Apicultura in Romania 1986 Nr.5 Mai

8/12/2019 Apicultura in Romania 1986 Nr.5 Mai

1/34


2/34


3/34

SARClNl PRIORITARE ALE APlCULTURllN CTUALUL ClNClNALIng. Eugen M R Z A 3

I, ,

Secretar a1 Comitetului Executiv a1 Asociatiei CrescEitorilor de Albine din R. S. R o d n i a

Ca ~i in alte pamuri ale zootehniei,apicultura a inregistrat in ultimii aniu n proces intens de,modernizare carein cincinalul 1986-1990 urmeaz5 scunoascg o continu5 dezvoltare.\ Pentru asigurarea conditiilor nece-sare crevterii substantiale a patrimo-niului apicol national, potrivit indica-tiilor conducerii superioare de partid ide stat, a fost elaborat Programul dedezvoltare a ppiculturii in perioada1986-1 990.Conform prevederilor Programului,Ministerului Agriculturii, MinisteruluiSilviculturii, consiliilor populare jude-tene, organelor agricole judetene ~ i 'os-po'd5riilor populatiei le revin in aceast5perioad5 importante indatoriri pentrua realiza dezvoltarea apiculturii princresterea efectivului familiilor de al-bine si obtinerea unor productii spo-rite de miere, paralel cu realizareaunor noi sortimente de produse i de-rivate apicole.Pentru indeplinirea acestor sarciniintreqga activitate din domeniul api-culturii va avea in vedere in principalurmgtoarele obiective :- porirea constanti? i ritmicii a pa .trimoniului apicol natidnal, pin w e -terea efe ctiv ulu i familiilor de albined i n uniffi t i le de stat, coopwatiste i

gospodiiriile p opu latiei;- repterea anuall i a pMuctiei api-cole, at f t pin sporirea productiei me-d i i pe familia de a lb ine e f t p i n mlirirea efec t ivulu i famil ii lor de alb ine ;- w i n d e r e a in activitatea api-col& a u nu i n u d r c f tm mare de oa-meni ai muncii de la ora e i sate d etoate virstele i profesiile ;sigurarea polenizlirii saturate cuajutorul albinelor a culturilor agricole

entmfiofile in scopul cr e~ te ri i anti ta-t i v e . p ,iinbuniitZitirii calitative a pro-ductiilor agropomicole ;

- mbuniitiitirea i ext inderea re-surselor melifere naturale p eul f ivated i n fondul silvic i agricol ;plistrarea siinSitii@i familiilor d ealbine p prevenirea intoxiclirii aces-tora cu insectojungicide p erbicide;- re ~ te re a f icientei economic& pa rentabilitiitii stupinelor prin sporireapoductiei de miere, polen, cearii , pro-polis, l i i pt i~ or e ma ki i , apilarnil i v e -nin de albine, in vederea realiz6rii

unei game variate de produse energo-vitaliza nte, apiterapice i cosme tice.Ca urmare a indeplinirii acestor sar-cini, cresterea num5rului familiilor dealbine, productia de miere i fondulde stat vor evolua astfel :Efectivul familiilor de albine vacrqte pe total sectoare de la 1340,lmii realizat in 1985 la 1600 mii in 1986si la 2 425 mii in 1990.Sporirea num5rului familiilor e al-bine se va realiza in sectorvl de stat(CU 510/~ n 1986 qi 1020/0 in 1990) iin mod deosebit in sectorul coopera-tist a1 agriculturii (cu 950/,, in 1986 ~icu 10620/0 in 1990), ceea ce va conducela cresterea ponderii sectorului apicolsocialist de la 150/0 in 1985 la 190/0 in1986 si 33010 in 1990.P r d r f i a total5 de miere va spori dela 12 500 tone realizat in 1985 la 18 000tone in 1986 si la 26460 tone in 1990,atit prin crqterea productiei pedii demiere pe familie c t qi pe seama efec-tivului de familii de albinb. Paralel cucre~tereaproductiei totale de miere svor inregistra i spom Pns~mnate afondul e stat.Pentru indeplinirea acestor sarcini,se impune ca fncepind cu sezonul api-col din acest an, & se tread la inmul-grea intensivg a efectivului familiilorde albine din toate sectoarele, astfel caanual s2 se inregistreze o crgtere anumgrului lor Cu cel putin 200/0.


4/34

In a e s t seop urmeaz5 a f i orgad-, 'zate in C.A.P. qi A.E.I. noi stupine sibrigBzi apicole cu un efectiv de 125-500 familii de albine, iar. in unitstiled e stat, ferme apicole cu efective de000-4 000 familii de albine. Pa rale lcu cr e~ te re a fectivului in sectorul so-cialist vor trebui dezvoltate stupinelemici din gospodiiriile populatiei la ni-velul unor stupine de productie, para-lel cu crearea de noi stupine, astfelincit in fiecare gospodiirie sii existe1.-2 familii de albine.datii cu sporirea efectivului, prinaplicarea celor mai noi metode de cres-te re ~i intretinere a familiilor de al-

bine, valorificarea superioarii a resur-selor melifere din intreaga tar5 prin- practicarea rational5 a stupiirituluipastoral si ameliorarea materialuluibiologic autohton, va c r e ~ t e~ pro-ductia de miere. fn acelasi timp cucr e~ te re a roductiei de miere o aten-ti e deosebitii urmeaza sii ?fie acordatiirediziirii acesteia prin sortimente dis-tincte de florii si calitate, competitivepe piata intern5 si la export.

Nu trebuie neglijatii nici irnportantafolosirii albinelor ca factor determi-nant In obtinerea unor recolte sporitede fructe, seminte si legume prin po-lenizarea sqturatii a culturilor agricoleentomofile.Urmare solicitiirilor crescinde pen-tru intreaga gamii de produse apicoleatit la intern cit si la export, se vorlua miisuri ca in perioada 1986-1990

s5 se treacii hotiirit la valorificareasuperioar: a materiilor prime obtinutedin activitatea productivii prin Iiirgi-rea gamei sortimentale a produselor fi-nite, trecindu-se la realizarea de noiproduse energovitalizante, apiterapeu-tice si cosmetice precum si a unor pre-parate stimulatoare pentru crestereatineretului in zootehnie.n factor important care contribuiein mod deosebit la realizarea efectivu-

lui familiilor de albine conform pre-vederilor este si asigurarea bazei teh-nico-materiale necesare practiciirii api-culturii.

Totudai ;,b.at'entie deosebitii va tre-lbui acordats prevenirii +i combateriibolilor s intx3xica~ilor la albine, ati tp r in p rod~cerea~ant i tg t i lornecesarede medicamente.\specffice de uz api-col cit qi prin evitarea intqxicatiilor caQrrnare a neres*ctgrii prevederitor .le-gale privind efectuarea tratamenklorcu insecto-fungicide si erbicide pefitrucombaterea d5uniitorilor Pn sectorul a-gricol ~i silvic.Paralel cu mssurile tehnico-organi-zatorice mentionate se impune si pre-g5tirea corespunziitoare a numiiruluide cadre de specialitate de nivel pro-fesional mediu si superior precum siimbogiitirea si perfectionarea bagajuluide cunostinte tehnice ale tuturor lu-criitorilor din apiculturii.Programul cuprinde de asemeneasarcini importante si in domeniul cer-cet5rii stiintifice de specialitate, in ve-derea imbuniitiiitirii fondului geneticapicol, elaborarea de noi tehnologii decrestere si intretinere a familiilor dealbine, stabilirea de noi procedee itehnici de EmbunFitiilire a resurselormelifere si organizarea polenizZrii di-rijate cu albine a culturilor agricoleentomofile, elaborarea de noi tehnolo-gii de prelucrare, conservare si amba-lare a mierii si celorlalte produse api-cole, realizarea de noi preparate ali-mentare, apiterapice i cosmetice pebaz5 de produse apicole precum sisporirea gradului de mecanizare a lu-criirilor de volum din apicultur5.Prin luarea la timp a tuturor m5su-rilor preconizate, sarcinile previizute inprogram de crestere a numiirului fa-miliilor de albine, sporirea productieide miere si diversificarea largii a pro-duselor si derivatelor apicole vor pu-tea fi indeplinite asigurindu-se intre-gul necesar de produse apicole pentruconsum intern, precum si importantedisponibilitiiti destinate exportului.Pentru indeplinirea obiectivelor sisarcinilor din program, apicultorii dinintreaga tar5 vor depune toate efortu-rile constienti fiind de importanta irolul pe care il are apicultura in dez-voltarea zootehniei din patria noastr5.


5/34

s ~L O R ~ F ~ C ~ M M XIMUM CULESULyDE L S LCfM- Ing Vasile ALEXANDRU

Institutul de cercetare $i productie pentru apiculturgCu toate necazurile pe care uneorile creeazs capriciile vremii in perioadade inflorire, salcimul r5mine un culesprincipal la noi in tar;, at it prin can-tit5tile de miere care se pot realizacit ~i prin calitatea deosebitil a mieriice se obQne. D e aceea sint justificatetoate eforturile necesare pentru valori-ficarea acestui cules cu maximum deeficient5.Fiind un cules timpwiu, de multeori familiile de albine nu au ca-

pacitatea deplin5 pentru valorificarealui :. in momentul Pnfloririi salcimului

stu pi de capacitate, mare gi u fuguride bunil calitate ;sigurarea necesarului de hrantienergeticd ~ pla ticd (glucide ~ pro-tei ne ) p i n administrare periodicti deItranZ sau d eplasar ea la surse d e cules;entinerea microclimatului optimi n cuib indeosebi i n perioada dezvol-t6rii de pri1ni5varti.In mod normal o bun5 pregztire a

familiilor in vederea valorificarii sal-cimului se incepe inc5 din sezonul an-terior, o dat5 cu pregztirea familiilor-unele familii de albine sint incii in'pe- pentru iernat. Pentru aceasta se iaurioada de dezvoltare datorit.5 timpului m5suri mentinerea pontei m5t-scurt de la ie~ireadin ;iarn5 pin5 laaparitia c.ulesului. De reiguli astfel de cilor la un nivel ridicat, o perioadg citfamili i,s int nepreg5tite s valorifice un mai prelungit5 in toamn5, prin hraniricules de fe lu l celui oferit de salcim, stimulente sau deplas5ri la diferite cu-deosebit de bogat in lesuri mai tirziinectar dar cu foartescurtii duratg, cules

pe care doar fami-liile foarte puter-nice 11 pot valorifica

(bostanoase, finete,flor5 de balt5 etc.),se preg5tesc rezer-vele de hran5 pen- . 'tru iarn5 cu ajuto-ef icien . ru l albinei de var5,De aceea toat5 atentia trebuie in- pentru ca albina de iernare s5 intredreptat5 spre intgrirea puterii fami- in sezonuI rece cit mai putin uzat i,liilor astfel inc t i n perioada scurt5 de 'se organizeaz5 chiburile ~i se impa-la ie?iri=a din .Iarn ~i pin5 la aparitia cheteaz5 in vederea iern5rii astfel incit ' .

culesului familiile sg acopere 12 14 uzura albinei in timpul iernii fie citspatii albing ~i 8-10 rame puiet, pu- rnai redus;.tere la care capacitatea de a.cumulare Din momentul ie~iriidin iarng se ' ,,a hranei poate f i cpnsideratg ca fiind reface cuibul familiilor i se incep bra-acceptabiii. niri stimulente cu sirop de zah5r o

Pentru aceasta sint necesare serie datd la 2-3 zile in cantit5ti rnici,de masuri dintre care a+ntim : , . mentinindu-se in continuare cuibul- mentinerea n famfiiile de albin@ impachetat. In conditii de lips5 de po-\a unor w t c i e &litate, proven& di n len in natur5 in aceast5 perioad5 estefamili2 recordiste, u ,prolificitate ridi- absolut necesara adrninistrarea de turtecatti ; . de polen sau cu inloduitori (lapte praf :

- ntretinerea . familiilor de albine degresat,~drojdie de bere inactivat5): '.n . conditii d e s p d t a t e .perfectii, n Dupa inlocuirea albinei d e ieAare ~i .3

.. . . .. ' . ' . . .

~ . . : . . : : . . . . .- .


6/34

Fig. 1. - Stupin5 la culesul de salclm inzom To m~ an i, judetul Vilcea, zon5 careofera an de an recolte bogatefoto ing Elisei T ar ta )cre~tereaputerii familiilor astfel incits i acopere bine cu puiet 3 4 fagurisi s i aibe 4-5 intervale de albine campe la jumitatea lui aprilie, se trece lalirgirea cuibului ~i apoi la ,,spargereaUlui periodic5 (la 5-6 zile) cu cite unfagure bun pentru ouat. Cuibul se,,spargeU doar in conditiile in care fa-gurele nou introdus va fi bine acoperitde albine.In perioada inflori~iipomilor fructi-feri, precum si in cazul in care in zoniexisti un oarecare cules de intretinerealcie, urzicuti, pipidie, porumbar,artar, rapiti, mustar etc. se introducfaguri artificiali de clid it ce~t iaputind fi cliditi in fuhctie de abun-den@ culesului, complet sau partial.

In cazul in care deprimtiviirarea estetirzie sau cind d i n al te mo t ive nu existtiperspeclive ca familiile de albine saatihgc i l uizrea ce le-ar permite sir vo-aIcirijicz c ~ l e s u l , ste indicatd int iirireauno rn di n familii pe seama altora. Pen-tru aceasta, se aleg in special acelefamilii care in anii anteriori au datproductii ridicate le vor forma lo-tul care va fi deplasat la cules (careva valorifica culesul) ~i se ,vor intiricu albini ~i puiet luate din familiilecare rimin pe vatri .

In cazul int5ririi cu albini, in farni-liile receptoare trebuie- luate toate

.tgSirea n vederea valorificirii culesu-lui se face i prin .unificarea familieiajutitoare cu famila de bazi; in ca-zuri nefericite' se practid qi unificareaa 2 3 familii de bazk rnai slabe (deqicontraindicati din cauzg eh astfel sepistreazi in stupin2 rnateiial>lipsitderezistenq la iernare sau cu slab5 d e ~voltare de primivar8).

Se ?tie ci nu este justif icat4 deplasarea la cules decit a familiilor p t e r -nice. familiile slabe ne ~ u t in d alorificaculesul, in cel rnai bun caz acesteaputindu-se doar dezvolta in vedereavalorificgrii culesurilor urmitoare dinsezon (iar dupi cules li se inlocuiescmitcile). I

In cazul intliririi ~u puiet, in farniliise vor introduce dbar rame cu puietciipdcit, care sti eclozioneze cu circa5-6 zile inainte de inceperea culesu-lui astfel incit albina tiniirti .sii parti-cipe la cules ;i la prelucrarea necta-rului . In caz contrar, introducerea pu-ietului in preziua d e c l ~ ~ i r i iulesului~i mai ales introducerea de puiet neciipdcit poate avea chiar rezdtate ne-gative, o parte din culeggtoare fiind cuprec5dere mobilizate pentru ingrijireapuietului nou introdus.'

Degajarea unei cantitsti cit mai maride albine de alte activitiiti in favoareaaceleia de cules este deosebit de im-portanti ; in acest scop se poate re-curge la limitarea spatiului de ouat almitcii sau chiar la inchiderea ei intr-oc u ~ c i e timp limitat, in vederea res-tringerii cantititii de larve tinere deingrijit ~i eliberarea doioibr. N u serecomundti scoaterea mtitcii d i n fami-lie -ar crea starea de orfanizare sireducerea considerabili a activititi i de.cules.

In acelasi scop, pentru mobilizareaunui num5r cit mai mare de culegi-toare. in timpul culesului se asiguriisp a @ su p l i mn t a r in stup necesarulde faguri pen tru prelucrarea ne cta ru-lu i i d ep oz ita rea mi er ii , se d r e s t event i lat ia in stup prin deschidereacomvleti a urdinisului si introducereamisurile de protejare a rnitcilor. In- de pene intre corpuri '(magazine), se


7/34

1asigurti umbrirea stupilor dacti este ne-voie etc.In mod special la culesul de la sal-cim, pentru obtinerea unei mieri decalitate superioar5, se folosesc in spa-tiul de recoltti dour faguri albi sou.foarte deschipi la culoare care sti n uinfluenteae indicele colorimetric a1mierii. f n cazul in care t o t u ~ i -au fo-losit si fagu1.11 mai inch i~i a culoare,este indicat c la extractie fagurii cumiere sii se sorteze pe culori, astfeli nc i t .m f e r eam inchisti la culoare siipout f i am bala tti separat. De asemenea,dac5 familia a beneficiat in prealabil~i de alte culesuri - omi fructiferi,rapie, artar etc., mierea respectivti seva extrage separat pentru a nu de-grada p i n impuri ficare m ierea de sal-cim.In t impul cutesufui ; En functie deponderea aportului de nectar pe m5-sura umplerii fagurilor p u ~ i nteriorse adaugti faguri noi (artificiali) la s tu-ii orizontali in imediatu apropiere acuibului (a fagurilor cu puiet), iar lastupii verticali prin adtiugarea de magazine (corpuri). Magazinele (corpu-rile) noi se qazti de regulti sub celedeja existente pe stup, astfel Pncit s5se creeze un spatiu liber intre cuib sicorpul de strinsur5 pe care albinele segr5besc s5-1 ocupe cu nectarul proas-p5t adus sau cu cel ,ridicat din cuib.Pentru delimitarea cuibului ~i evitarearidicgrii m5tcii pe fagurii cu strinsur5este indicat la toate tipurile de stupis5 se foloseasc5 o diafra gm ii sau podi-por (in functie de tipul de stup) cugratia despdrtitoare (Hanemann), inacest caz la stupii orizontali putindu-sedeschide qi cel de a1 doilea urdini~.Pe to t parcursul cules ului este ind i-c a a introducerea de faguri artificialila cltidit, culesul de la salcim fiind ceam propice perioadti p e n M ac ea sa ac-t ivi tate, excelfnd atit prin boggtia dehran5 cit qi prin prezenw unor efec-tive mari de albine fiziologic pregHtitepentru secretia de cearH. In conditiile.unui cules normal fagurii respectivi

Eig. 2 - Recoltarea fagmilor in vedereaextractiei mierii. Sf observa in prim plan,in dreapta imaginii. o',ram5 cu miere cBp citil pe aproape lntreaga suprafaf8 a fa-gurelui (foto : ing. Elisei Bartasint complet cl5diti qi umpluti cu mie-re in circa 2 3 zile. \m5sur5 pentru sporirea randaLmentului la cules ~i ~m ~i ed ic ar eaco-peririi fagurilor de recolt6 cu puiet,este a;ezarea acestora la distun@ m imare intre ei decit normal, cite 9 sauchiar 8 in eorp (magazin) En loc de 10.In aceast5 situatie albinele vor fn5l@peretii celulelor sporind astfel volumulde aeumulare ~i impiedicind matca s5depun5 ou5.

Nu se recornand5 extragerea mieriiin timpul culesului, in special a celeinecHp5cite. Fagurii trebuie ltisati f nstupi pin6 sin t ctipticiti pe m i n i m u m300 0 d i n s upr a f ag : in felul acesta seobtine o miere de cal'itute ih l imitelenormale d e umiditute.F5r5 indoial5 c5 in sezonul activ pot

fi valorificate douti, trei sau chiar pa-t r u culesuri de la salcim On pus ive lecare infloresc succesiv, in functie demicroclimat ~i altitudine. Pentruaceasta este necesar sH existe un planjudicios tntocmit in vederea deplastiriirapide ~i succesive a stupilor ca qi asi-gurarea tuturor conditnlor d e fndepli-nire a prevederilor planului realizin-du-se cantit5G mari de miere de ca-litate superioarg.

/

I


8/34

?N PRACTICITUPARII. TREBUlE ~ E OGUPE 1 DE SELE CTlAFAMlLllLOR DE ALBINEIng Ion RECE NU

Prin selectie se u rmi re~ te mbunCtivrea pehanentii a calititii familii-lor de albine in sensul ca acestea sfie d t m productive blinde rezis-tente la intemperii ;i boli. Desigurpentru stuparii obi~nuiti u este vorbade a efectua lucriri de creare a utlornoi rase de albine, dar top apicultoriipot yi trebuie sti realizeze in stupinelelor selecpe bine ginditti cGutind stifnlliture farniliile cu fnsu~irinecores-punzdtoare ~i sti creasctivgi inmu1f;easctip acelea cu insugiri utile ~i necesarescopurilor pe care le urmtiresc.Dar mai intii trebuie s5 stabilimcare sint acele familii e albine careau insu ~iri ecorespunzi5toare. Cu toa-te str iduintele qi ingrijirile care lesint aeordate unora dintre familiile dealbine, in fiecare an acestea rimin ne-productive, spre .nemult+mirea stupa-rilor. Totusi familiile sint mentinuteSn efectivul stupinei in speranta c ianul viitor vor da productii pe masuraatentiei qi grijii care le-au fost acor-date. PrimBvara, aceste familii se dez-voltii foarte incet i cu mare intir-ziere ajung in preajrna culesurilor prin-cipale, in special cel de la salcim, cuputin i albini culegitoare, incit dinstart pot fi considerate neproductive.oarecare revitalizare a lor se poateconstata ,in timpul unor mari culesuricind cre~ terea puietului cunoayte otemporari intensificare.Dup5 ce s-au terminat culesurileprimcipale (sau culesul principal) acestefamilii trec din nou Pntr-o stare de in-activitate ajungind la intrarea in iarn4Pn categoria familiilor slabe. Trebuie' s 5 preciziim c i nu este vorba de fa-miliile de albine care la un aplumitcules principal au fost nepoductive cide acelea la care situatia se repeti cu-

les dup& cules, an de an, pin cindapicultorul se convinge, prin compara-tie cu alte farnilii din stupin5, c5 aces-,tea sin t neproductive ~i deci, au certeinsu~iri ecorespunziitoare.Alte familii de albine au o irascibi-litate exagerat4 qi permanent& nepu-tindu-se lucrar cu ele in mod normal.La degchiderea stupului, albinele se ni -pustesc asupra apicultorului, nu-1 las5s5 lucreze, sint extrem de agresive si'periculoase, nu numai pentru persoa-nele care lucreazi in stupini, dar ~ipentru trecatorii de pe ciiile de accesinvecinate. In general nici fumul numai are vreun efect pozitiv asupra lor,'abia spre sear3 se mai li ni~te sc utin,dar situtia se repet5 la o nouii ~i ori-cit de m,icii interventie a stuparului.Desi. au fost special pregitite de c5-tre stupar, alte familii de albine au ofoarte slabti tezistenp in timpul iernii.Se depopuleaz5 masiv Pn timpul acestuisezon, fac forme severe de diaree, nusint rezistente la umezeal5, adesea isipierd mitcile in plin8 iarn5, ies inprim5var5 intr-o stare de igien5 neco-respunziitoare, cu fagurii mucegiiti,mierea qi polenul alterate i deci ne-consumate, situatie care se repeti me-reu in fiecare an.Alte familii de albine sint extrein dereceptive la boli nu ri spund tratamen-tel6r aplicate de apicultor ~i se de-populeaG treptat, acestea constituindprin contaminare un mare pericol pen-tru fntreaga stupini.Momentul cel mai potrivit pentrulucr%ile de reformare sau desfiintarea fafniliilor cu insuyiri necorespunzg-toare este toamna cind apicultorulprocedeazg in mod normal la lucr ir ide sezon ca uniri, intgriri, mici com-pletBri de hranii, toate in vederea ier-


9/34

n5rii. Dac5 apicultorul s-a hotgrit s5desfiinteze familiile necorespunzitoare,el trebuie sil fac5 o . serie de lucr5ripregatitoare care incep in sezonul ac-tiv. fn cele ce urmeaz5 redarn princi-palele procedee.Se formeaz5 roiuri artificiale, foarteputernice, de preferat in luna iunie(sau chiar in rnai) care s5 provini dinfamiliile cele mai bine dezvoltate ~icare s5 aibii totodatii i n s ~ i r ieosebite.Apicultorul sB nu uite c5 aceste fami-lii trebuie sii fie intr-o perfect5 starede s5ngtate. Roiurile vo r fi inz estr ateu mMci t inere imperecheate dema re zaloare biologic6 gi p od u ct iv tiq i cu suficiente rezerve.de hrantimiere ~i polen.

La familiile de albine stabilite a fireformate, nu se vor mai aplica niciun fel de lucrgri, cum ar fi hr5niri sti-mulatorii, completgri de hran5, int5-riri etc. d~ oar ece cestea n-ar mai aveanici un rost.M5surile necesare in vederea unifi-c5rilor ce se vor face pentru desfiinta-rea familiilor necorespunz5toare, au invedere qi apropierea treptaa a nucle-elor de locurile destinate unific5rilorde familii, preggtirea~materialelor ne-cesare, lgzi, c u~ t i , entru mgtci, rezer-ve de hran5 etc.Operatiunea de reformare a famili-

ilor se ,va face intr-o zi mai c5ldu-roas5, c5tre amiazi. Aceasta const5 dinunirea total5 sau partial5 a familiilorde albine necorespunz5toare u celenou formate in acest scop in lunile maisau iunie, pastrind mgtcile nucleelor ~inu pe cele ale familiilor desfiintate. Nutrebuie s5 se uite c5 este obligatorius5 fie luate toate m5surile necesare ori-c5ror unificgri ca : protectia mitcilortinere, desfiintarea mirosurilor parti-culare ale fiecirei familii, mic~orareaprovizorie a urdini~urilore t cAvind in vedere c5 m5tcile familiilorde albine desfiinpte constituiau in ge-neral cauza principal5 a caraderelornecorespunzitoare a albinelor, ca fiindprogenitura lor direct5, aceste m5tcitrebuie suprimate. Se va avea in ve-dere c5 familiilor nou formate prin u-nificare s5 li se asigure hrana necesariide bun5 calitate si accesibilg in cuib~i celelalte conditii optime pentruiernare corespunz5toare.Trebuie precizat c5 noile mdtci vorimprima familiilor lor insugiribe deose-bite ale mumei din care au provenito dezvoltare timpu rie gi rapidc o marepro du ctivita te blindefea gi rezistenfanecesarti fa@ de boli p e c u m i o com-portare adecvaM traverslirii n buneconditii a perioadei de iarn6.

P I C U LTO R=. ..-.---

.. --

. Putefi g5si ~i procura de la centrele de aprovizionare ~i desfacere din --cadrul organizafiilor teritoriale ale Asociatiei Cresc3torilor de Albine.. din R. S. Rominia intregul echipament de utilaje i materiale necesare. pentru cre~terea i intrefinerea familiilor de albine.

i _.=E. Oricare apicultor incep3tor poate solicits si 'primi gratuit asistenfii ---- ..z tehnicii privind cunoqterea ~i introducerea in practicg a tehnologiei g.


10/34

problem mereu actual :CONSTRUIREA REGENERAREA

I CONSERVAREA FAGURILORIng. Tiberius CULITAh Este cunoscut faptul cS buna dezvcil-tare a familiilor de albine ca gi crepterea efectivelor depinde de existent.unui fond corespnnz5tor de faguri con-struiti qi de bun5 calitate.fn acest sens trebuie evidentiat faptnl

d ondul compunz5tor de faguri con-struiti se compune in principal din douS( grupe. Prima grupd i cea mai impor-tanfi o reprezinta fagurii de cuib iar ceade a doua o reprezintS fagurii destinatinrnagazinfirii recoltei.fndeplinind functii shundare dar nu( lipsite de importan l, in practicd apicolS

Pentru Pnceput trebuie precizat ciidezvoltarea norplal5 a familiilor de al-bine este deterrninatg Pn mod direct deexistenta unui cuib format din 20 fa-guri, dispu~i n dou5 corpuri de stupmultietajat.Acest numilr, de 2 faguri de cuibpentru fiecare familie deriva din ne-cesarul unui spagu corespunz5tor de-punerii puietului de albine, pentru fa-gurii crescatori de ceara ~i destinatidepunerii puietului de trmtori, cit ~ipentru depozitarea qi Preggtirea hraneiproteice necesar5 puietului.Practica a demonstrat necesitatea a-sigur5rii acestui numar de faguri fncuib, care constituie un spatiu vital mi-nim, indispensabil dezvolt5rii normalepentru fiecare familie de albine. Semai evidentiaz5 faptul c3 existen@acestui spatiu pentru cuib dirninueaz5fntr-o mare m5sur5 declan~area rigu-rilor roitului.

Suplimenia~, agurilor din cuib maitrebuie asigurat un num5r corespunzg-tor de faguri destinati fnmagazinariirecoltei. Acest numar de faggri trebuie

se folosesc i faguri' destinati cre~ te ri itrintorilor, pentru cr e~t er ea matcilor,pentru obvnerea mierii in sectiuni etc.fn articolnl de fat3 se vor trata uneleaspecte privind ciiile i mijloacele folo-site pentru m5rirea num5rului de faguri

constmiti, pentru regenerarea fagurilore~is ten t i ,cit i pentru asigurarea uneibune conservhri a fagurilor, in etapeledintre culesuri sau pe parcursul iern5riifamiliilor de albine, c8i i mjiloace ex-'perimentate n practicfi cu bune rezultatetimp de peste 5 ani.

s i fie mai mare dqcit capacitatea defnmagazinare a recoltei preconizate, cu30-50%, pentru considerentul c pre-lumarea, maturizarea i transformareanectarului in rniere InceputA Pnd dup5~x tra ge re a fn potirul florilor Pn guqaalbinelor culegatoare, se continua instup i se efectueaz5 prin dispersareaacestuia initial intr-un strat subtire,pe fundul qi peretii laterali ai celule-lor fagurilor. Mai mult, existenta nu-m5rului de faguri astfel stabilit pen-tru inmagazinarea mierii contribuie ila sporirea substantiali a recoltei.Aceasta se explic5 prin aceea c5 exis-tind spatiu suficient pentru depunerearecoltei, culeg5toarele pot aduce o nouicantitate de nectar in timp ce matu-rizarea nectarului adus anterior se rea-lizeaz5 prin ventilare directti, cu ajuto-rul cildurii biologice degajate de cuibi nu prin ventilarea fortat5 produs.de albine. Pentru aceste considerenteeste necesar a se asigura cel putin 89 faguri pentru inmagazinarea recolteila jum5tate din efectivul familiilor dealbine i 17 19 faguri pentru restul


11/34

familiilor de albine, deoarece la fami-liile foarte ptlternice trebuie asiguratedou5 corpuri pentru recolti.In cuib, din totalul de 20 faguri, doifaguri, cite unul in fiecare,corp au ro-lul de faguri crescitori de cearii, dincare recoltarea cerii se realizead pe-riodic, o dats sau de doug ori pe luni.Acesti faguri au de regulg celule detrintori qi astfel se asigur5 un numgrcorespunz5tor de trintori in concor-dan@ cu cerintele biologice ale dezvol-tirii familiei de albine. Procedhd ast-fel avem garantia c i la constructia res-tului de fagufi, celulele vor avea di-rnensiunea necesari creqterii puietuluide albine.fn restul perioadei in care nu sintconditii pentru construirea fagurilornoi in cuib, in locul fagurilor cres&-tori se 'introduc faguri obignuiv decuib sau in lipsa acestora faguri derecults. DacS fagurii ce se introduc incuib sint faguri de recolt5 ei se arnpla-s e a s la marginea cuibului.,Construirea fagurilor de cuib sipentru recolt p t e incepe practic lainflorirea pomilor fructiferi. ltnd de-obicei aceastg activitate se declanseaz5dat5 cu principalul mare cules,.care,in majoritatea zonelor *rii, este cule-sul de la saldm. lntroducerea fagurilorartificiali pentru ' a fi construiti esteprecedati, pentru considerentele expu-se, de introducerea Pn cele dou i cor-puri ale cuibului, cu 10-15 zile maiTnainte, a ramelor crescgtoare de ceari.La primul mare cules, fagurii pen-tru construit se introduc cite doi infiecare corp al ~uibului.Pentru reali-zarea spavului necesar din cuib se ri-dic5 n corpurile de recolt4 rarnele de. margine in car este depozitas p5s-tura. AstfeI' se asigur5 qi ramele cupistur5 pentru hrana de iarn5.Din trei in trei zile sau cind la-ace~tifaguri celulele sint crescute de 1y3112 din inrlltimea total& fagurii se scot~i se ridic5 in corpul, respectiv corpu-rile de recolt5 gi se amplaseazi fntreramele construite anterlo~ 1 in cares-a Pnceput depozitarea mierii. Ultima.etapi de introducere la cliidit a fagu-

rilor artificiali-coincide cu sfirqitul cu-lesului, cunoscut fiind faptul c5 se con-struiesc bine faguri qi in primele zile ~dups terminarea culesului.Pentru improspitarea qi m5rirea nu-mirului de fgguri de cuib, ultimii fa-guri introdusi la co ~s tr uit n cuib nuse mai ridicg in corpurile de recolt5~i rimin destinati pentru a se depunePn ei puiet.Procedind astfel, numai la culesul dela salcim se pot construi de c5tre fie-care familie puternici de albine 8-18faguri. Bineinteles ~5 este necesar s5existe un cules abundent ~i o v r m efavorabili.La culesuri'Ie urmitoare, de tei saufloarea-soarelui, se continui similar cuconstruirea de faguri, cu diferenfa ifagurii artificiali puqi la clsdit se introduc in corpul a1 doilea a1 cuibului(primul corp fiind ios, deasupra fundu*lui) qi in primul corp de recolt5La aceste ultime culesuri se pot can-strui Pncg 4 6 faguri, astfel ci5 efec-tivul total de faguri ce se pot construieste de 12-16 buciti la fiecare farni-lie. Numirul de faguri e se pot con-strui este qi mai mare la familii u in-sugri deosebite On acest sens, din careeste bine sti se obtinil linie de selecfiein grupele familii specializate dinstupinPrin cre~ te rea epetat5 a noi gene-raoi de puiet, la fagurii de cuib se re-duce treptat diametrul interior al celu-lelor, astfel c5 exist3 posibilitatea catreptat s i degenereze albinele noucrescute. Aceast5 diminuare se producemai accentuat in zona jumZit5tii s u p - ,rioare a celulelor, adicli tocmai Pn zonaunde se localizeaz5 zona centrals aabdomenului qi toracele tinerelor al-bine.In urma unei cercet& mai'atente sconstat5 i celulele au diametrul rnaidiminuat gi la suprafa@, deoarece laeclozionare albinele tinere nu rod in-tegral cipicelele. Acest ultim aspect sevidentiaz5 Pndeosebi la fagurii mainoi.h egGtur5 cu acest ultirn aspect, darqi pentru cazul precedent, dn d toat5


12/34

zona superioari a celulei este mult in-gustat5, urmirind atent modul cumdepune matca ou5, se constat5 o hce-tinire a ritmului depunerii ou5lor inaceste celule. Aceasti incetinire a rit-mului ouatului de ciitre matc5, in com-paratie cu fagurii noi, se explic5 prinaceea, cum de altfel se observii urm5-rind activitatea miitcii, c i i n celuleleu diametrul interior micsorat, matcareuqeste s i - ~ i ntroduci cc greu abdo-menu1 spre a aseza oul in ,fundul ce-lulei.Pentru elirninarea acestui importantinconvenient, cit qi pentru uqurarea cu-r'ivrii celulelor, se poate aplica unprocedeu eficace de regenerare a fagu-'rilor de cuib. Acest procedeu const2 inGierea celulelor fagurilor de pe Lam-bele'fete pin5 la aproximativ jumatatedin iniltirnea acestora. Pentru ti ierese foloseqte un cutit foarte bine ascu-lit, lung de cel putin 5 m ~i umezi tperiodic astfel ci, printr-o singur5 de-plasare sii se taie toate celulele de peo fa@ a fagurelui. In acest mod secorecteazg dimensiunile ~i forma mul-

tor celule care sfnt deformate spre su-praf at i.Dup5 aceastii jucrare, fagurii sintumeziti uqor, se depoziteazi in corpuride stup inchise si se dezinfecteazii cubioxid de sulf sau acid acetic dupiimetodele cunoscute. Se precizead c iprin acest sistem se deschid straturilede ciimisi ale pupelor rimase in celu-lele fagurilor ~i astfel devin mai acce-sibile mediului dezinfectant qi in ace-laqi timp pot fi curitate mai uSor de,albine.

Se precizeaz3 cii pentru preintimpi-narea transmiterii eventualelor boli dela o familie de albine l a ' alta, faguriise vor folosi tot la familia de unde p o -vin. Pentru ,'preintimpinarea transmi-.terii bolilor microbiene chiar in cadrulaceleiqi familii prin intermediul fagu-rilor se aplici permanent qi sistematictratamentul cunoscut u turte de qer-bet cu ulei si terarnicini. Acest proce~deu de regenerare se aplic5 la totifagurii neocupati de albine qi care auvirsta pin5 la 3 4 ani. Se rnai preci-

.

zeazi c i cel mai bine este a se aplicaacest sistem de regenerare toamna sauprimivara, cind sint putini faguri ocu-pati cu puiet qi in zile in care-tempe-ratura este de aproximativ 5 15OC.Prin aceasti actiune se obGne ~icantitate de cear5 de 15 20 grame lafiecare fagure iar in timp de o ori sepot regenera 20 30 faguri.Fagurii astfel pregititi se vor folosila spai-geren cuibului sau la echipareacelui de a1 doilea corp a1 cuibului dup&ce in prealabil au fost aerisiti 4-6 oresi eventual au fost stropiti cu siropc5ldut. Efecte salutare in directia de-zinfectarii se obtin dac5 fagurii sint,expuqi direct razelor soarelui, care inaceastii perioadii nefiind prea cald, nupot topi fagurii, in schimb ac e~ti a intbine dezinfectati.Urm5rind modul in care sint prelu-ati de albine aceqti faguri se constat5o uqurare a curitirii celulelor de citre.albine, in multe cazuri albinele scotindintegral cim5Sile pupelor rimase in ce-lule. Pn cecea ce priveqte depunereaouilor 'de c5tre matc2 se inregistreazgun ritm mult fnai accelerat comparativcu restul fagurilor. Aceast5 accelerar*se expli& prin aceea c i celulele sintmai scurte, de dimensiuni norrnale imatca nu trebuie sii se forteze pentruintroduce abdomenul s i depuns oulin fundul celulei.Se mai precizeazii c i celulele sint inil-tate cu cearii nouii intr-un ritm acce-lerat chiar qi in perioade de cules slab,fapt ce stimuleazii producerea cerii.

Un ultim avantaj de foarte mareimportan@ este acela cii albinele cres-cute in astfel de faguri regenerati sint;viguroase qi de dimensiuni normale.doua cale pentru .regenerarea fa-gurilor, care se aplic5 qi la fagurii pen- *tru inmagazinarea recoltei, consti intiiierea celulelor to t pin la circa jumiitate din inliljtimea lor ta desciipiici-rea ce se efectueazii la extragerea mie-rii. De data aceasta este necesar a sefolosi cutit incclzit Spre a se preintim-pina deformarea celulelor.

In ceea e pri ve ~ te onservarea fa-gurilor construiti se evidentiazii fap-


13/34

ful c& metodele sPnt simple si dau re-zultate optime dac& se actioneazi co-rect ~i la timp.Inca de la inceput trebuie precizatc&pentru fagurii de cuib trebuie acor-datii o atentie mai deosebitii deoareceac e~ ti a int mai q o r atacati de g&sel-ni@ sau pot s mucegGiasc& cfnd sintumeziti.In timpul iernsr ii in cele dou& cor-puri de cuib vom avea 18-20 faguri.Dintre aceqti faguri, fagurii mgrgina~i,2-4 buc5V din corpul inferior, vor fide tipul celor pentru recolti deoarecechiar dac& stupul este bine ventilatpot mucegai dacg ar fi faguri de cuib.Pentru restul fagurilor din cuib, de. altfel $i pentru cei m8rgina~idin cor-pul inferior al cuibului nu se impunmiisuri speciale d e protejare decit celecare sint menite asigurgrii unei ven-. tilgri a stupului qi privind evitareaatae6rii fagurilor de ciitre soareci.

Restul fagurilor care dep5vsc ce-r i w l e cuibului se mentin sub contro-lu l albinelor pe toat& perioada pin5 lapregstirea pentru iernat. g ace preci-zarea c5 la familiile slabe si nuclee sementin numai fagurii ocupati efectivde albine.In perioada dintre culesuri, faguriipentru inmagazinarea recoltei se men-tin f n corpul a1 treilea suprapus celordou5 corpuri de cuib. Spre toamna,dup5 ultima recolt5 cind si tempera-tura este mai sc5zut&,corpul cu fagurigoi se introduce su b cele dou& corpuriale cuibului, astfel acesti faguri sintto t timpul su b. controlul albinelor',Acest mod' de aqezare a fagurilor pre-Intimpinii ~i intrarea curentilor reci Incuib.

La preggtirea pentru iernare, fagu-rii sup limenta~ i elor doui corpuri incare va ierna familia de albine impre-un cu corpurile din care provin vorf i depozitati, in spatii fnchise si uscatedar neinc&lzite,' recomandabil in ca-bana apicolg. Aici, fagurii se mentinSn corpuri la distant& ca in familiile

. .. .. .

de albine. Stivele de corpuri s h t in- ' --chise, iniediat e sint ridicate de la .stupi, sus gi jos cu cite un podigor far& . ,urdinis de aerisire. Prin preluarea fa: - .gurilor direut din familiile de albkne .' .,unde au.:fost apgrati de atacul~flutu- . ,i-ilor de g5selnit5 aceqtia nu au oud . ..din care s& - ~ iezvolte larvele g5selni- : . . .:tei. Pentru prei ntimpinarea p8trunde-r i i . fluturilor de gfiselniw in -zilelecalde de toamn5 sau primgvar5 ca s5 ..depunii bug pe faguri la fiecare stiv5de 5-7 coi-puri (50-70'faguri) sepre- 's q 8 sus peste faguri 50-70 grame'na'ftalinii sau se efectueazg tratamen- .tul cu Galain.fn acest fel sint conservafl fagurii .far 5 alte masuri de protejare pi n& la .culesul de la salcfm cfnd praei: este

-'

nevoie de'tot efectivul de faguri con-:struiti.. . Pentru pgstrarea fagurilor mai multtimp, In afara controlului albinelor, s e .vor aSeza di st anpt i .ca in stupi in cor- .puri suprapuse iar stivelei de corpuri.se fnchid cu podiqoare. far8 urdinig deventilatie. De data aceasta, in loc denaftaling se - va pune Galerin con-form prospectului. In acest' fel s-aupist ra t intacti fagurii timp de peste doi, .ani far5 a mai fi necesar5 adgugareaunei noi cantitGti de Galerin.

In concluzie se p a t e sublinia cg,aplidnd pocedeele descrise qi verifi-cate mull$ ani in- pradic5, se pot con-strui in fiecare an cite 12 16 faguri . . e ciitre fiebare familie de albine ca :.intre limitele qi'in conditiile expuseeste rentuhilii ~i recorrlandabil6 efec-tuarea regeneriirii fagurilor , gi cii pen-tru pdstrarea intuctli qi neafectatli a:fntregii cantitdti de faguri construiti usfnt necesare mijloace si metode costi-sitoare ~i laborioase. In sf i r~i t ,o 'ul-tima concluzie care; trebuie ev i de n ~a tg .;este aceea cA fiecare familie de dbine - .p a t e sd construiascd anwl nurdrul defaguri necesari Enlocuirii fagurilor care .se invechesc precum gi e.chipamentu1de faguri pentru cite un. rot-'cu 4 6 . .. .Tame.

. . , ; . ., .. , . . . . , . .

. .,..- . . __..L .. I . ~, . . . ..> .. ., . . .


14/34

Doi apicultori din silv culturiitupun atentiei noastre

CONSlDERATll ASUPRA UNOR CORELATII:.CULESURI STIMULARI-PRODUCTII

Ing. Marin EOPESCU Mircea POPES U- \

Prtn stimularea familiilor de albine se intelege administrarea de biostimula-tori coloniilor de albine, in vederea dezvolarii acestora, in aga fel ca in timpul 1culesului de producqe s5 aibH un pothtial productiv ridicat.C b d s e face stimularea familiilor de albine se tine sbama, de starea lorde sHnZitate, anotimp, felul culeswilor etc.Notiunea de cules exprim 2 culesul de nectar de cZitre albine de l a planteleneetarifere sau de la alte surse necesare producerii mierii. Desigur, albinele rnaiculeg de la unele floei polenul, iar de la muguri, rnai ales de la mugurii de plop.In manuale, Cn literatura d e specialitate, s vorbegte n genervrl de douafeluri de culesuri : de Pntretinere gi de productie.ConsiderZim este foar te necesar sZi se stabileascs cla r felul culesurilorca apicultorii s i aibH un limbaj cornun gi in acelagi timp in cadrul acestor cule-suri, S se stabileascs modul d e hranZi gi rnai ales o anumit2 tehnologie a stimu- .lHrii familiilor de albine,'implici t'a mgtcilor.

fn indelungata activitate pe linie de pin5 in jurul datei de 20 aprilie, cindapiculturii (peste 20 de ani) in cadrul incepe sP infloreasc5 rapiw.Ocolului silvic Caracal s-au facut ob- In tot acest interval de timp, cfndservatii q constatiiri asupra culesului albinele cerceteazg florile de dun ,de nectar gi polen in urma c5rora.s-au corn, viorea, urzicutg, toporaq, jugas-stabilit felurile culesului pentru zona tru, a*r qi chiar stejar, lupta cea mare.Turnu Severin, Corabia, , Caracal, se dB pentru dezvoltarea farniliei deRm Vilcea, Tg. Jiu, a d id in aproape albine.intreaga zon5 a Olteniei, exceptind Culesul care are drept scop dezvol-zona de munte. . tarea familiei de albine in perioada

In judekle meniioGate familiile de 20 februarie-20 aprilie, noi 1-am con-albine se dezvolt5 in unele (perioade siderat ules e Zntrefinei e care sti-mai mult (albinele ocupind foarte muleaz5 ouatul m5tcilor ~i creqtereamulte spatii), in altele rnai putin, ex- puterii familiilor de albine.pnmindu-ne plastic, aceastii dezvoltare Sn Oltenia, intre 20 aprilie q 10 maipoate fi cornparat5 cu armonicfi ce albinele cerceteazii rnai ales florile dei ~ ingre~tesau i i mic~oreaz4 volu- rapiM qi in lipsa acestora florile di-mu1 verqilor p m i fructiferi, florile de p5-Este tiut cil primiIvara foarte niulte ducel qi de artar.familii de dbine ies sl5bite din iarnii. In timpul infloririi rapiiei matca deceasti3 perioadii albinele cerceteazii vine din ce in ce rnai activii, familiaflorile plantelor e ink5 mai repede in se dezvoltii intr-un ritm rapid, invegeta@e,~i nc ep hd u alunul care h rame de acumuleazfi miere drept re-floreqte in ultima decad5 a lunii fe- zervii de hranii.. In anii in care cule-bruarie sau fnceputul lunii .martie, sul de la rapit5 este rnai intens se12


15/34

recomandii ca mierea depozitat.5 dinabundent.5 aguri s5 fie extrad fna-inte de culesul de la salcfm, pentru csoftimentele s5 nu se amestece intreele, evitlndu-se totodat.5 ji sufocareaunor familii de albine fn timpul de-plasgrii acestora la culesul de salcfm.

In perioada rapipi telul principal rg-mine tot imputernicirea familiilor dealbine, dar datorit5 acumul5rii unei oa-recare cantit5ti de miere de rezerv5 cepoate fi qxtrasg, acest cules poate d e -v e n i ~ de jx-oductie.In perioada 10 mai-20 iunie are locculesul de salcim I si I1 cgruia apicul-torii olteni s i i spun culesul cel mare.Wamele din stupii dugi ih pastoral

la salcim I qi I1 sint blocate 'cu miere,rngtcile i ~ ieduc mult ouatul, efortulalbinelor ' ~ i1 apicultorilor este in-dreptat c5tre acumularea unei cantitgticit mai mari de miere, motiv pentrucare toat5 lumea de fine~te ceast5'mare recoltii de nectar cules principalde produc ie.fntre culgu l de la salcfm ~i cel dela floarea-soarelui, adicii in perioada20 iunie maximum l5 iulie, albinele

adun5 nectar de la flora spontan5 saude la flora melifer5 cqltivat5 (corian-dru, facelia sau fenicul), precum ~i dela arboretele de tei acolo unde acesteaexist&Familiile de albine aie c5ror cui-buri au fost. blocate cu miere, la cu-lesul d& la salcim sl5besc rapid, tent& & re este necesar ca, imediadup5 pastoralul de la salcfmul 11, sBse ia mgsuri in vederea dezvoltarii lor,pentru a putea ataca din plin un altcules de productie, adicg cel de la floa-rea-soarelui. (fntre salcim ~i floarea-soarelui cule-sul este tot de intretinere ~i capgticaracter de produetie numai atuncicind pastoralul se face la stei, faceliasau coriandru, fiindcs in unele cazurie la acestea din urm5 se acumuleazA~i rniere de rezerv5 pentru perioada ur-

mgtoare.ss cum am arstat, culesul de nec-tar la floarea-soarelui este un cules de

produetie. Scopul principal este extrac-Ma de miere.i general, pastoralul la floarea-soa-relui se t e rmid in jurul datei de 5 au-gust, dat5 dup5 care atentia apiculto-rului se fndreaptii cgtre dezvoltarea fa-rniliilor de albine fn vederea parcurge-

rii sezonului inactiv de iarnii cu fa-milii cit mai puternice. Culesul din perioada 5 august-10 septembrie riu poate fi decit un cules de Znkretinere, matales cii familiile care au participat la'.:-culesul - d e la floarea-soarelui slgbescdatoritg bloc5rii cuiburilor, precum $a udrii albinelor.Dupii 10 septembrie, ping fn juruldatei de 10-15 septembrie se urmi-r e ~ t emenvnerea familiilor de albinein stare activg, perioadg in care albi-nele trebuie transportate la flora ierdbacee tirzie, cum ar fi menta, finetu-rile cu trifoi, rnai ales cu trifoi alb qialtele.In concluzie, in zona rnai Pnainte arg-tats, pe baza resurselor nectaro-poleni-fere existente noi am identificat pa-tru perioade cu manifestari naturalebine conturate fn activitatea familiilorde albine dezvoltare, dezvoltare g iproducve, productie gi fntretinere.In anul 974 familiile de albine aleSectiei apicole Regca, applasate inraza Ocolului silvic Caracal, au fostgrav afectate de loci, ascosferoz5 siin special de varrooz5, depistat.5 pentru prima dat5 la noi in pr5. In aceastiperioad5 am apelat la Institutu1 decercetare ~i producpe pentru apicul-tur5 din Bucuregti pentru a acordaasistent2 tehnic5 necesarg eradiciriibolilor din stupinele sectiei. Medicatiade mare eficacitate, elabbrati ~i apli-cat5 de speciali~tii nstitutului, a salvatde la decimare nu numai familiile dealbine ale Sectid Resca, ci toate fami-liile de albine din jumgtatea de suda Prii.Eficadfatea tratamentelor era condi-tionat5 de Pmputernicirea familiilor dealbine, familii care sii se pati3 lupta 'cu bolile diagnostibte pentru fiecarestupin4 si chiar pentru fiecare fami- 'lie in parte.


16/34

fn scopul realiziirii acestui dezide-rat, specialistii din Institut au dispusstimuIarea familiilor de albine ~ i ,on-t r a ~biceiului localnicilor, spargereacuiburilor prin intrbducerea ramelor cusirop la mijlocul lor. Dupii patru ziles-au verificat ramele cu sirop intro-duse in cuib la stupinele gestionate deapicultorii Ion Motounu ~i Ilie Ionescu~i s-a constata t cii erau insiimintate90% din ramele cu sirop introduse inrnijlocul cuibului, 260/0 din ramele cusirop puse la marginea cuibului si 387/0din ramele far5 sirop, introduse . inmijlocul- cuibului.Pin5 la aceastii recomandare; stimu-liirile se ffikeau cu ajutorul hranitoare-lor confectionate din material plastic.VBzfnd rezultatele obt inute prin me-toda stimul5rii in rame, in anul 1975am inlsturat 950/0 din hriinitoarele con-fectionate din material plastic, existen-te in stupinele sectiei, mai ales cii foar-te multe albine mureau inecate in si-rop datoritii peretilor aluneco~ i i hr5-nitoarelor.In)prim5vara anului 1975 am inceputsii facem observatii asupra stiinuliiriifamiliilor de albine in stupinele pro-prietate de stat ~i proprietate perso-nB15.In perioada primului cules de dez-voltare, in'prima decad5 a lunii mar-tie, am inceput stimularea mgtcilor cuplilci d@ zahar candi (0,5 kglfamilie),umezite pe partea inferioarii si ampla-sate deasupra cuibului, sub po di ~o r. i-nind seama de faptul cii primgvaraincepe dezvoltarea puietului si cii pen-

, tru aceasta este nevoie de proteine amprocedat la administrarea in afar5 dezahiir, si a polenului necesar ,produ-cerii 15ptisorului.La sffrsitul celei de a treia decade alunii martie, cind temperatura noap-tea s-a mentinut peste 0 si ziua peste6 , in unii stupi am introdus o ram5c u sirop ling5 cuib, la altP familii amintrodus rame dupii diafcagm5, iar laaltele am amplasat citeva hr5nitoare.La ramele puse dup6 diafragm5, si-ropul a fost luat numai in proportiede 50/,,, iar la hriinitoare majoritatea

albinelor care au ajuns au murit. Ilealtfel, albinele moarte 8-au g5sit si laramele pus e dup5 diafragmi, surprinseprobabil de frigul noptii.In jurul datei de 5 aprilie, cind tem-peratura a fost de peste 3w ziua side peste 6 noaptea am administrat si-rop in rame, pe ambele p8rti.La familiile mijlocii si puternice amspart cuiburile, introducind rama cusirop la mijlocul cuibului.La cele slabe am asezat rama cu si-rop la marginea cuibului, la'alte fami-lii am pus rame cu sirop dup5 dia-fragm5 ~i la altele sirop in hriinitor.La 3 de familii am pus rame fZrgsirop En mijlocul cuibului.Dup5 4 zile am costatat urm5toarele:ramele cu sirop amplasate la margi-nea cuibului nu mai aveau sirop snu erau inssmintate.Ramele cu sirop introduse in mijlo-cul cuibului, la familiile puternice ~mijlocii, erau Pns5mintate fn procentde 880/0, adicii la 100 rame, 88 eraufnsiimintate.fn stupii in care s-a pus sirop in hr5-nitor ~i rame goale la mijlocul cubu-lui, pi-ocentul ramelor ins5mintate afost numai de 390/,,.La familiile de albine care au avutrame cu sirop la marginea cuibului sgoale la mijloc, procentul de insiimin-tare a fost de 480/o, iar la familiile lacare s-au pus rame goale la mijloc sInu s-a administrat nici un fel de sirop,grocentul ramelor ins5mintate a fostnumai de 290/0.De la a treia ping la a sasea stimu-lare am p ~ same cu si far5 sirop nu-mai in mijlocul cuiburilor.Procentul ramelor cu sirop introdusela mijloc si ins5mintate de matc5 aufost intotdeauna mai mult decit dublufatti de ramele far5 sirop.

Cantit5tile de biostimulatori intro-duse pe etape au fost urmiitoarele :- a prima stirnulare s-a administrat lafiecare familie cite 0,5 kg zah%r candi ;- a a doua stimulare s-a administrat -

,0 5 1 sirop En concentratie de 111;


17/34

- a a treia stimulare contitatea de si-rop administrats a fost de 1 litru sirop inconcentratie de ;- a a patra stimulare 1 litru sirop in:concentratie de 111 ;- antitatea introdus5 'la a cincea stimu-

'iare a fost de 1.5 1 Girop e aceeavi ron-centrafie ;- a a Fasea stimulare 1 5 sirop in ace-e a ~ ioncentratie.

Totalul biostimulatorilor adminis--tra@Pn cele qase etape a fost de 3 250 kgbiostimulatori, din care 0,500 zaharcandi.n unna stimularilor mai inainte a&-tate, familiile mijlocii qi puternice au

devenit foarte puternice, iar familiilei e ~ i t e labe din iarn5 au ajuns la sfir-si tul lunii' aprilie Pn stadiul de familiimijlocii puternice.'In acelasi an farniliile sectiei, de lasalcim I au fost aduse in pastoral inr a m jddetului Olt , la culturile de co-riandru ' flora spontana din lanuriled e griu.Familiile de albine, care slibiserii intimpul' culesului de salcim, datorit5blociri i cuiburilor, au fost stimulate cusirop in concentratie de lil in trei eta-pe, . administrfndu-se de fiecare data

cite 2 litri de sirop. La sffrsi.tul luniiiunie, i n urma stimuliirilor, familiiled e albine au ajuns in proportie depeste 800/0,in stadiul de f a a l i i foarteputernice.

fncepbd cu 15 august, dup5 extrac-tia mierii de floarea-soarelui s-au f icut 5 administrari cu: sirop; folosin-du-se ac elea ~i ant itit i in aceeasi con-centratie, ca cele din primgvar5. Canti-ta tea de biostimulatori folositfi intbanln5 a fost de 2,750 Mg. ntervaluldintre stimuliri a fost de 8 zile.,

Ultima stimulare a fost ficut8 ladata de 16 septembrie.

In anul urmator stirnularile de toam-n8 au i nce put pe data de 22 august ~i

/ -s-au terminat la data de 24 septem-brie. Tn primiivara, farniliile ieqite aufost mai puternice decit in anul pre- .cedent, deoarece ultima serie de puieteclozionat toamna, a trait in stadiultX-de albin5 adult8 ping la sfirgitul luniiaprilie.fn luna iunie 1985 am dus stupina ..proprie in pastoral la tei, in pidureaIiegca. -Pentru cii teiul nu-lnflorise, inprezenth tehnicianului Stelian Chesno-iu ~i a apicultorului Stefan Andqei, amintrodus rame cu sirop, la mijlocul cui-'burilor. DupEi 8 de ore, in prezentaacelora~i picultori am,verificat rame-le gi am constatat cA din 3 de rame,numai una era neinsimihtatg, restulerau insamintate partial pe a,mbele

p5rti.Aplicindu-se cu strictete metoda sti-mularii in rame pe etapele ar5tate maisus, in perioada 1976-1980 Sectia api-cola Resca a obtinut in medie :22 kgmiere pe familie.

Norma de timp in care se efectu-eaz5 scosul ramelor, umplerea cu si-rop, spargerea cuiburil'or i introduce-rea ramelor in cuib este de un orn/orila 20 familii.

Avantajele stimul5rii familiilor cusirop in rame sint urm5toarele : .


18/34

foarte valoroasri specie ~~8I I I I I I IRRINH~l lWl l lU l l I I I IN f l~ IMI IWIWImU~1A~MI l I l I~-- --- -- ezultate ale cercetariimelifer2 care trebwie rZspindit/i - -= -s t i intif ice --2 -=. . -- ---- =

P ULOWNI TOMENTOSIng. Gabriela DOBROTEANU ing. Ilie BALANA

Cresterea efectivului de albihe qiobGnerea unei productii sporite demiere la nivelele planificate pentrusfi r~ it ul ctualului cincinal, necesit5 ocunoa~tere am hunti ts a resurselorexistente i p vederea valorificarii in-tensive a acestora ~i totodata masuricorespunzitoare pentru imbuni titi reapermanent5 a acestor resurse. Una din-tre cele mai eficiente metode de im-bunitatire a resurselor melifere const5fn identificarea, inmultirea ~i rispfndi-rea Pn toate zonele bioapicole din tar5de noi si valoroase specii de plante dinflora spontani,,precum qi aclimatizareaunor specii din alte zone geografice depe glob. realizare a Institutului decercetare ~i productie pentru apicul-tur5 in acest sens o constituie aclimati-zarea speciei Evodia hupehensis carese g i se ~ te n stadiul de rgspindire intoate judetele Wrii, fiind foarte valo-roas5 din punct de vedere melifer. Inacela scop s-au luat in studiu multealte spesii erbacee, arbustifere qi arbo-ricole ce vor fi fnmultite si extinse intoate zonele bioapicole din tari, inscopul P rnbuni t5~r ii resurselor meli-fere. Dintre acestea, in materialul defa@ v5 prezent5m specia Paulownia.

Paulownia tomentosa Steud face.parte din familia Scrophulariaceae. Esteo specie arborescent5 ornamentalg, ori-ginari din ,Extremul Orient, cultivat5la noi in colectiile dendrologice dingriidinile botanice, parcuri ~i gr5dini.Este o specie foarte repede cresc5toare:la virsta de 20 ani ajunge la 1516 m iniltime, cu 3 7 m circumferint5

fnflore~ te i fructifici in fiecare an.Florile sfnt mari de 5-6 cm, campanu-late, de culoare violet deschis; grupatein inflorescente mari, de 20-30 cm indiametru. Produce seminte de foartebun5 calitate cu putere de germinaresi r5s5rire de 80-907/0, fapt ce ducela aparitia a nu mero ~i uieti in jurularborilor adulti prin autoinsimintare,adaptati ~i mult mai rezistenti la gerfa@ de cei rezuItati din seminte im-portate din tirile de origine, cu cli-mat cald. Fructul este o capsul5, .cudou5 alveole care se deschid in peri-oada disemin5rii, spre sfi qi tu l lunii de-cembrie, fnceputul lunii februarie.

la sol ~i anvergLlr5 a Coroanei de Fig. Floaw e Paulownia aspect30-32 m general6 i


19/34

lnr5dZcinarea arborilor este foarteputernic5, fapt ce confer5 o mare sta-bilitate plantatiilor, chiar si in cazulcelor mai puternice furtuni. Prefer2soluri fertile si profynde.Mentionam c2, d e ~ i climatizati laconditiile din tara noastr5, lujerii ne-lignificati, precum ~i mugurii floralide Paulownia sint sensibili la gerurilemari (caiul iernii 1984/1985), in anulurm5tor avfnd un num5r redus deflori. RezistA totusi f5r8 probleme lageruri de pin5 la minus 25C. Exis-tents in tara noastr5 a unor exempla-re in vfrst5 de 30-50 ani confer5 via-bilitatea si atest5 c5 aclimatizarea aces-tei specii trebuie promovati in planta-tii, cu mai mult curaj.In conditii normale, in tara noastr5,fnflore~te a 4-5 ani de la plantare.Din punct de vedere melifer este apre-cia ca o foarte bun2 specie at it dato-rit5 cantitstilor insemnate de nectar sipolen pe care le pune la dispozitia al-binelor, cit si datorit2 perioadei cindare loc infloritul (sfirsitul lunii apri-lie nceputul lunii mai), cfnd fami-

. liile de albine au nevoie de culesuribogate pentru crestere si dezvoltare sicind, de regul5, in majoritatea zoneloraceast5 perioad5 este deficitar: in sur-se melifere.

Perioada de inflorit dureaz5 in/ me-die 35 zile, uneori mai mult in functiede conditiile climatice ale zonei .in careeste cultivat. floare secret5 in medie24-35 mg nectar cu o concentralie inzahgr de 38-40 , pe UN ARBOREde virstii mijlocie ,putindu-se g5siintre 1 050-1 250 flori, evaluindu-se

PRODUCTIE DE MIERE DE 750-8 kg LA HECTAR (fig. 2 .Din punct de vedere a1 gradului deatractivitate (avind in vedere cantita-tea de nectar, parfumul si culoarea flo-rilor), florile de Paulownia d n t vizi-tate de c5tre albine in tot cursul zi-lei, frecventa cea mai mare .inregis-trindu-se intre orele 12-16. Datorit6secretiei abundente a glandelor necta-rifere, florile sint vizitate de ,albinechiar si dup5 ce acestea au cizut, ast-fel incit perioada total5 de secretie a

Fig. 2. ectiune prin floarea d e Paulownia,partea Innegri'tB a ) fiind pelicula de nectarflorilor de Paulownia dep5se~te zile,fat5 de 2 zile de la alte specii. n afar5de nectar, albinele recolteaz5 de la flo-rile de Paulownia ~i insemnate canti-t5fi de polen foarte util in perioadasf ir~ itu lu i e aprilie, pentru c re~t er eapuietului.In afara aspectului ornamental simelifer, Paulownia are ~i o foarte maregam5 de utilizgr-i in ceea ce privesteindustralizarea lemnului pentru produ-cerea de furnituri estetice, furnituritehnice, placaje, pl5ci aglomerate, pla-ca j decorativ, panel decorativ, fibr5 ce-lulozic5, instrumente muzicale, artiza-nat, sculptu1-5, etc, in general prezen-tind o importang deosebit5 pe&u eco-nomia national5.Ne intrebgm atunci, de ce este atitde putin r5spinditi Poate este rnaiputin cunoscut5 si de aceea ne adre-s2m in special unitiifilor agricole de


20/34

: , -t ,' s t a t si cooperatiste defingtoare de fa- rind intr-un sol bine rn2runflt si - d eMli i de albine t i zecilor de mii de api- acPeasi compozitie ca pentru semlnat.

cultori care \impreung dar ~i fiecare Se ud2 bine pentru aderenta soluluiin parte pot contribui la. extinderea la rid5cini ~i se ur nb re ~t ecu gr2tareacestei specii de cultur&, mai put in in care se ridic i trepta t odat2 cu crq te rearealizarea unor plantatii in masiv, din puietilor.lips2 de teren cu aceasti destinatie, Plantarea se face in gropi la 3 0 x 3 0dar plantarea in parcuri;--.gridini, pe X 3 0 cm prim2vara devreme, in terenJ e i sau. in preajma stupinelor este po- bine desfundat din toamn2. Dup2sibil de realizat gi la indemina oricui. plantare se face receparea (tsierea)Obtinerea puietilor acestei specii se deasupra solului ia r dintre ,12stariiface prin ihs5mintarea in risadnite sau crescuti se las2 cel mai viguros, hflo-sere., sau ghivece pe care le putem tine r e ~ t ea 4 5 ani de la plantare, avindin cad. o cr e~ te re oarte rapid%Ca medic nutritiv se poate folosi Recoltarea sernintelor se poate faceu n amestec de mranit2 sf 300b ni- toamna tirziu, acestea g2sindu-se adu-sip;. lns2mintarea se face in perioada nate in capsule (fructe), cite 300-20 martie - 0 aprilie, prin Pmpr5~- 1 5 0 0 serninte in 'fiecare fruct, de latiere, s2mint2 ling5 simfri@ care se un arbore putindu-se recolta cca 9-

- acoper2 apoi '.cu un strat din acelasi 1 kg seminte.amestec, gros' de 2-3 cm. Se ud2 cu Actiunea de obtinere a puietilor destropitoarea cu sit2, odat2 sau de mai Paulownia se poate realiza individualmulte ori pe zi astfel ca stratul su- de c5tre fiecare apicultor, dar ~iorga-perior in care se afl2 semintele s2 fie nizat la nivel de grup, cerc apicol sau,'in permanent2 umed. Cind puietii chiar fi liali judefean5 ~i care s5 pun5ajung l a 10 cm fnaltime, se repic2 la apoi 'la dispozifie apicultorilor din raza10-25 cm intre rinduri ~i 10 m pe de activitate puiefii necesari.

I PrZRTICIPANTII LI I C:ONSF.hTUIRE.;\ DE LUCRU PE 'JARA CU SEFII FER- IMELOR APICOLE D I N D1:TARTAMENTUL IZGRICULTURII D E STAT - RE-l' I'J'A 2 6 7 2 8 NOIEMBRIE 1985 - RILEJ CU CARE S-AU DEZBATUT REZUL-:TATELE OBTINUTE I N ANUL 1 9 8 5 $1 SiZHClFILE DE PLAN PE NUL 1986. i. .; , F t : ing Elisei TAHTA I


21/34

de slab5 calitate, la care s e aIBtur2,ostare de ne li ni ~t e intermitentri sauchiar permanent5.G'indind efectele nefaste ale celor-dou5 boli prin aceastii prismii, pe paT--cursul ma; multor ani, practica m-a.FARA DI REE I dus la unele miisuri pe care acum leurmez'cu convingere.NOSEMOZA 1 Evit iernnrea ve rame care au ~

INTR-0 STUPINA MIERE DE MANA:. ~tiindu-seciicentul ridicat in substante minerale alacestui sortiment, mi ir e~ te timpuriuAurics BoAGIU resturile acumulate Pn intestinul gros.Pre~edintele ilialei A C A jud. Teleormnll TJrmsresculesurile ~i mai ales mierea

Sint dou5. maladii apropiate dinpunct de vedere a1 simptomelor clinice,incit numai un examen microscopic lepoate preciza. i inc5 apfopiate prinfaptul 5 pe fondul morbid instalat dediaree, se grefeazii mai intotdeauna no-semoza. Ba trecerea de la una la altase face pe neobservate, fncit informatiain specialitate vorbe~tedespre o aga-zisii nosemozi i latentd.i totusi intre ele exist5 substanti-aia deosebire, diareea fiind boa15 ne-contagioas8, in timp ce nosemoza se

Enscrie cu gravitate in rindul bolilorcontagioase ale albinei melifere. Ilarmai sint 9i alte amtinunte ce trebuiecercetate si elucidate.Cel mai sigur este a prevcni diareeasi nosemoza decl t a le trata. P~eocu-parea imi permite de mai mulli ,an isB declar cu satisfactie, c5 in stupi-nele pe care le conduc direct cft si in'ale acelor apicultori care mii urrneaz5,nu existd decft forme iz01ate'~i terseca intensitate sau deloc, ale acestor bolipe care nu e gresit'sti le numim ,,ma-ladii de prirniivarii i n stzcpiniiu. Plecindchiar de la aceastz idee am tras con-cluzia pe care,.de altfel, m-am axat inmtisurile ce le-am luat, cum c5 diareeasi nosemoza sint boli ale aparatului di-gestiv, favorizate fn aparitie de o ice-nare necorespunztitoare a familiilor. dealbine, aici un rol decisiv avPnd mierea

pe care albinele refuzi s-o ciipticeasc5si in septembrie procedez la extractktei, fAr8 a desc5piici coroanele careprecis aparfin altor culesuri.2 Atunci cind, fortat de imprejur5ri,fac spre toamnii hraniri cu sirop decompletare sau stimulare, a d m i n i s l r e zftectirei familii ANUME CANTITATE care are in vedere populatia.Aceasta p e tru ca cel tirziu pin5 la ,forrnarea gAemului de iernare intrcagacantitate s5 fie nu numai invertit2 darsi cgp5cit5. Altfel, fermntarea in tim-pul iernii este sigur5 si consumul totatlt k garantat in afectarea siin5tAtiialbinelor.

3 ils ig ur pe tot sezon ul riimz^neriialbinelor i n gh em l inigte, . dacii sepoate spune PERFECTA, ~ t i in d ii celrnai mic deranjament ridicii tempera-tura in ghem, ridicare care se face princonsum sporit de miere, cu urmiiri ingradul d~'-'uzur% 1 albinei ~i fnc5 eputin spus numai atit, tot a a cum preausor gipdesc unii apicultori ce se in-telege printr-o adeviiratii liniste.

4 . Familia care printr u7a acciderztsi-a pierdut rnatca n u este Itisat or-fan5 pinii la prirndvarti ci, prin. spar -,.gerea ghemului chiar, in tr odu~ n nd-cleu de la rezerva, se intelege cu mat-c5 sau fac in ac el a~ imod'unificarea uo familie slab5. Aceasta pentru a asi-gura linistea de care albinele au nevoie.

5. Nu exagerez impachetarea pentrlri ernare, ma i a les p i n ma teria le im ,permeabile care m5resc excesul de,

19


22/34

--

umidktate in stup qi nici nu produc o familii de bazti cu diafragmg despk-ventilape extremfi care in perioade de titoare etansi. In felul acesta consu-atmosferg siracg in v ~ p r i ,oate duce mu1 pe ram5 acoperita cu albine estel uscgciune exageratg la nivelul .ghe- acela~ica in6-o familie norm .mului. Ambele st i ne lini~tesc albi-, 9 Sub nici un motiv in perioada ghe-nele, obligfndu-le sfi fa ceva pentru m u lu i de i e m r e indiferent timpd lfnlgt~rareaa n ~ r m a l ~ l ~ i ,u fir5 Ur- care ne ggsim, nu aplic pllici c a d i saumiri negative. t u rt e de ~ e r b e t eoarece prezenk aces- .Controlez din douli in outi sti9- tora activeazfi albinele, le scoate dintiim ni resturile e pe fundul stupului ritmul lor biologic ~i aduce familiile in~i decid pentru fiecare familie o aeri- pragul primgverii, expunindu-le la-ma-sire corespunzgtoare, in hipsa cgreia al- ladiile timpurii, luate de altfel in dis-bina in suferintfi se nelini~te~te,8u- cutie.tind o rezolvare. 10. Si tot atit de important este a7. Cind am ajuns la convingerea, aci stabili L precizie numiirul de ramem ajutg ~i notirile fgcute in jurnalul cerut de int inderea ghem ului ci t ~i dis-'stupinei, cfi in februarie la reluarea tribuirea lor. fn situatia cfnd unul dincre~teriipuietului, o famil ie e cu re-zervele de hranli la limitti n u trec la culoare nu are mierea corespunzfitoarehranire ci la scuturarea ramelor pe cantitativ ~i calitativ, albinele respec-j u n d u l ~ C u p l u ii inlocuirea lor cu al- tive pier producind o serioasg fisurgtel e av ind coroanZi corespunzlitoare in ghemul de iernare, se fnklege nu@nli la primul a l e s in naturli. Desi- ffir5 urmari negative.gur aci mfi folosesc de o anume teh- Prodedind in felul acesta' am rezol-n i d deloc simplg, voi vorbi despre ea vat in fiecare an apical problemeleCu alt5 ocztzie, dar foarte sigurfi in ce, aspre pe care le pun m ult friminta-pr ive~teviitorul familiei ~i mai ales tele pala dii de primgvarg, ceea ce iEn-s5nAtatea .ei. seamnfi cfi se poate, excluzind medi-

8. NU iernez niciodatli nuclee pe 3-4 .catia i r 5 diaree Si nosemod intr-oTame decit in es tu p i . orizontal i l ing5 . stuping.

fir albine. Telef. 32730. Tirgovigte.


23/34

IPOTEZ DESPRE IMPURIFICAREA POLENULUlIng. Francisc DE K 1

Cind fn naturii apare polen dinabnndenti albinele manifest5 Orefe-rinp pentru diferite specii de polencalitativ superioare. fn perioadele decarenG proteicii ins5, albinele pot co-leda polenuri inferioare calitativ sauchiar alte substante pulverulente ,in-locuitoareu. Astfel, apicultorii semna-lea25 impurificarea polenului cules dealbine cu : f5in5, rumegu9 de lemn,b i a de ardei. Un apicultor care a am7plasat stupina sa la 400 m de 'un de-p a i t de combustibil, . a descoperit inluna septembrie anul trecut, compro-miterea intregii rezerve de polen dinstupi, ce continea peste 30 pulberede c5rbune bun.

Cum se pot fngela ilbinele, acredi-tate cu ,inteligentgU 9i mmorie deose-bite in lumea insectelor, culegind inloc de polen substante pulverulente,,inlocuitoareu fiirii nici o valoare nu-trikivii ?Expliciim ipotetic acdasta siltuatieprin existen@ unui element atractivcolnun pentru albine, qi anume exis-

tents mirosului, atit la polen cit sila substan$ele ,inlocuitoareU prezen-tate mai fnainte.Generalifid aceast5 ipotez5, ne pu-tem aqtepta ca albinele s5 culeag5 galte substante pulverulente ,,inlocui-toare , cu conditia ca acestea s5 prp-zinte miros atractiv pentru ele.Aceastii ip te zi i este conform5 cu ur:mitoarele cuno~tinte e ecologie : al- .binele melifere C$i comunicli unele al- 'tora direcpa, distanta ~ mirosul uneisurse de hraM m u glisite, pr n dansuri executate pe fagure . (Fr s ch967 .Pentru a preveni hpurifiearea po-lenului cules de albjne cu substante,inlocuitoareu imi pennit sii reccwnandapicultorilor sg amplaseze vatra destupin5 la cel putin krn distanfl fat5 \de locurile unde se pmduc, se manipu-leaz5 qi se depoziteazii substante pfilve-, 'rulente ,,fnlocuitoareU mentionate i nacest articol (mori, ateliere de timplii-rie, depozite *de ciirbuni* pie@ agro-alimentare etc. .

CONSULTATII JURIDICEPE PROBLEME APICOLE

Membrii Asociafiei Crescgtorilor de Albme din R. S. RomPnia cu cotiza*la zi i care idcupin5 Pa activitatea de practicare a apb lta di d a d e di-fialtfti de n .~ d creeze wdicte, litigii mu dreptd la ~ e v e n z d i , acimr rezolvare necesitf iamterveqia jwi se pvt adresa in scris COMITETULUIEXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATOIULOR DE ALBINE DIN R. S. ROMA-NIA aa sediul Cn BUCUWTI, sh n n I u S FUCIK w 17, sector n, d 0231,cu mentiunea ,CONSULTAP 1SPATURI JUIUDICE .


24/34

inttretul unui zeitHti numite albina'Cea mai autorizati voce poetic5 1-erea c u m cti to ate id eile ce plutesc peromGneasc2, Mihai E~inescu,-a apro- suprafa@ vief;ei oamen ilor s un t creafiipiat cu sfintenie ~i respect de yniver- ce ~ r u n c t i ma nta pe u n corp ce' sesu1 apicol. ;,Acest prunc a1 Ipote~tilor.. mi;c Si Mai fnti i s fatul albinelor. Cecum e des~rinsde ordine, miiiestrie, ur-locul petrecerilorsale irla, lacul,pidurea, prisacase preface dintr-un~tre nga r fi r5 pe-reche, intr-un ade-

v5rat mielu~el .Desiaceasti particulari-t te distinct5 estesesizati de Gheor-ghe Tomozei (in.,Dad treci r i d Se-lenei4) ca a patratemi fundamental2emineseiani, ea ri-mine doar o consta-tare neaprofundat.5.

Poemul n pro25,Cezarau imi parecea mai autentic5pledoarie ,,u popoa-relor de mugte, s6r-beitom' murmuitoare(,Cilih ile dinpovcste ). Invitatiain edenul propusnumai sufletelorcurate este f5cut5 de Euthanasiusnepotului siu, c5lugArului Ieronim :,?In mijlocul acestui lac, care .uparenegru de oglindirea stufului, ierbtirieisi rdchitelol- d i n jurul lu i, est e o nouiiinsulti micii c u o d um br uv fi cle porto-cali. In acea dumbravii este pegtera, cea m pr e fk ut -o -n casSi, ;i prisaca m ea.ToatG aceastii insulii-n insuld, este ofloriirie szditii de mine bnume penll-ua lb ine... bucatd de cer a m num ai, clurce bucatd ".Retras in insuli ca pustnic, bitrinuluitat de vreme, ,,umblii la p.coalti6' :,, tii la cine : la albinele me le. Am pii-

mottie in lucrar'eDe ar av e ciirfi, jur-nale, universitati %ive de pe l i terati fa-cind combinatii ge-niale asupra acesteiordine pa r gindi cii-ifiiptura inteligentei,pe cind vezi cii nuinteligenta, i cevam ai adinc arangeaziitotul cu o simfire si-gurii, fiirii gres. Apoi'coloniile. In toatlivara vedem ci tedouii sau trei generatii colonizindu-sedin s ta tu l matern .Ast fe l . vedem in nra-rile migrafiuni alep o ~o a r e lo r , n d e i im in or en i i e ~ e a u i nfar6, pe cind stupulm tern sta locubui,o antologte cu roiu-rile albinelor.

Concluzia : ,,O-ntreagii-miirlifie incui Z~gEniitol- (,,-&dm ~i Salon ).,,In acea duioasa ar mon ie idilicii ;iimplicizt.itoarea, ,,din dosul curfii seintinde-n piitrat, cu $.ant, pomiit, jlord-riile, via gi prisaca (,,La curtea cuco-nului Vasile Creangiu).

Susurul apelor, fo ~netu l gdurii, cfn-tecul pisirilor, , ,murmurul d e albine(,,Fgt-Frumos din tei ) 11 aduc ,in som-7 2 ~ 1 el mai adinc (Joan Vestimieu).

',,In ploaia jlorilor de tei , ,,Sub razaochiului senin S i negriiit de dulceu,


25/34

Eminescu e ,inundata de miere : ,,Unsin gu r glas ingE@i cu vi n te le de muiere(,,Inviere ) : ,De muEt miZ lupt cdt indin vers m&sura Ce plind e ca toamnamierea-n faguriC4 (,,Iambulu) ,,Dra-gostea de la miere / E ca fagurul demiere , / Dar un ftl$ur Piptirat / Dulcecind e supiirat (,,Dragoste adev5-ratiiu) ; ,,singele ... dulce cn mierea destruguri ... rnintea o exilii (,,Gazelu);,@ii de f lu turi mic i a lba~tr i ,mii deroiuri d e ulbine / Curg En r iur i x l ip i -toare peste flori de miere pline ' (,C5-lin ile de povesteu) ; ,tntr-un codrumiire1 ...pin v e c h i i c ~ ~ a c i - ~ i . f a cl-blnele stupi stilbateci, / Plini de faguride miere, ce curge ca aurul-n sonre(,Dad treci riu l Seleneiu) ,PlgcereasHrutului il face s5 exclame Alzm ier ea buzei tale a m gustut-0'' (poe-zia cu acela~i ume). Pin5 ~i Veronicaare ,piir de m ie re arsii .

aracterizarea iubitelor sale sau aunor st5ri sufle te~t i ntilnim fbarte desun alt produs a1 doicilor, ceara, fie lapropiu, fie in analogii ,,Aurul plete-lor strecoa~iipr n dinuple-i de ceariLu(,Mementokoriu) ; .,Jar fa@ ta e strii-vez i e / Ca suprafafa albei ceri (Jarfa@ ta str5vezieu); ,,Fefieia ?... C umasca ei ' d e eeariiK (Zemeia ?... m5rde cear6'') ; fgi lasti sufletul fr6mtn-tat cu cugetiirile .imbrlitigdrile mele,ca a buca tii de cearii, de o v erg ind aZ-beawu (,Avatarii faraonului TIAu);,,Luminile subfiri i fncourigi te decearii g a l b e d ardeau cu m ucu ri '&Tilungi, viorie, i ceafa curgea topitiL pepodeleC4(,,P&intele Ermolachie Chis&ligl ).,Cetatea lor d e cearii (,CezaraG) emodel de perfectiuhe geometricii i i ar-tistic5, e un design, la care omul abiaacum indrgzne~te sii gindeasc5. In

aceast5 fantastic5. lume, , in care sle-teau n pirari lungi stupii unei prisiicimari , Cezara ,,z^mbla u cdpriocariisiilbatic6 prin tuftiriile i ierburi le in-sule i triiia dour ca o plant6 fiir6 d u-rere , fdrd v i s, fiir6 dor in fE6 , ,ca u n c o ~pi1 rdtiicit intr-o griidinii fermecatii de'basme . I,,E o mu zic ti eterna , in ,,prisacameat'. Lucrez toa tii z i ~ a i te cevam5~turi ses te poetul prin luiEuthanasius.

N-am forta cu nirnic lucrurile daciiam mai ad5uga un fapt, putin cu-,noscut ~i de' biografi : Eminescu, l15 ani, a avut o chemare sufleteascHfa@ de ericit i mingfiere om-ni~oaraAlbini ( ), actrita consiiteanciice juca rolul Lulutei (seria ,,Chirip-lor''): identificat5 ~i cfntatii mai tirziusub genericul Blanca-Bianca'. Domni-Soara Albini fgcea parte din trupadoamnei Tardini, in turneu fiind atunCiprin Cernguti.

Emilia POPESCU DICULESCUMarin POPESCU DICULESCU


26/34

PLEN R CONSILIULUI SOCI TIEI CRESCATORILOR ~ D E LBINEDIN REP~BLIC OCIALISTA ROMANIA

M i e m i 12 martie. a s . a av ut loc plenara locurile 1, 2 i 3 in cadrul concursului pen-lkrgit5 a Cknsiliuhii Asociatiei Cresciitorilor tru titlul de filial5 fruntaq5 pe pr i i n a n dde Albine din R. S. RomBnia. La plenark, 1985. fn continuare s-au prezentat i dezbri-:pe ling5 membrii ccmsiliul&, au fost pre- tut obiectivele Programului de dezvoltare azenti pwedintif ' i serre tar ii filialelor ju- apiculturi i In perioada 1986-1990, programdetene din intreaga tar , ctivul voluntar i 'aproba t in d i n l a Biroului Politic Executivretribuit a1 Asociatiei, cadre de speciali~ti a Cmitetului Central a P.C.R. din 4 ia-din C~mbina~tulp i a i Institutu4 de cer- n u d e 1986.cetare i productie pent ru apicuItwri. Cu aceast5 ocazie s-au stabil it ctiile iLa lucrAri au participat ca invita ti to- metodele prin care trebuie actionat ac-

varavii Ferdinand Nagy, ministru secretar tualu l cincinal pentru crg terea ' continuti a/ a e stat la Ministerul Agriculturii rji numsrulu i de familii d e albine, a pro duaie iGheorghe Matei, instructor la Sectia agrar5 de miere, sporirea fondului de stat l acesta C.C. a1 P.C.R. produs, divemifiearea productiei apicole,fn cadru l plenarei au fost analizate In precam i crearea de disponibilitriti cit maispirit crit ic i autocritic rezulta tele econo- mari pentru expo1.t.mico-financiare obtimute fn ahul 1985 de c5- Din dezbateri s-a devprins clar wncluziatre Combinatul apicol, Institutul de cerce- c 5 prin angajarea ferm5 a tuturor a p w t o -tare i produeie pentru apiculturk, Liceul rilor romlni pe calea sporirii continue a pa-arpicol i ' filialele judewne al e Asociatiei. trimoniulni nationdl apicol, toate obiectiveleAu fw t evidentlate ~ez ulta tele oarte bune fnscrise in Pm r a m u l de dezvoItare a api-ale filialelor judetene M m , Dimbovib 1 culturii vor putea fi indeplinite conformHvnedoara care, in ordine, s-au clasat pe prevede~ilor.~ ; i W ; S Y 3 . * . ~ ~ ~ m . a . ~ ~ ; M . ~ ; 4 3 . ~ . w . w ~ m ~ . * .

NTR o STUPINAPionierii vcolii nr. 25 Cra-iova, membri ai cercului deapioulturii de la Casa pio-nierilor i oimilor patriei auvizitat dou5, ferme apicolef r u n t a ~ eale judefului Dolj,m a a Inspectoratului silvici a doua la 1.A.s.Piscu Sa-dovei.

Cele dou5 excursii de do-cumentare au avut loc subpatmnajul filiblei A.C.A. ju-detul Dolj. Secretara filialei,ing. Florica Ionescu i teh.Maire1 O na t& , care au Inso-tit elevii le-au prezentat as-peck legate de tehnologiacre~ter i i i fngrijirii farnili-liilor de albine.Itntre cadrele de conducereale celor douB ferme i pio-nieri a avut loc un bogat iinstructiv dialog' bazat pe lu-crEirile .efectuate la stupi.

Ing. Ion erban, qeful fer-mei apicole de la I.A.S. Pis-cu Sadovei i-a condus pe mi-cii apicultori prin mica expo-

In vizit5 la ferma nr. a ~n s~ ec to ra tu lu i ilvic Craiova.zitie unde erau expuse pro- te de miere. In camera deduse apicole i medicamente extractie a mierii elevii aufolosite fn apiterapie, pre- vhzut citeva tipuri de extrac-zentindu-le diferite sortimen- __


27/34

CERCUL APICOL SCOLAR MWLOC E REALIZAREA TERAPIEI OCUPATIONALEIN.COALA JUT TO REAvind in vedere c8 apicultura este o ra-mur5 important5 a agriculturii, am consi-

de ra t cB lnfiintalrea unui cerc apicol inqcoala noastrg ajut5toare a Casei de copii.ymlari nr. 11 &ord 4, este eficients dinm i multe motive.Cercul apicol in mala a j u t i i h r e contri-b,uie la 15rgirea orizontului cognitiv, dez-volt5 la elevi spiritul de observatie, st&-piniree de sine, 1deminarea, curajul, h5r-nic:a, perseverenw, contribuie la formareaconceptiei stiintifice despre lurne i via'@,le formead sentin~entul e dragoste fatg denaturi ~i patrie, deprinderi practice demun , le dezvolt8 spiritul de colectivism.In primHvara andui treout, am plasat incurtea vcolii doi stupi de albine, eeea ce astirnit cwioziBki fn rPndul elwilor, aceqtiamanifestlndu- i dminta de a cunoaqte citmai multe din tainele albinfiritului. Atra~id~ curiozitate, foarte multi elevi au dorits8 devina prieteni ai albinelor, astfel a luatnagtere cercul vcolar apicol, format din15 membri.h l n d in vedere profilul ~c ol ii noastre,cu cas5 de copii, cercul apiml le comple-t e a 5 in mod util i plgcut preo cq& rile dedup5 amiazg, avind i un rol terapeutic asu-pra lor.Intrucit elevii sInt handicapqi mintal, amcfiutat ca ternatica s8 fie u oq de parcurs cuei i d t mai atmctiv8.Tematica cuprinde :- ctilvitiiti de informare i socializarep r i m c re -elevii dobindew cungtinte noi,completindu-le pe cele din radrul lectiilorde biologie de la1c la d , vizite la stupini,dialoguri cu v i a l i e t i in apicdtur8, dia-f i l m pe teme apicole ;- ctivitiiti de observare desf& uarte instupin8 sau in laborator, ca lniscroscopie sauobserviiri efectuate la stupul de observatiecare le p mi te s& observe qi I fnteleag8o serie de aqxcte din via@ albinelor, pecare nu le pot vedea fn s-ii obiqnuiti ;- ctiv iufi pradic wlicative, prin care

lectie practic5 in mica stupin5 a vcoliielevii s8 se deprind8 sfi lucreze in stupid,sfi efectwze diferite lucrgri mai simple, WIIar fi recoltarea propolisului, a cerii de perama clfiditoare, a polenului etc ;- ctiviati experimentale prin care 65punem in ev id env polenizarea florilw decgtre adbine ;- ctivitiiti de popularizare i f i d z a r e ,realizate prin gazeta de perete, concursmi,,Cine tie apicultur& ci tiggU, dganizareaunei expozitii ,Coltul aqJicoll', widentiemaactlvitBtii cercului la sf fr ~tul n d u i colar.precum i premierea elevilor cu rezultatebune i fmrte bune.

Fat8 de sarcinile pe care ni le-am pro-pus, ne vom str8dui s& le desf%urAm cueficienti5, sB antrengm i alfi elevi In muncacu albinde, chiar dac8 nu siht membripermanenti ai cercului.Pe aceas cale adresgm multurniri con-ducerii ~colii,care ne-a spr ijinit . in actiu-nea de amenajare i Ingradire a terenuluipe care sint wraplamti stupii, urmihd s&sporim n u d r u l familiilor de albine.Prof. Magdalena SOME AN- nomista Viorica Ciui'ea, din locul de muncfi a1 muncito-toare de miere si instalatia conducerea fermei si aoicul- torilof din domeniul creste-electric5 de preparare a si- torul Petre ~ od it oi u u pre- Ii albine r i, t0todaG, unropului. In stupin5 citiva api- zentat modul de Impachetare'cu lb ri impreunii cu pionierii a familiilor de albine din stu- minunat prilej In vederea

au facut interventi i s i ob- ~ i ir i~ on bl i. pregMirii optiunii pentru vi-sematii in stupii m'ultietajati. Aceste contacte cu apicul- ibarea profesiune.La ferma nr. 3 a Inspec- tura au fost dou5 veritabiletoratului silvic Craiova, eco- lectii practice efectuate la Prof. Viorel LAZAR


28/34

. ., .. ... .. ... .

. O SPETII NOSTRRAYMOND BORNECK, PRESEDINTE 1 DR. SILVESTRO CANNAMELA,

SECRETAR GENERAL AL APIMONDIAfn perioada 3-5 rnartie RaymondBomeck, prqedinte executiv ~idr. Silvestro Cannamla secretar ge-neral a1 APIMONDIA au efectuat ovizit5 ,de tlucru in Bu cure~ ti.Pe agenda de lucru a oabpetilor-noqtri au fost inscrise mai multe punctedintre care arnintim : intflniri de lucrucu prof. dr. ing. V Hamaj, pre-~e d in t ede onoare a1 APIMONDIA

s director general a1 Institutului In-ternational de Tehnologie ~i Economie .Apicolg pentru definitivarea ~i apro-barea bilantului financiar pe anul1985,a programului de activitate si a bu-getului pe anul 1986 ca ~i a unor mo-dificgri in structura organizatoricg sifunctional3 institului internationalcare, de mai multi ani, functioneazgin Bucure~ti.Cu prilejul vizitei in tara noastrgoaspetii an fost primiti de tovarilsulGheorghe David, ministrul agricul-turii. In cadrul EntTlnirii s-au discutatmodalitiltile de cooperare intre. Aso-ciatia Crescgtorilor de Albine din R. S.Rominia, Institutul International deTehnologie qi Economie Apicolg si Fe-derava International5 a Asociatiilor deApiculturg APIMONDIA.S-a efectuat totodatg o vizitg de lu-cru la Gomitetul Executiv a1 Asocia-tiei CrescAtorilor de Albine unde auavut loc, intr-o atmosferA priete-neasc5, convorbiri la care au participatpre~edintele~i secretarul general a1APIMONDIA insotiti de CristianConstanttnescu, director executiu a1I.I.T.E.A. ia r din partea gazdelor :Costache Paiu, vicepre~edintea1 Co-

Fig. Raymond Borneck, pre~edinte lAPIMONDIA dreapta) ~ d ~ . SilvestruCannamela, secretar gener lmitetului Executiv a1 AsociaQeiCrescGtorilor de Albine ; EugenMctiza, secretar a1 Comitetului Exe-cutiv a1 A.C.A. ~i pre~edintea1 Co-rnisiei permanente de economie api-colg a APIMONDIA, ing. Traian Volcinschi, ~ e f u l serviciului tehnic a1A.C.A., ing. Aurel Mlilaiu, directora1 Institutului de cercetare si produc-tie pentru apiculturg, ing. Stefan Siivulescu, director a1 Combinatului api-col, drt Octavian Milea de la Secto-rul de cooperare si relatii inter-nationale a1 Asociatiei, ing. ClaudiuOcrain, secretar a1 filialei judeteneBuz5u ~i ing. Elisei Tar@, redactorgef a1 Redactiei publicatiilor apicole gia1 revistei ,Apicultura in Rom5niau.Cu acest prilej au fost abordateserie de aspecte legate de adincirea giamplificarea relatitlor de colaborare ~cooperare dintre asociatie, I.I.T.E.A. siFederava International5 a Asociatiilorde Apiculturg APIMONDIA. Pre-yd in te le APIMONDIEI Raymond BOT-


29/34

Fig. Asw ct din timpul convorbirilor desf*urate la Comitetul Esccutiv a1 450-ciatiei Cresc8torilor de Nbine din R. S. Romkniane k ~i secretarul general d r . Sil liniind prestigiul de care se bucurg pev stro Cannamela au avut cuvinte de .p la n international, ca urmare a spriji-apreciere pentru bunele rezultate ob- nului pe care-1 pr im e~ te din parteatinute de apicultura romSneasc8, sub- coilducerii statului romin.

KARL SHOWLER - Re~rezentan t .; Asociatiei internationale de cerceteri apicole-Anglia

Creat8 la Londra in 1949 de Comitetul$tiintifie a1 Asociatiei apiculto rilor brita-nici nternationa l Bee Research Associa-tion (I.B.R.A.) u rm are te dezvoltarea sji pro-movarea cercet5filor apicole sub toate aspcc-M e . Asociatia, (oonduss pln3 in 1984 deDr Eva Crane. fn prezent director iiindMargaret ,Adey) publ'ic8 prestifiioasele re-viste , , B E WORLD" (Lumea apicole) in1952- ,MICULTURAL ABSTRACTS" (Rezumate din apicultur8) rji ,,JOURNAL O FAPICULTUHAL RESEARCH" (Jurpalul cer-cetarilor Pn apicu ltur5 in 1962 esti-na te cu precsde re dbfuz3rii in @rile anglo-fone Din anul 1969 se infgptuieste un pro-gram i n colaborare cu Universitatea dillu w ~ p i i Canada realizat pe ordinator, in-tocmindu-se listinguri cumulative de autori~i subiecte.Din 1973, ,,Apicultural Abstracts" a fostinkgrata unui proiect efectuat de i,Com-menwealth Agricultural B13reaux" (BiroulAgricol a1 Cornmenw&th-ului). Imprima t2pria procedee modbrne, utilizind un ordi-nator $i o banc5 de date pe benzi magne-tice, toate informatimile i~poni~bileint trans-mise reaulat la Guelwh si Aaris (o ~ublica-,. - . .tie a F . ~ o . ) .Ca revrezenta~nt din ~ a r t e a .B.R.A. -Karl howler a fost invit-at in Bwurevti de

Institutu1 Interna tional dc Tehnologie $i Eco- , .nomie ApieolB a1 APIMONDIA, unde aua n t o c discutii In legBtur5 cu dezvoltareain viitor coopergrii i n h cele douB uni-tBti convenindu-se asupra nnor modalitaticoncrete referitoare la actiuni~iomune cuspecific aipicbl. Pentru inceput, aceste ac-tiuni se vor materializa in domeniul adivi-Gtilor edilboriale. Karl Skowhr a facut ovizitg de lucru la prof. d ~ . ~ . flanzaj -pre~ed inbele de On mre APIMONDIA $iDirector general a1 I.I.T.E.A. ia r a doua zi8 aprilie a.c.) a fost oaspetele Comitetului.Executiv a1 Awciatiei Cresc5torilor de Al-bine unde l-a insotit Cristian Constanti-nescu, di,&r executiv a1 I I T E ALa intilnire, desf5qmat5 intr-o atmosferrid e bun5 inteiegere a u partidpat' din parteagazdelm : Eugen Mbrza secretar a1 Comjte-tului Executiv a1 A.C.A., idg Traian VoZcinschi, $&ul serviciului tehnic a1 A.C.A. sisemnatarul 'acestor rInduri Oaspetele nostrus-a a s h t hQresat de activitatea Asociatieirernarctnd bunele rezultate ale api$ult.wiiromknqti ca $i perspectivele ample de co-operare $i colaborare intre I.B.R.A., Insti-tutu1 de cesceta're $i proeluctie pentru api-cultw-5 din Bucurgti, A.C.A. $i Redactia pu-publicatiilor apicole. Ing ~ l i s e i ARTA


30/34

acestea trebuie notate periodic, cu ocaziawntroalelor principale, InSwirile de baz5ale famiIiei cum sint ~roduct ivita tea inmiere $i cearg, rezisten+'la boli, r e z k t e n ~p Cv BT( .RV la iernare, blindetea albinelor $i predispo-zitia la soire, dezvoltarea famlliilor prim&vara si toamna. h5rnicia si circulatia aces-tora f l conditii diferite de tempeiatur5 +i* cucr ri m lun iunie urniditate. Toate aceste obsenatii ne ajotas5 individualiziim cu sigurant5 familiile va-

.stupin iSelectia, treflerea $i inmultirea m a t erialului biolpgic valoros.Prevenirea d r i i naturale,' formind fa-milii noi, nudee cu d t c i de rezervl $i fa-milii ajutfitoare.Mentinerea familiilor continuu in stareact&& prin controlarea periodicfi a cuibuluii dirijarea dezvoltsrii lor,fntarirea familiilor noi formate peseama puietltlui cgpscit $i a albinelor tineredin familiile de,baz?l predispuse la roire.Pregatirea familiilor $i valorificarea CUlesurilor de varg.Transportul stoptior la culesurile de lazmeuriv, tei, coriandru.Prevenirea intoxicsrii albinelor cu sub-stantele fito-sanitare folosite in agriculturl$i silviculturfi.Valorificarea la maximum a potentia-lului productiv $i Ensu$irilor biologice alefgmiliilor de albine in producerea cerii (we$-terea $i inlocuirea fagurilor vechi).Valorificarea familiilor de albine vi aroitzrilor disponibile.Pentru bunul m r s stupinei $i In spe-cial a1 produeiei apicole, trebuie acordatilimportan@ cuvenitrl tuturor lucr5rilor enun-tate m i sus. f d patiul e m a t de revistanoastrg pentru aceastii rubric5 nu permite

o descriere In extenso a tuturor lucriirilor.De aceea, vom deabate pe ce mai impor-tant5 p e n b m a a de apicultori in-mulftrea matertaluluf biologic valoros.Cuncra$tem din exlperienw proprie, din ex-perien@ a l b apilcultori, cit $i din toat5 11-teratura de speciditate c5 satisfaetii $i re-zultate deosebite obtin hesc5torii de albine.Iposesori ai unui material biologic gnat05cu insrqiri deosebit de valoroase. Obtinereaunor familii de alrbine silnin8toase de mareprodwtivitate este la i n d e d n a oricfirui api-cultor pasionat $i se poate realiza cu si-guran* prin sekctionarea riguroasg, ere$-k r e a $i fnmultirea rnaterialului biologic va-lams in stupinele roprii.Importan@ deosebiEi fn munca de selec-tie are evidenp in stupin5, fiemre fa-milie avlnd fii ei de observatii sau o r ~ -b r i d cit d e rnicil @ caietd stupinei. In

este sii ne crgtem singu,ri m5tci 'selectionatein stupinele pl-oprii.Procedeul cel m i simplu, posibil de apli-cat In special pentru apicultorii amatori estecel cu no xu t sub denufnirea ,,producereamiitcilor prin metoda mentinerii ouiilor ~larvelor in celulele proprii . Metoda se poateaplica din a doua park a primiiverii plnrila terminarea sezonului activ. Descriem teh-

nologia pentru cei care doresc s5 LreascZimatci dulp5 culesd de la salcim. Dup5 ex-tragerea mierii, prin evidenta de care amvorbit m i sus, ne

Apicultura in Romania 1986 Nr.5 Mai

Documents

Transcript of Apicultura in Romania 1986 Nr.5 Mai