Apicultura in Romania 1986 Nr.10 Octombrie

!

OCTOL~BR E 0 Apicultura 1 L

r" fn Romania i

Revisa lunwa do schimb de experieq )i Indrumare metodologid apicoli edltatlJL de Asociatia Cresdtorilor de Albim din Republia

Socialid Romania

C U P R I N S ,

I I. RECEANU : Punerea In valoare a rnarilor ' kesurse de care dispune npicultura. ' V. ARSU : Importan@ folosirii biostimulatorilor I apicoli in raport de necesitati $i conditiile

locale. : 2. VOICULESCU: Prepararea zoharului candi I In gospodarie. , St. POPESCU : Retete privind hrana proteirti. , DIN EXPERIENTA UNOR APICULTORI I Gh. VOICULESCU : Com~letarea rezervelor

pentru iarna la familiild de albine. IPOTEZA V1. HUMENI : Percep albinele radiatiile infrn-

ro$ii ? RELATARI DE LA APICULTORI D. POP : Surse melifere importante fn Muntii

Apuseni. OPINII Gh. N. PREDESCU : Noi resurse neclal-o-pole-

nifere Elena PALO$, Filofteia POPESCU : Proause

apiterapeutice destinate tratamentelor O.H.L. A. HERLEA, Iuliana HERLEA : Noi aspecte le-

gate de fncilzirea electric2 a stupilor (I). M. STEFANESCU : Un nou marcator de mitci. Marioara CRISTIAN, M. CRISTIAN : Retro-

spectivi asupra apicultu~ii din judetul Giur- giu.

I N MSMORIAM N. V. ILIE$IU : Prof. dr. doc. Adelina Dereyici. CALENDARUL APICULTORULUI * * * : Ritm, calitate, eficient2 in lntreaga ac-

tivitate apicoli. * * * Al XXXI-lea Congres international de

apicultut-8, Var~ovia, Polonia. RECENZIE : S. BODOLEA : 0 carte despre $i pentru slin2-

tatea noastri. DOCUMENTAR APICOL

C o p e r t a I-a : Epecitle de Lemnia reprezinta o bogatli sursa nectaro-polenifera pentru albine.

(f o t o : Florin $TEFUREAC)

0 inaltg indatorire patriotic5 a 'fiecHrui stupar:

PUNEREA g~ VALOARE A MARILOR RESURSE DE CARE DIISPUNE APICULTURA

Ing. Ion RECEANU

Astki tara noastri traverseazi mo- Mente h o t i ~ t o a r e ale devenirii sale is- torice, fiind angajati cu toate fortele,

, sub conducerea pattidului s iu comu- nist, intr-o grandioasi b5tilie ce se desf%oar5 in condifii internationale grele gi complexe, o bitilie care rere navigatori buni, ErrdrZizneti, curajo~i, cere, cu alte cuvinte, ca fiecare dintre noi s i fie p5truns de spiritul de lupti qi munci revolutionari, de hot5rfrea de -a nu precupeti nici un efort pen-

, tru a ,realiza obiectivele m5rete sta- bilite de Congresul a1 XIII-lea a1 par- tidului.

Pentru infiptuirea acestor obiecti- ve de insemnitate fundamental5 estc necesar ca in toate domeniile de activitate, qi in apicultur;, stuparii s5 se afirme ~i mai puternic in activitatea lor, s5-gi intensifice eforturile in vederea mobiliz5rii exemplare a ,ener- giilor qi puterilor creatoare, a punerii in valoare a marilor resurse de initia-

- tiv5 gi de spirit gospod5resc. Activitatea desf i~ura t i de Asociatia

Crescitorilor de Albine din R. S . RomAnia in sprijinul cunoagterii gi introducerii noului in practica apicultorilor profesioni~ti si amatori represin- a, filx-5 fndoiali, unul din factorii ho- tiritori fn dezvoltarea si moderniza- rea apicultur i romingti in ultimele f trei decenii. Aceste realiziri sint pe deplin confirmate de cq te rea , in a- ceastii perioad5, cu aproape de trei ori a nurn5r'ului familiilor de albine' si productivitAtii lor, de contributia ~ c o - lii dpicole rom$ne$ti Ta rispindirea progresului apiculturii in lume.

Cu toate aceste succese $i in ciuda bogatei experiente profesionale acu- mulate de apicultorii din cadrul uni- UWor agricole sociaListe/ qi de cres-

t

citorii de albine cu gospodirii perso-

nale, num5rul familiilor de albine ~i productiile apicole, din unele zone ale t5rii nu cresc pe misura posibilititilor

I

I

~i a conditiilor existente sau, stag- neazi.

Unii apieultori sustin cB stirile ne- satisTic8toare mentionate s-ar datora reducerii surselor melifere ~i calami- I

tirii principalelor culesuri de nectar in proporfii ~i pe arii tot 'mai niari. Altii le atribuie deterioririi #mediului inconjuritor ca urrnare a potuirii tot mai accentuate a solului, a apei si at- mosferei .cu substante chimice folosite in combaterea diunitocilor agri-

'

cultuqii ~i silviculturii, cu ingrZi~5- minte chimice, ierbicide etc. , '

St5rile aritate generazi profunde , frimintiri in masa apicultorilor ~i fi- 1 1

r e~ te , intrebarea daci En viitorul a- . L

propiat mai este posibili $i economic5 practicarea apiculturii. Desigur c i ! r8spupsul este afirmativ, deoarece al- biniritul romAnesc dispune de importante rezerve. , .

Valorificarea acestor rezerve consi- derabile este posibil2 in orice stupini, de citre fiecare apicultor, indiferent de anii 'sii de practici, astfel : '

1. Diversificarea productiei apicole prin recoltarea ~i valorificarea, in paralel cu produsele apicole traditionale,

. si a produselor apicole secundare ( l i p , t i ~ o r de matcri, polen recoltat de al- I

bine, pisturi, propolis, venin de albine). Este *or de i~ t e l e s faptul c5 veniturile suplimentare realizate utir- 1

n i greu in balanta economic2 a stupinelor respective. Practica aceasta initiat5 $i sprijihia multilateral de . I Asociatia Creseitorilor de Albine din R.S. Rom5nia ~i Institutul de cerceta- I

re ~i produeie pentru apiculturg &a dovedit deosebit de economic4 in, toate judetele Mrii. \

I

. . * . .

' 2. Valodfibatiea i n t e g ~ l t l a . poten- tialului familitlor de albine ,de, a produce. cear2i $i ,',a ,cli?idi faguri, realzintl astfel cite,. apoximativ un :kilogram cear6-marf6 pe an des la fieca-ye familie de albine normal6 prilt pd- menirea anuald a fagurilor de w i b . Aceasta de fapt. constituie una din principalele reguli , de igienjl in cui- burile familiilor de albjne, impus& d e natura lor, de necesitatea prevenirii degener5rii lor fiziologice. Este ca ,ur; mare a micpririi ingltimii. gi shrim- toririi ~celulelor din faguri cu cimi- sile nimfelor crescute s i wlozionate din ele; de mirirea . capacitiitii lor' la cules, a rezistenfei lor la boli,' iernare etc. ~ceastki reguli era 'asigurati de inaintasii' no~t r i .prin pktrarea pentru productia .$ inmul'tirile naturale din. anul urmdtor a familiilor proye- nite din roii prisiQ in acela$i ar5, deci numai a celor cu faguri 'noi, cliZiiti ih : acela$; sezon : apicol, cu cilulele normale.

3. Reintrbduceren in tehnologia ere;: terii $i fntretinerii familiilor. de albine a vechiului. obicei a1 in'a.intaSilor no~tr i privind formarea, pliStrarea ~i improspiitarea in fiecare an a unui .fond de retervh de m k r e natural6 flu- id8 ~i in fag& desti&t furajlirii lor .suplimentare, la nevoie, .tit qi in hrinirile medicamentoase impuse .de combaterea bolilor. . -

A. 'in lucririle de crestere, artificial5 a mitcilor necesare inlocuirii celor ne- corespunzitoare din diferite' cauze din familiile slab productive, blonave, re- ceptive l a boli si fonnarea de familii noi in diferite scopuri, sil se foloseasc6 numai rnatet;ialul biologic bun de p-8- sil6, adici acela care are fnsusiri eco- nomice exceptional de valoroase, in- delung verificate si nu botcile de roi- re sau . din cele care prisosesc la

. - ischimbafea lini~titillf :a mgtcilor din . unele familii ,.de alMne, . cum . proce-

deazi in prezent unii: apidultori. . , ' '

In cazul ,h. care stubayul pu .stiipi- : neste, . tehnologia. cregterii. . arificiale a

mitcilor sau nu dispune de tinlp pen- 'tru efectuarea .lucr5rilor respective,. este necesar sil se recur@ l a apro.vi- zionarea cu' m&tci selectianate de la Institutul. -.de -cercetare ~i productie pentru apiculturi, prin filialele judetene, aie .qsociatiei Crescitorilor de Al: bine. . ' . . p

5. ~nstit&ea la . nivelul . fieceei stupine. a unei acfiuni <susfinute de se-. lecfil? ~i 'ameliorare a albinelor prin forma.rea timpurie de . roi artificiali, folosind 9n a&st scop material biologic deoiepit, de valoros si unificarea in toamni ~ , g o q t i a , a tuburor familiilor d e albine r i i m a ~ in urmA cu ,dezvoltarea, , bolnave ~i ,,insensibileU la trataniente 'folosite in combaterea. bolilor,. Nstrindu-se., mat? tfnir3, din. roi. i ... . . .

. 6. firegdti&a0 . familiilor r .de hlbine . pentru. s e z o n u l ~ r e ~ ,in. timpul verii ~ i . cel mai t1rii.u .. la fnceputul toalnnei, prin asigurarea populatiilor , de albine $i a provizilot necesare,.. astfql; incit s5 se excludi interventiile in cuibu- rile familiilor.,de albine pe; timpul ier-

,. nii. sau s3. se recuFgiI Ia ele' numai !n cazuri .de,'f or@ majors; ,.

De tot ceea be.&-a..sp& mai sus, fir5 indoiali 'ci s'e;,are ..fn vedere, fnainte de toate* expefiehta. fiecirui' apicultor in desfii~yrarea actidtgfli in stupin+.,

, ' Se va 'reuki: s5 se Ijun3 fn valoare, totu~i, marile rburse de . care dispune apicultura romdneasc3, , d g i condipile de mediu de azi diferii de cele de ieri,

. , . dacli . la toate cele ar5tate se va rehrge Ti la amplasarea stupilor. cu albine pe vetre corespun~itoare qi fn concordan-

cu . resursele - melifers din raza de zbor a albinelor, fo'losind totodatg $i< posibilit&tile existente de' a parctica stupiritul pastoral. ' .

. , .

\ .-

. . /

4

' 7 ' ?n 'atentia tuturor stuparilor

IMPORTANTA FOLOSIRII BIOSTIMULATORILOR APICOLI IN RAPORT L ' - , DE NECESITLTI $1 CONDVIILE LOCALE ' ' ,

VasiIe ARSU I 1 I

~ecretarul Nlialei A.CA. Teleorman

8" .3ba?aqmk?!&t~.w I ~ ~ s B % # . . . W Q

Int~oducerea biostimulatorilor apicoli pe .bazl de zahlr in practica apicoli I8 '

a duS incontestabil la remedierea unor. stlri nnormale in &voltarea familiilor . de albine, generate de conditiile naturale de cules deficitare in anumite sezoane

-pi perioade calendaristice. 2 ~olosired lor in mod rationa~ $i confotm tehnologiilor elabmte, dace la @

@ fnl5tarsrea mortaliUitilor din timml iernii, prin eompletarea rezervelar de hranii @ atunci cind este nevoie, la aplicarea tratamentelor irnpotriva unor boli, la dez-

voltarea roiurilor formati, Ia hrinirqa stimulativ5 a familiilor de albine in peri- 8 ' oade lipsite de cules. la dnvoltarea normali, a acestora grinsvara timpuriu gk # pregWia lop pmtru varorificarea culesurilor tirnpurii de primlvsrii, in vederea $ obtinerii unor populatii abundente de albine Pn fiecare stup $i utilizarea de cltre aceasta a y ~ o r recolte mari de miere.

Defi in ,literabra de specialitate: ca gi in coloanele 'revistei, s-a scris mult @ folosirea biostimulatorilor a~ibbli, in practic5 aceptia s h t folositi mional, @ g&nerind consecinte dintre cele mai nefaste asupre stiiril generale a familiilor de

alblne i? a

B zmF3smlmwm+-

a mb--'ER-

Pentru acest m6ti.v mi-am propus acest mod se ;or trage multe conclu- - sg scriu despre folosirea biostimulato- zii bune, llisind 1w $i pentru contro-

r ibr apicofi in condiqile judetului Te- verse in cazul in care in mod firesc leorman, copdivi care zic eu, nu dii se vor nqte: , ferg fn mod esential fa@ de conditiile Un biostimulator apibl de mare

I

altar judete, reconsiderind astfel me- circdatie este aplstimul, pus la dispo- nirea acestora \fn practica apicolli. zitia apieultorilor de Asociatia CrescL

Folosirea lor, in furajarea familiilor torilor de Albine prin filialele jude- de albine in mod corespunzgtor, ne- ten?. Este un ams te t de zahhr tos q i cesitA o malie5 atent& plednd de la fliinli de soia degre&t& Se comercia- Paptul &, d q i acqtia prezint.3 o se- lizeaz5 in saci de hirtie a 25 kg in in- rie de avantaje in furajarea familiilor teriorul ciruia se d l 5 o pun@ , cu de &ne, sint t o m i inferiori calita- 25 g lapte praf degresat ~i o pungi5 tiv in eomparatie cu mierea. Plecind cu 25 g drojdie de bere uscatg. de la acest considerent, trebuie sil fo- Zahiirul constituie factorul energe- ,

losim biosth)ulatorii apicoli cunoscuti tizant iar fiina de soia, laptele praf si puqi la dispodm apicultorilor de ~i drojdia de bere, mter ia pkotei& asociatie prin filialele judetene, in do- cmpletind n e ~ & de proteine, fiind zele necesare qi fn perioadele in care destinate inlaouirii polenului floral. situatia de fapt o cere, respectfnditeh- . M d u l de preparars este dewis fogrte nologiile cunoscute q i indicawe din clar qi pe intelesul tuturor in prospec- prospectul care insoteq$e fiecare tip tul ce insotqte fiecare sac de apistim. de biostimulatbr. Nurnai cg unii apicultori ~i din p6-

Si ince rch deci, si4 analizlim im- cate ace~tia nu sht pu*i, prepari sj- preuni (autor ~i cititor) fiecare tip de ropul- contrar instruCGurdlor sau dup5 biostimulator in 'parte yi rnodul de-fo- recmandiirile ficute fn liberatura de

t losire in raport de cond&iile locale ~i specialitate, kplicind retete necores- de necesitgti, nutrind speranta cli in ' punzgbre- sau din auzite, sap diq

& -

f - 3 1 (

I

\ * - : , , . - -

, , . < ' .* r ,. - ; < < , . ' -. , . I .

brogrie 'initiativg .$i in perioade complet necorespunditoare. Mai mult de- - cit atit, unii mai lacomi qi cu un simt mai deavoltat aal corriercializilrii mierii, extrag toat5 mierea la culesul de la floarea-soarelui (ultimul cules mare in conditiile judetului Teleor- man), inlocuind-o cu sirop preparat din apistim, zahk simplu, resturi za- haroase de la fabricile de bdmboane, sau chiar melas5, atunci cPnd le st5 la findemin5 procurarea acesteia in con- diDi avantajoase. A ~ a i se IntimpTa c5, urm5rind profitul maxim priveaz5 familiile de albine de o hran5 calitativ corespunziltoare, pe timpul iernii, pri- msvara trezindu-se cu morhlitAti In mas5 sau cu familii de albine, bolnaue. si degradate biologic. \,

Se $tie c5 pentru o iernare cores- pundtoare, familiile ,de albine- se asi- gurii cu miere de bung calitate, i?r hrinirile pentru completarea rezerve-

t lor de h r ~ 5 necesare unei bum ier- n5ri hu se p,ot face la voia PntirnplA- rii. Sint ani cind la culesul ,de nectar , de la floarea-soare\u,ui' se obtin recolte de miere foarte bune (ani exceptio-

I nali), bune (ani n~r rna l i )~ In care ' caz, mai Pntfi trebuie s5 asigurgm in cuib .x, rezerv5 de 15-20 kg miere: dup5 care extragem surplusul.

hceasta se realizead p i n rezervarea , pentru iarn5, a ramelor ,cu cdroane

mari de miere (cd pufln 112 dacii nu .1/3 din rams) gi '1-2)crame cu miere

. 'c5p5citA. D a d apicultorul dispune de timp Si vrea s5 inlocuiasca o parte din mierea necesarg iern%rifnormale,

/

va extrage cel mult 300/,) din cantitatea de miere ce ar trebui s5 o lase fn stup, ca hran5 pentru iarri5. A~adar, trebuie retinut c5 ain 'momentul in care ne l5csmim qi inlocuim rnai mult de 300/0 din necesarul de hranil a1 unei familii de albine pentm iarn8, ne putem trezi in prim5var5 cu m 5 r i gra- ve, de cele mZii multe ori catastrofale.

Sint ~i ani ca in 1983 $i in 1985 cind din cauqa conditfilor de clim5 si> sol, familiile de Blbine abia <au reu~it, si-si agoniseasci necesarul de hranil pen+u iarn5 sau unele .din acestea

.t

4 I

s - ~ i agoniseascil abia 700/0-80@/0 din necesar. '

Lubd kn calcul 'aceste consideren*, trebuie sil 'procedhm la hrsniri cu sirop din apistim, hriniri care dup5 caz, sint de-stirnulare 4n situatia cind avem posibilitatea sil lgdfn necesarul

' de hran5 pentru iernat 7i de comple7 tare a rezervelor de hran5, cind familiilor de albine le l u h din necesar 300/,-, sau c h d acestea nu au rewit sa agoniseascil cantitatea de miere nece- sari4 pentru ieniat.

Hranirile de s thulare cu sirop preparat din apistim se fac IhcepAmd cu 15 august. In acest caz siropul se pre- par5 din 1 kg apistim la 1 1 'apB, jtn vqse emailate q i nicidecum in vase care oxideaz5,' prin fierbere pe foc, pinil c h d compozipa d3 in clocot. Pe tot timpul fierberii ccunpozitia se a- rnestec5 pentru ca dizolvarea apisti- mului sti se fac5 complet, iar in ms- mentul, in care, compozitia a dat En clocot, vasul se hdepilrteazti- de pe foe, pentru a evita caramelizarea com- 'pozitiei. Urni5rind stimularea crgterii puietului, in siropul astfel preparat (cind siropul s-a r5cit incit putem

_tine degetul in el iqi nu ne arde), se - adaug5 laptele praf si drojdia de pere

uscata din' sdculetde de plgstic aflate in sacul cu 8pistim.-Acestea se dizolvi mai intii in vase mai mici cu apil cil- dut5, dupi care se toarn5 in sirop $i apoi amestech bine siropul pentru ca laptele praf ~i drojdia de bere s! se 8mogenizeze in masa siropului. Si- ropul astfel preparat se administreaza familiilor de albine in perioada amin- titi, seara pentru a preintimpina fuy- ti~agul, in hr5riitoare de capacitate mica (hrinitoare u l ~ b ) ~ i n ratii mici de 200-400 g, din doui in dou5 sau din trei in trei zile, Hranirile de stimulare au drept scop de a stimula ouatul mgtcii in special in luna august, Pncit familiile de albine s5 intre in iarns cu un efectiv cit mai mare de albin5 tin5r5 pe de o Ijarte, iar pe de alti parte de a economisi din rezervz de hran5 lbat5 pentru iarn5.

h&nirlle tpentru completai-ea rezer- . - velor de .hranii se fac tot cu sirop

preparat din apistim, tot in proportie de 111, dar de aceastg datii nu mai folosim l a~ te l e~p ia f si drojdia de bere.

Perioada optim5 de dplicare a hrii- nirifor de completare a hranei este, tot luna' august, pentrh ca la transforma- rea siropului in miere sZi par'ticipe al-

. binele eclozionate in timpul culesului $[ albinele eclozionate imediat du- pB culesul de la floarea-soare'lui, evi- tind in acest fel uzura albinelor eclo- zioqate 4n lunile de toamns-septembrie, octombrie -, asigurind astfel ier: narea familiilor de albine cu albini tingrii, sMtoas& qi viguroasi, capabilii sli traverseze cea mai critic8 ,perioadG din via@ uhei familii de'albine, iarna. In cazul' hriinirilor de completare, siropul se va administra in hriinitoare

' de capadtate mare, in ratii de 3-5 . kg din 2 in 2 zile sau din ? in 3 zile,

. pin5 la completarea rezervelor de hra- n5 yi numai seara pentru a preveni f u r t i w l : Dac5 apicultorul este ge- neros cu Xlbinele Sir dispune de timp, este bine ca dupB terminafea hrgniri- lor de completare, sii continuie cu hrBniri auplimenta~e, cu , scopul de a asigura familiile de albine pe timpul iernii cu .tit mai multB albinB tiniirg.

Dac5 conditiile locale permit, este ideal ca atit hrgnirile de completare .tit ~i ~ e l e de stimulare sii se coreleze cu un bun .cule& .de polen, ' caz in, care familiile de albine ar intra la iernat cu o rezervii corespunziitoare de pBs- turil, atit de necesarg reluarii ouatu- lui mgtcii ~i creqterii puietului prima- vara timpuriu. Ar fi tot atPt de bine ca apicultorul sB-~i asigdre o rezervii de' polen colectat de albine in perioadele cind acesta exist5 din abundentii in naturii, polen pe care sg-1 ptilizeze in hriinirile familiilor de albine.

Aplicind hranirile de completare qi stirnul'are, asigutiirn familiile de albine cu: rezerve de hranii* corespunz5- toare bentru sezonul rece, iar apisti- mu1 nu mai constituie uh surogat, in- nobilindu-1 cu substante proteice, prin 8

/

ad5ugarea polenului sau corelarea . acestor hriiniri cu, un cules de polen din naturi, oferit In majoritatea cazu-, rilor pin& toamna tirziu de culturile de trifoliene sau in mod deosebit ~i abunden t de 'bost5noase.

Procedind la aplicarea hriinirilor de - completare, dup5 data de 1 septembrie siropul va fi prelucrat de albinele eclozionate in lunile de toamns, iar familiile de albine vor intra in iarnii cu albin5 uzatg, incapabil5 sB in- -

frunte capriciile iernii. Totodata siropul nu va fi prelucrat suficient, va fi depozitat En faguri'dar nu va fi cg- pBcit qi se va altera din cauza umidi- tiitii creat5 in stup. Pamiliile de albine' vor pieri peste iatnii sau se vor fmbolngvi de diaree, intrind in sezo- nu1 apicol urmiitor cpmpleb sl;bite, putind fi redresate numai prin aplicarea unor m5suri foarte costisitoare.

Judeful Teleorman, datorits cultivB- rii de ciitre unitZitile s.wialiste, a unor suprafeti. mari de rap ie de tomn?i pentru sBmint3, in mu1 1984 qi 1985 a oferit familiilor de albine, conditii exceptionale de cules primgtrara tim- .I

puriu (20 'martie - 30 aprilie). In asemenea , conditii familiile de hlbine s-au dezvoltat foarte bine de timpui ,

i I

riu, reuyind sii valorifice din plin po- 1 ' tentialul nectarifer 'de la saldm: Gra. I tie acestui cules, Pn prim'vara anilor 9 1984 '$i 1985 apicultorii nu au rnai in- tervenit cu hriiniri de stimulare in ve-

I 1

derea fortificsrii $i pregfitirii familiilor de albine pentru culesul de nectar

' de la salcim. Dai iatii c5 in primiivara : I

- anului 1986 famlliile de albine nu au I

mai beneficiat de acest valoros cules, primgvax-a timliuriu, din cauza faptului cB unitatile agricole socialiste nu au mai primit prin plan cultivarea* acestei plante deosebit de valoroasi din punct de vedere apicol.

I Iati deci, c5 Pn lipsa valorosului cules de la rapit5 prirnavara timpuriu qi chiar cind Pn anii cu primiiveri fru- moase familiile de albine- valorifid din plin culesul dq intretinere de la pomii fructiferi, pentru valorificdrea din plin a culesului de nectar .de la

< I

., . ,

RETETE PRlVlND , Ing. Stefan

O realizare remarcabilii, adoptatii de marea majoritate a stuparilor din tot cuprinsul tiirii o ~onstituie ,, folosirea tot mai larg5 a stimul5rilor cu hran5 proteicii atit in sezonul de toamn.3 dar in mod exceptional timpuriu primiivara in vederea dezvolt5rii rapide a fa- miliflor t de albine qi valorificirii cule- . surilor de la rapiw gi salt-mu1 I. Pri- - vi'tor la hr5nirile stimulente de prim5- vari d hrani proteici se observ5 majoritatea apicultorilor au retetele lor peyonale. Se cuvine s3 subliniem cg \ aceasth nu constituie o realizare

. negativi atit t h p cit nu se omite fap-) tul c5 efidenta acestor hriniri depin- de in esen9 de a~monizarea, deloc nk- glijabil5, ce exist5 intre conceptul teoretic si aplicatia . practic5, adic5 atit timp c?t practica este baqati pe prin- cipii stiintifice asupra cgrora, msi ales stuparii incepMori, hqste neceFar ' sd se documenteze in prealabil gi cit se poate de temeinic.

Ca b expresie a acestei recomkdiri, atit preg5tirka mea teoretic5, cit si h-

, delungata practic5 apical$ precum si constatsrile f5cute pe teren m5 fn- deamn5 ca fnainte de a m5 referi la rewtele care constituie ternatica acestei expuneri s5 fac unele preciziri .$

. anume : dup5 cum gtim exist5 douli I grupe de hranli protejcli : .durli, con-

sistent.5 si nelipicioas5 sub denumi- rea de turte sau past5 si hran5 prote- ic5 sub f o r m de s iropri . Din cerce- t5rile fBcute cu privire la .compozitia ambelor' 'categorii del hran5 proteic8 reiese cit mai convingiltor c5 prin inls- cuirea polenului cu alte substahte pm- teice nu se obtin rezultatea egale cu cele obtinute In cazul' folosirii polenului. Obtinerea cantit.5Vlor necesare di?

. , Un apicultor ne propune:

POPESCET

polen trebuie .s5 devin5 o preocupgre statornic5 pentru f,iecare stupar. De asemenea, eficien'ta , hranei proteice, factor indispensabil construirii de ce- lule noi $i regenersrii celor uzate, este determinat.5 in mare mAsur5 de natura (animal8 sau vegetal5) si canti- titile de proteine folosite. Am observat c5 turtele proteice gnute 24-48 ore fntr70 camerg c5lduroasA gi administrate cildute sint si fnai atracti- ve, datorit3 faptului c5 in prezenta c5ldurii atit polenul cit ~i eventualii Pnlocuitori de polen se imbib5 cft se poate de bine cu miere. De asemene::, am observat c5 este foarte indicat ,gi util, initial, s5 oferim albinelor dou5 compozitii diferite de hranii proteicti gi 83 u r d r i r n care anume compozitic este mai repede consumat& Privitor la cantitatea de miere necesar5 in cazul preg5tirii turtelor proteice, aceasta nu. se poatessbabili exact in preala; bil, dar mierea se adaugil treptat, t r e p tat pin5 la bwnerea unui aldat d" q i nelipic'ios care dup5 ce se intinde de preferin@ pe gratia Hanemann, se pune direct pe rape ~i deasupra ghemului de albine. Mierea este bine s5 fie cAlduM, iar fn cazul cind la I kg miere am ad5ugat 100-200 g ze4 sau lapte proaspiit, calitatea hranei proteice s-a imbun5t5tit.

Este extrern de necesar s5 ret.inm c5 ,,stimulilrileu practicate numai cu sirop de apistim ,atit de des folosite, dar lipsite de polen, au efectul biologic compromis iar foamea pentru p6- len (protdine) detemin5 o uzur5 mare a albinelor $ nu sint rare .cazurile cind aceastil foame face ca albinele sti consume sucul. larvelor, nimfelor qi a1

albinelor aproape fornlite gi sil e b i n e - 9 - I00 '8 Lap%-praf,-2W k. were, 3 : o h $i zahkr pudril cft'poate primi ;- afar5 din stup kezidnurile .riimaSe; 10 - 50 g drojdie 5s arnesteci b im cu Amhtesc citeva retete privind corn- 50 g zahsr pudrg $i se toarni 1

pozitia $i prepararea hranei proteice sirop. Se fierbe clt se poate de bine, se cu rol puternic stimulativ in dezvolta- strecoara ~i se administread zilnic cite

150-200 ml ; rea rapid5 a familiilor de ~i , - solutia karanov : a .rahHI, ml s~orirea ~otenflalului '0' productiv. apg, 200 ml lapte proaspst. Zilnic cite

1 - polen 50% zahir pudri 50% plus ml. mierea necesarii. Turtele administrate timp

, de trei SIptBWni, crte 1.4 kg ssptiminal au *NU emitem pilrerea nu exisa ~i . ' dus la sporlrea puietului cu 400% * ; alte retete si c5 cele mentionate mai - sirop din 160q zahiir f 409'0 lapte . sus nu. put 'fi imkunilatitd dar le a-

proaspit administrat tot trei sil~t5mPnidar nunwm tocmai,pentru a fn15tura ne- . administrat cite 5,7 1 siptimhal, a sporit puietul cn 230% ; ajunsurile existente, a le perfecoona

-~-grupa de control a.primit de aleme- nea timp de trei sgp tgmi , cite 3,4 kg, dar numai sirop (100%) fcirci adaus de proteipe-; '2 - 800 g zah5r pudri, 150. g .lapte praf,

100 g polen, 50 mI - zer $i miekea nebesarci. '~ iecare familie prime$te 4-5 ragi a cfte 200-400 g in funeie de puterea familigor, de albine ; .., . .

J . - - albu$Ul unui ou, o lingw-A miere $i z a ' .hirul pudri necesar pentru obtinerea con-.

sistentei necesare ; -. . 3 - 200 g polen, 200 g miere $i zah&ul

, p u d r i necesar ; 4 - .1 kg miere, 500 ml lapte de vaci '

nefiert $i zahiir pud~% cPt prime$&'; ' , , , .' . -5- - formula "cartof" ** a . fost testat5 qi

folositG ca \ Pnlocuitor de polen din anul 1977 sub forma de mal.multe variante. Per- sonal am practicat . cu rezultate bune ur- . miitoarea variants: dup5 fierberea unui cartof de circa 100 g am lndepirtat ooaja Ti a d sfiirfmat cartoful cu .furculita. Dupii rBcirea $i -uscpea . cartofului ,dupi 8-10 Qre, am adgugat o linguritg cu miere ~i o lhguf5 de polen In prealabill triturat cu foarte putini api. Apoi treptat, treptat afn adiihgat zahrir pudril ' pPn5 la obtinerea ' -

unui aluat dur $i nefipicios. Albinele au consumat ,foarte bine chiar bucstile de cartof rgmase nesfiirlmate ; . .

6 - 500 g drojdie de bere inactivata se amestec3 b,ine cu pufin zah5r pudri , $i apoi se adadgi za* 'pudr3 pfna cSnd se obfine

. . o .pasta de consistenta aluatului. Contine peste 40%. proteine ,vitamins ,B1, k6 $:, di-

. . feriti aminoaciii ;

' , 7: - 100 ,g miere, 100' g urdi gi zahiir ) pudrh cit poate Pngloba f

8 - 150 g miere, 50 g lapte proaspit $i zahgr 'pudfi ;

* S. A. Stroicov U.R.S.S. ~celovodstovo, nr. 1211982.

** American Bee Journal, .nr. 311978.

\ L

. . b 1

pe cele existente ~i a le pune cit mai bine ~i la timp Pn practica apicol5. 1

De fapt, dup5 d m ne o c u p h de substituirea mierii cu 'apistim, astfel ar trebui tratat5 qi problema nutrigei famililor de albine cu hrana proteicil, in egal5 milsur5 atit Pn sezohul de pri- m5var5 cit qi $ sezonul de toamnii, dnd hrhirile de toarnng, cu adaus de polen sau hlmuitori de polen (drojdie) f ac ca corpul gras gl albinelor, .in- trate ,la iernat, s'% aib% un strat muit mai grqs.

' I \

I

d . ~ . Hrdinirile stimulente cu conti- nut bogat in, proteine. ce se adminis- treazdi priMlivara familiilor de albine dau rezultate foarte bune cind acestea sZnt puternice iar proteinele se g2isesc in polen. Tara noastrdi nu hre zone in care polenul lipsedte, ens6 trebuie ca apictiltorul sdi treacdi la folosirea. co- lectoarelor fsrind astfel cuibul de blo- carea cu pdisturii.-Numi 2n ccizuh &d zona cr fost calamitatti & poate apela la inlocuitorii polehului. DatoritCi a- bu~dehtei de polen se pot stringe u ~ o r cantitdi$ile necesare pentm fie-

J card familze.. Ctmservarea se va face cu zahdir pudril sau mGrun$it mat bine, in proportie de 2 pit@ polen neuscat amestecat cu 1 . m e zahlir.

9

- . . ,' . . .. , . .

.- , , ' I '

>. * . .s , ' I 7 ...,

- C O M P ~ E ~ ~ R F A REZERVELOR PENTRU IARNA ,

- LA FAMlLllLE DE ALBINE ,

Gheorghe VOICULESCU

Pregitirea farniliiloy de albine pentru iernare implic5 un complex de lu- cr5ri menite s5 asigure o iernare corespunziitoare a albinelor care in pri- mivar5 trebuie s5 fie s5n5toase si vi- guroase pent* a putea valorifica cu- lesurile urmgtoare cit mai deplin.

Din acest complex de operatii consider bfi uha dintre cele mai #importante este cea de completare a rezervelor de hran5. Aceast5 operafie este de multe ori fqcutti necorespunziitor cu unelk greqeli ireparabile, de ale c5- ror urm5ri nefaste nu am fost nici eu $cutit.

Din ' experienta acumulat5 consider c5 dac'a hr5nirile de completare a rezervelor de hran5 sint facute cores- punz5tor cu hran5 de calitate ~i in timp optim ajutti albinele, in caz contrar, gre~elile pot conduce i a glgbirea excesivti ~i chiar la pieirea familiilor, In activilatea me6 am aplicat. rnai

multe metode si mai multe feluri de kr,na si am a j m ~ la concluzia c3 'cea ma1 bun5 hean5 pentru iernare este mierea de salcim, respectiv Fama cu' miere de salcim, , cgpAcitZi, pastrata En magazie ~i fntrebuintatg cind este ,necesar. Metoda este ins5 costisitoare (datorit5 nevaloriflc5rii prin vPnzare a mierii de salcim) ~ i , de multe ori, metoda nu e la indemina tuturor.

De aceea, metoda clasic5 ~i cea rnai uzitai5 de completare a rezervelor este bazat5 pe 'utilizarea sirdrpului de zahlir.

Literatura, cit qi apicultorif reco- mandi aplicarea acestor hrgniri , pe perioade variate (1-15 ahgust, 15- 30 august ~i chiar luna septembrie). Unii apicultori, incepitori, hranesc iamiliile de albine pin5 toarnna tirziu, o greseali care-i cost& uzind pen-

I * Din experlenta tin* apicultarl

tru prelucrarea siropului ,,albina de iernareU care are o constituge deose- bitfi, pentru a putea supravietui cele 5-6 luni de iernare pin5 la aparitia t ineqi .albine a hezonului urrn5tor.

Personal incep hriinirile de toamn5 pentru completarea rezervelor,,de iarn5 lufnd ca bazti de plecare ultimul cules din zona in care sint (zona ora~ului Birlad) ~i anurne culesul de la floarea- soarelui. -

Voi arGta cum procedez. ' ~ic ioda tk nu las s5 se termine acest cules care este un cules lent tinind cam 25 zile. Urmgresc atent desfi~urarea culesului prin observarea cirnpului qi a cintaru- lui de control. Cind constat c5 ma'i este numai circa 35% cules, p~vcgdez la exracfia miekii din' rarnele c5picite. Dup5 extracpe organizez cuibul pe rainele cu puiet si miere nec5p8cit5 introducind ~i diafragma pentru. deli- mitarea cuibului. Rarnele extrase le introduc dup5 diafragm5. Imediat dup5 aranjarea cuibului in felul descris rhai sus incep hr5nirile cu sirop care il introduc fn ramele de dup5 diafragm5 sau in hr5nitoare. Hriinirea o aplic fn q a fel fncit s5 o termin o

, dat5 cu sfirsitul culesului de pe clrnp. Considefi c5 metoda aplicat5 de mine

este foarte bun5 avipd in vedere ur- mitoarele censiderente :

In primul rTnd albinele lucreaz5 mai bine combinind siropul -pus cu nectarul adus din cimp.

In a1 doilea rind, existfnd un cules in cimp pericolul de furtiqag este con- siderabil diminuat sau chiar inexistent.

In a1 treilea rind, la completarea rezervelor de hranti prin prelucrarea nectarului pal'ticip5 o albin5 uzat5 care particip5 concomitent sau a partici- pat in perioada anterioarg la culesul din cimp, qi nu tinsra albini care trebuie s5 ierneze.

Firopul 'administrat de mine es'te un yirop 1 : 1, lichidul folosit- fiind un ceai de plante (coada '~oricelului, su-

&toare, -tZi 'in care pun si suc de ceapil), .

IPOTEZA -

\ Am olxiervat: c2, aplicind aceastil

rnetodii, albinele'c2pilcesc mai bine fa- PERCEP ALBINELE q

gurii cu fnierk atunci cind au ~i un cules fn natuA, ier rezervele fiind conibmate sint rnai bune. -

Compktarea rez rvelor o fac in ra- INFRAROSII? . . f Port de puterea f miliei pe albine, a-- Prof. Vladihir HUMENI

itit5 fanhilia puternicg va primi o cantitate mai mare de sirop iar cea slab5 Adesea mi-am pus intrebare; cum mi putin. Procede2 astfel ~ t i ind cg eugesc albinele se a a t i b fmilii le puternice prelucreazil mai re- recizie muncile lor din interiorml st& ~ d e ~i mai t ine s i r o ~ u l deck cele ului, m d e tT&bu& sd lucreze in inta-,. ,

slabe, prcrducindu-se si ciipgcirea fagu- ric,apoape complet. ril0r. fn toamng efect~ez uniformiza- Desigur, in toate activi;tgQle lor ele rea c ~ t i t g ~ l o r de hran5 lufnd rame sfolosesc mult de antene cu ajutorul de .1h ;tupii cu rezervg multg ~i din- OM pipgie, mires, mtkhara distan-

tele, dimensiunile celulelor pe care 1e . -. d;-le celor cu rezerve inai mici. construiesq, recunosc indivizii) strsini

Pe d s u r a inaint&ii $n tirnp proce- oduSi In &Up etc. '

dez l'a restringerea cuibulvi prin ridi-, . . carea din cuib a rameior eliberate de eat6 pentq-u faptul c4 tre- puietul eelozionat, desc5p5cirea polji- sii ;i vadd pin intuwicul din - unilor ai miere qi plasarea lor dupi diafragm$ fn ,vederea eoncentr2ril" tu- - Ass de exemplu, cercetSnd.un fa- turor rezervelor de-miere in cuibul de *gure cu' pssturii, vom constata c5 al-

az5 in aceeagi celulil iernare. D U P ~ aceasa operawne ra- iferite, ci numai un rne1e.c~ faguri bune le stochez in ma- r fel de polen, su toate cg in gazie ln torpuri, aplidnd $i un trata- elule ale aceluiaqi fagure sfnt ' merit cu naftalins sau galerh igr ra- ri diferite. Aceasti4 regulil o res-

pecti4 si atuhci cind in stup predd- mele cu faguri necorespunzgtori (ve- ;In mires strilin care chi, deformav etc.) ii topesc. anuleazg mirosurile fine ale polmuri-

DacA in timpul echilibriirilor hranei provenienta diferia. fn aceastii a m ggsit farhiiii . care aveau rezerve sistem nevoiti s5 admitem cP

\

sub 10 kg am efectuat *&icarea lor. vdd diferitele sorturi de PO-

Am xris acest& rinduri pentrh a te, chiar in Pntune-

\re,ni in ajutorul apicultorilor incefl- - Cind albinele sau matca 'cercle~ tori, care gre~esc de wlte Ori in pe- din interior a celulelor

. rioada lucrgrilor de pregstire pentru ~i pozitia oului de pe iernary a familifior de albine, mai ales 8, "1713 este ~ X C ~ S a afar5 .

' Is. adminisirarea siropdui necesar pgit, eI si $I vadli fn in-' , teriorul celulei. , cempletiirii, perioadh pe care unii 0 - fn cazul cind, rhatca are un organ prelungesc pin2 h luna' octombrie, defect, de exemplu' o arip2. sau un pi-

fapt ce determing ,uzura masivg a albinele o ghimbg. Cum\ binei 'de iCrna+eU $ pieirea familiilo a de acest defect ? Este

' 1 , -@ng in primiivarg. s ci-1 sesizeazg numai

. s 11

c cu imtcnele prin miros sau pipiiit $i ~ m m ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ m ~ ~ \ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ l a ~

nu-t ~i viid. b 8 : - Adesea albinele construiesc . din f REL A T ~ R I -. 4 ' cearb punti de trecere intre corpurile stupului ~i circulii pe aco1.0 qiruri de DE LA APICULTORI I ,

- albine care aduc nectarul ~i altele care 4 5 . I

, .\\\\\\*\-\\\\N\\-\\\\N\-W\\\\\\\\\\~~~ se intorc tot pe acela~i traseu, dupii ce

,. - 1-au depozltat. Presupun cB albinele se indreaptii catre aceste punti. vtizin- SURSE 'MELIFERE du-le de la distantB prin-9ntuneric.

Albinele percep radiatiile atit din I IMPORTANTE IN MUNUl regiunea viiibilii- (pentru ' ochiul ' ome-

9

new) a ~pectmlui undelor electrpmag- petice, precum ~i o gam5 a radiatiilor

APUSENI ultraviolete (invizibile pentru ochiul Dumitru POP ornenesc). Ins5 atft radiatiile vizibile '(luminoase), cit ~i cele ultraviolete, nu Clima zonei muntilor Apuseni se 'ca- pot piitrunde fn interiorul stupului din racterizeaza prin ierni geroase pre- cauza opacitiivi acestuia. Radiatiile in- 1ungit.e ping la inceputul lunii aprilik, fraroqii sint singurele care exist3 in cu uncle pri'mgueri reci ~i cu multe interiorul stupului, ele fiind emise de precipitatii care frineazB dezvoltarea toate corpurile, inclusiv de cele reci. Cu ti~fipurie a familiilor de albine. f2i% temperatura u n ~ i CorP €?st€! mai Sursa melif& tea mai important3 mare (de exemplu a ~uietului), atit este reprezentat$i de flora ekbacee radiatiile infrarogii emise sint mai in- nectaro-polenif er3 din covorul natu- tense $i au luwimea de undi l-nai ral multicol~r a1 finetelor $i p5sunilor, scurt8, pe cfnd corpurile mai reci emit din luncile v$lor,* de pe dealu\ri ~i din radiatii mai &be ~i cu lungime de tgieturile de pgduri, acestea constitu- undii mai mare. ind culesul principal in zona muntilor

Spectrul de radiatii. pe care il per- , ~~~~~~i (tabelul 1). cepe ochiul albinei este mai larg fat3 primiivara, familiile de albine bene-

, de eel perceput de' ochiul omenesc, ea ficiaz3 de un cules timpuriu de Pole* putind Sesiza gi radiQtiile ultraviolete proaspa, care ofera arbuStii fore.+ ~i 'n-ar f i exclus s3 se extindB ~i in tieri-poleniferi : arinul *ti- regiunea infraro~ie care urmeazB din- nosa), alunul (Corylus avellana), cola $e radiatiile ro~i i , in ordinea cres- nul (Cornus mas), care asigur3, ince- cMoara a lungimilor de und5. b~,rr,m,-,m,rr ,-,-,-, pind din luna martie, in zilele favo-

. MARCAJUL MATCILO rabile zborului albinelor, polenul proaspiit atit de necesar primgvara

1 Pe ani culorile oficiale inter- creqterii timpurii a puietului de albine, stimulind rnult ouatul mBtci\or. ' nationale pentru marcarea ! rn5tcilor sint : Jn aceea~i ' perioadg inflbresc plan-

C tele poleriifere : ghiocelul (Galanthus 1986 ='ALB nivalis), podbalul (Tussilago farfara) ~i

Z 1987 = GALBEN pEipildia (Taraxacum officinale). f nflo-

* Z 1988 = ROSU ritul la piipiidie dureazii pin3 in luna 1989 = VERDE

i iunie, spre sfirgit, fiind planta cu cea 1990 = ALBASTRU mai lungii perioadii de inflorire, in-

$ DupH anul 1990 culorile se tend vizitaa de cBtre albine. \ repet5 in aceeasi ordine. dn a doua jumiitate a lunii aprilie !-,m,-,-m,-,-,Ay,-,- inflore~te mai intii, in functie de cari-

' Tubelu' l i!.

'I ~alendarul sezowlui apfcol revrezen ind calesurile : timpariu, principal ~i cel tinla

. - Cules de intietinere timpuriu.' . : C u 1 e s u 1 p s i c' i p a 1 ~hles de htre-

, . tinere tirziu - . ,

Salcie;, cirevi, ponii fructiferi Flora spontarig din ' ffnete. ~i p i ~ u n i , Tiiioi alb; murul, '

. . ' p8ducel. ; zmeur $i zburgtoare. bosthoasele etc. I

. . , : I . , I

ditiile atmosferice, salcia (Salix alba), . cu o arie mare de r6spfndire in zonR,

in mod deos it de-a lungul vgilor, deoarece prefer 2 apa din piraie. Urmeazs l a citeva zi)e. inflorirea cire~ilor (Cera- , sos avium), p i e ' \ foarte - importanti ca sum2 nectarifex%, r2spindit6 pe, marginea pildurilor, prin arboretul f ~ - . restier de pe dealuri. Cirgii repre- zint5 sursa cea mai important6 din cu-

.2esul timpuriu de intretinere care in , unii ani favorabili cu multe zile Pnso-

rite favorizead cansiderabil dezvoltarea puietului de albine, uneori cu un surplus de hrasz in cuiburi. Durata kulesului~ este de 33-18 zile.

De la cireqi, familia de albine a in- registrat pe cintarul de control sporuri zilnice de nectar pins la 0,800 kg.

du 2-3 zile inaintea infloririi cire- ~ i lo r , infloreqte pporumbarul (Prunus spinosa) cu o duratii de 8-12 zile.

~ u p 2 culesul oferit de floaiea de cire?, prelungirea clzlesului de intreti- nete timpuriu il 8sigur5 'pomii fructiferi- printre care, prunul (Prunus do- mestica), m6rul (Malus. .domestics) ur- mati de florile p6ducelului (Crataegus monogyna). Acest cules timpuriu de intretinere Ise sfir~evte in a doua de- cad5 a lunii ma?. :

/' fn uftimele zile ale lunii mai apar

florile de la trifoifcl royu (Trifoliuni pratense) ~i trifoiul alb (Trifolium re- pens). Aceste domi 'specii trifoliene yestesc inceputul Pnfloritului in mas5 a bogatului covor multicolor natural a1 ffneklor si p3~unilar de pe lunci $i

dealuri J de la care albinele culeg din abundenta nectarul. i

Culesul principal in zona untilo or Apuseni il oferg. flora spontan6 meli- fer2 bogat5 $i variat2 din covorul natural a1 finetelor ~i munilor de pe v8i $i dealuri. Pe lmgii cele doui3 specii de plante oerbacee trifoliene se g&esc r5s- ' pindite prin finete $i pZt$uni un n d r . foarte mare de plante melifere, -* nec- tard-Golenifere - care reprezints sursa melifer6 cea mai important5 din Muntii Ap~seni (foto 1).

Datorit2 culesului principal prelungit, printr-o munc8 de gdgrijire $i fn- tretinere bine organizatil in stupins, se creazii conditiile h stupiiritul sta-, tionar a douh recolte de miere intr-un sezon apicol in conditii climaterice fa- vorabile. Prima extracve de miere o rea1izez"in 3-4 iulie. lncepind cu a

. doua zi reprganizez cuibul $i magazi- nu1 de recolt2 pentru seria a do-, ast-

Foto 1 - Finetele $i pg~dnile din Pmpreju- rimile ora~ului APrud sfnt bogate Pn plante melifere. @

I

fel cli doua recolt3 de miere o efec- tuez in ultimele zile ale lunii iulie.

Di? la inceputul lunii iunie la urdini- $&e stupilor se vede un du-te-vino continuu a1 albinelor culeggtoare.

Am in stupina numai stupi de tip erizontal l a care utilizez gratia desp5r- titoak-e, obiqnuind din primgvarg s$i circule albinele pe unul din cele doui urdiniqe cu care este previzut stupul:

' Sn dreptul' acestui urdini~ r5mln q e - zati numal fagurii cu puiet cZip3cit in n u m k ire 5-6 r b e , im~reung cu toate albinele, mai adaug 'o rama cu

, fhgure artificial pentru cl5dit. Acest spatju r3mine magazinul de recolt5. Dup5 aceste rame q p z diafragma cu gratie apoi restul de rame cu larve qi ou8 impreun5 cu matca familiei. In

' cuibul nou format mai adaug 1-2 faguri goi el5diti pentru ca matca s5 aib5 posibilitatea de a-i i n sh fn@ cu ou5.

- Dup5 dteva zile deschid qi urdini~ul din dreptul cuibului, d i d posibilGate crqterii albindor cdeggtoare Pn cuib, astfel ca dup5 prima recoltZ s5 pot in-

1 versa rolul magazinului - de recoltg. Prin mutarea m3tcli in magazin dau

1 albinelor posibilitatea de alPnmagazina nectar in fagurii din cuib, unde a r5- mas ub mare n m 5 r de albine lucrg-1 toqe crescute ~YI prima serie de 'la separarea m3tcii. 1 I

Pup5 ultima recolt3 ridic diafragma, unind cuibul cu magazinul, preggtind familia pentru a-gi incepe organiza- rea cuibului pentru iernat. lh cursvl lunii iunie infloreqte zmeu-

rul (Rubus idaeus), unnat de zb\ur6- toare (Chamaenerion' angus tifoliurn). Aceste specii cresc indeosebi fn tgietu-

- rile de' p3duri $i in plantatiile forestiere. Dupg culesul principal, in urma cositului in a doua jumstate a lunii august, apare flora din otgvuri pred6mi- nat5 de trifoiul alb iar in marginea p5durilop qi in cringUri murul (Rubus aacsius). Culesul de Entreqnere tirziu este completat cu florile de bostgnoase din culturile agricole, apoi cu hrhirile stimulente care prelungesc perioada de ouat a miltcilor ping la sfirqityl lunii septembrie. .

Ing. Gh. N. PREDESCU

' ~tk~reciem faptul c l inspGctoratele silvice judepne, pendinte de Ministerul ~ i lv icu l td i i dezvolt.5 apicultyra secto- mlui silvic qi oferB in acela~i timp resurse melifere pentxu apicultorii din celelalte sectoare.

dn acest sens, q dori, ca in jurul ve- trelor de stupine (amplaqate in locuri adgpostite si insorite, prin poienile, pe: rimetrele $i pe lizierele pgdurilor), pe suprafete cu raza de pin: la 3 kfn 1, Ministerul S+viculturii sii dispung ~i plantarea salcimului japonez (Sophora japonica) $f a optarului galben (Kol- reuteria paniculata). Plantarea urmea- 28 a se efectua in cadrul planului anual de impqduriri si a mgsurilor ce se iau pentru valorificarea resurselor melifere ale p5durilor, prin pija ocoa- lelor silvice, argane%ale inspectoratelor silvice judetene.

Pentru stupariisilvicultori, SalcPrnuZ japonez qi otetarul galben sint apre- ciafl ca arbori meliferi, care inflorind tfrziu - din iunie gi pin& Pn august - oferg o secretie nectarifer5 de lung5

,durat& cercetat.6 inter& de albine, h- tr-o perioad3 cfnd flora melifer3 de- vine, tot llbai ~5rac5. '~ ,

Pentru gospodarii-silvicultori, arbo- rii-specii exotice . sh t eultivav prin phrcuri si grzdini, pe strgzi, in toat5 tara, apar chiap qi in citeva culturi-forestiere (Dobrogea qi B-an), prin locuri adgpostite de c enti etc.

Bn final, consider J c3 ar avea loc o imbogltire a vegetatiei . forestiere ~i

8 -- : 1 Distanta economic6 de zbw a albircei. j 2 A13icultura. an X X . nr. 3. Wartic 1967, i p. 1G11 . j 3 Mica enciclopedie a padurii, Bucure~ti, j Editura $tiin$jfic& - $i Enciclopedicc?, 1982, I p. 287.

6 . . , , . t. , . , . . ,

' \ \

. . I . ' . , , \ ' , . . ' I

totdats ~ocsblidarea unui Stupirit sta- sale, precum .sji i n optiea botaaistulii-. , I tionar in piidurge fiirii, . - . I francez. -Gaston: B o n n i e r (1853-

, .. . -. , . , l922), la asigwarea ciruia :: ,,florile 'au . .

I ' ,',, . *i .:- ~ , nevoie de albirie ca s5 radeasci- qi :dl- . , ** , . * , binele au nevoie de ~flori ca .sii trzi-.

, , . .ia&g". * , .

,Initiativa conducerii . Grgdinii bota- Ggsim e,-mplul meqQonat vrednic, & hice Uni~eX'Sitfltii din Ia$i Car€?, CU lust 'in consideratie .?i-l. recomand&m:. ani .in urma, a permis amplusarea unei

., - administratiilor tuturor celorlalte . . - .*UP~F p e ~ i m e t ~ u l ~Sidinii, -0 g&im gridini botanice - universfiare; de in-

. . . l%udabil3.:.. ; vfitimint superior specializat, ~ c o - .

6-a Gferit. astfel .albi.fiklo~ .o ga& . lare - din tar2 ; . '? ' var iaa .$em plante spontank ~ i , &ti- ~ , '- lnstitutului, de cercetari ?i ame-'

vatc, cu Inflofire &ucdesivg, dinpr.- najgri silvice (I.C.A.S.) din Bucure~ti,; mHvara timpufiu gi pins in toamna tir- , , c ~ ~ r d o n a t o r u ~ activitatii practice $i de

piu, precb $i bucuria, unor ,.,.,lesuri cercetare a valoroaselor parcuri deb- - . b,bgsk - .sji rnntinui de polen *i. nectar. drologice din tar;, ' care dispun de mii

La dndul lor, albinele au &fectugt. - de'specii CU nUmerOaSe variet&i den-. I , ... / .

. . pijenizare intensiv8, seniul 'per-- , drologice su ' chiar unicate ; . tugrii vegetaflei gr5di;ii. 6 ' ,

. , - Corrlisiei pentru ocrotirea monu-:, ~ ~ t ~ l s-a desfgSurat in cadrul uiui m e n k l o r naturii, din cadrul Academiei

, stupifit stationar, cu toate avantajel& R: .S. ~ ~ m i n i a , cu referire laparcul . national Retezat $i a in& altor 12

4 ~ e ' t r e Mihai Biicanu, 'Acum cind albitiele , \ . se .odihllesc, in ,,Romdnia liberd" din 7 ,de- .~apcuri nationale In 'curs de legiferare

'

cembrie 1985, p. a proiectelor de c0nStityire8. . , i

7 C m a n $ova. &fuzee vii : parcul dendrd- ' tionar. Z.V. .,. practicd logic Simeria, in ,,Magminu din 17 mai 1980, , .

d e peste' 16. ani. p. g semnaleazd' i'd prezintd ill arboretum fast- amplasatii in piiduyea Briine~ti, la 15 knr ' 'peste 2 000 - specii de plante - $2 distant& de Bucuresti. penwu sporirea productiei de . seminte s-a %

5 Butnaru, Vegetatia,jdrii $i a Terrei pe procedat la intensificarea procesului de. po- . ' . 100 hectare, in ,Rombnia liberii" din 13 mai lenizare entomofi ld albine: : 1985, p. 5 : semnaleazii peste 3 600 din cele ' 8 I n u.R.S.S., in . R q e r v a t w de stat din Circa 3 700 .de unitdti , ~ iS t ema t i~e , care cobt i - . Bqkir ia (sudul untilor or Urali), pe .o supra- tuie ' flora' Rom6 niei $i peste 13 000 din cele ,, f a fa @ 49 600 ha, care cuprind6 700 s p e d

; ale .lumii...- , de plante medicinale . ~ i , melifere se duce " 6 ,~$cultura in ~mc$n ia ' , .a LIIJ, nr. 3, muncd de selectionare a-albinei s d f e t i c e d in

?nqVEiP, ,1978, p. 14-15; , Baskiria. , , , .

. .

, . I . . , . * ,,ib.-.-.-.-.-.-i CATRE ABONATII qyo~m .**.-.--.-.---+.

6 ..'

, i CIND NU P R ~ UNELE NUMERE DIN REVISTA ~ U . C I N D DO^ i ! '., ; , SA SCHIMBAF SAU SA COMPLETATI ADRESA la care pilrnie abona- f - mkntd. , rdrdsiji-v5 se~iciului de difuiare a presei :din 'cadrul oficiului di . !

I ! 4 p o p l &re e n e dngurul, Irl mirar5 d v l rezolve dti$ia:- f. cvmtuali- !

. 1 t a tn . . c i . nu . figurati a. dobooat adresati-vi filidei judetine A.C.A. In cadrul ! ' , ' t . . . c k i ; afi achipt abonimentulspre clarificare.. , .

4 ! ~ ~ 4 ~ 4 * 4 ~ 4 * 4 * 4 ~ 4 * 4 * 4 ~ 4 * 4 * . * . * 4 * 4 ~ . ~ 4 ~ 4 ~ 4 * 4 * + * 4 ~ 4 ~ 4 * 4 - * * 4 ~ ~ 4 ~ 4 ~ 4 - 4 ~

, , ,. * '

15 I

. . I

, "' , - - ,

. - /' .. . , \

. . - . . , . . .

. . . . ,. ;,,-. ::.$,;::*~; '. .- - .-. , . . . . . I . , ., .. ..' .. . . . .:. >a;* . , . . L & . . ., . '. r~ '

3 .

U n domeniu tn care ~oth ln ia ilstine prioritlti rnondiale:

Farm. Elena PALO$, farm. Filofteia POPESCU 4

Folosirea be baze ptiintifice, a produselor apieok

alte medicamente. ,'

energie datorsta pmzentei zahamrilor simple: glucoz5 $i fructozl, un depozit de proteine cu rol plastic in refacerea tesuturildr, gama comblet5 de vitaminc gi $5-

, . . .

hucr5rile avitid. ca stop fundamen- duse medicamentoase . apiterapeutice tarea stiintificg a introducerii in te- cu specificitate In diferite afectiuni. "

rapeutid a produselor apicole, ca P r i q d , teraph O.R.L., studiile in- qtare sau sub diferite forme treprinse la sectprul medical de api- s-au orientat atPt spre tstudiile de far- krapie, s-au axat pe afectiuni infla-. macodinarnie cit gi spre identificarea g i rnatorii cronice qi acute ale ciiilor res- separarea campopentelor active. Atri- piratorii ~i digestive superioare pre- butele acestor produse in procesele cum : rinofaringite, rinofaringolarin- normale q i patologice ale organismului gite, rinofaringoanigdalite, rinosinu- uman, ne Sndreptiitesc s5 le conside- zitq rinite banale si alergice, inflama- f h la nivelul unor medicamente cu tii acule ale urechii; mezotimpanite, rol deLstimulare a fhncfiilor de ap5- otite, ptc., atit la adulti cit ~i la copii. rare ale organismului ~i in multe' ca- Tratarnentul diverselor 'afeotiuni a- zwi chiar adevgrate trremedii t pentru ' mintite a fost in primul rind gi in ma- tratamentul anumitor afectiuni. In do- .joritatea cazurilor exclusiv apitera- rinta de a face sii beneficieze de efec- peutic. Preparatele realizate pe bazri k le certe ale acestor p'roduse naturale d e p r o p o 1 i s - - produsul apicol un numar tot m i mare de s u f e r b i si cel mai eficient in afwiunile infla- de .a fi 'administrate cu indicatii si- matorii Bcute qi cronice - au fost gure pe baze qtiintifice, in cadrul administrate atit intern cit g i extern, Institutului de cercetare si producfie in coizl;act direct cu leziunile, sub pentru apicultur$ se realizeazii pro- formi de instilatii, aerosoli, garga-

risme, pensulavi, capli&ri de unguen- te, et,c.

Prin stimuldea rkqctivitiitii orga- ,nismului bolnavilor, atit propolisul cit si celelalte produse apicole (mierea, polenul, Mstura, 15pti~orul de mat&), au fost administrate qi pe cale intern5, conditionate sub form5 . de drageuri,

' . pulberi, paste, comprimate, I granule, solutii, siropuri, etc. Produsele niedi- camenbase realizate in laboratoarele de galenic5 ale Institutului de cercetare I si produetie pentru apiculturg, expe- rirnentate in cadrul Sectorului dedical de apiterapie in tratamentele diferite- lor afectiuni O.R.L., sint urmgtoarele :

- P R O P O S E P T -- c o r n p r i - m a t e ; componentelc propolisului - principiul activ a1 preparatCllui ii con- fer5 proprietliti antiseptice, cicatrkan- te, epitelizante $i antiinflamatoare la nivelul c5ilor respiratorii superioare si ale tractului digestiv. Este indioat in faringite, laringite, traheobrowite, tul- burhi dispeptice de etiologic variatg.

1

- P R O P O H E L I A N T - e- mulde pe bazg de propolis csu actiune decongestivh a mucoasei . rino-laringo- faringiene. Este folosit fn finite acute qi modce cu rol' decongestiv qi regene-

- rator a1 mucoasei,,prezentind qi o uqoa- rB actidne analgezi&i.& Se aplic5 sub form5 de instilatii nazale de 2-3 ori pe zi, insisfind mai ales seara ;

. , / - P R O P O R I K O L - pr'odus realizat sub form5 de unguent, avind

, . I . ea , principiu, activ , i e bazs extractul

' . m d e de propolis ascrciat. qu efedrid clorhidrid, incorporate intr-o ba.48 de unguent ' cpr6spunStoare care asigur5 o absorbtie rapid5 la , ni\:el~~l' mucoasei nazale. Se ut i l izdi i , cu prec5dere: in tratamntul riktelor acute q i cronice,

, rinofaringite ~i sinuzite, catarale. la adulti, cu rol 'decongestiv, dezobstru-

. ant nazal ~i regenerator .al 'mucoasei ;

- I \

' ,

I . . / .

- PROPOF$AE~: I 'NGIT - - p b dus realizat sub form8 . de emulsie avind cornpozitia bazaG, pe produse apicole - propolis, iniere de albine si lgptiqor de matc5. Se utilizeazii cu rezultate bune, in faringite, faringo-amig- )

dalite, avind rol bactericid, bacterio- static qi regenerator a1 epiteliilor afed- tate ; -7

- G L ' I ~ E R O P R O P O L - SO-

lutie de propolis, inglobat in excipient glicerinat. Se utilizeaz5 sub form5 de . piciituri in otite externe avind rol de-- congestiv ~i analgezic ;

- A N T I E C ' Z E M E - unguent ,

realizat din extracle mo+e de prow- lis inglobat in excipienti adecvati. Se folose~te in tratamentul eczemei urechii ;

i

- ' P R O P O S E P T L - pmdus realizat in conditii sp$ale, contini~d extract m& de propolis ?/,,, stlb form5 liofilizat5, conditionat, In fia- coane tip antibiotic. Tratamentul se aplic5 prin aerosoli pentru c5ile respiratorii superioare. Solutia pentru ael]osoli se preparfi extemporae prin dizolvarea produsului in ser fiziologic. Tinem sB menliongnl czi produsele a- ' picole folositc' in djferite tratalnente .

sink bine tolerate atit 'de adulti cit ~i de copii , dovedindu-se, deosebit d'e efi- ciente in tratainentul afectiunih'F in- fiarnatorii din sfera O.R.L., fGr5 efec-

- te secundare date de muite ori de .me- dicava obi~nuit5 cu produse de sirite- 25. Cazurile de intoleran@ la produsele apicole sint exttem de rare .- 2%0, qi nu' prezint5 a nici un ~eridol pentru bolnav:

Pentru obtinerea unui maxim de eficienfi si de duratg, ale rezultakelor favprabile obtinufe, este . necesar ca tratamentul s5 fie urmat cu coqtiin- ciozitate gi pe intreaga perioad5 pre-

I

scrisg.

. . . . .,',~.:. . : :- A&& ' " C . . . <<;.-;, A::.:. z"' .... . - , .; . .. . ..,... ,. . :. " . ~

LEGATE >DE ~ N C ~ L Z I R E A Ing. Iuliana HERLEA ing. ~ g o l o d o i IIERLEA

Gerul intens gi prelungit din iarna 1984--1985 a insemnat un adeviirat de- zastru pentru multe stupind. Au foqt -stupari care au pierdut 80-goo/,, dih . stupi, iar in unele cazuri 100%. Ceea ,ce nu a ficut gerul, au desiivir~it ul- terior diareea si nosema : unii stupi, ieqiti sliibig din iarn2, dak in care, la 15- martie ,albinele mai adopereau 2-3 rame, erau complet depopulati la inceputul lunii aprilie. Majoritatea stupilor care au 'supravietuit au fost atit de slabi incit culesul de la salcim - alt- fel cu mult nectar qi favorizat de conditii meteorologice prielnice - a fost insuficient sau foarte slab valorificat. In stupina autorilor, din'circa 90

stupi, cu cifl s-a intrat in iarni, au murit doar 2 + anume aseia la dare, datoriti unor defectiuni nedetectate, n u a functionat Pncazirea el'ectric5. Cele doui familii de albine au murit exact cum scrie la carte :- algturi de ramele goale, erau alte trei pline cu miere, evident in afar8 ghemului. Un 'num5r de stupi au ieqit de asemenea sl5biti de diaree qi nosemi, dar partial a u fost puqi pe picioare in ,timp util, cu ajutorul unei stimuliiri intense si timpurii cu sirop de zahir, fiicutg po- sibil5 nurnai datoriffl unei judicioase folosiri a incilzirii electrice.

Se reaniinte~te cii avantajele hciilzi- rii electrice, detalii de realizare a acesteia si modul de ingrijire a stupilor in- cglziti, au fost expuse de autoriain trei articole publicate in numerele 10 ~i 12 din 1979 ~i 2 din 1980 ale revistei.

In articolul de fa@ se vor prezenta deci doar unele inforrnatii suplimen- , tare materialelor publicate in articolele arnintite.

< ,

CANTITATEA D h CALDURA ' f$I CONSUMUL DE MIERE

Experimenuri efectuate timp de h a i mulfl ani au condus la concluzia

. . . c5 - in conditiile- unei ierni de as- prime normal5 - pentru un stup de , tipul multietajat (un singur corp), sint suf.iciente 2,4-2,6 alori i pe secundg, . . ceea ce corspunde unei puteri a swsei electrice de caldur5 de 10-11 watt. Cu aceastz c5ldur5 furnizatg stupului, temperatura in acesta este qnai mare cu 7-8°C dedt temperatura exteri- oari. (Misuritorile privind crestema temperaturii ca urmare a inciilzirii electrice s-au ficut cu un stup gol, deci f i r i albine, neimpachetat, a p d un urdiniy de 2 ,cm2 ~i peste podisor avind un strzt de ziare de circa 5 mm grosime):

Introducerea tunei farnilii 'de albine intr-un stup astfel inciilzit, echivaleazg din punct d.e vedere a1 acesteia cu o crqtere a temepraturii exte~ioare cu I

7-8°C. Este ka ~i cum iarna ar fi ceva mai blindti, in loc de -5"C,, de exem- , plu, avind $2 - 3.3"C.

Misuriitorile de temperaturi in ghe- mu1 de albine,~ficute in timp ce tern'- peratura exterioar3 este relativ sdqu- t5 (-10°C) au ar8takci nu existiI dife- - rente rnari ,de la stupul Pnc8leit la cel neincilzit, lucru perfect explicabil, deoarece scopul incilzirii nici nu este acela de a creqt6 temperatura in ghem, ci de a suplini paQia1 cildura care - la stupul neincilzit - ar fi rezul- tat din consumul de miere.

Aqa cum s-a aritat in articolele publicate in numerele din 1979'qi 1980, unul din efectele incilzirii este redu- I

cerea consumuIui de miere. Adrnitind valabila Curba consumului mediu de miere a1 unui stup-in fun'ctie de temperatura exterioara (fig. I), rezuitii c5 o cte$tere a temperaturii cu 7,5OC duce la o reducere a consumului cu circa 11 g zilnic ( s a considerat'doPne- niul de tmperaturg +5"C la -1O0C), ceea ce corespunde unei reduceri de aproximativ 330 g miere lunar.

- ~ e & r u 'un consum mediu lunar de 900 g, aceasta fnseamnZi o econornie de 37#/& Rezultatul acesta tepretic corespunde mtisur5torilor efectuate de au- tori 4n stupha proprie, unde media pe stupinabqi pe mai mullj ani, a reduce- . rilor de consum Pn stupii Pnctilziti, fn cornparave cu' cei neinctilziti, a fost de 420/6. (MiIsur3torile s-au referit la patru Iuni de iarn3: 15' noie'mbrie,- 15 martie). a

Reducerea consumului de miere e interesaht.6 atPt ca economie Pn sine (valoric este mai mi& decit cheltuie- lile ocazionate de consumd de energie electric3, dac5 se considerti c i albinele ierneaz5 pe miere provenit2 din sirop de, zah5r), cft mai ales prin evitarea consecintei provocate de consumul ex- cesiv de rniere, @ iernile geroase, diareea.

' OPTIMIZAREA CONSU.MULU1 DE ENERGIE ELECTRICK

yr A ,FOLOSIRII CALDURII, IN STUP s -

Reglarea cantitfitii de c5ldur5 functie de temperatars ext6riorfi

Consumul de energie electric5 necesar incglzirii stupinelor poate fi misco- rat prin adoptarea unei.instalaw de reglare avtomatii (a d re i . realizare prac- ti&, evident, nu m i este la PndemPna '

% orictirui stupar) 'case s5 regleze canti- - tatea de ctildurti datA stupului, Sn f q c u tie de t'emperatura exterioarg.

Instalatia realizatk, qi folosit3 de au- tori regleazti puterea electrid disipatg intr-un stup, conform curbei din fig. 2. Aceasta insearnng c3 la +8"C ternpe-- ratura exterioarti, precurn qi la tempel raturi mak'ridicate, stupul du mai 'pri- '

meqte cQdurti iar la temperaturi ~Pntre +B°C qi -Z°C, primeqte o cantitate d e cZildur3 proportionalti cu scliderea temperaturii (de exemplu, la +3"C, .primeqte 6,5 W). Pentru temperaturi mai sctizute de -2"C, prirneqte o cantitate de cgIdur5 constants, echivalena la 13 W. Din punct de vedere a1 famihei 1

de albine, este ca qi cum temperatura exterioar3 s-a? mentine constan% la +7" - +&"C, atunci cfnd de fapt aceasta variaz3 intre +8" $i -2"C, iar pentru temperaturi rnai s c h t e de

'-2" ,este ca qi cum aceasta ar f i mai ridicatii cu 7-8°C. Se poate evident realiza qi o r6glare care s$i crease5 fn I

continuare puterea odaa cu scaderea temperaturii (curba - punctat3 din fig. I 2). ,.

Pentru clima' din zona in care ?er7 neazti stupina autorilor (Bucure~ti) $i avind 9n vedere scopul introducer5 acestei instalatii, acela a1 rzeducerii

\ I

-

Fig. 1. 6lzsfrmul mediu de m i d e pe stup in funcfie de temperafura extet'toartl- I I

Rg. 2. Gonsumul de energie electric& On func?ie de temperatura extrrloar6. Fig. 3. Modul de, asezara pe fundul stupului a ctrcuitului de incdlzire.

\ -;

\ ccmsmului de energie electricii, , curba de reglare adoptat5 a dat reeultate s'a- tisf2c8toare, in iernile normale. Con-

, . sumul mediu de energie (in compara- tie.cu situatia de inciilzire cu 6 putere constant2 de 10-11 W) a fost redus cu circa 400/& calculat ca medie pe iernile 1981-1982, 1982-1983 gi 1983- 1984.' Pentru ierni deosebit de geroase, aga cum a fost.cea din anii 1984-1985, este sigur indicat s2 se creascli in con- jinuare pdterea odau cu scsderea temperaturii (curba punctatii din fig. 2).

\

IMBUNATAWI CONSTRUCTIVE 1 ALE IZOLATIEI TERMICE

A$a cum s:a ariibt in a&.i~olele.~u- blicate 3x1 revistele din anii 1979 $i 1980, iernarea stupilor incillziti electric selface in cazul stupilor ME, pe un singur corp. .

Dar putini stupi intr5 in iarn5 cu o populatie care sii acopere 10 rame. Ma-

s \ joritatea acoper5 - sau pot fi res- t r i n ~ i s5 acopere - doar 7-8 rame gi uheori chiar mai putin. Restringei-ea spatiului inciilzit poate avea ca efect fie reducerea consurndui de energie electric5, daoii se scade corespunz5tor

I

*

reducerii spatfului $1 cantitatea de e91- durii dat5 stupului, fie cregterea tern- I ' peraturii in stup, dac9 se pktreazil constant consumu& I

In figura 3 se indicii modd de :age- . zare pe fundul stupului a circuitului ' de incglzire pentru un stup multietajat, care ierneaz5 pe 6 2 7 rame. Der oarece lungimea spirelor de -sfrmii (a, se vedea pentru detalii articolul din nr.

'

12/1979), este rnai micii, este neeesar ca numirul acestora s5- fie sporit in , mod corespundtor, astfel hkit I-- mea total5 a sirmei fixatA pe-fundul stupului sii riImin3 aceeagi.

Pentrul o fixare a circuitului de 41- ciilzire ca En figura 3, ramele cu albine se avz5 la mijloeul stupului, ast- . fel c5 de o parte si de alta a ramelor rwine , fa@ de peretii laterali ai stupului, un spatiu liber de 1-2 m e . Este indicat ca de o parte ~i am a ramelor s5 se pun5 cite o diairagmii, care izoleaz5 piq5 jos, pe fund, jar in spatiul dintre diafragm5 qi perete s5 se introducii un ,material .izolant : hfr- . tie, ' cirpe, paie etc. '

I

(Cont inwe in nr. l l j t 9 8 6 )

( t - yredati in perioada O C T O ~ B R I E - ~ R I L I E filialei judefene a b1 , i ( ciatiei Cresc5torilor de Albine, de care apartineti, la schimb ~i achizifii, $ i iatreaga cantitate de rear5 produd. , i i I \ Deci 'nu uitagi: . ( numai in acest mod vi se poate asigura satisfacerea la tirnp a nere-, h i sarului dv. d13- faguri artificiali deoarece pentru p&lucrarea cerii in i i faguri este necesarii o perioadg de cel putin 30 zile.

PREDATI IMEDIAT CEARA PRODUSA SPRE A. VA ASIGURAJPRO- i -

i VIz ioN-umA DIN TIMP cu mGuR11 N E c E s m l rn ANuL vIIToR. $ , +

1 1 1 1 1 . 1 - 1 1 / . 1 / m , 1 1 m ~ m 1 - , ~ ~ ~ ~ - 1 m ~ m ~ \

20 I - , \ \

Un specialist ne propunk:

UN NOU MARCATOR -DE MATCI Ing. Mihai sTEFANESCU *

. .( fen ru o unitate de cercetark sau

' . s intreprindere .\ economicii. c e detine , familii de albine, ,marcarea mmcilor ..

. . . , nu reprezintL numai o lucrare necesari pentrb -cunoa~terea virstei acestora, c t

' ' ~i una.de evidenp, de rapo&are a rea- lidrilor si de diferentiere a . materia- lului biologic. sd&onat. , ' ' ',

B>ac5- metoqiele .-foloiite phi3 ?in prezent (dpalit, ; ac cu : ggrnslie, marcatoi 1, c'u piston), necesitZi prinderea m3tcii cu mina, imobilizarea ei, marsarea, elibe- ,

1 - farea i e rams, operatii. care dureaz3 . . , intre 15, secunde ,$i un minut, prin fo-

, losirea noului procedeu, marcarea pro-

, , priu-zis5 dureaz8.3 secunde. Avantajele .ac&t& pi-ocedeu constau

in faptul c5 matca nu este atins5 cu

1 mina, nu este indepirtatd dintre a l ~ .bine, vopseaua din reeervor nu se usd- ci, nu cmge, nu se r8ne$te matca, ;se

. poate luera f i r5 -ajutor, dispozi'tivul

, are pdsibilitatea de. reglare a tensiunii , elasticului, iar capaeitatea rez6rvorulu.i seringii ajunge pentru marcarea unei stupini de 125 familii. Greutatea con-

i s t3 in identifiearea mitcii impere- .. . cheat&. ' .

Fig. 1 - Marcator de m8tci : 1 ,- furcu- lit& ; 2 - elastic ; 3 - ,pistonu1 seringii : , 4 - matca ; 5 . - vopseh.

MODUL DE LUCRU (v. foto 1, 2 ~i fig. 1)

Se prinde furculita cu elastic in'mina stingi, se identifid matca pe rama rezemata de stup, se q z 8 elasticul pe propodeumul miitcii (intre torace si ab; domen - ~trangulatia) $i , cu minh dreaptA pe pistonul seringii de 3; ml urnplutii anterior cu vopsea, se depune o pat2 de 2-4 mm2 pe torace, corespunzitoare culorii pentru anul respectiv. I

DETALII

C ~is&zitivul descris se poate cohfec-

tiona de oricare apicultor, dar trebuie respectate umiitoarele conditii : ,

I Foto 1 - Identificarea m3tcii pe fagure. Fob 2 - Marmrea mgtcii. .

' I.'F&&@ este teqitA ta virf pen- ,tru a se putea , qeza pe fagure, este n~oar5,fiind din alaminiu, iar elastieul intins cyeeaz3 un. spatiu de 2 mrn pin3 la fa'gure, care protejeazi propodeu- mu1 mstcii, dar nu vrrnite deplasarea ei. 2. Seringa (mai uqoarii din plastic)

de 1 ml far5 ac, are niplul t g i t pentru* a Esa meniscul piciturii vizibil din la- teral, astfel ca marcarea s i se faci

..... . .prin atirigerea meniscului vopseld de .-, J , ;.; torace. .,.

. , , . . . . . I ' :

~ n d i n p+&t fd~oiilid acest 'p&e- . . '.deu,.s-au.marcat aproximativ 300 mliki. $i nu s-a colistatAt nici un'caz de d- ' ~

n*ire, deoarwe chiar dac& se apasi prea tare, elasticul s e deformead rji probe-. . ' ,

je+5 m i b , i'ar propodeur'liui nu' vine 'In contact direct cii elasticul, care ia asest nivel se - p a t e a5eza ~i peste-aripi.

< In pkrioada noiambrid 1986 - msrtid 1987 filialhe iudb ' ! ! ' I ? b sene .ale Arociatiei ~Crcac?itorilor dd Albine din Tritreaga $az ! . * { organizeha:

? CURSUM. APICOLE DE MASA ? -

! . p6ntru avansati (ciclul 11) ' - \;

? 4 ? Frecvenbrrea acestor cursuri a t e gratuit5.16 terminare ;

participan$ii primac diplome de absolvire ti sprijinul & i i nizatiei noastre spre a &veni apicultori. ! ! - 4 0 '. t.*.*+*.~;*U.*******.*.*.*.***.*.*.*.*.*.*.*.*.*.*.***.*.~*~*.*1(

INFORMAM CITITORII'CA REVISTA , , A P I C U L U R A , IN R O M A N I A " . PC%LICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU VINZARI $1 CUM-' PARARI DE MATERIALE 91 UTIJE AP~COLE, ROTURI $1 FAMILII DE ALI BINE CZ: SAU FARA STUPI,.PAVILIOANE APICOLE ETC . - Costul Unui cuvtnt este de 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru alt ca- racter de liter3 se aplic5, o majorare de 20%. iar pentru inchiderea textului En chenar se aplica o majorarebde 30% fat2 de costul total ,ql anuntulai sirnplu.

. :. Anwturile se primesc de cdtre,reciacfia nqastri, st;. l u l h : ~ u c i k kr. 17; skctor 2,. .. 1 ' : cod. 7023l,'Bucure$ti, cont. 45.96.61.4 - B.A.I.A. - Sucursala munjcipiuluz Bucu- ,: 4.

..'ie?tli: ctl mentiunea ,ipentru mica public' ate", prih:: scrisoaie ~i mandat..po~ial 2 $, de l a solielfantii d i n provincie v i . personal%e la solicltantii din capitala. , : , ;i. , .:. / 1

* 9 I -$ VIND 40, stupi cu familii. Pipirigeanu Sandn, @om. Valea Teilor, cod. 8840,' % jud. Tulcea. Telef. 2. I

* 3 . I . . .. - ... .............................................. ................................. I

. . .. . . 8

. - 'uaP!qI .L '6SE 'd '9~61 "3ng

..'~ypadop?;ug. ?S ' ~3!jt$zij!g$ 'gtp$ I 'Ion <''auyruoJ , a~!ay) aadsap !u!pals !JO~FI~~

's~~+BJ VltJ '&~81(9&0;1 Jog -on 'tuvLnp7 up W~JOA QUO J 'fgsa~sng znppgs- alanzyJy , '?.!Sou ap PPI alas aqvot

-ad TnpJquinp ap ?S z~nppd plr nutspa .D~~DIA zniapnC u3 'ppz?d ap '~b.81 znuv ul

- padse ')saxe ap q6uo!$axdw1 .~lugqd ug IS 'neasya as exes? JS ,,eaxa!w spun 'qd3!j -. --!$uapfau .qss, 'giaxnang rS n!Bxn!f) a$.

--uyp - ~uvfq~ - 'axeolyouug a[a?es u!p pun ap qrjaau!we xoqge3 1Sela3p

.rigs lnxoq!$osu~ 'erjed .pawqV 3!1elil1 !nl ,qvp v-a2 1. a6v. u;PmH ad qun ap 26

.\ aJazuL ap ?~au ap$g2guw~ asz.~asap !$?od , VIM' : apo~ylyiap ngs. pleuxnf ug a!xx

!qala3 eg~3 '~inxep n3 !$!Saldoa ,~soj ne +pun 'es'e$um301 ul - !nln!Bxn!~ !e ?Sequn.rj !!xoq!naoT axqu!p lnun - e8v

'. ;ueseH ap fie~!au! qujs ljadseo !op !a=)

,lnxoqypg n!8m!f) .. !nlnSexo Saxeq~z!~ . ' gdna ..J!z!A axeur ap e!$aunj u!p puy '--n3 ap $fJ!zew 'eSed qa.uqv q!lem ad -3fiosug 8-1 Quj3 'B~FIIAX Ie -!n[n103a9 cealszurnf' el 'n!8xn!~ phxo nrg ,?!sod .-od e ! q a 1 ax3 1211~3 axnl lnxoqyg=)

* ,, .aq!pauy aqxed axew ur yA!yJe -ap' aJua2unabp ,. aoun. meq- ad ny8xnlg ~n$apnC ug ~!.mqpa!de 'ea~eq~o~zap pu!~

apads6 elzaJp a!$nas!p ur ura3npe 3~s uraundoxd au gej ap InlpnJs. u~ . ,. - '!!JBU --na a gpqepunu! smn1 ug yjuapunqe uyp 6aq8 as am ywi! ap !B '!.~oq

--qe a fisds as.xa;\!p n3, 'ynpyd ap psur .a$aje ! dns u!xd pugaixa plexolj a!&8oq: i!S aqlga!xeh exew o ap eaupds~p 'e3Sq~

. . . . NVIZSII3 U!JWU 'JP. 7OJu

, I

. -' 1.' ... :$& .$ ~f;~r"'.~'~'& jvut

-apvav "gtp3 'III 'zoh -!!alu~m e!,ihs~ , 'LLT 'd '1861 ':ma 'n3sm?tug qm '!.I -0l8193 U!Jd JOI!U@TO~I 8polsI '~6401 ,;N , .I . . iiuap!q~: , . -= 'PC 'd '&,k6l"ffSa~rung 'p3zpad013~uz fS ~~!J?.~uzz?$ -npa 'IA .zon 'auewo.1 a~!~e\ ' aadsap .!u!gals. !ab@lQ r-,

-. . - . .

.. q-tjapn! . '!~iyj Inpns ug qezdv ' bT ''+$mi. -1nqda eaxe3gae.rd ruquad 'qulapd -

un IS . P au!qle ap !!l!mj .~o~aa!ui~ ~olasnpoxd , plxodxa ea3a.q axe3 u!.rd :

y?xeod o ,Ieurnu. y?upaxdax nu' €?3kel~ '-

~n$apnF 'ma p--e~ea:, IS ea.xaym ~xodxa as axe3 u~xi !@aqu~o~ !!xgL ale apps

. alapdpq~d u!p aun qso~, e '~35~1~ ~n~njapny - eju1pa4a.x n?S.~ny~ 1nSe~0

.as!qe!xpv !l.rpm ~xod lnx -o+!xoljug u!p ,;;.aq~n$adau ap~nq33d - 28 ala2?vz& awJv ~s 'p.~g$ 's~ti nw adv2

, a1?~pupun2 --"' is alllami nea3aj . !!ua!l ,

-absn: axe3 u!p y3seaugwo~ exei u?.p e.rea3 axdsap alrjaqxo,~ e .I a $ o a !W?A

-0!3 qaleqv b!atiauan !L !a!qsnv lnru . 1 -nxp en1 axe3 apxaA .is yiragje8 e.Ea> IS f

$13 'm2a~E) !rj apmj ug gnxaa 'yxeopad ; ,j -ns a)el!le3 o ap e!a a~e3 'eaxayur:q!qe ~~xaza~ o p!u yxyj alepaxde quis 1 -. lz 6nSlaq up ampodd as a2 +vaa z$ (o~ag.uj ad 34291d 'zzuvq u~p , 'zulgn uzp . I

'z&~p# o?u~o~v$s ?vzu la2 qnquan aqSaz " I

-n)gqb p2 aunds vawd .LV-s a~v3 ads -ap a~a!u ap qzdqJsau ln6nSpq JoqzuLzn .;

I a~sg": gmaqou 'lf,g~ 'lnm ur yamaugru -OH exe;t.ieq!z%e a.rm o~~ape~o-7 oaurolopeg ue!@~! ~ruqsnJSa~ . aI'?ugur - -ox xol!xy$ .ale Ixn~Iua~ yew !em . ap u!p Inun e3npe . ys gnu!poa aqqryapp -u!..yqseae n!pw pAa u~ ~$a8-oxp: ap aqmxq '!pyuna &ugs uyp a~unqau!$ ur ~tfaqs!xla au!qle ap a.qw py.unu axds .-ap aqbqu!we $opo~a~~jaxB InqmqsI .ugurox !nl.nxoddcf a@ peq ap alp$ecituo u!p , Sun augqa 15. qsoj e 'e~n~lna!d-gr

I

nloanio inhant Nla HUnllfl31dV VBdnSV VA1131dSOB138

A

1 /

nemaifnulhit in cgliitoriile sale, Evlia .din pl&k BBlq, dupii care urmau pig- CeIebi ne dB amilnunte : ,,De pildli din vile Marginea CU 6098 stypi q i Ogrezeni picina dogoarei mari, Nmintul crapd cu 1973 stupi. l4 ;i' albinele .intrli in aceste crilpfiimri, Luind i n considerave media de f m i - unde i ~ i depun mierea. In timpul ier- lii de ,albihe pe localit5ti ajungem la nii, din pricina ptoibr numeroase, pli: cqncldzia cg Unui sat din plasa Mmgi- mintul se umflli $2, Znchizlndu-se crii- ' nea ii reveneau 169 de familii, unei piiturile ceara de albine iese afaril. a ~ e d r i din plasa BdEti 110 familii, iar ' Aceasta este explicatia vorbei care unei aqez8ri din plasa Ogrezeni 33 de circulli Zn privinfu faptulut cli in Tara familii. Acest aspect, confirm5 'ideea, RomrZneaScti ceara de albine iese din deja amintit4 rnai sus, cii lunca Du- pamint". * ngrii; prin flora existents aiei, oferea

Renumitul &&tor oriental Pave1 de conditii excelente de dezvoltare a al- ' , A l e p este oaspetde T5rii Ramanqti binGritului-

la cumpgna dintre dmniile lui Matei Privind ewtinderea StupgritLIlui in B a s a r a b qi Constantin $ e r b a n. In cele trei ~ l % i ale judemlui V l a F Pu- notele sale de cB15torie aminteqte de- tern afirma Cg $37'actica albindritului spre c-1 mai b g a t boier al/tsrii, Preda lipsea numai din 4 localitlip, ceea ce

B i ? e a n u, bunicul viitorului hseamnii foarte*puti?b fa@ de cele 158 domq ConstaAin B r f n 0 v e a n u, de localitfiti cite existau in anul 1832. care avea 12.000capete devite, 30.000 N d r ~ l c e l ~ m a i i n s e h n a t d e s t u p i s e de Oi, 400 'de boi,.1000 de bivoli, 4000 gB~ea, aSa cum s-a arBtat, in satele de porci qi 800 de stupi rgspinditi pe din partea de sud a judemlui Vla~ca pos,esiunile din 200 de sate. 9 0 astfel S) anLlme : Gostinu 619 familii de al- de posesiune era qi s a t - l Coeni (azi Mi- bine, Dadilov 600 familii, CWUTUZ'U roneqti) din Judetul Vlac+-a, aqezat in 562 familii, Prundu 450 farnilii, @&Icu

lunca Argevului. lo rji Btineasa cu cite 400 familii, Pietrele 300 familii, Comana 200 familii. l5 In O interesanta catagrafie din anul satele din nordul judetului numarul 1832, descoperit5 de curind.in Fondul stupilor era de 33 in medie. Prefecturii Vla- de la Arhivele Sta-

! tului, Filiala Judetului Giurgiu, ne Productia de miere pe cap de familie gune la dispozitie 'date prei$oase refe- de 'albine era ,,dupfi ~ t i i h p ce b t ritoare la indeletnicirea albinsritului UP& la locuitori" - aSa Cufi se ex-. in jude ul care s u in atentia studiului prima in r a~or tu l sau c5tl.e ocimuirea nostru. Il . , judemlui Vlaqca, subwirmuitorul pl5-

qii Ogrezeni era de 6 ocale. Pe baza Jn cele trei ale judetului Vla~ca datelor de care dispunem am ajuns la - BQti, Ogrezeni,, Marginea - pen- concluzia cB in plasa Biilti producva tru care avem date l2 existau 15.059 de miere pentru un stup era de ocale stupi care produceau anual 90.608 o-

cale de miere qi 5921 pcale de dears. l3 ceea ce echivala cu 10 kg.

\ Se poate releva cB cei mai multj stupi, Productia de bear8 era In medie de in numar de 6988, se aflau in 0 OCa .la fiecare d0ug famielii de a lb ie .

Principalele produse ale stupului,

a Ibidem. P. 706. I .mierea ~i ceara, aveau o cButare deo-

w. lorga, Istofia romtlnilor prin c8l&tori, sebit5 pe piata comercialg a orqului Edit. Eminescu. Buc. 1981 .P. 243. Giuvgiu. .I6 .-

IQ Ibidem JI Arh. St. Buc., Flliala Giwgiu, Fond Pre-

fectura judetului V l ~ c a , ds. 61/1832-1834, ' f , 2 9 4 0 .

P 12. Pentru plasa Zzvorul lipsesc datele st& tistice, care nu s-au piistrat.

'3 Ibidem. Ocaua aveu 1250 g.

-.-

' , l4 Ibidem. I5 Ibidem, f. 40, 43. 16 Prin schela GiurgZu se' exportau in anuE

1833 marfuri - printre care miere fi iearil - En valoare de 2.594.675 lei. Analele Parla- mentare ale .Rodniei, Tom.. IV, partea I , Buc., rmprimerla Statului, 1893, p. 292-293: I

. . . .~

m i e r e a se'vindea in iuli; 1832, . de pildg; itl- dou5 ' sortimente : m,ierea

' . scurs5 , de cea mai bung, calitate cu 2 lei .ocaua, cea ,de,(calitatea a . 11-a cu 1 \;leu ~i 32 de parale ocaua. qi cea de calitatea. a 111-a' cu l., leu $j 20 de pa-

'

. ' rale ocaua. 17 f n alte luni ' preturile de- veneau .mai mari. Foarte , rar .pretql. mierii sc5dea . cu- eiteva parale., Deci, pretul mierii era conkiderat destul de

. bun dacg arniintim 155 'ocau? ;de carne de vac5;-viw sad dC mie1;se vindea cu 22 de parale, ocaua., de pastra,mg costa 1 leu:$ 8 parale; ocaua de peqte proas- ' . .pHt. 1,' leu; ocaua de slgninZi 1 leu ~i -24

, de parale; ocauacde brinzg 1 leu:.18 Za-' h5rul din ,,melisgU, considerat un lux

. - p.entru, ace1 thp , se vindea pe piaw giurgiuveang,,in iulie, cu 5 lei ~i 20 de parale ocaua din cel de categoria I-a

. Si. 5 lei ocaua din cel, de categoria a 11-a: lg Ceara'se vindea, in acelaqi timp, cu '12, lei ocaua de,cearfi de cea mai

. - bunii' calitate, 11 lei ocaua de- cearg de caKtatea medie si 10 lei ocaua de cearZi

'

de cea mai proast5 calitate. ? Ocaua de f gclii de , cearg galbeng avea preturi'

- de 14 lei; 13 lei si 20 de parale qi respectiv de 13 lei din cele trei cali.tiIti. 21

Calculind venitul unei familii de al-

si nici nu avem dovezi. d ele erau cunoscute.

Numgruk familiilor de albine Pnkqk sB scad5 in judetul cu cit tre- cem de jumgtatea se~olului trecut:,Ur- mHrind catagrafia pl*ii Neajlov din anul 1865 constat5m d dln 29 de'sate nurnai in 4 sint menemfati stupi de albine, iar numirul acestora este .foarte mic.

La Corbi Mari existau 96 de stupi, la Ru@i lui Asan 60 de stupi, la Vi~iklu 59 stupi, la Viniitorii Mari 6 stupi. 2s Ca apicultori sint mentionati mai ales. invSt8torii .c$ preovi din satele amin- tite. Lipsa de date din celelalte pl%i ale judetului ne retine sH tragem o con- cluzie eronat.5 privind dezvoltarea apiculturii in judelpl Vlqca.

6copul studiului de fat5 a fost d prezinte o retrospectiv8 a dezvoltgrii apiculturii din judelpl Giurgiu. Consi- dergm c2 cele mentionate pot-fi htre-

'gite prin noi cercetgri de arhiv5, UUP- mind s2 prezentm concluziile des- prinse cu alt prilej.

. 17 Arh. St. Buc., Filiala Giurgiu, Fond I?t4e- fectura judefului V l a ~ c a , ds . 29/1831-1833, f. 77.

bine pe, miere ~i Cearg in 1832 18 Ibidem, f. 32,' ajungem la concluzia' c5 se putea ob- l9 Ibidem, f . 77.

, tine suma de 20-22 lei. Celelalte pro- 2 $!"d',g; J3. I .

duse ale stupului, pe care le cunoag.tem n Ibidem, ds. 811865, f . 2-130. ,asazi, nu erau-cmercializate pe piat5 .Y Ibidem, f . 4 0 4 4 , 64, 69-74, 130.

4

! Constatgm c2i este tot mai mare. nukZiruI celor ce se ' adresea26 ! Comitetului Executiv A.C.A. $i redactiei revistei ,,Apicultura in RomGnia"

1, ! pentru diferite ipformatii la care ar fi putut primi imediat rgspuns de

! Ia organele noastre teritoriale - cercurile apicole ~i filialele judetene - 4 . precum $i cu prilejul ad'm8ritor $i consfrttuirilor organizate periodic eW .

apicultorii. ! i

CA URMARE~ VA INV~TAM CA ITNTRU ORICZ RELATII SA . ! Vh ADRESAV FILIALELOR JcDETFlur $1 NUMAI IN CAZUL IN ! CARE ACESTE ORGANE 1$I DECLINA CO!WPETENTA ADRESATI-VA ! , COMITETULUI EXECZlTlV A.C.A. SAU REDACTIEI REVISTEI ,,API- ! ' CULTURA IN RORIANIAu. 4 . ' , '

Dr. doc. . '

ADELIMA - DEREVICI -'I899 - 1988 i n via@, omul este

supus In' general apre- cjierii subiective a celor in mijlocul c5rora tr5- ie~te. Valoarea muncii si a rezultatelor obti- anute In viat5 sint Ins5 cvaIuate obiectiv si

comparativ de &itre posteritate, prin ade- .v5rurile pe care le-a :isat ca aport $i'pa~ trimoniu eternitiitii. Medaliofiul din acest numar contureazi3 o astfel de personalitate pentru apicultura mondialg - $!.On primul rind apicultura romiineasc5 - 11 pronunt5 cu respect $i recuno$tint& numele : dr. doc. I Adelina Derevici.

S-a n5scut In. Moldova, la Piatra-Nearnt, la - 1 ianuarie 1899. ,fiind al treilea copil a1 sotilor Sofia $i David Siegler. $coala pri- matd a terminat-o In oravul s5u natal dup5 care a urmat l a Ia$i cursurile liceului "Oltea Doamna". In perioada 1918-1921 a fost !n- scrisii la Facultatea de Mediclnj din Ia$, pe care a absolvit-o in 1924, obtinind titlul de doctor Pn medicin5 qi chirurgie,' in urma tezei de doctorat ,Rolul calciului in bioio- g~e", pentru care a primit $i premlul Maria Parhon, acordat pentru prima data En ,

strainfitate, fn brevete de inventii, Pn numeroase testgri $i experimenmi kegate de bn-J bun5t5tirea tehdolgiei de lucru in laboratoarele medicale.,

Dup5 penswnare, dr. Adeljna ~ e r e v i c i n-a fncetat o clip5 laborioasa sa activitate,

Pin5 En ultimele zile ale vie i i sale - a decedat In Bucureqti la 22 august 1985 - dr. Adelina Derevici se intere~a de o larya gam5 ternaticg legat5 de mecanismul de ac- $ionare a produselor apicole, care a consti-

.tuit, de fapt preocuparea puncipakl a acti- vitBtii sale de cercetare din ultirmi zece ani.

fmi amintesc c5 in toamna lUi 1384. a ve- nit la stupina , mea din Bucurqti, str. n4. Eminescu nr. -51, pentru a cecolta per: sonal aibine dup5 v9rst5 ~ i . grupe de rask; in vederea unor' determin5ri privind produc- t@.'veninului. . . -

Daca /activi@tea $tiintifjcii' ir! dorneniul medical $i biologic; Pn cadrul preocuparilor sale profesionale $i didactice, a contribuit la realizarea unor lucr5ri de mare valoare. $ti- intiiicii, ' - cum este .cazul stabilirii :rolului ionilor metalelor grele En formarea comple- xelor metal-proteinice $i modific8rile pro- ,duse In comportarea serurilor, cu implicatii En pregatirea vaccinurilor antigripale sail studiul realizat Pmpreun5 cu sotW sau dr. M. Derevici privind problems' g u ~ e i ende- mice - preocup5rile Adelinei Derevici ln . apicultur3 cons'tituie prioritati mondiale, ,deschiz6toare de noi perspective de utili-

zare, . pe bazd de , i documentatii stiinti-

acea facultate. In fice, privind veni- anii '1925-1927, a ' 1 m8~0 OOD@@~OP~QQ~DW I nu1 de albine: ore- urmat cursuri de I .

. specializare In bac- teriolonie la Institutu1 pasteui. hin ~ a r j s i

~cti;itatea de qedic de laborator a In- ceput-o la ' SpitaluI Dr. Ghelerter din Ia$i, iar in perioada 1927-1938 a functionat la Bucurevti ca pf de laborator la Spitalul "Iubirea de Oameni" si la Suitalul Filan- tropia. In anii 1938-1945 a abtivat Pntr-un laborator de analize medicale, dupa care a f o 4 numitii preparator la catcdra de infra- micrabiologie a FacultAtii de medicin5 din Bucure~ti. h 1946 a fost proxpovat5 .ii a functionat pin5 in 1949 ca asistent la ca- tedra de inframicrobiologie a academicianu- lui Drof. Stefan Nicolau. rn perioada 1949- 1961, pe ling& activitatea, didactic& ~ i - a . con- tinuat \activitatea d e cercetare in. domeniul virusologiei, endocrinologiei $i apiterapiei. . BinZ ?n :anul 1961 a functionat ca $ef de

;sector .la Institutul de infrarpicrobiologie a l ' ~cademiei.R:S.R., In ace1 an solicitind pen- sionarea; .. \

Rezultatele activititii d@ ce&ct&e .$tiinti- ficii ale Adelinei Derevici 'sint concretizate In peste 160 lucr5ri publicate In tars $ i , in

' ' polisul $i 15pti$orul . de matcii. , -

Din cele peste 160 lucr5ri publicate, 37 sint . t e rn , ,studii $i tehnologii care privesc direct apicultura, sespectiv compozitia ri ac- '

tiunka produsefor Bpicole. Dintre acestea a- mintim doar c&va : Monogrefia veninului , de albide, in colaborare cu dr. M. Derevici (1938-1939) ; ModificHri umorale provocate de veninul de, albioe (1938) : Influenta vr- ninuIUi de 'slbifie asuprq ciiorva constante humorale (1939) ; Persistenla gi repartiga histaminei ln elbin5 $i in veninul de albine (1937) ; Contributli la studiul histopatologic a1 leziunilor provocate prin veninul de albine (1929) ;' Studii asupra veninului albinei Apis mellifica carpatica. Sinteza cerceGri- lor dintre anii 1937-1972 ; Studiul pronrie-, ' tHtilor imunogene ale veninului de albine (19677 ; Cercetsrile experimentale privind actiunea veninului de albine asupra unor a- . nimale (1965) ; ~ e t o d 5 de identificare a ve-

' ninului de albine prin studiul proprietafilor ' antibiotice, proteolitice, hemolitice $i , antl-

coagulante' (1969) ; Procedeu de colechre yi , purificare a veninului de albine pentru uz terapeutic ; Nqi contributii la stadiul pro-

I iz -I

, i

ad yleruns ea~ej!j!~an el 'qnsso~k + III$PTI .A-~=IOO!N ' %.

a~apoqaw u!ad aqqpawa~ !S aq!s~B !j qotl ! T

eJeuaa! n~quad au!qle ap'.xolnl!wej ! 1l3ma1oes i~mq pqusd &!A . , -nq!ns ualez!leaoj UJ !~i-d3a~au alsaav ! o ap eaunar !S eauz~sp~d '~un~s8d na . . .!n~nuray8 1nzalr.u azaz!ue%o ! vurusur e-!$ aJes !s!mbaa ~auglap~ e

!P-gs spun so! ap ea~led ul ale08 alnlaa 2 -JEJ~ !L a~!~iu!!~$ !!$BW;TJ~ )4e14ep, *.qa ap aur!aJq o a'ure~ &-z el ullnd la3 ne 4 'J!~~Io~~J!A '3!801o!urap!da '1~~1parn In!uaarop nu IS 9pBc.i~ aJa!ur n3 aul~d laldruoa i uf~ a~!3!iu!!lS !JeasnI a$levoIas Ga.~eo!~~nd ,

I qurs pq!rt3 lw!uo8.10 e-s aJm ad alau + ap FsseaFpBuj as 9s I$ azampJoo3 \ys +.I aJes u! e~lenq!s u! !k aaeula! ap ~nq ! s!paro un IS !rgs en as es letqpa~m~ lu~s -!n2 eqruyyasr !S! alaulqle IJoasapv - ! pa1 .sa.~qu! M quara~d ealnd ne y~&&

b .aureoj + -:aa eaJa%aIns 'a~o3!de !a!isnpo~d e aJe?13p1 ap i.fitu qod apun eaqsase ad .[nq!n3 ! -.ran!p !$ aaeqloazap ap laa!$sads~ad !!;rear@ ~z~~Z!UE~.IO @!\ 'gu18eqe!p ~dnp JOT ! -!sa eaaapan uj a!$e)uaurnsop gs~e~ !cur '?!s o -aureJ sa.re.rqs~d u!.~d !ou ap qea.13 n!8nj ! afi!zods!p el sane e uj jjesaaaqu! qup ale2 -aJ e[ap pq~~ a1auIql.e "sznsa gqseaae ! eaopJe 18 !S Jol!aolln3!de'lnzti n~luad 'PJ~$ u!a '!dln4ualu~3!pa~ 3!j!=ds 1n3~ldau b -o~q o-~qq qesgqnd !$ so1 un e~ aleunpv so.rlru un au!luaw as .reaeau!s n3 aqeap ; .a!iequaarnmp q!?n !S VeoJoIea ap l!qas -nd ~I~UJ~J ad fq~pas dm!? un ~uad i -oap a yqu!za~d alo~de ~olasnpoad !!un!jse %O.IJEA !!l!ee.~d !lo? a3n.w~ e n~~uad ; .!s ra!l!zoduros !!~alpnls-ln!uaurop uj p!aa~aa

. wuoFzolaaau ~a!nd aqsa !em nu PUP ; Iau!IapV e ?3!~!iu!!qS v'aletm133e '!~ednls !!.TO%

aaej as .leur.rou am '~exaus n3 + -!!A nquad !$ e3 !ua!3!vead !!Joqlns!de nap -el74 Snlnw!TIn ~a~ea!lde ~dna - ! -,ad *au!m ap !S !ze ap !yoqw==a= nwad

: gtiop mop umqu!wv ! .!uano~s JO~

:aseo.rawnu qu~s aJeua! nguad aMazaJ ! -raoqlns!de e ,,.me ap eu!qlvu e!lsugs!p q!m n3 'q!na ap alaure.1 yxease~pd ps auyqle ! -IJ~ e TL6T u! eAeIs!leJq el ~e~n$ejsap, !nv ap e!l!ruq gwJaqap alazne3 ! -F!O~OJ~ le uo!zodur!s !nlnuxpd qzaso n3

-aure~ aqsaae ad as-npu5zaSe f -p!j!iu!!~S aqel!a!we ap !w ap OF, '#u!~nSn ,n3 aweoj ap !lard aJ~od au!q ! apd ap epaopad cr pu1eu!Jdn3 'aqeleu!e.1?~ .-12 ap e!l!urej 'awaaa ?!lenq!s aqtwnue 4 u!p !S ~dei u!p 'als!aaa q L!~n$oJq 'aurn1oA u~ 'q<an~zu! .roqyungp aqsa jnapaao~dl ; a~t~e~ouonr q alesxqnd tsoj ne f .~o~!q*!~ep

.yur8eqa!p ednp '!dnqs ug ; -ads ~o~!!$nss!p asndns as03 .ne !~qad<o~ aiagu, ap a)!lo8 alaureL sza~qsyd 'am) ; ,eqlaur ap a.~euo!leu~a)u! IS a~euo!ieu !rn~oj 83 -!zodap ap ~nlnljeds esdg U!P '~~oqlna + alnur)sns 15: aqeJoqela qsq ne a)eo& 'q!qu!ura -ide !!un l!qepueuoaaJ aJsa nu ! we-a1 nu am3 ad qa3 ES alrrnlse !O aseoJo@a

4 .yquapax:d sun.[ u! + ap l!qy lol lu!s -!!Jn?p!de ln!uamoP u3 !!? !.1oq~3!de ap aqeCeuaure ppads 'yu~~y ! !!~olwoqe1e3 !$ !a!aaIea eugapv ap aqezneaJ ap BAJazaJ na 'alaure~ ad aq~zaSe quls ! alpp3nl u!p w~d o !emnu l!lmme mv oqsaae y3op elo.quo9 e nquad awqp !. , 1 '(996s) !a!m~el!ue ap .1.013211w~J D g+muns D~Jv~?JWA a . ! .I, aag$n!!34 alema .gJSem Bp ~nllr~Mtd~t

, ! ealrz!l!ln purA!.~d 1lmaala3 t4(9961) !nIns a( ~q WBIOL~ -!~odo~U "18 ;.5'%01o!q ao~!ina!ado~u =$Ins=

8 r!.~~aaaa3 ! (9961) qa!lsq3 aw!m !!~own! Jot - aunl n jjusd i -aml&. eldnse ~n~q~oUoaU E oq!A u! eaun!) .

-3~ ! (9161) e!u~ww ur tetloaar !nIns!loUoJb

IJpJ3nl 81al ed! 3~1 Jd ! ai aa!w!ss-oa!zu !~~~uilalaa : (9~61) ap!ou '! dae~j ~a!&zodm B!.ro)ep aun!$ae ap !npm

care trebuie sZi 'o facem in luna noicm- brie, intr-o zi calduroasri. ~ .lzolarea termici? gi impachetarea stupiZor are mare important& pentru iernare. Aceasts lucrare este bine s6

! fie fgcutd 1q sfiqitul lunii octombrie, - inkputul lunii noiembrie cind s-au in- cheiat toat6 1ucrBtile qi nu mai t r e t u i ~ deschis ~ tupu l . Pentru aceasti4 lucrare . . rnetbdele q i materialele folosite sint diferite. Noi recomandh- pP cea rnai

I practic5 qi accesibilii tuturor apicultorilor. Putem folosi cu rezulthte foarte . _ bune hirtia de sac, rezultaa de la sa- cii de apistim. Procetleul este urmgto- rul : despicgm sacul in douB buc5ti

f prin Were cu foarfeca sau cu yn cutit ascutit bine, dupB aare fiecare parte o indoirn pe, jurnitate qi din nou o tAiem, prin acesta obtinind patru bucZi\i de dimensiunea podi~orului- la stupii ver- ticali, , fiecare in 4 exemplare. Din acestea folosim una pentru dublarea corpului de stup, pe partea in care ier- neazg familia: cu una dublBm diafragma si alta o punem peste salteluta podi~orului. Acsst sistem de impachetare este uqor .de realizat ~i foarte eficient.

Asigurarea lini~tei familiilor de albine contra dguniitorilor pe timpul iernii are de asemenea mare ilppr~r- tan@. . ~ulburarha linigtei qi ,a rnodului

de viat5 be timp rece -la albine duce la un corisum ex&gerat de hranil, acestea se desprind din ghem, se u- zeazil, de multe ori fac diaree qi mor. Lini~tea albinelor este tulburatii de zgomotul ma~inilor, latratul ciinilor, lovirea qi mi~carea stupilor . de cgtre diverse animale ~i pisis8ri de curte sau sdbatice. Pagube deosebit. de ~na r i aduc.,Soarecii cind p5trund in stup. Pe timp de iarn5 pot m o r i familia. Tre- buie acordatii o mare grijli installirii p a t filor de urdini~.

Toate cele enOntate le elimingm nurnai prin mhur i de .prevenire care tre- buiesc luate la timp, Nurnai aqa vom avea rezultate bune.

Prognoza meteorologica . *

pentru luna octombrie

Luna octomhie din acest an se va carac- -, teriza prin valori de temperatura mai ridi-

cate decft mediile multianuale ale intervalu- lui $i printr-un regim de precjpitatii de ci- tar. Climatic, lw~il oc$ombrie ii sint &!hc- tei-istice temperaturi medii cuprinse intrp 8-9°C en Maramure$, 10°C rn Transil- vania, 8-11°C in Mold $- a, 10-11°C in Cri-

'sans, 9A12"C in Muntenia, 11-12°C in Ea- nat si Oltenia $i 12-13°C in Dobrogea. Canitiifile medif multianuale de precipztatii stnt cuprinse fntre 50-60 l/m2 in Mara- mure$, 45-55 l/m2 in Cri$aita, 40-50 Zlm2 Zn Transilvania $i Banat, 40-45 l/m2 iir 01- tenza, 30-35 llrn2'in Munknia, 3 0 4 0 l/in2 in Moldova ' $i 25-35 l/m2' in Dobrogea. Se Bvteapt.3 pentru luna octombrie dczvoita- rea pe*e sudul continentului a unui maxim barometric intens iar deasupra latituciinilor ridicate persistenta unor cimpuri ciclonice. Dezvoltarea unui talveg ma1 puternic al de- presiunii Islamice, Pn a doua parte a lunii inspre teritorul european dl U.R.S.S., va de- termina yientarea temporarri deasupra te- ritoriului @rii noastre a circulafiei din sec- tbrul nord-vestic.

In acest .context sinoptic in regiunile a- dice temperaturile m m i ~ e zzlnice vor de- p&$i frecvent, + 2 0 T putind urca In prima decad5 pPn5 '$3 valori de .+27 - +29 C. ?n

. aceste regiuni vor prcdomjna . d e l e cu cer degajat, ploile ce vor ctidea-vor fi putin

' frecvente $i reduse cantitativ. In Banat, Cri$ana, - Transilvania, . Mara-

mure$ ~i nordul ~ o l d i v e i frecventa zilelor cu nebnlozitate accentkt5 va fi mai ricii- cat5 iar ploile se vor incadra In regimul normql a1 lu*. Tot In'aceste regiuni se a$teaptd, in a doua parte a lunii- o rcicrre ternp~rat%,~,a vremii care 65 ' conducil la producerea frectentfi, a brumei $i pe alocuri

, a Snghetului la sol. Temperaturile mintme nocturne Se vor mentine in general pozitive exceptind zonele depresionare, unde in urma r5cirii se vor atinge temperaturi negattve de pfnd la -7, -9"C.'R&cirea amintits se va resimti atqnuat 9 in regiunile sudice unde temperaturile maxame zzlnice nu w r mai urca decit pinil la +lS°C.,

In cea mai mare parte a h n i i vintul va sufla slab pin5 la moderat. Unele intensifi- , c5ri cu viteze de pln8 la 60 krnloril se vor produce in nordul MoldOvei din sectorul nord-vestic, In Dobrogea din sectorul nordic $i Pn Cimpia R o d n i l din sectorul vestlc.

Corneliu POP

, . *.,. . : , \ .

mln1~1sn1m1in11m1~3~mm~ -

4 - C - . , . . . .= - -- . . - - . . - -- .. . \ ,

,= ' = - .- . =_ E - - . Pbtrivit indicktiilor conducdrii superioari d e partid $i de stat, a fbst ela- . !g -

. '2 - "borat, ,PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A APICULTURII iN PERIOADA 198G !% 1990"; obiectivele lui presupunind un salt calitativ vi cantitativ in aceastlr rnnlura - -\z = \ z - a agrkulturii, in. fata clrreia stau sarcini de mare rgspundere. Conform prevede- :g. - -= rilor programului, i n aceastit perioads urmeazlr a se realiza o sporire constant3 :%

E .z ' $i ritqic5 a patiimoniului apicol, prin crgterea subStantialH a efeciivului fami- . ..g .==

, l i i lor de albine, paralel cu realizarea unor productii superioafe de miere vi alte yg - - . - -- - . prodwe .apicole. - - .a -.

.- -. .-

.= - - ,= -

- - -. - Pentru , mel iza rea intregii mase de apicultori i n -vederea trnducefii in faate :s - d - a :acestor hotZiriri, se oiganizeaz3 anual ,concursul privind obtinerea. titluhi de . . - -- 5 I ,,APICULTOR FRUNTAS PE TARA", Pot gartiqipa toti apiclltorii, membri A.C.A. : S

. - avind cotizatia puti t5 Za zi $i care, dispun de un numlrr de cel putin 20 familii :z .-

~ . . .= Be albine. Concnrsul este organizat IN DOUA ETAPE din care prima etapg sta- :- - - . bile$te,apicultorii fruntagi pe judet, 'iar cea, de a doua stabilegte apicultorii frun-

. = - . . . - - , ta$i pe tar& :=- - - - ~- .= - .- . - -

e . --- Criteriile pentru obtinerea titlului de ,APICULTOR FRUNTA$ PE JUDq'" ; iz - - S precum $i de ,APICULTOR FRUNTAS PE TARA“ sint : .- .-

I . .=

, , - - - . = . . - - - . - .l. Procentul cel, ma'; h a r e de cre~tete ' a num5rului familiilor .&

. - z ;.Jbine pe .care le .detine conform datelor recensi5mPntului zji evidentelor.. Iz $5 ,= z - - filialelor A.C.A. .respective, numar la care se vor adsnga qi. roii qi fa- '"E

. - - .", b z miliile de albine 1-ivrate de ciitre.apicultor in cursul anului, filialei . . . J = - -. - - - . = , - - - , . . . ' . . . , . . . , 40 ~ u n c t e .g' - -

* z - . =

. - - -

7 E - - - '2. ~edia. .cezt.mai mare de miere pe familia .de albine predat.5 fi- . .g e lialei A.C.A. judetene,pentw fondul de stat . . . . . .40 puncte . :g .- .= -- - -- - .-

. - -- - - -- - = 3. Media cea *mai mare de cearg. pe familia e albine predat5 :g - - S . . ' filialei A.C.A.' judetene' la vinzke sau la schimb ceafii cu faguri .= - - . , .

.- = - ' ! * < , . . . g - . artificiali .. , . . . . , . . '. . . . . . . . . . ' .. 20,~uhcte :I

. - - - - -- - - - - . Pe judef vor fi desemln2ifl' (e catre biroul comitetului . filialei ju- :g

, = z - detene pe baza pyctajeiok realizate trei apicultori fruntaqi pentru pre- ;g - -. . - - e miile.1, I1 si In, ca'i.e:~or 'primi diplome de ,fruntaqi pe judet. Pe. baza . . - ' - - - E .- - datelor comunicate' %e citre;fili'ale, comisia de premiere a Comitetului . - -.

.Exeoutiv va stabi? apicultorii fruntavi pe tar5 care vor primi o d ip lod , , 1.- -- .- - - . . - S de fruntasi in produetie ~ i ' p ~ e m i i in bani,@ materiale apicole. : - -- - - - - , = -.

.- . -

- - .- . - = - -- - - Premiile in bani Si'materialei apicole ce se vor decerna apicultorilor '$ .- - -. - . , - . '= drunta~i pe far5 vor fi urmiitoarele.: - . - - - - - - . = % - - -.

- - - - . = -- - - - premiul I in valoare de '1 000 lei ; . - - - z

- - , IS

.- - , = - - - premiul I1 in valoare de 800 lei ; ~.

- . -. - - - .=

= -- ,

- . - . ,

-. - - - . - premiu* I11 in valoarel de 500 lei. , . = = . = -

- -

- -

- - .

- -

- - - - .- . - - , - La concurs pot participa .qi apicultorii ce deservesc stupine' din'. . .- -

sectorul socialist cu conditia ca aceqtia s i aiba fn' Pngrijire o stupind de ,g , ' - . - -. I cel putin 125 fainilii de albine (o norm5 de deservire), realizxnd totodatii

' - - - - . . - e , productiile rnen t ro~ te pen,tru concurs. - - -- - ~

- - - --

Apicultura in Romania 1986 Nr.10 Octombrie

Documents

Transcript of Apicultura in Romania 1986 Nr.10 Octombrie