Apicultura in Romania 1986 Nr.1 Ianuarie

8/12/2019 Apicultura in Romania 1986 Nr.1 Ianuarie

1/34


2/34


3/34

S FACEM T O T U L 'PE N TR U REALIZAREA1 DEPXSIRE SARCINILOR ACTUALULUICINCINALAva cum se $tie, Pn ultimele dougdecenii apicultura romaneasc8 a cu-noscut o dezvoltare fSr5 precedent.fnregistrindu-se an de an cr qt er iritmice, at t in ceea ce priveqte efecti-vele familiilor de albine, clt ~i la pro-ductiile realizate, dinamica dezvoltzriiapiculturii este reprezentatg graficprintr-un traseu riguros ascendent.I%%-8 indoialg cti aceste impliniri nu arfi fost posibile far5 sprijinul constantindrumarea atent5 de care apicul-tura beneficiazg din partea GonduceriiSuperioare, personal $in partea tova-rgsului NICOLAE CEAU ESCU, secre-tar general a1 partidului nostru ~i pre-~ed in te 1 Republicii.Sporirea an- e an a efectivului fa-miliilor de albine, a productiilor api-cole, cresterea numgrului de membriai asociatiei noastre, perfectionarea simodernizarea tehnologiilor ~i utilajelorapicole au fgcut ca apicultura romil-neasc5 s5 ocupe un loc frunta~n cir-cuitul monclial a1 valorilor apicole, faptatestat qi de participarea activ8, com-petent5 ~i responsabila a apicultorilorrom5n.i la diverse manifestsri interna-tionale.Obiectivele ce privesc apicultura h

cincinalul 1986-1990 sint .cuprinseintr-un Program special privind dez-voltarea apiculturii Pn care sfnt In-scrise tinte noi, cote noi, cresteri petoate planurile, toate vizPnd sporireapatrimoniului national apicol ampli-ficarea valorificgrii cit mai deplinetuturor resumelor melifere.

Conform acestor prevederi, la sfir-~ i t u l kualu lui cincinal, efectivul api-col t rebuie*si ajung5 la 2 milioane fa-milii de albine iar productia total5anuals de miere s3 creascd la 2 miitone. Aceste crqt eri pe cft de ample,

pe atit de firevti, trebuie sg Pnsemne- $a cum spunea .tovarA$ul NICOLAECEAUqESCU, la plenara din noiembriea C.C. a1 P.C.R., in leggturii cu planulpe '86, an hot5ritor a1 cincinalului tre-cerii RomGniei la o nou5 faz5 de dez-voltare - ,realizarea unei calitgti su-perioare a intregii noastre activitZfi".

Ekte imperios necesar c toti apicul-torii sB facg totul ca anul acestadeving la modul cel mai real un nouan a1 noii calititi in toate actiunile Pn-treprinse. De altfel, este bine sB re-amintim cZi problematica trecerii hot&rfte la o' nous calitate a muncii apicul-torilor a fost amplu prezentats anultrecut in numerele 10 .cji ale re-vistei noastre.

Puternic ancorati in realititile vietiiapicole, t&d intens f iecee momentesential a1 sezonului activ, apicultoriirornGni, cu ambitia ~ piritul novatorce-i carAerizeaz5 vor $ti s5 potenkze~ i , ai presus de toate, sB confere sub-stant; ~i continut indeplinirii $i depg-sirii sarcinilor actualului cincinal.

Dezvoltarea constant ritmicg in ul-timii 2 de ani a apiculturii nationale,succesele insemnate obtinute, cre~te-rea prestigiului international a1 stupg-itului romsnesc, constituie realitsti

care ne determins s5 privim cu fncre-dere ~i optimism viitorul. Aceste rea-litsti ne nttiresc' convingerea cg api-cultura din tara noastr5 va cunoa$te incontinpare o dezvoltare accelerat6,dezvoltare caracterizati nu n m a i dem5rimi cantitative ci ~i de realizirideosebite, sub aspectele ce definesc,acea calitate shperioar5 a munciinoastre, o calibte noug, pentru caretrebuie sti militgm consecvent cu com-peten@, pasiune ~i dgruire.


4/34

CERCET RE STIINTIFICA.- FORTADETERMINANTA PROGRESULUIPICULTURII

Ing. Aurel MALAIUDirectorul Institutu lui de cerce tare $i productie pent ru apicultur6

In anul 1986 $i in intregul cincinal 1986-1990 cercetarea gtiintific6 romAnease5 dintoate domeniile activit5tii umane i$i va des-f5$ura activitatea sub imperiul nobilei mi-siuni ce revine gtiintei in dezvoltarea socie-tatii noastre socialiste, evidentiats cu ne- \asemuit5 claritate in magistrala cuvintare aprim ului om de $tiinla a l tarii, tovarZi$ulNICOLAE CEAUSESCU, secretarul generala1 partidului, la primul Congres a1 +tiinlei$i fnv5?Smintului, ce a av ut loc cu pu tin5vreme in urm5.A$a cum sublinia tovarhgul NICOLAECEAUSESCU: ,Omenirea se af l5 intr-o ase-menea etapa a dezvoltarii, Pn ca re $tiinfareprezinta cea mai puternicg fort5 a pro-gresului economic ~i social.Pornind d'e la aceasta realitate, nu tre-buie S& uit5m nici un moment c5 edificareasocialismului vi a comunismului nu se potrealiza decit pe baza celor mai noi cuceririale vtiintei $i tehnicii, pe baza cunoavteriiumane in general .Prin transformarea in ritmuri alerte a$tiinlei in fort5 nemijlocit5 de productie, infactor conditional a1 intregului complex defenomene socio-emnornice, revolutia $tiin-tific5 $i tehnic5 actual5 se manifest5 cudeosebit5 vigoare ca unul din elementeledeterminante ale infgptuirii cu succes amarilor $i ~ut ez5 toa rel or lanuri ~i programede edificare a socialismului.Menit s6 analizeze in spirit de inalt5 r5s-punedere marile victorii repurtate de po-porul romfln in construirea societatii socia-liste multilateral dezvoltate, Congresul Stiin-lei $i fnv5trtmintului a adoptat programeleprivind cercetarea ~ tiin tific 5, ehnologic5 $ide pregstire a cad relor pe perioada actua-

lului cincinal $i in perspectivg pins in anul2000 a jalonat prin ins5$i implicatiile $tiin-lei $i invbt5rnintului, principalele momenteale viitoarei etape de dezvoltare intensiv5economico-social5 a tilrii, conform obiecti-velor stabilite de Congresul al XIII-lea a1partidului.fn documentele adoptate d e c stre Congre-sul Stiintei $i fnv5t5mintului pe lings ce-lelalte ramuri din agricultur5, apicultura.cerceta rea $tiintific5 apicol5, se reg5sesc no-minalizate cu realizsrile obtinute in etapaprecedents, dar in mod deosebit cu impor-tantele sarcini de viitor.Inch de acum dou5 decenii, tovarZi$ul se-cretar general NICOLAE CEAUSESCU aar6tat c5 in cadrul politicii generale aPartidului i Statului nostru, de dezvoltare

sustinu tg \a agricu lturii socialiste, d e valo-rificare deplina a multiplelor posibiliGti.apiculturii ii revine un rol important fiindchemata s5 contribuie alaturi de celelalteramuri agricole la sporirea continu a pro-ductiei agro-alimentare , in nenumarate rin-duri subliniind importanfa apiculturii prinprodusele directe cu care contribuie la fon-dul agro-alimentar, cit $i grin sporirea re-coltelor ca efect al poleniz5rii cu albine aplantelor entomofile, stabilind concret sar-cini pentru imbun5t5tirea activit5tii in acestdomeniu.Apicultorii din toate sectoarele $i alaturi,de ei cercetgtorii in stitutului nostru s-auangajat cu toate fortele pentru Pndeplinireaacestor sarcini.Astfel, patrimoniul apicol national a cu-noscut o evolutie continuu ascendenta, fami-liile de albine inregistrate la recens5mfntuldin anul 1985 reprezentind cel mai mareefectiv inregistrat vreodata n tara noastra.In acelavi timp a crescut productia apic015.pe ling5 sporurile cantitative inre gistri ndus ein cincinalul trecut gi o amp15 diversificarea acesteia. Trebuie, de asemenea, s6 subli-niem, ridicarea nivelului tehnologic $i mo-dernizarea accentuat5 in cincinalul trecut,a bazei materiale din apicultur5 care im-preuns cu imbun5t5tirea sub aspect biologica efectivelor apicole, reprezint5 ch ez 5~ iaunor importante salturi productive in etapaviitoare. Apicultura va beneficia $i de fa-milii de albine cu o capacitate productivsadecvats, datoritil m5surilor luate in totianii cincinalului trecut, pentru p5strareassnfit5tii a lbinelor prin prevenirea $i com-baterea bolilor. La aceste realizari a contri-buit $i cercetarea ~tiintific5prin rezultatelecelor 52 teme finalizate $i care s-au mate-rializat in principal prin 18 tehnologii noisau imbun5tStite 5 1 produse noi ; 30 pro-iecte de utilaje $i instalatii pentru apicul-tur5, peste 175 mii mPtci de halts valoare$i medicamente de uz apicol, care au aco-perit intregul necesar a1 apiculturii din taranoastrs.F5rs a minimaliza realizsrile obtinute, oanalizg amfinuntit5, cu responsabilitate iprofund spirit critic $i autocritic ne oblig5sfi sesiz5m $i sfi retinem c5 fat5 de cerce-tarea apicoli de pe plan mon'dial, fat5 decerintele obiectivelor economice din Pro-gramul special de dezvoltare a apiculturiidin tara noastr5, nivelul la care se situeaztiactivitatea noastr5 $tiintifie5 poate gi tre-buie s s fie irnbun5tiltit.


5/34

Astfel, cu' toate cg ap icultura romdneascicit gi cercetarea gtiintifics apicola din taranoastrH ocups sub multe aspecte locuri frun-t a w pe plan mondial, productiile realizatesint incH sub posibilitstile existente in tars,potentialul biologic productiv a1 fondului a-pic01 mai poate fi fmbun5tBtit. valorificareapatrimoniului' melifer poate f i fHcut5 intr-unmod mai judicios, eficienta tehnologiilor decregtere a albinelor gi de obtinere a produ-selor poate fi mai mare gi, de asemenea, semai poate inci reduce influenla negativs aunor boli.

Slntem congtienti c5 la fnlilturarea tutu-ror acestor neajunsuri, cercetarea gtiintificgtrebuie sg-gi aduc3 din plin contributia.Oamenii muncii care igi desfilgoaril acti-vitatea in cercetarea gtiintificfi din apicul-turs au Ntruns sensul gi esenw acestuifundamental gi complex imperativ. Avindin vedere in mod deosebit indicatiile, orien-Uril e gi sarcinile pe care secretaru l general

a1 partidului le-a formulat cu diferite pri-lejuri, ne-am stabilit directiile prioritare alecercetarii apicole pentru cel de a1 VIII-leacincinal.Cele 13 obiective ~tiintificeprioritare aufost cuprinse in ,,Pr'ogramul de cercetare +ti-intificii, dezvoltare tehnologic5 $i introdu-cerea progresului tehnic In apicultura pperioada 1986-1990 , elaborat pe bazaorienarilor date in cercetarea gtiintifics detovar5,sa academician, doctor inginer ELENACEAUSES~U.savant de reputatie mondialfr,strslucit reprezentant a1 geniului gtiintific

creator a1 poporului nostru, care prin inalta. sa competent3 gi rigoare gtiintific5 a insltat$tiinla romAneascs la cotele valorilor mon-diale: Programul de ceice tare gtiintifics,dezvoltare tehnologics gi introducerea pro-gresului tehnic a fost intocmit sub coordo-narea Consili\llui National pentru Stiints $iTehnologie i sub fndrumarea Academiei de$tiinte Agricole i Silvice. Activitatea ce seva desfsgura in cadrul celor 3 programe decercetare gtiintific5, care cuprind 54 temecu 102 lucr5ri de cercetare, urmsregte rezol-varea unor probleme aglicative ?n proceseleproductive apicole, asigurindu-se un raportoptim cu aspectele de cercetare fundamen-tals cu pregnant accent prospectiv.

Un prim ,program de ceicetare gtiintificsprivegte AMELIORAREA ALBINEI ROMA-NE$TI, gi este structurat pe 3 obiective $ti-.intifice cu 8 teme $i 25 lucrHri de cercetare.

fn cadrul obiectivului gtiintific ,,Comer-varea +i ameliorarea fondului apicol autoh-ton se abordeazs studiul morfoproductiva1 albinei carpatine d n diferite ecotipuri pe

baza caracteridrii biometrice a pogulatiitar,precum ~i prin caracterizarea enzimaticil aacestora, pelitru aprecierea puritiltii popu-latiilor. Scopul acestor cercetari constti inevidentierea unor populatii sau grupe defamilii cu un inaltrpotential biologic gi pro-ductiv, care ss stea la baza ameliorsrii fon-dului apicol autobton.Se vor efectua, de asemenea, cerceuri pri-

vind cregterea rezistentei la iernare a albi-nei romtlnegti, prin Studiul histologic i elec-troforetic a1 echipamentelor celulare gi indi-viduale care influenteazs rezistenta laiernare, a factorilor fiziologici gi a moduluide transmitere la descendents a rezistenteila i erna re gi a posibilittitilor de modelare aacesteia. S-au abordat cercetsri privind re-zistenta la iernare in munca de ameliorare,intrucit, din ce in ce mai mult, influen@sezonului rece devine hotilritoare in prac-ticarea unei apiculturi eficiente, familiileale caror albine au un echipament enzimaticeorespunzitor, un puternic instinct de acu-mulare in organism a unor substante ener-getice $i proteice, cregterea unor c antit st imar i de puiet imediat dupil ultimul culesde var5, restringerea pontei in perioada pre-mergHtoare sezonului rece, in paralel cu a-cumularea unor mari rezerve de hrans incuib in aceastii perioads, sint o parte dinconditiile pentru traversarea perioadei deiernare fsr5 pierderi sau scilderea potentia-lului biologic gi o dezvoltare puternicg inprimgvars.

Un accent deosebit in lucrsrile de cer-cetare se va pune pe potentarea gi consoli-darea instinctului de acumulare precum gipe transmiterea acesteia la descendents,

Un al t obiectiv gtiintific din cadrul 'pro-gramului de ameliorare privegte $reareade linii +i hibrizi de inaltB productivitatedin ecotipurile albinei carpatine. Se ur-m 5r e ~ t e n mod deosebit realizarea unor li-nii cu o puternic3 vigoare biologics gi unpotential productiv sporit gi complex, pen-tru producerea unor cantitst i m ari demiere, cear8, polen, 13ptigor etc.De asemenea, se vor efectua lucrsri pen-tru crearea de linii de albine gi hibrizi cuinclinatii speciale pentru polenizarea efi-cienta a florilor de lucerns, colectarea po-lenului gi pentru producerea propolisului.

fn crearea liniilor de albine se vor folosiverigile eficiente in ameliorare, pornind dela identificarea in populatiile de albine amaterialului biologic recordist gi selectiacontinus a acestuia, consolidarea insugirilorvaloroase prin imperecheri moderat con-sangvine, ,testa rea pe baza performantelor


6/34

proprii gi du p i descendenti a liniilor ame-liorate, precum $i incruci$sri interlinearedupi stabilirea valorii combinative a aces-tora. Trebuie bcos in evident2 un aspectdeosebit de important in ameliorarea albi-nelor : programul stabilit va putea fi cores-punzitor realizat numai cu participarea largia apicultorilor detinstori ai fondului api-col. Ameliorarea se realizeazi in interiorulunor zone geografice, iar selectia in cadrulfiecfirei stupine din zopi, f5cut5 de apicul-tor, constituie prima verigi din intregul lantde ameliorare. Cu cit mai multe stupine vorfi asociate la programul de ameliorare cuatit eficienta muncii de cercetare in acestdomeniu va i mai eficients.

Tot in programul de ameliorare s-a pre-viz ut obiectivul ~ ti in ti fi c privind ,,Repro-ductia $i cre ~t er ea eproducritorilor la albinamelifer5 . Studiile privind morfologia gi bio-chimia materialului seminal de trintori, st=-bilirea tehnicilor de conservare a acestuia,studiul anatomic a1 organelor reproduci-toare ale matcii, precud gi cercetlrile privinddeclan~areaovulatiei la mfitci, au menireaa conduce la imbun2titirea tehnicilor de in-sgmintare instrumenta l& a mitcilor, astfelca prin sporirea eficientei acesteia, inssmin-'$area ins trum entali sfi devins un mijlocoperativ in munca de ameliorare $i poate deobtinere curen ti a mitcilo r pentru productie.

A1 doilea program de cercetare vtiintificia1 Institutului nostru, pe perioada 1986-1990prive~te ,,CRE$TEREA ALBINELOR $1OBTINEREA PRODUSELOR APICOLE .Acest program este structurat prin cuprin-derea unitar5 a tuturor domeniilor care con-tureazi in esenti apicultura ca proces eco-nomic productiv, respectiv tehnologia creg-terii albinelor, resursele melifere, pistrareas i n i a t i i albinelor, tehnologia obtineri i giconditjonilrii produselor apicole, utilaje pen-tru intretinerea familiilor de albine, obtine-rea produselor pi mecanizarea lucrarilor inapiculturi.

Programul cuprinde un numir de 7 obiec-tive gtiintifice, cu 24 teme $i 55 lucrilri decercetare.

n cadrul obiectivului gtiintific ,,CercetZiriprivind nutritia albinelor se prevede ela-borarea cTe premixur i gi biostimulatori pen-tr u albine, respectiv pentru intensificareacregterii puietului, pentru preggtirea orga-nismului albinelor pentru iernare, pentrumlrirea gradului de atractivitate $i consuma inlocuitorilor d e polen gi' a hranei ener-getice.

Tot in cadrul cercetirilor privind nutritiaalbinelor se vor efectua cercetiri privind in-

fluenta caliutii hranei asupra surii fizio-logice a albinelor, urmirindu-w prevenireauzurii albinelor urmare invertirii zaharozei.precum gi stabilirea nocivititii hidroximetil-furfurolului din hrana energetics.Obiectivul gtiintific privitor la ~l ab or ai eade tehnologii pentru dezvoltarea familiilorde albine ~i sporirea productiilpr qpicolevizeazh ca prim3 cercetare, producered in-tensiv5 de albing prin sporirea cantitstii depuiet in familiile de albine, urmare asigu-rarii unui regim de c re~ ter e ontrolat, aso-ciat cu incubarea $i eclozionarea puietuluiin afara cuibului. Scopul acestei cercetgrieste obtinerea unor populatii abundente dealbine, pentru formarea de noi unititi bio-logice, valorif icarea ef icienta a resurselormelifere, formarea de nuclee de impereche-re a mstcilor in pepinierele intensive etc.Alte cercetgri in cadrul aceluiagi obiectiv

gtiintific privesc imbungthtirea tehnologieide obtinere a Iipti~oruluide mates, in fluxcontinuu En familii neorfanizate, cu elimi-area transvazsrii larvelor peratiune di-ficils pentru multi apicultori gi care reclamsvolum mare de muncg, astfel ca aceastgproductie s5 deving eficientg in toate stupi-nele. Se vor continua de asemenea cercetl-rile pentru perfectionarea aparaturii $i teh-nologiei de producere a veninului de albine.alti serie de lucriri de cercetare pri-vesc pregitirea albinelor pentru iernare invederea asigurgrii unpr familii cu potentialbiologic $i productiv ridicat. C etceur ile con-

stau in elaborarea misurilor pentru preve-nirea uzurii albipelor de iernare ca urmarea prelucr5rii rezervelor de hrani5 admini-str at5 de apicultor, sau ca urmare a crevteriipuietului in cantitati mari fn perioade ne-potrlvite, precum stabilirea procedeelorde fompre $i ieolare a ghemului care s%asigure cele mai bune condltii de iernare.

Obiectivul gtiintific privind ,Imbunritiiti-rea resurselor melifere prin sporirea poten-tialului nectaro-polenifer a1 plantelor culti-v a t e $i prin ameliorarea de noi specii er-bacee i arboricole abordeazi o serie decerceari corelate cu cele ale uniatilor spe-cializate in cercetarea agricoli. Astfel, seprevede stabilirea in comun cu Institutnl decercetl ri pentru cereale gi p lante tehniceFundulea a soiurilor de rapitl pentrll ulei(Brasica napus ssp oleifera) care au cea mairidicati valoare meliferi, avind in vedere c5,introducerea pe scar8 largi a acestei plantein culturi, poate asigura noi resurse pentruproductia apicoli. i cadrul aceleiagi actiunise va studia valoarea meliferl gi gradul deatractivitate pentru albine a soiurilor noi de


7/34


8/34

multiple, prtkum ~i a unui ut ilaj de mic5capacitate pentru prepararea gerbetului saua pastei tip fondant de c5tre apicultorii de-lingtori ai familiilor de albine.fntrucit in economia stupinelor, asigurareanecesarului de cear5 conditionead o seriePntreaga de actiuni tehnice, s-a prevszut rea-lizarea unm utilaje pentru extractia ceriidin faguri reformati cu randamente sporite.Proiectantii colectivului de profil gi-auprevgzut de asemenea reaiizarea documen-tatiei pentru o mavin& agregat de fabricatcilindri activi pentru confectionarea f a m i -lor artificiali in instalatii de mare capaci-tate (industriale), precum gi definitivarea do-cumentatiei pentru un agregat de fabricare,a ramelor pentru stupi.CeI de a1 treilea program de cercetare a1Institutului de cercetare gi productie pentruapiculturg este intitulat ,,VALORIFICAREASUPERIOARA3 PRODUSELOR APICOLEPENTRU SANATATEA OAMENILOR

PRODUSE APITERAPEUTICERealidrile obtinute de Institutul nostru,realiz5ri care au fgcut din apiterapia rom8-neascg o activitate de referin@ pe planmondial, a condus la structurarea acesteipreocup5ri intr-un program distinct, de sinestgator, elaborat la indicatia ConsiliuluiNational pentru $tiin15 gi Tehnologie.

Programul cuprinde trei obiective gtiinti-fice, cu 22 teme de cercetare.Obiectivul gtiintific care privegte ,Stabi-lirea compozitiei actiunii farmacodinamicei a mecanismelor specifice de actiune alecomponentelor active din produsele apicolevizeaz5 determinarea elementelor cu rol he-

patoprotector, constituientii hormonali, pre-cufsori hormonali gi factorii de cre~tere, re-cum gi stabilkea actiunii bactericide gi anti-fungice $i efectul hipocolesterolemic a1 sub-stantelor active din produsele apicole.~biect ivulgtiintific ,,Elaborarea de pro-duse apiterapice cu actiune specific6 In tra-tamentul unor afectiuni prevede ce rcea ri~ e n t r u tabilirea formulei galenice gi a teh-nologiei de fabricatie pentru aerosoli, un-guente gi solutii pentru afectiunile tractuluirespirator gi ORL ; preparate apiterapice cu1-01 hepatoprotector gi pentru tratamentulhepatitelor cronice ; produse pentru trata-mentul unor afectiuni ale tubului digestiv;produse pentru afectiuni reurnatismale gi decirculatie periferici preparate cu actiuneregeneratoare topic5 asupra sistemului uro-genital; unguente, aerosoli gi colire penkutratamentul unor afectiuni oftalmice so-

lutii peliculogene, g rde de os pote@at bio-logic de uz stomatologic' gi produse pentruboli cardiovasculare cu hipercolesterolemie.Cel de a1 treilea obiediv gtiintific din pro-.gramul de apiterapie ,,Stabilirea metodelori schemelor de tratament prin integmreaproduselor apiterapeutice , vizeaza tratamen-'tul enterocolitelor cronice, a rectocolitelorsimple gi hemoragice ; restabilirea homeo-staziei oculare, afectiuni sclerale gi iriene.;tratamentul bronhopatiilor cronice ; a pen-artritelor scapulohumerale, a prostatitelorcronice, colpitelor gi cervicitelor ulceroasescaderea hiperestaziei gi hipersensibilitgtiidentare gi tratamentul paradontopatiilorprecum $i stabilirea rolului adjuvant poten-tator a1 apiterapiei in tratamentul disfunc-tiei neuro-endocrine (axul hipofizo-tiroid-ovarian).

Problematica cuprinsP in programele de.cercetare gtiintificg ale Ivstitutu lui nostru peperioada 1986-1990 este deosebit de bogatg.cu o diversitate mare a profilelor de cerce-tare. Exist5 ins& toate conditiile ca sarcinilece ne revin s5 le realizHm integral gi lainalt nivel gtiintific, intrucit in inkeaganoastrg acavitate ne vom conduce dup5 pre-cizarea facut3 de tovar5gul NICOLAECEAUSESCU ,,atunci cind vorbim de onou6 calitate in toate sectoarele de activi-tate este de la sine lnteles c% punem pe pri-mu1 plan perfectionarea, deci ridicarea laun nivel superior a calit6tii In cercetarea~tiintific6$i tehnologic8, fAr8 de care nu sepoate obtine o nou6 calitate in nici un do-meniu .Exist5 un aspect care caracterizead oa/-menii muncii din Institutul nostru, aspectcare d5 garantia realiz5rii tuturor sarcini-lor, anume, vointa $i dorinta tuturor, ca inviitor s5-gi mobilizeze mai sustinut fortele,sa investeasca mai multii ihteligenta proprie,,sg amplifice procesul de creatie, pentru ri-dicarea la un nivel superior a intregii muncide cercetare.

Vom lua m5suri pentru perfectionareace~-cetStorilor in vederea 'insugirii de catreace$tia a celor mai noi cunogtinte in dome-niul $tiintei gi tehnicii apicole, in domeniulcunoagterii metoddor gi mijloacelor modernede investigatie. .Vom actiona pentru forma-rea cercet5torilor cu inaltg rgspundere Do-litic5, economic5 $i tehnologicg, capabili s5se angajeze curajos gi cu pasiune in luptapentru solutionarea tuturor problemelor pecare le ridica apicultura rom8neasc5.


9/34

LAPTI~ORUL E MATCAbaza activz a unor medicamentezSFarm. Elena PALO$, bioch. Crisl ina MATEESCUInstitutul de cercetare ~ productie pentru apiculturs

\ - - - - 4 *-*****-*-*-****Interesul mereu crescind ce se manifest5 actualmente in lumea medical&,pentru introducerea in terapeutica .man5 a unei game tot mai largi de produse tnaturale, a determintit initierea unor studii asupra structurii $i compozitiei aces-tora, precum ~i asupra unor mecanisme intime de actiune a le componentelor tacestora in cadrul metabolismului uman.n acest context, am luat in studiu lfipti$orul de matca ce constituie pentru ft noi o bazH activH pentru obtinerea nor medicamente apiterapeutice.

In lucrare am examinat principalele caracteristici morfologice, complexttlvitaminic $i mineral din acest valoros produs apicol. t+-*-+-+*+*****. +-ee+ +++e+-ee-

Studiile morfologice asupra 15pti:o- reactiei de forknare a osazonelor esterului de matc5 au fost efectuate prin redat in fig. 1. Fiecare ozi formeazgexamene microscopice i prin teste cristale de osazona care se pot dife-'histochimice. In toate aceste studii au rentia pe cale micmscopic~ up5 f o m afast analizate metodele de punere in acestora (ace grupate in m5nunchiuri,eviden*, pe cale microscopic5, a tu- rozete, crengute de brad etc.).turor acelor componente libere in so- Prin metoda microscopiei in fluores--lutie, neasociate cu alte molecule care cent5 au fost f5cute astfel de analizes5 impiedice evidentierea. asupra lipidelor steride, carotenoizi,

S-au facut detemin5ri cu ajutorul l i~ocromicompu$i Cu capacitatea demicroscopului optic ~i in fluorescentg, emisie in fluorescen@. Prin alegereape frotiuri de 15p ti~o r e mat& sau pet unui procedeu adecvat de fixare, o se-preparate $asice intre lam5 ~i lamela. rie de coloranti pot emite lumin5 fluo-Primele analize microscopice s-au rescent5 in momentul gref5rii pe mo-oprit asupra punerii in evident5 a ci- lecul5 de lipid, proprietate ce poartgtorva compqi organici din d s lu- denumirea de fluorescent5 secundaria lipidelor.cidelor. Dat5 fiind proprietatea mono-zaharidelor de a forma cu fenilhidra- Dintre aceqti coloranti numiti fluo-zina - enilhidrazone ~i apoi osa- rocromi, cei mai utilizati slut fosfinazone ompusi cristalizati, au fost 3R ~i be nzo ~iren, ,g-cofeina.evidentiate osazonele unor zaharuri Pentru examinarea in fluorescentii asimple ca glucoza, galactoza, mal- lipidelor s-a utilizat metoda lui ERGtoza, lactoza ~i arabinoza. Mecanismul (1951) care foloseste benzopiren co-feina, lucrindu-se pe frotiuri cu 15p-* bfer ttiintifie celui de al t i ~ o r e matc5. Frotiurile se us u d laXXX-lea Congres a1 APIMONDIA, Nagoya- temperatura camerei timp de 10 mi-Japonia, octombrie 1985. nute, dup5 care sint fixate timp de


10/34

15 minute intr-o solutie de benzopi-ren 3,4-cofeing. Montarea frotiuilorde lip ti ~ o r e mat& fixate se face int polivinil pirolidonZi sau in gelatin5 gli-cerinag. Examinarea la microscop inV (timp scurt) se face folosind filtrul

de excitatie de tip UG-2, iar ca filtrude baraj cel de tip BG-2 sau BG-12.Rezultatele obfinute ,in urma apli-c5rii acestei tehnici indic5 faptul c2lipidele hidrofobe ln faz5 lichidli aparcu o fluorescent5 albiistruie, in timpce lipidele acide gi fosfolipidele pre-zint5 o fluorescentii albi, caracteristic5cofeinei.Incluziile de acizi g r a ~ i iberi pre-zente in 15p ti~o rul e matc5 au fost

evidentiate prin metoda lui HOLe-ZINGER (1959). Principiul acestei me-tode consti in proprietatea acizilorgrasi liberi de a reactions cu acetatulcupric cu formarea s5punurilor cu-price. Excesul de metal este Indep5r-tat prin spilare cu o solutie de EDTA.Cuprul fixat pe acizii grasi liberi poatefi pus in evidenp printr-o reactie chi-mica cu acidul rubeanic. Tehnica estespecific& dacii preparatul contine can-tit2ti decelabile de acizi g r q i liberi.Frotiurile cu preparat proaspit , uscatein prealabil la temperatura camerei,sint introduse intr-o solutie de acetatde cdpru 0,0050/0 timp de 3 ore, dup5care lamele se spalii cu solutie deEDTA O,lo/o pH=7,0, in trei b5i suc-cesive. Se spa15 apoi cu api distilat5,timp de 5 minute, dup2 care lamele ,sin t introduse intr-o solutie de acid ru-beanic, timp de 20 minute. Lamele sespa15 apoi cu alcool etilic ~i apoi cuapi.

In urma examinirii microscopice,acizii gra~iiberi sint evidentiati prin-tr-o colorgie verde-cenusie specifid.Tot prin tehnica microscopiei influorescent5 s-a efectuat un test com-parativ pentru diferentierea liptisoru-lui de matc5 pur pe trituratul obtinutdin lame de trintor (apilarnil). Studiul

microscopic a fmt axat pe punerea inevidenv a acizilor nucleici in tritura-to1 larvar (organisme vii) qi pe absenp

acestora din preparatele de liptiqol' dematc5 ecretie biologici.Metoda fluorimetric2 aplicati a fostcea propusi de citre FEEBLE gi J Y1962), care folosesc frotiuri de celulesau tesuturi. Frotiurile se usud 10

minute la temperatura oamerei $i sintfixate in alcool metilic, dupZi care se ,spali in tampon fosfat 0,l M lapH=7,1 ce contine fen01 0,20/0. DupGacest tratament, sectiunile se colo-reazg in soIutie de coriofosfin5 inconcentratie de 0,1%, timp de 10 mi- Inute, iar excesul de colorant se inde-partea25 prin spalarea sectiunilor insolutie de tampon fosfat, timp de 2 mi-nute.Rezultatele obtinute prezintil o co-loratie verde-fluorescent5 pentru aci-dul dezoxiribonucleic (ADN) qi rogiesau portocalie pentru acidul ribonu-,cleic (ARN) citoplasmatic si respectivnuclear. Aceste rezultate au fost pre-zente numai pentru frotiurile cu tri-turat larvar si au fost 'total absentepentru cele cu li p t i ~ o r e matc5.Analiza microscopic5 pe preparatede lliptisor de matci, intre la mi ~i la-

melii, folosind coloranti acidofili (ti-nind cont de pH-ul 15ptigorului dematci) ucsin5, albastru de metilen,violet de gentian& hematoxilinli etc.,a pus in evident5 existents unor frag-mente de micelii, hife de duperc5,fibre vegetale, urme de polen, debriuriceroase. Uneori mai sint prezente rnicifragmente de tesut larvar care aparca urmare a impurificirilor..

Toate determinirile microscopice aufost efectuate pe cite 50 probe de l5p-tisor de matci.Lucririle experimentale au conti-nuat cu analiza citorva dintre elemen-tele minerale prezente in lipti~orul ematc2 $i anume : calciul C a2+, mag-neziu M8+ ~i fosforul (P), precum yio serie de vitamine printre care vita-minele A ~i D din categoria vitami-nelor liposolubik qi vitaminele Bi q i

PP (acid nicotinic) din grupul vitami-nelor hidrosolubile. Testele au fost


11/34

efcctuate ati t pe produsuL in stareproaspit5, cit qi pe produsul liofilizat.Determinarea calciului (@a2+) s-aefectuat pe produsul deproteinizat,aplicfndu-se o metod5 volumetric5 alui CLARK qi COLLIP, a1 ciirei prin-cipiu const5 Pn precipitarea ianilor decalciu sub form5 de oxalat, fn prezentaunei solutii saturate de axalat deamoniu.Rezultatele testelor efectuate, atitpe produsul in stare proaspiit5, dt qipe cel liofilizat, au indicat o concen-tratie a ionilor de calciu osdlind intre14,5-16 mg la 100 produs. ,Pentru determinarea ionilor de mag-neziu Mg2+) s-a utilizat o metod5 co-lo~imetric5care ,const5 in complexa-rea ionului de magneziu (Mg2$) cu co-lorantul organic ,galben titan , obti-nindu-se o coloratie roqie.

Extinctia probelor yi a standarduluiutilizat s-a citit la 560 nm, la unspectocolorimetru, obthindu-se con-centratii de 2,l mg M$+ per 100 gprodus proaspgt $.i 2,25 mg M + pen-tru produsul liofilizat.

Pentru determinarea fosforului anor-ganic s-a utilizat metoda lui BRIGGS,f5r.g deproteinizare prealabils.Principiul metodei const5 in coin-plexarea fosforului in praenta molib-datului, cu formarea unui complex carein prezenta unui agent reducgtor d5o coloratie specific5 de albastru demolibden.

Rezultatele obtinute indic5 prezentaunei cantitsti insemnate de fosforanorganic, variind intre 200-210mg/100 g produs.

Din grupul vitaminelor liposolubileau fost efectuate dodri pentru vita-mina A ~i vitamina E.

Pentru dozarea vitaminei s-a uti-lizat metoda lui RAOUL ~i JANOT ba-zat5 pe mgsurarea intensitstii colora-tiei albastre, pe care aceasti vitamin5o dB in prezenta unei solutii clorofor-

mice saturate u SbGh, aq.a numitareactie GARR-PRICE.Reactia este dat5 ~i de 6 - aroten,motiv pentru care este necesarii doza-rea prealabil5 a carotenilor. Scliderearapid5 a intensi6tii coloratiei este unsemn distingtiv a1 prezentei vitami-nei A.Valorile medii obtinute pentru con-centratia in vitarhina A din 15ptiqorulde matc5 au fost cuprinse intre 0,58-0,60 UIJg produs.fn ceea ce prive~te rezenta vitami-

nelor E in 15pti~orulde matcg, apli-cind metoda specific5 de identificare,se poate ar5ta c5 datoriti concentra-fiei foarte sc5zute - sub limita dedozare - a a fost doar identificata.

Vitamine hidrosolubile. Dat5 fiindprezenta complexului vitaminelor Ba fost dozat5 vitarnina B1 qi identifi-cat5 prezenta v i tminei B6.

Pentru dozarea vitaminei BI s-aaplicat metoda KINNERSLAY si PE-TERS, obtinindu-se valori ascilind fn-tre 1,6-6,5 p g la g produs.

Pentru determinarea vitaminei PP(acidului nicotinic) s-a aplicat o me-tod5 volumetric5 in urma c5reia s-au.obtinut valori oscilind in tre 59-150p g/l g produs.

Corelarea rezultatelor obtinute fnprezentul studiu su rezultatele lucrgri-lor anterioare, in care s-a analizatcomplexul proteic qi enqimatic a1 Hpti ~or ul ui e matc5 romanesc, ne-a con-dus la utilizarea acestei materii primenaturale biologic activi, la realizareaunor medicamente cu specificitate deactiune in tratamentul anumitbr afec-tiuni.

Gama produselor realizate pe baz;de 15gtNor de matc5 se acFeseaz5 unoraf ectiuni : oftalrnice, otorinolaringolo-gice, urologice . unele s ti ri carenealeale organismdui.


12/34

SUPRAVEGHEREA EERNARIIFAMILIILORDE \ LBINEIng Ion RECEANU

Supravegherea familiilor de albineare un scop bine definit, acela de adescoperi in timp util situatiile criticecare pot s5 apar3 in viata albinelor;'9nt.r-un sezon cind ele nu-si pot resta-bili starea normal& fiind deci, absolutnecesari interventia apicultorului. Ga-zurile negative sint extrem de rare in-tr-o stupin5 bine ingrijit5, ele consti-tuind cu totul o exceptie, in situatiain care apicultorul a executat toatelucrgrile necesare pentru o buna ier-nare a familiilor de albine.

Cu prilejul deschiderii stupului pen-tru o cercetare sumar5 de 2 3 minute,desi iarna in familiile de albine nuexist5 puiet care s5 poat5 riici, apicul-,torul, este bine, sii evite asemenea ac-tiune, deoarece exist5 trei mari riscuriqi anume :a familiile slabe qi nuclee refa-cerea temperaturii necesare in interio-rul ghemului se realizeaz5 cu foartemare greutate i exist5 pericolul camtitcile sti r5ceasc8 qi s5 devinii inaptepentru reproducere, ceea ce echiva-leazti cu pierderea lor ;

rintre albinele ciizute pe fundulstupului poate sii fie si rnatca, ceea ceconstituie o pierdere ireparabil5 in cazc5 aceasta nu-si poate relua locul inghem ;rin destramarea ghemului for-mat de albine, o mare parte din ele pot&idea de pe faguri pe*fundul stupilor,unde amortesc de frig si nu se maipot ridica din nou in ghem, fiihd ast-fel condamnate la pieire.

Din cele relatate mai sus se des-prinde concluzia c5 supravegherea ier-n5rii familiilor de albine trebuie sereducg la observatia foarte atent5urdinisului ~i a scindurii de zbor, pre-cum si la ascultarea qi interpretareacorecti, cu ajutorul unui tub de cau-ciuc, a fenomenelor ce au loc, in spe-cial a modific5rilor esentiale in viatanormal5 a familiilor de albine.

~ s c u l t k cu jutorul tubului d ec uciuc va f i efectuat5 ori de citeori semnele de la ur d i n i ~ i de pe scin-dura de zbor cer o confirmare. FBr5ivirea acestor semne, ascultarea cuajutorul tubului de cauciuc se va facein mod obligatoriu din douh in douiis5pt5mPni, in prima jumiitate a iernii(noiembrie-decembrie) qi siiptiminal, inultirna parte a ei (ianuarie, februarie,martie). Ce concluzii putem trage prinascultarea cu ajutorul tubului de cau-ciuca. Moartea albinelor sau amorfirealor prin infometare. Procedind laascultare, nu se aude nici u zgomot,nici chiar dup5 repetate b5t5i in peretii stupului. Aceast5 situatie solicit5o interventie imediat5 a stuparului infamilia de albine.

b. Prezenta goarecilor in stup. Dac5ascultiim cu atentie, vom auzi zgomo-tele produse de ei, care se repetii lascurte intervale de timp.c. Starea de flcminzire a albinelor,care nu sint inc5 moarte qi produc nloc de zumzetul normal, un zgomot fin


13/34

ca foqnetul d e frunze uscate. Se im-pune o interventie urgent5 ca ~i incazul de mai sus.d. Imbolniivirea familiilor de albine.La ascultare se aude un zumeetfoarte puternic, far5 incetare, f5r5 in-tensific5ri sau scsderi, ar5tind o agi-tatie permanent Inainte de a inter-veni, apicultorul va repeta ascultareadup5 6-8 ore, fiindc5 s-ar putea in-timpla s5 fi surprins familia in situa-tia de agitatie pentru producerea dec5ldur5 in cuib. In caz de repetare ast5rii constatate prin ascultare, inter-ventia stuparului este necesar5 in pri-mele 2-3 zile.e. Familia orfanti prin moartead t c i i . Zgomotul produs de albine esteputernic, pling5tor, continuu, cu sc5-deri ~i intensificiiri alterninde. Perico-11 11cel mai mare este acela c5 albinelefiind intr-o continu5 agitatie, justifi-ci t5 de pierderea m5tcii, consum5 mie-rea in mod exagerat, ducind la o um-plere rapidil a intestinului gros cu fe-cale q la aparitia prematur5 a dia-reii. In aceast5 situatie stuparul tre-buie s5 intervini in citeva zile.f. {ernarea normalti a familiei de al-bine. Pentru a putea da posibilitateapicultorilor incepgtori s5 disting5 sis5 aprecieze just zgomotele auzite Instupi cu prilejul ascultarii cu tulbul decauciuc, vom preciza c5 in cazul fami-liei care ierneaz5 normal se distinge unzumzet uqor, uniform, f5r5 nici o in-tensificare, rgspunzind puternic uneiscurte qi uqoare bSt5i in peretele stu-pului, 'cu revenire la normal Pn 2 3secunde.

Observarea urdiniyului yi scindurii de zbor este bine s5 se faciidac5 este posibil, zilnic, sau la 2 3zile odat5, fiind vorba de o simp15aruncare cu privirea la fiecare stup inparte. Ce poate s5 ne atrag2 atentia inmod deosebit qi care a r fi concluziilea. Pojghite de gheafti sau dire deapti in urdinip pi pe sdndura de zbor,inseamn5 cii in stup exist5 o stare deurnezeal5 excesiv5 si c5 aerisirea nu seface normal. acest caz vom inclinauqor stupul dinspre spate spre fatti,

permitind astfel scurgerea apei, V6mtopi gheata cu ajutorul unui fier In-cilzit ~i vom l5rgi urdiniqurile penttuo mai bun5 aerisire, sau vom deschideurdinisurile superioare (la stupii ori-zontali), dac5 aceast5 operatiune nufusese f5cut5 pin5 in momentul'con-trolului.b. Blocarea urdinipului cu albinemoarte, stare rnai des intilnit.3 in adoua jumitate a iernii. Vom deblomurdinisul de albinele moarte cu aju-torul unei sirme indoite, a1 c5mi cirligse va inf5qura in vat5 sau cirpe pentrua nu produce zgomot la manevrarealui. In felul acesta vom da posibilitateaerului curqt de a pgtrunde n stup.blocare prea masiva a urdiniqului cualbine moarte va trebui lhuritii si

prin ascultarea cu tubul de cauciuc.c. Albine moarte pe scindura de 2bor~i intense pete de fecale, un miros acrupi ptitrunziitor ieqit pe urdiniq, Pnsearnn5 c5 familia respectiva este bol-nav5 de diaree. Observatia va fi com-pletat5 de ascultarea cu ajutorul tubu-lui de-cauciuc qi in caz afirrnativ,interventie a stuparului este de strict5necesitate.d. Albine moarte pe scindura dezbor, cu , trompa exagerat de intinsti,altele incE vii, dur amoqite de frig, innemiqcare, indic2 o lips5 acut5 dehran5, c z intilnit cu deosebire n adoua parte a iernii.qi spre sfiqitul ei.Situatia va fi 15murit5 qi prin ascul-tarea cu tubul de cauciuc qi, dac5 seconfirm5, apicultorul trebuie s5 inter-vin5 de urgenM.e. Albine moarte, fcrimifate, sclsaseafarti de apicultor cu prilejul deblo-ctirii urdinipului, insearnn5 c5 in stupau patruns qoarecii. Gazul va fi con-firmat si de ascultarea cu tubul de cau-ciuc. fndreptarea situatjei va fi fficutgimediat, in aer liber, deschizind stupul,gonind qoarecii prin scurte b5t5i instup qi distrugind cuibul lor, far5 aderanja ghemul de albine, dup5 carese va plasa la urdiniq gratia contraqoarecilor. Trebuie arnintit c o supra-


14/34


15/34

0 problerna de sezonAlexandru .VARTOLOMEI

fn toamna anului 1956 am cump3rat S u d u r o a i e pentru a-mi reface stupinadistrus5 de rgzboi, pe care le-am iernat intr-o incspere rece.In ianuarie am administrat familiilor de albine o hr3nire mixtg din sirop

de zahsr i ou3 proaspete. Am procedaf astfel : am mutat buduroaiele intr-eincapere hcslzitg. Cu ajutorul unui burghiu am facut cite un orificiu de 2 cm incapacele buduroaielor, pin5 am dat de falfuri. Apoi, am luat o scindur5 cu gro-simea de 2 cm, in care am practicat oriffcii cu diametrul egal cu cel a1 guriiborcanelor, in care a m pus sirop. Am legat borcanele cu tifon i apoi le-am Pntorscu gura Pn jos, peste orificiile facute in scindur5.

Dup3 put in timp, albinele s-au rid icat la borcan qi in ci teva zile 1-au golit.f n aprilie, cind am facut transvazarea, farniliile mele aveau o cantitate mare

de puiet pi albin5 tinPr2, astfel c5 la culesul de la s ak im a m obtinut o recolabung.A fost prima mea experient3 reuqit5 in hrgnirea de iarn3 a unor familii ma1

slabe.De-a lungul anilor, am experimentat aceste hr3niri qi cu pregaratele

ciatiei Cresciltorilor do Albine, in diferite perioade ale sezonului, in intervalelef2r5 cules etc.

Din literatura consultat3 i din practic3 am aju ns l urmatoarele concluzii:

Hrgnirile e necesitate iarna, intreculesuri si toamna, trebuie facute cuinlocuitori de nectar (zah5r industrialin lipsa mierii) qi de polen (drojdie debere, lapte praf degresat etc.) dar, in-trucit acestea sint departe de a echi-vala compozjtia produselor naturale,trebuie-+di5qgate qi vitaminele exis-tente in 'acestea.En. intervalul ianuarie-aprilie, infunctie de kegiunea georgrafic5, hr5-ire 3 e ' p ~ a t e ace cu past5, fn pungide &ktilen5 cu capacitatea de sau3 kg, puse deasupra ramelor, sub po-di~or .Accesul albinelor la past2 se faceprintr-o Eiietur5 transversal5 a pun-gii de 1-2 cmReteta la care n2-am fixat, cu celemai bune rezultate obtinute atib demine, cit qi de apicultorii ie eni c5rorale-am comunicat-o, cu mulfi ani fnurm5, este urrnstoarea z a h 5 pudr5

25 kg, miere semi-lichid5 kg,drojdie uscat5 10 pachete (500. ),zeama a 8 lsmii sau 8 fiole mari vita-mina C, sare de buc5t5rie lingur5,vitamina B complex 0 pastile di-zolvate in ap5, izoniazida nicotinic5(hidrazidg) 0 pastile dizolvate inap5 inGlzit5 la 60 3, vitamina B25 fiole mari, vitarnina B6 5 fiolemari, vitamina B12 fio15 mare sipantotenat de calciu 8 fiole mari.odul e prep r re : Pntr-un vasmarg.se pun 5 kg zah5r pudr5 pestecare se toanhi celelalte componente

d h retet5. htr-un vas emailat de capacitate mare, cu apg clocotit5, se punedrojdia ~i se arnestec5 continuu cu olopatic5 de lemn, amestecfnd qi dup5ce vasul se ia de pe foc Vasul trebuies4 fie mai mare pentru c5 la fierberedrojdia se urnfl8. Dup2 rilcire, se punedrojdia in amestec ~i se, omogenizeaziicompozitia pin5 la dizolvarea zah5ru-


16/34

lui. Se'adaug5 treptat restul de 20 kgzahir, amestecilzd mereu.Pasta se prepar5 cu 2-3 sgptiminiinainte de zborul masiv de curitire ~ise administreaz5 numai dup5 acesta.Drojdia proasp5tB nu d5 aceleqi re-

zultate ca cea uscat5 q modul ei defolosire il g5siti in revista ,Apicultu~ain Rominiau nr. 111985. Adrnini~tri~daceasti past5 am constatat c5 la con-trolul de fond, familiile se prezentaumai populate decit in toamn5, cindau fost puse la iernat.PenOfu completarea hranei proteicepropriu-zise se face o a lt i past5, d indrojdie uscati, m5cinat5 in riqnita decafea, pen5 Se face pudr5. Se adminis-treaz5 circa 50-60 g tu rt5 de farnilie.Aceast5 drojdie nu se fierbe, avindtoat$ seria de vitamine ~i oligoelemen-

te . Peste drojdie se barn5 treptatmiere lichid5 c5ldut5 (20-25 G si seomogenizeaz5 bine, astfel ca pasta s5aib5 consistenta unui aluat.

Pasta se pune apoi in t r a pung5 deplastic, se turteqte prin apisare pin5la grosimea de 15-20 mm. Cind seadministreazg familiilor se taie atf teaportii civ stupi avem qi se pune pesterame, lPng5 punga mare cu past5 sti-mulatoare. Albinele g5sesc aici cel rnaibun inlocuitor de polen, ping la apa-ritia lui in natur5. Cind apare polenul,aceastg past5 nu mai este consumatZiqi ea se amestec5 in sirop.

Aceste hr5niri se fa6 chiar dacg stu-pul are rarnb fntregi cu miere ~i p5stu-r5, deoarece; pe acestea albinele le con-sum5 cu mare zgircenie, in timp ceadausurile le consum5 repede, socoti-du-le un cules ap5rut in afara faguri-lor ; de aici rezultg qi dezvoltarea spec-taculoas5 a populatiei tinere.

Dup5 administrarea celor dou5 pungicu past%, stupul nu se mai deschide

n SporireO producriei de pie re d ei ng A ~ ~ a i u

decit cind vremea se va inc5lzi sufi-cient, pentru a permite zboruri nor-male la culesul de polen. Orice inter-ventie a noastri in stupi, in aceast.5perioad5, face s5 se piard5 Gilduracuibului, anihilfnd efectul hr5nirilor.Cind 'albinele incep s i aduc5 polen,seara li se administreazg sirop cQdut,cam 400 g (1 hr5nitor) de familie. Si-ropul il prepar astfel : parte zahgr,2 p5iqi ap5, 1-20/0 drojdie fiart5,

. pasti15 de izoniazidg dizolvatA in ap5fierbinte de 50-60C. La 1 de siropadaug 2 pastile B complex. La 5sirop mai pun ~i o lingur5 de sare.

Ramele cu puiet se trag ling5 hr5-nitor, iar ramele cu miere veche, ci-pscite, se desc5pZcesc toate odatii. Al-binele vor consuma partial ~i ream-plasa sub form5 de coroang aceastsmiere, astfel c5 matca va avea locpentru a depune ou5.

Dac5 stupii au urd in i~ e uperioare,care se tin deschise tot anul, urdini-qul mare de jos se va deschide nurnaiatunci cind albinele se Pnghesuie la celsuperior.

Astfel, se p2streazA c5ldura ghemu-lui tot atit de necesar5 ca qi hrana.

Se vor deschide numai acei stupi laale c5ror u rd ini~e u se observ5 ace-e a ~ i ctivitate ca la ceilalti stupi qse vor lua m5suri de indreptare.

Familiile slabe vor fi unificate prinsuprapunere cu familii puternice apoidup5 culesul de la salcim, fi sepa-rate din nou pentru a reface efectivulstupinei.

Trebuie t o t u ~ i 5 retinem c5, oricitghran5 ~i cgldurg se vor da familiilorslabe, acestea r5mfn in continuareslabe, in tot sezonul activ avind re-

ceaultate sub media stupinei. Soluti,mai sigurg pentru redresare este inlo-cuirea mgtcilor necorespunzgtoare cum5tci de mare valoare productivti.


17/34

OLE TORDE POLEN U S CULETEste ~ t i u t c5 volumul cel maimare de polen este adus de albine instup, in primele ore ale diminetii.Oqi in acest timp, eu sint ocupatcu problemele profesionale. Dup5-amiaza, cind ajungeam la stupi, g5-seam colectorul plin intr-o anumit5portiune a sa. Albinele i n loc s5 zboarela cules, stiiteau, gramad5 deasupra Po-lenului, ce se rev5rsa peste colector,incercind s5-1 introducs in s tup.Ca s5 in l5tur acest .neajuns a tre-buit modific colectoarele tip, dupTi.solutia ce o voi descrie mai os :

m desfiintat sita inferioars careretine polenul ;- m %at colectorul pe jumgtate,la fiecare jumgtate am adgugat a1 doi-lea perete lateral obtinind dou5 colec-toare din unul lung ;n partea inferioarg a peretilorlaterali am introdus doug cepuri de3 mm (din cuie) ;

- m confectionat o ram5 dreptun-ghiular5 de 180 110 mm (dimensiuniegale cu ale colectorului in partea saiGferioarz), cu dou5 orificii de ghidarepe cepurile ,,colectoru ;e .aceast5 ram5 am prins princu i~oare n skulet din pinz5 alb5 ;m desfiintat scindurica de zborcare era fix5 Si am inlocuit-o prin unademontabil5 ; \in tab15 de 0,3-0,5 mm am

confectionat dou5 agi t5tori ce le-amfixat de colector. Pr in ele fixez, cudou5 cuigoare, colectorul de stup infata urdini~ului.

Rama s5culet se aqazi sub colectorprin cele dou5 cepuri de ghidare qi

patru cu i~ oa re dous fixate in colec-tor si dou5 in ram5, prin infi~urareu sirmulit5 subtire (fig. 1).

Q P

Fig. Schema colectorului cu skulet :olectorul propriu-zis ; 2 ama port-skule t ; 3 sculet din @nz ; 4 pe-rete lateral adSiugat dupii sectiontire ; 5aggtgtor ; 6 egStur5 flntre colector iram8 ; 7 epuri de ghidare.Pentru a fi ferit de evenutale in-temperii, se asaz5 la partea superioar5o buc5tici de tab15 de 200 120 mm.Colectorul ximine montat la s tup peintreaga perload5 activ5. In fiecaresear5 se ridicg rama u siiculetul, pole-nu1 este pus la u d t o r iar rama s5-culet sub capacul stupului. Tot searase demontedzi placa activ5, l5sind ur-din i~u l i&r in timpul noptii.Cu un asern nea tip de colector am-strins cite 2 kg de polen de la fiecare -stup in circa 1 zile, inainte de inflo-

rirea salcfmului.


18/34

DOU SECOLE DE:LA APARlTlA PRIME C RTIDE A P I C U L T U ~ AN LlMBA ROM N

Vasile POPES USerjerea cu 200 de ani in urm5, inlimba ro mk5, a cgfiii despre cre~t er eaalbinelor, care constituie ~i prima lu-crare in domeniul ~ ti in te i tehniceiagrimle, intitulatii Economia stupi-lor , atest5 c5 fndeletnicirea stup5ritu-

lui este una dintre cele rnai vechi pre-ocupiri ale locuitorilor de pe melea-gurile romineqti.Lucrarea a fost conceput5 qi publi-cat5 la Viena fn nul 1785, dup5 impri-marea la tipografia romko-sirb5 dinTimi~oa ra, e catre dr tu ra ru l transil-vgnean dr. Ioan Piuariu-Molnar (1749-1815), n5scut in comuna Sadu de ling5Sibiu, care qi-a t d i t cea mai mareparte a vietii pe plaiuri b5n5tene, camedic oculist ~i profesor in localitii-tile Timi~oara , inicolaul Mare qi Vfr-set ugoslavia.Elaborat5 in 14 capitole sistemati-zate in 43 ,,fnvti$tituri , lucrarea a re-flectat nivelul tehnic al timpului s5u,combatind metodele rudimentare decrqtere a aIbinelor, in special omori-rea lor la recoltarea mierii qi populari-zind procedee progresiste de exploatareqi intretinere a stupilor. fn prefata c5r-tii, adresindu-se cititorilor autorul sub-linia scopul practic urnBrit, spunindc5 a simtit de datorie s5 arate c5,,lingd alte OnvtijYituri, ce se cuvin stu-parilor ~tii,o mijlocire din multeprobe dovedi~te, cum sti scoatli albi-nele din cognitti, care voie~te lua fa-gurii toti, afarE de a omorf albineleCti doarH sor dezrtidticina i din pHrti-le m t r e acest obicei ftirti milti .Practica recoltiirii mierii f5r5 aomori albinele, a$a dup5 cum spuncronicile vremii veacului a1 XVIQ-lea,era promovat5 n albingritul rational

din Austria ~i statele apartinind impe-riului habsburgic, dup5 inv5Mtura luiAnton Janscha (1734-1773), cercets-tor de seam5 a1 vietii albinelor ~i di-rector al gcolii de apiculturg din Viena(1769), care spunea ,,Eu nu o or al-binele ca sti le scot mierea ~i ceara, cile intrefin vioaie $i stintitoase, ca ila anul sti-mi facti miere $i cearii'Acest lucru face sii conchid5 cB la al-c5tuirea c5rtii ,,Economia stupilor ,autorul a avut in vedere qi unele dinlucrgrile lui Janscha a*rute in timpuIMariei Tereza ~i epoca Iosefianii, la in-demnul guvernatorului TransilvanieiSamuil Brukenthal.Din miirturisirile autoruEui reiese c5lucrarea a fost scrisg i n ceasurile der5gaz ,,spre folosul binelui de ob$teZntru cele mai norocite ale vietii.mele,pentru cli le-am petrecut $i spre i*vtifdtura economiei stupilor .Opera lui Ioan Piuariu-Molnar cu-prinde, pe ling2 popularizarea stup2-ritu lui rational, qi multe sfaturi prac-tice pentru ingrijirea si exploatarea al-binelor, ca un bun cunosc5tor a ac-tivitiitii apicole t g r h g t i , ce o destgi-nuieste cititorilor, spunindu-le ,,iarEde te vei folosi ceva cu aceastti invH-filturti ,aceasta va fi bucuria mea .Bucprfndu-se de o larg5 popularita-te, cartea s-a epuizat in scurt5 vremesi a fost din nou retipgrit5 la Vienain anul 1795.Acela ~i ocuitbr a1 meleagurilor b5-niitene a publicat la Sibiu, cu 23 deani mai tirziu, in anul 1808, o ,alt?i lu-crare despre apicultur2 ,PovZituire cupraxis c5tre sporirea stupilor , dincare nu s-a phtrat nici un exemplarpin5 in zilele noastre.


19/34


20/34

Ace$tl oameni r e t r a ~ i n ,depiirtiirii' (vol.cu acelavi nume) au o caracteristicii iq tra-ditia romlneasc5 : omenia.. e simt bucu-r g i d n d pragul casei le este c5lcat cucinste $i ginduri bune i+i poftesc vammusafirii ,,sii guste u n fagure d e miere .In lipsa sa, omul, plecat la treburile inecazurile lui, ,,i$i krs gospodiiria numaiin sama cinelui celui bdtrin ~ i - a lbinelordin livadiii'.,Clipe de pace imundi $i suf letu l Geno-vevei care $i-a hrhnit din dulceata luminiis i a florilor copilul in timpul sihhstrieisale.,,Avea in trup o odihnii deplind, un echi-libru pe care parcii nu-1 mai simtise pimiatunci (,Miiria sa puitll piidut-li .)Fiindu-le hran5 $i UmAduire, mierea f$isp or gt e efectele cu leacuri din buruieni . ~ idedntece, aphrfndu-le s5nBtatea trupeasca :,,Dupii asta 1-a mai tinut alte nouii ztle,alegindu-i pentru mincare numai buruiemsi miere $i supunfndu-1 in templu cu inde-lungate rugiiciuni ,,(Divanu1 perdanu).,,Doruri tainice poartZ suflete ne lini~t it espre ,Prisaca lui Ion in ,,O istorie de de-mult . ,La fiecare floare (din ,,Piirul dinorgada. bunicilor ) vine in zbor cite-o al-binii, de-o priveste cu mirare si o pipiiiecu cornitele .

De prietenia $i ajuto rul alb inelor se bucu-rH fiintele nevinovate ca Lizuca din ,Durn-brava minunat?. Se bucurA sincer d n d bu-nicii, ,,care aveau livada sf albine , ii po-vestesc nepoatei c5 pe cucoanii ,,au siige-tat-o albinele .Opinia la Pascani in ti hi m urmgtoa-rea insemnare : fn preajma partidului nou,un cintec circulii au rnai bine, biziie cao albinii : o romanta sftgietoare, ca un vintde nebunie .Am parcurs acest itinerar lung, dar plinde dulceata mierii, pentru a consemna unfapt surprinzhtor $i nesesizat de nimeni inliteratura de specialitate : cS Sadoveanu aavut-un harem de iubiri, Indragind pe ling5pescuit $i vinhtoare $i albiniiritul;La putini scriitori romAni aceast5 zeitate'le-a +pit at it de trainic sufletul neostenin-du-le trupul, ficindu-i poeti $i practicieni.De aceea I1 consideram pe Sadoveanu unegal ,,a1 unui batrin cu suflet subtire $i CUpan5 foarte ascutiUM are nu este altul decitfrancezul Anatole France $i un demn dis-cipol a1 lui Maeterlinck (pe care-i citeazgin ,BucolicB din 0 intimrplare ciudatB ),premiatul Nobel pentru contributiile de ex-

ceptie la studierea acestor minunate fiinte.-

N SPRlJlNUL CURSURILOR APICOLE.

a ap5rutMANUA LUL APICULTORULUI difia VI-aDe vfnzare la magazinele filialelor Asociariei Cresclitorilor de Albine

s-au realizatSETURI E DIAPOZITIVE COLOR cu brosuri explicative pe dife-rite teme :- tupBritul pastoral $i polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul al-

binelor, ing. Tr. Volcinschi, 978Diagnosticul i combaterea varroozei. dr. M. Marin, 979Cre~tereamiitcilor, ing. Tr. Volcinschi. 98LEipti~orulde mat& rodus a1 stupulu i (tehnologia de producere, recoltare,conservare, utilizare), biol. P. Bucat:, 982Tehnologia recolt5rii $i conditionarii polcnului (polen. p5stur3, propolis $i veninde alhine), ing. Tr. Volcinschi. 983porirea productiei de cear: i importanta ei economic:, ing. Tr. Volcinschi, 983MBsuri de prevenire a imboln2virilor la albine (Boli ~ d6unHtori ai albinelor)dr. M.Marin, dr. P. Agachc, 1965Apicultura o indele tnicire traditional: la indemina tuturor, biol. P. Bucatg, 985Acestea pot f i procurate de lectori i cursanti de la biblioteca s filialeleAsociariei Crescdtorilor de Albine

.


21/34

Prof Viorel L Z RManifestirile stiintifice pioniere~tiale anului 1985 au inclus qi preocupi-rile micilor apicultori din fnvitimin-tul general qi liceal. De citiva ani ora-sele Dej, Tg. Murg, Craiova ~i Bis-trita sint gazde ale sesiunilor stiinti-fice pioniere~ ti nterjudetene, unde Psi

dau intilnire pionieri i elevi, membriai cercurilor stiinjifice din scoli si ca-sele pionierilor 1 ~oimilorpatriei dintoate judetele @rii.Aceste manifestgri stiintifice consti-tuie un valoros schimb. de experientg,la care participantii comunici rezul-tatele cerce%rilor efectuate in ultimulan, sustin referate, fac aprecieri asu-pra lucririlor prezentate, propun tema-

tici pentru viitoarele intilniri anualeetc.Datoriti extinderii preocupgrilor pri-vind cresterea albinelor, organizatoriisesiunilor stiintifice pionieresti au mi-rit numirul de sectiuni in anul 1985,prin infiintarea unei sectiupi de api-culturi.In cadrul acestor sectiuni au fostprezentate lucrgri legate de cercetirilepionierilor ~i elevilor vizfnd baza me-liferi, tehnologiile de exploatare a al-binelor si preparatele obtinute din pco-dusele apicole.La Craiova, in luna aprilie 1985,s-au desfgsurat luc rir ile sesiunii tiin-tifice pion ie re~t i interjudetene Spe-

Aspect din t i ~ n p u ldcsIB.~ura~.iinanifc.st2rii 7tii1lliI'icc pionic'rc.;ti ,,SperanteleB5nieig' clc la Craiova.

9


22/34

rantele BZfniei , editia a 11-a, la careau participat 9 judete. La sectiyneade apiculturg, condusg de speciali~ti ela Universitatea din Graiova Si Fili-ala A.E.A. judetul Dolj, au participatpentru prima data elevi gi cadre di-dactice de la Liceul ag-ro-industrial cuprofil apicol din Bucuregti, care auprezentat unele aspecte privind activi-tatea desfG~urat8 n cadrul liceului deprofil, precurn si cercetsrile orientatespre noile specii cu potential meliferridicat.Casa pionierilor si ~oimilorpatrieidin Craiova a lansat cu aceastZi ocazienumBrul a1 revistei ~t ii nt if ic e,Alfab',in a1 csrei cuprins figureazi ~i arti-cole semnate de speciali~ti e la Insti-tutu1 de cercetare ~i productie pentruapiculturi din Bucure~ti~i un inter-viu realizat pe platforma apicola BB-neasa cu dr. ing. Octavia Mgnigor, di-rectorul Liceului agroindustrial cu pro-fil apicol.

gtiintifice pioniere~ti ,Cutezlitorii bistriteni .In ambele oraSe, .micii apicultoriclujeni, dimboviteni, doljeni, bistriteni~i bucureqteni au demonstrat interesulsi dragostea fat5 de albine, au reliefatpreocupgrile membrilor cercurilor api-cole scolare, au elaborat un plan demasuri pentru activitatea viitoare.'In cuvintul lor, specialiqtii filialelorjudetene ale Asociatiei Crescgtorilor deAlbine au scos in evident5 importantacercurilor apicole scolare, ca pepinieria viitoarelor cadre din apiculturs, con-tributia lor la dezvoltarea activitaviapicole ~i integrarea acestora in cadrulsistemului apicol global.

Reu~i ta ditiilor trecute a manifes-tgrilor ~ tiinti fice ioniere~t i eprezintapremisa viitoarelor editii, care vor re-uni un numir cit mai mare de pionieri~i elevi din intreaga tar& pentru a-si

LGcr~rileacestei sectiuni au fast im p5rt5~ i ezultatele obtinute pe pri-completate de o gala de filme pe teme mele trepte ale cercetirii gtiintifice.

Ce cantitsti de cearg se adaugg princlgdirea unui fagure artificial ?Prin clsdirea unui fagure artificialse adaugaurrn5toarele cantitgti de cear8 :a un fagure STAS o r i m t a l cu di-mensiunea interioara 41 5x 270 cm=70 g cear8 ;- a un fagure ST S multietajat cu di-memiunea 415 210 cm = 55 g cear8;- a un fagure mugazin cu dimensiunea415 145 cm = 35 g c e iSuprafa@ unui fagure crexut in ramacuibului este de 11,20 dm2, la rama de on-zontal i de 8,30 .dm2 la rama de multieta-j a t . dm2 (un pitrgtel cu latura de 10 cm)fagure crescut pe ambele fete are 800 ce-lule de allbin3 luafitoare.

Ce cantitate de hrang consum5 familie de albine pe anDin cercettirile efectuate de Ins'titutul decercetare apicol5 din U.R.S.S., rezult8 c5 o

familie de albine (de 1,5 kg greutate pri .mgvara) consuima in d e e m d e un an P4 0 4 5 kg rniere i 15-18 kg polen.Pentru hr5nirea a 10000 larve 1 kg albine) sint necesare 1,140 kg miere i 0,894 kgpolen, deci in total 2,034 kg b a n i , a d i c i

de dou3 ori greutatea albinelor ce ies dinele.In perioada de ina div itak, dup5 prof.Zander, o familie de albine de 1,5 - kgconsumi :

octombrie - ,799 iaouarie - ,900noiembrie ,721 februarie ,194decembrie - ,721 martie - ,957Total 6 luni ,272 kg miereCum se apreciazg puterea rin i familiide alblne ?

Puterea unei familii de albine difmi dwsezon i s apreciazi dup5 numirul albi-


23/34

neLr existente. Astfel, i n perioada a ct iv i of a d e de alli ine pukmici are ma 6-7 kgalbine, adic3 60.000-70.000 alb ine Lzacr&toare(18.004 albine = kg).Pr c, puterea unei Eamilii de albine s

e a z dupi intervalele (spatiile dintreramele In faguri) ocupate de albine.Iarna, cind cuibul este restrIns, un inter-val bine ocupat fntre doui r a m STAS ori-zontal cu dimensiunile interioare de 415X

270 cm. se apreciazl la 270 g albine iarIntre dou3 rame STAS multietajat format415x210 cm. s apreciaz3 l a 200 g albinl.In perioada a d i v l citad cuibul st aflnat,un interval dintre dou3 Tame STAS orizon-tal s apreciazg la 200 g iar intre douirame STAS multietajat se apreciazl la150 g

familie puternici la i*i,rea din iarn5ocupii 6-7 intervale.Ce corelare exist5 intre dimensiuneacelulelor fagurilor qi dimensiunea cor-poral5 a albinelor?Dimensiunea celulelof dintr-un fagure(deschiderea unei mlule sau diametrul ori-zontal dintre peretii verticali ai cehlelor)diferB in general i n fune ie ' de rasa de 'albine~i zona geografic5. In tara noastrl cercet2-ii le efectuate de ing. Eugen Mdrza i Au-re1 Mgaiu au demonstrat o variabilitatea dimensiunilor pe zone de la 5,35-5,88in Transilvanizf la 5,ll-5,36 In Moldova.

Fagurii artificiali care se falbric3 in taranoa st rl conform STAS nr. 5849174 au deschi-derea celulei de 5,3-5,4 mm.

S-a demonstrat faptul c3 imtre dimensi-unea celulelor i dimensiunm corporal3 aalbinelor exist5 o corelatie direct proportio-nal& Din fagurii foarte vwhi eclozioneazlalbine mai mici degemalte mmfologic i fi-ziologic, predispuse la imbolniviri.

De retinut c i din cauza clm& ilor nimfe-lor i resturilor nedigerak a14puietUlui- u-

prafafa celulelor se rniqmeaz5 cu timpiulprin ingrovarea peretilor laterali ai celulelm.Din cercetirile efectuate de Taranov re-

zultB c3 grasimea peretilor laterali ai celu-lelor la fagurii noi este d e .0,35-4,40 mm,la fagurii potrivit d e vechi este d e 0,50-@,55mm iar la cei foarte vechi de 0,80 mrn.grosime.

Pentru a avea a lb ine normal d m l t a k is%n&toase, e reconkmdA pr impix ea la timp

Retribuirea muncii apicultoruluiFormele de retribuire i de stirnularea persomlului apicol se sta'bilesc de citreorganul colectiv de conducere a1 unititii, curespectarea prwederilor legale.Ministerele i celelalte organe cen,tralestabilew, in conditiile legii, nonne tehnicecu carad er metodologic de aplicare a acor-dului global In aviculturl. cu acordul Co-mitetului uniunii -sindimcatelor de ram&.Sistemul tarifar cuprinde regulile votri-vit c3rora se face rekibui- kuncii.'Retribuirea - conform sistemm tari-fa r se diferentiazg in fu ne ie de gradulde calificare a1 mumitorilor i de importanfa lucrkrii In c a m 1 grocesului de pro-ductie.Astfel, lucr&rile oalificate in apicylturitsint incadrate la grupa a 11-a de lucrlnl dinzootehnle, ias cele necalificabe, la grupa I-ade l w 3 r i din sistemul vegetal.Diferentierea fetributiei taliifare a l u d -torilor din ace ea ~ i ategorie In functie de

experienta i priceperea lor, de cowtiin-ciozikttea indepliniri i sarcinilor i a centributiei personale la fmbun8tAtirea m m d iformatiei de lucru din care fac parte, serealizeaz3 cu ajutorul mai multor trepte deretribuire.Cunovtintele teoreic e i cele practice pecare trebuie s3 le poserle un muicitor pen-tru a gutea fi incadrat la oategoria a II-adin repaua tarifars sint prezentrtte in indi-catoarele tarifare d e calificare.Incadrarea apicultorilor in categoriile deIncadrare se face de citre comisia de in-cadriri tarifare din unitate, in functie decomplexihtea lucr5rilor ce lk execut5, prevgzute in indicatoarele tarifare de callfiearei tinind seama de pregiitirea i vechimea inmeserie, conditii stabilite in anexa nr. laLegea nr. 1211971.Cuprinderea apicultorilor her-o anurnit5treaptA de retribuire a categoriei in care,au fost fncadrati este fZcut5 la prapu-~e ful ui e f e r d care are in vedere expe-rien@ apicultorului, perfectionarea califi-cBrii, modul in care 1 i tndeplinqte sarci-nile de serviciu conform legii nr. 1211971.Retribuirea pe posturi de munci se facef n acord global.

Retribuirea se face in acord global In carecaz s st ab il ~s c orme tehnice de deservirea familiilor de albine i tarife de plat3 peunitatea de produs, miere conventional% Ta-rifele se calculeazli avindu-se Tn vedereproductia de . miere i alte produse planifi-cate pe nurnirul de familii dat in primireapicultorului i salariul tarifar de incadrare,ce corespunde categoriei din care face parte

a fagmilo? vechi, d h . r i conybituindo reg,ululg ehraicti in mice stupin&. Ing T V


24/34

tn lun febru rie\

N STUPINASupravegherea .mai atent.5 a mo-dului de iernare a familiilor de albine,prin controale auditive qi deschidereasumar5 a stupilor, precum qi indepgr-tarea stir ilor anorrnale care pot f iurniditate excesivg, epuizarea rezerve-lor de hran5, atacuri de goareci si alti

d5un5tori ai stupului.Stimularea si supravegherea zbo-rului de curfitire a1 albinelor. In zileleinsorite cu temperatur5 de peste+12 C se inliitur5 impachetarea exte-rioari3 a stupilor qi chiar capacele cusaltelute, dac5 temperatura este mairidicat5. Pe cit posibil stupii care aufost adipostiti de curentii reci qi vin-turi se readuc la soare unde r5min de-

finitiv. Se indepiirteazg gratiile de ur-diniq instalate contra soarecilor qi seelimin5 albipele moarte de pe soclulstupilor, folosind o potcovit5 u lun-gimea de 70 em qi 15timea de ernla care Pndoim ambele capete pe ace-e q i directie. Capitul care fl introdu-cem pe urdiniq trebuie s5 aib5 indoi-tura de circa 5 cm iar cel care rsminela exterior s5 aibii indoitura de circa10 cm, folosindu-1 ca miner. Ambeleindoituri se fac pe aceeasi directie,pentru a ne ajuta s5 mentinem con-trolul in timpul utiliz5rii, s i nu deran-j5m cuibul albhelor. In lipsa potco-vitei, aceasti3 unealt5 simp15 o putem

onfe tions din sfrm5 sau qtraifuri detabl8.

Albinele moarte de la toti stupii sestring intr-un lighean sau ggleati,care, dup5 terminarea cur5teniei latoat3 stupina, se ard sau se ingroapg.

La stupii la care mortalitatea creeaz5o problem5 prin cantitatea mare de al-bin3 g5sit.5 pe soclu este 100 gse analizeaz5 si se determinii cauza maiintii de c5tre-noi, apicultorii, apoi cuajutorul unui laborator de speciali-tate.Completarea rezervei de hran5 sistimularea dezvolt5rii familiilor dealbine. Aceast5 lucrare deosebit de im-portant.5 ne ajut5 s5 cr e~ te m m il i iviguroase, de mare productivitate.

Este cunoscut qi experimentat cii fa-miliile de albine se dezvoltg cu in-tensitate mare, atunci cind in cuib aucel. putin 6 kg miere de calitate. fnaceast5 lun5, mai ales la stupinelemici, cu apicultori incepgtori, unde inanul precedent s-au f5cut inmultiri depeste 100%, rezervele de hran5 coboar5 sub limita inferioar5. Completa-rea rezervelor cu qerbet, zah5r candisau r a m cu miere' de la rezervH -dac5 aceasta existi - ste mai imge-rios necesar5. Hr5nirile de stirnulareincepute in luna februarie, Pn specialcu substante protetice si eah5r aumareimportan@, mai ales In aceast5 prim5-var5, care precede un an secetos, cuflori putine. Acestea trebuie admini-strate n u m i dup un prealabil zbor decurtifire a dbinelor, intrucit familiilede albine sint lipsite de posibilitateaasiguririi rezervelor necesare de phtu1-5 in cuib.

Aceast.5 hr5nire stirnulent5 se faceprin adrninistrarea peste spetezele ra-melor, deasupra cuibului, a unei turtede circa kg, in raport de puterea fa-miliei. Compozitia turtei este urmii-toarea 650 g zah5r far in, 200 g polen,150 cm3 sirop cu extract de plante me-dicinale. Daca nu avem polen se potfolosi cu rezultate bune substituentiiacestuia qi anume 100 g fiinEi de soia,50 lapte praf degresat, 50 g drojdiede bere deshidratat.4.


25/34

Modul de preparare a turtei este ur- Prognozameteorom5torul : intr-un vas mare se amesteci ,mai intK substantele uscate (zahirul o g i ~ a entr lunapolenul sau zahi ru l fnlocuitoriiolenului), dupi care, treptat, se a- , anuariedaug5 siropul cu extract din plantelemedicinale folosite in apiculturi. Acest \ 'Luna ianuarie se a ~ t e a p t i sg fieamestec se omogenizehz2 bine cu o ceva mai rece d&t normal, indeosebilingur2 mare sau cu mina pin5 se ob- n regiunile din nordul ~i centrul tgrii,tine o pasta de consistenta unui aluat haterile negative fafa de valorile nor-care nu se lipe~ te e mini. Consistenta ) male se prevede s i se incadreze predo-preparatului este bine s5 fie cit rnai \ minant in limite moderate. Tempera-uscat5, da tori ti higroscopicititii zahi- turile medii ale lunii ianuarie vor fi :rului, care ia ap5 chiar din condensul \ -7C la -2C in Transilvania, -5Cstupului. Hrinirea familiilor cu acest a -3OC in Moldova, -4C la 3Cpreparat se repet5 la 10-12 zile, in in Muntenia, -3C la -2C fn Cri-raport de consum. fn legituri cu hr5- \ gana ~i Muntenia, -3OG la -1C f nnirile de iarn5, date suplimentare, se Oltenia, -2C ~i lo in Banat, -2Ogisesc in articolul din pag. 13 a acestui \ la 0C in Dobrogea.numir a1 revistei. , Cantitativ, regimul pluviometric a1\Buna iernare asigurat5 familiilor de acestei luni s ayteapti s i depiseasc5albine dB satisfactii sigure apicultoru- \ valsrile normale, indeosebi in sudul silui, m i r e ~ t e u peste 100Q/o rentabili- ) estul t5rii. Precipitatiile vor fi mai alestatea si u~ureaz5n acelayi procent e- ub form5 de ninsoare, existfnd condi-fortul depus, ytiind c i familiile sang- ii pentru . depunerea qi persistenlatoase, bine dezvoltate solocit5 inter- ( stratului de zlpadi.venfie rninimi din partea apicu ltoru l~i. \ Pentru a inlesni raportarea la valo-) rile medii multianuale de precipitatii

IN TELIERUL STUPINEI \ ale lunii iarruarie, care prezinti, desi-gur, particularititi regionale, s redau~ ucrd r i l e int cele indicate pen- n continuare aceste valori. Astfel, dintru luna ianuarie gi anume : curiti rea , naliza distributiilor rnedii multianualedezinfectarea si repararea utilajelor si de precipitatii rezult i c i : in partea deinstrumentelor apicole, confectionarea \ vest a Olteniei cantitatile lunare depg-unor piese mai simple ale stupului. ) gesc 40-50 mm iar in Cfmpia de Vest0-40 mm. Cele mai mari canti atiORC NIz ToRIcE unare medii de precipitatii sint locali-zate in zonele adipostite de curburileEste bine s5 ne procur5m biosti- Muntilor Carpati ~i in depresiunile in-mulatorii i medicamentele de sezon si tramontane. In Moldova ele sint ,maicele necesare in prim5var5, s5 ne ale- \ mici de 30 mmisi scad local sub 20 mmgem bazele melifere pentru pradica- e v5ile ~i la poalele Subcarpatilorrea stup5ritului pastoral, s2 s o l i c i t h Orientali. In Cimpia Rom8n5 sinf cu~i s5 obtinem repartitii la acestea. rinse intre 25-40 mm, iar in Dobra-cuno5tintele profesionale le corn- gea ~i pe litoral intre 25-30 mm, fi indplet im yi le fmbog5tim prin studierea \ ceva mai mari (30-50 mm) Pe ~ o d i ~ u lmaterialelor de specialitate, discutii qi i Pe dealurile Dobrogei demese rotunde intre noi, apicultorii, 0 alt5 caracteristic5 a lnnii ianua-participarea la conferintele gi cursurile ie din acest an va consta in existentsapicole deemas3, organizate de Asocia- UnOr intervale prelungite U Cer aC0-tia Crescitorilor de Albine. per it gi ceturi intense ~i persistente.

Ion POPESCU Lidia R H U2 3


26/34

CONSF TUIREPRlVlND COMB TPREV RROOZEIIng. Elisei TARTA

La Sofia, in Bulgaria a avut loc in'perioada 23-27 septembrie 1985 oconsfituire de lucru a t5rilor membrein C.A.E.R. pe probleme de diagnostic~i combatere a varroozei ceast5 pe-riculoasi maladie parazitari a albine-lor. Au fost dezb5tute problemele ac-tuale ~i de perspectivi privind strate-gia luptei impotriva parazitului pre-zent in toate ti ri le participante la con-sfituire.Delegatii din R.' P. Bulgaria, R. S.Cehoslovacia, R. D. Germani, R. S. F.Iugoslavia, R. P. Poloni, R. P. Ungarii~i U.R.S.S. au prezentat aspecte aleorganizirii actiunilor sanitar veteri-nare ~i ale eficientei preparatelor uti-lizate in aceste actiuni.Delegatia oficialg roman5 format3din ing. Eugen Mirza, secretar a1 Aso-ciatiei Crescitorilor de Albine, ~ e f u ldelegatiei ~i dr. Mircea Marin, sefde laborator la Institutul de cercetare

si productie penfru apiculturii a expuselementele de originalitate ale comple-xului de m5suri intreprinse in taranoastr3 in directia diagnosticirii ~icombaterii varroozei. Au fost eviden-tiate rezultatele deosebit de bune obtinute prin utilizarea preparatelor re-m i n e ~ t i INEACAR si ARAHNOL.S-au fAcut propuneri privipd ampli-ficarea cercetiirilor fundamentale ~i a-plicative menite s i conduci la comba-terea varroozei cu substante nepolu-ante precum ~i asupra 15rgirii sfereipreocupiirilor privind combaterea no-semozei $i ascosferozei.In cadrul programului consf3hiriis-a efectuat o deplasare la Plovdiv,unde a fost vizitat Institutul de cer-cet5ri veterinare, prilej cu care gaz-dele au relatat despre activitatea insti-tutului qi delegatii au continuat discu-tiile legate de tema consfituirii.S-a evidentiat tendinta mondialii d'eutilizare in iratamentul varroozei aunor produse fumigante pe baz5 deamitraz. Rezultatele xes te i consfi-tuiri de lucru, definit5 ca un foarteutil schimb de experien* intre specia-l i ~ t i i irilo r participante, vor fi valo-rificate in perioada jmediat urmiitoareconform prevederilor Protocolului in-cheiat la sfiqitul manifest&%. In pro-tocol sint inscrise unele actiuni con-crete de colaborare tehnico-~tiintificiimeniti s5 conduc5 la sporirea eflcien-tei metodelor de diagnostic qi comba-tcre a varroozei qi a altor maladii alealbinelor.Ing. Eugcn MBrza secretar a1 Comitetului S-, stabilit ca viitoarea consf5tuire,Executiv a1 fbociatiei Cr es c~ tc ri lo rde Al- din 1987 s5 aibg tema , ~ i ~ ~ ~ibine semnind protocolu l i m k i a t la sfir$ltul consfstuirii. n dreapta, dr. Mircea combaterea nosemozei ~i micozelor laMarin. albine .


27/34

APlCULTORll POLONEZI G ZDEI PRIMKOAREALE VllTORULUl CONGRES APIMONDIA

Dr. Octavian MILEAAgadar, gazda viitorului congres a1 modern2 de azi. Institutul e cerce-Federatiei Internationale a Asociatii- t i r i peqtru pomicultur5 $i floriculturilor de Apiculturi APIMONDIA va f i de la Yutawy are Un departament pen-

Republics PopularZa Polong. Dup2 ce tru apicultur i care coordoneazi aeti-a m participat la festivitivle prilejuite vitatea ~ t i in t i f i d picol5. Pentru c i inde Zilele internationale ale apiculturii aceas ti activitate sink angajate\$i ca-pdloneze, care au avut loc cu putin tedrele de apiculturi de la universi-timp in urmi in or q u l Kielce, ~i am tfitile agricole din Varqovia Cracoviavszut t u cit5 pasiune trziesc apicultorii Poznan Szazecin _Wroclaw Olsztynpolonezi asemenea moment qi u ci t i Bydgoszcz Siedlce -precutfn qi Institu-ardoare doresc s i ai bi oaspeti apicul- tul de medicin5 veterinar5 din Swar-tori din intreaga lume, mi-am dat seama zedz unde departamentul de patologieca o meritau cu prisosinti. Sint de pe apicolfi este condus de renumitul pro-acurn convins c i anul viitor, 1987 la fesor Ryszard Kostecki mabru inVar~ovia, ei ce vor participa la mani- Consiliul, Executiv a1 APIMONDIA. $ti-fesGrile @ongresului inta apicoli poloneaiIa1 XXXI-lea a1 API- a dat, de altfel siMONDIA vor tr5i alte nume de refe-clipe deosebite, de rinti cuni sint celedeplina satisfaeie. ale prof. Leon Bor-Vor cunoaste, in nus sau Jerzy Woy-primul rhd, o api-cu ltur i Pn plinii dm- ke iar contributiilevoltare, cu o veche acesteia in geneticis i bogati traditie. si ameliorare sintIn 1985 apicultorii remarcabile.polonezi a; shbitori t un rnileniiu deapiculturi. Prima m a u r i e scrisi ,Da-gome ludexu, din anul 985 mentioneaziprintre altele c i Mieszko I, prinml te-ritoriilor poloneze, incredintind sufle-t d e supugilor s i i papei Ioan a1 XV-lea,dsruit acestuia ceari de albine ~i atratat din bel~ugegatii papali cu mie-re. In secolul XIV iau fiinti primeleasociatii ale apicultorilor care itji sta-b i l e s ~ u numai oficii dar ~i l e i qi tri-bunale proprii. ,,Pirintele apiculturiipoloneze Jan Dzieaon nu este dl$uldecit apicultorul a1 c5fui. nume estescris cu majuscule ? n storia general5a apiculturii, el fiind descoperitorulpartenogenezei la albine. Ideea de bazia acestuia, aceea a strinsei corelatiidintre cercetarea qtiintifici qi practicaapicol5, este un atribut ce .se dorqtefi caracteristic qi pentru apicultura

Rezultatele cercetirii sint difuzateprin centrele de dezvoltare agricoli,organisme de extension, rispindite inintreaga tari. La aceste centre se aflg'~i stupinele demonstrative unde se or-ganizeazi diferite cursuri de initiere~i specializare pentru apicultori.Echiparnentul apicol este pus la dis-pozitia apicultorilor de citre coopera-tie care este de alffel si organizaqacare achizitioneazi mierea. Materialulbiologic selectionat este asigurat d&statiuni de crevtere a mlitcilor finan-$ate de stat precum $i peste 150 decrescitori de mitci individuali careins5 apeleazi la ajutorul tehnologic a1statiunilor. Se practici pe scar5 intinsiinslimintarea artificiali a mgtcilor, unaparat foarte rispindit fiind cel pre-zentat de dr. A. Zawilski. Astfel, anu-,al, sint puse la indemfna apicultorilor


28/34

Foto 1 - Casa memoriala ,,Dr. Jan Dzier-zon d e la Lowkowice. ,,Paenicul din primplan nu este a l t c e ~ adecit un stpp tradi-tional.peste 50 000 m5tci selectionate. Raselefolosite Pn selectie sint Apis m. melli-fera, Apis m. carnica si Apis m. cau-casica.fn a1 doilea rind participantii la vi-itorul congres al forumului mondialapicol, vor admira f5r5 indoiala o aso-ciatie a apicultorilor dinamicti, cu ini-tiative constructive ce-i sporesc an dean prestigiul. fn actuala form& asocia-tia fiinteaz5 din anul 1957. In fiecaredin cele 49 de voievodate (unit5ti ad-ministrative) exist5 filiale, care la rin-dul lor au in subordonare cercuri api-cole. NumBrul membrilor asociatiei a

internationals, constituie u deosebitde util prilej pentru apicultori qi oa-meni de qtiiriM de a face un schimb deopinii, de a aduce la cuno$tin@ celemai noi realiz5ri. Pentru asigurareaapiculturii cu tehnicieni, asociatia pa-troneazs dou5 licee apicole, cel de laKluczbork ~i cel de la PszczeEa Wola,care in 1985 si-a sarbiitorit a 40-a ani-versare.realizare deosebiti, relativ re-cent& a asociatiei este darea in folo-sinti la Kamianna, o localitate pliniide pitoresc de la poalele muntilor Bes-kidy, a Casei apicultorilor, unde ceice iubesc albinele vin s5 se perfectio-rieze in hobby-ul lor dar si s5 se odih-neasc5. Se plfinuieste pentru viitor ca

ajuns in 1985 la aproape 190 000.Activitatea asociatiei este finantat5din cotizatiile membrilor s5i si dincontributia organelor de achizitie si deindustrializare a mierii.

Preocuparea de baz5 a asociatiei estede a organiza diverse categorii de ma-nifestari menite s i contribuie la r&-pindirea cuno~tintelor apicole ~i laperfectionarea pregatirii apicldltorilor.&murile, conferintele, intilnirile cuoarneni de stiinti. schimburile de ex-

pe lfngi. a c k t 18caS s i se infiinteze qio statiune de selectie a mritcilor, unmuzeu apicol, precum ~i un sanatoriupentru apicultori.actiune sustinut5 se intreprindein ultima perioad5 pentru diversifica-rea productiei apicole ~ i ,e aceast5baz5, o folosire mai intens5 a valorilorterapeutice ale produselor albinelor.Prqedintele asociatiei, dr. HenrykOstach este, gi in aceastii privint5, unfrecvent promotor a1 cercet5rii apite-rapice $i a1 aplic5rii rezultatelor ei inpractica larg5. Pe aceastti linie, anultrecut, a fost organizat la Cracovia usimpozion international de apiterapie,sub egida APIMONDIEI, manifestarece s-a bucurat de o larg5 participare,soldat5 cu rezultate meritorii. Dup5cum imi marturisea presedintele aso-

perient5 sint acjiuni ob i~nuit e. ,Zilele foto - un e in t i ln i fndrjgit ala@culturii P ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ Yevenitg cu apicultorilor polonezi Casa apicultorilor dede a patra editie a sa qi o manifestare la Kamianna.


29/34

1 ~

oto 3 Deprinderea tainelor apiculturiipe stupi polonezi qipici.ciatiei poloneze, in curirid se va da infolosint5 la Krynica, o statiune mon-tan5 cunoscut5, primul sanatoriu deapiterapie din Polonia.

In acest context nu surprind cifrelestatistice demonstrind calea ascen-dent5 a apiculturii poloneze. Iat5 citevaexemple : dac5 in 1970 efectivul api-col num5ra 1,4 milioane familii de al-bine, in anul 1980 el se ridica la 2,2milioane ca s5 ajung5 in 1984 la 2,7milioane colonii. Productia medie demiere pe familie a variat intre 6,5 kg(1970 1984) ~i 10,2 kg (1983). Produc-tia total5 record pe tar5 a fost inre-gistrat5 in anul 1983, cind aceasta aPnsumat 15 411 tone mipre. La cear5,productia cea mai mare 's-a inregistrati n 1984 cu 453 tone.

Vor mai avea prilejul s5 admire ceice vor sosi la congresul de la Vaqoviaqi o alt5 initiativs frumoas5 a asocia-tiei : pentru a comemora mileniul deapicultur5 polonez5 s-a propus plan-tarea a un milion de arbori ~i arbuqtimeliferi. ,,Aceasta v dovedi cumm5rturisea Joanna Troszkievicz, o cu-noscut5 cercet5toare 'in apicultur5cii traditiile vechi apicole sint Zncii vii~i cti ele au persistat peste genera ii,pentru a asigura oamenilor produse na-turale apicole, care hrtinesc i vindeciiCn acela ~iimp''.

IERNAREA EN AER LIBERTot mai mulfi apicultori prefer5 s5- i ier-

neze albinele afar5, sub z5pad5. Avantajulst evident, mai ales clnd ahinele sint

infestate cu Varroa. Temperatura in j ds tupilor i m f i sub z5pad5 este fn gene~a lstabil5 i mai coborit5 d d t fn cazul stupilor adgpostiti (in pavilioane, magazii, piv-nite), la care ternperatwile pozitive permitacarianului s5 treac5 bine iarna i s5 seinmulteasc5 repede pr im ha m. Cu ocazie.vizitei de prim5var5 se constat5 pe fundnlstupilor ianati in aer liber un mare n u m rde acarieni, in timp e pe albinele vii,nuexist5 decit foarte putini. Un tratament deprim5var5 poate l n acest caz s5 redue5 nu-m5rul acesbra la minimum. Timp de doiani au fost numgrati acarienii existenti pealbinele moa& In t i ipul iernii prmum icei de pe elbinele vii, gkindu-se pe primele o medie 'de 23 V a m la 100 'albinemoarte i 7 la. 000 albine vii. 'Se pare calbinele parazitate ies din ghem i s a az5in zona m e de la periferia acestuia, undeele amor- i cad p fundul s tqhlui . Infelul acesta, iernawa in aer Uikr reduceparazitismul la un nivel acceptabil.(~rivolap, 4 F. ~i Tkaconko, 5 1M. In :

Pcelovodstvo, nr. 10 1984

ACTIUNEA VENINULUI DE ALBINE INCIRCULATIA SANGUINA SI PROPRIETA

Tl LE REOLOGICE ALE SINGELUIPentru studierea actiunii veninului de al-

bine in circulatia s a n g ~ in 5 i propri&tilereologice ale singelui, autorii lucrilrii anaplicat cele mai recente metode, care l e a upermis s5 studieze modificgrile survenite lanivel celular i molecular.

Experientele au arstat c5 veninul de al-bine, introdus in comentrafii foarta, joase

glml) 'determin~ i crevterea vfscozitiitiisingelui la aobai. In cazul folosirii melitinei(principalul polipeptid a1 veninului), o con-centratie a ace steb de 0 5X 10-4 g/& m5reqte


30/34

vtscaitatea dngelui, In t ce o conrrentra-fie mai slab5 de O,SX1 gjml, dirninuavfscozitatea.Cke tel.l?a viscozitAtii slngelui sub actiu-nea unor doze mai mari de venin sau demelitin& este urmarea, aparitiei de acini pesuprafata erikocitelor (equinwitoz5), carer d r g t e dimensiunea acestor celule ; intimp ce dirninuarea vfscozitEttii singelui sub

actiunea unor doze mici de venin sau demelitin5 s realizeazil prln distrugerea le-g5kurii dint re &trocite gi pr in miqonareaacestora. Fenomenele descrise nu sint singu-lare, ins5 in conditiile experimentale dateh sSnt predominante.Diminuarea vfscozit5tii slngelui, sub efec-tul unor doze mici e melitin3, poate juca

un rol esential In producerea efectului cu-raCiv, avind in vedere in nurneroase suripatolagice apare vfscozitatea d w l u i i po-sibilitatea forrn5rii de conglomerate eritro-cihre.

e presupune cB rezultatele obtinvte ex-plic5 In mare u rB atit efectul terapeuticcit i cel toxic a1 veninului de albine asu-pra activilatii inimii, vaselor i sistemuluisanguin.(B. N. Orlov .a. U.R.S.S. In : Apiacta nr.4,

1984, p 119)FUNGICIDE CARE MARESC DEZVOLTA-REA PUIETULUI VAROS f N FAMILIILE

DE ALBINEIn farile cu 'apicultur5 dezvoltat2i, puie-

tul v&ros continu5 s5 fie considerat un im-portant d5unAtor a1 albinelor, ceea ce-i facepe cercetiltori s5+i conpnue investigatiileIn vederea gssirii de remedii pentru preve-nirea i tratamenitul lui. Doi din ac g t i uameni de tiint5, Menapace i Hale din ca-dm1 Laboratonrlui d e apiculturti a1 statuluiWyoming (S.U.A.), au verificat efectul a doicompuqi chimici care au dat rezultate buneimpotriva altor ciuperci parazite, griseo-fulvina i acidul sorbic (de fap t aces te pro-duse an fost prezentate de alti autori cafiind eficace impotriva ascosferozei). DupBce s-au convins c5 ambele substante oprescsporularea Ascosphaerei apis In d t u r i delaborator, ele au fost administrate in fa-rniliile de allbine fn amestec cu polen infec-tot cu sporii de Asc-haera m u in polen

Fk dt ah ul a fost surprindtor. Nu numaic3 familiile de albine tratate preventiv s-aufmboln5vit iar cele tratate curativ nus-au vindecat, fns5 d t a t e l e la acesk familii au fost mult mai proaste dedt la fa-miliile de atlbine martor, la care nu s a uadministrat produsele respective.Cu tot rezultatul negativ, experienta demai sus apare totyi ca foarte important&,ea w5trnd o datA mai mult cA puietul v5mseste o boa15 de conditii, c5 Ascosphaera apiseste un invadator secundar i ca introduce-rea in stupi a uno r substan+ cu efect ne-controlat poate aiba un efect de stresasupra albinelor culegiitoarn, albinebr doicii puietului, sl5bind rezistenb acestuia din' u r n 3 i predispuniindu-1 la Smboldivire.

(In : ApiacB, nr. 4, 1984, p. 116-118)ALCOOLUL ETILIC N C O ~ T E R E

VARROOZEIUn apicultor din R. F. Germania era aler-gic la amicidele care initr5 eel mai adeseain produsele pentru combaterea v a m z e i ,astfel Incft era pus In situatia s5 abando-neze apicultura. In disperare de cauz5incercat s5 inlocuiasc5 aceste produse IIalcool etilic, pe care, intr-o prima faz5, 1-aintrodus, imbibat intr-un tampon d e valeintr-o cwc5 de plastic cu acarieni varroai albine. Parazitii a u murit dup 5 15 minute,dar si albinele ceva mai tirziu. Perforindcutia rji fk i n d ca tqmponul s5 nu mai v ~ n &

ln contact direct cu albinele parazitate, re-zultatele au fost mai bune. Glndindu-se c5in stup exisG totuqi m i mult aer, a intro-dus o cirp5 imbibat5 cu alcool i a inchisurdinirjul. Rezultatele a u fost excelente ince pri vqt e num5rul d e paraziti d zu ti , ins&au murit i albine. part e din acarieniimorti erau galbeni sau albi, se mn cB alccoolul traversa i crip5celul celulelor cu pu-iet ; de asemenea, au fm t gh it i i masculi.lncerc5rile au fost reluate de serviciul ve,-terinar, care a folosit hirtia igienicii pentruimbibarea cu alcool. LBsindu-se urdini uldesehis nu s-au m i produs pierderi la aLbine. S-a constatak c5 produsul c ntin s5acfioneze i in urm5toarele do@ zile dup5administrare. La o colonie, considerau cuun an Inainte practic indemna, au fost dis-t r q i 728 acarieni. Alcoolul nu las5 rezidiii a r putea fi folosit pentru diagnosticul ra-pid a1 varroozei, mai ales c5 se pare c5 nicipuie M i nici m a h nu sint afectate . Cer-ce W le s fnt i n urs In cadrul Institutuluiapicol din Bonn, pentru stabiLirea graduluide ef icacitate.

h Der Biene, nr. 10, 1984)-slingtos, cind familiile de albine verificateerau deja bolnave d e puiet vsros. Rubric realdzat de dr. I O G R A D d


31/34

T. MARICAS, sat Ne-go e~ ti , om. Stefan cel Mare,jud. Baciiu ne fn$tiinteaz8 cBnu se mai' poate practica api-cultura cu rezultate bune injurul Combinatului chimicBoPze$ti din cauza poluariiatrnosferei cu particule no-cive. entru indreptarea situ-atiei interveniti impreunh CUfiliala A.C.A. jud. Bac5u peling& Comisia pentru protec-tia mediului inconjur8tor.Totodata apicultorul ne in-formeazg c5 pentru oprirearoitului a a i a t aripile mfit-cilor iar dup5 un timp al-binele au inlocuit mgtcile mu-tilate au altele noischimbare linivtits. prinrocedeul este cunoscutde mult dar nu a intrat Inpractica apicultorilor. Schim-barea linbtit5 a mhtcilor esteo caracteristica superioarg aunw familii de albine care,selectionate a n de an, con-duc la obtinerea unor familiicare nu mai

Apicultura in Romania 1986 Nr.1 Ianuarie

Documents

Transcript of Apicultura in Romania 1986 Nr.1 Ianuarie