Anexa 1 Prezentarea justificată și detaliată a selecției ... alternative... · Pârâul...

of 22

Anexa 1 – Prezentarea justificată și detaliată a selecției locațiilor pentru carierele de gresii și andezite Pârâul Porcului și Șulei, și evaluarea impactului cumulat având în vedere cele patru cariere ce înconjoară localitatea

of 22

La capitolul de atlternative se vor prezenta justificat şi detaliat variante legate de carierele de

gresii şi de andezite, Pârâul Porcului şi Şulei şi includerea unor variante de utilizare a

materiilor prime din cariere deja în exploatare.

Așa cum a fost prezentat succint în Raportul de Mediu la pagina 255 și în Anexa 5 A analiza alternativelor la pag 71 , încă din etapa de proiectare inițială au fost luate în considerare mai multe surse alternative de roci pentru construcție inclusiv achiziția de materiale de construcție din cariere aflate deja în exploatare.

Motivele care au condus la propunerea de dezvoltare a celor 2 cariere de anrocamente au avut la bază urmatoarele raționamente:

Graficul lucrărilor – necesitatea de a avea suficiente materiale de construcții la termene prestabilite.

Protecția mediului – proximitatea celor două cariere față de obiectivele care necesită aceste materiale de construcții.

Existența unei licențe de exploatare care dă dreptul titularului să exploateze toate resursele din perimetrul licenței.

Inexistența unor resurse viabile de roci pentru construcții în vecinatatea proiectului. Singurele roci ce ar putea fi utilizate sunt andezitele de la Roșia Poieni acestea sunt însă localizate în perimetrul unei alte licențe de exploatare și anume pentru minereu cuprifer, deținută de CupruMin S.A. Abrud. Exploatarea și transportul acestor andezite ar interfera cu exploatarea minereului cuprifer. În prezent nu există date despre volumul și parametrii fizico – mecanici ai acestor resurse de roci andezitice prin urmare nu pot fi luate în calcul pentru proiectarea obiectivelor industriale și mai mult decât atât, aceste andezite ar putea fi folosite doar parțial la construcția barajului, dar nu și la filtrele și drenurile necesare acestuia, pentru care potrivite sunt doar gresiile. În acest moment nu există exploatari în zonă pentru gresii.

O evaluare a disponibilului de agregate în cadrul amplasamentului a pus în evidență un posibil deficit de roci negeneratoare de ape acide în faze critice ale construcției. Pentru a rezolva deficitul de astfel de roci (gresii, calcare sau andezite) au fost luate în considerare surse alternative de material de pe amplasament şi din afara acestuia.

Succesiunea de exploatare pentru carierele de minereu și cele de agregate a avut în vedere atat minimizarea impactului asupra mediului cât și realizarea unui plan de închidere și re-ecologizare, care să poată fi implementat încă din faza de operare.

Un aspect important este localizarea acestor cariere de anrocamente și prevederile din poiect pentru protecția zonelor rezidențiale și a zonei istorice protejate a Roșiei Montane.

Astfel, cariera de anrocamente (andezite) Șulei este situată la cca. 700 m de zona locuită, între cele două existand și o stivă de sol vegetal, care va acționa ca o barieră naturală împotriva zgomotului, prafului și a vibrațiilorIar cariera de anrocamente La Pârâul Porcului se află la o distanță de cca. 700 m de o zonă cu câteva case izolate și cca. 1,6 km de zona rezidențială, fiind o carieră de mici dimensiuni.

Ambele cariere vor fi operate la capacitate doar în faza de construcție, estimată la cca. 2 ani, ulterior aceste cariere vor funcționa la capacități limitate, pe perioade scurte, doar în perioadele de înălțare a barajului iazului de decantare al sterilelor sau pentru a furniza materialul necesar pentru mentenanța drumurilor de exploatare.

În această perioadă de construcție, cariera Cetate nu va funcționa deloc, în timp ce cariera Cârnic, va funcționa doar spre sfârșitul perioadei de construcție, pentru a furniza sterilul negenerator de ape acide, ca material de construcție la înălțarea barajului ințial al iazului de decantare...

of 22

Începând cu faza de operare, în primii patru ani de exploatare vor funcționa în paralel cele doua cariere de minereu: Cetate și Carnic, din anul 5 pana în anul 9 va funcționa doar cariera Cârnic, după care aceasta se închide definitiv. Ulterior, se va demara operarea carierei Orlea începând cu anul 7, iar din anul 9 se va relua operarea carierei Cetate şi va începe operarea carierei Jig, urmând ca materialul steril rezultat din aceste cariere să fie utilizat pentru re-umplerea carierei Cârnic.

Planul de dezvoltare al proiectului este redat în tabelul de mai jos:

Obiectiv An

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 PC

Cariere Cetate

CirnicOrleaJig

Minereu sarac Halda de minereu sarac

Exploatare halda de minereu sarac

Halde de steril CirnicCetate

Rambleerea carierelor Cetate inundare

CirnicOrleaJig

Constructia barajului TMF Inaltari ale barajului folosind roci sterile

Reabilitare Halde de minereu sarac

Halda CirnicHalda CetateBarajul iazului de decantareBazinul iazului de decantareRambleiere cariera Carnic latura sudica stabilizare versantiRambleiere cariera CetateRambleiere cariera OrleaRambleiere cariera JigUzina de procesareDrumuri de accesBarajul CetateBarajul secundar de retentie

Cariere de agregate (Sulei, La Pirioul Porcului)

Redarea terenurilor in circuitul ecologic Halde de minereu sarac

Halda CirnicHalda CetateBarajul iazului de decantareBazinul iazului de decantareRambleiere cariera CarnicRambleiere cariera CetateRambleiere cariera OrleaRambleiere cariera JigUzina de procesareDrumuri de accesBarajul CetateBarajul secundar de retentie

Cariere de agregate (Sulei, La Pirioul Porcului)

Au fost identificate patru surse de aprovizionare cu agregate de construcție pentru barajul Corna şi barajele de gospodărire a apei, ca şi pentru lucrările geotehnice şi producerea betoanelor. Acestea sunt două cariere de anrocamente (cariera Şulei – pentru andezite şi cariera Pârâul Porcului – pentru gresii) şi materialul steril negenerator de ape acide care provine de la cele două cariere de minereuri auro – argintifere (cariera Cetate și cariera Cârnic). Deşi carierele regionale existente (de ex. cariera minei de cupru de la Roşia Poieni, cariera Roşioara, sau cea de la Almaşu Mare) ar putea fi utilizate ca surse de rezervă, alternativa preferabilă este aceea de a folosi resursele de pe amplasament pentru a obține agregatele necesare ținând cont de volumul destul de mare necesar, precum și de necesitatea ca aceste roci sa fie disponibile în timp util și ritmic pentru construirea diferitelor obiective miniere. Echipamentele și dotarea existente în prezent la carierele regionale operaționale nu pot asigura cantitățile de material necesar proiectului conform graficelor de execuție.

Utilizarea carierelor de pe amplasament elimină impactul creat de transport şi alte forme de impact asociate utilizării surselor din afară. Dintre amplasamentele analizate în perimetrul Proiectului,

of 22

locurile preferate pentru amenajarea carierelor sunt La Pârâul Porcului şi Şulei. Alegerea ține cont de preferința de a utiliza terenuri afectate anterior. Sunt necesare ambele cariere deoarece andezitele din cariera Şulei nu pot fi utilizate ca sursă de roci pentru filtre și drenuri. Acestea pot asigura, însă, volumele necesare de roci de construcție acolo unde este nevoie de material negenerator de ape acide. Cariera La Pârâul Porcului poate asigura volumul necesar de gresii pentru prepararea betoanelor, de agregate de fundație pentru drumuri, de agregate pentru construcția barajului din anrocamente şi pentru pregătirea fundației construcției uzinei de prelucrare. Carierele Şulei şi La Pârâul Porcului sunt deci considerate alternativa preferată.

Au fost analizate alternative față de carierele Şulei şi La Pârâul Porcului, între care excavarea diferitelor aflorimente de calcar din apropierea zonei Proiectului sau utilizarea materialelor din decopertarea carierelor. Aceste alternative au fost respinse deoarece calitatea agregatelor de pe aceste amplasamente nu întruneşte exigențele folosinței avute în vedere.

Conform celor de mai sus, selectarea sub-opțiunilor preferabile pentru cariere de pe amplasament s-a bazat pe pretabiltatea materialului la cerințele de construcție și potentialul de generare al apelor acide deoarece toate amplasamentele se află într-un context de mediu similar, cu risc minim de impact semnificativ.

Asa cum se poate observa din rezumatele de mai jos la studiile de specialitate relevante, impactul cumulat al exploatarii acestor cariere, in paralel cu exploatarea carierelor de minereu, a fost analizat in detaliu. Studiile de specialitate in integralitatea lor sunt disponibile pe pagina de web a proiectului la sectiunea Evaluarea Impactului asupra Mediului.

http://www.rmgc.ro/sites/default/files/eia/04.2-Aerul.pdf

http://www.rmgc.ro/sites/default/files/eia/04.3-Zgomot-si-Vibratii.pdf

http://www.rmgc.ro/sites/default/files/eia/56_ro.pdf

Ca urmare a analizei impactului cumulat, s-a adoptat un set de masuri care sa permita operarea simultana a acestor cariere, in limitele cerute de legile in vigoare. Aceste masuri pot fi parcurse in rezumat in cele ce urmeaza.

Asadar, intrucat impactul asupra factorilor de mediu analizati este unul care se incadreaza in limitele prevazute de lege, consideram ca exploatarea celor doua cariere de arocamente in paralel cu exploatarea carierelor de minereu, in scopul deservirii acestora din urma, reprezinta o optiune tehnica si de oportunitate in deplina conformitate cu legea romana.

http://www.rmgc.ro/sites/default/files/eia/04.2-Aerul.pdf

http://www.rmgc.ro/sites/default/files/eia/04.3-Zgomot-si-Vibratii.pdf

http://www.rmgc.ro/sites/default/files/eia/56_ro.pdf

of 22

Anexa 2 – Rezumatul Impactului cumulat al exploatării carierelor de

anrocamente în paralel cu carierele de minereu

of 22

IMPACTUL EXPLOATARII IN PARALEL A CARIERELOR DIN JURUL ZONELOR PROTEJATE – ZGOMOT SI

VIBRAȚII. MASURI DE DIMINUARE. CONFORMITATEA CU LEGILE APLICABILE.

Pentru cuantificarea efectelor tehnologiei de derocare cu explozivi plasați în găuri de sondă asupra

construcțiilor situate în zona protejată Roşia Montană, în anul 2006 a fost elaborat un studiu privind

tehnologia de împuşcare care va fi aplicată în cariere, în apropierea construcțiilor şi a monumentelor

istorice.

Studiul respectiv a avut trei componente principale:

1. evaluarea stării tehnice şi de rezistență a clădirilor; 2. măsurători „in situ” a oscilației seismice generată la nivelul fundațiilor clădirilor din zona

protejată Roşia Montană la o împuşcare produsă în cariera Cetate; 3. stabilirea tehnologiei de împuşcare în cariere, aplicabilă în zonele din apropierea

construcțiilor din Roşia Montană, astfel încât efectul seismic generat să se încadreze la o viteză de maxim 0,2 cm/s, viteză la care, conform normativului DIN 4150/85 (Germania), efectele asupra construcțiilor sunt neglijabile şi nu pot conduce la degradarea sau deteriorarea acestora.

În studiul anterior, au fost inventariate numai construcțiile situate în zona protejată Roşia Montană,

măsurile restrictive ale tehnologiilor de împuşcare care se vor aplica în cariere, vizând numai

protejarea acestora.

Avându-se în vedere că în perimetrul minier Roşia Montană sunt instituite şi alte arii protejate (atat

la suprafata cat și în subteran) sau există şi alte construcții cu valoare de monument istoric, situate în

afara zonei protejate Roşia Montană, în semestrul II 2010 s-a realizat de catre SC Ipromin SA un

studiu în care au fost prezentate tehnologiile de împuşcare şi ariile de aplicare a acestora, astfel

încât exploatarea minereului auro-argintifer sau a agregatelor în cariere să nu genereze avarierea

sau deteriorarea obiectivelor protejate, fie ca sunt localizate la suprafata sau în subteran. Practic,

s-a realizat o tehnologie de puscare personalizata pentru fiecare obiectiv protejat.

Ariile protejate şi construcțiile avute în vedere au fost următoarele:

a) Zona protejată Piatra Corbului (suprafață şi subteran), b) Zona cuprinsă în PUZ CP şi galeria Cătălina Monuleşti, c) Biserica Romano-Catolică, d) Zona protejată Carpeni (suprafață şi subteran), e) Zona protejată Tăul Găuri (suprafață), f) Galeriile subterane din Orlea, g) Biserica Greco-Catolică şi Casa Parohială a acesteia, h) Mormântul lui Simion Balint, i) 4 case monument din jurul primăriei actuale.

Pentru elaborarea studiului au fost folosite rezultatele cercetărilor anterioare privind stabilirea

efectelor utilizării tehnologiei de dislocare a masei miniere cu explozivi respectiv „Studiul privind

tehnologia de exploatare în carieră în zona volburilor NAPOLEON şi CORHURI şi influenţa exploziilor

de derocare asupra zonei şi clădirilor învecinate” şi rezultate din investigațiile de teren efectuate în

primele luni ale anului 2006.

of 22

Tehnologia de derocare cu explozivi plasați în găuri de sondă are o serie de efecte secundare cum ar fi

oscilații ale solului, undă aeriană, aruncare de material - efecte care au mărimi diferite funcție de distanța

dintre focarul exploziei şi punctele de măsurare.

Pentru protecția unor obiective nominalizate ca făcând parte din patrimoniu național, parametrii amintiți depăşesc valorile admisibile la distanțe mai mici de 300 m.

Acest criteriu a condus la zonarea perimetrelor de exploatare astfel:

– Zona I: zona în care se poate aplica tehnologia de bază proiectată;

– Zona II: zona în care tehnologia de puşcare va fi modificată în scopul respectării parametrilor dinamici admisibili, zonă ce a fost la rândul ei împărțită astfel:

Zona II C,

Zona II B,

Zona II A. La nivelul actual de cunoaştere şi măsurare a efectelor secundare a exploziilor asupra ariilor

protejate această zonare are un caracter provizoriu urmărind a fi permanent adaptată funcție de

rezultatele practice obținute în procesul de exploatare.

Pornind de la această zonare, se estimează că volumul de masă minieră dislocată cu tehnologia de

bază va reprezenta cca. 85% din volumul total, iar pentru restul de 15% cu tehnologii de dislocare

prin împuşcare cu explozivi plasați în găuri de sondă cu diametrul de 125 mm sau în găuri de mină.

Efectele secundare ale exploziilor din carieră, cum ar fi viteza de oscilație şi suprapresiunea undei de

şoc, pot fi controlate şi diminuate printr-o serie de măsuri tehnice şi organizatorice.

Concluziile studiului sunt prezentate în cele ce urmeaza:

Pentru protecția construcțiilor de importanță de deosebită s-a adoptat condiția ca viteza maximă de

oscilație admisă lângă obiectivul de protejat să fie de maximum 0,2 cm/s.

În cazul monumentelor ale naturii şi a lucrărilor miniere vechi, viteza maximă a oscilației admisibilă

adoptată a fost de 0,4 cm/s.

Din analiza efectuată a rezultat că tehnologia clasică de derocare a masei miniere cu explozivi plasați

în găuri de sondă poate fi aplicată până la distanțe de maximum 300 m de cea mai apropiată

construcție.

La distanțe mai mici, pentru ca viteza de oscilație măsurată în apropierea construcției să fie de

maximum 0,2 cm/s, respectiv efectul seismic să fie neglijabil, în cazul construcțiilor de importanță

deosebită, este necesară adoptarea unor variante tehnologice speciale ale tehnologiei de derocare,

constând în reducerea diametrului găurii de sondă şi a lungimii acesteia, reducerea cantității de

exploziv detonat pe treapta de împuşcare sau pe repriză, etc.

Activitatea minieră din Cariera Cetate poate determina o creştere a seismicității în zonele protejate

Tăul Găuri şi Carpeni, Orlea subteran şi în principal în zona construcțiilor din jurul primăriei actuale.

of 22

Pentru partea sudică a carierei Cetate, între suprafața actuală şi treapta 770 m, pentru protecția ariei

protejate Tăul Găuri (Mausoleu), se vor utiliza rețete de împuşcare cu cantități diminuate de

exploziv, respectiv soluțiile propuse pentru zonele IIB şi IIC.

Pentru sectorul nord-vestic al carierei Cetate, între suprafața actuală şi vatra proiectată a carierei se

vor utiliza toate cele trei variante ale tehnologiei de derocare propuse. În acest mod, viteza de

oscilație posibilă la nivelul fundației clădirilor din jurul Primăriei actuale (construcțiile cu cel mai

mare risc seismic care pot fi afectate în această zonă), va fi de maximum 0,2 cm/s, viteză care nu

poate determina deteriorarea sau avarierea construcțiilor.

De asemenea, aceeaşi viteză de oscilație va fi înregistrată şi la suprafață în zona protejată Carpeni.

În zona galeriilor romane din Orlea şi Carpeni, viteza de oscilație va fi mult sub valoarea admisă de

0,4 cm/s, această măsură suplimentară de protecție rezultând din necesitatea a asigura protecția

unor obiective mult mai sensibile (casele din jurul primăriei).

Exploatarea minieră din cariera Cîrnic, poate genera influențe asupra ariei protejate Piatra Corbului,

zona protejată Roşia Montană, inclusiv Biserica Romano-Catolică şi galeria Cătălina Monuleşti.

Pentru protecția obiectivelor menționate, tehnologia de împuşcare care se va aplica în sectorul sud-

estic şi nord-estic al carierei va consta din reducerea cantității de exploziv pe repriză de împuşcare.

În acest mod este de aşteptat ca viteza de oscilație la suprafață în aria protejată Piatra Corbului să fie

de maximum 0,4 cm/s, iar la Cătălina Monuleşti, coroborat şi cu distanța foarte mari de cca. 600 de

m, viteza va fi de maximum 0,2 cm/s.

Pentru limitarea efectelor seismice ale exploziilor de derocare au fost propuse trei variante ale

tehnologiei de împuşcare, variante care vor fi aplicate succesiv, pe măsură ce lucrările de exploatare

se apropie de obiectivele care necesită adoptarea unor măsuri de protecție.

Varianta tehnologică care se va aplica în subzona II A - distanța de maximum 100 m de obiectivul

de protejat - se va folosi tehnologia cu găuri de sondă cu diametrul de 125 mm în subtrepte de 5 m

cu o durată mare a exploziei cu microîntârziere sau în trepte de 10 m. Încărcătura de explozibil va fi

de 78 - 352 kg.

Subzona II B - distanța între 100 m şi 200 m față de obiectivul de protejat - în care se poate aplica

atât tehnologia cu găuri de sondă cu diametrul de 125 mm, cât şi cea cu sonde cu diametrul 210 mm.

Încărcătura pe repriză va fi de 630 - 2820 kg.

Subzona II C - distanța între 200 m şi 300 m – se recomandă găuri de sondă cu diametrul de 125 mm

(Q = 2.130 kg) sau găuri de sondă cu diametrul de 251 mm (Q = 6.860 kg).

În toate cazurile de dislocare cu exploziv, fronturile de lucru vor fi orientate astfel încât linia de

minimă rezistență să fie orientată la 900 - 1800 față de obiectivul de protejat. Se asigură în acest fel

of 22

reducerea vitezei de oscilație şi se reduce pericolul proiecției (aruncării) de material, iar unda aeriană

şi gazele rezultate în urma puscarii nu vor afecta zona locuită.

Lucrările de exploatare din cariera Jig pot genera efecte seismice asupra obiectivelor din zona

protejată Roşia Montană şi asupra galeriei Cătălina Monuleşti.

În sectorul estic al carierei, între suprafața actuală şi vatra proiectată a carierei, se vor aplica

variantele IIB şi IIC ale tehnologiei de derocare, viteza de oscilație generată fiind de maximum 0,2

cm/s.

Exploatarea în cariera Orlea poate genera influențe asupra bisericii Greco-Catolice şi a casei

parohiale a acesteia, clădirilor monument din jurul Primăriei actuale, mormântul lui Simion Balint şi

asupra ariei protejate Carpeni.

Pentru protecția bisericii Greco-Catolice şi a casei parohiale a acesteia şi a clădirilor din jurul

Primăriei, între suprafața actuală şi treapta 660 m, în cariera Orlea se va aplica varianta IIA a

tehnologiei de împuşcare, respectiv reducerea cantității de explozivi pe repriză de împuşcare şi a

diametrului găurilor de derocare.

La distanțe mai mari față de obiectivele menționate se vor aplica variantele tehnologice IIB şi IIC, în

acest mod viteza de oscilație la nivelul fundațiilor în zona bisericii Greco-Catolice şi a Primăriei va fi

de maximum 0,2 cm/s.

În privința celorlalte obiective, mormântul lui Simion Balint şi aria protejată Carpeni, viteza de

oscilație va fi sub valoarea maximă admisă, respectiv 0,4 cm/s, valoare la care este exclusă

posibilitatea deteriorării sau avarierii obiectivelor respective.

Exploatarea în cariera Orlea poate determina şi influențe asupra galeriilor romane din Carpeni şi

Orlea.

În secțiunile întocmite pe direcția lucrărilor miniere subterane se poate observa că distanțele în

galeriile respective şi fronturile viitoarei cariere este de peste 200 m, situație în care adoptarea

tehnologiilor de împuşcare pentru obiectivele de la suprafață asigură şi protecția galeriilor

subterane.

Pentru cuantificarea efectelor exploziilor de derocare asupra zonei protejate Piatra Corbului, galeria

Cătălina Monuleşti, Biserica Romano-Catolică, zonei protejate Carpeni, zonei protejate Tăul Găuri,

galeriile subterane din Orlea, Biserica Greco-Catolică şi Casa Parohială a acesteia, Mormântul lui

Simion Balint, casele monument din jurul primăriei actuale se propune şi adoptarea următoarelor

măsuri:

implementarea unui sistem de monitorizare constând într-o reţea fixă de seismografe

digitale, cu trei componente, amplasate la principalele obiective de protejat şi o reţea

mobilă compusă din trei seismografe portabile amplasate pe un profil longitudinal între

obiectivul de protejat şi focarul exploziilor;

of 22

începerea lucrărilor de exploatare în cariere în zone situate la distanţe de cca. 300 m de

cel mai apropiat obiectiv care necesită protecţie şi verificarea instrumentală a soluţiilor

tehnologice de derocare cu explozivi plasaţi în găuri de sondă.

of 22

Sinteza categoriilor de impact potențial generat de zgomot şi vibrații, în fiecare etapa a proiectului și măsuri de atenuare aplicabile

Impact potențial Măsuri de atenuare

Fazele de construcţie, operare şi dezafectare/închidere

Impact temporar asupra locuitorilor din comunitățile adiacente, şi asupra locuințelor din cadrul zonei protejate, cauzat de zgomot şi vibrații generate de activități specifice Proiectului, altele decât puşcarea, cum ar fi:

surse motorizate (de exemplu, transportul lucrătorilor; circulația vehiculelor pe amplasamentul; transport/livrare de materiale şi utilaje, transport deşeuri; transport de sol vegetal, minereu şi rocă sterilă; operarea generatoarelor de avarie; operarea utilajelor grele, mobile sau fixe);

alarme de marşarier sau sirene de avertizare; şi

alte categorii de zgomot generat de activitățile de construcție/demolare

Consultare continuă cu locuitorii în legătură cu impactul generat de zgomot/vibrații

Amplasarea optimă a drumurilor de transport sau acces, a uzinei de procesare, a haldelor, a sistemului iazului de decantare şi a altor facilități din cadrul Proiectului, în limitele impuse prin diverse prevederi ale certificatului de urbanism

Instalarea de berme şi diguri de pământ cu rolul de bariere acustice permanente pentru zonele sensibile din cadrul Proiectului

Evitarea în proiectul exploatării, a rampelor abrupte pe drumurile de transport şi acces, în limitele impuse prin diverse prevederi ale certificatului de urbanism

Monitorizarea zgomotului şi vibrațiilor ambientale şi inițierea de acțiuni de corectare/prevenire acolo unde este necesar

Minimizarea cantităților depozitate, manevrate şi a înălțimii stivelor de descărcare

Minimizarea distanței de cădere pentru sistemele de transport pe bandă

Căptuşirea antifonică a silozurilor de materiale

Sisteme de amortizare a căderii în buncărele de colectare

Ecranarea sau izolarea acustică a sistemelor de concasare

Ecranarea sau izolarea acustică a sistemelor de transport pe bandă

Ecranarea sau izolarea acustică a pompelor sau bateriilor de compresoare

Instalarea utilajelor rotatorii sau vibratorii principale în interiorul unor clădiri uzinale ecranate acustic

Montarea de sisteme de protecție contra vibrațiilor pentru utilajele fixe şi pentru sistemele importante de conducte

Instalarea unui dispozitiv pentru măsurarea zgomotului în zonele de întreținere a vehiculelor/utilajelor

Achiziționarea de camioane, buldozere şi alte utilaje importante, compatibile cu standardele Uniunii Europene, dotate pe cât posibil cu motoare ecranate acustic şi cu alte caracteristici tehnice menite să reducă amprenta sonoră; adăugarea post-achiziție a dispozitivele de ecranare acustică pentru a îndeplini cerințele legate de atenuarea impactului, în funcție de necesități

Amplasarea de bariere acustice mobile în vederea atenuării zgomotului produs de utilajele

of 22


motorizate mobile sau portabile (de exemplu, autogredere, buldozere, foreze)

Stabilirea şi impunerea unor proceduri de operare standard pentru întreținerea şi operarea vehiculelor/utilajelor, incluzând întreținerea şi schimbarea amortizoarelor de zgomot pentru motoare

Planificarea/decalarea livrărilor importante în timpul orelor de zi

Impunerea unor limitări de viteză pe drumurile de acces/transport minier

Utilizarea autobuzelor de transport al lucrătorilor şi a unei programări juste pentru a minimiza traficul rutier asociat Proiectului

Administrarea parcului de vehicule pentru a asigura utilizarea unui număr minim de vehicule sau utilaje operaționale

Impact asupra forței de muncă generat de zgomot şi vibrații ca urmare a operării utilajelor grele staționare şi mobile, a activităților de construcție/demolare şi din alte surse, cu excepția celor asociate operațiilor de puşcare

Implementarea unor proceduri operaționale standard pentru programul de protecție împotriva zgomotului, utilizarea echipamentelor de protecție auditivă şi implementarea unor programe de instruire asociate

Achiziționarea de utilaje cu specificații tehnice compatibile cu standardele europene actuale pentru protecția împotriva zgomotului/vibrațiilor

Stabilirea şi impunerea unor proceduri de operare standard pentru întreținerea şi operarea vehiculelor/utilajelor, incluzând întreținerea şi schimbarea amortizoarelor de zgomot pentru motoare

Faza de construcţie (exclusiv)

Impact auditiv asupra lucrătorilor din construcții, generat de activitățile de foraj/puşcare (derocare în carieră), manevrarea şi concasarea agregatelor şi operarea stației de preparare a betoanelor

Implementarea unor proceduri operaționale standard pentru programul de protecție împotriva zgomotului, utilizarea echipamentelor de protecție auditivă şi implementarea unor programe de instruire asociate

Impact temporar asupra locuitorilor din comunitățile adiacente, şi asupra locuințelor din cadrul zonei protejate, cauzat de zgomot şi vibrații generate de activitățile de foraj/puşcare (derocare în carieră), manevrarea şi concasarea agregatelor şi operarea stației de preparare a betoanelor

Consultarea membrilor comunității locale în privința programării activităților de puşcare

Implementarea procedurilor de puşcare controlată incluzând introducerea unor întârzieri de ordinul milisecundelor între exploziile succesive, şi reducerea la minimum a explozibililor puternici în combinație cu agenții de puşcare ANFO sau emulsiilor explosive.

Planificarea activităților de puşcare în carieră în vederea limitării acestora la orele de zi şi evitarea efectuării acestora în condiții meteorologice deosebit de nefavorabile

Monitorizarea/măsurarea regulată a impactului auditiv şi vibrațional pentru toate activitățile de puşcare şi inițierea, în funcție de necesități, a unor măsuri de ajustare a planurilor de puşcare şi a unor acțiuni de prevenire/corectare

of 22


Administrarea parcului de vehicule pentru a asigura utilizarea unui număr minim de vehicule sau utilaje operaționale

Avarierea potențială a unor construcții sensibile prin vibrații generate de activitățile de foraj/puşcare (derocare în carieră), manevrarea şi concasarea agregatelor şi operarea stației de preparare a betoanelor


Implementarea procedurilor de puşcare controlată incluzând introducerea unor întârzieri de ordinul milisecundelor între exploziile succesive, şi reducerea la minimum a explozibililor puternici în combinație cu agenții de puşcare ANFO


Monitorizarea regulată a impactului generat de zgomot şi vibrații asupra construcțiilor sensibile împreună cu ajustarea programului de puşcare şi aplicarea unor acțiuni de corectare/prevenire, în măsura în care acest lucru va fi necesar

Faza de operare(exclusiv)

Impact temporar asupra locuitorilor din comunitățile adiacente, şi asupra locuințelor din cadrul zonei protejate, cauzat de zgomot şi vibrații generate de activitățile de foraj/puşcare din cariere




Monitorizarea regulată a impactului auditiv şi vibrațional asupra clădirilor sensibile şi inițierea, în funcție de necesități, a unor măsuri de ajustare a planurilor de puşcare şi a unor acțiuni de prevenire/corectare

Avarierea potențială a unor construcții sensibile prin vibrații generate de activitățile de foraj/puşcare din cariere




Monitorizarea regulată a impactului generat de zgomot şi vibrații asupra structurilor sensibile şi inițierea, în funcție de necesități, a unor măsuri de ajustare a planurilor de puşcare şi a unor acțiuni de prevenire/corectare

of 22

Alternative posibile din categoria celor mai bune tehnici disponibile pentru atenuarea/minimizarea impactului generat de zgomot şi vibrații

Cele mai bune tehnici disponibile Potențial de minimizare

1. Esalonarea frecvenței de livrare a materialelor cu camioane grele pentru a preveni impactul concentrat asupra comunităților adiacente variabil

2. Esalonarea programului de lucru în construcții pentru a minimiza folosirea pe timp de noapte a utilajelor generatoare de zgomot (buldozere, excavatoare etc.)

variabil

3. Crearea unor bariere acustice de control, sub forma unor maluri de pământ sau zgură („centuri”), având lungimi stabilite în funcție de necesități şi înălțimi cuprinse între 10 şi 20 m, în funcție de topografie şi de geometria sursei (surselor) şi a receptorului (receptorilor)

5 la 20 dB (A)

4. Izolarea acustică a clădirilor de locuit, în anumite situații, în funcție de necesitățile legate de îmbunătățirea spațiilor de locuit 10 la 20 dB (A)

of 22

Cele mai bune tehnici disponibile Potențial de minimizare

5. Dotarea camioanelor grele cu sisteme suplimentare de control acustic, în funcție de necesitățile dictate de atingerea anumitor nivele de zgomot; în funcție de opțiunile instalate de furnizor pentru utilajele certificate UE, alternativele ar putea include:

sisteme de management al combustiei motoarelor

carosarea şasielor motoare

proiectarea aerodinamică a ventilatoarelor de răcire

grile de radiator dotate cu fante şi şicane de amortizare acustică

fante şi şicane de amortizare acustică pe ventilatoarele de răcire ale sistemelor hidraulice

amortizoare de zgomot de mare performanță

sisteme de avertizare la mersul cu spatele, adaptate condițiilor ambiente

apărători cu armătură pentru deflectarea zgomotului

anvelope cu profil care favorizează amortizarea sunetului

2 la 5 dB (A)

5 la 10 dB (A)

2 la 3 dB (A)

2 la 3 dB (A)

2 la 3 dB (A)

2 la 3 dB (A)

5 la 10 dB (A)

<3 dB (A)

1 la 3 dB (A)

6. Dotarea excavatoarelor cu sisteme de control acustic, în funcție de necesitățile dictate de atingerea anumitor nivele de zgomot; în funcție de opțiunile instalate de furnizor pentru utilajele certificate UE, alternativele ar putea include:


panouri acustice absorbante montate în şasiul motorului, sub punte şi în interiorul contragreutății

panouri acustice absorbante în jurul blocului de alimentare şi al blocului de răcire a sistemului hidraulic

utilizarea de unități multiple cu control electrostatic pentru răcirea motorului (față de ventilatoarele acționate cu o singură curea de transmisie)


amortizoare primare/secundare, reglate în funcție de caracteristicile sistemului de eşapare al motorului

2 la 5 dB (A)

3 la 5 dB (A)

5 la 10 dB (A)

2 la 4 dB (A)

1 la 3 dB (A)

5 la 10 dB (A)

7. Dotarea buldozerelor cu sisteme de control acustic, în funcție de necesitățile dictate de atingerea anumitor nivele de zgomot; în funcție de opțiunile instalate de furnizor pentru utilajele certificate UE, alternativele ar putea include:


amortizoare de zgomot de mare performanță

carosarea motorului


sisteme opționale de control al benzii de rulare pentru a reduce zgomotul produs de şenile.

of 22

IMPACTUL AL EXPLOATARII IN PARALEL A CARIERELOR DIN JURUL ZONELOR PROTEJATE –

CALITATEA AERULUI. MASURI DE DIMINUARE. CONFORMITATEA CU LEGILE APLICABILE

Metodologia de calcul şi de modelare

Au fost inventariate activitățile şi operațiile care generează emisii temporare de scurtă durată, asociate cu coşuri de evacuare sau surse dirijate. Modelarea dispersiei atmosferice a fost realizată pentru a estima concentrațiile de NO2, NOx, CO, SO2, TSP, particule cu diametrul mai mic de 10 microni (PM10), Pb, As, crom hexavalent *Cr (VI)+, Ni, Cd, HAP şi benzo(a)piren, în afara amplasamentului. În vederea evaluării impactului potențial datorat volatilizării cianurii sub formă de HCN din zona rezervoarelor CIL şi a rezervorului de decantare, situate în uzina de procesare, precum şi din zona iazului de decantare, a fost efectuat un studiu separat de modelare a dispersiei atmosferice.

Impactul generat de poluanții atmosferici asociați activităților din cadrul Proiectului asupra aerului ambiental, a fost evaluat cu ajutorul modelării matematice a câmpurilor de concentrații pentru diverse intervale de mediere. Intervalele de mediere luate în considerare au fost cele asociate valorilor limită, valorilor de prag şi valorilor țintă care constituie criterii pentru evaluarea calității aerului. Impactul asupra receptorilor sensibili din vecinătatea zonei Proiectului a fost evaluat în conformitate cu legislația națională (Legea 655/2001, O.M. 592/2002, O.M. 756/1997, O.M. 448/2007), rezultatele modelării raportându-se la valorile limită prevăzute de Ordinul ministrului apelor şi protecției mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, completat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 27/2007, la valorile de prag prevăzute de Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecției mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului şi la valorile țintă prevăzute de Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător.

Metodologia aplicată este sintetizată în următoarele paragrafe.

Selectarea modelului şi parametrii de intrare

Modelarea dispersiei atmosferice a fost realizată utilizând cele mai bune tehnici disponibile, pentru a simula transportul poluanților generați de activitățile miniere, în afara zonei Proiectului. În ultimii ani, metodele de modelare atmosferică destinate evaluării în funcție de criteriile impuse de reglementări, au suferit modificări importante, incluzând: 1) fundamentarea dispersiei atmosferice pe conceptele structurii şi scării turbulențelor din stratul limită planetar; 2) luarea în calcul şi rafinarea surselor de suprafață şi a celor de înălțime; 3) încorporarea unor algoritmi simpli şi complecşi de simulare a terenului.

AERMOD este bazat pe un model de pană staționară. În stratul limită stabil distribuția concentrațiilor este considerată gaussiană atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical. În stratul limită convectiv, distribuția în plan orizontal este considerată gaussiană, iar distribuția verticală este descrisă cu o funcție de densitate de probabilitate bi-gaussiană. Acest comportament al distribuției concentrațiilor în stratul limită convectiv a fost demonstrat de Willis şi Deardorff (1981) şi de Briggs (1993). În plus, în cadrul stratului limită convectiv, AERMOD ia în calcul aşa-numita "pană ascensională", prin care o parte a masei unei pene generate de o sursă se ridică şi rămâne în apropierea părții superioare a stratului limită, înainte de a se amesteca în stratul convectiv limită. AERMOD urmăreşte de asemenea orice pană care penetrează în stratul stabil înalt, permițându-i apoi să reintre în stratul limită când şi dacă este cazul.

of 22

AERMOD încorporează, printr-o abordare nouă şi simplă, conceptele actuale privind curgerea şi dispersia în terenuri complexe. În cazurile în care acest lucru este necesar, pana este modelată fie cu o traiectorie care are impact cu terenul, fie cu o traiectorie care urmăreşte topografia terenului. Această abordare a fost concepută ca fiind realistă din punct de vedere fizic, simplu de implementat, evitând necesitatea de a distinge între topografii simple, medii şi complexe, aşa cum o cer reglementările în vigoare. Astfel, AERMOD elimină necesitatea de a defini regimuri de topografie complexă; toate tipurile de terenuri sunt tratate într-o manieră unitară, continuă şi simplă, păstrând în acelaşi timp conceptul divizării profilului de curgere (Snyder, et al., 1985) în condiții de stratificare stabilă.

Societatea Meteorologică Americană (The American Meteorological Society – AMS) şi Agenția Statelor Unite pentru Protecția Mediului (United States Environmental Protection Agency – US EPA) au pus la punct Modelul reglementar AMS/EPA (AERMOD) care încorporează aceste modificări. Acest model a fost selectat pentru a evalua impactul generat de exploatările miniere, datorită: 1) utilizării eficiente a datelor meteorologice locale preluate la fiecare oră; 2) capacității de a calcula concentrații pe termen scurt şi lung de la surse multiple de diverse tipuri; 3) capacității de a încorpora date topografice localizate în vederea estimării impactului asupra unor terenuri complexe; 4) disponibilității publice a acestui sistem, validat deja prin numeroase programe experimentale. Sistemul de modelare AERMOD conține trei componente: AERMET, versiunea 99211 (preprocesroul meteorologic AERMOD), AERMAP, versiunea 99211 (preprocesorul topografic AERMOD) şi AERMOD, versiunea 99351 (pentru modelarea dispersiei).

Datele meteorologice orare au fost obținute pentru un an calendaristic reprezentativ, de la Administrația Națională de Meteorologie. Datele se referă la stația meteorologică Roşia Montană (situată la aproximativ 1 km nord-nord-est de localitatea Roşia Montană). Aceste măsurători meteorologice orare au fost folosite în programul AERMET pentru generarea unor date de intrare corespunzătoare pentru modelul de dispersie (atât parametri ai stratului atmosferic înalt, cât şi parametri de suprafață). Setul de date meteorologice procesate a fost analizat din punct de vedere al corectitudinii.

Pentru estimarea impactului generat de activitățile din cadrul Proiectului a fost aleasă o rețea de receptori constând din 2115 puncte discrete, situate în nodurile unei grile cu ochiuri de 250 pe 250 m, începând la aproximativ 4.400 metri sud-vest de Abrud şi continuând până într-un punct situat la aproximativ 3.000 metri nord de Birdeşti. Programul AERMAP a fost utilizat pentru a estima cotele topografice critice pentru fiecare receptor, utilizând datele de rețea geodezică furnizate de SNC Lavalin. Cotele topografice critice, în combinație cu parametrii meteorologici înregistrați la fiecare oră sunt utilizați de AERMOD pentru a determina modul în care vor fi tratate concentrațiile din pana de poluanți în condiții de teren înalt.

AERMOD poate prognoza concentrațiile de poluanți din surse multiple pentru o mare varietate de amplasamente, condiții meteorologice, tipuri de poluanți şi durate de mediere. Pentru acest proiect, concentrațiile pe termen scurt au fost calculate utilizând ratele orare maxime de emisie pentru activități desfăşurate simultan şi pentru medii calculate pentru intervale de 1 oră, 8 ore şi 24 de ore. Concentrațiile anuale au fost modelate utilizând toate sursele active în anul respectiv.

Impactul maxim resimțit în afara zonei Proiectului a fost evaluat prin raportare la valorile limită stabilite pentru fiecare poluant şi pentru fiecare interval de mediere. Impactul a fost de asemenea analizat pentru fiecare dintre cele 15 comunități receptoare sensibile situate în jurul amplasamentului Proiectului: Roşia Montană (zona protejată), Abrud, Bisericani, Bucium Sat, Coasta Henții, Dogăreşti, Floreşti, Gârda Bărbuleşti, Gura Roşiei, Heleşti, Iacobeşti, Ignăteşti, Petreni, Țarina şi Vârtop. Conform distribuției zonelor locuite în momentul începerii Proiectului, în fiecare localitate au fost selectați pentru evaluarea impactului receptorii (gospodării individuale) cei mai apropiați de perimetrul Proiectului, unde se aşteaptă să aibă loc impactul maxim generat de activitățile Proiectului.

of 22

Alegerea scenariului

În vederea evaluării impactului maxim generat de activitățile miniere generale, acesta a fost analizat separat pentru perioadele de construcție, operare şi închidere. Dată fiind natura exploatării miniere, majoritatea surselor sunt tranzitorii, fiind astfel dificil să se aleagă o singură perioadă de timp corespunzătoare condițiilor celor mai nefavorabile. Astfel, din ansamblul ciclului de viață al minei au fost selectați şase ani reprezentativi pentru cel mai nefavorabil scenariu potențial.

Scenariul corespunzător fazei de construcţie

Pentru faza de construcție, anul 0 (de pre-exploatare) a fost ales ca fiind reprezentativ pentru cel mai nefavorabil scenariu. Pe parcursul acestui an se aşteaptă să fie construite drumurile, uzina de procesare, barajul sistemului iazului de decantare, precum şi platformele pentru viitoarele depozite de sol vegetal/de decopertă, roci sterile şi minereu sărac. În ultima parte a anului se vor desfăşura activități miniere limitate în cariera Cârnic. Deşi multe dintre activitățile descrise se vor desfăşura pe o perioadă limitată din an, impactul pe termen lung este evaluat prin luarea în considerare a tuturor surselor de emisie.

Impactul pe termen scurt (de la o oră la 24 de ore) a fost estimat pe baza selectării unor surse care sunt active simultan. Dat fiind faptul că prima activitate va fi cea de construcție a drumurilor, urmată de construcția altor zone operaționale, nu va exista o manifestare concurentă a surselor din aceste două seturi majore de activități. Cu toate acestea, este dificil să se determine care dintre cele două tipuri de activități – construcția drumurilor sau construcția celorlalte amenajări de pe amplasament – va produce impactul cel mai puternic prin emisiile aferente. Astfel, au fost alese pentru analiză, două modele diferite de impact pe termen scurt. Primul scenariu presupune construcția drumurilor fără nici o altă activitate pe amplasamentul uzinei de procesare; astfel se ia în considerare faptul că finalizarea drumurilor este necesară pentru efectuarea transportului la celelalte amplasamente. Al doilea scenariu presupune amenajarea celorlalte obiective de pe amplasament: uzina de procesare, sistemul iazului de decantare, platformele viitoarelor stive de sol vegetal, roci sterile şi minereu şi exploatarea carierei Cârnic.

Nu toate activitățile se vor desfăşura simultan într-o anumită zi sau la o anumită oră. Pe baza calendarului activităților miniere s-a determinat că scenariul cel mai nefavorabil poate fi reprezentat de următoarele activități concurente:

Îndepărtarea materialului de decopertă de pe traseul drumurilor principale 1 şi 2 şi al drumurilor secundare 1, 4, 8, şi 14;

Îndepărtarea solului vegetal de pe traseul drumurilor secundare 3 şi 9;

Construirea terasamentului pe drumurile secundare 8A, 9 şi 13.

Toate celelalte activități de construcție a drumurilor sunt considerate a se desfăşura în alte perioade ale anului. Pentru fiecare dintre operațiile de mai sus au fost luate în considerare emisiile orare maxime.

În mod similar, scenariul cel mai nefavorabil corespunzător construcției celorlalte obiective şi activităților de extracție minieră, şi având potențialul generării unor emisii concurente, include următoarele:

Îndepărtarea materialului de decopertă de pe amplasamentele uzinei de procesare şi barajul iazului de decantare;

Activități miniere în cariera Cârnic (forare, încărcare în camioane şi depozitare);

Operațiuni de descărcare la Depozitul de minereu sărac;

Operațiuni de descărcare la depozitul de roci sterile Cârnic.

Se aşteaptă ca prin combinarea acestor operații să se genereze cele mai nefavorabile conjuncturi de emisie. Nu se prevăd alte activități concurente.

of 22

Scenariul corespunzător fazei de operare

Pentru faza de operare au fost selectați patru ani (anul 9, 10, 12 şi 14) ca reprezentând contextul cel mai nefavorabil pentru exploatările din cele patru cariere (Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig). În fiecare dintre cele patru scenarii se aşteaptă o producție minieră generală de vârf. Cu toate acestea, producția va fi diferită pentru fiecare carieră, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi al amplasamentului, în funcție de anul considerat. Prin urmare, cea mai realistă situație va fi să se considere că indiferent de anul analizat, nu vor opera simultan decât două cariere. Acest fapt este argumentat de numărul limitat de utilaje şi de cerința de a evita suprasolicitarea uzinei de procesare.

Anul 9 corespunde exploatării în toate cele patru cariere, cu o rată de producție înaltă în cariera Jig şi cu o activitate susținută în partea de nord a carierei Cârnic (aproape de zona protejată). Anul 10 este mai tipic, corespunzând unei activități simultane în trei cariere. Anul 12 corespunde ratei maxime de producție minieră, cu operații simultane în Cetate şi Orlea. Acest an cuprinde de asemenea, activități de refacere a mediului în cariera Cârnic. În sfârşit, pentru anul 14, scenariul prevede o rată înaltă de producție în cariera Cetate, fără alte activități în restul carierelor.

Cu toate că scenariile prevăzute pentru cei patru ani de modelare presupun activități desfăşurate 24 de ore pe zi şi 365 de zile pe an, impactul pe termen scurt şi impactul mediu anual au fost modelate utilizând emisiile orare şi anuale medii maxime, deoarece emisiile medii anuale iau în calcul factorii de încărcare ai utilajelor şi nu ar fi adecvate pentru modelarea impactului pe termen scurt.

Scenariul corespunzător fazei de închidere

Anul 19 al Planului de dezvoltare a minei a fost selectat ca reprezentând cel mai nefavorabil caz din punct de vedere al emisiilor generate de activitățile de închidere. Pe durata acestei perioade, se vor efectua: demolarea uzinei de procesare şi refacerea mediului pe acest amplasament, refacerea mediului în zona barajului iazului de decantare şi a zonelor de depozitare a sterilelor de procesare. Tot în această perioadă va fi utilizat Depozitul de sol vegetal aferent iazului de decantare, cu refacerea mediului în zona ocupată de acesta.

În mod similar cu abordarea corespunzătoare fazei de construcție, impactul anual a fost evaluat utilizând toate emisiile generate de procesele şi utilajele active în anul respectiv, cu toate că aceste operații nu vor fi simultane. Cu toate acestea, analizele privind impactul pe termen scurt au fost realizate pe baza ratelor maxime orare de emisie de la activități care pot să se desfăşoare simultan.

În ceea ce priveşte particulele, atât pentru TSP, cât şi pentru PM10, scenariul cel mai nefavorabil apare în timpul instalării stratului de sol pe taluzul aval al barajului iazului de decantare, al activităților de refacere a mediului pe amplasamentul uzinei de procesare şi al transferului solului vegetal de la Depozitul aferent sistemului iazului de decantare. Pentru analiza tuturor celorlalți poluanți, cazurile cele mai nefavorabile de emisii sunt asociate cu instalarea stratului de sol pe suprafața bazinului iazului de decantare, demolarea clădirilor şi structurilor uzinei de procesare şi cu transferul de sol vegetal de la Depozitul aferent sistemului iazului de decantare.

Surse de emisie

Dată fiind natura exploatării miniere, cele mai multe emisii sunt de scurtă durată. Influențele exercitate de utilajele mobile asociate acestor emisii au tendința de a accelera amestecul poluanților în apropierea suprafeței solului, permițând o mai mare dispersie a emisiilor. Datorită prezenței acestui mecanism în zona de emisie, sursele de volum situate aproape de suprafață permit o dispersie inițială a poluanților. Din acest motiv, zonele în care emisiile sunt influențate de utilajele mobile au fost modelate ca surse de volum. Dimensiunile orizontale şi verticale sunt bazate pe întinderea fiecărei surse şi pe înălțimea acesteia. În toate cazurile, pentru amestecul pe verticală s-a luat în considerare o înălțime de 10 m. În plus, sursele corespunzătoare drumurilor au fost modelate utilizând o serie de surse de volum mai mici (reprezentând lățimea drumurilor) care urmăresc traseul acestor drumuri. Datorită dimensiunilor drumurilor şi distanței de la limita concesiunii, sursele de

of 22

volum au fost separate la câte 250 m distanță. Sursele dirijate au fost modelate ca surse punctiforme.

Parametrii de intrare pentru modelarea surselor punctiforme au inclus: înălțimea de evacuare, temperatura şi viteza de evacuare ale poluantului, diametrele interioare ale coşurilor, poziția sursei şi cota la baza sursei. Intrările pentru modelul surselor de volum au inclus poziția surselor, cota la baza sursei, înălțimile de evacuare, dimensiunile orizontale inițiale şi dimensiunile verticale inițiale.

Numărul de surse individuale a variat în cadrul fiecărei analize de scenariu datorită variației tipurilor de activități efectuate într-o anumită perioadă. Numărul de surse utilizate pentru a reprezenta caracteristicile emisiilor din fiecare scenariu a variat între 60 pentru activitățile de închidere şi 415 pentru activitățile de construcție (medierea pe termen lung).

Evaluarea şi interpretarea rezultatelor

Rezultatele generale ale modelării dispersiei poluanților generați de activitățile Proiectului în fazele de construcție, operare şi închidere, indică faptul că, în general, nivelul concentrațiilor datorat exclusiv surselor de emisie aferente Proiectului va fi redus, inferior valorilor limită prevăzute pentru zonele populate. Impactul generat în faza de construcție va fi, în general, mai mare decât cel din faza de operare sau de închidere. Concentrațiile maxime prognozate pentru poluanți, dincolo de limita concesiunii se situează de asemenea sub valorile limită corespunzătoare, cu excepția concentrațiilor medii pe 30 de minute de TSP, care depăşesc pragul de alertă în fazele de construcție şi de operare, dar se află sub valoarea limită. Concentrațiile medii maxime pentru poluanții semnificativi (NO2, NOx, SO2, TSP, PM10, CO, Pb (în faza de operare), As (în faza de operare), Cd, Ni, HAP şi benzo(a)piren) sunt comparate cu valorile limită şi valorile de prag de alertă (în cazul NO2, SO2, TSP, PM10, CO şi Pb), respectiv cu valorile țintă (în cazul As, Cd, Ni, HAP şi benzo(a)piren) prevăzute de reglementările în vigoare, pentru intervale de mediere pe termen scurt şi pe termen lung. Rezultatele sunt sintetizate în subcapitolele următoare.

Pentru a realiza o estimare a acestui efect cumulat, peste valorile maxime ale concentrațiilor de fond corespunzătoare situației existente înainte de implementarea Proiectului (valorile totale, ce exprimă contribuția tuturor surselor de emisie locale şi a fondului regional) au fost suprapuse valorile maxime ale concentrațiilor corespunzătoare impactului exclusiv al Proiectului, separat pentru fiecare fază a acestuia (construcție, operare – anul 9, închidere), pentru fiecare poluant şi perioadă de mediere. Trebuie precizat faptul că această abordare a evaluării impactului cumulat este foarte conservatoare, deoarece se bazează pe ipoteza că, pentru orice receptor, valorile maxime ale concentrațiilor datorate impactului exclusiv al Proiectului se ating în acelaşi moment de timp ca valorile datorate celorlalte surse de emisie. Astfel, a fost analizată situația cea mai defavorabilă pentru calitatea aerului, în realitate valorile concentrațiilor corespunzătoare impactului cumulat putând fi mai mici.

Faza de construcție

Valorile corespunzătoare impactului cumulat din faza de construcție calculate în dreptul celor mai apropiați receptori sensibili de perimetrul Proiectului situați în cele 15 comunități aflate în jurul amplasamentului Proiectului şi comparația cu valorile limită.

În urma modelarii disperiilor poluantilor atmosferici, se poate observa faptul că activitățile specifice Proiectului în faza de construcție nu vor putea genera depăşiri ale valorilor limită / valorilor țintă sau valorilor de prag, în dreptul receptorilor sensibili, prin efect cumulat cu fondul existent, pentru nici unul dintre poluanți, exceptând posibile depăşiri pe termen scurt ale valorilor limită pentru TSP, în dreptul oraşului Abrud. Aceste depăşiri nu pot fi însă puse pe seama activităților Proiectului, contribuția acestora la realizarea nivelului concentrațiilor în această zonă fiind apreciată la maxim 7 %. Având în vedere şi ipotezele de calcul extrem de acoperitoare utilizate pentru estimarea impactului cumulat, se poate afirma că această contribuție ar putea fi mult mai mică.

of 22

Pe intervale scurte de mediere (1 oră, 24 ore), valorile maxime ale concentrațiilor în dreptul receptorilor sensibili cei mai apropiați de zona de amplasament, datorate exclusiv impactului activităților Proiectului din faza de construcție pot ajunge până la 82 % din valorile corespunzătoare impactului cumulat pentru concentrația maximă orară de NO2 (a 19-a valoare maximă) – la Vârtop, 80 % pentru concentrația maximă pe 30 minute de TSP – în localitatea Coasta Henții sau 51 % pentru concentrația maximă pe 24 ore de TSP – în zona protejată Roşia Montană.

Pe intervale lungi de mediere (1 an), pentru aceiaşi poluanți, procentul din valorile totale ale concentrațiilor reprezentat de valorile corespunzătoare impactului exclusiv al Proiectului atinge un maxim de 13 %, pentru concentrația medie anuală de NO2, în zona protejată Roşia Montană, ceea ce arată o contribuție redusă a Proiectului în faza de construcție la poluarea cu oxizi de azot şi pulberi în suspensie a zonelor cu receptori sensibili.

În ceea ce priveşte ceilalți poluanți, procentul contribuției activităților Proiectului din faza de construcție la valorile maxime ale concentrațiilor în receptorii sensibili poate atinge valori semnificative doar pentru concentrația medie anuală de hidrocarburi aromatice policiclice (maxim 45 % la Gura Roşiei).

Faza de operare – anul 9

Valorile corespunzătoare impactului cumulat în anul 9 al fazei de operare calculate în dreptul celor mai apropiați receptori sensibili de perimetrul Proiectului situați în cele 15 comunități aflate în jurul amplasamentului Proiectului şi comparația cu valorile limită.

Analizand concentratiile modelate în urma dispersiei, se poate observa faptul că activitățile specifice Proiectului în anul 9 al fazei de construcție nu vor putea genera depăşiri ale valorilor limită / valorilor țintă sau valorilor de prag, în dreptul receptorilor sensibili, prin efect cumulat cu fondul existent, pentru nici unul dintre poluanți, exceptând posibile depăşiri pe termen scurt ale valorilor limită pentru TSP, în dreptul oraşului Abrud. Aceste depăşiri nu pot fi însă puse pe seama activităților Proiectului, contribuția acestora la realizarea nivelului concentrațiilor în această zonă fiind apreciată la maxim 7 %. Având în vedere şi ipotezele de calcul extrem de acoperitoare utilizate pentru estimarea impactului cumulat, se poate afirma că această contribuție ar putea fi mult mai mică.

Pe intervale scurte de mediere (1 oră, 24 ore), valorile maxime ale concentrațiilor în dreptul receptorilor sensibili cei mai apropiați de zona de amplasament, datorate exclusiv impactului activităților Proiectului din anul 9 al fazei de operare pot ajunge până la 74 % din valorile corespunzătoare impactului cumulat pentru concentrația maximă orară de NO2 (a 19-a valoare maximă) – la Floreşti, 69 % pentru concentrația maximă pe 30 minute de TSP – în localitatea Coasta Henții sau 27 % pentru concentrația maximă pe 24 ore de TSP – la Floreşti.

Pe intervale lungi de mediere (1 an), pentru aceiaşi poluanți, procentul din valorile totale ale concentrațiilor reprezentat de valorile corespunzătoare impactului exclusiv al Proiectului atinge un maxim de 10 %, pentru concentrația medie anuală de NO2, în zona protejată Roşia Montană, ceea ce arată o contribuție redusă a Proiectului în faza de operare la poluarea cu oxizi de azot şi pulberi în suspensie a zonelor cu receptori sensibili.

În ceea ce priveşte ceilalți poluanți, procentul contribuției activităților Proiectului din anul 9 al fazei de operare la valorile maxime ale concentrațiilor în receptorii sensibili poate atinge valori semnificative doar pentru concentrația medie anuală de nichel (maxim 91 % în zona protejată Roşia Montană) sau cadmiu (maxim 85 % în zona protejată Roşia Montană), însă nivelul total al concentrațiilor va reprezenta doar maxim 37 % din valoarea țintă corespunzătoare pentru nichel şi 22 % din valoarea țintă respectivă pentru cadmiu.

of 22

Faza de închidere

Valorile corespunzătoare impactului cumulat din faza de închidere calculate în dreptul celor mai apropiați receptori sensibili de perimetrul Proiectului situați în cele 15 comunități aflate în jurul amplasamentului Proiectului şi comparația cu valorile limită.

La o analiza a concentratiilor estimate în urma dispersiei poluantilor atomosferici, se poate observa faptul că activitățile specifice Proiectului în faza de închidere nu vor putea genera depăşiri ale valorilor limită / valorilor țintă sau valorilor de prag, în dreptul receptorilor sensibili, prin efect cumulat cu fondul existent, pentru nici unul dintre poluanți, exceptând posibile depăşiri pe termen scurt ale valorilor limită pentru TSP, în dreptul oraşului Abrud. Aceste depăşiri nu pot fi însă puse pe seama activităților Proiectului, contribuția acestora la realizarea nivelului concentrațiilor în această zonă fiind apreciată la maxim 1,36 %. Având în vedere şi ipotezele de calcul extrem de acoperitoare utilizate pentru estimarea impactului cumulat, se poate afirma că această contribuție ar putea fi mult mai mică.

Pe intervale scurte de mediere (1 oră, 24 ore), valorile maxime ale concentrațiilor în dreptul receptorilor sensibili cei mai apropiați de zona de amplasament, datorate exclusiv impactului activităților Proiectului din faza de închidere pot ajunge până la 87 % din valorile corespunzătoare impactului cumulat pentru concentrația maximă orară de NO2 (a 19-a valoare maximă) – la Gura Roşiei, 23 % pentru concentrația maximă pe 30 minute de TSP – în localitatea Dogăreşti.

Pe intervale lungi de mediere (1 an), pentru aceiaşi poluanți, procentul din valorile totale ale concentrațiilor reprezentat de valorile corespunzătoare impactului exclusiv al Proiectului atinge un maxim de 17 %, pentru concentrația medie anuală de NO2, la Gura Roşiei, ceea ce arată o contribuție redusă a Proiectului în faza de închidere la poluarea cu oxizi de azot şi pulberi în suspensie a zonelor cu receptori sensibili.

În ceea ce priveşte ceilalți poluanți, procentul contribuției activităților Proiectului din faza de închidere la valorile maxime ale concentrațiilor în receptorii sensibili este nesemnificativ.

Anexa 1 Prezentarea justificată și detaliată a selecției ... alternative... · Pârâul...

Documents

Transcript of Anexa 1 Prezentarea justificată și detaliată a selecției ... alternative... · Pârâul...