Apicultura in Romania Nr. 8 - August 1986

8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 8 - August 1986

1/35

UGUST piculturaanRomania


2/35

Revisd lunar3 de schimb de experient 3 itndrumare metodologid apicols editat5 deAsociatia Crescitorilor de Albine din Repu blica

Socialid Romania IU P R I N S

* * * : Sairbatoarea elibersrii patriei noastre :3 August 1944V. ALEXANDRU : Cea mai important5 lucrared e sezon asigurarea rezervelor necesareunei bune iernari a familiilor de alhineV. VASILACHE, I. VASILACHE fntreti-nem familii puternice in stupinele noastreGH.. GRIGORAS : Unele lucrari la sffqit desezon a~icolconomisi &ar in stimularea--de tdarnnl aalbinelor

terea albinelorRezultate ale , cercetgrii gtiintificeN. POPESCU, Ecaterina CONSTANTINESCUCercetarea ~rezenteiazotatilor si azotitilor

0 VITCU : Vita d e ' vie, stiugurii; viespile hi' albineleP. NEAC$U : ~ra ' tament- e timp rece lmpo-triva parazitului Varroa JacobsoniC. ASAVEI Ariciul u ~man ul au prietenulalbinolor ?DiverseE. TARTA : Fagurele de aur a a X-a cditieDIN ACTIVITATEA APIMONDIA$edinra Con.;iliului ExecutivMihacla SERBAN : Simpozionul internationalde la Toulouse Insamintarea instrumental&a matcilor Pn scopuri vtiintifice vi comcrcialcDOCUMENTAR APICOLCALENDARUL APICULTORULUI

C o p c t a I-a : A~tep tdm gtt bunc fn urmu cule-sului de / a floarea-soarelui.(f o t o : Pave1 TANJALA


3/35

SARBATOAREAELIBERAR~PATRlEl HOASTRE

,,fnfZptuirea actului istoric de la 23 August a deschis o ergnouii in istoria poporului romfn ra unor profunde transformiiridemocratice, revolutionare, a fguririi unei vieti noi. Totodati, prinintoarcerea armelor si angajarea Romsniei, cu intregul ei potential,aliituri de Uniunea Sovietic5 si aliati, in r5zboiul antifascist, s-a,dat o puternicii loviturg planurilor strategice ale Germaniei hitle-riste. Aceasta a dus la pr5busirea intregului front de sud, a deschiscalea inaintgrii rapide a trupelor sovietice, a accelerat zdrobireadispozitivului militar a1 Germaniei in aceast5 parte a Europei. Asacum mentiona presa Uniunii Sovietice yi a t5rilor aliate, actiuneainsurectionalii a Romlniei, intrarea ei in lupt5 impotriva Germanieihitleriste au avut repercursiuni uriase asupra desfiisuriirii cursuluir5zboiuIui. , NICOLAE CEAUfjESCUSecretarul general a1 Partidului ComunistRoman, Preqedintele Republicii SocialisteRomania

,Victoria revolutiei de eliberare so-ciali si nafionali, antifascist5 $i anti-imperialist3 organizatg si condus3 dePartidul Comunist Romsn, in august1944 a avut o insenwitate crucial2 nunumai pentru destinele istorice alepoporului nostru, ci a jucat un rol co-virsitor ~i in desfisurarea in conti-nuare a celui de-a1 doilea rizboi mon-dial, in accelerarea incheierii acestuiain Europa prin infringerea Germanieihitreriste. Dobon nd dictatura militaro-fascists, RomAnia s-a alsturat coalitieiantihitleriste si a pornit rizboiul im-potriva Gtrmaniei, pentru eliberareadeplini a patriei si asigurarea inde-pendenki nationale. Aceast3 cotitur3avea s i aibi implicatii profunde nunumai asupra frontului din Balcani, ci-9i a rBzboiului in ansamblul s2u. fnprimul rind, Germania era lipsitl in,acest fel de cea mai importanti bazide aprovizionare cu carburanti si ali-mente pentru sustinerea frontului din'rL3rit. fn a1 doilea rind, ofensiva so-vietic5 avea s3 se desf3pare spre

- - x --

Europa central5 pe un spatiu foartefntins, in conditiile avantajoase alelipsei oricirei rezistente inamice. In a1treilea rind, intregul potential uman,militar, tehnic qi economic a1 Rombniei era pus in slujba victoriei coali-tiei Natiunilor Unite. Revolutia romb-n3 din august 1944 a gr ib it cu 200 dezile pribu~irea elui de-a1 treilea Reich~i a conferit RomAniei, in fapt, statu-tul de stat cobeligerant in rBzboiu1antihitlerist.Meriti reamintit, din acest punct devedere, faptu l c i RomAnia a partici-pat la luptele din vest cu un efectivde peste 540 000 de o sta~i, are, de-alungul a peste 260 de zile, de la 23august pin5 la 12 mai 1945, au parcursprin lupte peste 1000 km din Dobro-gea pin2 in Boemia, au striibiltut 19-masive muntoase, au f o m t 12 cursurimari de ap5, au eliberat 3 831 de loca-lit5ti qi ahe asezgri, dintre care 53orase, au provocat inamicului pierdericifrate la peste 118 000 de prizonierisi aproximativ 2 morti, cifre care,


4/35

Pnsumate, dau efectivele complete acirca 14 divizii, cu pretul a 170 000 demilitari romiini (morti, rgniti, disp5-ruti). Ni se pare, de aceea, indrept5-t i t i opinia unor cornandanti militari,oameni politici ~i zi ar i~ t i tri in i careau apreciat c5 insurectia national5 dinaugust 1944 este de o importanti co-vi r~ itoa re n istoria celui de-al doilear5zboi mondial. Cu atit mai mult cucit partieiparea Romiiniei la rizboial it ur i de NaHunile Unite s-a bazatexclusiv pe potentialul economic siuman propriu, in ducerea rizboiuluifiind mobilizat intregul popor romAn.Este pentru noi, romanii, un motivde inaltfi mindrie patriotic& faptul c5,pe ling5 aceste aprecieri, victoria re-volutiei de eliberare social5 ~i natio-nal5 a contribuit substantial la victo-ria si int5rirea sistemului socialistmondial. Poporul romiin, cofidus dePartidul Comunist Romiin, inscriaastfel o paginfi deosebit de important5in istoria contemporan5 a lumii.Vigoarea si fermitatea cu care in-tregul popor s-a ridicat la lupt5, largaparticipare a tuturor fortelor patrio-tice la revblutia de eliberare national5i social& antifascist5 ~i antiimperia-

list5, demonstreaz5 c5 August 1944 areprezentat un energic ~i determinantact de voint5 a1 intregii noastre na-tiuni, o strtilucit5 afirmare a hot5ririi

poporului romin de a zdrobi oriee do-minatie strZin5, de a fi liber q deplinst5pin in tara sa, de a - ~ i ot5ri singurdestinele.i anul acesta, oamenii muncii htimpin5 aniversarea lui August 1944sub semnul muncii insufletite, pentruinfgptuirea sarcinilor trasate de celde-a1 XIII-lea Congres a1 PartiduluiComunist Romiin, pentru obtinerea denoi succese in toate domeniile de acti-vitate, in edificarea societiti i socia-liste multilateral dezvoltate, f5cind s5creasci necontenit potentialul econo-,mic i patrimoniul spiritual a1 Romii-niei socialiste, s5 se imbuniit5teasdcontinuu conditiile de viat5 ale popo-rului, s5 sporeasc5 ~i mai mult contri-butia ti ri i noastre la victoria cauzeisoc~alismului,p5cii ~i progresului so-cicl in intreaga lume.Bucurindu-se la gindul apropieriiacestei s5rb5tori, pe care cei tineri auinvitat s-o iubeascfi e la pirinti, iarcei virstnici o preipiesc pentru c5 auvfizut-o, au trait-o ori ~i-auadus con-tributia la fnfzptuirea sa, apicultorii,alaturi de toti oamenii muncii, o in-timpin5 cu noi succese in muncs. Pri-vind cu incredere viitorul, ei nu uit5ins5 trecutul. Nu-1 uit5 pentru cfi nu-mai in acest fel inteleg deplin ceeace au ci~tigat,~ t i u i pretuiasc5 i s5psstreze biruintele dobindite ~i pot s5prind5 aripi pentru noi victorii.

spect din Combinatul apicol a1 socirrtiei Crescatorilor de Alhinedesen de lorin tefureac


5/35

Cea mai importanta lucrare a lunii august:FORM RE REZERVELOR DE HR N PENTRU IERN RE ;; :

Ing Vasile LEX NDRUConditia principal5 a mentinerii familiilor albina, ea primevte hranti prin intermediul

de . albine In stupine .$i a obtinerii unor altor, albine, in timpul iernii aceast5 trans-prod ue ii mBri de produse apicole const5 mitere de hranB nu mai are lo c; fiecarein primul rind in p5strarea lntregului efec- albin5 in par te fiind nevoits s5 se deplasezetiv in perioada de iarn5. Mortalitatea ri- in cadrul ghemului $i sti-$i ia hran5 din&cat2 in timpul iernii ca $i sltibirea ewe- celulele cu miere. Chiar gi albinele dinsivg a puterii familiilor poate afecta negativ coaja ghemului, mai putin active, reintr5 inmunca apicultorului in sezonul ce urmeazti. interiorul ghemului $i i$i iau hran5 indi-Dee aceea, grija pentru mentinerea familiilor vidual.de albine la o putere ridicat5 $i o stare sa- In cazul in care albinele nu mai intilnescni ta r5 perfect5 t rebuie sti se imbine la in partea superioarti a fagurilor (pe inter-sflrqitul sezonului apicol cu organizarea unei valul respectiv) celule cu hran5, incep s5 .bune iernari, in cadrul acestei IucrGri, for- se agite iar cind num5rul lor se m5regte,marea unor rezerve de calitate $i in canti- starea d e nelinivte se transmite intreguluit te suficient5, fiind o problem5 de prim5 ghem $i determinti c re ~te rea temperatur iiimportantti. ghemului. E suficient sii lastim din toamn5

Ghemul de iarnti a1 albinelor se formeazg in cuib 1 2 faguri cu miere mai putin8,din to am^ Intr-un anum it loc din cuib. Pe pentru ca i n timp, pin5 in prim5varB ssmssur5 ce albinele consumti hrana, ghemul apar5 deregltiri ale bunei ierntiri a fami-*

s depIaseaz5 incet n sus pe faguri. Ier- liej. NegBsind hranti in partea superioar5 anarea decurge in bune fagurilor, albinele trecconditii cind aceastsdeplasare a albinelor rioare ale ra~nelor ipe faguri se limiteaz5doar la intervalele incare s-a foi'lnat ghe-.mu1 ; cu alte cuvinre,atunci cfnd in pri- a cuibului. Aceasttim5varg albinele iesdin iarn5 pe aceiay ins5 cu rezultate ne-

e faguri pe care au int ra t in iarn5. De aici gative pentru a lbine care constau intr-Un$i p&m3 conditie a organizsrii cuibului ~i consum sporit de hranti $i uzur5 ridicatBasigurarii hranei - Pn cuibul de iernaretrebuie intre doar faguri ocupati mini-mum pe jum3tate sau mai bine pe trelsferturi cu miere; acest fapt ne d garantiac5 mierea asigurat5 va fi suficient5 pe fn-treaga perioad5 de la intrarea in iarn3 ripin5 in prim5varti.

Problema trebuie privit5 $i din alt punctde vedere, cel a1 modului de consumare ahranei de ctitre albine In timpul iernii. DacSn perioada activ5 albinele igi, transmit

hrana de la individ la indivjd astfel incitindiferent h ce pund a1 cuibului s-ar afla

a organismului datorate stkii de agitatie$i a cr e~ te ri i emperaturii ghemului.In cazurile in care ghemul are o form5alungit5, in situatia deplastirii albinelordupB hranti se poate petrece divizarea ghe-mului, o parte din albine deplasindu-se in-tr-o directie, iar restul, In alta - e ce1.emai multe ori, h urma acestei divizarifamilia pierind partial sau chiar total.

Este necesar deci ca pentru iarn5 fn cuibS se lase doar faguri care s5 contin5 numai putin de 2 kg miere, -cunoscind faptulc5 fagurii cu dimensiunile de 435x3 mmplini cu miere pot contine 4 g miere.


6/35

In cohditiile climaterice ale t5ri1 noastreconsider5m suficientSi pentru iernare canti-tatea de 15 20 kg mierelfarnilie In functiede puterea familiei a conditiilor meteoro-logice i melifere ale zonei de amplasare avetrei stupinei. Aceasti3 cantitate de mierepoate fi l5satii de la Pnceput Pn PntregimeIn familii sau, Pn functie de num5rul defaguri pe care-i ocupti ghemul, cuibul poatefi format doar din o parte dintre faguriicu hran3, restul fiind pastrati Pn rezerv5pentru perioada de dezvoltare din prim%var8.

Fagurii cu miere pentru iarn5 se preggtescin timpul culesurilor din var8, pentru a-ceasta alegindu-se fagurii de culoare'brundeschis, transparenti, cu celule de albinenormale, c5p5citi cel putin pe jumfitate dinfngltirne. Fagurii cu miere a l e ~ i n timpulculesurilor pentru iernare se scot din cuibi se pgstreaz5 in rezerv5 ping in toamn8

cind se folosesc la formarea cuibului.Trebuie avut In vedere Ins5 c5 nu orice

sortiment de miere se preteazB la iernareaalbinelor. De- multe or i albinele aduc fnstup miere de man5 pe care o amestecii cucea din nectar. In cuib acumulindu-se mierecu continut diferit de man&

In cazul iernilor rnai blinde cu perioadecu tem pera turs mai ridica tl Pn care albi-nele pot face zboruri de curstire, miereacu un continut mai redus de mans nuprovoacii neajunsuri prea mari familiilor dealbine. In iernile aspre,- cu perioade lungi,far5 posibilitllti de eliminare a excremente-lor, Pn cazul concentratiilor mai mari deman& fn h ran 5 se petrece suprafnciircareaintestinelor albinelor cu materii fecale caresint eliminate pe faguri apBrind astfel petelede diaree. I n camrile p a i grave situatiaputfnd duce la sliibirea puternic5 a familieiy chiar la moartea acesteia.

La albinele care ierneazil normal, resturilenedigerate care se strlng In ihtestinul poste-rior s e petrec procese suplimentare de de-zagregare a resturilor alimentare i resor-bire a suplimentului de ap8 cu substanteledizolvate fn ea, iar drept urmare masa fe-cal5 se concentreaz5 i Qi reduce volumul.In u rma Englobarii Pn hranii a substantelornedigerabile din mierea de mas& acumula-rea acestora in intestinul posterior dere-glea i5 absorbirea apei, intestinul s e supra-

fncarc8- cu fecale cu un continut Mare deapg, fapt care duce la hparitia diareei Dinaceastfi cauz8 mierea de man5 trebuie in-depHrtatH din stup prin extractia fagurilerrespectivi i In lips5 de miere de calitate,se inlocuie te cu sirop de zah5r.

Cristalizarea mierii In faguri n timpuliernarii duce de asemenea la urm8ri nepl8-cute, albinele nu pot folosi mierea crista-lizatii, din aceastii cauzB desciipiicesc su-prafete mari din faguri i sug din celulepartea nesristalizatii din miere. Simtind nac e la ~ i imp lipsa apei necesare albinele senelinivtesc i ca urmare I i mtiresc Pnc5r-cgturile intestinale, situatia putind duce deaseinenea la aparit ia diareei rji la 'pie ireaalbinelor. In cazul cristaliz5rii mierii albi-nele pot pieri pur i simplu de foame, de icelulele sint pline de hrana. Stropirea al-binelor cu sirop diluat poate PmbunMiti Inoarecare m5surii s tarea albinelor, Pn generalins5 se impune Inlocuirea hranei necores-punzgtoare sau administrarea de t u r t e kupast5 din zah5r cu miere sau rjerbet. Sorti-mentele de miere cu caracteristici de crista-lizare rapid6 In faguri sint in ordinea vite-zei de cristalizare cele de rapit&, m q t a r.ri floarea-soarelui, care pe clt posibil tre-buie evitate de a fi lgsate in cuib ca rezervede hran5 pentru iernare.

Cristalizarea mierii Pn faguri se petrecei Pn urma unor variatii mari de tempera-

thrit, mai ales cazul p5str3rii fagurilorIn-afara familiilor de albine. In aceast3 si-tuatie fagurii trebuiesc mentinuti la tempe-raturi cit mai constante, feriti de umezealfi,cei cu mlere ciipiicitZ tra tat i pr in pudrarecu Calerin Impotriva atamlui moliilor sauprin' afumad cu pucioasii conform metode-lor cunoscute. Se vor evita naftalina saualte substante cu mirosuri puternice carepot influenta aroma natural5 a mierii.

In aceste conditi o treirne, maxjum5tate din mierea natural5 p0ate.Q Pnlo-cuitEi Pn hrana de ia rns a albinelor cu si-rop de zahar. HrBnirea albi&jor cu zah5rare i p5rti pozitive 1. p w i negative. Inprocesul de invertire a-zahsrulu i in orga-nismul albinei se f&meazri cu mult maiputine reziduuri decft In cazul invertiriinectaruluj din flori.

Este cunoscut faptul c5 albinele din gene-ratiile de toamn5 (care urmeazii s5 ierneze)


7/35

se deobesesc de cele din var6, printre atleleprin acumularea de rezerve organice a-torit.5 dezvolGrii corpului gras, sciderii con-tinutului de a p i in organism etc. Pentruinvertirea zahiirului din sirop albinele con-sumti o parte din rezervele acumulate ~ r-ganism pentru iarn6 i din echipamentulenzimatic Pn functie de cantitatea de siropprelucrat i, putlndu-le consuma 4n intregimeh c 6 din toamn6 fapt care scade cu multcapacitatea de rezistent6 a albinelor Pn ier-nare $1 le poate provoca uzura acceleraE ipieirea Enainte de vreme.

atentie m&r iE trebuie acordat.5 Tn cazulhriinirilor cu sirop de zah6r In stupinele cugrad mi ri t de infestare cu varroa. Spresflrsitul sezonului, In lipsa trhtorilor, con-centrarea parazitilor pe puietul de albinec r e t e qi deci albinele se nasc puternic afec-tate i sPnt In continuare sl6bite de actiuneadirectii a -psrazitilor. In aceast5 situatie sintdrastic reduse rezervele interne din orga-nismul albinelor care de regula nu mai auresurse pentru a rezista iernirii.

Pentru aceasta este neccsar ca tratamentulimpotriva varroozei cu ARAHNOL $i SI-NE C R s se facH in perioadele indicatein prospectele medicamentelor i pe cit PO-sibil- astfel incit albina de iernare s 5 fie citmai putin afectatii atit de atacul 'paraziti10rcit $i de prehcrarea zahgmlui.

e i-ecomand6 cu insistent5 ca lucrgrilede completare a rezervelor pentru iarni s6se %c i cel tkziu pPn5 la s fi r~ it ul unii au-gust (10-15 septembrie pentru familiile careau beneficiat de culesuri tfnii din zona debalt.5 sau de d elG ) $i de asemenea cantita-tea maxim6 de zahiq prelua u s i nu de pi-.$Caw 6-8 kg pentru familiile puternice.

Pentru completarea rezervelor de hranicu sirop de zah5r. concentratia optim5 a si-ropului este de l,5-kg zahi r la 1 1 ap6. DatIn proportii d e 3 4 1 odat4 la 2-3 zile,albinele reuvesc s prelucreze aproape com-plet zahsrul din sirop cu un consum redusastfel c2 din 10 kg zah ir in stup r h i ndepozitate 10 kg mkre din zahir.Pentru preg6tirea siropului apa se incil-zgte pin5 la fierbere dupi care in apa fier-binte s toarnii zahi rul amestec indusecontlnuu pentru a asigura dizolvarea com-pletii a acestuia. Nu este nevoie s6 se fiarb5siropul Pns8 pentru prevenirea nosemozeise va utiliza conform prospectului prepara-

tul PR'OTOFIL care este gi un stimulatora1 dezvoltlirii familiilor de albine,

Siropul de zah6r este mai bine fie ad-ministrat cgldut. Pentru aceasta mai Entfi sereduce cuibul la numirul necesar de faguribine ocupati de albine gi care vor formacuibul d e iernare. Se iau toate mssurilepentru evitarea provoc6rii furtigagului Pnspecial fn stupinele cu efective mari de al-bine. Pentru aceasta se recomandi ca hri-nirile s6 se facii spre lgsarea serii, se *aevita deschiderea prelungiu a stupilor, ume-zirea acestora cu sirop, rgspfndirea mate-rialelor strogite cu sirop, a .fagurilor prinstupin5 etc.

Pentru hrinire se vor fdosi hriinitoarede mare capacitate, hraniteare tavi, ulucetc. In lipsa lor, siropul se poate da qi infagurii dispugi dup5 diafragmg.

metod5 eficace de completare a rezqr-velor de hrani cu bune rezultate fn stimu-larea crevterii de puiet En perioada detoarnni este administrarea de zah5r umec-tat Pn cantiGti de cfte 3 4 kg In hrhnitoarede mare capacitate, zahgrul umectindu-seperiodic pPnB la consurnarea total& Admi-,nistrarea hranei In acest mo este mai In-delungat.5 gi cere un volum mai mare demunch, Pn schimb are un efect pozitiv asu-pra cr e~ te ri i puterii familiilor la intrareaPn is mi , uzura ilbinelor la prelucrarea hra-nei este redud 1 se eliminii compkt peri-colul provocEirii furti$agului.'La terminarea hrgnirilor, Bin cuiburi sescot fagurii f6r6 brans din care a *it pu-ietul $i se pun dup5 diafragms s u se depo-ziteaz6 la rezerva stupinei. De asemendfoarte important este c la formarea rezer-velor de hran6 pentru iernare $5 se verificeprezenta pis turei In stupi $i s5 se asiguremhcar cfte 2 faguri cu pi st ur i pentru fie-care familie de albine. ProcedPnd astfel. asi-gurlnd n timp util, integral gl de calitaterezervele pentru iernare, apicultorii vor aveaconditii pentru traversarea perioadei de-i ar ni fa r6 pierderi gi slabiri exceiv e a fa-miliilor de albine ca $i o dezvoltare acce-lerat5 la desprim8virare.Toate aceste lucrHri vizeaz.5 de fapt con-stituirea ~i mentinerea fiecgrei familii dealbine din stupin5 ca o unitate puternic3 deproductie capabil5 realizeze in sezonulapicol urmiltor performante proifuctive SUperioare.


8/35

Supunem atentiei durnneavoastri Tndemnul a doi apicultori:- S ~NTRETINEM AMlLll PUTERNICEIN STUPINELE NOASTRE

Ing Virgilius VASILACHEPe lMg5 o productie sporit5, familii-le puternice traverseaz5 cu bine toatevicisitudinile iernii, s autoconducfoarte bine 3n toate perioadele anului,au un consum mai mic, mentin c51-dura rnai bine, au o rezistenv sporit;la boli, cresc puiet rnai de timpuriu ~din abundent5, necesitli interventiirnai puljne din partea stuparului. i

acum se ridic5 intrebarea fireasc8cum s proced5m pentru a avea fami-lii puternice tot timpul anului, dar~ n n i les n perioada 1-7 aprilie (s5avem pin5 la 7 8 rame cu puiet) ?Am ales din multitudinea preocup5-rilor doar citeva1) Ing. I. Receanu ne relateaza in,,Apicultura in Rominiau nr. 11 din1985, c5 pentru a ob@e familii cores-punz8toare sub aspectul puterii tre-buie i le unim pe cele slabe ,,citedouii sau chiar trei, pin5 la obtinereaunor familii puternice. Unirea se faceprim5vara de timpuriu, pentru a bene-ficia de culesurile respective si toam-n a tfrziu, pentru a intra puternice iniarn56L.Iat5 o prim2 metod5 valoroas8, pecare o putem folosi f5rii riscuri, cucondioa s5 avem un num5r mare defamilii. de albine. Se poate ~i cu un,numiir mic de farnilii, c5ci e rnai ren-tabil sii tinem putine farnilii dar bune,decit multe' q slabe care sii ne deab5taie de cap si s5 necesite un mareconsum de zah5r ~i miere in sperantaunei refaceri.2) Aceast5 meto&, este partial prac-ticat5 de rnai multi ani si de unii stu-pari din zona Tfrnavei Mici, cu uneleadaosuri si mici nuante de diferen-tiere, ca de exempluV a r i a n t I-a Toamna in lunaseptembrie se- desfiinteazg fiirii mil5toate familiile slabe ~i toate m5tcile

prof. Ioan VASILACHEnecorespunz5toare iar familiile seunesc dup5 metodele cunoscute, .custupii buni.

V a r i a n a a 11-a Primgvara seface asa-zisa nivelare a familiilorcare const5 din urmgtoarea procedur5:se controleaz5 toti stupii ont~olulsau revizia de fond ji se notea25 Pncarnetul de evident5 in stupin5, prin-tre altele, numgrul de rame cu puiet~i starea m5tcii. Se procedeaz5 astfelm5tcile necorespunzAtoare, cu defectese indep5rteaz5 si aceste familii slabese unesc cu cele bune ; din stupii rnaipopulafi se ia cite o ram5 cu puiet c5-p5cit, se scutur5 de albine in stupulmam5 ~i numai r a m cu puiet c5pk itse d5 la unul din stupii buni care vamerge la pastoral ; rnai sacrifiaiim5-10 stupi buni in sensul c5 le liis?immatca la o ram5 cu puiet, albineletoate, o ram5 cu hran5 si inc5 2 3rame goale. Restul ramelor cu puietse scuturii ca mai sus n stupulmam5 ~i se dau in continuare (nurnairame cu puiet c5p5cit) la stupii carevor merge la pastoral. Aceastg nive-lare se practici astfel ca familiile carevor merge la pastoral s5 fie aproxima-tiv la fel de puternice, cu cel putin6 7 rame cu puiet fiecare. Aceastinivelare are ca justificare, o dezvol-tare accelerat5, sigur su t5 la sut5,f5r5 a ataca vreo matc5. -Precizih ;ciiaceast5 operatie se face ot3irgatoriu 'in- 1intervalul 1-5 aprilie, ca pin5 la10-15 mai, puietul care 1-am dat aju-tor sii ajung5 in stadiul de albin5culeg5tsare si familia astfel pregAtit5pentru culesul de salcim sZi fie capa-bil5 s5 culeag5 in zilele de virf 4 5kg nectar. Astfel este mult rnai renta-bil s5 aver% 10 familii foarte bune, de-cit 20 de familii slabe cu care vomavea numai necazuri.


9/35

3) alt5 metod5 tot de coma-'sare, dar cu fine nuante de dife-renfiere am Pntilnit acum vreo doiani la un 8picdtor din TirnBveni.Acesta producea cel putin un roi defiecare stup de baza intr-un an, dup5recoltarea de la salcim. In ultima de-cad& a lunii august incepea comasarearoiurilor cu stupii de bazS dupi meto-dele cunoscute, dar pentru iernare nulisa decit 4-5 rame in cuib, care eraucomplet acoperite cu albine, de suspinti jos, in fiecare stup. Acest? ramecare ramineau in cuib aveau o canti-tate apreciabil5 de miere cip5cit5 incoroane i cel putin o ram5 cu pgsturg.Fiind puqne rame n cuib qi pine aco-perite, albinele erau obligate s i for-meze un ghem aproape rotund, ocu-pind o suprafa@ mare de ram5. Oriaceas% situatie permitea ca fn prim&var5, matca s5 ou5 aproape toate ra-mele din cuib, c5ci erau bine acope-rite. Stuparul de mai sus, Pncepind cuprima decad5 a lunii martie desc5pS-c e ~ t e cel putin decadal din co-roanele cu miere clp8cit5 r5mase ne-consumate ~i stimuleazi cu putin siropeald. De asemenea, la fnceputul luniimartie stimuleaz5 cu turte de polen.De observat c5 acqti stupi intrti foar-te puternici, foarte populati in iarng.n prim5var5, de timpuriu cresc puietmult mai bine apilrat, c5ci au popu-latie abundentg care acoper5 in fntre-gime ramele din cuib. astfel de fa-milie la culesul de la salcirn umplestupul cu miere in citeva zile i nuadun5 numai pentru dezvoltarea inte-rioaril reqterea de _puiet a in

stupii plini nurnai pe jumitate' u al-bine. familie slabs, la culesul de lasalcfrn, adun5 doar pentru nevoile in-terne, pentru dezvoltare ~i mai putinpentru productia d e miere. ,A?a se ex-plid nedumerirea multor stupari,care lucreazg empiric, caci ei scot5-6 kg In medie pe'familie, i& altiirealizeazg in medie 20 kg la culesulde la salcim ~i chiar mai mult.

4 metodg interesanti3 care neatrage atentia este experienta fermie--

rului M. s c h e e 1 de la tntreprinde-sea agricola d e sta t Sibiu. In aceastaintreprindere fiecare stup produce celputin 2 roi pe an. Fiecare st* de bazgprime~tedou5 PntGriri, doui ajutoare,dupi cum urmeazil :n luna septembrie face o primdcornasare, dind fiecllrui stup de baa5un r8i. La aceastti unire face o selec-tie a miitcilor, adicti toate m6tcile ne-corespunzEtoare le indeptirteazd ~iuneSle cei 2 stup6 dupd metodele cunoscute ;n prirdivarti,. de l 20 martie la2 aprilie m i dli stupilor de bazd citeun roi u matci? cu tot, cu gratia Hane- ,mann i foaia de hirtie gtiuriti?. Stupiitoti sint verticali. Astfel .lad intr-unstup cele 2 mlitci, la un singur ul-dfni~.Mdtcile vor oua impreunti in acela~istup (una in corpul i una n corpul2 ; n t e de a pleca in pastoral cuciteva zile, in prima decadti a luniimai, scoate o rnatcti cu o ram5 cupuiet ~i una cu hrand i, dteva rameneacoperite, fiicind un taucleu carertimine acasli. De observat, este ctiacest procedeu dti posibilitatea ca lapastorcll sE se plece cu stupi foartepzcternici, foarte populati, care au cite7-8 r u m cu puiet in c o rp l I ~i cite7-8 rame cu puiet fn c o r p l 11.Aceasta presupune mult curaj, mul-t5 munci ~i pricepere, precurn qi bbun5 docurnentare de tehnologie api-colg cu care se pot face ingenioaseleoperatii de mai sus. astfel de fami-lie tip uzin5, produce la un singurcu:es cel putin 20 kg miere marfa.

Am dat- aceste citeva exemple izvo-,rite din practica noastri apicolii careimpletite cu atente observavi s5 nearate ce importan@ prezint.5 familiileputernice ~i pentru a ne dovedi c i st3in putinta noastr5 a tuturor de a con-duce astfel familiile de albine pentrua deveni foarte puternice. Posibilititiexist5 foarte multe. Noi trebuie doar -s5 le cunoaqtem, s s ni le in su ~i m e-meinic i s2 le practic- cu pasiuneqi d5ruire pentru a face toate stupi-nile rentabile.


10/35

CPteva preclzHri utile:UNELE LUCR RI L SFIR ITE SEZON PlCOL

Gheorghe GRIGORASPractica a demonstrat, c5, 4n condi-tiile climatice din tara noastr5, pro-ductia stupului precurn i Pnmultireafamiliilor de albine, pot fi asiguratenumai de acele farnilii 'care ping lainceputul lunii mai ajung la o dezvol-tare normalli. Aceasti5 dezvoltare esteconditionat3 i de o serie de lucr5rice trebuiesc executate 4n lunile au-gust-octombrie, lucr8ri care, d e ~ i u-noscute sint uneori neglijate sau e=-cutate partial i cu intirziere.In functje de atentia acordat5 lucr5-rilor din aceastil eta@ va fi ~i tntrea-ga productie a anului urm5tor.Vom prezenta unele din aceste lu-cr3ri cu sublinierea de a se respectatermenele ,indicate1 Cu ocazia recoltilrii ultimului cu-les principal, care de obicei este celde la floarea-soarelui, se vor l3sa infiecare stup 8-9 faguri cu miere c5-pilcit4 pe cel puqn o jum3tate din am-hele suprafete.2. Odati5 a d u ~ istupii din pastoralpe vatra de iernare, se trece la organi-zarea cuibului in vederea ierngrii, li-mitindu-se la 8-9 faguri, m5surB cese va lua la sfirqitul lunii iulie n-ceputul lunii august. Cu aceasts ocaziese vor echilibra qi proviziile de hran5

aflate In stup, in sensul c5 se vor luafaguri cu miere csp5citg de la fami-liile unde prisosesc qi se vor da fami-liilor care nu 'au suficient8 hran5.Apoi, se 'va trece de indat5 la cornple-tarea hranei la familiile notate c5 nuau hran5 suficient.3 pentru iarn5, com-pletare care se face prin a) desc5p5-cirea fagurilor cu miere putin5 dup5diafragm*; ; b) F h i r i masive cu siropde zah5r. 2 1 in cantitati de 2-3 kg,12 intervale de 2 3 zile. I n felul aces-8

ta pPn5 la 15-30 august s5 fie asigu-rat5 hrana necesara pentru iernare latoate familiile de albine. Este necesar~i de mare importanH ca actiunea decompletare a proviziilor de hran5 s5se fac5 in perioada 1-30 august, pentru ca albinele sB poat5 prelucra qitransforma siropul de zah8r in mieresi sB se facB complet c5p5cirea fagu-rilor. Se va avea in vedere ca pe 1 sau2 faguri s3 fie si p5stur5.3. Se vor hlocui miltcile b3trlne ~inecorespunziitoare cu mBtci din rezer-va stupiliei. Este cunoscut faptul c5o familie scoas5 in pr iM va r3 cu omat& neprolific5 dB mare b5taie decap, pentru c5 orice s-ar face se canstat5 c5 dezvoltarea-rhhe n urm5si ne alegem doar cu muncii zadarnicg,cheltuieli inutile Si dezam8giri.4. Dup5 completarea hranei se poa-te trece la hraniri de stimulare a oua-tului mgtcii, hr5niri care se pot pre-lungi pin2 la 30 septembrie, pentru cafanlilia s intre in iarn3 cu albin3 citmai mult5 ~i tiq5rA.5. Combnterea varroozei. In lucr8-

rile obligatorii de toamnii se inscrie ~icombaterea varroozei care in ultimiiani a distrus multe familii de albine.Astazi nu se mai poate vorbi de men-tinefec familiilor de albine fntr-o sta-re normals de dezvoltare ~i de productie f8r5 grija permanent& n lirni-tarea dezvoltgrii parazitilor Varroa.Dac5 timp de 2 ani de la infestare,o familie de albine nu este tratat5, cusigurant5 czi aceasta este sortit5 piei-ii, ~i de multe ori apicultorul neatent

nu intelege cauza.contznuare f n pagina 1 6 )


11/35

CUM SE PO TE ECONOMlSl Z A HAR hl ST~MUL~REDE TOAMNA LBINELORProf. PO~SCU SOHODOL

Fiecare apicultor cunoa~tediferitemodalitgti de stimulare a ouatuluimfitcilor din stupinii inperioada det o a d n vederea obvnerii de albineviguroase pentru ghemul care va ier-na, albine care vor creste puietul atitde necesar In lunile ianuarie, februa-rie qi chiar martie ale anului urmiitor.Economia, rentabilitatea, eficientasfnt notiuni qi principii de-baza alezilelor noastre. De aceea, orice iniw-tivii in apicultur5 sub genericul celortfei notiuni enumerate mai sus, tre-buie popularizat5, valorificat5.In problema economdsirii zahsrului

g sirop, in care fac s l predomine mirosul uneia din plantele care incg esteIn piing vegetafle toamna (inn& deobicei). Concomiteht cu stimularea seface astfel ~i un d~esaj a1 albinelorcare vor cguta be zor a doua zi supra-fetele cu izms.Ideal este ca aceast5 stimulare s&se efectueze seari de sear3 timp desiipt5m?nli. Ce se intPmpl5 In farniliarespectivg de albine Se creeaziimare agi tatie qi efervescenv, albinelelingindu-se reciproc sau lingfnd pic5-turile dzute pe faguri qi partea supe-iroarg a ramelor. i m~res ia e un cules

timhlarea inseamnii a folosi(sear8 de searg, la doug zile sau chiarla trei zile interval) a unor cantii timi i de hrang (care poate fi o ram5cu rniere descgp5cit-8 dupg diafragma-stupului, sirop fgcut dup5 diferite re-tete ~i dat in hrgnitor)

ompletarea rezervelor de hran5inseamnH cantitiiti mur (1,5 kg, 2 kg,3 kg de sirop facut in propoqii de 211)administrate de asemenea Pn fiecaresear5 in raport cu puterea familiei dealbine.

Deci, in stimularea ob i~nu itg folo-sim sirop (ceai din anurnite plantemedicinale qi zahgr in proportie lil)

cantit5ti de 400-450 g date fiecgreifamilii de 'albine.

U m folosesc de o pomp5 de flit(din acelea cu care se deparaziteazgincaperile casnice), curatg, nou cucare pulverizez fin in fiecare sear5albinele si ramele (partea superioaril),u o cantitate de aproximativ 80-100

i n st ku la re a de , toamng a ouatului bogat in nectar, 'det&minfnd matca sg

eficienta a ouatului mgtcii folosindcantititi foarte mici de zahiir, in ra-port cu stimularea cu sirop fn hrlni-torul uluc.IN CONCLUZIE :

depung ouii masivAstfel, realiziim

rnstcilor se impunla inceput citeva

a o familie pe 6 rame se folo-sesc de obicei 15-20 pmpgri (utili-zind pompa de flit)omparea se va face cu rnaxi-mum de atentie pentru ca nu cumvapicgturile de sirop sH cad5 pe ptretii

exteriori ai stupului qi is3 declansezea doua zi un furtisag violent si nimi-citor pentru stupins

conornia de zah5r raportat5 la ostupin5 este destul de' evident&

preciz5ri : o stimulare foarteRELAT I DE LAAPICULTORI

N RFolosirea pompei d e flit este eficientcii

numai n cazul unui numiir mic de stuptpe care api-cultorul m tor i l are pej inglcasii. .


12/35

in experlenta unor apicultoriRndu DINCAPreqedintele cercului apicol Lehliu-gar& judetul C813ra i

Literatura de specialitate cit i acti-vitatea practicti a demonstrat totdea-una c8 productii mari de miere qi alteproduse apicole nu se pot obtine decitde la familii puternice, sgnitoase iin stare activs. Plednd de la acestdeziderat, se pare cli totul se poaterealiza destul de u y r qi fsr8 compli-catii. To tu ~ i ung e drumul p h g larealizarea unei stupine in care sti fienurnai familii de albine cu mitci se-lectionate. Este bine cunoscut faptulc i unicul individ n casta albinelorcare reprezintri elementul femel ceasiguri perpetuarea speciei este matca.

Deci, de aici trebuie plecat cindincercgm s i facem munca de selectiein vederea obtinerii de familii de al-bine puternice vi In stare activi.

Apis mellifica carpatica, rasa au-tohtons este caracterizats ca o albinibUnd8. qi harnic8, rezistentli la cildu-rile toride ~i vitregiile vinturilor deBBr8gan. Aceasti bazli materials, acestfond genetic avut deja, trebuie numaica de la an la an si-1 conservSim ~isib1 imbunstlitim prin munca de selec-tie i aplirare a sAn5tAtii albinelor.

Personal m i ocup de aceastil rnunci4de aproape 20 de ani.

Ida hce put am pornit ca orice ince-ptitor 2 3 familii de albine cares-au dovedit destul de slab productiveqi care consumau mai mult decit pro-auceau. Indignat de acest lucru ~i pro-fitind de faptul cs in zona unde locu-iesc, in perioada de varg vin stupinedin toat5 tara cu familii uternice qi

stupari priceputi, mi-am pus intreba-rea de ce acevtia recolteazi 15 20 kgmiere de la fiecare familie de albineiar ale mele nu aveau nici hranil pen-tru ele. Rsspunsul este foarte conclu-dent : familiile er au slab productive,slab. dezvoltate, mlitcile de proastti ca-litate provenite din botci de salvare.Din literatura de specialitate valoareamgtcilor este clasificatg astfel :ocul I t c i l e provenite dinschimbarea liniqtiu a mgtcii ;ocul I m8tcile rezultate dinfamiliile ce s-au preglitit de roit ;ocul I cele provenite dinbotci de salvare. .aIn practicli m-am convins definitivcti cele mai bune mltci sint mitcileprovenite din boteile prin schimbarealini~titii mtitcii.

Ca argumente sint umnitoarele :rice schimbare in via@ familieide albine n u se face intimp llitor ciconditionat, determ inat pe baza unorEnsu~iri genetice perpetuate de speciede zeci ~i sute de mii de a n i;m itGle proven ite din fantiliiie

roitoare sint- m2itci determinate, im -puse de starea famitiei, rait forfat,factori de mediu etc., transmittnd ere-ditar Znsuyirea de mire m accentuat;litcile provenite din schimba-rea liniptiti i sint d i t c i u caractem-deose bite, fiind foarte blinde, rezis-ten te la boli, foarte prolifice, cu u nsimt deosebit in ce pr iv e~ te organi-zaren cuibului, slabti tendinv spreroire. Insufirea de schimbare lini~titilse transmite odaM u toate insu@fle


13/35

valoroase e caracterizeazti familia dincare provin.f n stupina proprie de 25-30 familiinu am decit rngtci qelectionate prove-nite din ~i numai din schimbarea aces-tora pe cale liniqtit5. um realizezaceste matci ?In ultimii 4 ani am realizat in fie-care sezon apicol eite 14 m5tci numai

pe cale linistit5. Procedez astfel :Cind in cuibul unei farnilii ggsesc1 2 botci luate in 'cre~teresau deja

crescute, atunci notez imediat .familiarespectivi qi zilnic o stimulez, dar nu-

\ lnai cu zahir candi, qerbet sau zahiircubic n hr5nitor fHr5 ap5. Cind botca

au botcile jung la maturitate,inainte de ecllozionare cu 2-3 zile leintroduc Pntr-un nucleu' care este dejaformat, asteptind o matc5 sau o botc5ciip8cit5. In cltkva zile matca eclozio-neaz5,fiind accept.% cu u~u rin t5 .

~recizek ii matca b5trlnA r h b e fnstupul respectiv iar albinele in urmastimul5rii lncep din nou s&qi trag5botci in vederea schimbiirii liniqtite amgtcii. Acest aspect 1-am repetat q i de3 ori la o farpilie fntr-un sezon apicol,obgnind astfel m5tci de cea mai bun5calitate. Desigur acesta este numai unprocedeu pe care-1 fmpiirt& esc cumultii incredere, aducindu-mi mult.5satisfactie, considerind c5 se preteaziiexcelent la o stupin5 cu 30 familii dealbine.

In unele referiri din articole de spe-cialitate se infirm6 procedeul aplicatde mine, fn munca de selectie, d r eupornesc de la ideea c5 f p i l i a de al-bine, acest ,,mecanism electronicu, totceea ce face, face instinctual programat,pe baza unor insuqiri transmise dingenerape in generatie, de foarte muluvreme, in vederea perpetuiirii speciei.

Nota redactiei : Experienta autorului vine ii intiireasca cele afirm.ate d e biol.Maria Driigan ($e f a1 Colectivului de genetic6 $i ameliorarea albinelor d in Insti-tutu1 de cercetare si productie pentru apicul tur6) in articolul ,,Despre botcile produse de familia de albine, calitatea acestora i posibilitlffile de folosire publicatin numiirul trecut 7) a1 revistei mastre l a pagina 6 . Trebute retinut cg vor f iutilizcde botcile d e schimbare liniStit5 a mlttcfi provenite nunzat din familii ucalittiti deosebite (recordiste) privind productia realeat&, prolificitatea, comporta-mentul, rezistenta la bolt i la intemperii s c sub nici o form5 nu se reco-mandii utilizarea unor botci care ?par in fan~il ii le labe.

....=

E Putefi ggsi ~i procura de la centrele de aprovizionare qi desfacere a n g= cadrul organizafiilor teritoriale ale ~sociatieiCresc5torilor de .Albine=z .-S . din R. S . Romqnia intregul echipament de utilaje qi materiale necesare gE pentru creSterea ~i intretinerea familiilor de albine.. =

.. .E

I .Oricare apicultor incepgtor poate solicita qi primi gratuit asistent3 B=.. Etehnicii privind cunoa~terea ~i introdu cerea in practicg a tehnologiei g= ..

.z.z. apicole moderne. . === .';.. =~III~IIB~~~~~II


14/35

Ing Ion RECEANUDup5 cum se $tie conditiile naturale,specifice teritoriului t5rii noastre sf ntapreciate ca fiind dintre cele mai fa-vorabile pentru apicultur5. Se poatespune c3 albinaritul constituie, in ge-neral, o activitate economic5 qi foarteatrhgiitoare in oricare din localit5tilede pe fntinsul patriei. De aceea se potorganiza oriunde stupine de cite 5-10

familii de albine. Pentru asemeneastupine, in general stationare qi de lacare produsele obtinute sint destinateconsumului Pn gospod3riile proprii,este suficient doar o p a t e din timpdliber, pe care il are fiecare cet3teanla dispozitie, dup5 orele de productie.Aceea~i utilizare a timpului liber oreclam3 stupinele cu efective de 203 qi chiar peste 4 familii de albine.rn asemenea situatii ~i atunci cind seporneqte la organizarea cre~te rii lbi-nelor, indeosebi in cadrul unei unit5tisocialiste, se irnpune ins3 o analiz5temeinic8 a conditiilor naturale locale~i rnai ales asupra bazei -melifere dinjurul viitoarei vetre de stupins. S3vedem de ce ~i cit de, necesar5 esteaceasti analiz5.~ a t o r i t g eliefului, fiecare localitateprezint5 o serie de particularit5ti inceea ce priveqte components floreimelifere. Aceste particularititi deter-minil tipurile de cules, numgrul dezile qi chiar de ore favorabile zboruluialbinelor, deci ~i durata ,,zilei delucru a albinelor. Pe de altii parte,este bine cunoscut faptul cii albinelelralorific3 economic culesurile de nec-tar gi polen fn cazurile cind acestea seg3sesc la distante mici, cit mai aproa-pe de vatra stupinei. Cu cit distantade la stupin8 pin3 la sursele de culeseste mai mare, cu atit se mic~oreaztinumilrul zborurilor .cji invers. Afar5de aceasta, zborurile la distante mari

uzeaz5 albinele, le scurteaz5 viata, iarconsumul de hranEi pentru efectuareazborurilor se mlreste. Astfel, pe bazide cercetari s-a ajuns la concluzia cfizborurile economice ale albinelor sintcuprinse intr-o circumferinp cu razade cel mult- 3 km, avind ca centruvatra de stupin5.i baza celor arstate, la organizarea

cresterii albinelor in stupinele statio-nare, cu efective de peste 3 familiide albine $i in mod deosebit cind estevorba de stupine mai mari, este nece-sar s3 se analizeze in am3nunt parti-cularit5tile bazei melifere din locali-tatea respectivi. Acest lucru se impu-ne, dup5 cum vom vedea m i departe,pentru c5 productivitatea familiilor dealbine depinde totdeauna de conditiilede clim3 ~i de ,,bad furajerilu dinjurul vetrei de stupinil. fn acest scopse intocme~te mai intii o schitii deol'ientare, un cerc cu raza de 3 kmavind proiectatg in centru vatra destupins. Aceastg schit3 trebuie sB cuprind5 to te suprafetele ocupate cuplante nectaro-polenifere, precum q iponiia lor fa* de vatra stupinei.Dup3 cunoavterea ~i proiectarea peschitg a suprafetelor ocupate de bazamelifer5 in raza economic5 de zbor aalbinelor, se determini dupa lite-ratura c e specialitate productiamedie de miere de la plantele res-pective (tabelul 1).fn exemplul dat, din 2 826 hectarecare alciituiesc raza economic5 de zbora albinelor Si reprezint3 suprafata cer-cului cu raza de 3000 m numai 1880hectare cuprind plante nectarifere,care produc aproximativ 199 4 kgmiere. De asemenea, se $tie c3 dincauza conditiilor nefavorabile pe du-rata infloririi plantelor (ploaie, vint,frig, seceg), precum si din cauza in-


15/35

T a b e l u l

Specif icareproducbta e mi r Productia e

Suprafata ha) la ha k g ) suprafetei ocupate deplante melzfere {kg)- omi fructiferi 360 20 7 200- alcim 120 1000 120 000- ei 20 800 6 000- ucerng 120 25 3 000- loarea soarelui 600 30 18 000- parcetZ 60 120 7 200- inete naturale 500 50 25 000- epeni 100 30 000

TOT L 1 880 199 400

sectelor concurente la culegerea necta-rului (bondari, fluturi etc.) albinele nupot recolta decit aproximativ a treiaparte din rezerva total5 de miere. fnexemplul de mai s u ~ceasta inseamnsaproximativ 60 424 kg miere.Pe timp de un an, o familie de al-bine normals consums pentru hranapuietului si a albinelor circa 90 kg demiere. Atunci, cind de la o familie dealbine se prevede o productie de 20 kgmiere-marfi, va trebui s5 adune inanul respectiv aproximativ 110 kmiere. Pentru familiile noi (din pya-sili), necesarul anual de miere pentruconsurnul propriu se calculeaz5 lajurnitate fati de familiile de baz5,adici 45 kg in mu1 form5rii lor. Tncazul cind stupina este planificati cuo Pnmultire de 20 la suu, cantitateade rniere necesarii Pn plus (pentrufamiliil e de albine noi) raportat5 lafiecare familie de bazi este de 9 kg.

fn aceast.3 situatie, unei familii dealbine de bazH ii revine s5 adune inanul respectiv 119 kg rniere (00+20+9 = 119)-Cunoscind cantitatea de miere ce o

poate oferi baza melifer2 din ram eco-

nomics de zbor a albinelor, cantita-tea de miere necesari unei famil,ii dealbine pentru consumul propriu, pro-ductia planificat.3 gi proviziile nece-sare pentru formarea familiilor noi,se poate calcula uSor murniirul de fa-milii de albine care poate fi intre-tinut economic in zona cu bazi meli-fers dat5 ca exemplu mai sus 60 424

9 = 508 (507,76)Din calculele ar5tate reiese, c5 inzona exemplificatg - n conditiile de

stupgrit stationar - u pot fi fntrep-nute economic decit cel mult 508 fa-milii de albine nonnale. In acest calcul,pe ling5 familiile ce urmeazg a fi am-plasate pe noua vatr5 trebuie s5 intres i familiile de albine existente in zonarespectivg. Cind numirul de familiidintr-b zon5 este h a i mare fat3 depotenpalul bazei melifere, productivi-tatea lor se miqoreazi proportionalcu potentiah1 bazei melifere din zonarespectiv5.

Tinfnd seama de influenta nemijlo-cits a potentialului melifer asupraproductivititii familiilor de albinqorganizarea unei stupine stationare-cuun efectiv mai mare fa* de stupinelemicilor apicultori amatori, trebuie s5se bazeze in primul rind pe un calculcit mai exact dupA metode riguros

3


16/35

qtiintifice asupra bazei melifere dinlocalitatea qi din jurul localititii undeurmeaz5 a se organiza- noua stupin3.Mai mult, dup5 experienta a nurne-roase unit5ti din toate regiunile tHii,s p a t e afirma gi sustine, c5 sistemulamplas5rii a cite 25-30 stupi cu albi-ne pe o vatr5 este cel rnai potrivit ~ieconomic pentru mjoritatea localita-tilor de pe intinsul patriei noastre.TotodatB trebuie s5 se tinil seama qide faptul ci3 la stabilirea potentialuluimelifer raza de 3 km in jurul stupineieste de fapt o distant3 rnaxim5. A9a-dar, este de preferat totdeauna ca arn-plasarea stupinelor s3 s e facB cit maiaproape de sursele de cules, astfel caraza economic5 de zbor a albinelor s2fie cel malt 1 sau krn.

De obicei, baza melifer5 din razaeconomic5 de zbor a albinelor nu oferBun cules continuu pe durata sezonului

cald, ci cu intreruperi, fapt care fri-neaz5 sau rniqoreaz3 simvtor produc-tivitatea familiilor de albine, fie lainceputul primgverii, fie n a douaparte a sezonului. In aceqte perioadelipsite de cules intr-o localitate, exist5posibilitatea de cules fn alte localistimai mult sau mai putin indep5rtate.

Pentru a se evita influen@ negativ5a lipsei de cules din unele perioadeale sezonului apicol, se transport5 stu-pinele in acele localitfiti, ins5 qi inacest caz se face o analizii asupra po-tentialului melifer, astfel ca s5 se pre-fere localitatea cu potentialul melifercel mai ridicat. Transportarea stupine-lor la sursele de cules din afara razeieconomice de zbor a albinelor a deve-nit astfel una din principalele metodepentru intretinerea qi exploatarea eco-nomic5 a familiilor de albine.

num ai astfel veti realizaFAMXLII DE ALBINE PUTERNICEPRODUCTII APICOLE SPORITE

Pentru schimbarea mltcilor virstniee neproductive qi pendtru producerea de roiuri procurati-vl mltci selectionate in ca-drul Statiilor zonale de selecfie qi producere a materialului bio-logic ale Institutului de cercetare qi producfie pentru apiculturgA.C.A. de la :Bineasa Tim i~o ara aqi Cluj Mlldlriigti-Vilceaqi Cisliiu-Buzlu.ADRESATI-VA DIN TIMP IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE ALE

ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE CARE VA VOR ASIGURA CONTRCOST MATCILE CE VA SINT NECESARE LA PRETUL DE 50 LEI BUCATA.


17/35

p8~x eeSee 'q

a*w1 'ma

-npamuna -

-xuau C~ep-n.uy -~ew?-aqauV a1@e--uamapwM%~8i ,7nup

'aJ qp@ a2 'lqa 890a -q.m2

%ae I1y1ee~qmp nuaw-&a1@ 'ua 3Jeq8 @-lm mn8

LwifWWmN

-


18/35

,de pe plante-(floarea-soarelui, porumb,tei yi soc) ; 28 probe polen recoltat dealbine (floarea-soarelui, dovleac, p2-ducel ~i poliflor) si 8 probe de p5stur2recoltate din stupi arnplasati in cul-turi de floarea-soarelui si in culturiu flor5 variat5.La fiecare din cele trei categorii deprobe cercet5rile s-au facut separatpe polenul provenit de la plante culti-vate pe terenuri fertilizate cu azotatde amoniu ~i separat pentru polenulprovenit de la plante cultivate saucrescute spontan ~i de ia arbori de peterenuri netratate cu ingr5~5minted-rimice. De la unele plante cultivatepe soluri puternic fertilizate cu azotatde amoniu (porumb qi floarea-soarelui)s-au recoltat concomitent cu probelede polen ~i probe de tesuturi (tulpini,frunze, .inflorescente).fn toate probele de polen si de p5s-tur2 cercetate r s-a constatat pre-zenp azotatilor qi nici a azotitilor. Inschimb, in tesuturile plantelor culti-vate pe terenuri fertiliziate s-au gisitcantitati semnificative de azotati(50-400 ppm, exprimat in KNOs , iar

la unele probe qi cantitsti reduse deazotiti (pin5 la 10 qpm, exprimat inNaN02).Pe baza acestor rezultate s-au efec-tuat numeroase studii in conditii ex-perimentale de laborator din care s-adesprins concluzia c5 in polen exist5

substante naturale cu aeiune reducg-toare ce descompun energic azotatii~i azotitii, substante care in celelalteportiuni ale plantelor verzi sint multmai slab reprezentate. Agentii reduc5-tori din polen slnt de naturii enzima-tica de tipul metaloflavonoprotelnelor,deci substante cu actiune reduciitoal-especific5 yi substante chimice cu ac-tiune redudtoare nespecific5, cum arfi acidul ascorbic (vitamina C).Polenul ~i p5stura pot fi consideratelibere de contaminare cu azotati ~i cuazotiti, chiar daci provin de la plantecultivate pe soluri intens fertilizate cusubstante chimice azotoase si in moddeosebit cu azotat de amoniu. Cunos-cind marea toxicitate a azotatilor-~iazotitilor, se poate aprecia c5 aceast5insuqire a polenului constituie o latu-r5 pozitivii cu important5 semnifica-tie sanitar5 si contribuie la definireatot mai cuprinzitoare a valorii produ-selor apicole.Existents in polen a substantelorredudtoare ce descompun energicazotatii si azotitii sugereaz5, printrealtele, ~i ideea utilizarii polenului,pisturii si a mierii pentru arneliorareastgrilor de methemoglobinernie pre-lungiti, provocat5 de aportul sistema-tic de azotati prin apa potabil5 conta-minat5 sau prin surse alimentare,st5ri ce se constat2 uneori, Pn specialla copii.

UNEXd LUCR RI L S F I W I TDE SEZON PICOLcontinuare i n pagina 8

De aici concluzia limpede c5 apli-carea tratamentului fmpotFiva acesteiboli parazitare - entru viata nor-mala a familiei de albine - ste totatit de important2 c asigurarea hra-nei suficiente qi de calitate. Se reco-mand5 ca tratamentul s5 fie aplicat inperioada 15 septembrie-15 octombriecind puietul li ps e~ te sau este foarteredus, in zilele cind terrnometrul in-dic5 o temperatur5 mini de 10C.e va aplica dup5 amiazii intre orele

14-17,'cind majoritatea albinelor sintin stup. Tratamentul se administreazgin dou5 reprize, la interval de zile,cu respectarea strict5 a doz2rii prepa-ratului medicamentos ~i dup5 putereafamiliei.bun2 eficient5 a acestui trata-ment se constats atunci cind sint tra-tate toate farniliile din imprejurimi.6. fn luna octombrie se vor faceultimele lucr5ri in vederea unei buneiern5ri restringerea cuibului la unnum5r de faguri bine acoperiti cu al-bine (6-7 faguri), impachetarea co-respunzgtoare, rnic~ocarea urdiniquluila 3-5 cm, asigurarea liniqtii etc.


19/35

pJR \\\\\\\\\\m\\\\\\\n\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m\\\\\\n\\\\\\\\\\m\\\\\\\\mx

intreb re ~entru micultorii c re cum~ se miins :ceeiqi intreb re pentru picultorii c re o vor ciiut inprimgv r viito re : II \\\\\\\? \\\\\\\\\\\\E QTIM DESPRE RAPITA

urel HEROICADintre plantele tehnice cultivate la ~i sint deschise in tot cursul zilei. unoi f n @ra h c e parte qi rapita, cu cele inflorescente mari ~i prezint5 o maredou5 varietiiti: Brassica napus oIeifera atractivitate pentru albine.+i Brassica rapa oleifera, ambelee va- Aceastii pla nt i are o deosebit5 impur-rieGti avind forme de primsravii si tan@ in dezvoltarea familiilor de al-toarnn5 (fig. l . bine, inflorepte in luna aprilie i tineDin semintele de rapit5 se extrage aproximutiv 3 de ztle acoperind lipsaun ulei care este in proportie de 45 de cules ce apare atit in sudul jude-~i are variate utiliz5ri. Pentru fami- tului Vilcea cft ~i a judewlui Olt.

liile de albine rapita joac5 un rol im- Rapita a devenit o plant5 melifer&portant din punct de vedere a1 pro- importants. Ea oferii o bun5 ~i sigur5ductiei de nectar, cit ~i de polen, in resursii nectaro-polenifers fayorizindcondifii climatice favorabile. o dezvoltare puternic5 a familiilor d e .Sporurile de recolt5 ca urmare a albine, un cules de intretinere qi chiarpolenizirii cu ajutorul albinelor sint de productie, in cazul cind i se va dade 300-600 kg de s5mintii la ha. o atentie mai mare.Epoca semiinatului pentru rapita de Pentru a obtine rezultate bune, estetoamn5 este foarte timpurie, incepind necesar sii tinem seami de unelecu a doua jumiitate a lnnii august, reguli :sem5natul devreme contribuind in nainte de transporta farniliilemare d s u l - 5 la obtin?rea unei vigu- de albine la rapim, trebuie aleasli varoase dezvoltari a rapitei. tra unde vom amplasa stupina;ultur5 but18 de rapit5 trebuie s5 om alege cultura de rapim c a ~ efie bine rssgria in luna septembrie, se va l t i s ~ entru recolturea semin-pentru a putea c r e ~ t e ing la csderea tslor;ziipezii cel putin 8-10 frunze, Dez- e preferin@ stupii se vor afezavoltindu-se bine din taamn5, rapita Cu urdini~ul pre sud sau est ;poate suporta geruri mari fir5 z5pad5, om alege drumul cu dcaes pode pin5 la -18 C, cu conditia ca pa- orice timp i eel m scurt ;mintul s5 fie uscat, suportind geruri o m a ~ e z aamiliile d e albine nmai mari' dac5 plmintul este acoperit apropierea lanului, lfisind &stan@cu z5padii. Soiurile de toamnii new- pentru orientarea albinelor in vederepuse gerului in timpul vegetatiei nu evitiirii rfitficirii lor. Un reper pentru.formeaz5 flori qi arat5 numai o creS- orientare poate fi chiar cabana. Perso-tere viguroas5. nal imi transport familiile de albineRapita are o riidicin5 pivotant5 la cultura de rapigi cind aceasta estefoarte puternic5 care p5trunde repede deja inflorits 5-100/0. Norma optima .adinc in p h i n t pin5 la 60-70 cm, dupg unii specialiSti trebuie sg fiefrunza este penatipartit8, t u l ~ i n a 3-4 familii la ha. R d u c t i a de mieredreapti, ramificati, putind ajungepin5 la m in5ltime. poate s5 ajungii de-la 35-100 kglhaFlorile sint de culoare galben5-au- si char mai mult in anii favorabili.rie, u 4 sepa'le, 4 petale qi 6 stamine Deci se p a t e obtine cantifutea de ,


20/35

aproximativ 10 12 kg pe fanailie, fa-miliile fiind puternice qi bine intreH-nute. Mierea recoltat5 de la-rap it5 estede culoare galben deschis5 qi cristali-zeaz5 foarte repede in cristale mari.Din acest motiv, lucrind cu stupulR .A . 1001 nu pun magazinele decit inziua in care m5 deplasez la culesulcel mare de salcim. Procedez in felulacesta din dou5 motive :n cat voi avea numai miere desalcim 100% calitatea I, care nu vazabarisi citiva ani, iar mierea din cuib,pe care o extrag separat va fi de ocalitate inferioari,. avind gi o culoaremai inchis8. Aceast5 miere va zaharisipeste citva timp ;unfnd caturile in ziua plec5rii.cu stupii, care sint in acest momentla puterea maxim:, voi m5ri supra-fata de refugiu pentru albine, preve-nind astfel asfixierea farniliilor dealbine puternice.

Fig RapitB a) planta ; bC silicva ; d sEim'Inta. floarea

tentie deosebit5 trebuie acordatftratamentelor care se fac primavar~cn insecticide pentru combaterea d5u-nGtorilor. Se recornandti ca tratanaen-tele. cu insecticide sl se facti inclinttd e a incepe Znfloritul pentru a se evil(intoxicarea a1binelor.

VITA DE VIE STRUGURIIVIESPILE IALBINELE

Prof. ing. Ocfav VITCU IDe multi ani practic un stupir itstationar, stupii mei fiind agezaR in-apropierea casei, pe un loc m i feritsi imprejmuit cu un gard din plas5de sirmi3 pentru a impidica pgtrun-derea in stupin5 a p5s5rilor i a altor .animale de curte.La circa 5 m de stupin5 am o plan-tatie de vi@ de vie (circa 300 butuci).fn fiecare toamn5, prin lunile septem-brie ~ octombrie stupii mei erau ,,vi-zitatibL inc5 din zorii zilei de catreviespi. De aceea, pe fiecare stup, am,instalat capcane, care nu erau altcevadecit nigte borcane de tip ,mu taruumpIute pe jumMate cu ap5 indulcit5,iar deasupra am agezat capacul dinmaterial plastic prin care am practi-cat un orificiu cu ajutorul unui tub.n fiecare sear5 ridicam aceste bor-cane-capcan6 cu cite circa 15-20viespi inecate.In ziua de 23 rnai 1985, asupra loca-lit5tii unde locuiesc (comma IbBnqti,judetul Boto~ani)s-a abgtut o ploaiecu grindin5 de miirimea alunelor, de-punindu-se pe sol un strat de circa10 cm. Grindina mi-a distrus toatefructele i strugurii, astfel c i In ufnaacestei calamit5q naturale productiaa fost cornpromisii total.

In toarnna anului 1985, mai exactin lunire septernbrie qi octombrie,atunci cind de regul5 se coc strugurii,nu am mai avut ca ,,vizitatoriLL ies-pile in stupina mea, comparativ cucelelalte toamne cind se coceau stru-gurii in plantatia de vi@ de viq drling3 stupin8. Am constatat c3 atunci

I cind nu este recolt4 de struguri, nic-iviespile nu mai colindi viile ~i nu mai,,viziteazBUstupii agezati in apropiereaacestor plantatii.Consider c5 amplasarea stupinelor

la o distAnt.2 mai mare fatit de planta-tiile de vita de vie, va duce la fnlgtu


21/35

raiea invaziei stupinelor de catreviespi, mai ales in primele' ore ale di-minetii, atunci cfnd albinele staustrinse in ghem, ca urmare a friguluidin timpul noptii. fn aceastA situatieviespile intrit ~i ies din stupi nestin-gherite de Ciitre ,strajau stupului, con-sumind importante cantit5t.i de mieredin fagurii margina~i.

discutiile purtate c u diferiti pro-prietari ai unor mici plantatii de vitade vie m cautat s k i lh u r es c careeste principalul vinovat de pagubeleaduse viei, c5 nu albina melifer5 estecea care ,,rnAnin~5~trugurii. Albinanu a fostzinzestratit de natur5 cu ma-xilare care permit& ruperea pielite-lor netede ~i lucioase ale struguriloryi fructelor, ci cu organe pentru linsi supt lichidele dulci cum ar fi : nec-

tarul florilor, sucurile dulci ale dife-ritelor fructe intre care ~i strugurii.

Viespile sint cele care pricinuiescpagube strugurilor ~i altor fructe, de-oarece fiecare maxilar al viespilor estepre vbut cu cite trei dinti ascutiti icare functioneazg ca un c le~ te au rnaibine zis ca un fiergstr5u (fig. stinga).

n concluzie : albinele nu pot fi socotite ca dgunitori ai strugurilor sifructelor, Ei mai bine ca un mare bi-neficiitor ~i salvator a1 acestora, in-trucit mustul ce se scurge ca urrnarea spargerii pielitei boabelor de c5treviespi, s-ar scurge pe boabe si cior-chini, care pot muceggi, compormitindcalitatea vinului.

Aceste makilare fnarmate cu dinti ser-vesc totodatii la ruperea pielitelorfructelor coapte dar mai ales a1 stru-gurilor qi bineinkles cii in urma vies-pilor vin qi albinele, care nu fac alt-ceva decit sug sucul dulce care se pre-linge din boabele de struguri v5t5matede catre viespi.

kste deci limpede c5 albinele ne-avind maxilare crestate in formii defier2qtr5u nu pot rupe ~i viit5ma pie-litele boabelor de struguri ori a altorfructe (fig. dreapta). \

Fig. 1 Vedere frontal5 a capului partialdescoperit : 1 ocelii chi compns3 abrul superior 4 mandibulele 5protocerebrum i sectiune prin ochiul drept;A mandibulii de viespe B mandibul5

de albinil lucr5toareSe poate spune deci cu toatA indrep-

titirea cit albinele melifere, au fost ivor ramine niqte inswte valoroasepentru culturile agricole, pentru plan-tatiile de porni fructiferi, cit ~i pen-tru plantatiile cu vita de vie.


22/35

SUPORTURI P NTRU STUPIIng ~ i h a i ISOVSCHI

Voi prezenta in articolul de fat5dou5 tipuri de suportiEste destinat susfln5 un singurstup de tip ME sau Vertical cu corp imagazin. Se e x m t i i din otel beton10 ndoit la cotele ~i forrna dindesen. Dup5 tiiiere, muchiile se te~esc.Se recomandii trasarea pe pardo-seal8 s,au masa de lucru, cu creta aSormei corecte a ramei. In acest fel,mai ales la producerea in serie nu sefac abateri im,portante de la formanecesar5. Se asambleaz5 prin sudur5

la cotele din desen. Initial, pozitiile cese vor suda vor fi punctate i deardupii verificarea coplaneitatii tiilpilors e sudeaz2 definitiv. Se curiit5 ~i sevopseqte in culoarea preferat5.Suport metalic pentru un stup

Suportul astfel realizat prezint5 ci-teva avantaje importante : sustine cuu ~ u r i n t 5 kg, este uqor, ieftin, con-aceput din materiale q o r de procurat.T5lpile, avind lungime mare, se rea-zemii bine chiar ~i pe teren affnat.Pentru transport in pastoral, se Pncar-cii in remorcii stivuindu-se unul pestealtul.

Este destinat s5 sustinii pinti la 2stupi de tip ME sau vertical.

Ca element deosebit prezinta cap-~canelecontra furnicilor. Acestea sintconstituite din man~e te de cauciuc

pentru instalatii sanitare matisate pe-cele 6 picioare din teav5 l . Incupa astfel format5 se toarnii apii pCniila umplere. Periodic se verificii nive-lul apei, care trebuie reflcut. Ampla-sarea man~ etelor fost conceputii ast-fel c5 albinele nu pot sii cad5 in cap-

Suport comun pentru stupi

can5 ~i sii se inece. Aceste capcane -devin deosebit de utile in timpul hrii-nirilor cu sirop sau turte, cind coloniiintregi de furnici deranjeaz5 mult fs-miliile de albine. Suportul propriu zisil constituie un cadru format din douiitevi de instalatii avind 1 qi 6 O rnlungime fiecare ~i trei distantiere dinotel beton 2 wn sau teavii 318 .La sudur5 se recomandii verificareaparalelismului celor, ou5 tevi lungi.Suportul este rezeihat pe picioareindividuale de tip tiirug din p avg 1~i 0,8 m lungirne fiecare. Pentru capicioarele s5 nu p5trundii in sol maimult decit este util, sint previizutelimitatoare din bare de metal sudatetransversal.La montaj, dupii ce se realizeazlsuportul-propriu zis, acesta se aqeaziipe sol in pozitia doritii ~i se preseaziiuvor, astfel cii cele 6 ciocuri vor liisaurmele in care e bat cele picioare.Se a ~ a z 5 suportul peste picioare,fiicind ca ciocurile sii piitrundi in go-lul tevii.Se asigurii inclinarea in fat5 a stu-pilor, pentru evitarea inundiirii.


23/35

PO ISOR cu P L S ~ IN SIRMMarian LUN U

Cunoa~temdin literatura de specia-litate cii este contraindicatii deschide-rea stupului pe timpul iernii. Deschi-derea akestuia pentru indepiirtareaunor stiiri anormale, cind temperaturaeste mai coboritii de 10-12C esteat it de riscantii, incit putem pierdefamilia sau matca, deoarece la aparitialuminii in stup poate fi sufocat5 defngriimiidirea albinelor. Si, totusi, sin-tem nevoiti sii intervenim pentru ad-ministrarea de turte energo-plastice invederea intensificiirii cr qt er ii de puiet,incepind cu a doua jum5tate a luniidecembrie sau pentru completarea re-zervelor de hrani, in lipsa acestoliaDin anul 1983 am experimentat osolutie pe care am extins-o cu rezultate foarte bune.Dupii ce am incheiat lucriirile depregiitire a familiilor pentru iernare(iernez intr-un stup orizontal douii fa-milii, dindu-mi posibilitatea de a veri-fica i dezinfecta anual jumiitate dinstupi), am inlocuit podi~oarele stupi-lor orizontali STAS 4170175 cu unpodisor din PFL Tn care am executato deschiziiturg (fig. 1) cu lungimea de375 rn i liitirnea de 150 mm, pe caream acoperit-o cu o plasii din sirmii(cu orificiile cit sii nu poatii iesi albi-nele), incadratii intr-o ram5 din sip-cuii* tot din PFL.

La montarea podiqorului pe sfup,plasa de sirm5 am pus-o spre i n k -riorul stupului, reduchd intervaluldintre podisor i rame, riiminind un-interval suficient pentru circulatia al-binelor. Pentru a mBri rezistenta podi--~orului ,pe lungimea lui am fixat incuie dou5 sipci din brad.Cind am administrat turte energo-plastice, le-am aqezat pe plasa de sir-m i (de unde au fost consumate in in-tregime), peste care am a ezat o bu-cat5 de material textil ~i salteaua.In acest fel familia nu a fost deran--ja ti prin ridicarea podi~orului, albi-nele nu au fost strivite la introducerea.turtitei, care se poate aveza in dreptulghemului de iernare. Timpul necesarintroducerii tur ti ki este extrem descurt. Totodat2 eliminarea vaporilor-de apii a fost quratii, vaporii trecindprin materialul textil i fiind absorbitide salteluw. Prin sitii se poate observacu uyurintii starea familiei.Acest podisor il tin montat din lynoctombrie pin5 cind timpul se Inca-zeqte si apar prirnele flori, in aceast-5,perioadii albinele neavind posibilita-tea sii obtureze sita cu propolis.Cu toate greutstile care au fost niernile prelungite din anii 1984-1695-1986, nu am avut nici o pierdere i kministupina mea.

Fig I ede r ed e suspodi~orului uplasd d in sic.wAdimensiunilein mm .


24/35

Tntr-un caz extrem ni se indicii un alt mod se pare.reusit) de combatere a unei ~eric uloa se ar az itoz e

J R A T A U E N T P E T lM P R E C E ~ M P O T R I V A P AR A ZIT UL UIVARROA JACOBSON

Ca urmare a indicatiilor Institutuluid e cercetare ~i produckie pentru api-culturil acest tratament trebuie filcutpe timp cillduros pentru ca albinele slipoat5 i e ~ i in stup la zbor de scutu-rare a parazitilor ~i sineacarului pre-parat ~i intrebuintat la deparazitare.Oare dacli nu a v m timp caldurosnu mai facem tratamentDin cauza unei ierni foarte grele .din 1984-1985, ma jori taka familiilorde albine au i e ~ i t in iarn5 sllibite ~cu o mortalitate mult prea mare fat3d e alti ani. Aici, la I& de abia In ju-rul datei de 1 aprilie, albinele au facutgrimul zbor de curlitire.Dac5 tinem seama cA in aceastfi zo-m salcimul inf lore~t e n jurul datei de20 mai, uSor ne putem da seama citam fost de solicitati pentru stimulare,unificarea familiilor prea slabe, com-pletarea efectivului, asigurarea uneiproductii minim, precum qi trata-mentul impotriva parazitului Varroajacobsoni ~i a altor boli ale albinelor.Confruntat cu prea multe problemed e ingrijire a albinelor, care trebuiaurezolvate intr-un timp foarte scurt,dar ~i datorit5 faptului cg nu am avutsineacarul la timp, unii dintre noi ampierdut prima perioad5 pentru trata-rea albinelor cu sineacar ~i am ajunsl culesul de salcim, cind nu se poateface acest tratament. A venit apoiteita, teiul si flora de cimp flirli nectardin cauza noptilor reci qentru aceast3vreme. n aceste conditii, din lipsfi ciecules, albinele au Pnceput s5 consumehrana lasat5 pentru iernare, m5tcileau redus mult ouatul iar pe fagurii cupuiet au inceput sB aparg albine maimici, proaspat eclozionate, unele f&5aripi sau cu alte defecte, dovezi sigure

cli familiile de albi ne erau infesta tecu parazitul Varroa jacobsoni.Aceasta situatie ne-a dat semnalulde alarm5 pentru a lua misuri impo-triva acestui parazit.Timpul fiind favorabil, intre 7-17august am filcut dou5 tratamehtesineacar. Pe fundul stupului se puteavedea cu ochiul liber fiiina alM fnroSit3 de parazitii morti, c3zuti de pea1bine. Din cauza lipsei de cyles r mdat familiilor cite 3 4 hriinitoare leusirop 111. Hrlinirile trebuiau conti-nuate pentru stimulare ~i conlfiletarecu hranfi, dar a m fost nevoit sA fntre-rup hr5nirile pins la data de 9 sep-tembrie, deoarece am fost p k a t lab5i.La intoarcere, la controlul efeotrjlatam constatat c5 din cauza lipsei decules din lunile iulie-august, multefamilii de albine erau lipsite de pufetunele matci intrerupirid ouatul, iarcelelalte reducindu-1. e punea p~o-blema sli nu pierd timpul cilldut qi sifac imediat tratamentul cu sineaearsau s5 fac stimulare i hrilniri. pentTuobtinerea de puiet ~i completarea hra-nei pentru iarn5. Am apreciat c6 maiurgente sint stimularea ~i 'h r8 ni ~e a.apoi -deparazitarea albinelor.La aceastfi alegere am avut in ve-dere cli in zona unde am stupina, deobicei intre 15 septembrie-1 octom-brie cade bruma, dupA care timpul de-vine cald gi frumos, cel putin 2 3 s 8 ptgmini, cind pot face tratamentul cusineacar. De data aceasta nu a fostaya, timpul continuind sli se mentfnfirece.Am facut stimu lsr i-h rh iri pin2 la10 octombrie cind timpul s-a r5citbrusc, iar albinele au incetat zbord.


25/35

. ~e?~ -u -

aI..-qe 'nqa.yu'1re -?xe pe-S7 'mn zmw-~qm -q7'a a@ -apdI -waxwax -daa sa

.e a-aa a.xam qSd-n -

-S'~e ymB'u q~aaa a3-d'anm aae-w yes3 a-$ sy-a 1a-ap8ayw e-axa~.g p-wx aa1 e3weragLq~l lwqwlS num dByt-upyoW eu~ -m-ea

. un


26/35

Un apicultor i pune gi ne pune) o intrebare la caretot el rgspunde :Ariciul dusmanul sau pri t nul albinelor?

Constantin S VEIAm citit in mai multe rfnduri relaurileunor stupari despre asa-zisele pagube pecare ariciul le-ar provoca la stupii cu albi-me. Nu a m ~ t i u t e s5 cred pin5 tn toanmaanului trecut (1985) cPnd mi s-a ivit prile-jul s5 prind p acest simpatic ,hot asuprafaptului.Eram cu stupina n pastoral la izm5, lamarginea unei pgduri. Intr-o sear5 era cald,liniqte, senin $i luna strillucea. Cum nu m5fnduram s5 m5 culc, ststeam a$ezat pe unsciiunel cind deodat5 am v5zut Pn dreaptamea, nu prea departe, o moglldeat5 ce seindrepta Pnceti~or cBtre stupi, urmat5 la

3 43 m de o alta. Am crezut la Pnceput cBsint iepuri, dar mi-am dat seama repedeii sint arici. In fata stupilor s-au oprit $ia u inceput sil caute $i s mlinfnce albinemoarte. M-am apropiat, iar ei s-au strinsghem. Mi-am luat sc5unelu1, m-am a$ezatn apropiere $i am avteptat. Dupa circa10-15 minute s-au desf5cut $i au trerut latreab5.Pe scEndurile de zbor ale stupilor erau

multe albine care nu intrau In stup, fiindcald. Cei doi arici s-au apropiat in cgutare,pe ling5 sclndurile de zbor, dar n-au inccr-cat s5 prind5 $i s5 m5ntnce albinele vii.Cum luna lumina destul de puternic $i bB-tea chiar fn partea din fat5 a stupilor, amputut observa destul de bine activitateacelor doi arici. Totul a durat mai mult dedous ore dup5 care cei doi arici au plecata$a cum au venit.

doua sear5 mi-am luat sc~une lu l,m-amavezat $i am asteptat. Cam la aceeaqi or5cei doi ,hotiU au venit din nou. Au cautat$i au ront5it albinele moarte din fata stu-pilor.I-am, urm5rit cPteva seri la rfnd i s-adcomportat la fel ca in serile precedente.Am plecat de la stupin5 liniqtit $i cu fermaconvingere c5 ariciul nu atacil $i nu m5-nlncil albinele vii. Mai mult, cred Intimpul cind adun5 albinele .moarte, prinde .$i m5nfnc5 iroavtele de pe ling5 stupi.Am observat c5 in timpul cind cei doi arlciculegeau $i mincau albinele moarte, fsceauunele salturi, prindeau ceva dupA care in-tirziau mai mblt pin5 mincau &a ce prin-deau.Deci aariciul trebuie protejat $i nu ucis.

SOCI TI CRESC TORILOR DE LBINE DIN R. S. ROM NIacordii p t u i tCONSULT TII JURIDICE

PE PROBLEME APICOLEMembrii Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romgnia cu mizatiala zi $i care tntimpinii in activitatea de practicare a apiculturii dir i te di-ficultiifi de naturii sii creeze conflicte, litigii sau dreptul la revendiciiri, a.ciiror rezolvare necesitii intervenG justitiei, s pot adresa in scris COMITETULUIEXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE IN R. S. ROMA-NIA cu scdiul in BUCURQTI, str. IULIUS RJCIK nr 17, sector 11 cod. 70231,


27/35

D IVERSE

LA A X AEDlTlE

Ing Elisei TARTAConsecventi gi tenaci, mem-brii Consiliului Comunal deEducatie PoliticZ $i Cultw-5 So-cialist& a comunei Totizsani,judetul Vflcea, organizeazs ande an, fn prima duminicg a lu-nii iunie, in cadrul Festivalu-lui National ,Cintarea Romi-niei o manifestare local5 des-fgsurat5 sub genericul Fagu-rele de aur , manifestare e

are loc sub auspiciile organe-lor judetene de paritd- gi dc stat.Alegerea Tom~anilorca loc de desfggurare a nrani-fe suri i nu este ixlti1npl8toare. In aceasts zonii, cie nlaimulti ani, harnicii $i priceputii apicultori obtin de lasalcim recolte dintre cele mai bogate. Astfel, numaila culesul de la salc'lm din 1986, mediile produc$iilorde miere extras5 de la fiecare familie de albine din ceiaproape 1200 stupi existenti pe raza comunei s-au si-tuat In intervalul 30-35 kg. Faptul c l in ultimii 20 deani apicultura a cunoscut o dezvoltare fiirii precedenteste ilustrat $i de cregterea accelcrata a ilum5rului la-miliilor de albine, crestere care in ultimul deceniu ainsemnat un -spor de a1 circa 400 la peste 1200 fa~niliifn prezent. Aceste cregteri - care practic Pnsea~llnaintreirea efectivelor - videntiate de Gheorghe Catrt-noiu, secretarul ri lialei judetene A.C.A. Vilcca s-auillsotit ~i de sporiri insemnate a livrririlor la fondul destat, livrlri care, anul trecut au dephqit cu mai multde 5 tone prevederile planificate.De altlel, judetul Vilcea este un judet Iruntag in,clasamentul apicol a1 Vrii noastre at it prin numiirultotal de familii de albine (circa 57000 cit $i datoritaunor cantitriti marl de miere predate fondului de stat.Traditia multimilenar& a stupiiritului i$i g8s e~ teoautentic5 continuitate prin activitatea multor apicultorifruntqi . a s5 dam doar citeva exemple vom amintinumele unor cxpc ~ini enta ti tupari ca : Eftimie BdItii-teanu, Vasile Sfamate, Ion Radescu, Ion Mitriiclrescu$i enunicrarea ar putea continua. Demn de subliniates te faptul cii a ce a~t a raditie este perpetuatg cu grij5la Tomvani unde fiinteazii un cerc apicol vcolar-pio-nieresc cu o bogat5 activitate. Despre acest cerc a vor-bi t cu patos convingritor pioniera Marcela Radoescu.In cadrul nmnifestsrii au fost vizitate expozitiile deufielte, utilaje $i produse aplcole, standul de clirii despecialitate $i a Eost, vizionat un frumos spectacol iol-cloric sustinut de formatii artistice din zon&.Ca @ anul trecut, prietenul albinelor q al . apicul-torilor, talentatul poet vilcean Felix Sima, colaboratora): revistei noastrc?, a sustinut un moment poetic incadrul ciiruia a recitat poezia pe care o public5111 Inpagina de fat&.

de FELIX SIMVom dovedi pe-un fagur

' Tiiiat in trei culoriCEi sintem ca albinaLegati de-aceleasi f lorfTu porti un stup %n pateI1 duci cu pasi miirunfiSii stringd-a1 bina miereaDe dincolo de muatf

$i mierea are gustulHodu2ui de pe ram,Aceasta e dovadaCd sintem toti de-un neam

i nu slntem o roatde ar putea sii fugdTriiim aici in timpuri,Lucrind la centrlfugii

i visul n e une~ t ei ne uneste vrereaFdcind-o preacuratli

Precum e insiisi mierea

Eu nu incerc sd afluCum este fabricatiiPurtatd in ecouriDe raze decantatd

Prea pura miere care~ ? noare pa ~c d inePdstreaz&n ea secretulDin stupul cu albine

Vom scrie pe o .turtiiDe cearii din CarpatiCd sintem ca .albinaRude curate : rapi

i vom clti pe-un fagur.Tiiiat in trei culoriCd sintem toti romhniiLegati de-aceleasi flori.


28/35

DIN AC~V I TATEA PlMONDlA

In perioada 12-17 mai 1986 la Toulouse- Franta, a a vut loc ~e d in ta e lucru s em e s t r i a 1 8 a Consiliului Executiv a1APIMONDIA.cu acest prilei, preaedinthle APIMONDIEI,R a y m o n d B o in e c k $i secretarul gene-ral S i l v e s t r o C a n n a m e l a au prezen-tat un ampm raport de activitate referitorla actiunile desfa~uratePn perioada de laultimul Congres APIMONDIA (Nagoya -Japonia, oct. 1985) pfn8 la data vedintei. Inraport au fost evidentiate m8surile initiatede Asociatia apicultorilor din Polonia pri-vind pregztirea lucr8rilor celui de a1XXXI-lea Congres ca re va f i organizat nluna august 1987 la Var$ovia. Au fost ana-lizate aetiviwile $i rezultatele financiare peanul 1985 $i planul de activitate pe anul1986 ale Institutului International de Teh-nologie $i Economie Apicol5 care funcfio-neazti la Bucurevti. Prevedintele $i secretarulgeneral a1 APIMONDIEI au informat Consi-liul Executiv cti En luna martie a.c. cu oca-zia unei vizite de lucru facute n Bu cu re ~t iau fost primiti de ministrul agriculturii dinR. S Romdnia Gheorghe David cu care aupurtat convorbiri referitoare la rolul API-MONDIA In dezvoltarea apiculturii din toatetarile lumii primind totodau asigurtiri pen-tm sprijinirea En continuare a activittitiiI.I.T.E.A. En ta ra noastr8. La vedinta Consi-liului au fost supuse atentiei participantilormEisuri pentru intensificarea activitritii co-misiilor de specialitate ale MIMONDIA indirectii c e vizeazfi sprijinirea afiiculturii ln+% ril e n curs de dezvoltare. Au fost dezbil-tute mai multe probleme ale' ac tiv iat ii cu-rente. Delegatia polonez8 la Simpozionul in-

. ternational de la Toulouse, condusz deHe n r y k 0 s t a c h, prevedintele Asociatieiapicultorilor pqlonezi a prezentat un,raportde preggtire $i proiectul de program a1 lu-cr5rilor celui de a1 XXXI-lea Congres inter-national a1 Federatiei Internationale a As6-ciatiilor de Apiculturil - APIMONDIA. Le-gat de aceste probleme En cadrul unor dis-cuf ii amp le $i. fructuoase s-a convenit a supraunor mlisuri menite sfi asigure conditii din-tre cele mai bune desfil~ursriicongresului.Au fost f5cute precizfiri privind organizareaIn acest an a simpozionului international depatolode apicolfi la Zagreb (B.S.F. Iugosla-26

via) ~i En 1987 a Simpozionului internationalde stupgrit pastoral la Flmianopoli~(Bra-zilia).J Consiliul Executiv a solicitat W t i iromdne sti analizeze posibilitatea ca - ph3la Congresul APIMONDIA de la Var$Qvia- 987 - 5 organizeze in R. S. R o d n i aun Simpozion international avlnd ca terndifuzarea prin publicatiile de specialitate ainformatiilor apicole. AceastA solicitare s-afticut avlndu-se En vedere atft evperientaAsociatiei crescfitorilor de albine din taranoastra in. organizarea unor astfel de rna-nifeitsri cPt $i faptul cfi tipografia API;~ O N D I AT$i desftiyoar5 activitate3 in ca-drul I.I.T.E.A. din Bucu re ~t i.Pentru Ilrgi-rea cadrului de abordare a unor problema-tici de actualitate, delegatul romdn E u e nM d r z a a facut cPteva propuneri de noimanifestlri internationale prin organimreade simpozioane. Aceste propuneri urmeaeils2 fie transmise de Secretariatul API-MONDIA asociatiilor nationale de apicul-tu r8 din toate @rile lumii.. Au fost reorga-nizate dou2 comisii permanente ale API-MONDIEI stabilindu-se urmtitoarele : Comi-sia permanentA de economie apicolti fiecompletat8 cu doi membri noi : I. I i an o v (U.R.S.S.) $i J B. W e 11s (Australia)iar din Comisia pe rmanent8 ,d e apiterapiesLi facti p a r k ca membru E 1 e n a P a 1 o(RomBnia).

Delegatul p5rtii romBne a prezentat unraport cu privi re la activitatea I.I.T.E.A. peanul 1985, raport din care a rezultat chln tre I.I.T.E.A. $i Secre taria tul APIMONDWdin Roma a existat o fructuoasri colaborare,ceea ce a permis facilitarea fluxului inter-national legat d e introducerea unor tehno-logii apicole de vErf Pn @rile menlbre alefederatiei. S-au evidentiat totodaa inkrc-sul @rilor membre pentr p li tera tura apicolSica $i capacitatea sporit.5 a I.I.T.E.A. de aedita asemenea publicatii in limbi de circu-latie internationals. Pentru amplificarea ac-tiviutii editoriale i difuzarea literaturii a-picole I.I.T.E.A. a Pncheiat un protocol decolaborare cu I.B.R.A. (International BeeResearch Association) - Asociatia Interna-tional& d e Cercetfiri Apicole - Anglii $ialte fir me specializate En vlnzarea de c w ifn diferite ti5ri ale lumii. Membrii Consiliu-lu i Executiv au solieitat ti@rirea cle noi _


29/35

c w i cu largri adresantg, ina lt nivel $i spo- Sedinta de lucru a Consiliului Executivrif interes profesional ca $i actualizarea teh- a1 APIMONDIA, s-a desf&urat Pn aceewimaticii revistei ,,APIACTA .' Conducerea perioad5 cu lucrarile Simpoaionu~ui inter-national de lnsBmIntBri instrumentale laAPIMONDIEI a adus ctilduroase mu1tumir.i f n aceste conditii membrii ConsiliClluipre$edintelui de enoare a1 Federatiei - rof. Excutiv au avu t posibilitatea sg ia parte ~idr. ing. V. H a r n a j pentru bunele rezul- la lucrarile simpozionului, care a constifuittate obtinute $i continua dezvoltare a acti- 0 manifestare de prestigiu a speciali~tllorvitiitii InstitutulUi Internat ional de Tehno- din numeroase Gri ale lumii penku conti-logie ~i ~conomie picolg- APIMONDIA nua ameliorare a materialului biologic Indin Bucureqti - OMANIA. vederea cre~teriiproducfi.ei fn apiculturB.

- *~ ~ m m m m ~ ~ ~ w ~ w ~ c a . ~

SlMPOZlONUL INTERNATIONAL DE IN S ~ ~ M ~ N T RNSTRUMENTALAM ~ ~ T C ~ L O RNCOPURI - TIINTIFICE I COMERCIALE

Biol. Mihaela SERBANIn zilele de 11-14 mai anul acesta s-au $i M e n e a u d) ; Studiul varroozci (~naTadie ,.desfaqurat la Toulouse i n Franta lucrarile ectoparazitara provocatil de acarianul Var.-Simpozionului international a1 APIMONDIA, roa jacobsoni, Oudemans) (R a z z a g h i,in tit ulat : ,,Insiimintarea instrui~ler,tala a Ducos de L a h i t t e) ~i Stupina de cerce-d t c i l o r (n scopuri stiintifice $i comer- tare D e n h e z F e r r a n d).ciale , dedicat memoriei lui Otto Macken- DupB-amiazB, In amfitcatrul mare ':a1sen,.:promotor a1 tehnicii apicolc privind in F.I.A.S. (Formation Internationale Aeronau-sgrnint5rile instrumentale ale m5tcilor. Sim- tique et Spatiale) au fost prezentate urnis-pozionul a fost organizat, de Institutul albi- toarele referate : Selectia si ins2lmtntureanei, cu sediul la Muzeul de istorie natural& instrumentaldi (C o r n u e t, Franta) ; C rapsi apiculturz de la Bures su r Yvette. terea de mctci (R i c e, Australia) ; ApiculManifestarea apicola international5 a reu- tu ra in California (T a b e r, S.U.A.) ; Va-nit . un num5r mare de participanti, practi- roozii i apiculturdi (R u t t n e r , Austria) ;cieni $i 'cercetgtori de renume, care prin S it ua ti a varroozei En lume si On Fluanfa1ucrBrile prezentate au adus o conlribulic B r n e c k, R a n f a ) fji Comparatie intreInsemnatZi in acest domeniu, punCnd un ac- efectul diferitelor acaricide (Ducos de L acent deosebit cu privire la problemele de ge- h i t t e).n e t i d la albine ~i progresele Inregistrate in AU urmat apoi filmele : fmperecherea l itehnoGgia Inslirnintarii instrumentale a m5t- ber6 a miitcilor (K o e n g e r, R.F.G.) ~icilor., -. .- . Nisciirile aripilor in plin zbor (K e f u ssjJhcrBrile s-3u de sf a~ ur at parcursul a ~i VSH-ul Un medicantent sistemic : edcin4'.zile, Sedintele de comunicEirf fiind preee- (a1 firmei BAYER). Ziua s-a ln6heiat cu dedate sau urmate de demsnstratii practice nlonstratii de fnsgmintare instrumhtalg ar-deosebit de interesante- saU de vizite la StG-

ganizate de C n n 0 r din S.U.A.Demonstfa-pinele unor apicultori experimehtatf; tiile au fost sustinute de F e s n a y e . iPrima zi a fost rezervata cunoa~terfiapi- M i n t din FTanta ~i c 0 n 0.r.culturii din nordul zonei Pirineilor, prilcj de In incheierea primei zile a simpozionului,realizare a unui interesant schimb de expe- fn prezenta membrilor Consiliulni ti^r i env i tie documentare pentru participan- Raymond Borneck, Pre~edin te le Federatieitii la simpozion. Internat ionale a Asociatiilor de Apiculturg

~a Laboratorul de entoinologie aplicatg ~i APIMONDIA a confefit pentru activitatet;opica15 a1 Consiliului National pentru cer- fndelungatZ i- odnicB domeniul InsBmin-ceta+e Si $tiintg' s-au abordat urmjtoa+le t8r1lor artificiale la m5tci lui Harry Laiiilawsubieete : studiUl efectelor cOmpurilor mag- 6.U.A.) $i lni Friederich Ruttner '(R.F.G.) -?letice Qsuprabicloglei ~i fiziologiei albi~tei MEDALIA D E AUR ,,Pro Meritis a APT-melifere ( N g u y e n , K e f u s s , B a r i t e a u MONDTA.,

. .- 7


30/35

In-ziua a doua a simpozionul.ui , 12 mal.ldcrsrlle au fost conduse de FriedrichR u t t n e r , pregedintele Comisiei perma-nente de biolog ~e apicol5 a APIMO NDIA.f n cursul dim inetii au fost prezentate urm5-toarele re fer ate Factori care controleaz6piitrunderea spermatozoizilor fn spermatecamdtci i insdmintate (W k e , Polonia) ; er-narea nucleilor de inaperechere in camerhintunecoasd (M a u 1 , R.F.G.) ; Calitatea bio-logicii a miitcilor insdimintate instrumental( K o n o p a c k a, Polonia) ; Se mai impere-cheazd liber mdtcile insd?r,fntate znstrumen-tal dupdi inceperea pontei ? (W o y k e, Ja-z i n s k i , Polonia) i fncercd ri de insdmin-@re a matc i lw q sperm & conservatii ( S k on i e c z n a, Polonia).In gedinfa de dup.5-amiaza prezidaGd e H arry L a i d 1 a w (S.U.A.), au fastprezentate comunic5rile Acc idente alemdtcilor i n colirie, in colonii orJane J as i n s k i , Polonia) ; Evolutia .yi rezultatelemuncii de Onsdmfntare instrumentulii ialaboratorul d e la K irchha in (M a u 1, R.F.G.) ;Rezultatele tncruci~driiune i use de albinhchinezii Apis cerana cerana cu o usif de al-b i d thai A.c. indica (Apidae ,Hymenop-tera ) prin insdmin~i i r i nstrumentale W o n gs i r i L e k p r ay o o n , Thai landa) i In f lu -enta numdrului de albine fnsotitoare asu-pra declanqdrii pontei miitcilor insiimfnlateinstrumental W o y k e. Polonia).In ziua de 13 m ai, sub prevedintia luiLarry C o n n o r, au fos t prezentate In cu rsuidiminetii refera tele Progrese in domenzulconserudrii spermei, l Baton Rouge( H a r b o , S.U.A.) ; Randamentul i s v r a n t ude via@ a miitcilor fnsdim fnfate instrumetz-tat (Prl a u 1, R.F.G.) ; Tehnica amesteculuide sperm6 i n insdiminfarile artificdale lad t c i ( Ap is m e lli fe ra L.) ( M o r i t z, R.F.G.) ;fnsdmintarea instrumental& a mdtczlor( H v c i a, U.R.S.S.) ; U n nou aparat pen-tru insiimintdri instrumentale a mdtcilor( H o 1 m , Da nem arca) i Apar at Imbuniildiptlpentru Ensdmtn]area m iitcil w Z a w i k i ,Polonia).DupB-amiazh a fovt organizata o intere-sant5 vizitti de documeptare la stupina re-num itilor apicultori i cresc tori de m5tcid i n zonh Jaq ues i Michel L u i z y, AiciS-au fAcut precizsri referitoare la m etodaf o r d r i i une i f ami li i noi cu ma te5 ne i m-perecheaE, la modul de consti tuire a nu-

cleului de Imperechere, la perioada- optim 5pentru form area acestor fam ilii. De aseme-nea, cei doi apicultori au prezentat modullor de lucru in obtinerea unui num5r spo-rit de rame mari t ip Dadant, in t lmpul cu-lesurilor. As tf el , la culesurile de rapifa v ifloarea-soarelul acevtia obtin in mod cut.entun numhr de 20 de as t f e i de rame.Seara s-a Incheiat cu o pEcuth mas5cfmpenea sc5 la stupina lui John Ke fus s,cercetgtor ~ ti in ti f i c , are 1-a adus o importanta contributie la organizarea simpo-zionului.Lucrhrile celei de a 4-a zi a simpozionu-lui s-au desfsqurat sub pre ~e din tia luiJerzy W o y k e . In cadru l ~ ed i n t c i d i ncursul diminetii au fost prezentate comuni-carile Cornparatie a evoluflei si randamen-telor coloniilor cu miitci imperecheate Eibe~.i i fns iimintate instrumental (W i 1 d e Po-lonia) ; Exploatarea in pro duqie a miitcilorEnsdmintate instrum ental (T a b e r, S.U.A.) ;Randamente superioare, cu miitci crescutsdin mdtci instimintate instrumental Rs e n t h a 1, Ef ra t, K am er, Israel).In continuare programul a cuprins prezentarea oral5 a unor comunic5ri tiink ificetrimse la simpozion dar ale caror autori nuau fost prezenti, la aceastii prestigioassm an ife sta re nou6 seringii-dorator peltti'uinsiimintiiri instrum entale si ulte citeva-amiinunte de tehntca S c h e y , R.F.G.)Echipament pentru fnsiimtntarea ntiilcilor(W i n k 1 e r , R.D.G.) ; Prezentare de uneltc(G u i 1 a u m e, Elvetia) ; Aparat pentruinsllmintdri ( P e n g, S.U.A.) ; Echipamenlpentru insdmfntdri ( H a r b o, S.U.A.) Pra-zentare de seringi B r m e i s t e r, R.F.G.);Metodd graficd de calculare a coefzcicntului.de consangvinizare a a lbinei i n cazul, con-trolului imperech6rilor prik EnsdminMriinstrumentale ( K u d o , K e f u s s, Japonia,3U.A.) ; Influenta factorilor polen si Jagureasupra calitdtii ,miitcii ( S c h e y i A s i ~R.F.G.) i Apa rotul standard de insiiminta rcsi perfectiodri aduse, inclusiu pieselor ac-cesorii S c h y , R.F.G.).Lucrarile simpozionului s-au incheiat cuo mas5 rotund5 prezidath de FriedcricllRuttner, care a prilejuit un nou valorosschimb de p5reri intre participanti.In dups-amiaza aceleiavi zile oaspetii aufost primiti de oficialit5file m unicipalit5kiigi a u participat la o receptie oficialil orga-nizata la prim5ria ora ului Tou louse.


31/35

De la inceput trybuie precizat c5 nu me-rit2 salvate &l?lt cohnii le cu o populafiesatisf5c5toaYe, respcctiv care ocup5 cel pu-tin 4 5 rame. Cele g5site bezmetice cuocazia vrzitei de prirn5va1-5 sint practicpier&&; din cauz5 cti sint prea slabe inpopulatie (prin necompensarea pierderilordin timpul iernii) $i slabe in albine tinere(care s5 asigure ,,blberonulU generatiei ceva rezulta din noua matcti). Singura soartlipe care o merits accste familii este des-iintarea.

Albinele oufitoare nu accept& prezenfaunei m5tci $i orice introducere este sortit5evecului cu o exceptie (preciza Perret-M a i s o n n e u v e, acest eminent. autor decarti apicole) : cind folosim o mat

Apicultura in Romania Nr. 8 - August 1986

Documents

Transcript of Apicultura in Romania Nr. 8 - August 1986