Apicultura in Romania Nr. 1 - Ianuarie 1986

M s t S lu-a de Hhimb ds experk* qi - tndrurmrrr metodologid apiooli ditat3S da

Auociatia Cradtorilor d. Albine din Republia Socialid Romhia

C c* * * : SA ila- tdu l penltru r & l b ei sarcinilor actualului cincinal.

?%&IU : flercetarea gtiintifica - fo-

7 1 Elena PALO% Cristina ~ L A ~ E ~ u dptigo- rul de matea - baza activa a unor medi- I camente

IN AJUTORUL APICULTORULUI INCEPATPR I. RECEANU : -Supravegherea iernarii fami- Tc p.

liilor de albine. Al. VARTOLOMEI : 0 b l e d de sezon :

Hranirile de iarna. r ' DIN EXPERIENTA ' APWULTORI M. BALUTOIU : Col # de polen cu &Ule$ DIN ISTORICUL API V. POPESCU : Doug la aparitia pri- e.

mei carti de apicu limba romllna. DIVERSE A

,*Emilia POPESCU-DICULESCU, M. POPESCU- DICULESU I Albinsritul - o pasiune mai putin cunoscuta a lui Mihail Sadoveanu. -C i

V. LAZAR : Sesiuni gtiintifice pionieregtf. Re- '

trospectiva '85 fNTREBAR1 $I RASPUNSURI ,

I CALENDARUL APICULTORULUI COLABORARI $1 COOPERARI I N T E R N A ~ ~ O - . ~ ~ N ALE E. TARTA : Consfatuire privind combabdf a

varroozei. I .. APIMERIDIAN 0. MILEA : Apicultorii polonezi - dazde pd- 't

mitonre ale viitorului Congres APIMONDIA. r, DOCUMENTAR APICOL DEVORBACUCITJTORkI I \ TEMATICA REVlSTEI

SA FACEM TOTUL 'PENTRU REALIZAREA $1 DEPXSIREA SARCINILOR ACTUALULUI

CINCINAL

Ava cum se $tie, Pn ultimele doug decenii apicultura romaneasc8 a cunoscut o dezvoltare fSr5 precedent.

fnregistrindu-se an de an crqteri ritmice, at!t in ceea ce priveqte efecti- vele familiilor de albine, clt ~i la productiile realizate, dinamica dezvoltzrii apiculturii este reprezentatg grafic printr-un traseu riguros ascendent. I%%-8 indoialg cti aceste impliniri nu ar fi fost posibile far5 sprijinul constant 3 indrumarea atent5 de care apicultura beneficiazg din partea Gonducerii Superioare, personal $in partea tova- rgsului NICOLAE CEAU$ESCU, secretar general a1 partidului nostru ~i pre- ~edinte a1 Republicii.

Sporirea an- de an a efectivului familiilor de albine, a productiilor apicole, cresterea numgrului de membri ai asociatiei noastre, perfectionarea si modernizarea tehnologiilor ~i utilajelor apicole au fgcut ca apicultura romil- neasc5 s5 ocupe un loc f run ta~ in cir- cuitul monclial a1 valorilor apicole, fapt atestat qi de participarea activ8, com- petent5 ~i responsabila a apicultorilor rom5n.i la diverse manifestsri internationale.

Obiectivele ce privesc apicultura h cincinalul 1986-1990 sint .cuprinse intr-un Program special privind dezvoltarea apiculturii Pn care sfnt In- scrise tinte noi, cote noi, cresteri pe toate planurile, toate vizPnd sporirea patrimoniului national apicol ampli- ficarea valorificgrii cit mai depline a tuturor resumelor melifere.

Conform acestor prevederi, la sfir- ~ i t u l akualului cincinal, efectivul apicol trebuie*si ajung5 la 2 milioane familii de albine iar productia total5 anuals de miere s3 creascd la 20 mii tone. Aceste crqteri pe cft de ample,

pe atit de firevti, trebuie sg Pnsemne - a$a cum spunea .tovarA$ul NICOLAE CEAUqESCU, la plenara din noiembrie a C.C. a1 P.C.R., in leggturii cu planul pe '86, an hot5ritor a1 cincinalului trecerii RomGniei la o nou5 faz5 de dezvoltare - ,,realizarea unei calitgti superioare a intregii noastre activitZfi".

Ekte imperios necesar ca toti apicultorii sB facg totul ca anul acesta 4 deving la modul cel mai real un nou an a1 noii calititi in toate actiunile Pn- treprinse. De altfel, este bine sB re- amintim cZi problematica trecerii hot& rfte la o' nous calitate a muncii apicultorilor a fost amplu prezentats anul trecut in numerele 10 .cji 11 ale revistei noastre.

Puternic ancorati in realititile vietii apicole, t&d intens fiecee moment esential a1 sezonului activ, apicultorii rornGni, cu ambitia ~i spiritul novator ce-i carAerizeaz5 vor $ti s5 potenkze ~ i , mai presus de toate, sB confere sub- stant; ~i continut indeplinirii $i depg- . sirii sarcinilor actualului cincinal.

Dezvoltarea constant ritmicg in ul- timii 20 de ani a apiculturii nationale, succesele insemnate obtinute, cre~terea prestigiului international a1 stupg-

, ritului romsnesc, constituie realitsti care ne determins s5 privim cu fncre- dere ~i optimism viitorul. Aceste realitsti ne . fnttiresc' convingerea cg apicultura din tara noastr5 va cunoa$te in continpare o dezvoltare accelerat6, ,

dezvoltare caracterizati nu n m a i de m5rimi cantitative ci ~i de realiziri deosebite, sub aspectele ce definesc, acea . calitate shperioar5 a muncii noastre, o calibte noug, pentru care trebuie sti militgm consecvent cu com- peten@, pasiune ~i dgruire.

CERCETAREA STIINTIFICA.- FORTA DETERMINANTA A PROGRESULUI APICULTURII,

Ing. Aurel MALAIU Directorul Institutului de cercetare $i productie pentru apicultur6

In anul 1986 $i in intregul cincinal 1986- 1990, cercetarea gtiintific6 romAnease5 din toate domeniile activit5tii umane i$i va des- f5$ura activitatea sub imperiul nobilei mi- siuni ce revine gtiintei in dezvoltarea societatii noastre socialiste, evidentiats cu ne- \

asemuit5 claritate in magistrala cuvintare a primului om de $tiinla al tarii, tovarZi$ul NICOLAE CEAUSESCU, secretarul general a1 partidului, la primul Congres a1 +tiinlei $i fnv5?Smintului, ce a avut loc cu putin5 vreme in urm5.

A$a cum sublinia tovarhgul NICOLAE CEAUSESCU: ,Omenirea se afl5 intr-o asemenea etapa a dezvoltarii, Pn care $tiinfa reprezinta cea mai puternicg fort5 a progresului economic ~i social.

Pornind d'e la aceasta realitate, nu trebuie S& uit5m nici un moment c5 edificarea socialismului vi a comunismului nu se pot realiza decit pe baza celor mai noi cuceriri ale vtiintei $i tehnicii, pe baza cunoavterii umane in general".

Prin transformarea in ritmuri alerte a $tiinlei in fort5 nemijlocit5 de productie, in factor conditional a1 intregului complex de fenomene socio-emnornice, revolutia $tiin- tific5 $i tehnic5 actual5 se manifest5 cu deosebit5 vigoare ca unul din elementele determinante ale infgptuirii cu succes a marilor $i ~utez5toarelor planuri ~i programe de edificare a socialismului.

Menit s6 analizeze in spirit de inalt5 r5s- punedere marile victorii repurtate de po- porul romfln in construirea societatii socialiste multilateral dezvoltate, Congresul Stiin- lei $i fnv5trtmintului a adoptat programele privind cercetarea ~tiintific5, tehnologic5 $i de pregstire a cadrelor pe perioada actualului cincinal $i in perspectivg pins in anul 2000, a jalonat prin ins5$i implicatiile $tiinlei $i invbt5rnintului, principalele momente ale viitoarei etape de dezvoltare intensiv5 economico-social5 a tilrii, conform obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea a1 partidului.

fn documentele adoptate de cstre Congre- sul Stiintei $i fnv5t5mintului pe lings celelalte ramuri din agricultur5, apicultura. cercetarea $tiintific5 apicol5, se reg5sesc no- minalizate cu realizsrile obtinute in etapa precedents, dar in mod deosebit cu impor- tantele sarcini de viitor. ,

Inch de acum dou5 decenii, tovarZi$ul secretar general NICOLAE CEAUSESCU a ar6tat c5 : ,,in cadrul politicii generale a Partidului $i Statului nostru, de dezvoltare

sustinutg \a agriculturii socialiste, de valo- rificare deplina a multiplelor posibiliGti. apiculturii ii revine un rol important fiind chemata s5 contribuie alaturi de celelalte ramuri agricole la sporirea cont inu a productiei agro-alimentare", in nenumarate rinduri subliniind importanfa apiculturii prin produsele directe cu care contribuie la fon- dul agro-alimentar, cit $i grin sporirea re- coltelor ca efect al poleniz5rii cu albine a plantelor entomofile, stabilind concret sarcini pentru imbun5t5tirea activit5tii in acest domeniu.

Apicultorii din toate sectoarele $i alaturi, de ei cercetgtorii institutului nostru s-au angajat cu toate fortele pentru Pndeplinirea acestor sarcini.

Astfel, patrimoniul apicol national a cunoscut o evolutie continuu ascendenta, familiile de albine inregistrate la recens5mfntul din anul 1985 reprezentind cel mai mare efectiv inregistrat vreodata in tara noastra. In acelavi timp a crescut productia apic015. pe ling5 sporurile cantitative inregistrinduse in cincinalul trecut gi o amp15 diversificare a acesteia. Trebuie, de asemenea, s6 subli- niem, ridicarea nivelului tehnologic $i modernizarea accentuat5 in cincinalul trecut, a bazei materiale din apicultur5 care im- preuns cu imbun5t5tirea sub aspect biologic a efectivelor apicole, reprezint5 chez5~ia unor importante salturi productive in etapa viitoare. Apicultura va beneficia $i de familii de albine cu o capacitate productivs adecvats, datoritil m5surilor luate in toti anii cincinalului trecut, pentru p5strarea ssnfit5tii albinelor prin prevenirea $i combaterea bolilor. La aceste realizari a contri- buit $i cercetarea ~tiintific5 prin rezultatele celor 52 teme finalizate $i care s-au mate- rializat in principal prin 18 tehnologii noi sau imbun5tStite ; 51 produse noi ; 30 pro- iecte de utilaje $i instalatii pentru apicul- tur5, peste 175 mii mPtci de h a l t s valoare $i medicamente de uz apicol, care au aco- perit intregul necesar a1 apiculturii din tara noastrs.

F5rs a minimaliza realizsrile obtinute, o analizg amfinuntit5, cu responsabilitate $i profund spirit critic $i autocritic ne oblig5 sfi sesiz5m $i sfi retinem c5 fat5 de cercetarea apicoli de pe plan mon'dial, fat5 de cerintele obiectivelor economice din Pro- gramul special de dezvoltare a apiculturii din tara noastr5, nivelul la care se situeazti activitatea noastr5 $tiintifie5 poate gi trebuie s s fie irnbun5tiltit.

Astfel, cu' toate cg apicultura romdneasci cit gi cercetarea gtiintifics apicola din tara noastrH ocups sub multe aspecte locuri frun- t aw pe plan mondial, productiile realizate sint incH sub posibilitstile existente in tars, potentialul biologic productiv a1 fondului a- pic01 mai poate fi fmbun5tBtit. valorificarea patrimoniului' melifer poate f i fHcut5 intr-un mod mai judicios, eficienta tehnologiilor de cregtere a albinelor gi de obtinere a produselor poate fi mai mare gi, de asemenea, se mai poate inci reduce influenla negativs a unor boli.

Slntem congtienti c5 la fnlilturarea tuturor acestor neajunsuri, cercetarea gtiintificg trebuie sg-gi aduc3 din plin contributia.

Oamenii muncii care igi desfilgoaril activitatea in cercetarea gtiintificfi din apicul-

' turs au Ntruns sensul gi esenw acestui fundamental gi complex imperativ. Avind in vedere in mod deosebit indicatiile, orien- Urile gi sarcinile pe care secretarul general a1 partidului le-a formulat cu diferite pri- lejuri, ne-am stabilit directiile prioritare ale cercetarii apicole pentru cel de a1 VIII-lea cincinal.

Cele 13 obiective ~tiintifice prioritare au fost cuprinse in ,,Pr'ogramul de cercetare +tiintificii, dezvoltare tehnologic5 $i introducerea progresului tehnic In apicultura pe perioada 1986-1990", elaborat pe baza orienarilor date i n cercetarea gtiintifics de tovar5,sa academician, doctor inginer ELENA CEAUSES~U. savant de reputatie mondialfr, strslucit reprezentant a1 geniului gtiintific creator a1 poporului nostru, care prin inalta . sa competent3 gi rigoare gtiintific5 a insltat

. $tiinla romAneascs la cotele valorilor mon- diale: Programul de ceicetare gtiintifics, dezvoltare tehnologics gi introducerea progresului tehnic a fost intocmit sub coordo- narea Consili\llui National pentru Stiints $i Tehnologie Si sub fndrumarea Academiei de $tiinte Agricole gi Silvice. Activitatea ce se va desfsgura in cadrul celor 3 programe de cercetare gtiintific5, care cuprind 54 teme cu 102 lucr5ri de cercetare, urmsregte rezol- varea unor probleme aglicative ?n procesele productive apicole, asigurindu-se un raport optim cu aspectele de cercetare fundamen- tals cu pregnant accent prospectiv.

Un prim ,program de ceicetare gtiintifics privegte AMELIORAREA ALBINEI ROMA- NE$TI, gi este structurat pe 3 obiective $ti- .intifice cu 8 teme $i 25 lucrHri de cercetare.

'' fn cadrul obiectivului gtiintific ,,Comer- varea +i ameliorarea fondului apicol autoh-

. ton" se abordeazs studiul morfoproductiv a1 albinei carpatine d n diferite ecotipuri pe

baza caracteridrii biometrice a pogulatiitar, precum ~i prin caracterizarea enzimaticil a acestora, pelitru aprecierea puritiltii popu- latiilor. Scopul acestor cercetari constti in evidentierea unor populatii sau grupe de familii cu un inaltrpotential biologic gi productiv, care ss stea la baza ameliorsrii fondului apicol autobton.

Se vor efectua, de asemenea, cerceuri privind cregterea rezistentei la iernare a albinei romtlnegti, prin Studiul histologic $i elec- troforetic a1 echipamentelor celulare gi indi- viduale care influenteazs rezistenta la iernare, a factorilor fiziologici gi a modului de transmitere la descendents a rezistentei la iernare gi a posibilittitilor de modelare a acesteia. S-au abordat cercetsri privind rezistenta la iernare in munca de ameliorare, intrucit, din ce in ce mai mult, influen@ sezonului rece devine hotilritoare in prac- ticarea unei apiculturi eficiente, familiile . ale caror albine au un echipament enzimatic eorespunzitor, un puternic instinct de acumulare in organism a unor substante ener- getice $i proteice, cregterea unor cantitsti mari de puiet imediat dupil ultimul cules de var5, restringerea pontei in perioada pre- mergHtoare sezonului rece, in paralel cu a- cumularea unor mari rezerve de hrans in cuib in aceastii perioads, sint o parte din conditiile pentru traversarea perioadei de iernare fsr5 pierderi sau scilderea potentia- lului . biologic gi o dezvoltare puternicg in primgvars.

Un accent deosebit in lucrsrile de cercetare se va pune pe potentarea gi consolidarea instinctului de acumulare precum gi pe transmiterea acesteia la descendents,

Un alt obiectiv gtiintific din cadrul 'programului de ameliorare privegte $rearea de linii +i hibrizi de inaltB productivitate din ecotipurile albinei carpatine." Se ur- m5re~te in mod deosebit realizarea unor linii cu o puternic3 vigoare biologics gi un potential productiv sporit gi complex, pentru producerea unor cantitsti mari de miere, cear8, polen, 13ptigor etc.

De asemenea, se vor efectua lucrsri pentru crearea de linii de albine gi hibrizi cu inclinatii speciale pentru polenizarea eficienta a florilor de lucerns, colectarea polenului gi pentru producerea propolisului.

fn crearea liniilor de albine se vor folosi verigile eficiente in ameliorare, pornind de la identificarea in populatiile de albine a materialului biologic recordist gi selectia continus a acestuia, consolidarea insugirilor valoroase prin imperecheri moderat con- sangvine, ,testarea pe baza performantelor

proprii gi dup i descendenti a liniilor ame- liorate, precum $i incruci$sri interlineare dupi stabilirea valorii combinative a acestora. Trebuie bcos in evident2 un aspect deosebit de important in ameliorarea albinelor : programul stabilit va putea fi cores- punzitor realizat numai cu participarea largi a apicultorilor detinstori ai fondului apicol. Ameliorarea se realizeazi in interiorul unor zone geografice, iar selectia in cadrul fiecfirei stupine din zopi, f5cut5 de apicultor, constituie prima verigi din intregul lant de ameliorare. Cu cit mai multe stupine vor fi asociate la programul de ameliorare cu atit eficienta muncii de cercetare in acest domeniu va fi mai eficients.

Tot in programul de ameliorare s-a pre- vizut obiectivul ~tiintific privind ,,Repro- , ductia $i cre~terea reproducritorilor la albina melifer5". Studiile privind morfologia gi bio- chimia materialului seminal de trintori, st=- bilirea tehnicilor de conservare a acestuia, studiul anatomic a1 organelor reproduci- toare ale matcii, precud gi cercetlrile privind declan~area ovulatiei la mfitci, au menirea a conduce la imbun2titirea tehnicilor de in- sgmintare instrumental& a mitcilor, astfel ca prin sporirea eficientei acesteia, inssmin-' $area instrumentali sfi devins un mijloc operativ in munca de ameliorare $i poate de obtinere curenti a mitcilor pentru productie.

A1 doilea program de cercetare vtiintifici a1 Institutului nostru, pe perioada 1986-1990 prive~te : ,,CRE$TEREA ALBINELOR $1 OBTINEREA PRODUSELOR APICOLE". Acest program este structurat prin cuprinderea unitar5 a tuturor domeniilor care con- tureazi in esenti apicultura ca proces economic productiv, respectiv tehnologia cregterii albinelor, resursele melifere, pistrarea s i n i a t i i albinelor, tehnologia obtinerii gi conditjonilrii produselor apicole, utilaje pentru intretinerea familiilor de albine, obtinerea produselor pi mecanizarea lucrarilor in apiculturi.

Programul cuprinde un numir de 7 obiective gtiintifice, cu 24 teme $i 55 lucrilri de cercetare. In cadrul obiectivului gtiintific ,,CercetZiri

privind nutritia albinelor" se prevede elaborarea cTe premixuri gi biostimulatori pentru albine, respectiv pentru intensificarea cregterii puietului, pentru preggtirea orga- nismului albinelor pentru iernare, pentru mlrirea gradului de atractivitate $i consum a inlocuitorilor de polen gi' a hranei ener- getice.

Tot in cadrul cercetirilor privind nutritia albinelor se vor efectua cercetiri privind in-

fluenta caliutii hranei asupra sur i i fizio- logice a albinelor, urmirindu-w prevenirea uzurii albinelor urmare invertirii zaharozei. precum gi stabilirea nocivititii hidroximetil- furfurolului din hrana energetics.

Obiectivul gtiintific privitor la "~laboraiea de tehnologii pentru dezvoltarea familiilor ' de albine ~i sporirea productiilpr qpicole" vizeazh ca prim3 cercetare, producered in- tensiv5 de albing prin sporirea cantitstii de puiet in familiile de albine, urmare asigu- rarii unui regim de cre~tere controlat, aso- ciat cu incubarea $i eclozionarea puietului in afara cuibului. Scopul acestei cercetgri este obtinerea unor populatii abundente de albine, pentru formarea de noi unititi biologice, valorif icarea ef icienta a resurselor melifere, formarea de nuclee de impereche- re a mstcilor in pepinierele intensive etc. Alte cercetgri in cadrul aceluiagi obiectiv gtiintific privesc imbungthtirea tehnologiei de obtinere a Iipti~orului de mates, in flux continuu En familii neorfanizate, cu elimi- . narea transvazsrii larvelor - operatiune di- ficils pentru multi apicultori gi care reclams volum mare de muncg, astfel ca aceastg productie s5 deving eficientg in toate stupinele. Se vor continua de asemenea cercetlrile pentru perfectionarea aparaturii $i tehnologiei de producere a veninului de albine.

0 a l t i serie de lucriri de cercetare privesc pregitirea albinelor pentru iernare in vederea asigurgrii unpr familii cu potential biologic $i productiv ridicat. Cetceurile con- stau in elaborarea misurilor pentru prevenirea uzurii albipelor de iernare ca urmare a prelucr5rii rezervelor de hrani5 admini- strat5 de apicultor, sau ca urmare a crevterii puietului in cantitati mari fn perioade ne- potrlvite, precum @ stabilirea procedeelor de fompre $i ieolare a ghemului care s% asigure cele mai bune condltii de iernare.

Obiectivul gtiintific privind ,Imbunritiiti- rea resurselor melifere prin sporirea poten- tialului nectaro-polenifer a1 plantelor culti- va te $i prin ameliorarea de noi specii er- bacee $i arboricole" abordeazi o serie de cerceari corelate cu cele ale uniatilor spe- cializate in cercetarea agricoli. Astfel, se prevede stabilirea in comun cu Institutnl de cercetlri pentru cereale gi plante tehnice Fundulea a soiurilor de rapitl pentrll ulei (Brasica napus ssp oleifera) care au cea mai ridicati valoare meliferi, avind in vedere c5, introducerea pe scar8 largi a acestei plante in culturi, poate asigura noi resurse pentru productia apicoli. fi cadrul aceleiagi actiuni se va studia valoarea meliferl gi gradul de atractivitate pentru albine a soiurilor noi de

lucerns, urm3rindu-se atit sporirea productiei de seminte prin polenizare, dar $i asigurarea de resurse melifere valorificabile.

' De asemenea, impreun3 cu Institutul de cerc&ri $i amenajgri silvice se vor efectua cerceari privind valoarea melifer5 a forme- lor arbustifere de tei gi salcim japonez pentru Rxtinderea in plantatiile ce se vor realiza, a acelor forme care au $i valoare nectaro-polenifera ridicat5.

Cercetgrile vor cuprinde de asemenea studiul capacitstii melifere a unor zone bio- apicole specifice din tara noastr3, respectiv zonele cu regim natural din Delta Dun&ii, lucrare ce ne revine din Programul de cercetare gtiintificg privind valorificarea complex% a resurselor naturale din Delt5, precum gi zonele cu potential productivpentru mierea de mans. . I n cadrul obiectivului $tiintifie ,Sporirea

eficientei polenizarii cu albinele a culturilor agricole entomdfile, pentru crevterea pro- dueiei de seminte $i fructe" se vor efectua cercefiri privind aportul albinelor la sporirea productiei de seminte $i continutului in ulei la hibrizii de floarea soarelui, rapita de ulei, precum gi sporirea eficientei no- lenidrii cu albine la lucern3 $i trifol.

Problematica legat5 de sSn5tatea albinelor este cuprins5 in obiectivul vtiintific : ,Cer- cetari de etiopatogenie $i farmacoterapie privind bolile bacteriene, para~itare $i in- toxicatiile la albine in vederea realizarii unor mijlaace eficiente de prevenire $i combatere". Cercetsrile privind bolile bacteriene contagioase ale albinelor vizeaz3 ca prin lucr3ri de bacteriologie $i farmacoterapie s5 se stabileasc5 efectul unor substante potential active asupra germenilor patogeni spe- cifici bolilor bacteriene, pe baza c5rora s l se realizeze noi medicamente cu eficients sporita in combaterea locii europene $i a- mericane, a paratifozei $i septicemiei la albine.

0 importantti deosebitg gi un volum mare de munc5 se vor aCorda cercearilor privind prevenirea gi combaterea protozoozelor la albine astfel ca pe baza unor substante chi- mioterapice $i de alt5 natura care se vor dovedi potential active, s5 se realizeze mijloace terapeutice eficiente in combaterea nosemozei albinelor. Asocierea eforturilor noastre la eforturile masive $i deosebit de fndelungate depuse pe plan'tnondial este de natur3 sH contribuie la diminuarea efecte- lor negative ale acestei boli a1 c5rui hotar * inCe a fi o problem3 de patologie sau de biologie a familiilor de albine lnca nu este clarif icat.

Studiul parazitozelor albinelor urm3regte realizarea de mijloace pentru combaterea acarianului Varroa jacobsoni cu ajutorul unor substante administrate prin ingestie, contact, volatilizare, fumigatii sau aerosoli, astfel incit sH se obtin5 o eficientH sporiG in combaterea varroozei cu mentinerea in paralel a calit5tii produselor apicoie.

Tot in cadrul obiectivului stiintific orivind ssnstatea albinelor se vor efectba cercetgri pentru realizarea unui dezinfectant de uz apicol cu spectru larg de actiune prhcum $ i cercetsri de toxicologie apicol5.

Chimia $i tehnologia produselor apicole se reg5sesc in obiectivul gtiintific : ,,Realizarea unor noi mgrci de miere romilneasc5 $i perfectionarea tehnologiei de prelucrare $i conditionare a produselor apicole Pn scopul Pm- bunatatirii calit5tii acestora". Cercet5rile vi- zeaz3 realizarea unei marci de miere cu caracteristici constante specifice florei din Delta Dun5rii precum gi a unei m5rci de miere bogat5 in substante naturale cu in- suviri alimentare $i terapetttice.

fmbunatatirea tehnologiei de conditionare a mierii de albine va conduce la mentinerea mierii in stare fluid5 pe timp Pndelungat cit $i la standardizarea indicelui de culoare a mierii de albine.

Corectarea unor caracteristici fizico-chimice si bioloaice ale oroduselor aoicole in scopul' imbunstatirii cali t~ti i acestoia se v a face prin stabilirea m5surilor de prevenire a contamingrii cu stafilococi enteropatogeni in procesul de obtinere $i prelucrare tehna- logics a acestor produse, precum $i prin ela- . borarea de masuri pentru reducerea infes- tarilor cu flor5 micotic5.

Ultimul obiectiv stiintific in cadrul programului ,,CRE$TEREA ALBINELOR $I OBTINEREA PRODUSELOR APICOLE" II reprezinta : ,,lmbun8t5tirea sistemei de utilaje pentru apiculturii". CercetPtorii din acesf domeniu $i-au propus imbun5thtirea sistemei de utilaje pentru transportul stupilor in pastoral, prin realizarea unei palete Imbu- n5tHtite pentru transportul stupilar, cu remorci de mi& capacitate, realizarea unei remorci apicole pentru 18-24 stupi, fmbtn5- t5tirea parametrilor constructivi ai pavilioa- nelor apicole cu 75 familii de albine.

fn cadrul aceluiagi gen de preocupiki s-a prev5zut realizarea de mijloace pentru manevrarea $i transportul stupilor $i a altor utilaje in cadrul stupinei, precum $i a unui grup mobil cu compartiment de 1ucrufgi o- dihnZL pentru apicultori.

Pentru lucr3ri in stupins s-a prevazut a se realiza un descip5citor manual ca cutite

I

5

multiple, prtkum ~i a unui utilaj de mic5 capacitate pentru prepararea gerbetului sau a pastei tip fondant de c5tre apicultorii de- lingtori ai familiilor de albine.

fntrucit in economia stupinelor, asigurarea necesarului de cear5 conditionead o serie Pntreaga de actiuni tehnice, s-a prevszut realizarea unm utilaje pentru extractia cerii din faguri reformati cu randamente sporite.

Proiectantii colectivului de profil gi-au prevgzut de asemenea reaiizarea documen- tatiei pentru o mavin& agregat de fabricat cilindri activi pentru confectionarea f a m i - lor artificiali in instalatii de mare capacitate (industriale), precum gi definitivarea do- cumentatiei pentru un agregat de fabricare, a ramelor pentru stupi.

CeI de a1 treilea program de cercetare a1 Institutului de cercetare gi productie pentru apiculturg este intitulat ,,VALORIFICAREA SUPERIOARA 31 PRODUSELOR APICOLE PENTRU SANATATEA OAMENILOR -8

PRODUSE APITERAPEUTICE" Realidrile obtinute de Institutul nostru,

realiz5ri care au fgcut din apiterapia rom8- neascg o activitate de referin@ pe plan mondial, a condus la structurarea acestei preocup5ri intr-un program distinct, de sine stgator, elaborat la indicatia Consiliului National pentru $tiin15 gi Tehnologie.

Programul cuprinde trei obiective gtiintifice, cu 22 teme de cercetare.

Obiectivul gtiintific care privegte : ,Stabi- lirea compozitiei actiunii farmacodinamice $i a mecanismelor specifice de actiune ale componentelor active din produsele apicole" vizeaz5 determinarea elementelor cu rol hepatoprotector, constituientii hormonali, pre- cufsori hormonali gi factorii de cre~tere, precum gi stabilkea actiunii bactericide gi anti- fungice $i efectul hipocolesterolemic a1 sub- stantelor active din produsele apicole.

~biectivul gtiintific : ,,Elaborarea de produse apiterapice cu actiune specific6 In tratamentul unor afectiuni" prevede cerceari ~ e n t r u stabilirea formulei galenice gi a tehnologiei de fabricatie pentru aerosoli, unguente gi solutii pentru afectiunile tractului respirator gi ORL ; preparate apiterapice cu 1-01 hepatoprotector gi pentru tratamentul hepatitelor cronice ; produse pentru tratamentul unor afectiuni ale tubului digestiv; produse pentru afectiuni reurnatismale gi de circulatie periferici ; preparate cu actiune regeneratoare topic5 asupra sistemului uro- genital; unguente, aerosoli gi colire penku tratamentul unor afectiuni oftalmice ; so-

l I

lutii peliculogene, grde de os pote@at biologic de uz stomatologic' gi produse pentru boli cardiovasculare cu hipercolesterolemie.

Cel de a1 treilea obiediv gtiintific din pro-. gramul de apiterapie : ,,Stabilirea metodelor $i schemelor de tratament prin integmrea produselor apiterapeutice", vizeaza tratamen-' tul enterocolitelor cronice, a rectocolitelor simple gi hemoragice ; restabilirea homeo- staziei oculare, afectiuni sclerale gi iriene.; tratamentul bronhopatiilor cronice ; a pen- artritelor scapulohumerale, a prostatitelor cronice, colpitelor gi cervicitelor ulceroase ; scaderea hiperestaziei gi hipersensibilitgtii dentare gi tratamentul paradontopatiilor ; precum $i stabilirea rolului adjuvant poten- tator a1 apiterapiei in tratamentul disfunc- tiei neuro-endocrine (axul hipofizo-tiroid- ovarian).

Problematica cuprinsP in programele de. cercetare gtiintificg ale Ivstitutului nostru pe perioada 1986-1990 este deosebit de bogatg. cu o diversitate mare a profilelor de cercetare. Exist5 ins& toate conditiile ca sarcinile ce ne revin s5 le realizHm integral gi la inalt nivel gtiintific, intrucit in inkeaga noastrg acavitate ne vom conduce dup5 pre- cizarea facut3 de tovar5gul . NICOLAE CEAUSESCU : ,,atunci cind vorbim de o ' nou6 calitate in toate sectoarele de activitate este de la sine lnteles c% punem pe pri- mu1 plan perfectionarea, deci ridicarea la un nivel superior a calit6tii In cercetarea ~tiintific6 $i tehnologic8, fAr8 de care nu se poate obtine o nou6 calitate in nici un domeniu".

Exist5 un aspect care caracterizead oa/- menii muncii din Institutul nostru, aspect care d5 garantia realiz5rii tuturor sarcinilor, anume, vointa $i dorinta tuturor, ca in viitor s5-gi mobilizeze mai sustinut fortele, sa investeasca mai multii ihteligenta proprie, ,sg amplifice procesul de creatie, pentru ridicarea la un nivel superior a intregii munci de cercetare.

Vom lua m5suri pentru perfectionarea ce~-cetStorilor in vederea 'insugirii de catre ace$tia a celor mai noi cunogtinte in domeniul $tiintei gi tehnicii apicole, in domeniul cunoagterii metoddor gi mijloacelor moderne de investigatie. .Vom actiona pentru formarea cercet5torilor cu inaltg rgspundere Do- litic5, economic5 $i tehnologicg, capabili s5 se angajeze curajos gi cu pasiune in lupta r pentru solutionarea tuturor problemelor pe care le ridica apicultura rom8neasc5.

LAPTI~ORUL DE MATCA baza activz a unor medicamentezS

Farm. Elena PALO$, bioch. Crislina MATEESCU Institutul de cercetare ~i productie pentru apiculturs

\*-*-*-*******-*4 *-*****-*-*-**** ! Interesul mereu crescind ce se manifest5 actualmente in lumea medical&, f

pentru introducerea in terapeutica .man5 a unei game tot mai largi de produse t naturale, a determintit initierea unor studii asupra structurii $i compozitiei aces-

! tora, precum ~i asupra unor mecanisme intime de actiune ale componentelor t ! acestora in cadrul metabolismului uman. !

In acest context, am luat in studiu lfipti$orul de matca ce constituie pentru f t noi o bazH activH pentru obtinerea "nor medicamente apiterapeutice. ! In lucrare am examinat principalele caracteristici morfologice, complexttl ! ! vitaminic $i mineral din acest valoros produs apicol. t %+-*-+-+*+*****. 6 *+-ee+*+++e+-ee-

Studiile morfologice asupra 15pti:o- reactiei de forknare a osazonelor este rului de matc5 au fost efectuate prin redat in fig. 1. Fiecare ozi formeazg examene microscopice :i prin teste cristale de osazona care se pot dife- 'histochimice. In toate aceste studii au rentia pe cale micmscopic~ dup5 f o m a fast analizate metodele de punere in acestora (ace grupate in m5nunchiuri, eviden*, pe cale microscopic5, a tu- rozete, crengute de brad etc.). turor acelor componente libere in so- Prin metoda microscopiei in fluores-- lutie, neasociate cu alte molecule care cent5 au fost f5cute astfel de analize s5 impiedice evidentierea. asupra lipidelor ( steride, carotenoizi,

S-au facut detemin5ri cu ajutorul li~ocromi compu$i Cu capacitatea de microscopului optic ~i in fluorescentg, emisie in fluorescen@. Prin alegerea pe frotiuri de 15pti~or de mat& sau pet unui procedeu adecvat de fixare, o se- preparate $asice intre lam5 ~i lamela. rie de coloranti pot emite lumin5 fluo-

Primele analize microscopice s-au rescent5 in momentul gref5rii pe o mo-

oprit asupra punerii in evident5 a ci- lecul5 de lipid, proprietate ce poartg torva compqi organici din dasa glu- denumirea de fluorescent5 secundari

a lipidelor. cidelor. Dat5 fiind proprietatea mono- zaharidelor de a forma cu fenilhidra- Dintre aceqti coloranti numiti fluo- zina - fenilhidrazone ~i apoi osa- rocromi, cei mai utilizati slut fosfina zone - eompusi cristalizati, au fost 3R ~i benzo~iren, 3,g-cofeina. evidentiate osazonele unor zaharuri Pentru examinarea in fluorescentii a simple ca : glucoza, galactoza, mal- lipidelor s-a utilizat metoda lui BERG toza, lactoza ~i arabinoza. Mecanismul (1951) care foloseste benzopiren co-

feina, lucrindu-se pe frotiuri cu 15p- * bferat ?tiintifie celui de al t i ~ o r de matc5. Frotiurile se usud la

XXX-lea Congres a1 APIMONDIA, Nagoya- temperatura camerei timp de 10 mi- Japonia, octombrie 1985. nute, dup5 care sint fixate timp de

15 minute intr-o solutie de benzopi- ' ren 3,4-cofeing. Montarea frotiuilor

de l ip t i~or de mat& fixate se face in \t polivinil pirolidonZi sau in gelatin5 gli-

cerinag. Examinarea la microscop in UV (timp scurt) se face folosind filtrul de excitatie de tip UG-2, iar ca filtru de baraj cel de tip BG-2 sau BG-12.

Rezultatele obfinute ,in urma apli- c5rii acestei tehnici indic5 faptul c2 lipidele hidrofobe ln faz5 lichidli apar cu o fluorescent5 albiistruie, in timp ce lipidele acide gi fosfolipidele pre- zint5 o fluorescentii albi, caracteristic5 cofeinei.

Incluziile de acizi g r a ~ i liberi prezente in 15pti~orul de matc5 au fost evidentiate prin metoda lui HOLe- ZINGER (1959). Principiul acestei metode consti in proprietatea acizilor grasi liberi de a reactions cu acetatul cupric cu formarea s5punurilor cu- price. Excesul de metal este Indep5r- tat prin spilare cu o solutie de EDTA. Cuprul fixat pe acizii grasi liberi poate fi pus in evidenp printr-o reactie chimica cu acidul rubeanic. Tehnica este specific& dacii preparatul contine can- tit2ti decelabile de acizi g r q i liberi. Frotiurile cu preparat proaspit, uscate in prealabil la temperatura camerei, sint introduse intr-o solutie de acetat de cdpru 0,0050/0 timp de 3 ore, dup5 care lamele se spalii cu solutie de EDTA O,lo/o pH=7,0, in trei b5i suc- cesive. Se spa15 apoi cu api distilat5, timp de 5 minute, dup2 care lamele ,

sint introduse intr-o solutie de acid rubeanic, timp de 20 minute. Lamele se . spa15 apoi cu alcool etilic ~i apoi cu api.

In urma ' examinirii microscopice, acizii g r a ~ i liberi sint evidentiati printr-o colorgie verde-cenusie specifid.

Tot prin tehnica microscopiei in fluorescent5 s-a efectuat un test com- parativ pentru diferentierea liptisoru- lui de matc5 pur pe trituratul obtinut din lame de trintor (apilarnil). Studiul microscopic a fmt axat pe punerea in evidenv a acizilor nucleici in tritura-

' to1 larvar (organisme vii) qi pe absenp

acestora din preparatele de liptiqol' de matc5 - secretie biologici.

Metoda fluorimetric2 aplicati a fost cea propusi de citre FEEBLE gi JAY '

(1962), care folosesc frotiuri de celule sau tesuturi. Frotiurile se usud 10 minute la temperatura oamerei $i sint fixate in alcool metilic, dupZi care se , spali in tampon fosfat 0,l M la pH=7,1 ce contine fen01 0,20/0. DupG acest tratament, sectiunile se colo- reazg in soIutie de coriofosfin5 0 in concentratie de 0,1%, timp de 10 mi- I

nute, iar excesul de colorant se inde- partea25 prin spalarea sectiunilor in solutie de tampon fosfat, timp de 2 minute.

Rezultatele obtinute prezintil o ' coloratie verde-fluorescent5 pentru acidul dezoxiribonucleic (ADN) qi rogie sau portocalie pentru acidul ribonu-, cleic (ARN) citoplasmatic si respectiv nuclear. Aceste rezultate au fost prezente numai pentru frotiurile cu tri- turat larvar si au fost 'total absente pentru cele cu l i p t i~o r de matc5.

Analiza microscopic5 pe preparate de lliptisor de matci, intre lami ~i la- melii, folosind coloranti acidofili (tinind cont de pH-ul 15ptigorului de matci) - fucsin5, albastru de metilen, violet de gentian& hematoxilinli etc., a pus in evident5 existents unor fragmente de micelii, hife de duperc5, fibre vegetale, urme de polen, debriuri ceroase. Uneori mai sint prezente rnici fragmente de tesut larvar care apar ca urmare a impurificirilor..

Toate determinirile microscopice au fost efectuate pe cite 50 probe de l5p- tisor de matci. '

Lucririle experimentale au continuat cu analiza citorva dintre elementele minerale prezente in l ipti~orul de matc2 $i anume : calciul C!a2+, magneziu M8+ ~i fosforul (P), precum yi o serie de vitamine printre care vitaminele A ~i D din categoria vitaminelor liposolubik qi vitaminele Bi q i . PP (acid nicotinic) din grupul vitaminelor hidrosolubile. Testele au fost

efcctuate atit pe produsuL in stare proaspit5, cit qi pe produsul liofilizat.

Determinarea calciului (@a2+) s-a efectuat pe produsul deproteinizat, aplicfndu-se o metod5 volumetric5 a lui CLARK qi COLLIP, a1 ciirei prin- cipiu const5 Pn precipitarea ianilor de calciu sub form5 de oxalat, fn prezenta unei solutii saturate de axalat de amoniu.

Rezultatele testelor efectuate, atit pe produsul in stare proaspiit5, dt qi pe cel liofilizat, au indicat o concentratie a ionilor de calciu osdlind intre 14,5-16 mg la 100 g produs. ,

Pentru determinarea ionilor de magneziu (Mg2+) s-a utilizat o metod5 colo~imetric5 care ,const5 in complexa- rea ionului de magneziu (Mg2$) cu co- lorantul organic ,galben titan", obtinindu-se o coloratie roqie.

Extinctia probelor yi a standardului utilizat s-a citit la k -- 560 nm, la un spectocolorimetru, obthindu-se con- centratii de 2,l mg M$+ per 100 g produs proaspgt $.i 2,25 mg M$+ pentru produsul liofilizat.

Pentru determinarea fosforului anorganic s-a utilizat metoda lui BRIGGS, f5r.g deproteinizare prealabils.

Principiul metodei const5 in coin- plexarea fosforului in praenta molib- datului, cu formarea unui complex care in prezenta unui agent reducgtor d5 o coloratie specific5 de albastru de molibden.

Rezultatele obtinute indic5 prezenta unei cantitsti insemnate de fosfor anorganic, variind intre 200-210 mg/100 g produs.

Din grupul vitaminelor liposolubile au fost efectuate dodr i pentru vitamina A ~i vitamina E.

Pentru dozarea vitaminei A s-a utilizat metoda lui RAOUL ~i JANOT ba- zat5 pe mgsurarea intensitstii coloratiei albastre, pe care aceasti vitamin5 o dB in prezenta unei solutii clorofor- ,

mice saturate cu SbGh, aq.a numita reactie GARR-PRICE.

Reactia este dat5 ~i de 6 - caroten, motiv pentru care este necesarii dozarea prealabil5 a carotenilor. Scliderea rapid5 a intensi6tii coloratiei este un semn distingtiv a1 prezentei vitaminei A.

Valorile medii obtinute pentru concentratia in vitarhina A din 15ptiqorul de matc5 au fost cuprinse intre 0,58- 0,60 UIJg produs.

fn ceea ce prive~te prezenta vitaminelor E in 15pti~orul de matcg, apli- cind metoda specific5 de identificare, se poate ar5ta c5 datoriti concentra- fiei foarte sc5zute - sub limita de dozare - ea a fost doar identificata.

Vitamine hidrosolubile. Dat5 fiind prezenta complexului vitaminelor B a fost dozat5 vitarnina B1 qi identifi- cat5 prezenta vitminei B6.

Pentru dozarea vitaminei BI s-a aplicat metoda KINNERSLAY si PE- TERS, obtinindu-se valori ascilind fntre 1,6-6,5 p g la 1 g produs.

Pentru determinarea vitaminei PP (acidului nicotinic) s-a aplicat o me- tod5 volumetric5 in urma c5reia s-au. obtinut valori oscilind intre 59-150 p g/l g produs.

Corelarea rezultatelor obtinute fn prezentul studiu csu rezultatele lucrgri- lor anterioare, in care s-a analizat complexul proteic qi enqimatic a1 Hp- ti~orului de matc5 romanesc, ne-a condus la utilizarea acestei materii prime naturale biologic activi, la realizarea unor medicamente cu specificitate de actiune in tratamentul anumitbr afectiuni.

Gama produselor realizate pe baz; de 15gtNor de matc5 se acFeseaz5 unor af ectiuni : oftalrnice, otorinolaringolo- gice, urologice .$ unele stiri careneale ale organismdui.

SUPRAVEGHEREA EERNARII FAMILIILOR . DE \ALBINE

Ing. Ion RECEANU

Supravegherea familiilor de albine are un scop bine definit, acela de a descoperi in timp util situatiile critice care pot s5 apar3 in viata albinelor;

'9nt.r-un sezon cind ele nu-si pot resta- bili starea normal& fiind deci, absolut necesari interventia apicultorului. Ga- zurile negative sint extrem de rare intr-o stupin5 bine ingrijit5, ele consti- tuind cu totul o exceptie, in situatia in care apicultorul a executat toate lucrgrile necesare pentru o buna iernare a familiilor de albine.

Cu prilejul deschiderii stupului pentru o cercetare sumar5 de 2-3 minute, desi iarna in familiile de albine nu exist5 puiet care s5 poat5 riici, apicul-, torul, este bine, sii evite asemenea actiune, deoarece exist5 trei mari riscuri qi anume : - la familiile slabe qi nuclee refa-

cerea temperaturii necesare in interiorul ghemului se realizeaz5 cu foarte mare greutate $i exist5 pericolul ca mtitcile sti r5ceasc8 qi s5 devinii inapte pentru reproducere, ceea ce echiva- leazti cu pierderea lor ; - printre albinele ciizute pe fundul

stupului poate sii fie si rnatca, ceea ce constituie o pierdere ireparabil5 in caz c5 aceasta nu-si poate relua locul in ghem ; - prin destramarea ghemului for-

mat de albine, o mare parte din ele pot \ &idea de pe faguri pe*fundul stupilor,

unde amortesc de frig si nu se mai pot ridica din nou in ghem, fiihd astfel condamnate la pieire.

Din cele relatate mai sus se des- prinde concluzia c5 supravegherea ier- n5rii familiilor de albine trebuie d se reducg la observatia foarte atent5 a urdinisului ~i a scindurii de zbor, precum si la ascultarea qi interpretarea corecti, cu ajutorul unui tub de cauciuc, a fenomenelor ce au loc, in special a modific5rilor esentiale in viata normal5 a familiilor de albine.

~scu l taka cu ajutorul tubului de cauciuc va f i efectuat5 ori de cite ori semnele de la urd in i~ qi de pe scindura de zbor cer o confirmare. FBr5 ivirea acestor semne, ascultarea cu ajutorul tubului de cauciuc se va face , in mod obligatoriu din douh in douii s5pt5mPni, in prima jumiitate a iernii (noiembrie-decembrie) qi siiptiminal, in ultirna parte a ei (ianuarie, februarie, martie). Ce concluzii putem trage prin ascultarea cu ajutorul tubului de cauciuc ?

a. Moartea albinelor sau amorfirea lor prin infometare. Procedind la ascultare, nu se aude nici un zgomot, nici chiar dup5 repetate b5t5i in peretii stupului. Aceast5 situatie solicit5 o interventie imediat5 a stuparului in familia de albine.

b. Prezenta goarecilor in stup. Dac5 ascultiim cu atentie, vom auzi zgomotele produse de ei, care se repetii la scurte intervale de timp.

c. Starea de flcminzire a albinelor, care nu sint inc5 moarte qi produc in loc de zumzetul normal, un zgomot fin,

ca foqnetul d e frunze uscate. Se impune o interventie urgent5 ca ~i in cazul de mai sus.

d. Imbolniivirea familiilor de albine. La ascultare se aude un zumeet foarte puternic, far5 incetare, f5r5 in- tensific5ri sau scsderi, ar5tind o agitatie permanent& Inainte de a inter- veni, apicultorul va repeta ascultarea dup5 6-8 ore, fiindc5 s-ar putea in- timpla s5 fi surprins familia in situa-

. tia de agitatie pentru producerea de c5ldur5 in cuib. In caz de repetare a st5rii constatate prin ascultare, interventia stuparului este necesar5 in primele 2-3 zile.

e. Familia orfanti prin moartea d t c i i . Zgomotul produs de albine este puternic, pling5tor, continuu, cu sc5- deri ~i intensificiiri alterninde. Perico- 11.11 cel mai mare este acela c5 albinele fiind intr-o continu5 agitatie, justifi- cit5 de pierderea m5tcii, consum5 mierea in mod exagerat, ducind la o um- plere rapidil a intestinului gros cu fecale q i la aparitia prematur5 a dia- reii. In aceast5 situatie stuparul trebuie s5 intervini in citeva zile.

f. {ernarea normalti a familiei de albine. Pentru a putea da posibilitate apicultorilor incepgtori s5 disting5 si s5 aprecieze just zgomotele auzite In stupi cu prilejul ascultarii cu tulbul de cauciuc, vom preciza c5 in cazul familiei care ierneaz5 normal se distinge un zumzet uqor, uniform, f5r5 nici o in-

' ,tensificare, rgspunzind puternic unei scurte qi uqoare bSt5i in peretele stupului, 'cu revenire la normal Pn 2-3

+ secunde. Observarea urdiniyului yi a scin-

durii de zbor este bine s5 se facii dac5 este posibil, zilnic, sau la 2-3 zile odat5, fiind vorba de o simp15 aruncare cu privirea la fiecare stup in parte. Ce poate s5 ne atrag2 atentia in mod deosebit qi care ar fi concluziile ?

a. Pojghite de gheafti sau dire de apti in urdinip pi pe sdndura de zbor, inseamn5 cii in stup exist5 o stare de urnezeal5 excesiv5 si c5 aerisirea nu se face normal. h acest caz vom inclina uqor stupul dinspre spate spre fatti,

permitind astfel scurgerea apei, V6m topi gheata cu ajutorul unui fier In- cilzit ~i vom l5rgi urdiniqurile penttu o mai bun5 aerisire, sau vom deschide urdinisurile superioare (la stupii orizontali), dac5 aceast5 operatiune nu fusese f5cut5 pin5 in momentul'con- trolului.

b. Blocarea urdinipului cu albine moarte, stare rnai des intilnit.3 in a doua jumitate a iernii. Vom deblom urdinisul de albinele moarte 'cu ajutorul unei sirme indoite, a1 c5mi cirlig se va inf5qura in vat5 sau cirpe pentru a nu produce zgomot la manevrarea lui. In felul acesta vom da posibilitate aerului curqt de a pgtrunde in stup. 0 blocare prea masiva a urdiniqului cu albine moarte va trebui l hu r i t i i si prin ascultarea cu tubul de cauciuc.

c. Albine moarte pe scindura de 2bor ~i intense pete de fecale, un miros acru pi ptitrunziitor ieqit pe urdiniq, Pn- searnn5 c5 familia respectiva este bol- nav5 de diaree. Observatia va fi com- pletat5 de ascultarea cu ajutorul tubului de-cauciuc qi in caz afirrnativ, o interventie a stuparului este de strict5 necesitate.

d. Albine moarte pe scindura de zbor, cu, trompa exagerat de intinsti, altele incE vii, dur amoqite de frig, in nemiqcare, indic2 o lips5 acut5 de hran5, caz intilnit cu deosebire in a doua parte a iernii.qi spre sfiqitul ei. Situatia va fi 15murit5 qi prin ascultarea cu tubul de cauciuc qi, dac5 se confirm5, apicultorul trebuie s5 inter- vin5 de urgenM.

e. Albine moarte, fcrimifate, sclsase afarti de apicultor cu prilejul deblo- ctirii urdinipului, insearnn5 c5 in stup au patruns qoarecii. Gazul va fi con- firmat si de ascultarea cu tubul de cauciuc. fndreptarea situatjei va fi fficutg imediat, in aer liber, deschizind stupul, gonind qoarecii prin scurte b5t5i in stup qi distrugind cuibul lor, far5 a

'

deranja ghemul de albine, dup5 care se va plasa la urdiniq gratia contra qoarecilor. Trebuie arnintit c5 o supra-

vegbere atent5 a ierniirii familiilor de albine, impune ~i protectia stupilor

. impotriva pitigoilor yi a ciociinitorilor, pbari capabile s i producii o mare agitatie Tn familiile de albine prin fncer- cirile lor de a consma albinele moarte sau vii. De asemenea, trebuie impiedi- cat accesul fn stupini a vitelor sau p&irilor de curte. h cazurile cfnd se constat5 unele

stZiri anormale, pentru indreptarea lor se va proceda in conformitate cu cele previizute in ciirtile de apiculturi: Este bine ca apicultorul incepgtor, pe ling5 cunoytintele teoretice dobindite prin studierea literaturii de specialitate s i apeleze in caz de nevoie la sfaturile ~i fndrumiiYile apicultorilor cu experienti pentru c i nurnai astfel succesul inter- ventiei poate fi asigurat.

Urmiirind cu atentie continutul materialului de fa@, se poate trage concluzia ci, tratarea situatiilor care ne- cesita operatiuni ale apicultorului, s-a ficut numai pentru cazurile care nu cereau o interyentie Pn cuibul familiilor de albine, problem5 extrem de delicat5 in timpul iernii.

Se recornand5 ca toti apicultorii, nu nurnai cei inceMtori, s5 profite de . orice zi &lduroasB ~i insoriti, pentru a stimula zborul de curitire a1 albinelor. Aceastii stimulare se realizeazil prin deschiderea largii a urdinisului; prin ridicarea gratiilor qi biocurilor de urdinis, ridicarea capacelor si saltelu- telor, liIsind ca razele soarelui s i cad2 direct pe podiyor. ZBpada din vatra stupinei va fi cit mai bine curiitatg, iar printre stupi se recomandii s5 se presare frunze uscate pentru odihna . albinelor ~i evitarea amoeirilor.

Apicultorul grijuliu care a luat din timp toate misurile necesare, nu va avea acum alt5 grij5 decit s5 suprave- gheze periodic iernarea familiilor de albine, sii-~i repare si reconditioneze inventarul ~i utilajul apicol, s5-~i pla- nifice activitgtile pentru sezonul viitor ~i s5-~i Pnsu~eascii metodele moderne de lucru, prin studierea literaturii de specialitate ~i frecventarea , cursurilor apicole de mass, organizate de filialele judetene ale . Asociatiei Cresc5torilor - de Albine.

- - ~IIIIII~~IIIIIIIII~II~IIIII~~~IIIIIIIIT~HI~IIII~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~~I A P lC U LTOR l ! ,~~lllll~lll~mlullllllnnlnIUIIIlI~lIllnlIHI1II1WWIIlIIIIInItll1IlUI1lIIl~~~~~I~~II~l~~l~~~~l~~ . , - - - - - Potrivit prevederilor Decretelor Consiiiului de Stat nr. 1 din 1982 $i nr. 692 , - - . - -- - E - - din 1973 aveli obligatia ca anual sg declarati efectivul de animale - inclusiv cel g - - - -. -. -. !

. . . . B = a1 familiilor de albine : - -. - - -- - - - - - - - -- = :' E - - - - .A

.- . - - . - - - . . - = . - - - = - SPRE A FI INSCRIS f N ' REGISTRUL AGRICOL (intre - '

- .- . .. . - z 5-20 ianuarie). . . - -. - - - -

. . < - - - .- . , - -

-- .- . - - - - @ SPRE A FI INBEGISTRAT LA RECENSAM~NTUL ANINMALE- . :' -- - -.

B LOR DOMESTICE (de la 1 februarie 1986) - - -

- - - - .- - . .- = _ _ . . . -- -. - - = - - - = - - . - Gospodarii $i detinatorii -de animale au obligatia de a declara la recens5- - -

g - ' mint numarul exact de animale, inclusiv cel al familiilor de albine, indiferent de a - - - - B locul unde acestea se afl5 la data recensHmintu1ui (la domiciliul proprietarului, la . - - .- - - -

ieruai in curtea altor persoane - in cadrul aceleiagi 1ocalitEiti sau in afara aces- - - - - - teia - in psdure etc.). fn scopul inregistrgrii tuturor familiilor de albine $i a evi- . - - - - tkrii ilublelor inregistrsri este necesar ca proprietarii (detingtorii) s& anunte con- s. .- !.' - -. - . . ' E siliile teritoriale de recensHmint localitatea (satul, comuna, oragul, judeful) unde 2 .- -..

SZ - , - acestea se afls la iernat. . -+q. .

c - - - G. - - - z=

= - -. - E . . ~- ~~III~II~III~III~~IIIIIIIMIII~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~II~IIIIII~IIIIIIII~M~II~IIIIIIIIIIIII~~NII~~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~III~IIIIIII~IIIII~I~II~I~IIIIIIIIIIII :. ' .

12 +;

7;.

0 problerna' de sezon:

Alexandru .VARTOLOMEI

f n toamna anului 1956 am cump3rat S u d u r o a i e pentru a-mi reface stupina distrus5 de rgzboi, pe care le-am iernat intr-o incspere rece.

In ianuarie am administrat familiilor de albine o hr3nire mixtg din sirop 1 de zahsr $i ou3 proaspete. Am procedaf astfel : am mutat buduroaiele intr-e incapere hcslzitg. Cu ajutorul unui burghiu am facut cite un orificiu de 2 cm in capacele buduroaielor, pin5 am dat de falfuri. Apoi, am luat o scindur5 cu grosimea de 2 cm, in care am practicat oriffcii cu diametrul egal cu cel a1 gurii

a borcanelor, in care am pus sirop. Am legat borcanele cu tifon $i apoi le-am Pntors cu gura Pn jos, peste orificiile facute in scindur5.

Dup3 putin timp, albinele s-au ridicat la borcan qi in citeva zile 1-au golit. f n aprilie, cind am facut transvazarea, farniliile mele aveau o cantitate mare

de puiet pi albin5 tinPr2, astfel c5 la culesul de la sakim am obtinut o recola bung.

A fost prima mea experient3 reuqit5 in hrgnirea de iarn3 a unor familii ma1 slabe.

De-a lungul anilor, am experimentat aceste hr3niri qi cu pregaratele ciatiei Cresciltorilor do Albine, in diferite perioade ale sezonului, in intervalele f2r5 cules etc.

Din literatura consultat3 $i din practic3 am ajuns la urmatoarele concluzii:

Hrgnirile de necesitate, iarna, intre culesuri si toamna, trebuie facute cu inlocuitori de nectar (zah5r industrial in lipsa mierii) qi de polen (drojdie de bere, lapte praf degresat etc.) dar, intrucit acestea sint departe de a echi- vala compozjtia produselor naturale, trebuie-+di5qgate qi vitaminele existente in 'acestea.

En. intervalul ianuarie-aprilie, in functie de kegiunea georgrafic5, hr5- ire3 e ' p ~ a t e face cu past5, fn pungi de &ktilen5 cu capacitatea de 2 sau 3 kg, puse deasupra ramelor, sub po- di~or.

Accesul albinelor la past2 se face printr-o Eiietur5 transversal5 a pun- gii, de 1-2 cm.

Reteta la care n2-am fixat, cu cele mai bune rezultate obtinute atib de mine, cit qi de apicultorii ie$eni c5rora le-am comunicat-o, cu mulfi ani fn urm5, este urrnstoarea : z a h 5 pudr5

-25 kg, miere semi-lichid5 - 5 kg, drojdie uscat5 - 10 pachete (500. g), zeama a 8 lsmii sau 8 fiole mari vitamina C, sare de buc5t5rie - l lingur5, vitamina B complex - 30 pastile dizolvate in ap5, izoniazida nicotinic5 (hidrazidg) - 20 pastile dizolvate in ap5 inGlzit5 la 60" (3, vitamina B2 - 5 fiole mari, vitarnina B6 - 5 fiole mari, vitamina B12 - 1 fio15 mare si pantotenat de calciu - 8 fiole mari.

Modul de preparare : Pntr-un vas marg.se pun 5 kg zah5r pudr5 peste care se toanhi celelalte componente d h retet5. htr-un vas emailat de capacitate mare, cu apg clocotit5, se pune drojdia ~i se arnestec5 continuu cu o lopatic5 de lemn, amestecfnd qi dup5 ce vasul se ia de pe foc. Vasul trebuie s4 fie mai mare pentru c5 la fierbere drojdia se urnfl8. Dup2 rilcire, se pune drojdia in amestec ~i se, omogenizeazii compozitia pin5 la dizolvarea zah5ru-

lui. Se'adaug5 treptat restul de 20 kg zahir, amestecilzd mereu.

Pasta se prepar5 cu 2-3 sgptimini inainte de zborul masiv de curitire ~i se administreaz5 numai dup5 acesta.

Drojdia proasp5tB nu d5 aceleqi rezultate ca cea uscat5 qi modul ei de folosire il g5siti in revista ,Apicultu~a in Rominiau nr. 111985. Adrnini~tr i~d aceasti past5 am constatat c5 la con- trolul de fond, familiile se prezentau mai populate decit in toamn5, cind au fost puse la iernat.

PenOfu completarea hranei proteice propriu-zise se face o alti past5, din drojdie uscati, m5cinat5 in riqnita de cafea, pen5 Se face pudr5. Se adminis- treaz5 circa 50-60 g turt5 de farnilie. Aceast5 drojdie nu se fierbe, avind toat$ seria de vitamine ~i oligoelemen- te *. Peste drojdie se barn5 treptat miere lichid5 c5ldut5 (20-25" G) si se omogenizeaz5 bine, astfel ca pasta s5 aib5 consistenta unui aluat.

Pasta se pune apoi i n t r a pung5 de plastic, se turteqte prin apisare pin5 la grosimea de 15-20 mm. Cind se administreazg familiilor se taie atf tea portii civ stupi avem qi se pune peste rame, lPng5 punga mare cu past5 sti- mulatoare. Albinele g5sesc aici cel rnai bun inlocuitor de polen, ping la aparitia lui in natur5. Cind apare polenul, aceastg past5 nu mai este consumatZi qi ea se amestec5 in sirop.

Aceste hr5niri se fa6 chiar dacg stupul are rarnb fntregi cu miere ~i p5stu- r5, deoarece; pe acestea albinele le con- sum5 cu mare zgircenie, in timp ce adausurile le consum5 repede, socoti- du-le un cules ap5rut in afara fagurilor ; de aici rezultg qi dezvoltarea spec- taculoas5 a populatiei tinere.

Dup5 administrarea celor dou5 pungi cu past%, stupul nu se mai deschide

* In : SporireO producriei de piere" d e ing. A. ~ > ~ a i u

decit cind vremea se va inc5lzi sufi- cient, pentru a permite zboruri normale la culesul de polen. Orice interventie a noastri in stupi, in aceast.5 perioad5, face s5 se piard5 Gildura cuibului, anihilfnd efectul hr5nirilor.

Cind 'albinele incep s i aduc5 polen, seara li se administreazg sirop cQdut, cam 400 g (1 hr5nitor) de familie. Si- ropul il prepar astfel : 1 parte zahgr, 2 p5iqi ap5, 1-20/0 drojdie fiart5,

. 1 pasti15 de izoniazidg dizolvatA in ap5 fierbinte de 50-60°C. La 1 1 de sirop adaug 2 pastile B complex. La 25 1 sirop mai pun ~i o lingur5 de sare. ' Ramele cu puiet se trag ling5 hr5- nitor, iar ramele cu miere veche, ci- pscite, se desc5pZcesc toate odatii. Al- binele vor consuma - partial ~i ream- plasa sub form5 de coroang aceasts miere, astfel c5 matca va avea loc pentru a depune ou5.

Dac5 stupii au urdini~e superioare, care se tin deschise tot anul, urdini- qul mare de jos se va deschide nurnai atunci cind albinele se Pnghesuie la cel

.

superior. Astfel, se p2streazA c5ldura ghemu-

lui tot atit de necesar5 ca qi hrana. Se vor deschide numai acei stupi la

ale c5ror urdini~e nu se observ5 ace- e a ~ i activitate ca la ceilalti stupi q i se vor lua m5suri de indreptare.

Familiile slabe vor fi unificate prin suprapunere cu familii puternice apoi dup5 culesul de la salcim, fi sepa- rate din nou pentru a reface efectivul stupinei.

Trebuie to tu~ i s5 retinem c5, oricitg hran5 ~i cgldurg se vor da familiilor

- slabe, acestea r5mfn in continuare slabe, in tot sezonul activ avind re-

9 cea zultate sub media stupinei. Soluti, mai sigurg pentru redresare este inlocuirea mgtcilor necorespunzgtoare cu m5tci de mare valoare productivti.

COLECTOR DE POLEN CU SACULET Este ~ t i u t c5 volumul cel mai

mare de polen este adus de albine in stup, in primele ore ale diminetii.

Oqi, in acest timp, eu sint ocupat cu problemele profesionale. Dup5- amiaza, cind ajungeam la stupi, g5- seam colectorul plin intr-o anumit5 portiune a sa. Albinele in loc s5 zboare la cules, stiiteau, gramad5 deasupra Po- lenului, ce se rev5rsa peste colector, incercind s5-1 introducs in stup. Ca s5 inl5tur acest .neajuns a tre- buit d modific colectoarele tip, dupTi. solutia ce o voi descrie mai jos : - am desfiintat sita inferioars care

. retine polenul ; - am %at colectorul pe jumgtate,

la fiecare jumgtate am adgugat a1 doilea perete lateral obtinind dou5 colec- toare din unul lung ; - fn partea inferioarg a peretilor

laterali am introdus doug cepuri , de 3 mm (din cuie) ; - - am confectionat o ram5 dreptun-

ghiular5 de 180 x 110 mm (dimensiuni egale cu ale colectorului in partea sa iGferioarz), cu dou5 orificii de ghidare pe cepurile ,,colectoru ; - de .aceast5 ram5 am prins prin

cui~oare un skulet din pinz5 alb5 ; - am desfiintat scindurica de zbor

care era fix5 Si am inlocuit-o prin una demontabil5 ; \

- din tab15 de 0,3-0,5 mm am confectionat dou5 agit5tori ce le-am fixat de colector. Prin ele fixez, cu dou5 cuigoare, colectorul de stup in f ata urdini~ului.

Rama s5culet se aqazi sub colector prin cele dou5 cepuri de ghidare qi

patru cui~oare (dous fixate in colector si dou5 in ram5, prin in f i~urare

'

cu sirmulit5 subtire (fig. 1).

Q P -

Fig. 1 - Schema colectorului cu skulet : 1 - colectorul propriu-zis ; 2 - rama port- skulet ; 3 - ssculet din @nz& ; 4 - perete lateral adSiugat dupii sectiontire ; 5 - aggtgtor ; 6 - legStur5 flntre colector $i ram8 ; 7 - cepuri de ghidare.

Pentru a fi ferit de evenutale in- temperii, se asaz5 la partea superioar5 o buc5tici de tab15 de 200 x 120 mm.

Colectorul ximine montat la stup pe intreaga perload5 activ5. In fiecare sear5 se ridicg rama cu siiculetul, pole- nu1 este pus la u d t o r iar rama s5- culet sub capacul stupului. Tot seara se demontedzi placa activ5, l5sind ur- d in i~ul li&r in timpul noptii.

Cu un asern&nea tip de colector am- strins cite 2 kg de polen de la fiecare i -. stup in circa 10 zile, inainte de inflo- t

rirea salcfmului.

DOUA SECOLE DE: LA APARlTlA PRIME1 CARTI DE APICULTU~A !N LlMBA ROMANA

Vasile POPESCU

Serjerea cu 200 de ani in urm5, in limba romk5, a cgfiii despre cre~terea albinelor, care constituie ~i prima lucrare in domeniul ~tiintei q i tehnicei agrimle, intitulatii : Economia stupilor", atest5 c5 fndeletnicirea stup5ritu- lui este una dintre cele rnai vechi pre- ocupiri ale locuitorilor de pe melea- gurile romineqti.

Lucrarea a fost conceput5 qi publi- cat5 la Viena fn anul 1785, dup5 impri- marea la tipografia romko-sirb5 din Timi~oara, de catre drturarul transil- vgnean dr. Ioan Piuariu-Molnar (1749- 1815), n5scut in comuna Sadu de ling5 Sibiu, care qi-a t d i t cea mai mare parte a vietii pe plaiuri b5n5tene, ca medic oculist ~i profesor in localitii- tile : Timi~oara, Sinicolaul Mare qi Vfr- set - Iugoslavia.

Elaborat5 in 14 capitole sistemati- zate in 43 ,,fnvti$tituri", lucrarea a re- flectat nivelul tehnic al timpului s5u, combatind metodele rudimentare de crqtere a aIbinelor, in special omori- rea lor la recoltarea mierii qi populari- zind procedee progresiste de exploatare qi intretinere a stupilor. fn prefata c5r- tii, adresindu-se cititorilor autorul sublinia scopul practic urnBrit, spunind c5 a simtit de datorie s5 arate c5 : ,,lingd alte OnvtijYituri, ce se cuvin stuparilor a ~ t i i , o mijlocire din multe probe dovedi~te, cum sti scoatli albinele din cognitti, care voie~te a lua fagurii toti, afarE de a omorf albinele ? Cti doarH sor dezrtidticina $i din pHrti- le m t r e acest obicei ftirti milti".

Practica recoltiirii mierii f5r5 a omori albinele, a$a dup5 cum spun cronicile vremii veacului a1 XVIQ-lea, era promovat5 f n albingritul rational

din Austria ~i statele apartinind impe- riului habsburgic, dup5 inv5Mtura lui Anton Janscha (1734-1773), cercets- tor de seam5 a1 vietii albinelor ~i di- rector al gcolii de apiculturg din Viena (1769), care spunea : ,,Eu nu omor albinele ca sti le scot mierea ~i ceara, ci le intrefin vioaie $i stintitoase, ca $i la anul sti-mi facti miere $i cearii"

'Acest lucru face sii conchid5 cB la al- c5tuirea c5rtii ,,Economia stupilor", autorul a avut in vedere qi unele din lucrgrile lui Janscha a*rute in timpuI Mariei Tereza ~i epoca Iosefianii, la in- demnul guvernatorului Transilvaniei Samuil Brukenthal.

Din miirturisirile autoruEui reiese c5 lucrarea a fost scrisg i n ceasurile de r5gaz ,,spre folosul binelui de ob$te Zntru cele mai norocite ale vietii.mele, pentru cli le-am petrecut $i spre i* vtifdtura economiei stupilor".

Opera lui Ioan Piuariu-Molnar cuprinde, pe ling2 popularizarea stup2- ritului rational, qi multe sfaturi practice pentru ingrijirea si exploatarea albinelor, ca un bun cunosc5tor a1 ac- tivitiitii apicole t g r h g t i , ce o destgi- nuieste cititorilor, spunindu-le : ,,iarE de te vei folosi ceva cu aceastti invH- filturti ,aceasta va fi bucuria mea".

Bucprfndu-se de o larg5 popularita- te, cartea s-a epuizat in scurt5 vreme si a fost din nou retipgrit5 la Viena in anul 1795.

Acela~i locuitbr a1 meleagurilor b5- niitene a publicat la Sibiu, cu 23 de ani mai tirziu, in anul 1808, o ,alt?i lucrare despre apicultur2 : ,,PovZituire cu praxis c5tre sporirea stupilor", din care nu s-a phtrat nici un exemplar pin5 in zilele noastre.

A L B I N A R I T U L I

0 PASlUNE MA1 PUTIN CUNOSCUTA A LUI MIHAIL SADOVEANU

Prof. Emilia POPESCU-DICULESCU, prof. Marin POPESCU-DICULESCU

,Visam o c h f d a tihnei din cerdacul ciireia sd vdd muntii, $i s ltvad2i f n care $un& dulce murmurul albtnelor. M2i.vM liber En peisajul Molclovei" scria Mihail Sa- dweanu in ,GrAdina linigtii" din volumul ,Aai de ucenicie".

Din scrierile despre Sadoveanu, din ~215- toriile f5cute pe la locurile dragi scriitorului, reiese cii n-a avut o stupin5 proprie, c5 a r 5 m s doar u n poet a1 micuwi zeit5ti a muncii. ,Fiird tndoialii cd asta-i cea mi frumoasd si mai nobilil fndeletntdre !" no- teazi4 In ,Bucolicii", (volurnul ,O intimplare ciudatd").

,,S-au scris i n toate t impri le despre aceste insecte lucruri foarte frumoase ..." ,,In or- gmizurea stupului, omul a v&ut fateta co- mu?aismulut vtitor". In ,lorn1 desmierdat a2 rlbinebr @-a1 cdprioarebr" (vol. DemonuL t~neretii") ,,e cald $i-i soare, iar prisaca e p l t d de mireas& $i cearii". (vol. ,O In- tixnplare ciudatil") ,FZorile cu sfnurile ,dm- chise cu potirele pline de lamurii duke" fascineazg albinele $i din orice m r i t o r fac ,,un iubitor de poezie (povestirea ,,Trtnto- rii). Poezia i$i are esenta sa de puritak, de exactitate, izvorik dintr-o privire isco- ditoare a oamenilor pe care i-a cunoscut $i '

c 5 m a le-a inteles iubirile $i necazurile. Sur- prind detaliile specifice acestei fndeletniciri milenare, caci ele confin adevgruri $i fn- ohipuiri, de la superstitii pin5 la analiza de laborator.

In ,,Fr&tf Jderiu -scriiQorul devine poet reproducfnd versurile populare :

,,CEnd se umplu fintiwile Scad prisdcile .yi sttnik".

Tehnica prelucrgrii cerii a t e redat3 cu destulti exactitate. CLienfii ,,t$i ardtau zlotii fiird sd-i Zepede, tndemtnd pe prisdcari sd mat topeascd o data ceara $i s-o puie WJUG zile s-o bat& u n izvor ca sii-i ias& En soare frumusetea $i atbeata". Fairna ,unui anume fel de ceard, care nu se gheste nic6ief-l pe Zume, cl numai i n MoMovcr; $i rnai ales i n valea Siretului" ajunsese pin5 ,in pala- tul cel mare a1 dogelui $i la s a h sfafului celui mare a1 senatorilol' venetteni" care se fudulesc cind au In ,palatPle lor f5clii

din ,,ceard verzute la culoare", cu ,,un prea pldcut mirosu. ,,Asemenea ceard se pUite$te . de douiizeci de ori mai mult ca cealalt8" notea25 Sadoveanu.

Ca dintr-o cmnic5 pr2fuit.5 ddeuprindem urnGtoarele fnsernngri lapidare : ,... rnai ales vitele sint bielwgul Tdrii Moldovei, si grd- dinik, si prisdcile" (Freii Jderiu).

,,Uzinele mujitelor" sint s u m n s e de m atent privibr $i expert care este conytient c5 ,oamenilor le place rnai mu& mierea dectt judecatu" qi cB intrarea in vjata lor e o impietate. Mo$ Vasile 1$i poart5 albine la p5$unat, dup5 un me~twug , pe care 1-2 invatat in Balta BrBilei ? Sint urm8riti S ~ U - pii la pastoral de la mutarea intiia a albinelor" cind i$i dezvoltau cuibul $i puie- - tul ,,pi& cfnd prisaca avea u n ultim popas La flora tfrzie a billtilor, fntr-un cotlon" tth- nit" (vol. ,,Aventuri in Lunca Dundrii").

Familiarizarea scriitorului cu datele tehnice ne IndreptZitqte parerea c5 a fost nu numai u n v idtor , privitor ci $i u n pasionat

lpractician a1 acestei nobile arte a preciziei. Astfel PnULnim insemngri despre maturarea mierii, numi% de scriitor ,,coacere artifici- alii". De aici pfng la ,,mierea granulatd" rnai este un pas, ce e drept destul de mare, in povestiv~a ,,Durda lui Maican". FBr5 s5 fie u n specialist autol-izat sau premiat Nobel ca Frisch, a descifrat" murmurul albinelor" $i-n ele a g2sit schimb5ri $i corespondenp, ca $i in toate ,,celeklte glasurz $i ecouri ale codrului" (Mdria sa puiul pUurtim).

0 ,,istorie cu nQte albine" intllnim .~i-n vol. ,,CfntemZ amintirii". Prisaca lui BU- buruz e plinti de taine, caci el are o CO- dang Marghiolita $i-un me$te$ug prin care ,,farrn&cii albinele" $i le trirnite SB fure ,,maria de la p~fsaca" vecin5.

A se observa un fapt deloc neglijabil In economia caracteridirjlor sadoveniene : toti eroii priacari slnt oameni retrwi din fa@ vahlui civilizator, o fndel~tnicire rezenratg sufletelor sihastre $i biduite de nelini$ti. ,,Un monarh de odinioarii" (din vol. .Foi de T

toamnii") umple poloboacele cu miere $i ceard curatd, strinse din nesfrisite fine- furi Enflorite de cdtrii harnidle albine cd- lugdresti."

Ace$tl oameni re t ra~ i in ,depiirtiirii' (vol. cu acelavi nume) au o caracteristicii iq tra- ditia romlneasc5 : omenia.. S e simt bucu- r g i d n d pragul casei le este c5lcat cu cinste $i ginduri bune $i+i poftesc vam musafirii ,,sii guste un fagure de miere".

In lipsa sa, omul, plecat la treburile $i necazurile lui, ,,i$i krsii gospodiiria numai in sama cinelui celui bdtrin ~ i - a albinelor din livadiii'.

,Clipe de pace" imundi $i sufletul Geno- vevei care $i-a hrhnit" din dulceata luminii si a florilor" copilul in timpul sihhstriei sale. ,,Avea in trup o odihnii deplind, un echi- libru pe care parcii nu-1 mai simtise pimi atunci" (,Miiria sa puitll piidut-li".) Fiindu-le hran5 $i UmAduire, mierea f$i sporgte efectele cu leacuri din buruieni . ~ i dedntece, aphrfndu-le s5nBtatea trupeasca : ,,Dupii asta 1-a mai tinut alte nouii ztle, alegindu-i pentru mincare numai buruiem si miere $i supunfndu-1 in templu cu inde- lungate rugiiciuni" ,,(Divanu1 perdanu).

,,Doruri tainice" poartZ suflete nelini~tite spre ,Prisaca lui Ion" in ,,O istorie de de- mult". ,La fiecare floare (din ,,Piirul din orgada. bunicilor") vine in zbor cite-o albinii, de-o priveste cu mirare si o pipiiie cu cornitele".

De prietenia $i ajutorul albinelor se bucu- rH fiintele nevinovate ca Lizuca din ,Durn- brava minunat?. Se bucurA sincer d n d bu- nicii, ,,care aveau livada sf albine", ii po- vestesc nepoatei c5 pe cucoanii ,,au siige- tat-o albinele". h ,Opinia la Pascani" intihim urmgtoa-

rea insemnare : ,fn preajma partidului nou, un cintec circulii - sau rnai bine, biziie ca o albinii : o romanta sftgietoare, ca un vint de nebunie". ..

Am parcurs acest itinerar , lung, dar plin de dulceata mierii, pentru a consemna un fapt surprinzhtor $i nesesizat de nimeni in literatura de specialitate : cS Sadoveanu a avut-un harem de iubiri, Indragind pe ling5 pescuit $i vinhtoare $i albiniiritul; i

La putini scriitori romAni aceast5 zeitate 'le-a +pit atit de trainic sufletul neostenin- du-le trupul, ficindu-i poeti $i practicieni.

De aceea I1 consideram pe Sadoveanu un egal ,,a1 unui batrin cu suflet subtire $i CU

pan5 foarte ascutiUM care nu este altul decit francezul Anatole France $i un demn dis- cipol a1 lui Maeterlinck (pe care-i citeazg in ,BucolicB" din "0 intimrplare ciudatB"), premiatul Nobel pentru contributiile de exceptie la studierea acestor minunate fiinte.

-

?N SPRlJlNUL CURSURILOR APICOLE -- . a ap5rut

MANUALUL APICULTORULUI - edifia & VI-a

De vfnzare la magazinele filialelor Asociariei Cresclitorilor de Albine

s-au realizat SETURI DE DIAPOZITIVE COLOR cu brosuri explicative, pe diferite teme : \ - StupBritul pastoral $i polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul al-

binelor, ing. Tr. Volcinschi, 1978 - Diagnosticul $i combaterea varroozei. dr. M. Marin, 1979 - Cre~terea miitcilor, ing. Tr. Volcinschi. 1981 - LEipti~orul de mat& - produs a1 stupului (tehnologia de producere, recoltare,

conservare, utilizare), biol. P. Bucat:, 1982 - Tehnologia recolt5rii $i conditionarii polcnului (polen. p5stur3, propolis $i venin

de alhine), ing. Tr. Volcinschi. 1983 - Sporirea productiei de cear: $i importanta ei economic:, ing. Tr. Volcinschi, 1983 - MBsuri de prevenire a imboln2virilor la albine (Boli ~i d6unHtori a i albinelor)

dr. M.Marin, dr. P. Agachc, 1965 - Apicultura o indeletnicire traditional: la indemina tuturor, biol. P. Bucatg, 1985

Acestea pot f i procurate de lectori ;i cursanti de la biblioteca si filialele Asociariei Crescdtorilor de Albine

d

f 1 q I

,.

Prof. Viorel LAZAR

Manifestirile stiintifice pioniere~ti ale anului 1985 au inclus qi preocupi- rile micilor apicultori din fnvitimin- tul general qi liceal. De citiva ani ora- sele Dej, Tg. Murg , Craiova ~i Bis- trita sint gazde ale sesiunilor stiintifice pioniere~ti interjudetene, unde Psi dau intilnire pionieri $i elevi, membri ai cercurilor stiinjifice din scoli si ca- sele pionierilor $1 ~oimilor patriei din toate judetele @rii.

Aceste manifestgri stiintifice constituie un valoros schimb. de experientg, la care participantii comunici rezultatele cerce%rilor efectuate in ultimul an, sustin referate, fac aprecieri asupra lucririlor prezentate, propun tema-

tici pentru viitoarele intilniri anuale etc.

Datoriti extinderii preocupgrilor privind cresterea albinelor, organizatorii sesiunilor stiintifice pionieresti au mi- rit numirul de sectiuni in anul 1985, prin infiintarea unei sectiupi de apiculturi.

In cadrul acestor sectiuni au fost prezentate lucrgri legate de cercetirile pionierilor ~i elevilor vizfnd baza meliferi, tehnologiile de exploatare a albinelor si preparatele obtinute din pco- dusele apicole.

La Craiova, in luna aprilie 1985, s-au desfgsurat lucririle sesiunii $tiintifice pioniere~ti interjudetene ,,Spe-

Aspect din t i ~ n p u l dcsIB.~ura~.ii rnanifc.st2rii 7tii1lliI'icc pionic'rc.;ti ,,Sperantele B5nieig' clc la Craiova.

19

rantele BZfniei", editia a 11-a, la care au participat 19 judete. La sectiynea de apiculturg, condusg de speciali~ti de la Universitatea din Graiova Si Fili- ala A.E.A. judetul Dolj, au participat pentru prima data elevi gi cadre di- dactice de la Liceul ag-ro-industrial cu profil apicol din Bucuregti, care au prezentat unele aspecte privind activitatea desfG~urat8 in cadrul liceului de profil, precurn si cercetsrile orientate spre noile specii cu potential melifer ridicat.

Casa pionierilor si ~oimilor patriei din Craiova a lansat cu aceastZi ocazie numBrul 4 a1 revistei ~tiintifice ,,Alfab', in a1 csrei cuprins figureazi ~i articole semnate de speciali~ti de la Insti- tutu1 de cercetare ~i productie pentru apiculturi din Bucure~ti ~i un inter- viu realizat pe platforma apicola BB- neasa cu dr. ing. Octavia Mgnigor, directorul Liceului agroindustrial cu profil apicol.

gtiintifice pioniere~ti ,,Cutezlitorii bistriteni".

In ambele oraSe, .micii apicultori clujeni, dimboviteni, doljeni, bistriteni ~i bucureqteni au demonstrat interesul si dragostea fat5 de albine, au reliefat preocupgrile membrilor cercurilor apicole scolare, au elaborat un plan de masuri pentru activitatea viitoare.'

In cuvintul lor, specialiqtii filialelor ,

judetene ale Asociatiei Crescgtorilor de Albine au scos in evident5 importanta cercurilor apicole scolare, ca pepinieri a viitoarelor cadre din apiculturs, contributia lor la dezvoltarea activitavi apicole ~i integrarea acestora in cadrul sistemului apicol global.

Reu~ita editiilor trecute a manifes- tgrilor ~tiintifice pioniere~ti reprezinta premisa viitoarelor editii, care vor re- uni un numir cit mai mare de pionieri ~i elevi din intreaga tar& pentru a-si

LGcr~rile acestei sectiuni au fast imp5rt5~i rezultatele obtinute pe pri- completate de o gala de filme pe teme mele trepte ale cercetirii gtiintifice.

Ce cantitsti de cearg se adaugg prin clgdirea unui fagure artificial ? Prin clsdirea unui fagure artificialse adauga urrn5toarele cantitgti de cear8 : - la un fagure STAS o r i m t a l cu di-

mensiunea interioara 415x 270 cm= 70 g cear8 ;

- la un fagure STAS multietajat cu di- memiunea 415 X 210 cm = 55 g cear8;

- la un fagure mugazin cu dimensiunea 415 X 145 cm = 35 g c e i

Suprafa@ unui fagure crexut in rama cuibului este de 11,20 dm2, la rama de on- zontal $i de 8,30 .dm2 la rama de multietajat.

1 dm2 (un pitrgtel cu latura de 10 cm) fagure crescut pe ambele fete are 800 celule de allbin3 luafitoare.

Ce cantitate de hrang consum5 o familie de albine pe an ? Din cercettirile efectuate de Ins'titutul de cercetare apicol5 din U.R.S.S., rezult8 c5 o

familie de albine (de '1,5 kg greutate pri- . mgvara) consuima in- d e e m de un an CCP 4 0 4 5 kg rniere $i 15-18 kg polen.

Pentru hr5nirea a 10000 larve (1 kg albine) sint necesare 1,140 kg miere $i 0,894 kg polen, deci in total 2,034 kg b a n i , adici , de dou3 ori greutatea albinelor ce ies din ele. In perioada de inadivitak, dup5 prof.

Zander, o familie de albine de 1,5 - 2 kg consumi :

octombrie - 0,799 iaouarie - 0,900 noiembrie - 0,721 februarie - 1,194 decembrie - 0,721 , martie - 1,957

Total 6 luni - 6,272 kg miere

Cum se apreciazg puterea rinei familii de alblne ?

Puterea unei familii de albine difmi dwB sezon $i se apreciazi dup5 numirul albi-

neLr existente. Astfel, in perioada activi o f a d e de alliine pukmic i are ma. 6-7 kg albine, adic3 60.000-70.000 albine Lzacr&toare (18.004 albine = 1 kg).

Pr&c, puterea unei Eamilii de albine sc e a z 5 dupi intervalele (spatiile dintre ramele In faguri) ocupate de albine.

Iarna, cind cuibul este restrIns, un interval bine ocupat fntre doui r a m STAS ori- zontal cu dimensiunile interioare de 415X 270 cm. se apreciazl la 270 g albine iar Intre dou3 rame STAS multietajat format 415x210 cm. se apreciaz3 l a 200 g albinl.

In perioada a d i v l citad cuibul este aflnat, un interval dintre dou3 Tame STAS orizon- tal se apreciazg la 200 g iar intre doui rame STAS multietajat se apreciazl la 150 g.

0 familie puternici la i*i,rea din iarn5 ocupii 6-7 intervale.

Ce corelare exist5 intre dimensiunea celulelor fagurilor qi dimensiunea cor- poral5 a albinelor ?

Dimensiunea celulelof dintr-un fagure (deschiderea unei mlule sau diametrul ori- zontal dintre peretii verticali ai cehlelor) diferB in general in funeie' de rasa de 'albine ~i zona geografic5. In tara noastrl cercet2- iile efectuate de ing. Eugen Mdrza $i Au- re1 Mgaiu au demonstrat o variabilitate a dimensiunilor pe zone de la 5,35-5,88 m in Transilvanizf la 5,ll-5,36 In Moldova.

Fagurii artificiali care se falbric3 in tara noastrl conform STAS nr. 5849174 au deschiderea celulei de 5,3-5,4 mm.

S-a demonstrat faptul c3 imtre dimensiunea celulelor $i dimensiunm corporal3 a albinelor exist5 o corelatie direct proportio- nal& Din fagurii foarte vwhi eclozioneazl albine mai mici degemalte mmfologic $i fi- ziologic, predispuse la imbolniviri. =

De retinut c i din cauza clm&$ilor nimfe- lor $i resturilor nedigerak a14puietUlui - su- prafafa celulelor se rniqmeaz5 cu timpiul prin ingrovarea peretilor laterali ai celulelm.

Din cercetirile efectuate de Taranov re- zultB c3 grasimea peretilor laterali a i celulelor la fagurii noi este de .0,35-4,40 mm, la fagurii potrivit de vechi este de 0,50- @,55 mm iar la cei foarte vechi de 0,80 mrn. grosime. .

Pentru a avea albine normal d m l t a k $i s%n&toase, se reconkmdA primpixea la timp

Retribuirea muncii apicultorului Formele de retribuire $i de stirnulare

a persomlului apicol se sta'bilesc de citre organul colectiv de conducere a1 unititii, cu respectarea prwederilor legale.

Ministerele $i celelalte organe cen,trale '

stabilew, in conditiile legii, nonne tehnice cu carader metodologic de aplicare a acor- dului global In aviculturl. cu acordul Co- mitetului uniunii -sindimcatelor de ram&. ,

Sistemul tarifar cuprinde regulile votri- vit c3rora se face rekibui- kuncii.'

Retribuirea - conform s i s t e m m tarifar - se diferentiazg in funeie de gradul de calificare a1 mumitorilor $i de importanfa lucrkrii In c a m 1 grocesului de productie.

Astfel, lucr&rile oalificate in apicylturit sint incadrate la grupa a 11-a de lucrlnl din zootehnle, ias cele necalificabe, la grupa I-a de l w 3 r i din sistemul vegetal.

Diferentierea fetributiei taliifare a l u d - torilor din aceea~i eategorie In functie de experienta $i priceperea lor, de cowtiin- ciozikttea indeplinirii sarcinilor $i a cen- tributiei personale la fmbun8tAtirea m m d i formatiei de lucru din care fac parte, se realizeaz3 cu ajutorul mai multor trepte de retribuire.

Cunovtintele teoreice $i cele practice pe care trebuie s3 le poserle un muicitor pentru a gutea fi incadrat la oategoria a II-a din repaua tarifars sint prezentrtte in indicatoarele tarifare de calificare.

Incadrarea apicultorilor in categoriile de Incadrare se face de citre comisia de in- cadriri tarifare din unitate, in functie de complexihtea lucr5rilor ce lk execut5, pre- vgzute in indicatoarele tarifare de callfieare $i tinind seama de pregiitirea $i vechimea in meserie, conditii stabilite in anexa nr. 1 la Legea nr. 1211971.

Cuprinderea apicultorilor . her-o anurnit5 treaptA de retribuire a categoriei in care, au fost fncadrati este fZcut5 la prapu- ~efului de f e r d care are in vedere experien@ apicultorului, perfectionarea califi- cBrii, modul in care 1$i tndeplinqte sarcinile de serviciu conform legii nr. 1211971.

Retribuirea pe posturi de munci se face f n acord global.

Retribuirea se face in acord global In care caz se stabil~sc norme tehnice de deservire a familiilor de albine $i tarife de plat3 pe unitatea de produs, miere conventional% Ta- rifele se calculeazli avindu-se Tn vedere productia de. miere $i alte produse planifi- cate pe nurnirul de familii dat in primire apicultorului $i salariul tarifar de incadrare, ce corespunde categoriei din care face parte

a fagmilo? vechi, d h . r i conybituind o reg,ululg ehraicti in mice stupin&. Ing. T. V.

tn luna februarie \

IN STUPINA

Supravegherea .mai atent.5 a modului de iernare a familiilor de albine, prin controale auditive qi deschiderea sumar5 a stupilor, precum qi indepgr- tarea stirilor anorrnale care pot f i : urniditate excesivg, epuizarea rezervelor de hran5, atacuri de goareci si alti d5un5tori ai stupului.

Stimularea si supravegherea zbo- rului de curfitire a1 albinelor. In zilele insorite cu temperatur5 de peste +12"C se inliitur5 impachetarea exte- rioari3 a stupilor qi chiar capacele cu saltelute, dac5 temperatura este mai ridicat5. Pe cit posibil stupii care au fost adipostiti de curentii reci qi vin- turi se readuc la soare unde r5min de- finitiv. Se indepiirteazg gratiile de urdiniq instalate contra soarecilor qi se elimin5 albipele moarte de pe soclul stupilor, folosind o potcovit5 cu lun- gimea de 70 em qi 15timea de 1 ern, la care Pndoim ambele capete pe ace- e q i directie. Capitul care fl introdu- cem pe urdiniq trebuie s5 aib5 indoitura de circa 5 cm iar cel care rsmine la exterior s5 aibii indoitura de circa 10 cm, folosindu-1 ca miner. Ambele indoituri se fac pe aceeasi directie, pentru a ne ajuta s5 mentinem con- trolul in timpul utiliz5rii, s i nu deran- j5m cuibul albhelor. In lipsa potco- vitei, aceasti3 unealt5 simp15 o putem confections din sfrm5 sau qtraifuri de tabl8.

Albinele moarte de la toti stupii se string intr-un lighean sau ggleati, care, dup5 terminarea cur5teniei la toat3 stupina, se ard sau se ingroapg.

La stupii la care mortalitatea creeaz5 o problem5 prin cantitatea mare de al- bin3 g5sit.5 pe soclu - peste 100 g - se analizeaz5 si se determinii cauza mai intii de c5tre-noi, apicultorii, apoi cu ajutorul unui laborator de speciali- , tate.

0 Completarea rezervei de hran5 si stimularea dezvolt5rii familiilor de albine. Aceast5 lucrare deosebit de important.5 ne ajut5 s5 cre~tem fmi l i i viguroase, de mare productivitate.

Este cunoscut qi experimentat cii familiile de albine se dezvoltg cu in- tensitate mare, atunci cind in cuib au cel. putin 6 kg miere de calitate. fn aceast5 lun5, mai ales la stupinele mici, cu apicultori incepgtori, unde in anul precedent s-au f5cut inmultiri de peste 100%, rezervele de hran5 co- boar5 sub limita inferioar5. Completa- rea rezervelor cu qerbet, zah5r candi sau r a m cu miere' de la rezervH - dac5 aceasta existi - este mai imge- rios necesar5. Hr5nirile de stirnulare incepute in luna februarie, Pn special cu substante protetice si eah5r au mare importan@, mai ales In aceast5 prim5- var5, care precede un an secetos, cu flori putine. Acestea trebuie administrate n u m i dup& un prealabil zbor de curtifire a1 dbinelor, intrucit familiile de albine sint lipsite de posibilitatea asiguririi rezervelor necesare de ph- tu1-5 in cuib.

Aceast.5 hr5nire stirnulent5 se face prin adrninistrarea peste spetezele ramelor, deasupra cuibului, a unei turte de circa 1 kg, in raport de puterea familiei. Compozitia turtei este urmii- toarea : 650 g zah5r farin, 200 g polen, 150 cm3 sirop cu extract de plante medicinale. Daca nu avem polen se pot folosi cu rezultate bune substituentii acestuia qi anume : 100 g fiinEi de soia, 50 g lapte praf degresat, 50 g drojdie de bere deshidratat.4.

Modul de preparare a turtei este ur- 1 Prognoza meteoro- m5torul : intr-un vas mare se amesteci , mai intK substantele uscate (zahirul ! Iogi~a pent r" luna + polenul sau zahirul + fnlocuitorii h polenului), dupi care, treptat, se a- , ianuarie daug5 siropul cu extract din plantele ( medicinale folosite in apiculturi. Acest \ 'Luna ianuarie se a~ teap t i sg fie amestec se omogenizehz2 bine cu o ( ceva mai rece d&t normal, indeosebi lingur2 mare sau cu mina pin5 se ob- ' in regiunile din nordul ~i centrul tgrii, tine o pasta de consistenta unui aluat ! Ahaterile negative fafa de valorile nor- care nu se l ipe~te de mini. Consistenta ) male se prevede s i se incadreze predo- preparatului este bine s5 fie cit rnai \ minant in limite moderate. Tempera- uscat5, datoriti higroscopicititii zahi- ( turile medii ale lunii ianuarie vor fi : rului, care ia ap5 chiar din condensul \ -7°C la -2°C in Transilvania, -5°C stupului. Hrinirea familiilor cu acest ! la -3OC in Moldova, -4°C la -3°C preparat se repet5 la 10-12 zile, in ( in Muntenia, -3°C la -2°C fn Cri- raport de consum. fn legituri cu hr5- \ gana ~i Muntenia, -3OG la -1°C fn nirile de iarn5, date suplimentare, se Oltenia, -2°C ~i -lo in Banat, -2O gisesc in articolul din pag. 13 a acestui \ la 0°C in Dobrogea. numir a1 revistei. , ( Cantitativ, regimul pluviometric a1

\ Buna iernare asigurat5 familiilor de ( acestei luni se ayteapti s i depiseasc5

albine dB satisfactii sigure apicultoru- \ valsrile normale, indeosebi in sudul si lui, m i r e ~ t e cu peste 100Q/o rentabili- ) estul t5rii. Precipitatiile vor fi mai ales tatea si u~ureaz5 in acelayi procent e- ' sub form5 de ninsoare, existfnd condi- fortul depus, ytiind c i familiile sang- ! tii pentru . depunerea qi persistenla toase, bine dezvoltate solocit5 inter- ( stratului de zlpadi. venfie rninimi din partea apicultorul~i. \ Pentru a inlesni raportarea la valo-

) rile medii multianuale de precipitatii IN ATELIERUL STUPINEI \ ale lunii iarruarie, care prezinti, desi-

gur, particularititi regionale, se redau ~ucrdri le sint cele indicate pen- ' in continuare aceste valori. Astfel, din

tru luna ianuarie gi anume : curitirea, ! analiza distributiilor rnedii multianuale dezinfectarea si repararea utilajelor si ( de precipitatii rezulti c i : in partea de instrumentelor apicole, confectionarea \ vest a Olteniei cantitatile lunare depg- unor piese mai simple ale stupului. ) gesc 40-50 mm iar in Cfmpia de Vest ' 30-40 mm. Cele mai mari cantiati

ORCANIzAToRIcE ! lunare medii de precipitatii sint locali- zate in zonele adipostite de curburile

Este bine s5 ne procur5m biosti- ! Muntilor Carpati ~i in depresiunile in- mulatorii $i medicamentele de sezon si ( tramontane. In Moldova ele sint ,mai cele necesare in prim5var5, s5 ne ale- \ mici de 30 mmi si scad local sub 20 mm gem bazele melifere pentru pradica- ! pe v5ile ~i la poalele Subcarpatilor rea stup5ritului pastoral, s2 so l ic i th Orientali. In Cimpia Rom8n5 sinf cu- ~i s5 obtinem repartitii la acestea. ! prinse intre 25-40 mm, iar in Dobra-

cuno5tintele profesionale le corn- ( gea ~i pe litoral intre 25-30 mm, fiind pletim yi le fmbog5tim prin studierea \ ceva mai mari (30-50 mm) Pe ~ o d i ~ u l materialelor de specialitate, discutii qi ! ~i Pe dealurile Dobrogei de mese rotunde intre noi, apicultorii, 0 alt5 caracteristic5 a lnnii ianua- participarea la conferintele gi cursurile ! rie din acest an va consta in existents apicole deemas3, organizate de Asocia- ( UnOr intervale prelungite CU Cer aC0- tia Crescitorilor de Albine. + perit gi ceturi intense ~i persistente.

I Ion POPESCU ' Lidia RAHAU

2 3

CONSFATUIRE PRlVlND COMBATPREA VARROOZEI

Ing. Elisei TARTA ' \

La Sofia, in Bulgaria a avut loc in ' perioada 23-27 septembrie 1985 o consfituire de lucru a t5rilor membre in C.A.E.R. pe probleme de diagnostic ~i combatere a varroozei - aceast5 pe- riculoasi maladie parazitari a albinelor. Au fost dezb5tute problemele ac- tuale ~i de perspectivi privind strate- gia luptei impotriva parazitului pre- zent in toate tirile participante la consfituire.

Delegatii din R.' P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacia, R. D. Germani, R. S. F. Iugoslavia, R. P. Poloni, R. P. Ungarii ~i U.R.S.S. au prezentat aspecte ale organizirii actiunilor sanitar veterinare ~i ale eficientei preparatelor uti- lizate in aceste actiuni.

Delegatia oficialg roman5 format3 din ing. Eugen Mirza, secretar a1 Aso- ciatiei Crescitorilor de Albine, ~ e f u l delegatiei ~i dr. Mircea Marin, sef de laborator la Institutul de cercetare

si productie penfru apiculturii a expus elementele de originalitate ale complexului de m5suri intreprinse in tara noastr3 in directia diagnosticirii ~i combaterii varroozei. Au fost evidentiate rezultatele deosebit de bune obtinute prin utilizarea preparatelor re- m i n e ~ t i SINEACAR si ARAHNOL. . S-au fAcut propuneri privipd ampli- ficarea cercetiirilor fundamentale ~i a- plicative menite s i conduci la combaterea varroozei cu substante nepolu- ante precum ~i asupra 15rgirii sferei preocupiirilor privind combaterea nosemozei $i ascosferozei.

In cadrul programului consf3hirii s-a efectuat o deplasare la Plovdiv, unde a fost vizitat Institutul de cer- cet5ri veterinare, prilej cu care gaz- dele au relatat despre activitatea institutului qi delegatii au continuat discu- tiile legate de tema consfituirii.

S-a evidentiat tendinta mondialii d'e utilizare in iratamentul varroozei a unor produse fumigante pe baz5 de amitraz. Rezultatele xestei consfi- tuiri de lucru, definit5 ca un foarte util schimb de experien* intre specia- l i~ t i i tirilor participante, vor fi valo- rificate in perioada jmediat urmiitoare conform prevederilor Protocolului in- cheiat la sfiqitul manifest&%. In pro- tocol sint inscrise unele actiuni concrete de colaborare tehnico-~tiintificii meniti s5 conduc5 la sporirea eflcien- tei metodelor de diagnostic qi comba- tcre a varroozei qi a altor maladii ale albinelor.

Ing. Eugcn MBrza, secretar a1 Comitetului , S-, stabilit ca viitoarea consf5tuire, Executiv a1 fbociatiei Cresc~tcri lor de Al- din 1987 s5 aibg tema , ~ i ~ ~ ~ ~ ~ t i ~ ~ l Si bine semnind protocolul i m k i a t la sfir- $ltul consfstuirii. ln dreapta, dr. Mircea combaterea nosemozei ~i micozelor la Marin. albine".

APlCULTORll POLONEZI- GAZDEI PRIMKOARE ALE VllTORULUl CONGRES APIMONDIA

Dr.' Octavian MILEA '

Agadar, gazda viitorului congres a1 modern2 de azi. Institutul de cerce- Federatiei Internationale a Asociatii- t i r i peqtru pomicultur5 $i floriculturi lor de Apiculturi APIMONDIA va f i de la Yutawy are Un departament pen- Republics PopularZa Polong. Dup2 ce tru apiculturi care coordoneazi aeti- a m participat la festivitivle prilejuite vitatea ~ t i in t i f id apicol5. Pentru c i in de Zilele internationale ale apiculturii aceasti activitate sink angajate\$i ca- pdloneze, care au avut loc cu putin tedrele de apiculturi de la universi- timp in urmi in o rqu l Kielce, ~i am tfitile agricole din Varqovia, Cracovia, vszut t u cit5 pasiune trziesc apicultorii Poznan, Szazecin, _Wroclaw, Olsztyn, polonezi asemenea moment qi cu citi Bydgoszcz, Siedlce -precutfn qi Institu- ardoare doresc s i aibi oaspeti apicul- tul de medicin5 veterinar5 din Swar- tori din intreaga lume, mi-am dat seama zedz unde departamentul de patologie ca o meritau cu prisosinti. Sint de pe apicolfi este condus de renumitul pro- acurn convins c i anul viitor, 1987, la fesor Ryszard Kostecki mabru in Var~ovia, cei ce vor participa la mani- Consiliul, Executiv a1 APIMONDIA. $ti- fesGrile @ongresului inta apicoli poloneaiI a1 XXXI-lea a1 API- a dat, de altfel si MONDIA vor tr5i alte nume de refe- clipe deosebite, de rinti cuni sint cele deplina satisfaeie. ale prof. Leon Bor-

Vor cunoaste, in nus sau Jerzy Woy- primul r h d , o apiculturi Pn plinii dm- ke, iar contributiile voltare, cu o veche acesteia in genetici s i bogati traditie. si ameliorare sint In 1985 apicultorii remarcabile. polonezi a; shbitorit un rnileniiu de apiculturi. Prima m a u r i e scrisi ,Da- gome ludexu, din anul 985 mentioneazi printre altele c i Mieszko I, prinml te- ritoriilor poloneze, incredintind sufle- t d e supugilor s i i papei Ioan a1 XV-lea, a dsruit acestuia ceari de albine ~i a tratat din be l~ug legatii papali cu miere. In secolul XIV iau fiinti primele asociatii ale apicultorilor care itji sta- b i l e s~ nu numai oficii dar ~i l e i qi tri- - bunale proprii. ,,Pirintele apiculturii poloneze" Jan Dzieaon nu este dl$ul decit apicultorul a1 c5fui. nume este scris cu majuscule ?.n istoria general5 a apiculturii, el fiind descoperitorul partenogenezei la albine. Ideea de bazi a acestuia, aceea a strinsei corelatii dintre cercetarea qtiintifici qi practica apicol5, este un atribut ce .se dorqte a fi caracteristic qi pentru apicultura

Rezultatele cercetirii sint difuzate prin centrele de dezvoltare agricoli, organisme de extension, rispindite in intreaga tari. La aceste centre se aflg' ~i stupinele demonstrative unde se or- ganizeazi diferite cursuri de initiere ~i specializare pentru apicultori.

Echiparnentul apicol este pus la dis- pozitia apicultorilor de citre coopera- tie care este de alffel si organizaqa care achizitioneazi mierea. Materialul biologic selectionat este asigurat d& 6 statiuni de crevtere a mlitcilor finan- $ate de stat precum $i peste 150 de crescitori de mitci individuali care ins5 apeleazi la ajutorul tehnologic a1 statiunilor. Se practici pe scar5 intinsi inslimintarea artificiali a mgtcilor, un aparat foarte rispindit fiind cel prezentat de dr. A. Zawilski. Astfel, anu-, al, sint puse la indemfna apicultorilor

Foto 1 - Casa memoriala ,,Dr. Jan Dzier- zon" d e la Lowkowice. ,,Paenicul" din prim plan nu este a l t c e ~ a decit un stpp traditional.

peste 50 000 m5tci selectionate. Rasele folosite Pn selectie sint : Apis m. melli-

I fera, Apis m. carnica si Apis m. cau- casica.

fn a1 doilea rind participantii la viitorul congres al forumului mondial

, apicol, vor admira f5r5 indoiala o aso- ciatie a apicultorilor dinamicti, cu ini- tiative constructive ce-i sporesc an de an prestigiul. fn actuala form& asociatia fiinteaz5 din anul 1957. In fiecare din cele 49 de voievodate (unit5ti ad- ministrative) exist5 filiale, care la rin- dul lor au in subordonare cercuri apicole. NumBrul membrilor asociatiei a

internationals, constituie un deosebit de util prilej pentru apicultori qi oameni de qtiiriM de a face un schimb de opinii, de a aduce la cuno$tin@ cele mai noi realiz5ri. Pentru asigurarea apiculturii cu tehnicieni, asociatia pa- troneazs dou5 licee apicole, cel de la Kluczbork ~i cel de la PszczeEa Wola, care in 1985 si-a sarbiitorit a 40-a ani- versare.

0 realizare deosebiti, relativ re- cent& a asociatiei este darea in folo- sinti la Kamianna, o localitate plinii de pitoresc de la poalele muntilor Bes- kidy, a Casei apicultorilor, unde cei ce iubesc albinele vin s5 se perfectio- rieze in hobby-ul lor dar si s5 se odih- neasc5. Se plfinuieste pentru viitor ca

ajuns in 1985 la aproape 190 000. Activitatea asociatiei este finantat5

din cotizatiile membrilor s5i si din contributia organelor de achizitie si de industrializare a mierii.

Preocuparea de baz5 a asociatiei este de a organiza diverse categorii de ma- nifestari menite s i contribuie la r&- pindirea cuno~tintelor apicole ~i la perfectionarea pregatirii apicldltorilor. &murile, conferintele, intilnirile cu oarneni de stiinti. schimburile de ex-

pe lfngi. ack t 18caS s i se infiinteze qi o statiune de selectie a mritcilor, un muzeu apicol, precum ~i un sanatoriu pentru apicultori.

0 actiune sustinut5 se intreprinde in ultima perioad5 pentru diversificarea productiei apicole ~ i , pe aceast5 baz5, o folosire mai intens5 a valorilor terapeutice ale produselor albinelor. Prqedintele asociatiei, dr. Henryk Ostach, este, gi in aceastii privint5, un frecvent promotor a1 cercet5rii apiterapice $i a1 aplic5rii rezultatelor ei in practica larg5. Pe aceastti linie, anul trecut, a fost organizat la Cracovia un simpozion international de apiterapie, sub egida APIMONDIEI, manifestare ce s-a bucurat de o larg5 participare, soldat5 cu rezultate meritorii. Dup5 cum imi marturisea presedintele aso-

perient5 sint acjiuni obi~nuite. ,,Zilele foto - un de intilniR fndrjgit al a@culturii P ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ " Y devenitg cu apicultorilor polonezi : Casa apicultorilor de de a patra editie a sa qi o manifestare la Kamianna.

' 1 ~ I

Foto 3 - Deprinderea tainelor apiculturii pe stupi polonezi qipici.

ciatiei poloneze, in curirid se va da in folosint5 la Krynica, o statiune mon- tan5 cunoscut5, primul sanatoriu de apiterapie din Polonia.

In acest context nu surprind cifrele statistice demonstrind calea ascen- dent5 a apiculturii poloneze. Iat5 citeva exemple : dac5 in 1970 efectivul apicol num5ra 1,4 milioane familii de albine, in anul 1980 el se ridica la 2,2 milioane ca s5 ajung5 in 1984 la 2,7 milioane colonii. Productia medie de miere pe familie a variat intre 6,5 kg (1970 ; 1984) ~i 10,2 kg (1983). Produc- tia total5 record pe tar5 a fost inre- gistrat5 in anul 1983, cind aceasta a Pnsumat 15 411 tone mipre. La cear5, productia cea mai mare 's-a inregistrat i n 1984 cu 453 tone.

Vor mai avea prilejul s5 admire cei ce vor sosi la congresul de la Vaqovia qi o alt5 initiativs frumoas5 a asociatiei : pentru a comemora mileniul de apicultur5 polonez5 s-a propus plan- tarea a un milion de arbori ~i arbuqti meliferi. ,,Aceasta va dovedi - 'cum m5rturisea Joanna Troszkievicz, o cu- noscut5 cercet5toare 'in apicultur5 - cii traditiile vechi apicole sint Zncii vii ~i cti ele au persistat peste genera$ii, pentru a asigura oamenilor produse naturale apicole, care hrtinesc $i vindecii Cn acela~i timp''.

IERNAREA EN AER LIBER I

Tot mai mulfi apicultori prefer5 s5-$i ier- neze albinele afar5, sub z5pad5. Avantajul este evident, mai ales clnd ahinele sint infestate cu Varroa. Temperatura in j d stupilor i m f i sub z5pad5 este fn gene~al stabil5 $i mai coborit5 d d t fn cazul stupilor adgpostiti (in pavilioane, magazii, piv- nite), la care ternperatwile pozitive permit acarianului s5 treac5 bine iarna $i s5 se inmulteasc5 repede primham. Cu ocazie. vizitei de prim5var5 se constat5 pe fundnl stupilor ianat i in aer liber un mare n u m r de acarieni, in timp ce pe albinele vii,nu exist5 decit foarte putini. Un tratament de . prim5var5 poate l n acest caz s5 redue5 nu- m5rul acesbra la minimum. Timp de doi ani au fost numgrati acarienii existenti pe albinele moa& In t i ipu l iernii prmum $i cei de pe elbinele vii, gkindu-se pe primele o medie 'de 23 V a m la 100 'albine moarte $i 7 la. 1 000 albine vii. 'Se pare c& albinele parazitate ies din ghem $i se a$az5 in zona m e de la periferia acestuia, unde ele amor- $i cad pe fundul stqhlui. In felul acesta, iernawa in aer Uikr reduce parazitismul la un nivel acceptabil.

(~rivolap, 4. F. ~i Tkaconko, 5. 1M. In : Pcelovodstvo, nr. 10, 1984)

ACTIUNEA VENINULUI DE ALBINE IN CIRCULATIA SANGUINA SI PROPRIETA-

Tl'LE REOLOGICE ALE SINGELUI

Pentru studierea actiunii veninului de albine in circulatia sang~in5 $i propri&tile reologice ale singelui, autorii lucrilrii an aplicat cele mai recente metode, care l e a u permis s5 studieze modificgrile survenite la nivel celular $i molecular.

Experientele au arstat c5 veninul de albine, introdus in comentrafii foarta, joase

glml) 'determin~i crevterea vfscozitiitii singelui la aobai. In cazul folosirii melitinei (principalul polipeptid a1 veninului), o concentratie a acesteb de 0,5X 10-4 g/& m5reqte

vtscaitatea dngelui, In t ce o conrrentra- fie mai slab5 de O,SX1% gjml, dirninua vfscozitatea.

Cke$tel.l?a viscozitAtii slngelui sub actiunea unor doze mai mari de venin sau de melitin& este urmarea, aparitiei de acini pe suprafata erikocitelor (equinwitoz5), care r d r g t e dimensiunea acestor celule ; in timp ce dirninuarea vfscozitEttii singelui sub actiunea unor doze mici de venin sau de melitin5 se realizeazil prln distrugerea le- g5kurii dintre &trocite gi prin miqonarea acestora. Fenomenele descrise nu sint singu- lare, ins5 in conditiile experimentale date eh sSnt predominante.

Diminuarea vfscozit5tii slngelui, sub efectul unor doze mici de melitin3, poate juca un rol esential In producerea efectului cu- raCiv, avind in vedere d in nurneroase s u r i patolagice apare vfscozitatea d w l u i $i posibilitatea forrn5rii de conglomerate eritro- cihre. Se presupune cB rezultatele obtinvte ex-

plic5 In mare &urB atit efectul terapeutic cit $i cel toxic a1 veninului de albine asupra activilatii inimii, vaselor $i sistemului sanguin.

(B. N. Orlov $.a. U.R.S.S. In : Apiacta nr.4, 1984, p. 119)

FUNGICIDE CARE MARESC DEZVOLTA- REA PUIETULUI VAROS f N FAMILIILE

DE ALBINE

In farile cu 'apicultur5 dezvoltat2i, puietul v&ros continu5 s5 fie considerat un important d5unAtor a1 albinelor, ceea ce-i face pe cercetiltori s5+i conpnue investigatiile In vederea gssirii de remedii pentru prevenirea $i tratamenitul lui. Doi din acgt i ua- meni de $tiint5, Menapace $i Hale din ca- dm1 Laboratonrlui de apiculturti a1 statului Wyoming (S.U.A.), au verificat efectul a doi compuqi chimici care au dat rezultate bune impotriva altor ciuperci parazite, griseo- fulvina $i acidul sorbic (de fapt aceste produse an fost prezentate de alti autori ca fiind eficace impotriva ascosferozei). DupB ce s-au convins c5 ambele substante opresc sporularea Ascosphaerei apis In d t u r i de laborator, ele au fost administrate in farniliile de allbine fn amestec cu polen infec- tot cu sporii de Asc-haera m u in polen

Fkdtahul a fost surprindtor. Nu numai c3 familiile de albine tratate preventiv s-au fmboln5vit iar cele tratate curativ nu s-au vindecat, fns5 d t a t e l e la acesk familii au fost mult mai proaste dedt la familiile de atlbine martor, la care nu s a u administrat produsele respective.

Cu tot rezultatul negativ, experienta de mai sus apare to ty i ca foarte important&, ea w5trnd o datA mai mult cA puietul v5ms este o boa15 de conditii, c5 Ascosphaera apis este un invadator secundar $i ca introducerea in stupi a unor substan+ cu efect ne- controlat poate & aiba un efect de stres asupra albinelor culegiitoarn, albinebr doici $i puietului, sl5bind rezistenb acestuia din

' u r n 3 $i predispuniindu-1 la Smboldivire.

(In : ApiacB, nr. 4, 1984, p. 116-118)

ALCOOLUL ETILIC IN C O ~ A T E R E A VARROOZEI

Un apicultor din R. F. Germania era aler- gic la amicidele care initr5 eel mai adesea in produsele pentru combaterea v a m z e i , astfel Incft era pus In situatia s5 abando- neze apicultura. In disperare de cauz5 a incercat s5 inlocuiasc5 aceste produse CII alcool etilic, pe care, intr-o prima faz5, 1-a introdus, imbibat intr-un tampon de vale intr-o cwc5 de plastic cu acarieni varroa $i albine. Parazitii a u murit dup5 15 minute, dar si albinele ceva mai tirziu. Perforind cutia rji fk ind ca tqmponul s5 nu mai v ~ n & ln contact direct cu albinele parazitate, rezultatele au fost mai bune. Glndindu-se c5 in stup exisG totuqi m i mult aer, a introdus o cirp5 imbibat5 cu alcool $i a inchis urdinirjul. Rezultatele au fost excelente in ce privqte num5rul de paraziti dzut i , ins& au murit $i albine. 0 parte din acarienii morti erau galbeni sau albi, se,mn cB alc coolul traversa $i crip5celul celulelor cu puiet ; de asemenea, au fmt ghi t i $i masculi.

lncerc5rile au fost reluate de serviciul ve,- terinar, care a folosit hirtia igienicii pentru imbibarea cu alcool. LBsindu-se urdini$ul desehis nu s-au m i produs pierderi la aL bine. S-a constatak c5 produsul cantina s5 acfioneze $i in urm5toarele do@ zile dup5 administrare. La o colonie, considerau cu un an Inainte practic indemna, au fost dis- t r q i 728 acarieni. Alcoolul nu las5 rezidii $i ar putea fi folosit pentru diagnosticul rapid a1 varroozei, mai ales c5 se pare c5 nici puieM $i nici m a h nu sint afectate. Cer- c e W l e sfnt in curs In cadrul Institutului apicol din Bonn, pentru stabiLirea gradului de ef icacitate.

(h : Der Biene, nr. 10, 1984)-

slingtos, cind familiile de albine verificate erau deja bolnave de puiet vsros. Rubric& realdzat& de dr. I . OGRADd

T. MARICAS, sat Ne- goe~ti , com. Stefan cel Mare, jud. Baciiu ne fn$tiinteaz8 cB nu se mai' poate practica apicultura cu rezultate bune in jurul Combinatului chimic BoPze$ti din cauza poluarii atrnosferei cu particule no- cive. - Pentru indreptarea situ- atiei interveniti impreunh CU filiala A.C.A. jud. Bac5u pe ling& Comisia pentru protectia mediului inconjur8tor.

Totodata apicultorul ne in- formeazg c5 pentru oprirea roitului a a i a t aripile mfit- cilor iar dup5 un timp albinele au inlocuit mgtcile mu- tilate au altele noi schimbare linivtits.

prin

- Procedeul este cunoscut de mult dar nu a intrat In practica apicultorilor. Schim- barea linbtit5 a mhtcilor este o caracteristica superioarg a unw familii de albine care, selectionate a n de an, conduc la obtinerea unor familii care nu mai roiesc. 0 conducere corecta a familiilor de albine, asigurfndu-le spatiu pentru construit faguri, o ae- rlsire corect5 $i diversificarea productiei apicole oprevte familiile s5 intre In frigurile roitului.

Acelavi colaboratar ne-a comunicat c5 a construit CU materiale procurate pe plan local un topitor de cear5 a1 c5rui randament este la fel cu cel a1 topitoruiui de ceara cu aburi existent in magazinele asociatiei noastre. - VB felicitam pentru rea-

lizare dar v5 sfatuim sB lu- crati cu mare grija pentru a evita unele accidente.

V. BADULESCU, corn. Pietroasele, jud. Buziiu a constatat c5 ggselnita, dup5 distrugerea fagurilor, a atacat $i o mare parte a lemnului ramelor, fgcindu-1' de nefobsit pe rnai departe. Pentru in- departarea r5ului pe timpul iernii a pensulat lemnul ramelor noi cu motorin5 iar primgvara a avezat faguri presati in aceste rame pe

care albinele au crescut celule normale.*Peste 4 ani cind a reformat faguri a constatat c5 lemnul ramelor nu a mai fost atacat de gSselnit5. Nu precizeaza ins5 dac5 fagurii au fost din nou atacati de gAselnit5. - Consideram c5 este inu-

ti1 sB pensulati ramele cu motorin&. Pentru indreptarea r5- ului fntretineti numaT farni- lii puternice :E stupi construiti cu respectarea distantelor intre rame $i fund, perete $i podivor. Circulfnd prin aceste spatii albinele apgr5 fagurii $i implicit lemnul ramelor. Deci, familii puternice $i stupi construiti cu respectarea distantelor.

E. TIRTOIANU, Cercul apicol Fiiget doreqte sfi afle o serie de r5spunsuri la unele intrebsri relativ la propolis pe care albinele ,il culeg de pe mugurii unor arbori $il l aduc In stup. - Propolisul este folosit de albine h obturarea cr5pgtwi- lor, la fixarea 'ramelor pe falt $i in unele cazuri la blocarea urdini$ului acolo unde exists in special fluturele cap de mort $i $oplrle $i In final la

P urificarea aerului din stup. n vederea documentArii dum-

neavoastr5. asupra acestui produs v& recomandfim sii. ci- titi lucrarea ,,Propolisul" apfi- rut5 in editura Apimondiei in anul 1981, unde in 300 pagini sint cuprinse capitolele u r d t o a r e : generalitati ;corn- pozitia chimica a propolisului ; caracteristicile propolisului ; efectele propolisului asupra proceselor biologice . folosirea propolisului in me- dicing ; preparate cu propolis $i aspectele economice ale remlt5rii propolisului. Materialele sint scrise- de cercetatori din @ra noastrg, Franta, Cehoslovacia, U.R.S.S., S.U.A., R.F.G., Iugoslavia, Polonia, China, Austria, Bul- garia, Danemarca, Anglia.

Ing. C. TOCIU, str. D. Gherea 1-3, bloc B, sc. C , ap. 19, Arad, ne relateazti

modul cum isi rros~odhreste stupina contribuind 'prin "a- lorificarea rnaterialului biologic la cre~terea num&ruIui stuparilor din judetul respectiv. fn ceea ce privevte combaterea varroozei cu fum de tutun lwrarea comports munc5 in plus $i nesigu- raKfa deoarece fumul de tutun nu ucide acarieni. Relativ la introducerea in hrana a L binelor a dudelor gi fragilor v3 comunic5m c5 este bine s5 15Gm albinelor mierea ce o adun5 ele iar in lips2 ~5 folosim zah5rul rafinat conform indicatiilor date de I.C.P.A. $i publicate in revista nr. 1 $i 911985. In pri- vinta discutiei din tren pe care ati avut-o cu un apiClll- tor nu v5 putem da un sfat competent deoarece nu se dau detalii in, ceea co pri- v g t e concentratia alimenk- lor ce inbra ln turte in& a deschide un stup de 5 ori pe timpul iernii nu contribuie la dezvoltarea In bune conditii a familiilor de d- bine.

Elevul D. OPRINA, str. Valea Unchta~ulut nr. 29, Cimpulung Muscel, jud, Ar- ge?, cercetindu-$i familiile a observat in jurul datei de 15 august lipsa total5 a puietului de lucr&are, pe faguri existind botci, matca veche marcatA insotit5 de 4-5 m5tci tinere.

In unele familii mai slabe se observa la un moment dat 3 - 4 m5tci tinere impreun5 cu matca veche. Dup5 primele 24 ore, En stup r5naIne numai una din m5kile tinere, iar citeodat5 r5mlne $i matca veche. Dup5 impere- chere, matca tin5rS depune ou5 fmpr?ung cu cea virst- nic5 pin5 toamna cind este indep3rtat5. Este un compor- tament neobivnuit care se poate explica numai prin pierderea substantei de matt5 la rnatca veche.

2. VOICULESCU

3 5 .organiz5m rnai bine apicultura, s5 ne o c u p h de ea ca \ de una din problemele i m p o r t a n t e ale economiei nationale"

NICOLAE CEAUSESCU

TEMATICA REVISTEI NOASTRE fN SPRJJINUL REALIZARII SARCINILOR CE STAU IN FATA APICULTURII fN CINCINALUI;

1986-1990

Conform obiectivului sHu fundamental - dezvoltarea puternicti in continuare a fortelor de productie, a bazei tehnico-materiale, infaptuirea in linii ge- , nerale a programului partidulai de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate @ inaintare a Romzlniei spre comunism, noul cincinal 1986--1990 va asigura realizarea unei cregteri economice intensive prin modernizarea structurilor tie productie, ridicarea permanent& a nivelului tehnic gi calitativ a1 produselor, ,

sporirea productivit5itii muncii, economisirea strict& a resurselor $i valorificarea lor superioaril, cre~terea substantial2 a eficientei economice in toate sectoarele de activitate.

Trecerea economiei rom%ne$ti intr-o nouh etapa calitativ superioar2 a dez- voltgrii sale, etapa dezvoltsrii preponderent intensive presupune cu necesitate deplasarea efortului general a1 societHtii cHtre acest obiectiv.

Programul special de dezvoltare a apiculturii din tara noastr2 in perioada 1986-1990 pune sarcini mari gi de r2spundere in fa@ apicultorilor.

In acest nou cincinal efectivul familiilor de albine urmeazH s2 creascH la 2 milioane iar productia total2 de miere la 20000 tone.

Paralel cu aceasta se va asigura in continuare diversificarea prodnctiei apicole, punindu-se un accent deosebit pe calitate $i pe valorificarea superioara a produselor apicole, prink-o gamP mai larg& de sortiniente gi derivate alimentare concentrate gi energovitalizante.

fn realizarea acestor sarcini un rol deosebit revine revistei ,,Apicultwa in Romilnia", publicatie lunar2 de schimb de experientl gi indrumare metodologic2 apicol5, editat5 de Asociatia Cresc2torilor de Albine din R. S. Romilnia. h acest scop redactia invia cititorii, colaboratorii $i corespondentii s2i voluntari sti con- sulte tematica noastr5 9i sH ne trimit& spre publicare articole care s2 prezinte un interes general gi s5 fie utile gi eficiente in activitatea cresc2torilor de albine. tratind temele sugerate, probleme noi $i de actualitate privind realizari concrete. din experien* lor proprie, articole de opinie, critice ,si autocritice, ~ t i r i gi infor- matii din viata organizatiei, a cercurilor apicole comunale, orH$ehe$ti gi muni- cipale, a filialelor judetene, a cercurilor apicole pionieregti gi a celor gcolare, din activitatea apicultorilor fruntagi gi a unitatilor fruntave 9.a.m.d.

Tematica revistei noastre are in vedere urmHtoarea structur2 :

I. Organizarea ~tiintific2 a productiei, productivitate, diversificare, eficientH tehnico-

' O~ganizarea muncii $i a proceselor de pro, , ductie In stupine, mijloace de sporire a pro-

ductivittitii, de diversificare a productiei, de rentabilizare a activitgtii stupinelor, in scopul obtinerii unei m i mari eficiente tehnico-economice, o atentie deosebita urmind .

11. Creyterea $i intretinerea familiilor de albine

Factorii ce influenteas cornportame6tul ~i productivitatea familiei de albine, tehnologii de crgtere $i intretinere, inmulfi~ea familiilor, w t e r e a nGtcilar, munca de selectie !n apiculturg, pregatirea ~i valorificarea culesurilor, organizarea stuparitului vastoral. iernarea familiilor de albine. .

sh fie a m a a indrumgrii apicultorilor, atit Procedee de fu~a ja re a albinelor, inlocui-

amatori Si cei din cadml stupinelor Si tori de polen, inlocuirea fagurilor vechi, despre bolile, parazitii $i dgunatorii albi-

fermelor apicole din sectoarele agriculturii nelor, precum ~i mgsuri de prevenire $i corn- de stat $i cooperatiste. batere a acestora etc.

111. Sporirea gi valorificarea resurselor me- site in apiculturs, in tar5 . ~ i in strgingtate, lifere inventii, inovatii.

Posibilit5ti vi actiuni pentru Imbun5t5ti- rea, sporirea ~i valorificarea resurselor melifere. Poleni~area culturilor agricole e n b - mofile de cktre albine, metode d e sporirea eficientei in polenizarea acestora. Preocu- p5ri, realizsri s,i rezultate obtinute pe calea sporirii productiei agricole, datorate poleni- z5rii culturilor cu albine.

.IV. Materiale gi utilaje folosite in apicultur5

Dcscrieri, prezentsri, scheme, ImbunBGifiri, detalii constructive, eficienf5 economic5 a utilajelor, materialelor si accesoriilor folo-

V. Produse apicole

Descrieri, componenfc chimice, calitati energo-vitalizante $i apiterapice, metode de realizare, condifionare, diversificare, con- servarc, desfacere, calitate, privind atit produsele apicole de bazg - miere. cear5, polen, lgptisor de rnatc5, propolis, venin, apilarnil - cit $i derivatele lor.

Rezultate, indrumgri ale sectorului medical de apiterapie.

VI. Opinii, sugestii ~i discutii

In leg5tur5 cu subiectele tratate.

lNURUMAR1 PENT-RU COLABORATORII NOSTRI PRIVIND MODUI; DE REDACTARE A ARTrcoLELon TRIMISE REDACTIEI

SPRE PUBLICARE

00 Aparitia revistei noastre este aigurati prin tip5rirea articolelor ce ni le trimit colaboratorii nogtri gi ca urmare revista este cu alit mai anreciati3 de cititori cn cit este mai mare num5rul colaboratorilor, mai variat, inedit gi in actualitate con- {inutul articolelor publicate gi mai ales cu cit sint prerentate mai multe aspecte

00 practice de indrumare $i schimb de esperients in cregterea gi ingrijirea familiilor

00 de a'bine. '00 Redactia consider5 c5 fiecare apicultor cititor al revistei este totodat5 un

potential colaborator sau corespondent al publicatiei noastre, motiv pentru care so- licit2111 ca cititorii s% ne scrie in numgr cit mai mare articole tratind probleme de interes general pentru crescitorii de albine din intreaga tars.

Pentru ugurarea muncii acestora la redactarea materialelor ce ni le trimit spre publicare redsm in cele ce urmeaz5 citeva indrum5ri practice de care trebuie si3 se fin5 seama. Cu cit vor fi mai mult respectate recomandirile noastre cu atit

00 rnai mari vor fi gansele tipiririi manuscriselor trimise redactiei.

00 La alegerea temelor se recornand2 s5 fie studiat n ~ a i intii planul nostru te-

00 matic, dug5 care - o dat3 tenla aleas&, documentarea efectuat5 $i stabilite problemele propuse a fi dezvoltate spre a fi impi3rt5gite cititorilor nogtri - se va

00 trece la scrierea propriu-zisi a articolelor, cu care prilej, functie de felul acestuia

00 vor trebui s i se respecte, dup% caz, urm2toarele indicatii :

- titlurile s5 fie cit mai scurte, articolele s5 aib5 introducere, ,tratare $i o incheiere cu concluzii practice ; - stilul folosit s5 fie clar, concis $i logic,

pentru a nu da n a ~ t e r e la confuzii sau in- terpreGiri diferite ; - pe prima paging s5 fie scris titlul ar-

ticolului, iar sus In dreapta numele $i prenumele Pntreg a1 autorului, institutia sau lntreprinderea unde lucreaz5, specialitatea vi functia, adresa completa vi exact5 a do- miciliului, telefon, precum $i adresa $i te- lefonul de la locul d e munc5 ; la s f i r~i t , articolul va purta semnstura originals a autorului ; . - cerceErile originale se recornand5 s5 includh atit consideratii privind eficienta

economic5 a metodelor studiate, cit $i concluzii $i indicatii pentru productie ; - materialde s5 fie dactilografiate pe o

singur5 parte a hirtiei la do115 rinduri, iar ca dimensiunea sri nu dep*easc5 4 - 4 pagini ; clnd articclul nu poate fi dactilogra- fiat, se impune s5 fie scris de min5, cu cer- neal5, cit mai citet posibil $i i n rinduri distantate ; - fiecatre articol s5 fie Insotit de un re-

zumat de maximum 5 rinduri privind esenta subiectului tratat, iar bibliografia, cind este cazul, s3 fie indicat5 In lirnita strict5 a utilitfitii, astfel : numele $i prenumele aU- torului, titlul c o w l e t a1 c5rtii sau revistei, editura, localitatea $i anul aparitiei pentru c5rfi $i, in plus, volumul, numgrul, luna

(pentru xeviste), ip6ecum $i paginile folosite' pentru documentare ; - tabelele s5 fie scrise pe pagini sepa-

rate, ss aib5 dte un titlu scurt, iar fn text G se indice locul de tnserare ; - se recornand5 ca articolele s5 fie ilus-

t r a k prin schik, desene, fotografii etc, nu- merotate cronologic, avfnd referiri In text ~i o legend5 scris5 clar ; - desenele khnice & fie executate corect

~i in tuy pe Nrtie de calc, iar cifrek $i ,ex- plicatiile de pe figuri s5 fie scrise cu creio-

nul, pentru a se Q U ~ E ~ face o prezentare uniforI1-d in revisa ; - pentru publicarea in timp util a ar-

ticolelor ce se refer5 la lucrari inedite, indicate pentru un anumit sezon, acestea trebuie ss fie inaintate redaeiei cu cel putin 3 luni mai Inainte de data cind este *or- tun5 publicarea ; - redactia 1$i rezerv5 dreptul de a inter-

veni $i reduce unele artfcole dac5 este cazul ; articolele nepublicate nu se fnapoiazg autorilo~.

Materialele primite la redactie slnt supuse reviziei tehnico-gtiintifice $i analizei colegiului de redactie care hotgragte asupra publicarii lor.

Articolele publicate sint remunerate potrivit tarifelor in vigoare.,

TRIMITETI-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLELE 91 CORESPONDENTELE fN DUBLU EXPEMPLAR PE ADRESA :

Redaeia- revistei .,APICULTURA f N ROMANIA", str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2, cod. 70231, B u c u r e g t i.

i 1 i 00000000 i

00000000 i oooooooo i i - v--

00000,000 INFORMAM CITITORII CA REVISTA ,,APICULTURA IN ROMANIA" i PUBLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU YINZARI $1 CUM- RARI DE MAT-IALE $1 UTILAZE APICOLE, ROIURI $1 FAMILII DE ALBINE $ ! cu s A u FARA STUPI. PA\rILIoANE A P I c o m mc. \

( Costul unui cuvint este de 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru alt caracter 1 de liters se aplicH o majorare de 2P/e, iar pentru inchiderea textului in chenar se

$ a~licH a majorare de 30% fat2 de costul total a1 anuqului simolu. Anunturile se primesc de c5tre redactia noastr5, str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2,

i reSti, cu mentiunea ,pentru mica publicitate", prin scrisoare $i mandat p o ~ t a l de la solicitantii din provincie ~i personal de la solicitantii din capitals. - $ VIND pavilion apicol 82 l5zi (18 rame) Baia Mare. Tel. 994/34124 ' (1)

VIND remorc5 apicols cu baracH tractabils pe dous roti, $tefbneseu Constantin.

i Ghinegti, jud. DImbovita. (2)

VIND pavilion apicol cu 35 familii stupi orizontali $i caban5. Cimpulung-Argq, $ t e l 970,12829. (3) ' VIND pavilion apiwl pentru 40 stupi vertieali cu sau far6 albine, executat i r e - ! prqabil. Oravita, t e L 965j12472, orele 8-14. (4)

Tiparul executat la I. P. .I3 Decembrie 1918U, sub mi. nr. 41148

Apicultura in Romania Nr. 1 - Ianuarie 1986

Documents

Transcript of Apicultura in Romania Nr. 1 - Ianuarie 1986