Autotehnica 02_2009

3

EDITORIAL

Autotehnica - februarie 2009

Criza ne love[te la linguric` iar ale[ii unora (c` eu nu am fost lavot, deci implicit nu sunt ai mei) nu [tiu ce s` fac` s` ne fac`via]a mai bun`. Pentru început s-au gândit s` m`reascìmpozitele pe case de vreo 6 ori, apoi s` mărească CAS-ul [ialte impozite, s` se asigure c` dobânzile la credite cresc, c` ta -rifele la combustibili urc` spre cer, [i c` în general bugetulromânilor s` tind`, la rubrica venituri c`tre “epsilon”.Asta pentru noi. Pentru ei: cre[te bugetul la Pre[edin]ie, laCamera Deruta]ilor, [i la Senat. Din punctul lor de vedere estenormal ca s` pl`tim 100 de milioane de lei vechi pe lun` pen-tru cazarea la hoteluri de multe stele a fiec`rui ales, în condi]iileîn care chiria la un apartament cu 2 camere de super fi]e, înzon` central`, poate fi g`sit [i la 7-800 EUR/lun`. Evident c`se pot g`si [i garsoniere la 250 EUR/lun` , dar … hai s` nu necoborâm chiar atât de jos…Purt`torul de cuvânt al guvernului se bate cu o cre[tin` într-unBAR DE MANELE din Cluj. Apoi depune plângere c` a fost b`tutde respectiva ginga[` f`ptur`. Ceea ce e interesant este c`numitul b`tù[ de femei prin baruri de maneli[ti tocmai fusesedecorat de PRE{EDINTELE STATULUI cu Ordinul “B~RB~}IE {ICREDIN}~!!!” (cea mai înalt` distinc]ie militar` pe timp depace). Dac` `[tia sunt modelel noastre sociale, promovate dePre[edintele ]`rii [i de Primul Sinistru … atunci s` nu ne mir`mdac` ]ara noastr` merge cum merge.Nu de mult am sesizat c`, într-o perioad` în care am fost plecatdin ]ar`, unul din autoturismele firmei a disp`rut de la sediupentru câteva zile fiind folosit, într-un week-end, de o persoanà c`rei identitate nu am reu[it s` o aflu. Adresându-m` Poli]ieiCluj (cea care mi-a adus la cuno[tin]` faptul c` ma[ina a fostv`zut` într-o sâmb`t` noaptea prin localitate) în scopul identi -fic`rii persoanei care conducea autoturismul, am primit în fa]`în]elepciunea poli]istului român: AM FOST AMENDAT CU 1200RON PENTRU C~ NU {TIU CINE MI-A SUSTRAS MA{INA!!! Pìdac` [tiam de ce dracu am mai f`cut sesizare c`tre Poli]ie???În ce ]ar` normal`, când un om face o reclama]ie, sesizând oinfrac]iune, reclamantul este amendat pentru c` nu [tie cine acomis infrac]iunea ?Pì nu e de datoria lor, s` cerceteze sesizarea mea ? [tiu c`mul]i nu cred c` se poate întâmpla a[a ceva în România, dardin p`cate aceast` întâmplare ridicol` face obiectul unui dosaraflat la Judec`toria Cluj.Iar ca absurdul s` fie total, în momentul în care am depus plân-gerea c`tre Judec`torie, cei de la IJP Cluj au cerut respingereaplângerii pe motiv de “lips` a calit`]ii procesuale active”, maipe române[te, eu, în calitate de Administrator al firmei, NU AMDREPTUL S~ REPREZINT FIRMA ÎN INSTAN}~!!! Din fericire judec`toarea a realizat absurdul situa]iei [i a respinsîntâmpinarea Inspectoratului Jude]ean de Poli]ie. Gândi]i-v` còmul acela care a decis s` m` amendeze pentru c` am depus osesizare referitoare la o sustragere de autoturism este pl`tit dinbanii no[tri!Asta e ]ara în care trìm. Aici se duc banii no[tri! Iar noi, dac`

întârziem un pic cu impozitele ne trezim cu conturile blocate,execut`ri silite [i altele.În Ungaria vecin` [i prieten`, ni[te ]igani omoar` un bìat. Adoua zi 2 dintre ei sunt prin[i ÎN AUSTRIA! În România, 2 bìe]isunt împu[ca]i la Bra[ov, altul este înjunghiat la Craiova, sefur` arme din depozitele armatei ca s` nu mai vorbim de Elodiacea etern disp`rut`… iar poli]ia nu identific` nici un suspect.Mai vorbim de siguran]a cet`]eanului? De încredere îninstitu]ii? Ce vedem când privim în jur? Bìe]i de[tep]i care ne sfideaz`din limuzine de lux în timp ce noi, ca pro[tii, plângem dup`fo[tii. Vedem cum bìe]ii de[tep]i sunt cei care devalizeaz`b`nci, în[eal` sute de mii de oameni în jocuri piramidale, î[iatribuie complexe industriale pe ochi frumo[i [i apoi le trans-form` în “afaceri imobiliare” sau le revând altor investitori pemiliarde de euro, iar pulimea pl`te[te impozite sau este amen-dat` atunci când se duce la poli]ie pentru a reclama oinfrac]iune.

În România oamenii se stâng în holurile spitalelor din cauza lip-sei medicilor, a paturilor, a medicamentelor sau… a omeniei. ÎnRomânia, medicii lucreaz` în ture de 24 sau 36 de ore pentruun salariu un pic mai mic decât al unui gunoier [i apoi avempreten]ia c` ace[tia s` nu î[i “cear` dreptul” de la pacien]i.În România profesorii lucreaz` pe salariul minim pe economie [isunt scuipa]i în clas` [i umili]i de copii “bìe]ilor de[tep]i”, iarapoi ne întreb`m de ce tot mai pu]ini absolven]i se îndreapt`spre înv`]`mânt.Mul]umim ale[ilor no[tri pentru c` ne fac mândrii de numele deromân, c` ne fac mândrii c` trìm în ]ara asta, c` ne asigur`toate cele necesare traiului de zi cu zi, c` ne asigur` securitateacând ie[im pe str`zi, c` au grij` ca str`zile noastre s` nu fiebine între]inute, c` au grij` de s`n`tatea noastr` [i de nivelulde educa]ie al copiilor nostrii [i nu în ultimul rând c` se gân -desc la binele nostru tot timpul [i nu [tiu ce s` fac` pentru cas` ni-l ia.A[a s` îi ajute Dumnezeu !!!UPDATE : Nu [tiu cum dracu se face c` în perioada de criz` pecare o travers`m se taie de la s`n`tate, de la înv`]`mânt, de laprotec]ie social` dar se m`re[te de câteva SUTE DE ORI bugetulla… Turism, ministerul p`storit de juna cu parc`rile. Încep s`devin convins c` ale[ii nostrii au fost ni[te copii foarte precoci:la 3 ani aveau mintea de acum.

Nu fur`! Guvernul nu accept` concuren]` !

...AM FOST AMENDAT CU 1200 RON PENTRU C~ NU {TIU

CINE MI-A SUSTRAS MA{INA!!! Pì dac` [tiam de ce

dracu am mai f`cut sesizare c`tre Poli]ie??? În ce ]ar`

normal`, când un om face o reclama]ie, sesizând o

infrac]iune, reclamantul este amendat pentru c` nu [tie

cine a comis infrac]iunea?

4

CUPRINS


CUPRINSPag. 3 - EditorialPag. 4-5 - CuprinsPag. 6,8 - Actualitatea

SERVICEPag. 10 - Verificarea componentelor cutiei de viteze

Pag. 14 - Schimb de becuri - Renault Megane 2

Pag. 16 Diagnoza inteligentă cu macs55 – Metodede diagnoză a ventiului EGR cu ajutorul debitmetru-lui de aerPag. 18 Audi B6 A4 Montare faruri Bi-XenonAfertmarketPag. 26 Motoare mai economice şi ecologice pentruDaciaPag. 30 Diagnosticarea generală AUDACON –Partea a II-a

• Dacia î[i l`rge[te gama de motoare cu unelemai economice [i mai ecologice.• Men]inându-[i strategia referitoare la mediu,Dacia ofer` acum noi motoare ce func]ioneaz`pe combustibili alternativi, GPL [i bioetanolE85, dar [i un motor nou cu cilindreea de 1.216V pe benzin`.• Motoarele ce vor fi introduse pe pia]a euro-pean` în 2009 sunt:- Sandero 1.4 GPL, Logan 1.4 GPL [i LoganMCV 1.6 GPL.- Sandero 1.6 E85.- Sandero 1.2 16V [i Logan 1.2 16V.

Ave]i r`bdare, întrebarea „dar care”este justificat`, pentru c` sunt dou`modele Renault Megane 2, Renault

Megane 2-1 (sus) [i RenaultMegane 2-2 (jos), în principiu vor-

bim de Megane cu sau f`r` face-lift.La schimbarea farurilor celor dou`

modele sunt ni[te diferen]e, la caree bine s` fim aten]i, [i la care v`vom d` instruc]iuni sub imagini.

10

14

26

Expertiza ajut` în prevenirea avariilor.Multe deficien]e ale ambreiajului pot fi cauzatede func]ionarea necorespunz`toare a sis-temelor de debreiere. Aceste deficien]e includde asemenea avarii totale ca ambreiaje arsesau performan]e sc`zute la debreiere. Folosind trei exemple vom ar`ta tipurile deavarii ce sunt cauzate de sisteme de debreieredefecte.

5

CUPRINS


Pag. 36 Solu]ii optime pentru spa]ii de depozitare,ateliere şi spălătorii auto

Pag. 42 Presiunea în sistemul de alimentare

CAROSERIIPag. 46 PARBRIZUL - Accesoriu sau element-cheie?Partea a patra - Înainte de a trece la lucrul propriu-zisPag. 54 Fibra de carbon (III) Confec]iona]i matri]e şituburiPag. 60 StatisticiPag. 64 Apari]ii editorialePag. 66 Lista autoturismelor “EURO 3” care pot fiomologate în vederea înmatriculării în România

Societatea noastr`, CCSM CORTURI INDUSTRI-ALE SRL, a fost înfiin]at` în anul 2006 de o

echip` tân`r` [i cu obiectivul ferm de a deveniîn scurt timp furnizorul cel mai important pe unsegment de pia]` pu]in explorat la acea vreme.

Nef`când rabat de la calitate, dar fiindcon[tien]i de exigen]ele consumatorilor români

- am reu[it în mai pu]in de 3 ani se dezvolt`m[i s` cre`m o pia]`. Nu suntem singurii pro-

duc`tori de corturi, dar credem c` în ace[ti treiani, cu siguran]` am acoperit cele mai mari

suprafe]e cu corturile noastreAdesea, clientul solicit` geamul dorit doarspecificând pozi]ia în caroserie: parbriz,lunet`, geam lateral (culisant, triunghifata/spate) etc. Tehnologic vorbind, esteimportant ca Tehnicianul Autoglass s`cunoasc` structura geamului afectat, pentru aintui modul de abordare al lucr`rii deînlocuire; aceast` structur` poate fi: geamduplex (laminat), geam securit (durificat) [istiplex (sticl` organic`).

36

46

3M: Pag. 52-53;4cars: Pag. 39;Audacon: Pag. 33;AutoComplex: Pag. 41;Autonet: Cop. 4, Pag. 16-17;AutoMarket: Pag. 7;Bosch: Pag. 59;ECO European Consulting: Pag. 35;Forte: Pag. 21;Hofmann: Inserturi;IHR: Pag. 23, 39;Lubexpert: Pag. 9;Mercom: Pag. 41;Meteor: Pag. 12-13;Novatech: Pag. 19, 25;Unior-Tepid: Pag. 23, 29;

PARTENERI

De peste un secol automobilul a devenit o

unealtă eseni]ală omului modern. De peste un

secol automobilul a cucerit întregul glob. Dar tot

de peste un secol automobilele se tot strică şi

este nevoie de omul fără de care nu ne putem

imagina via]a de zi cu zi: mecanicul auto. Astfel,

la nivel mondial, pe lângă profesori şi medici,

mecanicii auto sunt cei care ne permit desfăşu-

rarea traiului de zi cu zi.

6

ACTUALITATEA RUBRICA REALIZATA IN COLABORARE CU


Declin pe toate pie]ele auto

europene în ianuarie - Islanda a

c`zut cu 88%, Letonia cu 77%,

România cu 53%

Înmatricul`rile de ma[ini noi în Europaau sc`zut sever, cu 27% în ianuarie. Întoate cele 28 de pie]e incluse în statis-tici au fost sc`deri, iar în [ase dintreele declinul a fost de peste 50%, con-form datelor Asocia]iei ConstructorilorEuropeni de Automobile ACEA. La felc` în ultimele luni, Land Rover [iChrysler au fost m`rcile care au c`zutcel mai mult, dar nici Dacia nu a mersbine, sc`zând cu 33%.Per total, în ]`rile incluse în statistici s-au înmatriculat 958.000 de ma[ini, însc`dere fa]` de peste 1,3 milioane înprima lun` din 2008. Toate pie]ele ausc`zut, îns` [ase dintre ele s-au dus înjos cu peste 50%, iar printre ele este [iRoman`, unde s-au înscris în circula]iecirca 14.000 de ma[ini, fa]` de29.000. Islanda r`mâne pia]a cu celmai mare declin, 88%, de la 1.430 dema[ini, la doar 170. Alte pie]e care s-au dus puternic în jos sunt Letonia (-77%), Lituania (-67%), Irlanda (-66%)[i Estonia (-2%).{i cele mai mari pie]e au sc`zut:Germania (-14%), Italia (-33%), Fran]a(-8%), Spania (-42%) [i MareaBritanie (-31%).Statisticile ACEA prezint` situa]iaînmatricul`rilor din 28 de stateeuropene: 25 din UE, f`r` Cipru [iMalta, plus Islanda, Norvegia [i Elve]ia(statele EFTA).La m`rci, Land Rover a coborât cel maimult, cu 62%, de la aproape 9.000 dema[ini vândute, la sub 4.000. NiciChrysler nu s-a descurcat bine, de la9.000 de ma[ini vândute în ianaurie2008 a ajuns acum la sub 5.000.Vânz`rile Dacia au sc`zut cu 33%, dela aproape 16.000 de unit`]i, la maipu]in de 11.000. O singur` marc` acrescut, Jaguar, cu 19%, de la peste1.600 de ma[ini, la 2.000. Volkswagen are cea mai mare cot` depia]`, 11,1%, cu 106.000 ma[ini vân-dute, urmat` de Ford cu 9,3%,Peugeot cu 7,1% [i Fiat cu 7%.

Triplarea s-a transformatîn dublare când e vorbade taxa auto. Dup` nouaordonan]`, cele maimici taxe auto pentruma[inile second-handpornesc de la circa 200euro pentru modele Euro4 cu emisii sc`zute. Celemai mari taxe pot dep`[i15.000 euro la ma[inifoarte vechi cu motoareputernice. Ma[inile noiEuro 4 cu motor sub 2litri sunt scutite de tax`, dar ma[inile noimai puternice nu, iar taxa poate trece de6.000 euro la SUV-uri [i automobilesport puternice.Taxa auto a sc`zut cu 33% la ma[inilesecond-hand, prin ordonan]a anun]at`miercuri, ordonan]` care va intra învigoare în momentul public`rii înMonitorul Oficial.Câteva calcule - în func]ie de norm` Euro,cilindree [i emisiile de CO2 - arat` c` celemai mici taxe, circa 200 euro, vor fi pen-tru ma[ini cu motoare Euro 4, produseacum doi-trei ani [i emsii CO2 mici, sub110 g/km. Astfel de modele sunt ma[inisupermini precum Peugeot 107 sauToyota Aygo. La o ma[in` second-handtot de doi-trei ani, cu motor pe benzin` de1,6 litri, Euro 4, noua tax` e de circa 500euro. La un automobil din aceea[i cate-gorie, îns` cu motor diesel de 1.9 litri,noua tax` e de circa 800 euro.Taxele ating niveluri extrem de mari pen-tru ma[ini Euro 2 cu motoare foarte maride peste 3 litri. În aceste cazuri se poateajunge la plata a 15.000 de euro laînmatriculare, mai ales c` astfel dema[ini, produse acum un deceniu, auemisii de CO2 sensibil mai mari.Ministerul Mediului a dat joi câtevaexemple de noi valori ale taxei. Astfel,pentru un BMW X5 vechi de cinci ani,taxa a sc`zut de la 3.600 euro, la 2.400euro, iar pentru un Volkswagen Golf de

[ase ani, taxa s-a mic[orat de la 2.000,la circa 1.300 euro.Ma[inile noi Euro 4 cu motoare sub 2litri sunt scutite de plat` taxei în contin-uare, dar ma[inile mai puternice nu suntscutite de taxe, îns` [i în cazul lor cuan-tumul a fost redus acum cu o treime.Spre exemplu, la SUV-uri [i ma[ini sportcu motoare puternice, de peste 4 litri,taxa de înmatriculare trece de 6.000euro. Pentru ma[ini noi cu motor pe ben-zin` 2,2 litri Euro 4, taxa e de circa2.000 euro. Pentru automobile noi cumotoare diesel ce dep`[esc cu pu]in 2litri, taxa trece de 1.500 euro.De plat` taxei auto sunt scutite [ima[inile electrice, cele hibride [i Euro 5.Taxa auto a fost triplata la ma[inile second printr-o ordonan]` care a intratîn vigoare la 15 decembrie 2008.Schimb`rile taxei au fost înso]ite de for-mul`ri neclare [i numeroase interpret`ri,iar în ]ar` [oferii au protestat,nemul]umi]i c` ma[inile vechi au înmulte cazuri taxe mai mari decât sumacu care au fost cump`rate.Reprezentan]ii Dacia dar [i cei ai impor-tatorilor de ma[ini noi au sus]inut înmod repetat c` reducerea taxei autopentru ma[inile second-hand ar aveaefecte dezastruoase asupra vânz`rilor dema[ini noi, iar ]ara va deveni un cimitiral rablelor din occident.

Sursa: HotNews

Taxa auto porne[te de la circa 200euro pentru ma[inile second-hand,dar trece de 6.000 la ma[inile noicu motoare mari.

7Autotehnica - februarie 2009

8

ACTUALITATEA


Una dintre ultimele tendin]e pe pia]aauto este implementarea unor sistemede siguran]` foarte avansate pe mo -delele de top ale gamelor constructorilorauto. Iar Grupul Ford, prin Volvo, esteunul dintre ini]iatorii acestui tip de abor-dare, noul XC60 fiind modelul care sub-liniaz` cel mai bine acest lucru: sistemulCity Safety, care previne coliziunileu[oare cu ajutorul frânei automate [i aradarului inteligent, a f`cut deja înconju-rul lumii.Întrebarea care se pune este, îns`, cumse testeaz` acest tip de sistem de sigu-ran]`? De[i am putea crede c` un pro-duc`tor auto de asemenea nivel î[i per-mite s` testeze tehnologia pe modelenormale în spa]iul de teste special ame-najat în acest sens, lucrurile nu sunt atâtde simple precum par. Astfel, pentru li -mitarea cheltuielilor, Ford a dezvoltat unserie de baloane imense, de m`rimea [iforma unor ma[ini reale, care ]in loc desparring partner pentru modelele dotatecu nou` genera]ie de sistemeinteligente. Sistemul este exemplificat înimaginile al`turate de un Lincoln MKS,ale c`rui sisteme sunt analizate degrupul american pe unul dintre spa]iilede teste special amenajate.Totu[i, de[i ar putea p`rea c` aceast`solu]ie este foarte ieftin`, fiecare balon

de acest tip cost` 10.000 de dolari.Acestea pot fi îns` reutilizate [i nuprovoac` absolut nicio daun` ma[inilortestate, rezultatele realizate cu ajutorullor fiind cât se poate de fidele datorit`formei speciale [i senzorilor inclu[i în"pachet". Ford dispune de 12 astfel debaloane, de m`rimi [i forme diferite,fiecare cânt`rind circa 20 de kilograme."În primele teste îmi era fric` s` m`lovesc de baloane. Dac` te afli la volan[i te love[ti dinadins de obiecte staticecare seam`n` cu o ma[in`, reflexele oiau razna [i primul instinct este s` tragide volan cât po]i în lateral sau s` frânezi.Este o reac]ie normal`, dezvoltat` înc`de atunci când ai pus prima dat` mânape volan", spune Mike Lopez, unul din-tre pilo]ii de teste Ford. Acesta continu`:"E foarte greu. Majoritatea celor care facasta pentru prima dat` nu pot s` NUfrâneze în acel moment".

SURSA: Automarket

Reprezentan]a Audi din Sydney are orecep]ioner` deosebit`. Aceasta aparesub forma unei holograme care esteproiectat` pe o plac` de plexiglas de 10

milimetri grosime. Asistentul virtual alshowroom-ului este proiectat în m`rimenatural` [i ofer` le ofer` vizitatorilorreprezentan]ei informa]ii în leg`tur` cumodelele Audi.Dac` aceast` tehnologie va avea suc-ces, Audi ar putea implementa holo-gramele [i în alte reprezentan]e dinlume. Holograma este realizat` împre-un` cu compania Prime Digital Media,care lucreaz` lâng` centrul Audi dinSydney. Numele acestei crea]ii este“Holographic Virtual Assistant”.Tehnologia care permite afi[area acesteiholograme este înc` ]inut` secret.

SURSA: Automarket

Baloanele de 10.000 de dolari careajut` la testele de siguran]`

Audi a introdus primul asistent holografic din lume

Opel Ampera, ChevroletVolt-ul europeanDup` luni întregi de zvonuri [i infor-ma]ii neconfirmate, GM a anun]at ofi-cial care va fi numele versiuniieuropene a mult-asteptatuluiChevrolet Volt. Este vorba de OpelAmpera, model care în afara siglei, aunui design ceva mai agresiv [i apie]elor pe care va fi comercializat, vafi identic "dedesubt" cu Volt. Primaapari]ie în fa]a publicului vine subforma unei fotografii-teaser în careputem admira partea frontal` a nouluimodel.Opel Ampera va primi acela[i tren derulare [i aceea[i propulsie, botezat`oficial Voltec. Mai mult, dateletehnice [i autonomia vor fi identice,viitorul Ampera urmând s` benefi-cieze de o libertate de mi[care de 60de kilometri în varianta 100% elec-tric`, un motor clasic, pe benzin`,urmând s` ac]ioneze peste aceast`barier` pentru umplerea bateriei [i

pentru asigurarea unei autonomiitotale de câteva sute de kilometri.Ro]ile vor fi îns` învârtite pe tot par-cursul vie]ii modelului exclusiv depropulsorul electric.Noul Opel Ampera va fi prezentat laSalonul Auto de la Geneva, urmândca intrarea sa pe pia]` s` aib` loc înanul 2010.

Sursa: Opel

RUBRICA REALIZATA IN COLABORARE CU

10 Autotehnica - februarie 2009

Aliniere necorespunz`toare a rulmen-

tului de presiune.

Dac` anumite componente, precumbuc[ele de ghidare sau furcile dedebreiere sunt îndoite sau uzate potavea ca efect arderea ambreiajului.Dac` discul cu resort este ac]ionat într-omanier` excentric` poate cauza uzur`abraziv` considerabil` pe linia de con-

tact sau pe placa de presiune. Mai mult,un alt efect este schimbarea pozi]iei axi-ale a discului cu resort. Astfel, for]elenecesare func]ion`rii ambreiajului numai ating nivelul opera]ional cauzândalunecarea acestuia (vezi Fig.1 Rulmentde presiune nou (înclina ]ie corespunz` -toare) - Fig.2 Rulment de presiune uzat -f`r` înclina]ie).

Pozi]ie incorect` a rulmentului de pre-siuneDac` rulmentul de presiune este instalatîntr-o pozi]ie gre[it`, furca se va bloca întij` de ghidare (vezi Fig. 3 Buc[` de ghi-dare uzat`). Ini]ial, ambreiajul este greude operat, dar o dat` ce curs` dedebreiere devine mai scurt` va ap`reaproblema decupl`rii. Datorit` înclin`rii, for]a discului cu resortnu mai este eficient` [i ambreiajul vaîncepe s` alunece dup` o perioad`scurt` de folosire.

Componente uzate în sistemul dedebreiereUzurile în mecanismul de debreierereprezint` unul din motivele ap`s`rii maicu for]ă pe pedal` de ambreiaj. Aten]iesporit` ar trebui acordat` urm`toarelorelemente:- Suprafa]a de contact a furcii;- Suprafa]a de contact a axului dedebreiere;- Furca de debreiere;

Dac` componentele amintite maidevreme prezint` urme severe de uzur`(ca cele din Fig. 2), sau sunt uscate (nuprezint` urme de lubrifiant) ori rupte, au

Componente mici. Efecte mari.

Expertiza ajut` în prevenirea avariilor.Multe deficien]e ale ambreiajului pot fi cauzate defunc]ionarea necorespunz`toare a sistemelor de debreiere.Aceste deficien]e includ de asemenea avarii totale caambreiaje arse sau performan]e sc`zute la debreiere. Folosind trei exemple vom ar`ta tipurile de avarii ce suntcauzate de sisteme de debreiere defecte.

11

Verificarea componentelor cutiei de viteze

S E R V I C E

Pag. 10 - Verificarea compo-nentelor cutiei de vitezePag. 14 - Schimb de becuri -Renault Megane 2

Pag. 16 Diagnoza inteligentă cumacs55 – Metode de diagnozăa ventiului EGR cu ajutorul debitmetrului de aer

Pag. 18 Audi B6 A4 Montarefaruri Bi-Xenon AfertmarketPag. 26 Motoare mai economiceşi ecologice pentru Dacia

Pag. 30 Diagnosticarea gene -rală AUDACON – Partea a II-a

Pag. 36 Soluţii optime pentruspaţii de depozitare, ateliere şispălătorii autoPag. 42 Presiunea în sistemulde alimentare

11

SERVICE


ca efect performan]e slabe în cuplareatreptelor de vitez`. Ca [i consecin]e maiputem aminti trepida]iile sau decuplareacu dificultate. Pentru c` asupra sistemu-lui de decuplare nu se exercit` for]emajore atunci când transmisia esteîndep`rtat` de pe vehicul, testareaacesteia în astfel de condi]ii nu este efi-cient`.

Sfaturi pentru asamblare1. Se urm`resc sfaturile [i regulile demediu [i protec]ie a muncii.2. Componentele montate sunt înlocuiteîntotdeauna cu cele recomandate deproduc`tor.3. Nu sunt admise sudarea, înc`lzireasau orice interven]ie de modificare acomponentelor montate.4. Se urm`resc instruc]iunile de montare[i se respect` cuplurile de strângere acomponentelor.5. Pentru deblocarea [uruburilor gripatese folose[te ulei penetrant [i nuînc`lzirea cu flac`ra.6. Se utilizeaz` numai sculecorespunz`toare (f`r` ciocane, cle[ti,r`ngi etc)7. Se instaleaz` numai componentecurate, iar pentru componentele la carenu se impune, nu se folose[te agent gre-sant.

Sursa: ZF Friedrichshafen AGAdaptare: Ing. Colibaba Claudiu

22

33

44

14

SERVICE


Schimb de becuri Renault Megane 2 - dar care?

Ave]i r`bdare, întrebarea „dar care” estejustificat`, pentru c` sunt dou` modele

Renault Megane 2, Renault Megane 2-1(sus) [i Renault Megane 2-2 (jos), în prin-cipiu vorbim de Megane cu sau f`r` face-

lift. La schimbarea farurilor celor dou`modele sunt ni[te diferen]e, la care e

bine s` fim aten]i, [i la care v` vom d`instruc]iuni sub imagini.

Schimbarea semnalizatorului de direc]ie [i fazei scurte pe parteapasagerului. Îndep`rta]i capacul de montaj! Indiferent de model).

La Renault Megane 2-2 becul este fixat numai cu îmbinare snap!Becul poate fi montat [i gre[it, având impresia c` este fixat cores -punz`tor! De aceea e bine ca la demontare s` ]inem în minte pozi]iaini]ial` a becului!

Roti]i carcasa fazei scurte spre stânga, cât se poate, [i scoate]i-l. Încazul Renault Megane 2-1 (cu grila radiatorului „dreapt`”, dac` îmipermite]i exprimarea) becul H7 este ]inut de o clem` de fixare,pozi]ia lui este u[or de g`sit!

Dup` ce a]i g`sit dulia indicatorului de direc]ie, gira]i spre stânga,cât se poate, [i scoate]i becul împreun` cu dulia!În cazul Renault Megane 2-1 becul de la lumina de întâlnire sescoate prin orificiul din contraaripii. Dulia becului este specific`, la oparte este convex`. La înlocuirea becului trage]i-l pur [i simplu dinlocul lui [i schimba]i becul.

15

SERVICE


Înlocuirea becului fazei scurte [i pozi]iei pe partea pasagerului.Desface]i rigla de fixare a înveli[ului de plastic, roti]i cu ajutorul unei[urubelni]e, [i scoate]i înveli[ul! (Înveli[ul se g`se[te numai la unelemodele, depinde de echipare!)

Roti]i capacul de cauciuc a lag`rului becului, scoate]i-l din cârlig,trage]i racordul în jos [i înlocui]i becul! La Renault Megane 2-2scoate]i pur [i simplu dulia becului luminii de întâlnire, [i înlocui]ibecul! (Înainte de demontare ]ine]i minte pozi]ia corespunz`toare abecului!)

Desface]i capacul rezervorului pentru lichidul de sp`lat parbriz, [itrage]i ]eava foarte atent, mi[când-o în sus!

Schimbarea becului de la lumina de întâlnire [i de la lumina de sem-nalizare pe partea [oferului. Pute]i s` scoate]i becurile în moduldescris la înlocuirea becurilor pe partea pasagerului. Fi]i aten]i laspecifica]iile de fixare [i de pozi]ionare a modelelor!

Înlocuirea becului pozi]iei [i fazei scurte pe partea [oferului.Desfacem dispozitivul de blocare al ]evii de aspira]ie la loculindicat. ]eava de aspira]ie este compus` din dou` p`r]i, pute]i s`scoate]i partea de sus dac` o roti]i la 90° [i trage]i în sus.Dup` aceea ave]i acces la înveli[ul farului luminii de întâlnire.Dac` nu ave]i destul spa]iu, este bine s` scoate]i mai întâiacumulatorul. Piesele trebuie montate în ordine invers`. Verifica]ifunc]ionarea corespunz`toare a becurilor conform regulilor, [iregla]i farurile!

DIAGNOZA

18

SERVICE


Înainte de instalare:1. Începe]i instalarea kitului dup` ce motorul [i becurile s-aur`cit, pentru a preveni arsurile.2. Instala]i kitul când motorul [i ma[in` sunt oprite3. Opri]i becurile în timp ce lucra]i.4. Nu sc`pa]i sau atinge]i becurile Xenon cu nici un tip deobiect, inclusiv mâini.5. Verifica]i suprafa]a de contact a conectorilor. Dac` conec-torii nu sunt cura]i pot ap`rea probleme în func]ionare (beculse aprinde mai greu, pâlpâire).

6. Conecta]i cablurile respectând polaritatea.7. Instala]i balastul într-un loc aerisit, cât mai departe demotor.Aceast` opera]ie ar trebui s` dureze în jur de dou` ore. Nu esteo opera]iune dificil` din punct de vedere mecanic, îns` estepu]in cam delicat s` reu[i]i ca la final totul s` fie montatcorect. Aceasta schimbare necesita înl`turarea vechiului balast sibecului din blocul optic vechi urmat` de montarea acestuia innoul bloc optic.

Audi B6 A4 Montare faruri Bi-Xenon Afertmarket

Pasul 1

20

SERVICE


1. Demonta]i blocul optic de pepartea [oferului. Farul este prins cupatru [uruburi torx, doua sus si douajos. {uruburile de sus trebuiescscoase complet in timp ce cele de jospot fi sl`bite numai pana la jum`tate.2. Pune]i blocul optic deoparte. In

acesta poza ve]i observa doua dife -ren]e majore.În primul rând lentila proiectorului bi-xenon este mai mare decât cea a celuixenon. În al doilea rând culoare inte-rioar` difer`.3. Pe un suport ve]i vedea o muf` ceconecteaz` dou` grupe de cabluri.Mufa trebuie deconectata. 4. Îndep`rta]i becul xenon ([i cel halo-gen dac` dori]i s` îl transfera]i [i peacesta) [i deconectati mufa acestuia.5. Îndep`rta]i balastul din vechiul blocoptic. Este asigurat cu [ase [uruburitorx. Mai în colo ve]i avea nevoie deînca patru [uruburi torx de acelea[idimensiuni, a[a c` e bine s` le ave]ila începutul acestei opera]ii.

Pasul 2

Pasul 3a

Pasul 3b

Pasul 4

22

SERVICE


6. Acestea sunt toate lucrurile caretebuiesc transferate pe noile faruri(cu excep]ia p`r]ii posterioare folositeîn aceast` poz` pentru a ]ine[uruburile).7. Instala]i becul xenon în noul blocoptic, conecta]i mufele la balast (ali-mentare [i bec) [i în[uruba]i-l la locullui. Ve]i avea nevoie de înc` dou`[uruburi pentru aceast` opera]ie. Artrebui s` vede]i locurile pentru celedou` [uruburi în stânga [i în dreaptabalastului. A[a arat` spatele bloculuioptic.8. Acum monta]i blocul optic pema[in` urmând pa[ii inver[idemont`rii celui vechi. O dat` strânse[uruburile, cam a[a ar trebui s` aratema[ina, xenon pe stânga [i bi-xenonpe dreapta.9. Acum pe partea pasagerului.Primul pas este s` îndep`rta]i car-casa admisiei. Acest lucru se faceprin îdepartarea celor dou` [uruburi[i tragere. În poz` ave]i deja carcasademontat`.10. Îndep`rta]i blocul optic în acela[imod ca [i cel pe partea [oferului. 11. Transfera]i acelea[i componenteca [i în cazul farului [oferului.12. Ve]i fi nevoit s` îndep`ra]i cabla-

În aceast` poz` pute]i observa diferen]a clar` între bi-xenon pe stânga [i xenon pe dreapta.

Pasul 5

Pasul 6

Pasul 7

Pasul 8a

Pasul 8b

24

SERVICE


jul din clema de pe bara fa]` pentru omanevrare mai u[oar`. Acest tub ce duce la filtrul de aer tre-buie mutat pentru ca blocul optic bi-xenon s` fie montat corect. Lucru nece-sar datorit` dimensiunilor mai mari alefarului bi-xenon.13. Instala]i farul în acela[i fel în care l-a]i instalat [i pe cel`lat. În cazul acestuifar s-ar putea s` ave]i nevoie de un pre-lungitor pentru cablajul electric, astfelîncat dup` montare acesta s` nu steatensionat.NOT~Verifica]i dup` instalare:- Varifica]i ca toate cablurile s` fieconectate corect.- Verifica]i dac` faza lung` [i faza scurt`func]ioneaza corect.- Dac` este nevoie regla]i farurile astfelîncât s` nu deranja]i participan]ii la trafic.Probleme:- Becurile pâlpâie sau nu se aprindsimultan.Rezolvare: stabiliza]i voltajul ad`ugândrelee sau schimbând bateria cu una decapacitate mai mare.- O confuzie între "+" [i "–" a sursei decurent.Rezolvare: inversa]i polii.- Becurile nu se aprind.Rezolvare: contactele nu sunt binepuse. Asigura]i-v` de corectitudineaconexiunile.- Becurile nu dau lumina destul`, nudau lumin` deloc sau se sting automat.Rezolvare: balasturile sunt preaaproape de motor. A[eza]i-le într-un locaerisit, cât mai departe de motor.Folosirea zilnic`:- Deoarece becurile xenon se înc`lzesceste necesar` r`cirea lor aproximativ15 minute înainte de a efectua opera]iide între]inere, service sau schimb.- Carcasa farului se înc`lze[te. Esteindicat s` acorda]i 15 minute pentrur`cire înainte de a sp`la ma[ina pentrua preveni distrugerea becului sau aoglinzii.- Cur`]a]i periodic farurile pentru a ben-eficia de maximul de luminozitate oferitde tehnologia HID.- Flashurile vor scurta durata de via]` albecului Xenon. Evita]i flashurile dese!

Sursa: AudizineAdaptare: Ing. Colibaba Claudiu

Pasul 8c

Pasul 12

Pasul 13

Produsul finit

Pasul 9

26

PRESS


• Dacia î[i l`rge[te gama de motoare cu unele mai economice[i mai ecologice.• Men]inându-[i strategia referitoare la mediu, Dacia ofer`acum noi motoare ce func]ioneaz` pe combustibili alternativi,GPL [i bioetanol E85, dar [i un motor nou cu cilindreea de 1.216V pe benzin`.• Motoarele ce vor fi introduse pe pia]a european` în 2009 sunt:- Sandero 1.4 GPL, Logan 1.4 GPL [i Logan MCV 1.6 GPL.- Sandero 1.6 E85.- Sandero 1.2 16V [i Logan 1.2 16V.

MOTOARELE 1.4 GPL (75CP) [i 1.6 GPL (90CP)Despre GPLO alternativ` mai ecologic`:• Emisiile de CO2 sunt reduse cu pân` la 12 procente în com-

para]ie cu motoarele propulsate de benzin`.• Reduce emisiile poluante (NOx, particule, etc.).

O alternativ` mai economic`:• Un pre] mai bun, mai competitiv la pomp`.• Eligibil pentru reducerea taxelor în mai multe ]`ri (Fran]a,Italia, Irlanda, Portugalia, Germania, etc.).O alternativ` la îndemân`:• Mai multe de 32.000 de benzin`rii din Europa pot furnizaacest combustibil la pomp`.

VEHICULELE GPLVehiculele propulsate de motoare alimentate cu GPL sunt maisilen]ioase (cu pân` la 60% mai silen]ioase decât cele propul-sate cu motoare alimentate cu motorin`).

Motoare mai economice [i ecologice pentru Dacia

27

PRESS


Motorul poate fi alimentat atât cu GPLcât [i cu benzin` ([oferul trebuie numais` comute un întrerup`tor pentru aschimba combustibilul) [i beneficiaz` deo autonomie record. Sandero 1.4 GPL:pân` la 1.200 km parcur[i cu un plin debenzin` [i GPL.Vehicule alimentate cu GPL sunt sigure:standardele de siguran]` impuse înEuropa sunt foarte severe. RezervorulGPL (o]el [i materiale compozite) esteextrem de rezistent [i este echipat cucinci accesorii de siguran]`: o supap`non-retur, un limitator de înc`rcare demaxim 80%, un limitator de curgere acombustibilului, un solenoid [i o supap`de închidere automat`.Service-ul la aceste autovehicule: inter-valele de service sunt identice cuautovehiculele alimentate numai cubenzin` (la fiecare 30.000 km sau doiani), diferen]a fiind f`cut` de lucr`ri dementenan]` specifice elementelor GPL.

1.6 E85 BIOETANOL (90cp)*Despre E85 bioetanolO alternativ` mai ecologic`:• O resurs` regenerabil` ce reduce

dependen]a de combustibili fosili.• Per total, pân` la 70% mai pu]ineemisii CO2 în compara]ie cu motoarelepe benzin` (per total se refer` la întregprocedeul de produc]ie, de la surs`,inclusiv centrale, pân` la consumatorulfinal, inclusiv transportul sau distribu]ia).Sandero 1.6 E85: Emisii de 130gCO2/km alimentat cu combustibil E85

produs în Fran]a din sfecl` dezah`r/grâu, 60g CO2/km alimentat cucombustibil E85 produs în Suedia dintrestie de zah`r.O alternativ` economic`:• Un pre] foarte competitiv la pomp`.• Eligibil pentru reducerea taxelor în maimulte ]`ri (Fran]a, Suedia, RepublicaCeh`, etc.).

28

PRESS


MOTORUL 1.6 E85Un motor ce poate fi alimentat atât cubenzin` cât [i cu E85.Un motor robust [i fiabil:• un motor ce beneficiaz` de toat`experien]a acumulat` de Renault îndomeniul bioetanolului. Renault a fabri-cat [i comercializat motoare Flex Fuel cefunc]ionau pe E100 înc` din 2004.• Elemente specifice ale motorului:valve umplute cu sodiu ce sunt foarterezistente la temperaturi ridicate, r`cireoptimizat` a capurilor cilindrilor [i pis-toane r`cite cu jet de ulei. Performan]elemotorului au r`mas neschimbate, chiar[i la tura]ii mici motorul se comport` ca[i cum ar fi alimentat cu benzin`.

MOTORUL 1.2 16V (75cp)Un motor ecologic:• Sandero 1.2 16V [i Logan 1.2 16Vemit doar 139g de CO2/km.Un motor economic:• Consumul combinat urban/extraurbande 5.9 litri/100km.• Beneficiind de un program de dez-voltare bine pus la punct acest motorfunc]ioneaz` la o tura]ie de relanti de650 rot/min (fa]` de 750 rot/min) ceeace se traduce printr-un consum mai miccu 2-3% de combustibil. Este primulmotor Renault ce func]ioneaz` la tura]iide relanti atât de sc`zute.U[or de între]inut: Intervale de service lafiecare 30.000 km sau la doi ani.

Dacia eco2, economic [i ecologic• O dat` cu proiectul Dacia eco2, Dacia

ar`ta întregii lumi c` o ma[in` nu tre-buie neap`rat s` fie scump` s` respectemediu înconjur`tor.• Semn`tura Dacia eco2 a fost lansat`o dat` cu Salonul Auto de la Paris înseptembrie 2008 [i introdus` în show-room-uri la începutul anului 2009.• Marca Dacia eco2 are la baz` ace-lea[i principii ca [i cele ale “fratelui maimare” Renault eco2.

Eco_vehiculele Dacia respect` acelea[istandarde ca [i eco_vehiculele Renault:• PE {OSEA: indicii CO2 indic` o va -loare cel mult egal` cu 140g/km.• PRODUC}IA:toate autovehiculeleDacia sunt produse în dou` fabrici certi -ficate ISO 14001: Fabrica Somaca înCasablanca, Maroc (Certificate ISO înFebruarie 2008) [i Fabrica Mioveni,Pite[ti, România (Certificat` din Mai2005).• RECICLAREA: Vehiculele Dac` suntrecuperabile la sfâr[itul vie]ii în propor]iede 95%, procent din greutate, [i celpu]in 5% din elementele plastice uti-lizate în fabricare provin din materie reci-clat`.

Sursa: Dacia Groupe Renault

30

SERVICE


Diagnosticare Audacon

În cadrul acestui articol, al doilea din seria publicat` din pro-gramul AudaconAIS, vom continua cu “Manualul deDiagnoz`” pentru modelul VW Golf IV (1J1), motor 1.9 TDI 66kW fabricat între 10/1997 [i 05/2004. Vom trata câ]iva sen-zori despre care nu am amintit în num`rul trecut.

Senzor - vitez` (inductiv)

Descriere Senzorul de vitez` se g`se[te de cele mai multe ori pe trans-misie sau pe osia posterioar` [i de cele mai multe ori estesenzorul de distan]` care transmite informa]iile mai departec`tre indicatorul de vitez` sau tempomate.

Mod de lucru Prin mi[carea de rota]ie a ro]ii, coroana de impuls estemi[cat` pe lâng` senzorul de tura]ie Între dinte [i gol demodific` liniile câmpului magnetic. Este indus` o tensiunealternativ` sinusoidal`. Frecven]a depinde de tura]ie.

31

SERVICE


Senzor - tura]ie motor (senzor Hall)

Descriere Senzorul arborelui cotit detecteaz` tura]ia motorului [i pozi]iaarborelui cotit. Din aceste valori, aparatul de comand` deter-min` momentul injec]iei [i momentul de aprindere.

Mod de lucru Senzorul de tura]ie a motorului detecteaz` 360 din]i de la oroat` a senzorului arborelui cotit. Hall-IC se g`se[te între rotor[i un magnet permanent care asigur` un câmp magnetic verti-cal fa]` de elementul Hall. Dac` un dinte trece de elementulsenzorului, se modific` for]a câmpului magnetic. Astfel esteindus` o tensiune, iar în Hall-IC este produs un semnal digital.Rota]ia ro]ii senzorului arborelui cotit modific` astfel tensiuneaHall a Hall-IC din capul senzorului. Tensiunea variabil` estetransmis` la aparatul de comand` [i evaluat`.

Senzor de pozi]ie a arborelui cu came (senzor Hall)

Descriere Senzorul Hall al arborelui cu came pred` informa]iile privindidentificarea cilindrului [i/sau tura]ia arborelui cu cameaparatului de comand`. Este utilizat [i pentru sistemele deinjec]ie cu mod de injec]ie secven]ial` [i/sau pentru sistemelede aprindere direct` cu bobine cu o singur` scânteie. Senzorulscaneaz` [tifturile, din]ii, ro]ile senzorului sau [aibele senzoru-lui de pe arborele cu came sau de pe mecanismul de ac]ionarea arborelui cu [aibe.

Mod de lucru Odat` cu arborele cu came se rote[te un rotor din materialfero magnetic. Hall-IC se g`se[te între rotor [i un magnet per-manent care asigur` un câmp magnetic vertical fa]` de ele-mentul Hall. Dac` un dinte trece de elementul senzorului, se

Senzor vitez` (Hall) Descriere Senzorul de vitez` (semnal distan]` parcurs`) se g`se[te pepinionul de atac al tahometrului pe carcasa mecanismului detransmisie. Senzorul produce o frecven]` corespunz`toarevitezei de deplasare. Acesta este conectat la aparatul decomand`.

Mod de lucru Senzorul de vitez` lucreaz` dup` principiul Hall. Frecven]asemnalului senzorului este alocat` de c`tre aparatul decomand` unei anumite viteze de deplasare. Viteza dedeplasare determinat` de aparatul de comand` serve[te lareglarea tura]iei de mers în gol, a îmbog`]irii amestecului laaccelerare [i a debran[`rii combustibilului în regim defunc]ionare for]at`.

32

SERVICE

modific` for]a câmpului magnetic. Astfel este indus` o tensiune, iar în Hall-IC este produs un semnal digital. Rota]ia ro]ii senzoru-lui arborelui cu came modific` astfel tensiunea Hall a Hall-IC din capul senzorului. Tensiunea variabil` este transmis` la aparatulde comand` [i evaluat`

Senzor tura]ie motor (optic)

Descriere Aparatul de comand` necesit` pentru detec]ia tura]iei sem-nalul 1°. Senzorul tura]iei motorului detecteaz` semnalul 1°prin intermediul marcajelor 360° pl`cii cu g`uri. ( vezi 1 [i 3)

Mod de lucru Semnalul 1° este produs în senzorul de tura]ie a motorului cuajutorul unei [aibe metalice cu 360 fante [i al unei bariere delumin`. O LED trimite lumin` pe o fotodiod`. Fiecare din fan-tele 360 reprezint` câte un (o) 1° a(l) unghiului complet.Pentru declan[area scânteii de aprindere la momentul potrivit,este citit pur [i simplu unghiul corespunz`tor de aprindere dindiagrama caracteristic`. Se a[teapt` un impuls de 180° [iapoi num`rate atâtea semnale de 1° câte rezult` din dife -ren]a între 70° - valoarea curbei caracteristice a unghiului deaprindere.

34

Senzor arbore cu came (optic)

Descriere Senzorul optic al arborelui cu came transmite informa]ii prinintermediul identific`rii cilindrului [i a pozi]iei arborelui cucame la aparatul de comand`. Semnalul de identificare a cilin-drului este realizat prin intermediul 4 fantelor ( 4 cilindrului )sau al 6 fantelor ( 6 cilindrului). (vezi 1 [i 2)

Mod de lucru Semnalul 180° cilindrului ( 4, respectiv ) semnalul 120° cilin-drului (6 ) este produs în senzor printr-o barier` de lumin`. Perciclu exist` impulsurile cilindrilor dreptunghiulari 4 ( 4, ) sau 6( 6 ). Impulsul dreptunghiular al primului cilindru are în esen]`o frecven]` mai mic` decât celelalte. Fiecare impuls indic`aparatului de comand` pentru calcularea unghiului deaprindere pozi]ia pistonului 70° înaintea punctului mort supe-rior al fiec`rui cilindru. Dac` lipse[te un impuls, bujia acestuicilindru nu poate fi aprins`.

36

INFO


Ce sunt de fapt corturile?Structuri metalice u[oare, denumite cor-turi. Proiectan]ii no[tri le numesc HALEMETALICE U{OARE - TIP CORTURI. Demulte ori, consumatorul se gânde[te lacorturile tip camping…dar [i în alte ]`riindiferent de folosin]`, fie c` sunt decamping, de evenimente sau de uzindustrial tot corturi sunt denumite.Revenind la întrebare, corturile suntstructuri metalice u[oare care pot fi

folosite în toate domeniile: depozitare,produc]ie, evenimente socio-culturale,etc. Structura metalic` este realizat` dinprofil rectangular din o]el sau aluminiuiar învelitoarea se confec]ioneaz` dintr-ofolie PVC, în genul prelatelor de TIR.Structurile din o]el sunt vopsite în camelectrostatic.Corturile pot fi utilizate de la câteva ore,pentru un eveniment sau câ]iva ani, încazul celor care depoziteaz` sau fac pro-

duc]ie în corturile noastre.De ce temporare [i nu permanente?Principala caracteristic` a corturilor estemobilitatea. Acestea pot fi montate într-un loc [i în func]ie de necesit`]ile demoment ale beneficiarului pot fi relo-cate, f`r` pierderi. De asemenea, suntconcepute de a[a natur` încât dac`spa]iul din interior devine insuficient, s`le putem m`ri prin ad`ugarea de seg-mente suplimentare.

SOLU}II OPTIME PENTRU SPA}II DE DEPOZITARE,ATELIERE, SP~L~TORII AUTO

Societatea noastr`, CCSM CORTURIINDUSTRIALE SRL, a fost înfiin]at` în

anul 2006 de o echip` tân`r` [i cuobiectivul ferm de a deveni în scurt timp

furnizorul cel mai important pe un seg-ment de pia]` pu]in explorat la acea

vreme. Nef`când rabat de la calitate,dar fiind con[tien]i de exigen]ele con-sumatorilor români - am reu[it în mai

pu]in de 3 ani se dezvolt`m [i s` cre`mo pia]`. Nu suntem singurii produc`tori

de corturi, dar credem c` în ace[ti treiani, cu siguran]` am acoperit cele mai

mari suprafe]e cu corturile noastre

37

INFO


Sunt rezistente?…pân` la urm` sunt cor-turi, nu?Este întrebarea cel mai des întâlnit`.Pentru lucr`rile noastre, punem la dis-pozi]ia Beneficiarului, un proiect tehnicelaborat de un cabinet de proiectareautorizat [i specializat în structuri meta -lice. Apoi proiectul trece la verificatorulde proiecte. A[a ajung corturile la client:proiectate s` reziste la condi]iile meteo,seismice, s` corespund` din punct devedere al calit`]ii execu]iei tuturor exi-gen]elor legale din România. DA, suntrezistente [i dovezile sunt palpabile:Bucure[ti, Glina, Chitila, Fundulea,Sine[ti, Constant`, Pite[ti, Craiova,Giurgiu, Ia[i, Baia Mare, Oradea,

Timi[oara, Bra[ov, Târgu Mure[, Gala]i,Deva, Ploie[ti, Cluj, etc. Aici am instalat

corturi de pân` la 2000 mp per loca]ie.

Care sunt principalele domenii din carev` vin clien]ii?Industria materialelor de construc]ie, dinproduc]ie [i retail. De aici vin cei maimul]i beneficiari. Pondere mare are [iindustria auto. În special produc`torii depiese [i subansamble ale unor m`rciconsacrate. Am realizat corturi dedimensiuni mari pentru Delphi Packardla Ineu, pentru Dura Automotive laTimi[oara, pentru Yazaki România laPloie[ti. Corturile au fost folosite caspa]ii de depozitare materie prim` saufinit`, inclusiv c` spa]iu de produc]ietemporar`. Dar nu cred c` exist` o re]et`prin care corturile s` fie atribuite unuianumit segment de pia]`. Showroom deambarca]iuni la Gala]i, spa]iu de depoz-itare pentru produc]ie de ambalaje laDufa Deutek sau la Grupo ItalianoImbalaggi, depozite de materiale deconstruc]ii la Arabesque, spa]ii deexpunere marf` în Pia]a Amzei dinBucure[ti, ad`post pentru autospecialela Petrom, depozitare materie prim` sauambalaje la INBEV, restaurant sauteras` acoperit`, corturi pentruad`postire autospeciale….sunt doarcâteva din domeniile din care ne vinclien]ii.

Pentru segmentul auto unde ar fi cerereade corturi?Depozitare diverse. Sp`l`torii auto.Service auto- anumite opera]iuni.Vulcanizare. Showroom mobil. Standuride participare la diverse târguri de pro-fil.Garaj - acestea pot câteva sub-domenii în care se pot folosi

38

INFO


corturile.Anul trecut am livrat [i înre]eaua de service-uri DACIA un num`rde 75 de corturi în care se efectueaz`diverse opera]iuni. Ele pot fi v`zuteoricând, sunt deplin func]ionale. Cortulreprezint` solu]ia cea mai îndemân`pentru rezolvarea unei situa]ii în care petermen mediu [i scurt, fie nu exist`solu]ie financiar` pentru o investi]ie cla-sic` sau timpul în care trebuie demarat`o activitate este prea scurt [i doar cortulpoate fi livrat în condi]ii de urgen]`maxim` [i s` corespund` cerin]elor demoment.

De ce a[ alege s` desf`[or o activitate încort în locul uneia într-un spa]iu clasic?Din urm`toarele motive: pre], lipsa biro-cra]iei [i timpul scurt de produc]ie [imontaj. Comparativ cu o construc]ie cla-sic`, pre]urile sunt cel pu]in la

jum`tate.Acest lucru este un fapt real [idovedit.Cei care au apelat la noi cunoscacest lucru iar dovada st` în faptul c` nu

s-au oprit la primul cort. Pe m`sur` ce s-au dezvoltat au mai avut nevoie de cor-turi.Lipsa birocra]iei const` în faptul c`autorizarea acestui tip de construc]ieeste facil`, pân` în prezent autorit`]ilelocale din România s-au comportatexemplar, ]inând cont de legisla]ie [i dedocumenta]iile tehnice. Timpul de pro-duc]ie este redus pentru c` am stan-dardizat proiectele [i din momentul încare am luat not` de cerin]ele clientuluiîn cel mult 24 de ore putem înainta opropunere tehnic`. În func]ie deamploarea proiectului putem da la cheielucrarea într-un interval de la 3 zile la celmult 45 zile, timp suficient [i pentru pro-duc]ie [i pentru ob]inerea autoriza]iilornecesare. Avantajul pe care-l oferim noieste c` sus]inem clientul din toatepunctele de vedere: proiectare, lansarerapid` în produc]ie, transport [i montaj,flexibilitate financiar`. Oferim de fapt unpachet care include toate costurile, f`r`s` punem în dificultate investi]iaBeneficiarului [i f`r` s`-l punem în pos-tura de a mai scoate bani din buzunardup` semnarea contractului.

Recomanda]i un model de cort?Depinde de activitatea celui care arenevoie de acest spa]iu. Ce v` pot spuneeste c` solu]iile noastre sunt flexibile [imodulare: putem asigura spa]iiacoperite pentru toate cerin]ele.Execut`m corturi mici de pân` în 50 mp,medii - 50-500 mp sau m`ri, 500-3000mp. Aceste suprafe]e nu au stâlpi îninterior, practic toat` suprafa]a este

40

INFO


liber`. Producem corturi din o]el cudeschidere de la 6 m pân` la 18 m [ilungime nelimitat` sau corturi cudeschidere de 25 m [i lungime nelimi-tat`. În`l]imea util` (în`l]ime peretelui)pe care o producem este cuprins` între2 [i 6 m. Din aceste motive consider`mc` pentru anumite opera]iuni de service,acest tip de structur` metalic` este celmai potrivit. La fel [i pentru sp`l`toriileauto sau garaje.

Revenind la caracterul temporar al cor-turilor, pentru un client care ar aveanevoie de 200 mp pentru o perioad`determinat`, ar g`si o solu]ie la Dvs?Cu siguran]` da. Avem în stoc în perma-nen]` peste 4000 mp de corturi dediverse dimensiuni, de la 9 mp la 2000mp care pot fi închiriate pe diverse seg-mente de timp: o zi, o lun`, un trimestru,etc.

De ce s` apeleze un client la Dvs?Trebuie s` [ti]i aceast` activitate ofacem din pasiune. Avem 4 echipe:proiectare, vânz`ri, produc]ie [i montaj[i suntem în permanent` competi]ie: s`d`m cea mai bun` solu]ie tehnic`, sàsigur`m constant standardul de cali-tate pe care ni l-am asumat prin certifi-carea TUV, s` ne respect`m obliga]iunilecontractuale asumate, s` fim la curent [is` punem în practic` tot ce apare nou înacest domeniu, [i nu în ultimul rând sàsigur`m clientului lini[tea de care arenevoie atunci când investe[te în produse[i tehnologii noi. Satisfac]ia noastràpare la finalul lucr`rii.Pân` atunci estedoar munc`.

Unde v` g`sim?Deocamdat` în Bucure[ti. Aici avem ate-lierele de produc]ie [i birourile. V` st`mla dispozi]ie 24 din 24. Mai multedespre noi [i despre produsele noastrepute]i g`si accesând paginile web:www.corturisiprelate.ro http://www.corturisiprelate.ro> sauwww.inchiriericorturi.com.ro

42

SERVICE


Majoritatea vehiculelor folosesc injec]iaca metod` de alimentare a motorului cu

carburant. O presiune corect` în sis-temul de injec]ie este esen]ial` pentru

operarea corespunz`toare a motorului,de fapt, multe probleme legate de

proasta func]ionare a motorului cauzatede presiunea sc`zut` în sistemul de

injec]ie. Aceste probleme pot varia de laperforman]e sc`zute, pornire greoaie

sau oprirea motorului în mers. Cele treielemente importante ale sistemului de

injec]ie sunt pompa de presiune, nece-sar` pentru a furniza combustibilul, filtrul

[i regulatorul de presiune, ce ajusteaz`presiune combustibilului în func]ie de

înc`rcarea motorului.

Presiunea în sistemul de alimentareTestarea presiunii în sistemul de alimentare cu ajutorul manometrului

Majoritatea vehiculelor au un orificiu detestare a presiunii combustibilului unde-va pe conducta de alimentare, Fig. 1.G`si]i acel orificiu, de[uruba]i capacul [ipune]i în locul lui manometrul de pre-siune, Fig. 2. ATEN}IE! În acest moment motorul tre-buie s` fie oprit.Dup` ata[area manometrului pune]icontactul. Presiune afi[at` pemanometru trebuie s` fie în jurul valoriipresiunii de sistem a autovehiculului tes-tat. Dac` nu [ti]i aceast` presiune con-sulta]i un manual de specialitate. Suntpermise mici varia]ii ale presiunii reco-mandate de constructor.ATEN}IE! Presiunea indicat` demanometru nu trebuie s` varieze, ar tre-bui s` indice o valoare constant`.Urm`torul pas este pornirea motorului.Presiune ar trebui s` r`mân` neschim-bat` (la relanti). În timp ce urm`ri]imanometrul accelera]i scurt motorul.Presiunea ar trebui s` creasc` cu aproxi-mativ 5 psi sau 0.35 bari.

FFiigg.. 11

FFiigg.. 22

44

SERVICE


Dac` nu se întâmpla acest lucruînseamn` c` regulatorul de presiune nufunc]ioneaz`. În schimb, dac` valoareaindicat` de manometru este mai mic` înmomentul acceler`rii acest lucruînseamn` c` filtrul este înfundat saupompa de presiune cedeaz`. Testarea regulatorului de presiune.Dup` cum am mai spus, regulatorul depresiune este folosit pentru a alimentacantitatea corect` de combustibilmotorului. Defectarea acestor compo-nente se traduce prin faptul c` motoruleste alimentat cu mai mult combustibildecât are nevoie.Prima etap` în verificarea regulatoruluieste s` deconecta]i returul de la regula-tor, cu motorul oprit. Pe conducta deretur nu trebuie s` fie combustibil!Acum conecta]i din nou returul la regula-tor, porni]i motorul [i l`sa]i-l s`func]ioneze la relanti. Urm`rindmanometrul de presiune ata[at la orifici-ul de testare a presiunii, îndep`rta]i retu-rul de la regulator. Presiunea ar trebui s`creasc` cu o valoare între 5 [i 10 psi(0.35-0.7 bari). Dac` acest lucru nu seîntâmpl`, regulatorul de presiune estedefect [i trebuie înlocuit.Dup` ce finaliza]i aceste teste,îndep`rta]i manometrul [i pune]i la loccapacul orificiului de testare.

Sursa: 2CarPros – Car Questions &Answers

FFiigg.. 33


C A R O S E R I I

Pag. 46 PARBRIZUL - Accesoriu sauelement-cheie? Partea a patra -Înainte de a trece la lucrul propriu-zis

Pag. 54 Fibra de carbon (III)Confec]iona]i matrie şi tuburi

Pag. 60 StatisticiPag. 64 Apari]ii editoriale

Pag. 66 Lista autoturismelor “EURO3” care pot fi omologate în vedereaînmatriculării în România

PARBRIZUL - Accesoriu sau element-cheie?Partea a patra - |nainte de a trece la lucrul propriu-zis

Adesea, clientul solicit` geamul dorit doar specificândpozi]ia în caroserie: parbriz, lunet`, geam lateral

(culisant, triunghi fata/spate) etc.Tehnologic vorbind, este important ca Tehnicianul

Autoglass s` cunoasc` structura geamului afectat,pentru a intui modul de abordare al lucr`rii de

înlocuire; aceast` structur` poate fi: geam duplex(laminat), geam securit (durificat) [i stiplex (sticl`

organic`).

Pân` acum ne-am concentrat asupraprimirii comenzii, a identific`rii pieseidorite [i a descifr`rii sumare a coduriloruzuale.Într-un final palpitant, ar trebui s` lu`mtaurul de coarne [i s` ne apuc`m deînlocuirea geamului, nu ?“Mais pas si vite !”- cum ar spuneColonelul din “A disp`rut Compania a 7-a”. Mai avem câteva etapepremerg`toare de parcurs, de o impor-tan]` covâr[itoare: 1. Pre-inspec]ia2. Verificarea sculelor, dispozitivelor,accesoriilor [i chimicalelor3. Activarea în starea de spirit aNormelor de Tehnica Securit`]iiMuncii

În câteva cuvinte, Pre-inspec]ia s-arputea defini prin a ne asuma ceea ce amcomis cu adev`rat. Adic` ?Preg`tirea lucr`rii de înlocuire a geamu-lui este tot atât de important` cât [iopera]ia în sine. Preg`tirea nu numai c`trebuie s` devin` o rutin` deosebit deutil`, dar este menit` s` ne ajute s`detect`m problemele asupra c`roraclientul trebuie informat înainteaînceperii lucr`rii comandate de acesta.Se întâmpla adesea ca onor-clientul s`nu fie con[tient (nu întotdeauna “nevi-

novat”) de micile defecte pe care leprezint` vehiculul adus pentru înlocuireaunui geam în atelierul nostru. Vorbim aicide zgârieturi, mici lovituri, exfolieri saudecolor`ri, l`mpi cr`pate, senzori deploaie/lumin` nefunc]ionali, [terg`toaredefecte, mici piese sau accesorii lips`,etc. Odat` intrat vehiculul în atelier [ilucrarea început`, avem toate [anseles` fim f`cu]i responsabili de orice nea-juns observat de client la recep]iavehiculului, dup` înlocuirea geamului.De ce s` suport`m plata unor daune pecare nu le-am produs ?! Iat` filozofiaunei corecte, complete [i documentate

recep]ii a vehiculului, înainte de aîncepe lucrarea.Nota]i în Fi[a de Recep]ie [i informa]iclientul despre orice defec]iuneproasp`t` observată; c`uta]i dovezi cares` v` disculpe în cazul în care sunte]iacuzat de producerea unei daune. Deexemplu, o zgârietur` adânc` învopseaua caroseriei cu urme de rugin`nu poate fi pus` pe seamaDumneavoastr`, atâta timp cât vehicululnu a fost imobilizat pentru înlocuireaparbrizului decât câteva ore. C`uta]izgârieturi similare, care s` argumentezefolosirea îndelungat` [i f`r` menaja-

47

CAROSERII


mente a vehiculului de c`tre un clientneglijent.Dac` totu[i chiar a]i “comis-o” ave]i ladispozi]ie urm`toarele variante de stin-gere a litigiului:a.) Trimite]i urgent vehiculul la uncarosier care s` rectifice zgârietur`, evi-dent pe cheltuiala Dumneavoastr`;b.) Oferi]i clientului un discount egal cuvaloarea pagubei produse;c.) Repara]i Dumneavoastră în[iv` zgâri-etur`, dac` ave]i posibilitatea (creioanede vopsea la culoare - de la dealeriim`rcii, produse de polish [i cear`, etc.)

Cei 8 pa[i ai Pre-inspec]iei sunt:

1. Inspec]ia general` vizual`Verifica]i interiorul vehiculului: pete,arsuri de ]igar`, pic`turi la tapi]erii [iplafon; exfolieri, zgârieturi sau cr`p`turiîn bord [i în dublurile interioare de plas-tic ale stâlpilor.Cùta]i defecte tipice ale unei instal`rianterioare defectuoase (primer dataiurea, tìeturi în bord sau dublurile inte-rioare f`cute cu coarda de pianmanevrat` neglijent, adeziv în exces,pozi]ionare defectuoas` a geamului [i aaccesoriilor lui, etc.)“Vâna]i” zgârieturi, exfolieri, pete,m`tuiri, bule, care indic` o stare proastà vopselei sau o revopsire în urma uneicoliziuni anterioare. Un lucru neglijent

asupra caroseriei în urma unui accidentanterior poate implica eforturi deosebitela montarea corect` a geamului, datfiind faptul c` pretindem a fi membriiunei elite a Tehnicienilor AutoGlass.Se întâmpla adesea s` g`si]i piese lips`(clipsuri, col]uri din plastic, baghete la -terale, ornamente, elemente de fixare,grile din plastic, c`p`cele la [uruburi oripiuli]e); acestea sunt, în general, piesede origine, greu de procurat de[i nu toc-mai scumpe. Furnizorii de piese de ori -gine nu se prea încurc` s` importem`run]i[uri de acest gen, ceea ce leridic` nea[teptat de mult valoarea deîntrebuin]are. Aten]ie, deci !Dac` lucra]i la un vehicul revopsit, infor-ma]i clientul asupra riscului exfolieriilacu lui în locurile dimprejurul orna-mentelor pe care le ve]i demonta pentrua putea înlocui geamul. Mul]i clien]i nuîn]eleg aceste riscuri; înarma]i-v` cur`bdare [i asigura]i-v` c` proprietarulîn]elege [i î[i asum` riscul ca [i eforturileDumneavoastr` de a efectua lucrareafoarte îngrijit.

Cum recunoa[tem o vopsea neorigi-nal`? - aspectul relativ mat al vopselei, dife -ren]a de luciu între arip`, de exemplu [icapot` sau pavilion;- margini vopsite ale ornamentelor sauchederelor, insuficient de bine mascatecu band` protectoare la vopsit;

48

CAROSERII


- aspect de “coaj` de portocal`” alvopselei, microfisuri;- “ochi de pe[te” sau scursuri de vopsea(nu to]i vopsitorii sunt exper]i!);- piese ascunse de culoare diferit` decea a exteriorului caroseriei (se practic`revopsirea taxiurilor în culori “civile”,pentru a le ridic` valoarea de revanzare);- culori din afara paletei originale a pro-duc`torului m`rcii respective (de exem-plu galben-citron, lila, verde-brot`cel,etc.)

Explica]i-i clientului c` o vopsea ulte-rioar` celei originale poate ceda ladezlipirea benzilor de protec]ie, lademontarea ornamentelor [i chederelor,la preg`tirea ramei pentru aplicareaadezivului sau la remontarea accesoriilorîndep`rtate înaintea decup`rii geamuluidefect.

PE CÂT POSIBIL, FOTOGRAFIA}IDEFECTELE CONSTATATE, PENTRU APUTEA DOVEDI EXISTEN}A LOR ÎNAINTEAÎNCEPERII LUCR~RII.

Odat` descoperite [i aduse lacuno[tin]a clientului, defectele se vorstipula în Fi[a de Recep]ie, care va fioferit` spre semnare Clientului, pentru aelimina din start divergen]ele.

2. Verifica]i antenele exterioareDac` v` incomodeaz` la montare/

demontare (vezi Iveco Daily/RenaultMaster II/III), pe cât posibil demonta]ipartea aerian`.

3. Verifica]i func]ionarea accesoriilorelectronice Ne referim la GPS, TV, GSM în cazullunetelor accesorizate de la BMW,Mercedes, Lexus, Cadillac, etc. NUUITA}I S~ SCRIE}I ÎN NOTA DE RECEP}IEORICE DEFEC}IUNE CONSTATAT~! Nuneglija]i dezaburirile, rasterele dedezghe]are la parbrize [i lunete.Înaintea demont`rii unui parbriz defectcare are raster de dezghe]are, verifica]i

cu multimetrul continuitatea [i valoareacorect` a rezisten]ei celui nou.Verificarea se va efectua func]ional, “lacald” [i dup` terminarea lucr`rii.

4. Verifica]i [terg`toarele de parbrizÎncepe]i cu lamelele: cauciucul s` fiemoale, curat, întreg, elastic, s` aderecorect [i pe toat` lungimea sa la geam.Gândi]i-v` ce anume ar putea duce lazgârierea noului parbriz.Continua]i cu bra]ele, care nu trebuie s`aibe p`r]i sl`bite sau lips`, s` ofere otensiune corect` [i s` nu aibe joc înlag`re, articula]ii [i bol]uri.Verifica]i func]ionarea [terg`toarelor,

49

CAROSERII


mai ales a celor asistate de senzori deploaie.Aten]ie la demontare: bra]ele[terg`toarelor de la unele lunete (maiales la Opel) au o buc[` din aluminiupresat` într-un bra] din polipropilen`care se afl` montat pe un ax din o]el!Un caz ideal de coroziune/sudur` elec-trochimic`! Informa]i clientul asuprariscului ca acest bra] s` nu poat` fidemontat întreg. Presa nu ajut` întot-deauna, iar pagub`, de[i nu tocmaimare, poate provoca întârzieri [i neajun-suri greu de suportat de ambele p`r]i.

5. Verifica]i func]ionalitatea tuturorac]ion`rilor electro-mecanice (actua-toare, leviere, butoane de blocare).Asigura]i-v` - la lucrul pe u[ile din spate- c` nu ave]i cuplat` “Siguran]a pentrucopii”, altfel vă ve]i chinui mult [i bine s`deschide]i u[a pe din`untru !

Pe cât posibil, încerca]i s` afla]i cauzelecare au determinat avarierea geamuluipe care îl ve]i înlocui. Clientul v` poate fide un nepre]uit ajutor în acest caz. Celpu]in în cazul lunetelor “explodate dinsenin”, foarte frecvent întâlnit la Cielo,Clio [i unele coreene, mul]i clien]ipovestesc despre zgomote ciudate saualte manifest`ri anormale în instala]iaelectric`. Clar c` ve]i apela la un colegelectrician înainte de a cupla rasterulnoului geam, nu-i a[a !?

7. Verifica]i am`nun]it noul geam,înaintea instal`riiC`uta]i microfisuri, ciobituri în muchii,exfolieri ale PVB, microzgarieturi, imper-fec]iuni în accesorii (rame, [ine din plas-tic, “PAAS = sisteme de adeziune pre-aplicate - vezi parbrizul de VW Golf IVsau Passat de exemplu}, capsulele de latriunghiurile laterale). Prezen]a acestordefecte poate duce la fisurarea saunealinierea corect` a geamului.Verifica]i continuitatea [i func]ionali-tatea antenelor [i a rasterelor deînc`lzire încorporate, conexiunile cât [icablurile [i papucii de leg`tur`.

8. Parcurge]i împreun` cu clientul to]ipa[ii de pe Fi[a de Recep]ie, înaintede a-l ruga s` o semneze.

Din experien]a noastr`, v` recomand`ms` nota]i kilometrajul [i nivelul com-bustibilului din rezervor, pentru a nu fiacuza]i de folosirea vehiculului în modabuziv sau de sustragerea de com-bustibil.

Aceea[i procedur` o ve]i efectua [i lapredarea vehiculului, dup` executarealucr`rii, pentru a evita neîn]elegerileulterioare.Pre-inspectarea cuprinde [i verificarea

datelor referitoare la Asigurare, în cazulîn care clientul solicit` decontarealucr`rii printr-o Societate de Asigur`ri.Ave]i mare grij` s` completa]i dosarulconform în]elegerilor pe care le ave]i cuSociet`]ile de Asigurare cu care ave]iîncheiate Protocoale. Evita]i decontareade c`tre Societ`]i de Asigurare cu carenu ave]i în]elegeri prealabile scrise. Înaceste cazuri, clientul va efectua platalucr`rii, iar contravaloarea o va recuperaDomnia-sa de la Asigurator, în baza

50

CAROSERII


documentelor emise de AtelierulDumneavoastr`.

FOARTE IMPORTANT:Înaintea începerii opera]iei de înlocuire,asigura]i-v` c` ave]i la dispozi]ie geamulcorect, accesoriile lips` sau defecte orisusceptibile a se deteriora în timpuldemont`rii, complexul de adezivi [i alteconsumabile specifice [i, nu în ultimulrând, sculele generale [i special dedi-cate vehiculului primit în repara]ie,Echipamentul de lucru [i protec]ie,condi]iile minime de mediu [i climat,starea fizic` [i psihic` personal`.

În desf`[urarea procedurii de pre-inspec]ie a vehiculului înaintea intr`rii înrepara]ie, se pot depista neajunsuri carepot conduce la decizia de a renun]a lalucrare. Iat` câteva dintre aceste cazuri:

- Nu putem lua leg`tura cu clientul pen-tru a primi informa]ii sau acceptulasupra problemelor depistate;- Nu se pot îndeplini minimele cerin]eimpuse de fabricantul vehiculului dincauza coroziunii sau deform`riicaroseriei;- Lucrarea dep`[e[te posibilit`]iletehnice, fizice sau emo]ionale ale tehni-cienilor [i atelierului;- Nu pot fi îndeplinite normele de timpsau de cheltuieli impuse de client sauasiguratorul s`u;- Nu sunt condi]ii meteo sau de microcli-mat, în cazul lucrului cu atelierul mobil;- Politica [i filozofia Firmei noastre nupermit demararea lucr`rii.

Este bine s` ave]i rela]ii de colaboraretrainice cu un atelier învecinat care s`efectueze lucr`ri de caroserie la un stan-dard suficient de ridicat s` v` satisfac`

propriile cerin]e. De aici ve]i ob]ineevalu`ri de pre] pe care s` le comunica]iclientului, în cazul în care sunt necesareinterven]ii suplimentare de acest gen.Acelea[i bune rela]ii sunt indicate [i cuAteliere electrice sau de tapi]erie.

PROTEJAREA VEHICULULUIIat` câteva materiale de protec]ie pentruvehiculele la care vom executaînlocuirea geamurilor:

- huse textile pentru bord, scaune,capot`, aripi, plafon. Acestea se reco-mand` a fi executate din materiale eco-logice, u[or de sp`lat în ma[ina desp`lat la temperaturi joase.- huse din polietilen` pentru volan,manete, leviere. Acestea se g`sesc deobicei în truse, uneori personalizate culogo-ul firmei [i se recomand` a fibiodegradabile sau reciclabile.- covora[e din hârtie pentru picioare [ipraguri.- band` adeziv` de protec]ie,din hârtiegofrat` sau polipropilen`.

Utilizarea materialelor de protec]ie v`scute[te de nepl`ceri cauzate de zgâri-erea accidental` a p`r]ilor vehicululuidin perimetrul de lucru [i v` ofer` în fa]aclientului încredere [i profesionalism.

Iat` câteva norme de protec]ie a vehicul-ului, obligatorii a fi respectate de c`tretehnicianul care execut` înlocuirea gea-mului:1. Înainte de a începe lucrarea, scoate]i

bijuteriile (inele, br`]`ri, lan]uri cu pan-dantive, etc.), ceasul de la mân`.2. Scoate]i centurile sau curelele cucatarame metalice sau cu muchiiascu]ite, ori b`tute cu ]inte.3. Purta]i halate, salopete sau alte ele-mente de îmbr`c`minte f`r` nasturiaparen]i, pentru a evita ag`]area ele-mentelor de caroserie proeminente sauzgârierea voselei.4. Asigura]i-v` c` vehiculul este plasatcorect, plan, cu frâna de mân` tras`, culevierul schimb`torului de vitez` înpozi]ia “P” - în cazul transmisiilor auto-mate sau într-o treapt` inferioar` încazul cutiilor manuale.5. A[eza]i husele, fustele, covora[elesau alte mijloace de protec]ie în locurilesusceptibile de a fi supuse atingerii orizgârierii. Proteja]i cu band` de protec]iezonele de caroserie care pot fi atinseaccidental de sculele folosite lademontarea/montarea geamului, orichiar de geamul însu[i.6. A[eza]i ordonat piesele demontate, înlocuri din atelier special amenajate,solide [i u[or accesibile, astfel încât s`le pute]i recupera [i monta la loc, atuncicând v` apropia]i de finalul lucr`rii. Încazuri speciale (lucrul cu atelieremobile), se permite a[ezarea pe plafonulvehiculului, dar cu condi]ia protej`rii cuo hus` sau cu un covora[ ori p`tur`curate, special destinate acestui scop.7. Nu plasa]i scule, piese ori elementede fixare demontate pe blocul motor sauîn compartimentul motor. 8. Odat` demontat` oglind` retrovizoareinterioar`, plasa]i-o pe canapeaua dinspate.9. Lubrifia]i elementele din cauciuc saumateriale plastice cu ap` curat` ori flu-ide special destinate, atunci când aces-tea trebuiesc asamblate.(Asamblarea primei trepte a grilei cu[in` de plastic a parbrizului la Golf,Passat, Skoda, Peugeot, etc.), (asam-blarea chederelor din cauciuc sau a tri-unghiurilor încapsulate în loca[urile dinramele u[ilor).

DOCUMENTAREA LUCR~RIIEste bine s` ]ine]i o evident` clar` [iordonat` a lucr`rilor efectuate, atât pen-tru interesul Dumneavostr` cât [i alFirmei.Dumneavoastr`, din pozi]ia executantu-

lui, ve]i avea cuantificarea eforturilor [i aeficien]ei cu care a]i muncit [i ve]i aveaun temei solid dac` ve]i solicita anumitebeneficii din partea Angajatorului.Firma, la rândul sù, va putea ]ine evi-den]a statistic` a clien]ilor, vehiculelor [ilucr`rilor, având posibilitatea de a facepreviziuni [i studii menite s` constru-iasc` o strategie de succes.Oferi]i clien]ilor transparen]` [i mai ales“feed-back”. Opinia clientului conteazènorm [i aceasta trebuie înregistrat`,indiferent c` este vorba despre o lùd`sau o plângere. Firma are datoria s`r`spund` pertinent oric`rei opinii expri-mate de Client.Plângerile vor fi tratate de Tehnician saude Firm` prin intermediul unei persoanespecial instruite, fiecare din angaja]imanifestându-se în limitele conferite deManagerul Firmei, clientul având dreptulla o solu]ie cât mai confortabil` dinpunctul sù de vedere, indiferent cât arînsemna ca pierdere pentru Firm`. Iat` un exemplu concret de procedur`pentru tratarea unei plângeri legate deneetan[eitate mont`rii unui parbriz - unadintre cele mai des întâlnite probleme.1. Ruga]i clientul s` arate exact locul încare picur`/curge ap`. Solicita]i detalii

despre condi]iile meteo [i de utilizare avehiculului2. Cùta]i indicii de scurgere (pete peplafon, stâlpii “A”, bord, scaune, covo-ra[e).3.Îndep`rta]i chederele/ornamentelecare v` blocheaz` accesul la loculîncriminat.4. Folosi]i un detector ultrasonic. În lipsaacestuia, apela]i la una din metodeletradi]ionale (turna]i ap` de-a lungulperimetrului geamului, sufla]i cu aercomprimat în zona incriminat`, etc.5. O dat` descoperit locul neetan[eită]ii,decide]i asupra modului de remediere.6. Dac` lucra]i pe cont propriu, informa]iclientul despre defectul g`sit [i despremodul în care îl ve]i remedia; dac` ave]iun superior, informa]i-l pe acesta, careva prelua cazul [i-l va trata cu clientul. Înprima ipostaz` (lucrul pe cont propriu)afla]i dac` clientul solicit` daune pentruinconvenient [i încerca]i s` i le satis-face]i într-o cât mai mare m`sur`.7. Duce]i la bun sfâr[it lucr`rile de reme-diere decise la Pct.5.8. Efectua]i verificarea final` în fa]aclientului [i asigura]i-v` c` acestapleac` mul]umit din AtelierulDumneavoastr`.

51

CAROSERII


Articol realizat \n colaborare cu Daniel Dinu

Unic asociat si administrator al ASFARSRL, proprietara marcii inregistrate“Dr.Parbriz”Activeaza din 1993 in domeniul gea-murilor auto.Certificat ca Master Autoglass Techniciansi Master Autoglass Repairer de catreNational Glass Association S.U.A.

Membru cu statut deobservator in ComitetulTehnic al InternationalAutoGlass Federation cusediul la De Rijp,Olanda.Colaborator al revistei Glass Magazinecare apare lunar in America de Nord siMexic.

54

CAROSERII


Fibra de carbon (III)Confec]iona]i matri]e [i tuburi

În aceast` a treia parte a seriei de articole vom înv`]acum s` fabric`m componente mai complexe, ce necesit`cuno[tin]e mai aprofundate. Ca exemplu, vomconfec]ion` un tub din fibr` de carbon.Presupun c` nu mai este cazul s` v` spun c` o s` lucra]icu materiale chimice [i deci, protec]ia este necesar`. Înacest tutorial v` vom prezenta metoda folosit` de noi,exist` [i alte metode care pot fi superioare, dar noi peaceasta am testat-o [i cu aceasta am avut rezultateledorite.

Pasul întâi este s` ceruit` bine piesa ce dori]i s` o repro-duce]i din fibr` de carbon (]eava de metal de exemplu).

FIGURA 1 -Pentru a delimita cele dou` jum`t`]i ale piesei amfolosit chit. Modela]i/t`ia]i chitul în fâ[ii lungi [i sub]iri [i lipi-turile diametral opus pe piesa original`.

FIGURA 2 -ATEN]IE! Fâ[iile de chit sunt folosite pentru a delimi-ta cele dou` matri]e ce vor fi create. Ave]i deci grij` ca deli -mitarea s` fie f`cut` corect!

FIGURA 3 - Lipi]i, folosindu-v` de linia marcat` cu chit, o plac`de plastic de-a lungul tubului. Am folosit [i pioneze pentru ghi-dare.

55

CAROSERII


FIGURA 8, 9 - Piesa dup` [ase straturi de fibr` de sticl`. L`sa]i s` se usuce. Urm`torul pas este s` întoarcem piesa, s` scoatempiesele de rezisten]` [i s` cur`]`m tubul de lipici. Scoate]i [i pionezele. La final trebuie să vă ramană doar tubul de metal sijumătatea de matri]ă nou creată (precum se vede în Figura 12).

FIGURA 6 - Am folosit un gel ro[u pentru matri]ele ce le vomcrea.

FIGURA 4 - De asemenea, pentru rezisten]a am mai ad`ugatpiese pentru sus]inere dup` cum se vede în Fig. 5.

FIGURA 7 - Am aplicat acest gel în dou` staturi (aproximativ 2mm) [i l-am l`sat s` se usuce. Acum este momentul s`aplic`m staturi de ]es`tur` de fibr` de sticl`. Dup` aplicareafiec`rui strat am folosit r`[in` pentru înt`rire.

FIGURA 5 - Cerui]i flan[a pe partea pe care se va aplica matri]`[i pulveriza]i cu PVA. O dat` ce totul s-a uscat aplica]i gelînt`ritor (epoxy sau r`[in` de poliester).

56

CAROSERII


FIGURA 14, 15, 16 -Scoate]i tubul, sp`la]i PVA-ul cu ap` [iapoi ceruit` matri]a. Observa]i u[urin]a îmbinării pieselordatorit` ghidajelor (formate cu ajutorul pionezelor).

Lua]i o jum`tate, pune]i tubul de metal în ea [i apoi cerui]i iar.A[eza]i fibr` de sticl` peste flan[` [i peste aproximativ 2 cmdin tub. Ave]i nevoie de doar dou` straturi. Pentru fixare da]i 3

FIGURA 12 - Nu sl`bi]i tubul de metal. Acum ceruit` tubul [iflan[a cu [ase straturi de cear` apoi pulveriza]i cu PVA.Repeta]i procesul aplic`rii celor dou` straturi de gel, urmate deaplicarea fibrei de sticl`.

FIGURA 10, 11 - Piesa dup` [ase straturi de fibr` de sticl`. L`sa]i s` se usuce. Urm`torul pas este s` întoarcem piesa, s`scoatem piesele de rezisten]` [i s` cur`]`m tubul de lipici. Scoate]i [i pionezele. La final trebuie să vă ramană doar tubul demetal si jumătatea de matri]ă nou creată (precum se vede în Figura 12).

FIGURA 13 - L`sa]i totul s` se înt`reasc` peste noapte. Folosi]ipene pentru separare.

57

CAROSERII


FIGURA 20, 21 -Asigura]i-v` c` r`[ina [i ]es`tura de fibr` de carbon urmeaz` forma matri]ei. Dup` aplicare tìa]i excesul de fibr`de carbon cu un cutter.

FIGURA 18 - Acum folosi]i aceia[i tehnic` pentruconfec]ionarea unei piese asem`n`toare pentru cealalt`jum`tate.

gùri în noul strat de fibr` de sticl` format [i în flan[ă astfelîncat sa le puteti imobiliza cu [uruburi.

FIGURA 19 - Acum urmeaz` partea mai dificil`. Decide]i câtestraturi de fibr` de carbon ve]i folosi pentru crearea tubului. Îngeneral trei sunt de ajuns. Tìa]i trei dreptunghiuri cam câtjum`tate din matri]` [i aplica]i-le folosind r`[in`.

FIGURA 17 - O dat` uscat, înl`tura]i tubul [i tìa]i marginilefibrei de sticl`.

58

CAROSERII


FIGURA 24, 25, 26 - A[a ar trebui s` arate totul dup` ce se usuc`. Câteva straturi de uretan [i ar trebui s` ave]i un tub din fibr`de carbon extrem de dur. De fapt, am testat acest tub, supunându-l unei greut`]i de 80 de kg. Acesta nu s-a deformat saudesprins.

FIGURA 22, 23 -Acum pute]i [lefui cele dou` jum`t`]i de tub confec]ionate [i s` le lipi]i folosind o band` din fibr` de sticl`,r`[in` sau lipici epoxy. Cerui]i matri]a pe interior [i pune]i cele dou` jum`t`]i de tub în`untru. Am folosit pentru lipire band` dinfibr` de sticl` (de preferat în locul ra[inei simple sau a lipiciului epoxy). Dup` ce matri]a a fost asamblat` cu tubul de fibr` decarbon în interior, satura]i banda de fibr` de sticl` cu r`[in` [i lipi]i în interior, de-a lungul îmbin`rii celor dou` jum`t`]i de tub.

FIGURA 27 -Tehnica poate fi folosite pentru a copia ]evi curbateca cea din Figura 27.

60

STATISTICI


61

STATISTICI


62

STATISTICI


63

STATISTICI


64

APARITII EDITORIALE


Ford Focus

Manual de \ntre]inere [i repara]ii autoOpel Vectra

Manual de \ntre]inere [i repara]ii autoVolkswagen Passat

Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto

Volkswagen Golf /Bora

Manual de \ntre]inere [i repara]ii autoRenault Megane

Manual de \ntre]inere [i repara]ii autoSkoda Octavia

Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto

Contine proceduri de reparatii, scheme si ilustratii




Autodata

Repair TimesAutodata

Technical DataAutodata

Diesel Data






Pentru comenzi, contactaţi X-meditor tel : 021.683.06.85; e-mail: [email protected]

9595RONRON

9595RONRON

9595RONRON

9595RONRON

9595RONRON

9595RONRON

380380RONRON350350RONRON 350350RONRON

65

APARITII EDITORIALE


Autodata

Timing BeltsAutodata

Diagnostic Trouble CodesAutodata

Wheel Alignment Data




Autodata

Air ConditioningAutodata

Electrical Component LocationsAutodata

Airbags




Autodata

Repair Data Base

Cea mai completa baza de date reparatii din lume,acoperind peste

11.000 de modelea peste

80 de producatori

Autodata

Truck CD

Baza date reparatii

pentru autocamioane

Pentru comenzi, contactaţi X-meditor tel : 021.683.06.85; e-mail: [email protected]

380380RONRON

380380RONRON

380380RONRON

25002500RONRON

260260RONRON 265265RONRON

230230RONRON


REDACTIA

Revista AUTO TEHNICA este editat` de:

X-MEDITOR srlNr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului:J40/10863/2005; CUI: R17700980;Capital Social: 144.000 RON Cont: RO05RZBR0000060006688453Raiffeisen Bank – Sucursala Obregia

Redac]ia Revistei „Auto Tehnica”Str. Iarba Câmpului, 24, Sector 4, Bucure[tiTel 021.683.06.85 ; 031.405.90.33; 031.405.90.34;Fax: 021.683.17.14e-mail: [email protected]://www.xmeditor.ro

Director General: Victor BALA{([email protected])

Coordonatorul publica]iilor Auto Tehnica: Dr. Iván NAGYSZOKOLYAI ([email protected])

Colectivul de redac]ie:Redactor {ef: Claudiu COLIBABA

([email protected])Publicitate: Annamaria BOHÂL}EA

([email protected])Layout & Design: Gabriel DUMITRU

([email protected])Dep. Contabilitate: Mili VIZITEU

([email protected])Coordonator v#nz`ri: Emöke Monica NEGRU

([email protected])PR & Marketing: Rodica Turcu

([email protected])Anda Vlase([email protected])

Tehnoredactare: X-Meditor Lapkiadó, Oktatás- és Rendezvényszervezö Kft. 9023 Györ, Csaba u. 21

Colaboratori:Conf. Dr. Ing. Liviu MIHON, Dr. Ing. Istvan BARABAS,Dr. Ing. Ilie DUMITRU, Conf. Dr. Ing. Victor O}~T, Prof.Dr. Ing. Petru BRÂZA{, Ing Rudolf BALINT, Prof. Dr. Ing.Matei V|N~TORU, Dr. Ing. Corneliu-Sorin DOBROT~, Ing.Constantin GOLUBOVICI, Prof Dr. Ing Adriana MANEA,Conf. Dr. Ing. RO{CA Radu, Prof Dr. Ing Lauren]iuMANEA, Conf. Dr. Ing. Edward RAKOSI, Ing CornelMARINESCU, József MOLNÁR, Ing Dorin MURE{AN, IngSandor NYAGULY, Dr. Ing. Ioan T~TAR, Ing. AdrianVASILESCU, ing. Vicky BURACHU, Florin OLARU, LilianaRUSU, Robert TUZSON, Teodor DUMITRU

I.S.S.N. 1841-5962

Responsabilitatea pentru con]inutul materialele publicate revine \n exclu-sivitate autorilor. Reproducerea oric`rui material ap`rut

\n revist` este interzis` f`r` acordul scris al X-Meditor România.

AutoTehnica

ALFA ROMEO

Model (tip) Cod motor Cmc kW km/h CV

Indicã denumirea comercialãa automobilului produs decompania respectivã

Combinaþie de cifre ºi litereprin care un motor este

identificat, propriu fiecãruiconstructor

Cilindreea motorului,exprimatã încentimetri cubi (cmc)

Viteza maximã pe care oatinge automobilul respectiv,exprimatã în km/h

Tipul ºi numãrul de trepte pecare îl are schimbãtorul de vitezeal automobilului (ex.: 5H - CVmecanicã, cu 5 raporturi,4A - CV automatã, cu 4 raporturi)

Puterea maximãa motorului,exprimatã în kilowaþi(1 kW = 1,36 CP)

Sursa: Registrul Auto Român

(IV)

Autotehnica 02_2009

Documents

Transcript of Autotehnica 02_2009