Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

download Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

of 34

Transcript of Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    1/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    2/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    3/34

    a l t Pndatorire patriotic;SA . CRESTEM NUMARUL 1 PRODUCTIA

    FAMIMILOR E ALBINE,,Avem programe speciale pentru sericicultur~~i apieultur2i. Trebuies5 l u h toate mgsurile pentru ca aceste programe s5 fie realieate\ in cele rn i bune condifii.

    DIN CUVINT RE .TOVAR~ ULUI NICOL ECEAUSESCU LA PLENARA LARGITA A CONSILIULUIN A P O N A L L AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMEN-TARE, SILVICULTURII 1 GOSPODARIRII APELOR DIN14 FEBRUARIE 1986

    Din cele mai vechi timpuri apicul- crearea de disponibilitirti pentru ex-tura esrte recunoscut5 ca o ocupatie port.-util8 si totodata pl5cuta a omului. In Este de r-arcat faptul c5 ap;. iperem mu rile nOastP2, in ~0ntextul fortu- in exclusivitate, in prezent sint folo-rilor i n t ~ g i i e ni ri de a proteja me- siti in tasa noastr- stupii sistematici.diul Pnconjuriitor, apicultura capit5 Desf&~urindu-se &.iv it ate mu1tilat.e-sensuri noi. ral5 s-a actionat pe toate caile pentru

    , Albin5ritul trebuie considerat ca o modernizarea continua a apiculturii lammur5 inrlispensabil5 a agriculturii, nivelul cerintelor actuale ale econo-mai ales acum cind cultivarea pgmth- miei noastrp nationale fn plin progres,t u l ~ i e face pe suprafete fntinse; o contributie Pnsemnat.5 avind-o Aso-cind se folosesc pe, scar5 larga substan- cia@a Cresc5torilor de Albine.te chimice pentru combaterea buru-ienilor gi daunabrilor, tpolenizarea cu Cine poate practice spieultAra ?albinele fiind unul >din f&orii agro- Toate categoriik de oatmeni, de la ora-tehnici obligatorii prin care se asigura se ~i sate, care iubesc natura, linistea,nemijlocilt cre~tereaproductiei de se- aerul curat qi care suporti3 intepgtu- .minte, legunie gi fru la heotar. rile alibinelor. Apicultura reuneqte -fn p r a n~Eistr5 exist5 posibilitati m o preocupre de baz5, ca profesie,concrete de realizare a cregterii po- sau ca o ocupaqle amatoristic5 munci-tenqalului apicol, fapt demonstrat si tori, funMonari, profesori, ingineriprin rezultatele bune pe care qicultu- s. a., cultiv5 pe copii i prin ei pe p5-ra national5 le-a inregistrat in ulti- rinti, prelunggte viata, dg sens t immii ani. , pului liber, fiind twtodatii gi o sursaPrograrnul de dezvokare a apicul- de bunastare.urii din R. S. Romsnia, program a- Pasiunea pentru albine ii determingdoptet la gedinta Bimului Politic Exe- pe multi apicultori s5 se grupeze incutiv a1 C.C. a1 P.C.R. din 24 ianuarie jurul cite .unui stupar mai cu expe-1986, prevede pentru cincinalul actual rim@, t 4 i animati d e ideea c5 impre-(1986-1990) noi sarcini pentru api- un5, fnv5pnd unii de la altii, into-cult1.1~8,at it fn ce priveqte crg te re a . vir5sirile lor vor duce la apropierenurn5rului familiilor de dbine pe tars sufleteascti gi totodata la continua dez-a productiei de m h e marfa gi a fon- voltare a acestei r a m u r b agriculturii.dului de stat la a m t produs, diversifi- Folosirea tinnpului liber intr-o acti-carea pradumei apicole, precum qi vitate( plZicuta,, util8 gi instructiv5, cU

    e 1

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    4/34

    totul deasebit5 de nceea din r h u r ain care lucr5m, constituie un mod re-confortant ~i s5nstos- de preocupareplin5 de pasiune, apicultura fiind oocupatie ideal5 in acest sens pentrucei care fsi cautg a doua ocupatiege ling5 cea de baz5, rnai ales pen-tru cs nu cere un efort fizic preamare. Munca propriu-zisg in stup, esteadevilrat, fac albinele ; omul pate~i trebuie e dirijeze munca, aceastapresupunind interventii nu atit de desecit de mare fin*, inteligentil si simta1 previziunii.

    Apiculbrtul este, izlainte de orice unmare iubitor a1 naturii gi invat5 dinvia@ acestor insecte adev5ruri de oinalt5 valoare leticil si morals. Albi-nele i ~ ir5iesc viata intr-o colectivi-tate perfe-35, muficesc laolalts, se ap5-r5 solidar, cu -un deosebit spirit desacrificiu impoMva dqmani lor dinafar8 ; isi construiesc lgcqul singure,cu o art5 care le este proprie ~i lu-creaz5 intr-o deplin5 unitate si rigu-roas: disciplini. Sint insqiri ce tinde structura lor intim5, de instinctullor, dar care influentea& puternic su-fletul si cugetul celui care le indrii-gege gi le cul.tiv5. &a se explicri, poa-te. - de ce aaceast5 ocu~atie fost atitde l a 6 prarticatg de ;o&ati.a acesteit5ri, care la avut in ea, nu numai osurs5 de existents, dar gi un suport'moral, un model de m'at5, un h a l tspirit de solidaritate ob eascti si demunc5 perseverenti. Deci, apicul-tura este la indmina celor virstnici,care nu pot d q u n e eforturi fiziceprea mari, dar ~i la indemina aceloracare vor s5+i foloseasc5 timpul liberintr-un mod util gi sAn5tos emei,elevi, studenti, muncitori etc.

    Ce se poate obtine din exploata-rea familiilor de albine ? Indiferentde organizare, mlul bine cunoscut a1crqterii albinelor este de a asiguraproductia apicolii direct5 : miere, cea-r i , polen, precurn si alte valoroase pro-duse apicole. Cercetilrile fiicute au do-vedit calit5ti marcabile de care dis-2

    pune mierea, atit pfin substantele-zaharoase direct asimilabile cit gi prinalti componeng d v i ca elementeminerale ~i mi m leanm k- ' indispen-sabile organisnului irninoacizi,unele ~nz im e,ubstante baderiostatice,vitamine si chiar unele substante detip hormonal. Toate acestea au , facutca mierea s5 ocupe treptat un bine-meritat loc in ierarhia celor mai iralo-roase produse n a t m l e necesare ali-menta iei rationale a omulul.Ceara, cel de a1 dbilea produs directeste astilzi mult solicitat5 in industriaelectronicii, metalurgic5, optics, tiib8-cirie, farmaceutic5, cosmetic5, textil5 ~ialte industrii, c materie prim5 de ca-litate superioarA.

    Am insistat numai asupra acestordoui produse, dar atit pe piata intern8cit i pe piata mondiali, se cere totmai insistent diversificarea productiei .apicole gi a derivatelor intr-o form5largi de sorthenrte. As &n agricul-tura mdernil se lapreciazi insg, c5 va-loarea veniturilor indirecte realizateca urmare a poleniz5rii culturilor agri-cole entomofile cu ajubrul *albinelor,poate i estimat5 la un nivel de 10-15 ori mai mare dwit valoarea produ-selor obtinute din apiculturi.I@ h condi iile actude de cornba-tere chimicl a d8unZitorilor poate fisporit numlrul farniliilor de albinedin ara noastrl ? Fgrii indoialii c5da, cu coconditia s5 se respecte preve-derile Ordinului comun nr. 76/01163/32 din 1980 a1 Ministerului Agri-

    'culrturii, Ministerului Silviculturii ~irespectiv Oomitetului 'pn t ru Proble-mele Consiliilor Populare, care stabi-l q t e m5surile necesare pentru protec-tia familiilor de albine fmpotriva intoxicatiilor CU, pesticide. ,Principalele prevederi ale a cs tu iact normativ sint urm5toareleI. Interzicerea aplicirii tratamente-lor cu pesticide, cu exceptia celor atestate prin mentiunea de pe ambalajullor c5 sint netoxice pentru albine, asu-pra culturilor ,agricole entomcdile, po-milor fructiferi sau principalelor spe-

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    5/34

    cii forestiere (saldm, tei) aflate n fazade inflorire, p r a m qi asupra arborilorforestieri de aliniament aflati n pe-ri&a de exwdatie a manei.2. Obligatima centrelor de protectiea plantelor, precum qi unit5tilor agri-cole sau silvice de a executa t r a m e n -teie fitmanitare in perioade de tirnpc9t rnai scurte, care s i dea posibilita-tea apicultorlor s'5+ apere familiile dealbine prin ilnchiderea stupilor.

    3 Obligatia unitiitilor agricole qi sil-vice beneficiare de tratamente fitosa-nitare de a anun a cu cel putin 5 zileinainte, consiliile populare din zon5,despre xesk tratamente.4 Obligatia consiliilor populare de aanunta apkultorilor tratamentele fito-(sanitare, cu cel putin 2 zile ainainte,sub sqnbtlurg de luare la cuno~tintb.5. Obligatia deinsbrilor de stupi siianunte biroul, respectiv comitetul exe-cutiv a1 consiliului popular comunal,or5senesc sau municipal, dupb caz, peteritoriul c5mia se afl5 stupina, asuora locul-ui de nmplasare a acesteia,perioada utiliz5rii vetrei de stupins,sediul sau adresa dletin5torului de fa-milii de albine la care p a t e fi anun-tat in cazull ulectuaii unm Wtamentef itosanitare.

    Practicind apicultura se poate b eneficia de anumite avantaje? Statulnostru m r d b nuimeroase avantaje ce-l m care practicb apiculbra, astfelmention5m pe cele mai importante :cutire de impzit asupra veni-.turiior realizate din creyterea albine-lor ;r d i k pe termen lung pentruinfiintarea .cji dezvoltarea. stupinelor ;-avansuri b8ne~tipentru produc-tia apicola contractat6 ;esurse melifere repartizate gra-t a ; mijlola& de transport repartizatecu prioritate pen:tru deplasarea Pn pa-storal ;reluarea produselor apicole di-red de la skupinii, cu plata pe loc ;

    ek e pentru stdpine Pn folmintigratuia ;

    lata pe bad de contract a ac-fiunii de polenimre cu albine a cultu-rilor agricole e r u t o d e ;sisbmM t~hnic5~i consultatiiluridice grabuite ;\sigurarea aprovizioniirii cu unelteji utilaje qic ole , materiel biologic,medicamente; literaturi de speciali-tate etc., prin filialele judetene aleAsociatiei Cresciitorilor de Albine ;mbalaje pentru miere gratuit, cutitlu de i m p m u t .Urmare demersurilor ficute de Comitetul Executiv al Asociatiei Crescb-torilor de Albine, Ministerul Munciicu adresa nr. 6 6 0 4 7 din 12 ianuarie1981, face cunoxut c5 apicultorii,menzbrii Asociatiei Cresctitorilor deALbine, care practicG apicultura ca ac-tivitate de bazii, i ~ iesfdgoarti activi-tatea organizat g i predau anual, pebazii de contract, la fondul de statproduse apicole in valoare de cel pu-in 15 000 lei,.se incadreazti in cate-goria persoanelor ocupate, care nu tauobliga ia de a se inscrie la directiilejudetene pentrU probleme de muncti iocrotiri-sociale, pentru a cere reparti-zarea in muncti.Atestarea prst5rii efective, cu ca-racter permanent, a activit5tii de fn-tretincre ~i exploatare a familiilor dealbine, se face de Asociatia CrescZto-rilor de Alhine pfin filialele judeteneale acesteia.

    Practicarea stupGritului presupune acumularea unui bagaj de cunostinte de specialitate ; cum se potobfine ele? Desigur. c l sin t necesareunele cu nq tinte pentru crevterea qiexploatarea familiilor de albine, cu-no~tin te are se cer arnplificat, 3i per-fectionalte continuu.La nivelul filialelor jodetene aleAsociatiei Crescbtoril~r de Albine seorganizeazi n fiecare an cursuri demas5 c u incep5torii ~i apicultorii avan-sati, cicluri de conferinte, instructaje~i dmlonstratii pmctice apicole. Lamagazinele de aprovizionare i desfa-cere ale Aso~iatieiCresc3torilor de Al-bine, de la nivelul filialelor judeten'e

    3

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    6/34

    r~i cercurilor apiwle cu gestiuqe, dori-torii pot g h i o ,garnil larg5 de tip5ri-turi apicole : csm , bro ~u ri, planqe,m n u d e , pliante qi alte materiale vi-zuale. De asernenea, se pot oferi api-cultorilor filme apicole documentare,diapozitive si alte materiale instruc-tiv-didactice.fn problemele principale de ogani-zare a apiculturii, de preg3tire a cadre-lor, generalid re a metodelor avan-sate de lucru, diversificarea productiei'apicole i atragwea de noi oameni aimuncii de diferite profesii, la practi-carea apiculturii, o contributie. deose-bit4 o are revista ~Apicultura n Rom%niau,editat5 de Asociava Cresc5to-rilor de Albine.

    Privit.5 sub aspect financiar, api-cultura este rentabilg? Ca qi in altedomenii de adivita te, in apiculturamodern5 s-a impus pregnant necesi-tatea rentabiiitgtii. Stupinele trebuies5-si asigure rentabilitatea din produ-sele apicole directe cit rnai diversifi-cate : miere, ceari, polen, propolis etc.si a p i ptin actiunea de plenizare lacare participti, apIicind in practica cu-rent5 metode de intretinere intensiv5,care pot i realizate cu succes ~i eapicultorii m at or i.

    S+upul, acest model de viat5 i mun-c5 organimt5, r5mine originea unor re-surse de mare bog3tie pentru s5n5tateaomului.Practicarea albinaritului inseamn3sAn54ate, vigome, energie si totodats

    satisfactii de ordin material, apiculto-rii asigurindu-~ipentru familiile lormierea si alte produse apicole, plot siipredea ~i fondul de stat importantecantit5ti de produse apicole, reusindastfel s5qi- rn5reasc5 ~i veqiturile ingospod5riile proprii.Creqterea albinelor, pe ling3 faptulc5 este productiv5, cunstituie destin-dere activ5. Apioultura sensibilizeaz5sufletul omenesc qi determinii o soli-daritate care dep-qte unele diferentede natur5 divers& F m e i qi b&rbati, ti-neri ~i virstmici, romgni, maghiari,

    get-mani, se sirnlt infr4titi in mijbculnaturii prin a c e w i pasiune : stupih-i-tul. Ei coopereaz5, conlucreaz5 gi ac-tioneaz5 fn direqia unui ideal comun :prop5qirea apiculturii.Ce milrime trebaie sii. aib5 o stu-

    pin5 ca sZi fie rentabilg? Cu cit estemai mare o stupin5,'sfnt mai mari re-zultatele. Cei e sint 'in cimpul munciipot s5 exploa*teze, n timpul liber lnbune conditii, 25 40 farnilii de albme.Dar s i 2 3 faanilii pot s5-i ladune gospodarului cPteva zeci de kilograrne demiere asigurindu-i consumul familialanual.Conducerea de partid gi de stat a-

    cord3 o atentie deosebit5 apiculwrii,legislatia apicol5 prevazind mhu r iconcrete, printre care si sc u t i m deimpozit pe vehiturile realizate dincrqterea albinelor. h pra noastr5exists, deci, create toate conditiilepentru ca apiculkura, aceast5 ocupatiepl8cut5 ~i in acelasi timp productiv5,sii fie imbriitiyat5 de cft mai multi oa-meni ai muncii de diferite profesii sivfrste. BUNA GOsPODAIURE A PA-TRIMONIULUI NATIONAL APICOL,CRES'jEREA CONTINUA A NUMA-RULUI DE ALEINE, SPORIREA ANDE AN A PRODUCTIlLOR AP I-COLE, DIVEXSIFICAREA PRODUSE-LOIk STUPULUI, CONSTITUIE TOTATITEA SARCINI CE REVlTV DEO-POTRIVA TUTUROR APICULTORI-OR ROMAN1 INDIFERENT DACASfNT PROFESIONI$TI SAU AMA-TORJ, indiferent de locul unde ei isidesfiiqoarii advitatea n sturpinelesectorului de stat sau cooperatist oriin gospodiiriile personale. fndeplintreaintocmai a aqestnr loarcini este o4naltBindatorire cet&@neasd qi patriatic5pentru c n m a i astfel, SPORINDCONSTANT AVUTIA NA'$'IoNALA'APICULTORII VOR PUTEA RASPUNDE CORESPUNZ&l'OR GRIJII$I fNDRUMARU P m J D l T E DE

    DE CARE SE BUCURA APICULTURA NOASTRA DIN PARTEA W N -DUCERLI SUPERTOARE.

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    7/34

    SIhJTEZA UNOR EXPERIMENT~RI=PRlVlND SECRETIA CERll = Rezultate ale cercetarii s-- ~ti int i f ice zDE GATRE ALBINE, PRODUCEREA = \- =--I EXTRAGEREA El i N STUPINA

    Ing. Ion MILOIU. ~er , i c iu lehnic a1 A.C.A.IMPORTANTA SPORIRII PRODUCPEI

    DE CEARAProblwna sporirii produaiei de cear5kebuie s5 constituie pentru apicultorio prmupare deosebit5, intrucit cearade albine este produs care are in-

    fluen@ determinat.5 fn economia api-col5.Ga prim aspect mentiongm necesita-tea bine cunoscut5 de c5tre apicultoride a inlocui fagurii din cuibul famili-ilor de albine dup5 crqterea unui nu-m5r o a k a r e de generafii de puiet,' d boarece celulele lor se rniqoreaz5 p ~ i ningrroqarea pe*ilor cu resturile inveli-qurilor nimfale. Pe de o parte, mic~o-rarea celulelor impiedic5 dezvoltareanormal5 a puietului, conducind in timpla degenerarea materialului biologic.Pe de alt5 parte, resturile riimase incelule de la fiecqe generatie de puietconstituie un mediu de pgstrare ~i r%-pindge a agentilor patogeni. ai diferi-telor boli ale albinelgr adulte si maiales ale puietului.In acest sens, mijlocul principal pen-tru pistrarea sh5tG$ii albinelor i l con-stituie ,,igienizarea cuibului , prin in-lgturarea fagurilor vechi. Se consider5in general c5 pentru a inl5tura acesteneajunsuri, fagurii din cuib trebuie in-locuiti periodic cu faguri artificiali, inaSa fel, incit schipbarea complet5 achipamentului de faguri ai cuibuluisii fie terminat5 in doi sau eel multtrei ani, prin Inlocuirea anuaii a 59sau 330Ia din n u m a 1 otal a1 fagurilor.Nu putini sPnt ins5 apiculbr ii care s a -tin necesitatea inlocuirii anuale, in to-talitate, a fagurilor din cuibul fami-liilor de albine. In aceste conditii, con-

    siderind c5 nuan2rul fagurilor rulati incuib este Pn medie de 5-10 bucliti, re-zult.5 ca numai pentru inlocuirea fa-gurilor reforrnati este necesar5 o can-titate de cel putin 350-700 de cear5anual pentru fiecare familie k albine.Ad5ug'ind qi necesarul de ceari pentruasigurarea fagurilor destinati roilor, nuie greqeqte d a d se consider3 c5 pen-tru necesit6tile strfcte ale apiculturiieste nevoie de o cantitate de circa kcearCi anml, pentru fiecare familie dealbine.Numai dup5 asigurarea acestor ne-voi se p a t e vorbi de acoperirea ce-rintelor din ce i n ce -mai mari de war3pentru indqstria chimic5, farmaceu-tic5, optic5, electronic8, siderurgic3, depielirie etc. care cu greu pot inlocuiceara de albine cu produse vegetalesau sintetice. -

    Obtinerea productiei de ceara pentru aco-perirea tuturor acestor nevoi se face peurrmitoarele c5i. reformarea fagurilor invechici Sicu defecte ;esciiplicirea fagurilor cu miereinainte de extruetie ;- ntrebuintarea ramelor clliditoare ;colectarea diferitelor constructiisuplimentare de cearli din stupi ;

    ecuperarea resturilor de cearc depe fundul stupilor ( a rumegusului).Problematica productiei de cear5 apreocupat qi prmupii n continuarepe mulG apicultori, intrucft nu subtoate aspectele qi Pn toate problemelepirerile sint unanime.fn cele e m e a d , dorim s 5 abor-diim citeva din aceste aspecte folo-'

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    8/34

    . Gind in , aces t sm p diverse date dinliteratura. de specialitate:SUB SPECT BIOLOGIC SI FIZIOLOGIC*.

    Producerea de ceari si clidirea fa-gurilor artificiali reprezint2 o cerintiivital5 a Samiliei de albine, ca rezultata1 unui lung proces de adaptare a al-binelor melifere la conditiile de mediu,care se manifesti +i se transmit ca oinsu~iire eredi tari, hot5nfoare pentrui n s i ~ i xistenta slpeciei. Particularita-tea biologic5 de alcituire specific5 acuibului +i de clidire a .fagurilor arti-fidaLi este ~af;igw& de glandele ceri-fere ale albinelor melifere, a caror se-cretie depinde de starea fiziologici ~iconditiile de mediu la momenbul res-pectiv.fn ci ?in anul 1792, Huber a identi-ficat prezenta glandelor cerifere ale al-binei si a constatat c5 albinele producceara in urma consumului de miere ~itot el a stabilit c i exist i in cadrulfamiliilor de albine numai anurnitegrupe de lucr5taar-e care prodw ceari:Mai tirziu, in 1927, Rosch a demon-stra t c i glandele cerifere se gisesc celmai bine dezvoltate la albinele Careau virsta cupins5 intre a 12-a zi qi la18-a zi, cind iniiltimea celulelor cen-fere este de 53 anicroni, dupi care semic~oreaz3a 19 m i m n i in ziua a 19-a~i la 3 microni in ziua a 24-a. Glandelecerifere ale albinelor bgtrine, chiar a-trofiate se p t regenera atunci cindlipsesc din stup albinele tinere si exist5un deficit de f a p i .

    Din cele prezentate rnai sus rezultic i albinele desf5soar5 activitatea desecretie a cerii nu fntr-u, succesiunesbrict legat2 de Yirst5, ci in functie deanumite necesitiiti ivite in colectivita-tea familiei de albine.Mult timp in apiculturi au persistatp5reri confom ciirora productia mare

    de cear i este in dekimentul roduc@eide miere. In literatura de specialihtemai veche se PlltSlnesc date, dup5 care,pentru a pwduce 1 kg de ceara albi-

    n e l e c o n s h i sau chiar 2 kgmiere. 8 a demonstrat ins5 c5 valori-ficarea integral5 a potentidului fami-liilor de albine de a produce cear5 nufrineaz5 productia de miere ci din con-trii, aceste productii se stimuleazi reci-proc, secretia de cearg fiind o functiefiziologici normal5 a albinelor tinere.

    La stabilirea echivalenfului chimic-energetic dinGe miere si ceari, s-a ,constatat c i d ac i albinele ar consumarniere nunmi pentru a produce cear5,ar revmi pemtru fiecam kilogram decearg o cantitate de 3,5-3,6 kg rniexesi wremm cantitate de pisturB fKo-valev, Nujdin, Poltev, Taranov, Tem-nov, 1955).Problema sub acest aspect este fns5mai complexi.Consumul de miere de c5tre albine s

    face pentru urm5toarele acfiuni- me,ntinerea temperaturii wibului,precum +i a organismului albinei pestelimila criticti ;- sigurarea activitiifii muscularede care depinde deplasarea, zborul, des-ft i~urarea rocesului de culegere a nec-tarului +i polenulzl, efectuarea altoractivittifi specifice ;sigurarea circulafiei hemolimfei,functionarea sistemului nervos, a aparatului respirator ~i a altor acti'jitafivitale penW organism ;- desftiqrarea metabolismului ce-lular, respectiv a proceselor de sintezti,de termogenezti, de respiratie celularti ;sigurarea proceselor de digestievi absorbtie a substan elor nutritive;- ctivitatea glandelor secretoarein vederea producerii enzimelor nece-sare pentru- o~ganism~i pentru prelu-crarea nectarului, producerea ltiptigo-'rului pentru hrana puietului ;i a d tcii, producerea cerii ;i a veninului.fn cadrul .acestui consum de ansam I

    blu .a1 prweselm vitale are loc sere-tia de cearii gi cu cit procesele metabolice ale organismului hlbinelor' vor fimai intense, cu atit gi secretia de cear2iva fi mai mare.

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    9/34

    cest cadrul este demn de amintit~5 pe baza experientelor e f e c t ~ t k eW a n o v se ajunge la concluzia c5 in-siqirea de a produce cear5 qi de acreste lwve se manifest5 mai completcPnd albinelor le e s k dat5 posibilitateas2 indeplineasc2 concomitent acestef u n a i .Excluderea uheia din ele nu duce laintensificarea celeilalte.

    Pe de alt.5 parte, A Miilaiu qiV. Florea (1960) scot 36 evident2 core-latia direct pozitiv5 care exist5 intreproductia de cear2 si productia d e mie-re. Cu cit productia de miere, deci ac-tivitirtea de zbor de prelucrare a nec-tarului este m mare, cu atit iro-ductia de cearii sporegte.

    fn acest scop, pentru a clarifica cuminfluenteazi secretia de cear5 qi cl5-direa fagurilor artificiali asupra acti-vit5tii de zbor a albinelor, G. F. Tara-nov (1955) la ~katiuneade apicultur5din R. S. S . UcrainwnB a efectuat oexperienv qi a constatat c5 prin cl5;direa fagurilor artificiali nu s-a reduszborul si activitdea albinelor pentrucules.Rezultable experientelor mentionatesint corelate cu biologia productiei decear5. In gereral, secretia dC cear5 esteun produs fiziologic specific albinelor.care desfgqoar5 adivit2ti in stup, inspecial prelucrarea nectarului adus. Cucit aceast5 cantitate de nectar a t e .mai mare: cu atit mebabolismul dbi-nelor qi legat de aceasta functiile fi-ziologice, deci .qi secretia de cear5 sintmai intense.CANTITATEA E CEARA PE CARE

    ALBINELE SECRETA 1 FOLOSESCPENTRU CONSTRUIREA UNUI FAGURE\

    Pentru cl5direa fagurilor albinele fo-loses partial qi ceara din fagurii arti-ficiali (Woytacki, 1953, Bayaeczuc,'1960) sau ceara roas5 din faguri (Dar-chen, 1958) in fun4ie de cantitatea decear5 continut5 in acgtia. Cantitateacea mai mare este asigumt3 de albinede ceara secretat3 de organisrnul lor.

    IH. Kettner (1959) a constatat c5 pen-tru cl5direa unei f e e de fagure nor-mal, albinde mai adaug5 la fagureleartificial, 2,6 g cear5 pe dm2, apropiatcu datele lui Ambruster care indicg3 g cear5 pe dm2, ceea ce calculat lafagurele tip %dant (420x270 mrn arinsernna 33,9 g pe o fat&Gromisz gi Z. Zalewski (1965) au ar5-tat c5 in experienta Instiutului de po-miculturii Skierwierwici din Polonia,albinele au ad5ugat in rnedie 31,l gcear5 la o fa@ a foii de fagure artifi-cial tip Dadant. Cantitatea de e a r 2ad5ugati de albine la foile experimen-tale a fost diferit5, hi func ie de gro-simea foii iputerea familiei de albine.Albinele au produs cantitatea maxim5de cear5 la cl5direa fagurilor pe foisufbtiri, 39,33 g i w la clgdirea fagu-rilor pe foi groase cantitatea de ceariiad2ugati a fost redus5 la 22,53 g, re-utilizind in a& caz o parte din cearafagurilor artificiali.

    G. F. Taranov (1959) precizeaz3 c5adaosul de cear2 variazi pin3 la ma-ximum 41,96 g/ f a g m pe o singul'2pa~te .A Mtilaiu qi V Florea (1960) auar5tat c5 albinele, la clildirea unui fa-gure artificial .pe arnbele fete, adaug5in medie 70 g cear5. ,

    CA~TITATE A E CEARA CARE SEOBWNEPRIN REFORMAREA FAGURILOR

    ln orice stupin&, una d i n principa-lele surse de materie p r i d de cear5o constituie fagurii vechi. Din litera-tura de spedalitate se desprinde con-cluzia c5 nivelul cantitativ a1 ceffi, din-tr-un fagure cMdit depinde de mmulfi factori, dintre care cei m i m-portanfi sent :- rocedeul da extractie utilizat ;- andamentul utilajului de extrac-fie;- echimea fagurelui cllidit';nillfirnea (adincimea) cslulelorconstruite de albim ;

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    10/34

    - reutatea foii fagurelui artificialintrodus in cuib pentru cllidit.Exemplific5m in acest sens cu citevarezulltate o win ub de di ver~i utoriAstfel, A Mlilaiu ~i 9 Florea (1960)

    ' au ar5tat c5, un fagure complet claditpe ambele fete contine 170 g cear5.Z. Voiculescu (1969), folosind topi-tom1 cu aburi, obine 120-130 g cear5dintr-un fagure STAS (415 < 260 mm).Folosind acelqi prodeceu; din faguriide calitatea I-a (multietajat 415X190 mm) obtine 97,5-114 g cear5,iar fagurii de calitatea 'I-a tip STAS(415x260 mm) oMine 157,7 cear5. Dinobservatiile p p r i i ca ~i din literaturade specialitate, autorul afirm5 cli unfagure, in care se cresc mai rnulte ge-neratii de albine, nu-si mOdific5 canti-tatea de ceara initial&ci nmai gredta-tea, ca u m a r e a materiilor organicecare se adaugii.

    C . Antonescu, inspirat de 'traditio-nala practic5 'romAneasc5 privind ex-tr aa ia cerii din bo ~ti na e stuping, cuajutorul teascurilor t5~5ne ti, asigur5obtinerea a d t e 192-204 g cearil din-tr-un fagure' cu suprafata de circa12 dm2.V ~ l e x a n d r ~1968) obtine cu aju-torul presei hidmulice tip STAS, 96 gcear5 de la un .fagure tip multietajat,isar prin procedeul de extrktie cu va-pori de apli, s-au obtinut 137 g decear& dintr-un fagure tip Dadant.D. Pop in 1964 obtine, In fuictiede vechimea fagurilor reforma@, 146-

    200 g ceSr5, cantitatea cea mai rrlic5de cearg fiind obtinuta. din fagurii ve-hi de 4 ani, iar cantitatea cea mai

    mare fiind o&inuta din fagurii vechide pin5 la an.fn 1970, prof. dr. E. Mure~an i co:

    laboratorii o&in de 'la un fagure tipDadant 139 g cea3-8.

    Kovalev, Nujdin, Poltev, Taranov,Temnov (1955) arat2i c5 un fagure obi9-

    ,nuit din cuib contine 140-150 g cear5cura,tZ.

    Kopitev (J961) pustine i n fagurecl5dit complet contine in medie 170 gcear5, iar la prelucrarea fagurilor cl5-diti fiecare fagure d5 140 g cearti,afar5 de 30 g war3 care ribnine in bov-tin%G Kaseovski ~iA H. ~ i g u & n 1962),la determinarea randamentului ceriidintr-un fagure, au gasit c5 ceara obti-nut5 cre ~t eirntitor cu sporirea n m i -rului de pres5ri (3, 4, 5 ~i 10 p r d r i )~i in functie de calitatea fagurilor pre-sati. Asffel, la presarea repetat2 de 3ori, din fagurii de calitatea I a i a111-a se obtin d 145 g cear5 i r dinfagurii nesortati, se obtine g cear5calitatea I-a. Randamentul cerii la ma-teria prim5 de calitatea a 111-a a fostla 4 pres5ri de 1250/0, la 5 pressri de131,2%, iar la 10 pres3ri de 159,4@/0fat2 de randmentul 'de 1000/0 la 3 pre-s5ri repetate.Din cele argtate mai sus rezult5 c5datele obtinute de diveqi autori in-dic5 rezultate diferite, cantitatea decear5 ohinutii din prelucrareq faguri-lor variind de la 96-100 g pIn8 la

    190-200 g cear5 ( ~ ihiar peste 200 g .ezdtatele diferite h acelaqi domeniu de cerc&re experimental2 obti-nute de diferiti aubri nu repre2int.G ocontmdieie, int rudt ei a u lucrat Pnconditii diferite i dup3 metode dife-rite, fiecare r d t a t puZlind f i just iexact in conditiile date, astfel cB o 'piirere, u rezultat, nu-1 exclude auto-mat qi mecanic pe cellilalt.

    Trebuie g&ite acele c3i prin care s5sporim necoritenit aceqst5 importanttiproductie a apiculturii, rentabilizbdfiecare stupin5 si f5cind sli creasc5 eficienta economic5 a activit5tii apimle.zmpirtant este ca fiecare apicultor dinsectorul apiculturii de stat, cooperalistesau u stupinti particularti sli inteleagiicti producerea cerii de clitre albine nudiminueazti produeia de miere @ 6aceastti capacitate productivli, acest potenGal fiziologic trebuie integral uti-li=ate.

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    11/34

    FAMlLll PUTERNICE PENTRU VALORIFfCAREA CUCESULUIDE LA SALCiMIon DUMITRIC

    Unul din culesurile de baz8 din taranoastrA este ~i salcimul care ocupii su-prafepe insemnate. El i nf lore~te a in-ceputul lunii mai 5 se prelunge~te nfunctie de condi iile geografice i pe-doclimatice, pin5 la s f ir ~ i tu lunii iunie.

    Qalonarea perioadei de inflorire d8posibilitate apicultorilor s8 walizezein cadrul unui sezon apiml, dou5 sauchiar trei allesuri la salcim. 1mpo;tanteste c i perioada de 'inflorire coincidecu perioada cind natca depune ma-ximum de ouii qi farniliile de albinesPnt dedvoltate.Este bine ca marea majoritate a api-cultorilor sB inteleag3 c8. familiile dea1 bine tre%ufesc pregtitite- pent* westcules care este mai putin poluat p irtitoxicitate pentru albine. Mare grgeal5fac unii apicultori care valorific5 nu-.mai ultimul mare cules din p r a noas-tri, eel de la flmrea-soarelui. DacB in

    acest timp se fac tratamente *chimices a a culesul e s k cornpromis, familiilede albine se pot reface cu greu .Pentru a aveq familii de albine pu-ternice la culesul d e la salcim am fostpreocupat 4n permanent5 de a cunoa~tecft rnai multe hine ale acestor minu-nate gize. Am cules din experienta unorapicultmi in~injtat~,in experienta sicercetarile unor persoane cu renumedin tara noastri sau de peste hotare,am studiat materiale de specialitate ~nu-mi lipsqte revista ,,Apicultura enRomiinia .cji revista ,,Romiinia Apii-

    ~026 ncepind din mu1 1948.Apicultori cu renume, hrBnind albi-nele eu lapte, au mmunicat c i acestecolonii s-a\i dezvoltat mult mai repede.

    Altii ' au pus dezvoltarea' albinelor peseama f5inii de soia, altii pe seama

    I. Ogradii In revista ,,Apicultura in.Ro-ansnia nr. 211985.

    gilbenwjului ~i albuqului de. ou, pedrojdia de bere inactivatii etc De re-tinut este c5 in acqti inMuitori lip-sesc citeva elemente nutri~tive sentialecare se giisesc in pl e n u l natural qi deciriu pot servi drept inlocuitor, ci nu-rnai ca o completare a polendlui.

    Personal am procedat p procedez infelul urrn&torupi ce am completat: hrana pen-tru iernat atit calitativ cirt qi cantita-tiv, am in vedere citeva amgnunte,neajynsuri care se pot ivi iarna. Dint m n i i , cind ordonez ramele cu hran5in cuib, cu virfhl unui cutit, perforezsub speteaza rmnei, la 7-10 cm, u ncanal de mmunicare fntre albine, peunde acgtea se pcxt deplasa de peram5 pe alta in zilele mai insorite ( ti-ind c5 in tirnpul i m i i se deplaseaz5dupii krqan5 numai pe ramele unde au .ghemul format, d e jos n sus i late-

    ral. C. L. Hristea, incB din 1948 f n, , R d n i a Apicolii pmciz importan@perfortirii ramelor. m in vedere s5string cuiburile familiilor de albinepentru ierrrat, dar mai ales dup5 primarevizie de primBvar8, ca spatiul dintrediafragmB-peretele stupului 9 ultirnaram8 s5 fie plin5 u albini.Stimulez albhele incg din lunafebruarie, mai devreme 'sau ,mei tirziuin fune ie de cpndi iile climatice, indou5 etape. Prima etap5 comt5 in ad-ministrarea de turte proteice la careadaug mai intii 25-50 g polen (recol-tat de albine), lapte praf 50 g ain5soia 50-75 g drojdie de bere uscat550 g inactivatid prin fierbere 30 mi-nute, un ou, zeam8 de ceapi7 25 g (oceapa o b i ~ u i t 5 entru fiecare kg decompozitie, dat8 prin r5zBtoama finsde buc8t5rie qi far2 s-o mai sborc, a-

    m e s h pasta format3 in turte). Maiadaug un comprimat hidrazids pentrufiecare kilogam de turti, 750 zahgr

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    12/34

    farid sj mk3 e dt? ~aleb'neft trebuie. REZULT TE OB'FINUTECohfinutul gwteic a1 hranei nu trebuies i depiqea&i lo%, procent care asi-gurg eficienta corespunz5toax-e . Aceste

    ' tultte proteice se administreaG de2-3 ori pe lung, in poeii de 300-400 g.A doua perioadi de stirnulare coin-cide cu inC5lzirea vrernii, cind albineleSncep s i aduci polen.Din experienp autorului - au caghid Pnflorirea zarzirului- timulareacu sirop de zahh trebuie inceppti cudoui s i p t h f n i inaintea infloririi aces;tuia. La noi, zarzirul inflorqte' intre1-23 aprilie, iar culesul salcimului dinsudului Olteniei, la Apele Vli, in jude-Wl Dolj, cu 30 de zile mai tirziu de lainflorirea zarzirului. Deci, inceputulstimulgrii cu sirop are loc cu 45-50zile mai devreme f a t i de infloritul sal-cimului.- Siropul de zahir il administrezdiq doui in doui zik , cite 300-400 god'atg. fl prepar astfel : dou5 p5rti ceaimedicinal qi o parte zahir ; ceaiul esteo infuzie cu precidere din xoinitg qiment5 de balt i (cimbriqoru1 cerbilor).,4daug 50-100 g lapte dulce pentruTiecare litru de sirop, 25 g zeami de~ e a p i . a medicamente, pentru fiecarefamilie folosesc 3 comprimak hidra-

    In 1984 am fost obligat ca inaintede inceputul eulesblui de la salcim I,in jurul datei de 15-18 mai s i formez ,din cei 60 de upi un numi7ir de 32 deroi prin stolonare, a 5 rarne fiecare.Familiile erau atit de dezvoltate c&albinele nu mai aveau lac in stupi.Dupi cum bine st cunoscut roii seformeazi numai dupe salcim I, pentrua nu diminua productia de miere darprin stimularea sus mentionati fami-litle se dezvoltg mai tim~puriu, ar roiiastfel fmma i, cu d t c i sau chi% botci,ajung familii pin5 la salcim I1 (fiindtot timpul in cules).Un alt exemplu, la acelaqi cules, inacela ~i n 1984, farniJia de control depe cintar, am lisat-o la puterea ini-tial5, pentru a cunoaqte adevirab se-cretie de nectar. Dupi 6 zile de la 4n-ceperea culesului (a scgzut), a Pnre-gistrat pe jumgtate fa t i de o familiemartor de la un vecin apicultor. Aminkrvenit, am formit un roi pe 4 ra-me, am extras intreaga cantitate demiere, m disrtrus toate botcile formate,am adiugat 5 faguri artificiali, din care3 1.a cellltrul cuibului. Acmst5 lucrarezidi fgrimate care se dau in trei re- s-a fScut la orele iar la 12 familiaprize si o fioli de sulfatizol (data indoui reprize pentru a nu f i prea amar activa de zor, ca pin5 seara s i inre-siropul). NU uit s5 adaug 1 2 g sare gistreze 5 kg de nectar ( d t familiade limiie pentru f i q a re litru de sirop. martor) iar a doua zi cantitatea de nec-timularea dureaz5 pin5 la in- tar 5 se dubleze. Este adevirat cg a

    floritul pomilor ~i se reia in timpul fast prim5vari deosebit de favors-lipsit de cules, in perioadele reci cind bila apiculturii, cind ploile, alternindalbinele nu ies citeva zile. cu zile calde si insorite, au stimulatmgsuri preventive de a combate secretia de n&ar i au grabit albineleboliTemai grave tratamente s5 iasa la cules. Culesul a durat 1 2 zilecu micocidin qi teramicini (2,5 g tera- fat. de 6-7, dar nectaruf era secretatmicini la un flacon de g de micoci- numai de -floarea respectivi Si adunatdin). Medicmentele trebuie s5 fie ad- de farnilii puternice, atit de puterniceministrate cu cel putin 2 s i p t h i n i mai c5 intpa in frigurile roituluidevreme fat2 de inflorirea salcimului. chiar qi in plin cples. tnsa u masurl

    ,,Sporirea productiei de miere de ing. luate la timpul potrivit m inlgturatA. Malaiu, Editura Ceres, Bucure~ti,1976. aceste neajunsuri.10

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    13/34

    FORMAREA TlMPURlE A FAMlLIlLOR DE ALBlNECU MXTCI AJUTATOARE N STUP ORlZONTALl

    Ion CAPISIZU-DELABIRCA

    Practica formgrii si folosirii farnili-ilor de albine cu mitci ajutiitoare, seimpune din ce fin ce mai imperios, pern5sur6 ce posibilitgtile unor culesuride intretinere tirzii se restring, atrii-gin dupil sine stagnarea dezvoltgriifarniliilor de albine.Cu toate mZisurile de stirnulare p ecare le-am aplicat la s f ir ~it ul erii, ne-fiind m u l w i t de starea farniliilqrmele de albine la intrarea in iarnH, aminceput s5 aplic acest procedeu, iar re-zultatele'au fost dintre cele mai bune.Am x$ionat in f e lu l mi i t o r :

    AMENA JAREA STUPULUIstupul orizontal de 22 de rame,

    am organizat cu ajutorul diafragmeietanw iniilme, un compa'rtiment de 6rame in partea urdini jului~mic i a ce-lui superior a1 stupului, compartimentctiruia i-am fiicut podisor propriu, pen-tru o perfect6 izolare a lo or douii fa-milii. In predabil am vopsit in altiiculoare partea stupului cu comparti-rnentul rnic, pentru a elimina orice riscin dezorientarea miitcii sau la inapo-ierea din z b r u l de imperechere.In diafragma etanq5 iniilptii (fig. I),am practicat la 5 cm de speteaza su-perioar5 ~i 1~ mijloc, un 'orificiu cudiamdrul de 2 cm, care se poate in-chide si deschide cu ajutorul unui ci-pike1 de tablg, prins Pntr-un cuisor,orificiu necesar la unif icarea celordouii familii.In mi~loculdiafragmei, a m decupato fereastrii de, 10x20 cm peste care

    am aplimt p l ~ s i in sirrnii de o partesi de alta, ifereask3 ce este necesarg,la unifirmiza?ea mirbsului, condiGeobligatorie in unificarea familiilor.Diafragma m mai in6lpt-o cu crn,cu ajutorul unei speteze, ce ajutA lasepararea wlor douii podivoare. De ase-menea m m a i rfixaSt3 f i ~ i i e cauciucou5 latemle qi una inferioariie aderii perfect la perevi ~i fundulstupului, astfel rmlizind o etan~eitate~ o fixare pen&.

    Pe tirnpul culesului timpuriu, la ra-pi@, cind (in sudul Prii) familia dealbine e ite in dezvoltare explozivii,

    Fig. 1. Diafragmd in i i l t td p ntru fomareaf miliilor cu matcL i jutdto re En stupi orzont l i : LpcB neoesara separarii celordou5 podi~oare 2 orificiu pentru unifi-care ; 3 plIcel de tab15 ; it pen-tru Uniformizarea mirosului ; 5 l$ie cauciuc lateral& e ader5 la peretii laterali ;6 T$ie cauciuc ihferioarh ce aderg lafundul stupului.

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    14/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    15/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    16/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    17/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    18/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    19/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    20/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    21/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    22/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    23/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    24/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    25/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    26/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    27/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    28/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    29/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    30/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    31/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    32/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    33/34

  • 8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1986

    34/34