero iar valorice celemai mici sub aceast` linie. De exemplu,dac` voltajul pozitiv (deasupra linieizero) este de +5 vol]i, atunci voltajulnegativ (sub linia zero) va fi -5 vol]i.Schimbarea/fluctuarea total` a voltaju-lui va fi astfel de 10 vol]i iar valoareamedie va fi zero. Aceste semnalep`streaz` în mod normal acela[i ritmatât pentru partea pozitiv` (semnale cuvoltaj mare) cât [i pentru partea nega-tiv` (semnale cu voltaj mic) aceia[idurat` de timp, altfel spus, dac` timp de3 ms vom avea un semnal pozitiv de +5vol]i pentru acela[i timp, 3 ms vom avea[i un semnal negativ de -5 vol]i. Esteneobi[nuit s` vede]i un semnal AC digi-tal pe motoare la ora actual`, îns` sem-nalele AC analog sunt des întâlnite.

Semnalele DCSemnalele DC pot fi de asemenea digi-tale sau analogice. Voltajul acestor sem-nale este întotdeauna pozitiv (deasupra

FIGURA 2Furnizat în general de la:Rezisten]evariabile/poten]iometre:Senzorii pozi]iei accelera]iei(TPS)Senzorii debitului de aer (AFM)Senzorii temperaturii (TS)Senzorii presiunii din galeria de

evacuare (MAP)Face]i leg`tura la: În mod nor-mal unul din cele trei terminaleale senzorului c`tre ECU (surs`de curent, mas` [i semnal), cuexcep]ia TS care are numaidou` terminale (surs` decurent [i semnal combinat).Sursa de curent poate fi

reprezentat` fie de ECU fie deun releu. C`uta]i: Atunci când este influ-en]at senzorul prin varia]ii fiziceu[oare, linia voltajului ar trebuide asemenea s` se modificeu[or, f`r` varia]ii bru[te.

FIGURA 3Furnizat în general de la:Senzori de tip Hall, generatori de semnale dig-itale:Distribuitori tip HallSenzorii pozi]iei camei (CMP)Senzorii debitului de aer (AFM)Senzorii presiunii din galeria de evacuare(MAP)Face]i leg`tura la: În mod normal unul dincele trei terminale ale senzorului c`tre ECU(surs` de curent, mas` [i semnal). Sursa decurent poate fi reprezentat` fie de ECU fie deun releu. C`uta]i: Atunci când este influen]at senzorulprin varia]ii fizice u[oare, linia voltajului ar tre-bui de asemenea s` se modifice u[or, f`r`varia]ii bru[te.

15

SERVICE


linie zero). Frecven]a [i/sau ciclul desarcin` ale acestora variaz`, deci nuurmeaz` un tipar pentru toate semnaleleDC.(A)Sursa de curent - Pentru majoritateaactuatorilor (solenoizi, motoare, etc.)

surs` de curent este în general bateria.Senzorii ce necesit` o surs` de curentdeseori au nevoie de un voltaj maisc`zut, regularizat [i furnizat de ECU.Aceste surse furnizeaz` în general 5vol]i, îns` datorit` schimb`rii tehnologiei[i avans`rii acesteia, acest voltaj poateavea alte valori.(B)Senzor sau Actuator - Precum su -gereaz` [i numele, Senzor “Sim]”(Temperatur`, Presiune, etc.) [iActuatori din cuvântul englez “Act” - aac]iona (Injectoare, Controalerele deRelanti, Motoare, etc.). Senzorii producun semnal electric ca reac]ie a influen]eifizice (Presiune, Nivelul Oxigenului,Temperatur`, etc.)Actuatorii [i Senzorii pot fi încorpora]i înansambluri obi[nuite [i în aceste cazuri

pot fi testate separat pentru deter-minarea unei func]ion`rinecorespunz`toare.(C)Unitatea Electronic` de Control (ECU)- Pentru senzori, ECU-ul poate fi sursa decurent sau/[i receptorul semnalului.Pentru actuatori, ECU-ul este comuta-torul ce închide sau deschide circuitulrelevant. În cele mai multe cazuri, comu-tatorul este în circuitul de mas` al com-ponen]ei operat`, ceea ce înseamn` c`acea component` va avea permanent osurs` de curent (de obicei controlat` depunerea contactului).(D)Masa - Leg`tur` de mas` a ECU-ului,ce închide/completeaz` circuitul înapoila baterie.

Sursa: MIM Tech TalkAdaptare: Colibaba Claudiu

FIGURA 4Furnizat în general de la:ECU pân` la solenoizi/motoare:Solenoizii/motoarele controlului de relanti(ISC)Face]i leg`tura la: În mod normal unul dincele dou` sau trei terminale ale actuatoruluic`tre ECU. În cazul în care sunt dou` fire unuleste alimentare cu curent [i cel`lalt masa.Dac` sunt trei fire atunci unul este alimenta-rea [i celelalte dou` mas`. Sursa de curenteste reprezentat` în general de un releu. C`uta]i: Atunci când viteza motorului seschimb` datorit` înc`rc`rii (cuplareaambreiajului, frâne sau o înc`rcare electric`la relanti) frecven]a sau ciclul de sarcin` [ivoltajul mediu ar trebui s` se schimbe lin, înfunc]ie de înc`rcare motorului. Viteza derelanti ar trebui s` fie men]inut` (pân` la oînc`rcare excesiv`). Pentru ISC cu trei fire,când se adun` ciclurile de sarcin` (%) pentrucele trei fire, totalul ar trebui s` fie 100%.

16

NOI TEHNOLOGII


Noul sistem Common Rail cu Ac]ionareDirect` de la Delphi reprezint` un pasimportant în evolu]ia motorului diesel,deoarece, este pentru prima dat` cândacul injectorului este activat/ridicatdirect de grupul piezo, eliminând astfelcircuitele hidraulice [i întârzierea asoci-at` acestora. Aceast` schimbare per-mite produc`torilor de automobile s` sealinieze la viitoarele norme de poluareimpuse, furnizând în acela[i timp maimulte putere.“Ast`zi, Delphi a dep`[it un impedimentmajor din istoria tehnologiei diesel” aafirmat Jose Alvila, manager general alDelphi Diesel Systems. “[i nu exist` ometod` mai bun` s` scriem acest nou

capitol decât prin parteneriatul cuMercedes-Benz, compania cu cea mailung` istorie în motoarele diesel”

Sistemul CR cu Ac]ionare Direct` de laDelphi folose[te un concept deactionare-directa patentat în care acul

Mercedes Benz – Primul produc`tor ce va beneficiade sistemul Common Rail cu Ac]ionare Direct`

Consum si emisii mai mici, performan]e mai bune!

Dup` ce v-am tot „amenin]at” cu inova-torul sistem de injec]ie diesel al celor de

la Delphi, [i am scris destul de multearticole despre el, iat` ca a venit timpulca acesta s` intre în produc]ia de serie.

Motorul OM 651 al celor de la MercedesBenz va fi primul ce va beneficia de

acest sistem.Delphi introduce un nou sistem de

injec]ie diesel cu ac]ionare direct`.Acesta va fi montat în premier` pe noile

modele C Klasse. Datorit` acestui sis-tem performan]ele modelului C250 CDIvor cre[te, în timp ce consumul de com-

bustibil va sc`dea.

In curând,Colectia Auto Tehnica 2008

18

NOI TEHNOLOGII


injectorului este pus în mi[care direct deactuatorul piezo ceramic fa]` de altemodele unde acesta este ac]ionat de cir-cuitul electro-hidraulic. Actuatorul piezoceramic opereaz` în mod direct supapaacului injectorului, pentru ridicareini]ial`, de exemplu pentru injec]ia“pilot”, [i un amplificator de mi[careeste folosit pentru ridic`ri mai ample aleacului în cazul injec]iilor mai mari. Acestlucru permite injectorului s` pulverizezecombustibilul în camera de combustiemult mai repede [i cu mai mare acu-rate]e, la presiuni mai ridicate (pân` la2.000 bari). De asemenea furnizeaz`deschideri [i închideri extrem de rapideale supapei acului, independent de pre-siunea de injec]ie. Viteza acului în cazulacestui sistem de injec]ie poate atingevaloarea de 3m/s, sau altfel spus, detrei ori mai mare decât în cazul sis-temelor hidraulice, lucru ce permitedeschiderea injectorului de [apte sauchiar de mai multe ori pe ciclu. Datorit` injec]iei în trepte, de mare pre-cizie, procesul de injec]ie poate fi adap-tat la orice sarcin` sau vitez` a motoruluicu o acurate]e mai mare, lucru ce are unimpact pozitiv asupra emisiilor, con-sumului [i zgomotului de combustie.Oferind posibilitatea de control a ratei dedeschidere a acului electronic [i inde-pendent de constrângerile hidraulice,ECU-ul este capabil s` satisfac`cerin]ele conflictuale între optimizareazgomotului [i minimizarea emisiilor f`r`a face vre-un compromis.La relanti, injectorul cu Ac]ionare Direct`este mult mai silen]ios, singurul zgomotperceptibil fiind al motorului însu[i, lucrucare este remarcabil prin compara]ie cusistemele de injec]ie servo piezo.Mai mult sau mai pu]in, mul]umit` ino-vatorului concept de ac]ionare, principiulradical de deschidere a injectorului facec` circuitul de retur s` fie înl`turat. Deci,nu este irosit nici un mililitru de com-bustibil printr-un circuit de retur c`trerezervor, economisind astfel pân` la unkilowatt în energie [i de asemenea numai sunt necesare sistemele scumpe der`cire a combustibilului pe circuitul deretur.Beneficiile generale includ o conside -rabil` sc`dere în emisii evacuate, maimult cuplu [i mai mul]i cai putere petoat` plaj` de tura]ii, dar [i sc`deri

20

NOI TEHNOLOGII


semnificative ale con-sumului.“Datorit`performan]elor deinjec]ie excelente, CRcu Ac]ionare Direct` dela Delphi reprezint` unsistem de injec]ie atrac-tiv [i o unealt` unic` pen-tru a îndeplini ]intele dedezvoltare ambi]ioase aleviitoarelor motoare diesel”, aspus Detlev Schoeppe, direc-tor tehnologic Delphi DieselSystems.Noul Mercedes C250 CDI va bene-ficia de acest sistem pentru a oferiun motor îmbun`t`]it, atât din punctede vedere al performan]elor cât [i al emisi-ilor [i consumului.Noul motor diesel în patru cilindri, al celor de la MercedesBenz, numit OM 651, î[i va celebra debutul la Paris MotorShow pe modelul C Klasse. Acesta va fi produs în trei versiuni:150kW, 125kW [i 100kW - toate cu sisteme de injec]ieDelphi.

Motorul OM651 va fi lansatini]ial în varianta de

150kW pe MercedesC250 CDIBlueEFFICIENCY.Pentru a se

asigura de fiabili-tatea noului

propulsor, MercedesBenz a supus motorul

unui test pe banc de100.000 de ore [i unui test

în condi]ii ce variaz` de lac`ldur` de[ertului Sahara pân` la

frigul Polului Nord, teste în careautovehiculul a parcurs aproximativ

10.000.000 de kilometri. Cu aceast` nou` ge -nera]ie de motoare diesel în patru cilindri, Mercedes-Benz

impune un nou standard de emisii [i performan]e.Aceast` inovatoare tehnologie de injec]ie diesel a fost dez-voltat` în centrele tehnologice Delphi din Blois, Fran]a,Gillingham, Marea Britanie, [i Bascharage, Luxembourg.

Sursa: Delphi CorporationAdaptare: Ing. Colibaba Claudiu

DIAGNOZA


Înlocuirea becurilor (xenon) - Audi A6C6, din 05.2004

SERVICE

1. Schimbarea fazei scurte pe partea pasagerului. Scoate]işuruburile care fixeaz` conducta de admisiune la traversa tubular`.Scoate]i conducta de admisiune din carcasa filtrului de aer.

2. Trage]i în sus şi scoate]i învelişul motorului! Scoate]i suportulfurtunului de cauciuc de pe carcasa filtrului de aer! Desface]iclemele care ]in furtunul, şi scoate]i cele dou` cleme metalice defixare. Scoate]i conducta de admisiune!

3. Scoate]i clemele metalice ale carcasei filtrului de aer! Scoate]iprima parte a carcasei împreun` cu filtrul de aer!

4. Trage]i în sus cauciucul de fixare a carcasei filtrului de aer!


7. Roti]i unitatea de aprindere spre stânga, şi trage]i de pe lampa cuxenon! La rotire dispozitivul electric de leg`tur` va fi împins din uni-tatea de aprindere! Scoate]i unitatea de aprindere de pe lampa cexenon, desface]i clema de fixare şi înlocui]i becul xenon!

8. Înlocuirea becului de fază scurtă pe partea şoferului.Scoate]i şuruburile cu care este fixat rezervorul de ulei. Scoate]i rez-ervorul din suport! Scoate]i capacul carcasei reflectoarelor, şiînlocui]i becul ca pe partea şoferului!

Piesele trebuie montate în ordine invers`. Verifica]i func]ionareacorespunz`toare a becurilor conform regulilor cunoscute. Cu ajutorul

unui aparat de diagnoz` verifica]i codurile de erori şi face]i set`rilede baz` ale farurilor!

SERVICE

5. Trage]i partea inferioar` a carcasei filtrului de aer spre motor!Roti]i pân` ve]i ajunge la faruri. Scoate]i învelişul de pe faruri!

6. Împinge]i piesa de fixare a cablului electric!

www.auto-tehnica.roRevista de care aveti nevoie

26

RALLY


Pe data de 15 noiembrie, cei mai buni piloti din CampionatulNational de Raliuri si-au dat intalnire la “Sibiu Rally Show2008”, evenimentul deja traditional care incheie festiv unsezon in competitia interna a performerilor volanului.Intrecerea desfasurata in cartierul sibian Strand, pe un traseude rallycross in lungime 3,5 km, s-a incheiat cu victoria mag-nifica a lui Manuel Mihalache in si respectiv Janos Soos in cearezervata co-pilotilor.Fericitul castigator al intrecerii sibiene care i-a opus pe 22 din-tre pilotii care conteaza in Campionatul National de Raliuri adeclarat: “Eu si Jancsi avem numai motive de bucurie, atatpentru victoriile pe care le-am obtinut amandoi la Sibiu RallyShow, cat si pentru succesul deplin al unui intreg an competi-tional. Impreuna cu Kraftwerk am pregatit o masina de top siam reusit sa o exploatam la un nivel care ne-a dat satisfactii”,afirma cu convingere Manu Mihalache, la finele unui sezon in

care si-a asigurat locul 6 in clasamentul general al CNR.Importanta parteneriatului tehnic cu Kraftwerk a fost subliniatasi de Razvan Tutuianu, mecanicul-sef al echipajului castigatoral Sibiu Rally Show 2008. Razvan pe langa utilitatea echipa-mentelor Kraftwerk, Razvan pretuieste si know-how-ul firmeielvetiene: “De 8 ani de cand sunt alaturi de Manu, niciodatanu a fost mai usor sa lucrez la masina de competitii. Anul aces-ta pot spune ca am avut un Kraftwerk ne-a oferit un avantajasupra celorlalte echipe de mecanici din campionat. Ori decate ori Manu a intrat in parcul de service cu o problema, amrezolvat-o rapid folosind echipamentele, sculele si accesoriileKraftwerk. Daca m-ar fi intrebat cum sa le aseze in sertareledulapului de service pentru a fi cat mai la indemana, le-asasezat exact asa cum sunt ele acum”.

www.ManuMihalache.ro

Kraftwerk si Manu Mihalache sunt Campionii Campionilor!

Manu Mihalache si Janos Soos au castigat Sibiu Rally Show 2008

Colaborarea dintre Kraftwerk si echipajul campion continua si in 2009

30

SERVICE


Lag`re compacte de roat` de la FAGLag`rul dezvoltat, destinat pie]ei de piese de schimb, estecorespunz`tor pentru mai mult de 700 de modele Volvoautoutilitare. Montarea piesei care înlocuie[te rulmentul curole conice, este mult mai simpl` [i în timpul ciclului de via]`nu trebuie între]inut`. Setul de lag`r compact con]ine doi rulmen]i cu role conice

închise [i un inel care îi strânge. Unic, în cazul autoutilitarelorVolvo, 700 de modele diferite pot fi reparate cu trei seturi delag`re compacte [i 20 de butuci. Acesta îi ajut` [i pe comer-cian]i, pentru c` nu trebuie s` adune stocuri imense dindiferite piese de schimb.

Nr. de piese 566426.H195 FAGapar]ine butucului primei axe aleurm`toarelor Volvo 9 tone:5010598290, 20518637, 3988673,21024237, 21024239, 20581398,20518092, 20581399, 20581397,20728008, 3988673, 21024237,21024239, 3988674, 3988675,20382168, 20581398, 20518091,

20581399, 20518092, 20581397,20518093, 20728008, 20558950,20518637, 20967831 Nr. de piese 566425.H195 FAGapar]ine butucului axei din spate aleurm`toarelor Volvo 11,5–13 tone:1075408+XX75408, 20518661,20792439, 20517952, 1075408 +XX75408, 20518661, 5001861915,

20792440, 21036050, 3943982,20535233, 20517951, 20535231,20517952, 20558966Nr. de piese 566427.H195 FAGapar]ine butucului axei din spate aleurm`toarelor Volvo 7,5 tone:20523899, 20589393, 20523899,20518617, 20967830, 10003570,20589393, 20589394.

1. Utilizând metoda cunoscut`, scoate]i partea interioar` a rul-men]ilor cu rule conice, împreun` cu inelele de etan[are!

3. Cur`]a]i butucul, [terge]i lubrifiantul!Ave]i grij` ca înaintea mont`rii lag`rului nou s` cur`]a]i [i s`usca]i suprafa]a. Verifica]i dac` suprafe]ele s-au avariat.

2. Presa]i inelul exterior a lag`relor cu ajutorul unei prese!Ave]i grij` ca axa butucului s` fie în aceea[i direc]ie ca presarea,altfel lag`rele se pot avaria.

4. Scoate]i protec]ia (indicat` cus`geat`) de pe lag`rul nou! Nu des-face]i lag`rul, pentru c` este preg`titpentru montare! La montare nuscoate]i inelul de siguran]` indicatcu s`geat`!

5. Pozi]iona]i bine lag`rul! Fi]i aten]i la semnele indicate pepartea lateral` a lag`rului! Inscrip]ia „Inboard” trebuie s` fie ori-entat` în sus!

8. Pune]i la loc unitatea exterioar` a lag`rului compact! Fi]i aten]ila pozi]ionarea lag`rului! Inscrip]ia „Outboard” trebuie s` fie ori-entat` în sus! Verifica]i dac` inelul de etan[are (indicat cu os`geat`) este bine fixat! Presa]i partea interioar` a lag`rului cumetoda descris` la montarea p`r]ii exterioare a lag`rului!

9. Împinge]i inelul de siguran]` în canal cu ajutorul unui instru-ment din plastic!

6. Pune]i lag`rul la loc cu ajutorul unei prese cu o putere de 60kN! La presare folosi]i un disc (semnalat cu o s`geat`). Nu încerca]is` pune]i lag`rul la loc cu ajutorul unui ciocan!

7. Dup` presare verifica]i canalul inelului O (indicat cu s`geat`)!

10. Verifica]i dac` inelul de siguran]` este în locul potrivit! Dac`a]i lucrat bine, pute]i s` roti]i inelul. Dup` aceea monta]i butuculro]ii conform prescrip]iilor date de produc`tor! Cur`]a]isuprafe]ele [i la montarea butucului folosi]i o past` special`!

32

SERVICE


34

EXPOTECH


Programul expozitiilor tehnice în 2009 a fost deschis de către AutoZum Salzburg în perioada 14-17 ianuarie,expozi]ie organizată o data la doi ani. Cei 313 expozan]i au avut la dispozi]ie un spa]iu de 24,873m2 împăr]itîn 15 pavilioane. Pentru cei interesa]i prezentăm câteva imagini de la această manifestare.

35

EXPOTECH


36

SERVICE


Începând cu acest num`r al revistei AutoTehnica vom publica câte un articol preluat din programulAudaconAIS. Am ales ca prim model, un autoturism VW Golf IV (1J1) (datorit` num`rului mare de exem-plare comercializate), motor 1.9 TDI 66 kW fabricat între 10/1997 si 05/2004. Vom începe printr-o diag-nosticare general` a acestui automobil, diagnosticare ce va fi prezentat exact ca în programul AudaconAIS,[i aici m` refer la capitolele [i ordinea acestora.

Mai exact, Diagnosticarea Generala cuprinde trei capitole mari:Manual de diagnoz`; Instruc]iuni de verificare generale [iC`utare defec]iuni efectuat`. La rândul lor aceste capitole seîmpart în mai multe subcapitole, pe care le ve]i afla în momen-tul public`rii articolului. Acestea fiind spuse putem incepe cu“Manual de Diagnoz`”.Subcapitolele acestui capitol sunt: Senzori (Standard); Sistemde pornire/alimentare cu curent electric (Standard); Actuatori(Standard).

Senzori (Standard)Sonda lambda

Descriere

La catalizatorii regla]i cu regulatorul de amestec este utilizat`pentru detec]ia con]inutului restului de acid din gazul de eva -cuare sonda Lambda drept senzor. Ea determin` raportulcon]inutului de acid rezidual din gazul de evacuare fa]` decon]inutul de acid din aer.

Raportul dintre carburant [i aer trebuie s` fie reglat la toateregimurile de func]ionare ale motorului, în a[a fel încât s` seproduc` o ardere complet`. Raportul stoechiometric în acest

sens este în func]ie de calitatea (cifra octanic`) a carburan-tului de aproximativ 14,7 kg aer : 1 kg benzin`. Acest raporteste definit drept λ=1. Sunt montate în principal tipurile 2. Sonda cu zircon lucreaz`ca o surs` de tensiune, asigur` o tensiune. Sonda din titanfunc]ioneaz` ca o rezisten]` variabil`. Aceast` rezisten]` cusond` formeaz` cu rezisten]a montat` în ECU un divizor detensiune. Un aparat de comand` percepe astfel o tensiunevariabil`.

Mod de lucru Sonda Lambda semnalizeaz` aparatului de comand` cu aju-torul tensiunii produse (între 200 [i 800 mV) pentru a modi-fica raportul combustibil - aer, În domeniul de tranzi]ie dinjurul λ=1, a[a numitei ferestre λ, linia caracteristic` esteextrem de abrupt`. Tensiunea se modific` acolo aproapebrusc. La amestecurile prea slabe (λ>1), tensiunea este de200-450 mV. La amestecurile prea grase (λ<1), tensiuneaeste de 550-800 mV.

Senzor de lichid de r`cire

Descriere Senzorul temperaturii lichidului de r`cire este în[urubat însistemul de r`cire. Vârful de m`surare p`trunde în apa der`cire [i detecteaz` temperatura. Valoarea permite aparatu-lui de comand` adaptarea la cantitatea de combustibil caretrebuie injectat` la temperatura motorului.

Mod de lucru Senzorul utilizeaz` dependen]a de temperatur` a materi-alelor de rezisten]` cu coeficien]i de temperatur` pozitivi(PTC) sau negativi (NTC). Conversia are loc printr-o modifi-care a rezisten]ei într-o tensiune analog`.

38

SERVICE


Senzor - temperatur` de aspira]ie

Descriere Senzorul temperaturii de aspira]ie se g`se[te în curentulaerului de aspira]ie sau în dispozitivul de m`surare a volu-mului sau masei de aer. Modificarea temperaturii determin`o modificare a rezisten]ei. Mod de lucru Senzorul utilizeaz` dependen]a de temperatur` a materi-alelor de rezisten]` cu coeficien]i de temperatur` pozitivi(PTC) sau negativi (NTC). Conversia are loc printr-o modifi-care a rezisten]ei într-o tensiune analog`.

39

SERVICE


Senzor - unghi de întoarcere (inductiv)

Descriere Senzorul arborelui cotit detecteaz` tura]ia motorului [i pozi]iaarborelui cotit. Din aceste valori, aparatul de comand` deter-min` momentul injec]iei [i momentul de aprindere. Mod de lucru Senzorul de tura]ie este alc`tuit dintr-un magnet permanent [io bobin` de induc]ie cu miez din fier moale. Fluxul magneticcare traverseaz` bobina depinde de faptul dac` senzorul sen-zorul se afl` în fa]a unui gol sau a unui dinte. Prin modificareacâmpului magnetic, în bobin` este produs` o tensiune induc-tiv`. Num`rul de impulsuri pe unitatea de timp reprezint` odimensiune a tura]iei volantului. Prin intermediul golurilor depe coroana din]at`, aparatul de comand` poate detecta [ipozi]ia momentan` a motorului. La coroanele de impuls cu 60de diviziuni, unul sau doi din]i lips` definesc marca de reper.Tura]ia motorului reprezint` un factor de control important pen-tru calcularea amestecului [i pentru reglarea aprinderii.

40

SERVICE


Senzor de pozi]ie a arborelui cu came (inductiv)

Descriere Senzorul pozi]iei arborelui cu came este utilizat pentru sis-temele de injec]ie cu mod de injec]ie secven]ial` sau pentrusisteme cu aprindere direct` cu bobine cu o singur` scânteie(EFS). Acesta transmite informa]ii aparatului de comand`c`tre ciclul de aprindere. Mod de lucru Senzorul se g`se[te pe arborele cu came, pe mecanismul deac]ionare a arborelui cu came sau în distribuitorul deaprindere. Acesta scaneaz` [tifturile, ro]ile senzorului sau[aibele senzorului. Amplitudinea semnalului trebuie s`dep`[easc` o m`rime minim`, iar momentul trebuie s` fieadecvat. În semnal nu trebuie s` existe zgomote puternice.

(Continuare \n num` rul viitor)

41

SERVICE


Senzori Vitez` Ro]i

Senzorii sistemului de frânare

Un senzor de vitez` a ro]ilor este montat la fiecare roat` [i transmite un semnal de rotire a ro]ilor la sistemul ABS ECU. Senzoriiro]ilor din fa]` [i din spate con]in un magnet permanent ata[at la un miez de fier moale (jug) [i o bobin`. Senzorii de vitez` ai

ro]ilor din fa]` sunt monta]i la fuzet`, iar senzorii de vitez` ai ro]ilor din spate sunt monta]i la suportul osiei din spate. Rotoarelezim]ate sunt montate la osia motoare sau la rotorul frânei, [i se rotesc împreun` ca o unitate.

42

SERVICE


Modelele Supras care includ modelul din anul 1993 [i mod-elele Cressida dotate cu sisteme ABS, utilizau un singur senzorde vitez` pentru ro]ile din spate montat pe carcasa extensieitransmisiei pentru a monitoriza viteza ro]ilor din spate.

Func]ionare

Func]ionarea senzorului de vitez` este asem`n`toare traduc-torului de redare magnetic` dintr-un distribuitor. Atunci cânddin]ii Rotorului Senzorului trec prin miezul de fier, liniile mag-netice de for]` trec prin înf`[urarea bobinei producând o tensi-une care va fi indusa în bobin`. Pe m`sur` ce dintele seapropie de miezul de fier, câmpul magnetic se contract` dândna[tere unei tensiuni pozitive care va fi indus` în bobin`.

Atunci când dintele este centrat pemiezul de fier câmpul magnetic nu semi[c` iar tensiunea nul` este indusa înbobin`. Pe m`sur` ce dintele se mi[c`departe de miezul de fier câmpul mag-netic se extinde, dând na[tere unei ten-siuni negative. Când rota]ia rotoruluisenzorului este amplificat`, tensiunea [ifrecven]a semnalului cresc, indicând sis-temului ECU o vitez` mai mare a ro]ilor.

Func]ionare Senzor Vitez`Senzor Accelera]ie Negativ`Senzorul de accelera]ie negativ` esteutilizat la unele sisteme pentru a furnizaputere de alimentare sistemului ABSECU pentru gradul de accelera]ie nega-tiv` a vehiculului pentru a îmbun`t`]irandamentul frân`rii. În cazul unui sis-tem ABS tipic, ECU compar` senzorii devitez` individuali pentru a stabili vitezavehiculului [i ritmul accelera]iei negativea ro]ilor. Senzorul de accelera]ie

43

SERVICE


negativ` este utilizat la toate vehiculele cu 4WD permanentdotate cu sistem ABS pentru a stabili accelera]ia negativ`, osi-ile din fa]` [i din spate fiind conectate prin înveli[ul de transfer[i prezint` caracteristici de frânare unice. Modelele dotatedoar cu sistem ABS pentru ro]ile din spate au un singur senzorde vitez` [i nu prezint` niciun mecanism de stabilire a vitezeireale a vehiculului sau a gradului de accelera]ie negativ`.

Senzorul de accelera]ie negativ` este compus din dou`perechi de LED-uri (diode emi]`toare de lumin`) [i fototranzis-tori, o plac` cu fante [i un circuit de transformare a semnalu-lui. Senzorul de accelera]ie negativ` detecteaz` ritmul deaccelera]ie negativ` a vehiculului [i transmite semnale la sis-temul ABS ECU. ECU compar` gradul de accelera]ie negativ`[i viteza vehiculului pentru a stabili condi]iile exacte alesuprafe]ei carosabilului [i ia m`surile de controlcorespunz`toare.Componente Senzo Accelera]ie negativ`Func]ionareAmbele LED-uri sunt localizate pe o parte a pl`cii cu fante iarfoto tranzistorii sunt localiza]i pe partea opus`. LED-urile suntPORNITE atunci când butonul de contact este în pozi]ia PORNIT.Atunci când ritmul de accelera]ie negativ` a vehiculului semodific`, placa cu fante se balanseaz` din spate spre partea dinfa]` a vehiculului. Fantele pl`cii expun lumina de la LED-uri sprefototranzistori. Mi[carea pl`cii cu fante PORNE{TE si OPRE{TEfototranzistorii.

Sursa: Toyota Corporation; Adaptare: Laren Company

C A R O S E R I I

Pag. 44 Caroseria unui VW Passat CCPag. 48 PARBRIZUL - Accesoriu sauelement-cheie?

Partea a treia - Geamurile auto:tipuri,coduriPag. 54 Fibra de sticlă II

Pag. 60 StatisticiPag. 64 Apati]ii editoriale

Pag. 66 Lista autoturismelor “EURO3” care pot fi omologate în vedereaînmatriculării în România

45

CAROSERII


48

CAROSERII


Le vom studia pe rând:Geamul laminat sau duplex este un“sandvi[” format dintr-un strat exteriorde geam “float”, un strat intermediar depolimer transparent (PVB = poli-vinyl-butyral) [i un alt strat interior de sticl`“float”. “Interior” [i “exterior” sunt ter-meni care desemneaz` pozi]ia relativ`

fata de ocupan]ii vehiculului s`uînc`perii construite, în cazul geamurilorarhitecturale (în construc]ii).Sticla “float” este o foaie ob]inut` prinsolidificarea unei “bai” de sticl` lichid`în condi]ii de lini[tite extremă, ob]inân-du-se astfel suprafe]e deosebit deplane, f`r` valuri [i f`r` distorsionări

optice. Prin analogie, imagina]i-v`suprafa]a unui lac lini[tit, inghetat pestenoapte:avem de-a face cu o suprafa]` perfectplan`, [i o transparenta foarte bună.Dac` aceea[i suprafa]` a lacului arînghe]a în condi]ii de vânt sau ploaie,situa]ia ar fi infinit mai rea, suprafa]aghe]ii ar fi ondulat` de valuri saurugoas` de la pic`turi, iar tranparenta arfi aproape nul`.În ceea ce prive[te polimerul din mijloc,acesta se depune peste primul strat defloat la temperaturi joase (max 5 gradeCelsius), în atmosfer` perfect filtrat` depraf sau alte impurit`]i, iar personalulcare lucreaz` acolo poart` echipamentspecial de protec]ie [i m`[ti respiratorii,pentru a evita formarea de condens [ievitarea existen]ei a scamelor s`up`rului in aer. Peste stratul de PVB sea[eaz` al doilea strat de sticl` float, iarîntreg ansamblul este laminat între unasau mai multe perechi de cilindri, sau setrage în vid, pentru a elimina aerul prinsîntre straturi.Dup` laminare, ansamblul “sandvi[” secoace într-o autoclav` (cuptor sub vidînaintat), la o temperatur` mai mic`decât temperatura de curgere a sticleidar suficient de ridicat` pentru a permitepolimerizarea polivinylbutiralului [i pen-tru a realiza aderen]a dintre sticl` [ipolimer. Se ob]ine astfel [i transparen]astratului interior de PVB, care la laminareeste doar translucid [i nu perfect trans-parent. Ansamblul care se lamineaz`poate fi plan, în cazul geamurilor duplexarhitecturale sau a parbrizelor mai vechi

PARBRIZUL - Accesoriu sau element-cheie?Partea a treia - Geamurile auto: tipuri,coduriAdesea, clientul solicit` geamul dorit doar specificând

pozi]ia în caroserie: parbriz, lunet`, geam lateral(culisant, triunghi fata/spate) etc.

Tehnologic vorbind, este important ca TehnicianulAutoglass s` cunoasc` structura geamului afectat,

pentru a intui modul de abordare al lucr`rii deînlocuire; aceast` structur` poate fi: geam duplex(laminat), geam securit (durificat) [i stiplex (sticl`

organic`).

49

CAROSERII


(ARO, unele camioane sau autobuze)dar poate fi [i un sandvi[ curb, cu sti-clele float deja profilate la cald prinînc`lzirea în autoclave pân` la temper-atura de curgere, la care sticla plan` semuleaz` pe [abloane corespunz`toareformei finale a geamului dorit.Potrivit normelor federale americane,stratul de PVB are dou` grosimi stan-dard: 0.03 inch (0.762 mm) pentru par-

brize [i 0.015 inch (0.38 mm) pentrualte pozi]ii de geam.Remarca]i grosimeadubl` impus` în cazul parbrizelor, cuscopul de a împiedica p`r`sirea habita-clului de c`tre corpurile inerte ale ocu-pan]ilor, în timp ce geamurile laterale,dac` sunt concepute a fi laminate, vortrebui s` împiedice în primul rând propa-garea cioburilor [i, în cazuri extreme vorsuporta impacturi mai mici decât cele

longitudinale, datorate coliziunii frontale. De notat faptul c` laminarea se poaterealiza simultan pentru geamuri “multi-strat” (mai mult de două straturi desticl` [i un strat de PVB), ob]inând astfelpl`ci “blindate” sau rezistente lagloan]e.Aici este interesant de men]ionat modulde ob]inere a “parasolarului” (bandacolorat` care apare la partea superioar`a parbrizului sau a unor lunete).Parasolarul ofer` avantajul unei relativeprotec]ii împotriva luminii prea puterniceprovenite de la soarele aflat la amiaz`dar [i un oarecare aspect estetic pl`cut.Aceast` band` colorat` (în verde, grisau albastru închis) este ini]ial impri-mat` în folia de polivinylbutiral [i sep`streaz` la coacerea în autoclav`.A nu se confunda cu tenta verzuie, bleu,ar`mie, gri sau “neagr`”, care se ob]ineprin ad`ugarea unor oxizi coloran]i înmasa sticlei primare, care ulterior va fiturnat` în forma “float”.O alt` îmbun`t`]ire de ultim` or` o con-stituie depunerea pe stratul intermediarde PVB, înaintea lamin`rii, a unorcompu[i chimici sub forma de film grosde sutimi de milimetru cu rol de a asigu-ra protec]ia împotriva radia]iilor ultravio-lete, înc`lzirea pentru degivrare sau dez-aburire (Audi A8, Mercedes S Klasse),proiec]ia unor parametri de drum încâmpul vizual al pilotului (HUD=Head-Up Display), reducerea zgomotului [im`rirea coeficientului de izolare termic`.Tot la capitolul “tratamente speciale” înetapa tehnologic` de ob]inere a par-brizelor laminate se înscrie [i cea mairecent` cucerire a nanotehnologiei, [ianume depunerea cu caracter perma-nent pe foaia exterioar` de geam a unuimicrostrat de compus tensioactiv caredetermin` îndep`rtarea pic`turilor deap` [i reducerea depunerilor de mâzg`[i insecte.

Reamintim avantajele sticlei laminate:- Cioburile rezultate în urma unui impactputernic sunt reduse ca dimensiuni [isunt în mare parte re]inute de folia dePVB din componen]a sandvi[ului; cu câtcioburile sunt mai mari, cu atât ele vor fimai puternic re]inute pe pozi]ie [i nu vorputea agresa ocupan]ii vehiculului afec-tat.- Parbrizul va re]ine ocupan]ii în vehicul

50

CAROSERII


dup` coliziune;- În cazul unui impact minor cu obiectedin afar`, geamul va putea fi reparat,reducând astfel costurile de exploatare avehiculului [i impactul asupra mediuluievitând consumurile mari de energiepentru fabricarea unui nou geam, pentruînlocuirea celui u[or afectat (manoper`,adezivi,etc.) [i pentru reciclarea acestuiadac` ar fi înlocuit.

Geamul durificat sau Securizat.Acest tip de sticl` se ob]ine din aceea[iplac` “float” care, ini]ial, se decupeaz`la forma [i dimensiunile desf`[urate înplan, necesare ob]inerii geamului curbatla final. Dup` decupare, sticla plan` se a[eaz` pe un [ablon(matri]`), care copiaz` forma spa]ial`final` a geamului curb. Ansamblul plac`de sticla-matri]ă se introduce într-oetuv`, unde se înc`lze[te aproape detemperatura de curgere a sticlei; placase înmoaie [i se “a[eaz`” pe calotamatri]ei, ob]inând form` final` a geamu-lui.Ansamblul se scoate din cuptor [i ser`ce[te rapid într-un curent puternic deaer rece. În acest fel se ob]ine r`cireaviolent` a straturilor superficiale, carevor comprima “miezul”, înc` vâscos,aflat în r`cire mai lent`. La final seob]ine o structur` relativ tensionat`, darcu suprafe]e deosebit de dure [i înacela[i timp cu un grad relativ mare deelasticitate. De aici apare [i relativainstabilitate la [oc a sticlei securizate,dar [i avantajul spargerii acesteia încubule]e mici, ce nu prezintă pericol fa]`de ocupan]ii vehiculului aflat în dificul-tate. Poate a]i avut ocazia nepl`cut` s`

asista]i la “explozia” unui geam lateralsau a unei lunete securizate, spargereaviolent` cu mult zgomot [i împr`[tiereade cubule]e datorându-se tocmai st`riide tensiune permanent` care se mani-fest` în urma procesului de durificare.Culoarea geamului este conferit` ca [i lasticla laminat` prin înglobarea de oxizicolora]i sau substan]e cu propriet`]iheliomate în masa sticlei primare.

Unele geamuri, în special cele care sepreteaz` la montarea pe elementele-suport prin lipire cu uretan sau prin alte

elemente mecano-elasto-etan[e, au pe întreg contu-rul sau numai par]ial o mar-gine de culoare neagr`, cuo anume form`. Aceast`margine se nume[te“Serigrafie”.Serigrafia se ob]ine prindepunerea unui stratceramic foarte aderent lasticl`, cu ajutorul unei“[tampile” speciale, dup`un [ablon tipic fiec`ruimodel de geam [i vehicul.Marginea ceramic` se“coace” odat` cu geamul

laminat “crud” în cuptor, pentru a ajungela parametrii impu[i de utilizarea gea-mului.Rolul serigrafiei nu este eminamenteestetic: pe lâng` faptul c` mascheaz`golurile [i imperfec]iunile ornamentelorinterioare, unele cablaje adiacente gea-mului, imperfec]iunile cordonului de ure-tan inerente - oricât de perfec]ionist ar fimontajul, serigrafia ofer` un înalt gradde adeziune a uretanului la sticl` [i pro-tejeaz` cordonul de adeziv odat`polimerizat împotriva ac]iunii distructivea radia]iilor ultraviolete care ar p`trunde

51

CAROSERII


prin geamul respectiv. Odat` cu serigrafia, pe aceea[i [tampil`se imprim` [ablonul codului unic al gea-mului respectiv, denumit în continuare“Monogram`”.

Remarca]i c` majoritatea geamurilorauto fabricate dup` 2000 au marginileprotejate cu benzi din cauciuc saupolipropilen`, cu rolul de a asigura unaspect estetic corespunz`tor, o protec]iemai bun` la intruziunea materialelormicrometeorice (ap`, z`pad`, praf) dar[i asamblarea altor elemente decaroserie (grile, deflectoare, conectorielectrici).Aceste geamuri sunt denumite generic“Capsulate” [i au un pre] sensibil maimare decât cele similare f`r` respec-tivele op]iuni. Nu v` l`sa]i p`c`li]i depre]urile mici oferite de unii furnizori:acestea pot ascunde lipsaîncapsul`rilor, ceea ce v` poate aducemari necazuri la montare. De[i poateave]i lec]ia înv`]at` [i de]ine]i în stocbenzi sau ornamente universale, nuîntotdeauna aplicarea acestora pe gea-mul “la pielea goal`” ofer` garan]ia uneilucr`ri de înalt nivel calitativ.Exemplul 1. Parbrizul de Mercedes M-Klasse sau G-Klasse - nici s` nu cuteza]is` accepta]i s` monta]i un parbriz f`r`încapsulare! Chiar dac` muchia supe-rioar` ar putea fi ornat` cu un universalde Ford, de exemplu, lateralele [i maiales partea lor inferioar` nu pot fiînlocuite cu nimic. Tot aici ar intra [i par-brizele de BMW seria 6, seria 7, uneleserii 5, unele vehicule americane,majoritatea geamurilor laterale fixe dinposterioarele caroseriilor (dup` stâlpiiC).Exemplul 2. Poate cel mai întâlnit: par-brizele din gama VW (Passat, GolfIV/Bora, Seat) pot primi pe muchiasuperioar` un strip “la metru”, într-uncaz fericit cu band` dubluadeziva, darnu întotdeauna ve]i reu[i s` alinia]i per-fect aceast` band`. Necazul vine lapartea inferioar`: de[i e relativ u[or s`recupera]i [ina din plastic care sus]inegrila de sub parbriz, aceasta va fi greude fixat suficient de solid pe noul geam“dezbr`cat” (dac` nu e dotat cu acce-soriile de rigoare), fapt ce poate aveaconsecin]e dramatice la instalarea grileipe noul parbriz. Aceea[i situa]ie pentru

noile modele de Audi.Acum, c` avem habar despre pro-cedeele de fabricare a geamurilor auto,s` înv`]`m s` descifr`m monogramelecare sunt înscrise pe ele.Conform exemplului ilustrat, putemremarca:1. Marca comercial` a fabricantului degeam (Pilkington);2. Logo-ul fabricantului (Pilkington);3. Codul sticlei, conform standardelorinterna]ionale (American, Japonez,European, etc.) (E1) (CCC);4. Codul fabricii produc`toare(E000231);5. Tipul geamului: “Laminated” sau“Tempered”;6a. 6b. Luna [i anul fabrica]iei.Dac` dup` acest grup de numere apare

un asterisc, înseamn` c` ordinea este

invers` (anul apoi luna) (7 . . . . = 2007,aprilie);7. Num`rul de certificare din parteaDepartamentului American alTransporturilor (DOT) DOT 682 sau alComisiei Europene pentru Transporturi(43R-001588);8. Num`rul de fabrica]ie al modelului degeam.9. Sigla produc`torului vehiculului, încazul geamurilor de origine (O.E.M.)(LAND - ROVER).10.Tipul de polimer dintre foile de sticle(Polivinyl butyral = PVB)11.Op]iuni suplimentare : optikool =geam cu izola]ie termic` suplimentar`,gen ”solar” (popular denumit impropriu“heliomat” - are aspect violaceu privit lalumina zilei)Ca pozi]ie, monograma poate fi g`sit`

52

CAROSERII


fie la unul din col]urile de jos ale geamu-lui, fie în zona median` a laturii supe-rioare (deasupra pastilei oglinzii inte-rioare [i a senzorului - în cazul par-brizelor sau a celei de-a treia l`mpi defrân` - în cazul lunetelor sau a laturii dejos, în cazul vehiculelor americane.Majoritatea parbrizelor cu parasolar au,undeva sub limita inferioar` a paraso-larului, un reper notat cu AS-1. Acestreper delimiteaz` zona de geam carecorespunde din punct de vedere altransparen]ei, normelor interna]ionalede minimum 70%. De remarcat c` exist`o codificare cu referire la transparen]`, [ianume: AS-1=geam pretabil pentru parbrize,duplex cu minimum 70% transparen]`;AS-2=geam pretabil pentru orice pozi]ie,în afar` de parbriz, preponderent durifi-

cat (securizat), transparen]` minim70%;AS-3= geam “negru” (“privacy”) numaipentru geamurile dinapoia [oferului (la -teralele spate [i luneta); AS-14 - pe cale de dispari]ie = se refer`la unele geamuri care au o folie pe interi-or menit` s` împiedice împr`[tiereaciobuletelor.

ATEN}IE: Observa]i minu]ios structurageamurilor (laminat/securizat, lipit/pecheder, simplu sau încapsulat adic` cuornamente periferice gata uzinate) pre-cum [i informa]iile oferite de mono-grame. Este foarte important ca, înaintede a începe demontarea geamuluidefect, s` fi]i sigur c` ve]i avea la dis-pozi]ie exact piesa dorit`, pentru a evitaîntârzierile [i nepl`cerile cauzate deprimirea spre înlocuire a unui geamincorect.

Ve]i întâlni cazuri în care clientul v` va

oferi “bine informat” codurile copiate de

Domnia-sa de pe monogram`. Refuza]i

politicos aceste detalii sau mima]i

notarea lor. La comandarea geamului de

la produc`tor, nu v` vor folosi la nimic;

pentru aceasta folosi]i cataloagele de

specialitate, dup` ce v` ve]i asigura c`

a]i identificat temeinic vehiculul [i

pozi]ia exact` a geamului care se va

înlocui. Seria de [asiu (VIN = Vehicle

Identification Number) este totu[i un

element important, în cazul în care ve]i

comanda geamul direct de la un dealer

autorizat de piese de origine.

Odat` intra]i în familia Tehnicienilor

Autoglass, ve]i avea acces [i ve]i fi

îndrept`]i]i s` solicita]i furnizorilor de

geamuri cataloagele cu codurile

europene [i interna]ionale, iar ace[tia

vor coopera cu siguran]` [i din acest

punct de vedere, întrucât interesul este

comun.

P`stra]i cu grij` [i actualiza]i periodic

cataloagele.

Lua]i cuno[tin]` [i familiariza]i-v` direct

la dealerii autoriza]i cu noile modele de

vehicule [i vitraliile acestora. Intui]i,

pip`i]i, eventual solicita]i accesul în

detaliu pentru a v` dumiri asupra detali-

ilor. Nu se [tie niciodat`: poate chiar a

doua zi ve]i fi solicitat s` înlocui]i un

geam la un model abia ap`rut.

Închipui]i-v` cât de mult vi se va ridica

cota la “burs`” dac` ve]i executa o

lucrare de calitate, fiind deja în

cuno[tin]` de cauz`!

V` rug`m s` consulta]i [i tabelul de la

finele acestui articol.

Articol realizat \n colaborare cu Daniel Dinu

Unic asociat si administrator al ASFARSRL, proprietara marcii inregistrate“Dr.Parbriz”Activeaza din 1993 in domeniul gea-murilor auto.Certificat ca Master Autoglass Techniciansi Master Autoglass Repairer de catreNational Glass Association S.U.A.

Membru cu statut deobservator in ComitetulTehnic al InternationalAutoGlass Federation cusediul la De Rijp,Olanda.Colaborator al revistei Glass Magazinecare apare lunar in America de Nord siMexic.


CAROSERIITa

bel e

xplic

ativ

al m

onog

ram

elor

54

CAROSERII


Fibra de sticl`(II)

Dup` ce în num`rul trecut v-am ar`tat cum s` v` crea]i com-ponente simple din fibr` de carbon, a sosit timpul s` încerc`ms` experiment`m ceva mai complicat. Din nou, componentade astăzi necesit` pu]in mai mult` implicare, îns` sarcinapoate fi dus` la sfâr[it cu u[urin]` [i f`r` a necesita uneltespeciale. Tehnica ce o vom prezenta în acest num`r estefolosit` în general pentru a acoperi componente din interiorulautovehiculului cu fibra de carbon. Aceast` tehnic` poate fifolosit` [i pentru componente exterioare ale autovehicului,îns` produsul final va fi putin mai mare, din moment ce com-ponenta originala este acoperita cu mai multe straturi der`[in` [i fibr` de carbon. De asemenea pentru p`r]ile exte-rioare mai mari, aceast` tehnic` presupune [i un volum demunc` sporit, din moment ce piesa bruta trebuie [lefuit` cuhârtie abraziv` pân` se ob]ine o suprafata fina [i uniform`.Pentru a pune în practic` tehnica de care am vorbit mai sus,

vom folosi ca exemplu stalpul B al unui VW.Dac` componenta ce dori]i s` o acoperi]i cu fibr` de carbon

este din plastic casant, atunci o pute]i [lefui cu hârtie abraziv`P100. Dac` îns` aceast` component` este acoperit` cu mate-rial textil, ave]i dou` op]iuni. Prima este s` înlatura]i materialultextil [i s` [lefui]i materialul de baza cu hartie abraziv` P100.A doua abordare, cu toate ca nu o recomand`m, este s`acoperi]i materialul textil cu hârtie de mascare [i apoi s` pul-veriza]i suprafata cu trei straturi de Krylon transparent, for-mând astfel o suprafa]` rigid` pe care o pute]i acoperi cu fibr`de carbon. Permite]i uscarea spray-ului Krylon [i apoi [lefui]isuprafa]a cu hârtie abraziv`.Înainte s` face]i altceva, t`ia]i materialul cu care ve]i acoperipiesa. Pentru aceasta v` oferim urm`toarele ilustra]iiL`sa]i cam 2-3 cm de material în plus pentru a îndoi pe margi-ni. Aceast` valoare difer` în func]ie de grosimea piesei.

www.auto-tehnica.roRevista de care aveti nevoie

55

CAROSERII


Va trebui s` experimentati pu]in la acest pas..Pozi]iona]i piesa pe fibra de carbon [i marca]i cu band` de mascare marginile.

56

CAROSERII


Privi]i cum se “descoase” ]es`tura de carbon dac` nu folosi]i banda de mascare.

Acoperi]i piesa cu un strat de r`[in` amestecata cu înt`ritor. L`sa]i r`[ina s` se întareasc` pân` la punctul în care este destul detare încat s` nu se ia pe mana Dvs. daca atinge]i piesa, însa s` r`mân` amprenta tiparit` în ea.

57

CAROSERII


Pulveriza]i spatele piesei cu un adez (3M 77 de exemplu). Pune]i fibra de carbon peste pies`. Trage]i materialul peste margini [iapasa]i-l pe adeziv, ar trebui s` ]in`. Pentru mai multa siguran]`, folosi]i band` de mascare pentru a ]ine la locul lor marginile.

Pentru straturile fibrei de carbon ce vor fi la vedere folosi]i r`[in` incolor`. Întinde]i uniform r`[ina [i l`sa]i piesa s` se usuce. Nuv` speria]i dac` aspectul nu este cel dorit, acest prim strat este numai pentru a ajuta aderarea carbonului la pies`.

O dat` ce r`[ina s-a înt`rit destul pute]i aplica urm`torul strat.Permite]i fiec`rui strat de r`[in` s` se usuce înaintea aplic`rii unui nou strat. Aplica]i mai multe straturi de r`[in` pân` când fibrade carbon este acoperita cu un strat gros iar textura acesteia nu se mai simte. Acest lucru este foarte important pentru ca stra-turile superioare de r`[in` vor fi [lefuite. Procedând altfel, componenta va fi distrus` în timpul [lefuirii.

58

CAROSERII


{lefui]i straturile superioare de r`[in`, [tim c` aspectul las` de dorit [i v` spune]i c` a]i distrus piesa, ave]i r`bdare! Dac` existasuprafe]e denivelate puteti umple golurile cu r`[in` [i apoi s` [lefui]i dup` uscare. Urma]i aces]i pa[i pân` suprafa]a componen-tei este uniform`. O data ce suprafa]a este nivelat`, [lefui]i cu hârtie abraziv` ud` de 220, 400, 600 [i 1000. Cur`]a]i temeinicsuprafa]a [i permie]i uscarea. Acum pulveriza]i câteva straturi de Krylon. Spray-ul cu uretan este [i mai bun. Acum pute]i observaaspectul de adancime c`p`tat de component`. Pentru un efect [i mai bun mai puteti adaug` înc` câteva straturi de Kyrlon.

59

CAROSERII


Acoperirile sunt simplu de efectuat îns` necesit` mai mult timp ca manoper`. R`[ina trebuie s` fie complet uscat` înainte de[lefuire. Cea mai dificil` parte în fabricarea acestei componente o reprezint` întinderea tes`turii de fibra de carbon pe pies`.Încerca]i s` întinde]i pe component` materiale mai putin costisitoare pân` v` face]i mâna.

60

STATISTICI


Top vânz`ri automobile - DECEMBRIE 2008

61

STATISTICI


62

STATISTICI


63

STATISTICI


64

APARITII EDITORIALE


Ford Focus

Manual de \ntre]inere [i repara]ii autoFord Fiesta

Manual de \ntre]inere [i repara]ii autoVolkswagen Passat

Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto

Volkswagen Golf /Bora

Manual de \ntre]inere [i repara]ii autoRenault Megane

Manual de \ntre]inere [i repara]ii autoSkoda Octavia

Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto

Contine proceduri de reparatii, scheme si ilustratii




Autodata

Repair TimesAutodata

Technical DataAutodata

Diesel Data






Pentru comenzi, contactaţi X-meditor tel : 021.683.06.85; e-mail: [email protected]

7070RONRON 7070RONRON7070RONRON

7070RONRON

380380RONRON350350RONRON 350350RONRON

7070RONRON 7070RONRON

65

APARITII EDITORIALE


Autodata

Timing BeltsAutodata

Diagnostic Trouble CodesAutodata

Wheel Alignment Data




Autodata

Air ConditioningAutodata

Electrical Component LocationsAutodata

Airbags




Autodata

Repair Data Base

Cea mai completa baza de date reparatii din lume,acoperind peste

11.000 de modelea peste

80 de producatori

Autodata

Truck CD

Baza date reparatii

pentru autocamioane

Pentru comenzi, contactaţi X-meditor tel : 021.683.06.85; e-mail: [email protected]

380380RONRON

380380RONRON

380380RONRON

25002500RONRON

260260RONRON 265265RONRON

230230RONRON


REDACTIA

Revista AUTO TEHNICA este editat` de:

X-MEDITOR srlNr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului:J40/10863/2005; CUI: R17700980;Capital Social: 144.000 RON Cont: RO05RZBR0000060006688453Raiffeisen Bank – Sucursala Obregia

Redac]ia Revistei „Auto Tehnica”Str. Iarba Câmpului, 24, Sector 4, Bucure[tiTel 021.683.06.85 ; 031.405.90.33; 031.405.90.34;Fax: 021.683.17.14e-mail: [email protected]://www.xmeditor.ro

Director General: Victor BALA{([email protected])

Coordonatorul publica]iilor Auto Tehnica: Dr. Iván NAGYSZOKOLYAI ([email protected])

Colectivul de redac]ie:Redactor {ef: Claudiu COLIBABA

([email protected])Publicitate: Annamaria BOHÂL}EA

([email protected])Layout & Design: Gabriel DUMITRU

([email protected])Dep. Contabilitate: Mili VIZITEU

([email protected])Coordonator v#nz`ri: Emöke Monica NEGRU

([email protected])PR & Marketing: Rodica Turcu

([email protected])Anda Vlase([email protected])

Tehnoredactare: X-Meditor Lapkiadó, Oktatás- és Rendezvényszervezö Kft. 9023 Györ, Csaba u. 21

Colaboratori:Conf. Dr. Ing. Liviu MIHON, Dr. Ing. Istvan BARABAS,Dr. Ing. Ilie DUMITRU, Conf. Dr. Ing. Victor O}~T, Prof.Dr. Ing. Petru BRÂZA{, Ing Rudolf BALINT, Prof. Dr. Ing.Matei V|N~TORU, Dr. Ing. Corneliu-Sorin DOBROT~, Ing.Constantin GOLUBOVICI, Prof Dr. Ing Adriana MANEA,Conf. Dr. Ing. RO{CA Radu, Prof Dr. Ing Lauren]iuMANEA, Conf. Dr. Ing. Edward RAKOSI, Ing CornelMARINESCU, József MOLNÁR, Ing Dorin MURE{AN, IngSandor NYAGULY, Dr. Ing. Ioan T~TAR, Ing. AdrianVASILESCU, ing. Vicky BURACHU, Florin OLARU, LilianaRUSU, Robert TUZSON, Teodor DUMITRU

I.S.S.N. 1841-5962

Responsabilitatea pentru con]inutul materialele publicate revine \n exclu-sivitate autorilor. Reproducerea oric`rui material ap`rut

\n revist` este interzis` f`r` acordul scris al X-Meditor România.

AutoTehnica

ALFA ROMEO

Model (tip) Cod motor Cmc kW km/h CV

Indicã denumirea comercialãa automobilului produs decompania respectivã

Combinaþie de cifre ºi litereprin care un motor este

identificat, propriu fiecãruiconstructor

Cilindreea motorului,exprimatã încentimetri cubi (cmc)

Viteza maximã pe care oatinge automobilul respectiv,exprimatã în km/h

Tipul ºi numãrul de trepte pecare îl are schimbãtorul de vitezeal automobilului (ex.: 5H - CVmecanicã, cu 5 raporturi,4A - CV automatã, cu 4 raporturi)

Puterea maximãa motorului,exprimatã în kilowaþi(1 kW = 1,36 CP)

Sursa: Registrul Auto Român

(IV)

Autotehnica 01_2009

Documents

Transcript of Autotehnica 01_2009