Tehnici alternative de psihodiagnostic

I.Tehnica poligraf

Tehnica poligraf ca metoda alternative de psihodiagnostic trebuie incadrata in orizontul mai larg

de explicare a afectiunii intru-cat in acesta arie au fost formate adevarate paradigme privind

obiectivarea, trairile afective prin intermediul unor indici psihofiziologici.

Alexanru Rosca in 1971 imparte metodele utilizate in studiul afectivitatii in :

- metode imptresive : sunt dedicate studiului madificarilor subiective care tin de trairi si sentimente

- metode expresive: cerceteaza modificarile din organism concomitent cu trairile afective, ex: metoda

alegerii, constructiei, evaluarii, compararii de perechi.

Paradigma comuna a acestor metode este aceea ca, pusi sa evalueze forme, obiective, culori,

mirosuri subiectii exprima defapt propriile stari afective elementare.

Metodele expresive sunt utilizate in masurarea si inrezistrarea a o serie de modificari corporale

care insotesc emotiile. Modificari corporale ca de ex: modificare ritmului cardiac, ritmului respirator, a

coductantei electice a pielii, se datoreaza cresterii gradului de activare in ramura simpatica a sistemului

nervos vegetativ.

Reactia elecrodermala sau raspunsului galvanic al pielii

Exista doua metode de evidentiere a scaderii rezistentei pielii, caurmare a sudoripatiei( acest fapt

se datoreaza intensificarii activitatii simpatice).

a) metoda endodermala : diferenta de potential dintre doua puncte ale pielii.

b) metoda exodermala : masurarea rezistentei sau a conductantei electice dintre doua puncte ale

pielii odata cu strabaterea lor de un curent de mica intensitate. Rezistenta extracutanata se masoara cu

psihogalvanometrul.

Modificararea paternului raspunsului elecrodermal are loc in principal sunbaspectul amplitudinii

si al frecventei. Din punct de vedere anatomic pielea este formata din epiderma, derma si hipoderma

(epiderma subucutanata ) = la acest nivel sunt situate glandele sudoripare apocrine si ecrine. Pentru

masurarea raspunsului elecrodermal ne intereseaza glandele ecrine pentru ca sunt intr-o cantitate mai

mare pe suprafata palmara. Glandele sudoripare se gasesc sub o forma rasucita in…………………….

care strabate derma pana atinge porul sudoripar, pentru a iesi la suprafata.

Glandele sudoripare sunt stimulate doar de activitatea simpatica acestui fapt se datoreaza

imprejurarea ca revenirea unui raspuns electodermal la un nivel tonic depinde de reabsorbtia pasiva si

de o resorbite activa pe de alta parte.

1

In timpul starii de echilibru, glanda sudoripara este inactiva iar raspunsul electrodermal se

situiaza la un nivel mediu, tonic.

Pe masura ce………………………ca urmare a comrnzii simpatice raspunsul electic al

organismului raspunsul elecrodermal este caracterizat printr-o perioada de latenta, care exprima durata

scursa de la aparitia unui sistem care activeaza ramura simpatica pana la cresterea activitatii glandelor

sudoripare. Pe suprafeta umeda latentele vor fi mai scurte iar amplitudinile mai inalte dupa cum intr-un

mediu mai uscat amplitudinile vor fi mai mici iar latentele raspunsului galvanic vor fi mai lungi.

Masurarea raspunsului galvanic se realezeaza atat pe cale endodermala cat si pe cale exodermala.

Inregistrarea ……………………………

Masurarea rezistentei galvanice a pielii – GSG

Cerecetarile intreprinse Weinstein 1944 au aratat ca diferentele dintre cele doua metode sunt

nesemnificative si ca arata este justificata utilizarea ambelor tipuri de inregistrare.

Intrgistrarea modificarilor respiratorii - se face cu ajutorul pneumografului, iar acesta est

utilizat in laboratorul de psihologie experimentala si este compus dintr-un element sensibil la

modificarile de volul ale cutiei toracice. Modificari care au loc odata cu inspiratia si expiratia. Acest

element se prezinta ca un furtun grofat cu care se infasoara cutia toracica a participantului la experimnt.

Acest element sensibil comunica tub cu un dispozitiv care masoara variatiile de volum in impulsuri

elecrtice, iar aceste impulsuri electrice sunt la un organism descriptor care realizeaza proportional

miscari la stanga sau la dreapta lasand o urma grafica. Se obtine o diagrama asemenatoare cu EEG,

ECG, tec.

Amplitudinea grafica a semnalului inregistrat este cauzata, atat de caracteristica biologica a

actului respirator cat si a nivelului de tensionare a tubului pneumograf.

In inregistrarea ritmului respirator, se inregistreaza doua pneumografe, una a ritmului respirator

intercostal si ritmului respirator abdominal. Se procedeaza astfel deoarece inervarea musculara la nivel

toracic este controlata de o alta sursa decat cea abdominala.

Mecanismul fiziologic descris sunccint potrivit alternarii inspiratiei si expiratiei este: inspirarea

este preluarea aerului din exterior…………………………………………………….simultan nervii

intercostali activeaza muschii intercostali pentru a limita cresterea excesiva a cavitatii toracice.

Respiratia poate fi controlata normal prin centrul medular( in maduva spinarii situat).

Principalele modificari de natura grafica ale traseelor respiratorii asa cum apar ele pe pneumograf

constau:

a) cresteri ale amplitudinii

b) descresteri ale amplitudinii

2

c) combinatii de crestere si descrestere ale aplitudinii

d) modificarea frecventei si liniei de baza

e) modificarea prin apnee

f) respiratia eratica(dezordonata) este un indiciu clar al stimularii……..

Inregistrarea modificarilor circulatorii – tensiunea arteriala si pulsul

Odata cu anumiti stimuli care prezinta pentru subiect o anumita semnificatie sau incarcatura

afectiva printr-un mecanism complex, sistemul nervos vegetativ determina modificari hemodinamice in

special sub aspectul presiunii arteriale si acela al ritmului cardiac.

Cresterea presiunii arteriale la randul ei are la baza atat modificari de natura volummertica dar si

modificari ale sectiunii vaselor sangune ca urmare a semnalelor transmise de catre baroreceptori

(manometre montate pe sistemul vascular).

Principalele modificari ale tensiunii arteriale si a pulsului, obiectivate sub forma grafica sunt

cresteri ale amplitudinii traseului abaterii de la linia de baza, combinatii ale cresterii si descresterii

aplitudinii.

Modificarile datorate stimulilor cu inncarcatura afectiva trebuie diferentiate de cele produse de

unele afectiuni ale aparatului cardiovascular.

Modificarile de natura circulatorie sunt masurate cu svignomanometrul, care inregistreaza

presiunea relativa, o presiune usor modificata deasupra presiunii diastolice.

Modificarile de volum sancvin, ca un indicator neurovegetativ a emotiilor se inregistreaza la

nivelul degetului cu ajutorul pletismografului.

Intru-cat tensiunea afectiva, emotionala se reflecta inclusiv printr-un raspuns psihomotor, unele

aparate poligraf sunt prevazute cu un dispozitiv pentru inregistrarea ideomotricitatii, miscarile foarte

fine datorate constractiilor musculare.

Tehnica poligrafului – aceasta tehnica a fost dezvoltata inca de la inceput in interiorul

psihologiei judiciare, prin urmare valentele sale psihodiagnostice sunt indreptate catre……………….

Scurt istoric

Cezare lombroso 1985 a efectuat experimente pe criminali cu scopul de a modifica conduita de

disimulare. Aparatul folosit sa numit hidrosfignograf => un aparat medical de inregistrare a modificarii

pulsului si tensiunii, se prezenta avand o cuva umpluta cu apa in care era introdusa mana subiectului,

modificarile produceau variatii ale volumului apei, variatii care printr0un sistem hidraulic erau

amplificate si obiectivate pe o foaie de hartie aflate in miscare de un sistem inscriptor,

3

Prin 1915 Warton………………………………………………………………………………

W. Martson a obtinut pe cale experimentala valori periodice discontinuie a tensiunii arteriale pe

durata unui test de minciuna,

In 1914 Vitorio Benucii a obtinut modificari de respiratie ca simptome ale minciunii.

Jhon Larson 1981 a realizat un aparat care masoara simultan modificarile respiratorii de natura

galvanica si ale tensiunii arteriale.

Leonardo Klel a perfectionat acest aparat.

In 1945 Reid a stabilit ca tensiunea arteriala se poate modifica drep urmare a unor contractii

musculare astefel incat sa efectueze activitatea diagnostica. Drept urmare poligraful facut de el a avut

incorporat un aparat pentru inregistrarea modificarilor musculare, efectul electrogalvanic, tensiunii

arteriale, pulsului si respiratiei.

Partile componente ale unui poligraf

Exista mai multe modele , unele functionand pe principiul electromecanic, altele mai recente fiind

complet computerizate. Variantele electromecanice obiectiveaza parametri masurati pe o diagrama de

hartie rulata cu o viteza constanta pe care acele inscriptoare corespunzatoare fiecarui parametru

masurat lasa o urma de cerneala asemanatoare cu EEG, ECG.

Indiferent carei generatii apartine poligraful masoara modificarile ritmului respirator toracic si

abdominal, reactia galvanica a pielii, tensiunea arteriala si pulsul, contractiile musculare la nivelul

musculaturii fesiere.

Poligraful computerizat este prevazut cu un soft care inregistreaza digital reactiile

psihofiziologice ale organismului permitand vizualizarea testelor corespunzatoare fie pe escran fie pe

imprimanta.

Descrierea succinta a variantei computerizate

Este format dintr-un calculator, o unitate de colectare a datelor (DAS), senzorii care sunt atasati la

unitatea DAS, un soft de prelucrare si eventual o imprimanta. Subsistemul de colecare a datelor este

conectat printr-un cablu la calculator, care astfel preia datele furnizate de senzorii care sunt montati pe

diverse parti ale subiectului.

Algoritmul utilizarii tehnicii poligraf

In mod aproape nejustificat tehnica poligraf este denumita in limbajul curent cu sintagma

„detectorul de minciuni” intr-ucat mai degraba a fost utilizat in evaluarea sinceritatii.

Pasii obligatorii pe care ii parcurge utilizatorul acestei metode:

analiza situatiei in care a fost implicata persoana a carei sinceritate este evaluata;

stabilirea obiectivelor;

4

interviul pretest;

utilizarea tehnicii poligraf;

analiza autputurilor ( a diagramelor);

interviul post test;

formularea raspunsurilor de catre beneficiar.

V. Lepadus, G. Taru experti ai inspectoratului general de politie recomanda urmatoarele reguli (in

domeniul judiciar) :

utilizarea poligrafului sa nu se faca dupa 2-3 zile de la eveniment si nu inainte de rezolvarea

problemei cauzate de eveniment;

utilizarea in cadrul chestionarului care face parte integrata din poligraf, a celor 3-4 intrebari

relevante intr-ucat nu pot fi clarificate toate imprejurarile situatiei in care este implicata persoana

testata;

obiectivele realizarii testarii poligraf trebuie sa fie relevante pentru cauza cercetate. Expertul

poligraf trebuie sa cunoasca bine situatia sau cauza in care este implicata persona pentru a formula cele

mai adecvate intrebari;

in incinta laboratorului nu trebuie sa fie decat persoana testata si psihologul.

Conditii care privesc persoana testata:

stare psihomedicala normala;

reducerea nxietatii asa zisei anxietate de examen;

- pot altera modificarile traseelor, determinate de intrebarile relevante;

respingerea persoanelor care sunt sub influenta alcoolului sau a medicamentelor care

influienteaza sistemul nervos central.

Examenul poligraf se realizeaza numai pe baza de consimtamant scris si semnat.

La aceste conditii mai trebuie adaugate acelea din domeniul apararii si sigurantei nationale de pe

langa Colegiul Psihologilor din Romania – spatio, pregatirea si certificarile psihologului, dotari.

Interviul pretest:

subiectul este informat cu privire la cauza investigata, la statutul sau si la intrebarile care ii vor

fi adresate;

cu acest prilej sunt furnizate informatii provitoare la atitudine, gestica, mimica, comportament

verbal si nonverbal;

i se precizeaza ca pe durata testarii trebuie sa tina privirea inainte si sa se abtina de la a face

vreo miscare si trebuie sa raspunda doar cu da sau nu;

5

daca va adopta o conduita sincera sau nesincera aceasta va fi furnizata de diagrama data de

aparat;

in cadrul acestui interviu psihologul il asigura pe subiect de impartialitatea sa in realizarea unei

evaluari obiective si nepartinitoare;

persoanei testate i se furnizeaza informatii minimale ale aparatului, a

administrarii……………… sunt prezenti senzorii si ce parametri inregistreaza fiecare;

in unele situatii este indicat sa exemplifice subiectului printr-o diagrama a unei alte persoane ca

fiind sincere, prin contrast se poate prezenta si digrama unei persoane nesincere care prezinta

modificari ale aplitudiniii parametrilor testati.

Precizari privind starea de sanatate a persoanei testate:

Anumite afectiuni de natura somatica si psihica, parametri testati prin metoda poligraf.

Boli cardiovasculare : ne intereseaza tulburarile de ritm cardiac, accidentele vasculare, trebuie

notat daca in ultimele 24 de ore subiectul a luat medicamente pentru aceste afectiuni;

Boli ale aparatului respirator: afecteaza calitatea respiratiei, ritmul si amplitudinea respiratiei si

pot perturba parametri testati:

Bolile sistemului nervos central: sunt avute in vedere epilepsia, alzheimer, bolile psihice,

acestea pe langa faptul ca modifica patologic, sunt insotite de tonusuri accentuate neurovegetative

(tahicardie, transpiratie, aritmii, etc).

Toate acestea pot conduce la o imposibilitate in a stabili daca persoana spune adevarul sau minte.

NU vor fi examinate persoanele cu boli psihice, cele sub tratament al carei administrare

medicamentoasa nu poate fi intrerupta si oricare altei persoane care creeaza suspiciunea ca nu este apta

pentru testare.

Construirea chestionarului utilizat in metoda poligraf

Intrebarile se formuleaza respectand urmatoarele conditii:

sa implice doar raspunsuri Da sau Nu;

sa fie scurte si directe;

continutul sa fie clar;

intrebarile sa fie formulate folosind un limbaj acccesibil subiectului.

Pregatirea subiectului pentru testare

una din conditii este ca bratele subiectului sa fie departate si nu lipite de corp, subiectul trebuie

sa stea asezat cu bratele asezate pe bratele scaunului, picioarele lipite de potea;

subiectul nu va fi asezat cu fata la examinator ci lateral de aparat si de examinator;

6

conectarea senzorilor sa fie efectuata astfel incat subiectul sa nu aiba sentimentul violarii

spatiului sau intim;

inainte de administrarea chestionarului propriu-zis care contine atat intrebari relevante cat si de

control, sunt administrate unele teste pentru a evidentiea reactivitatea sau nonreactivitatea

subiectului(din punct de vedere emotional ) = testul cu cartonase sau cu numere.

testul cu cartonase este un test de acomodare si pentru a testa reactivitatea persoanei testate (se

adreseaza mai ales persoanelor cu un nivel redus de instruire). Pe 7 cartonase sunt ilustrate diverse: un

cal, un patrat, un triunghi, un romb, etc sau in testul cu numere sunt tiparite cifre: 3,5,11, etc;

examinatorul ii spune ca urmeaza un test cu cartonase dupa care ii arata 7 cartonase asezate cu

fata in jos, subiectul va ridica unul dintre ele fara sa spuna care imagine sau cifra apare; dupa aceea

examinatorul il instruieste sa raspunda la orice intrebare prinvind imaginile de pe cartonase cu nu . la

persoanele reactive cand intrebarea se va referi la caronasul ales se vor intregistra modificari ale unor

parametri.

Atat la cgestionar cat si la subteste pauza dintre intrebari va fi intre 15 si 30 de secunde, vor fi

maxim 12 intrebari;

Testarea pe aparatul poligraf cuprinde mai multe teste.

Scurte consideratii privind teoriile care stau la baza detectiei comportamentului simulat

Potrivit definitiei data de Ion Ciofu: comportamentul simulat reprezinta refuzul de a marturisi si

de a recunoaste o atitudine reala fata de o pesoana oare care sau de a-si camufla fata de sine insusi o

dorinta. Persoanele care simuleaza frecvent sunt indivizi lipsiti de calitatile morale dar ale caror

inselatorii sunt descoperite de cadre medicale sau juridice competente.

Caracteristica esentiala a conduitei simulate o constituie simularitatea conduitei acesteia.

Persoana cu conduita simulata falsifica adevarul cu intentia de-a insela prin minciuna.

V.Dragomirescu 1990 identifica urmatoarele forme de simulare:

simularea preventiva cu scopul de-a anticipa un act cu scop negativ

simularea contaminativa: are loc in sistemele de detentie

Reactiile psihofiziologice care insotesc conduita simulata pot fi simulateprin urmatoarele teorii:

1. Teoria raspunsului conditioanat, raspunsul fiziologic se datoreaza activarii emotionale

determinata de un sistem conditionat. Watson si Riner 1920 au lucrat cu un copil Albert, de 11 luni prin

care au incercat sa demonstreze ca un tip de frica neinvatata poate fi invatata, in legatura cu obiectele

sau anumalele cu care copilul intra in contact pentru prima oara. Un sistem conditionat va fi combinat

cu o reactie puternica, la poligraf va fi conditioanat de un raspuns amplu. Detectarea comportamentului

simulat poate fi…………………………………………………………………………………………….

7

2. Teoria conflictului: dezvoltata de profesorul Lurian 1920-1930 →activarea simulat a doua

tendinte conflictuale (dorinta de a minti si dorinta de-a spune adevarul) poate produce modificari

fiziologice.

3. Teoriile motivatiei Gustavson si Orne 1963.

4. Teoriile prezumtiei de nevinovatie Likken 1974.

5. Teoria focalizarii atentiei Waid si Orne → reflecta gradul de expectanta a stimului.

Pro si contra vizavi de metoda poligraj

Dincolo de existenta unui real suport stiintific a acestei metode, reprezentat de teoriile care

explica activitatea di conduita disimulata pe de alta parte metoda poligraf nua re o recunoastere ca

metoda valida pentru a psihodiagnostica conduita sincera.

Aceasta face ca in unele sisteme legislative metoda poligraf sa nu fie considerata ca o proba

testimoniala.

Potrivit art.64 a codului de procedura penala: testarea cu metoda poligraf nu face parte

din……………………………………………….

Privitor la validitatea sa Likken 1964 sustine ca o persoana nevinovata in situatii reale de viata are

50% sanse sa treaca testul detectorului de minciuni. De aceea metoda poligraf este utilizata in ancheta

penala preliminara de unde se potate furniza informatii pentru stabilirea adeevarului.

In unele state americane acolo unde judecatorii admit testul poligraf cu valoare estimoniala,

ambele parti implicate trebuie sa fie de acord cu utilizarea acestuia.

Testul poligraf se bizuie pe paradigma potrivit caruia daca subiectul minte raspunsurile

fiziologice tind sa se conformeze unui patern diferit decat acea in cazul in care este spus adevarul.

Validitatea acestei metode este vulnerabila la anumite amenintari:

modificarile paternurilor de raspuns oricare ar fi acesta, comporta si alte explicatii alternative

decat cauza incriminata, anume conduita disimulata: afectiuni cardiace, respiratorii, psihice, starea

psihoemotionala in timpul testarii.

cel putin in literatura la care marele public are acces nu sunt prezentate rezultate ale unor

cercetari care sa contribuie la cresterea validitatii acestei metode

nu exista deocamdata suficiente date teoretice si experimentale in virtutea carora o conduita

interna, latenta sar implica direct intr-o serie de parametri psihofiziologici. Intotdeauna raman asa

zisele elemente ale functionarii interne care nu se obiectiveaza in comportament, dar care pot avea o

infuienta dinamica, in surdina asupra comportamentului.

8

Marja de pobabilitate si de incertitudine prin care lucreaza aceasta metoda se reflecta atat in

rezultatele rasunatoare ale acestei metode care au condus la elucidarea unor cazuri celebre dar si in

esecuri la fel de rasunatoare care au dus la scaunul electric persoane nevinovate.

Validitatea psihodiagnostica a acestei metode poate fi sporita prin personalitatea

realizatorului…………..

II.Elemente de grafologie

Notiunea de grafologie

Este pretentios sa denumim grafologia, cel putin in stadiul actual al dezvoltarii sale, drept o stiinta

aplecata asupra studiului scrisului unei persoane in vederea determinarii caracterului si

temperamentului sau personalitatii sale. Este exagerata definirea grafologiei drept stiinta experimentala

care dezvolta personalitatea psihofizica cu comportamente intelectuale, aptitudina,

comportamentale(???)etc.- Livio Zanin

A.Atanasiu are o atitudine moderata care vede in grafologie studiul scrisului pentru a determina

calitatile autorului.

Scurt istoric

Inceputurile grafologiei se origineaza probabil in scrierile unor ganditori antici cum sunt

Aristotel, Demetrius care ai intrevazut legatura dintre scriere si caracterul individului, de asemenea

cultura orientala la inceputul evului mediu contine intuitii privitoare la capacitatea scrisului de-a

reflecta, de exemplu: caracterul nobil a unui individ sau faptul ca este un om de rand.

Abia in secolul XVIII filozofi, prelati si uneori medici au inceput sa aibă o preocupare

sistematica legata de ceea ce mai tarziu va deveni grafologia.

Adevaratul parinte al grafologiei este Abatele Michon care pe la mijlocul secolului XIX pe baza

unei documentatii extrem de bogate stabileste primele reguli de grafologie. In 1972 impreuna cu un

colaborator el publica „ Misterele scrisului” (in franceza) si pe urma „Sistem de la graphologie”.

Michon considera ca trebuie sa existe o legatura intre semn si lucrul semnificant, precum si intre creier

si manifestarile exterioare, expresia fizionomica sau limbajul; astfel toate semnele grafologice se

explica comparandu-le cu gesturile naturale ale omului.

Fondatorul grafologiei moderne, cel putin in Franta, Crepieux Aamin care a supus la o serie de

verificari regulile lui Michon si considera ca dominantele unei scrieri sunt: viteza, forma, directia,

dimensiunea, presiunea, continuitatea si oranduirea. O mare parte din cercetarile sale sunt inca utile.

Un rol important in dezvoltarea grafologiei il are scoala germana, Hans Busse si VAlter Preyer

publica „Psihologia scrisului” 1995.

9

Un alt mare reprezentant este Ludwic Klages, el a introdus in grafologie principiul expresiei dupa

care orice miscare expresiva exteriorizeaza mobilul sentimentului care se exprima.

Mai aproape de zilele noastre il amintim pe Girolamo Moretti care a publicat in 1914 „Tratat de

grafologie”, metoda sa grafologica utilizeaza peste 100 de semne, fiecare dintre ele fac trimitere la

prsonalitate; la fel ca si Klages Moretti propune o abordare holista a persoanei.

Max Pulder, psiholog si grafolog, considerat un adevarat geniu al grafologiei care a introdus

conceptele psihanalizei ca instrumente in studiul grafologiei.

Rudolf Pophal considera ca scrisul trebuie interpretat pe baze atomo psihologice,

…………………………. ci si o miscare automatizata controlata de centri subcorticali. El stabileste 6

grade de teniune specifice scrisului, functie de intrumentele corticale sau subcorticale care il comanda;

de exemplu: scrisul de gradul I are o dominanta subcorticala, acest scris implica lipsa

controlului, nehotarare, lipsa de discernamant;

de exemplu: la gradul III si IV au dominanta corticala si scrisul este ferm, stima de sine,

capacitate de toleranta, claritate in gandire, seriozitate.

Nume sonore ale grafologiei contemporane sunt : Robert Heis profesor de filozofie si psiholog si

cere spune ca grafologia procedeaza la fel ca radiografia, ne furnizeaza o imagine profunda a

scriptorului aratandu-ne ceea ce nu s vede cu ochiul liber; a elaborat o metoda originala care ii poarta

numele „METODA HEIS” care consta in urmatoarele:

scrisul analizat se imparte in 3 aspecte: somato-psihic, timo-psihic, noo-psihic;

mai intai grafologul dobandeste o perspectiva generala a scrisului apoi va fi analizat pe fiecare

element analizat;

privirea generala initiala asupra scrisului il ajuta pe grafolog sa vada forta sau slabiciunea,

saracia sau bogatia si o anumita viziune a personalitatii intergrale a scriptorului.

Contributii romanesti in grafologie : profesor Ghe. Marinescu, Stefan Minovici, C.I. Parhon, A.

Atanasiu, M. Derevici, Henry Stahl.

Fundamentarea stiintifica a grafologiei

Girolamo Moretti considera ca srierea reprezinta unul din numeroasele gesturi umane, fiind

izvorul unei indicatii sigure pentru a individualiza singularitatea determinand astfel originea cerebrala

si a automatismelor care opereaza in mod constien.

Asa cum remarca A.Atanasiu scrisul consta din miscari automatizate a bratelor, mainii si

degetelor, ca un fel de mimica a starilor emotionale si a altor elemente a vietii sufletesti la fel ca si alte

miscari ale corpului.

10

Noi nu scriem doar cu mana, aceasta fiind doar un instrument, motorul scrierii in realitate este o

combinatie armonioasa de muschi si nervi alimentata de o sursa motrica si acest generator este chiar

creierul nostru. Scrisul este o forma a individualitatii; caracterele scrisului, forma, dimensiunea,

rapiditatea, ritmul, definesc atat starile dispozitionale cat si starile lui tranzitorii.

Scrisul este un adevarat seismograf care inregistreaza dinamica personalitatii individului.

Valoarea si limitele grafologiei

Scrisul daca este spontan reprezinta una din conduitele prin care omul exprima, daca nu imaginea

cea mai precisa a eului sau, imaginea cea mai putin partiala a acestuia. Totusi constituie credinta unor

grafologii ca pot vedea totul din scrierea unui individ.

Grafologia poate oferi indicii asupra dinamicii individualitati, ritmicii somatice, poate patrunde in

adancimea manifestarilor individuale; cu toate acestea insa interesele, mobilurile, motivele conduitei,

atitudinile, conceptia despre lume, nu sunt sesizabile prin studiul scrisului.

Grafologia isi gaseste o multime de aplicatii in domeniuil pedagogiei, in caracterologie, medicina,

psihiatrie judiciara si in alte domenii ale activitatii sociale.

In domeniul pedagogiei ajuta la o mai buna cunoastere a elevilor, reeducarea scrisului si prin

aceasta, remodelarea anumitor atitudini sau caracteristici al scriitorului. Grafologia s-a dovedit a fi utila

prin intermediul grafologiei in tratarea unor afectiuni nervoase.

In caracterologie grafologia poate servi la abordarea critica a unor ipoteze privitoare la continutul

tipologiilor cu care aceasta opereaza. Astfel in diversitatea abordarilor caracterologice in testele

morfologice este utilizata grafologia ca metoda.

In medicina un interes deosebit ilconstituie studiul patologiei si psihopatologiei a scrisului a

anumitor boli cardiovasculare, dizarmonii de personalitate de tip psihosomatic, psihoze, boli endocrine,

acest ansamblu de preocupari ce reprezinta obiectul grafologiei…….

In psihiatria judiciara grafologia poate oferi un ajutor util in exertiza medico-legala a

discernamantului.

Preocuparile legate de expertiza judiciara a scriscului au un scop mai limitat, acela de-a stabili

cada scrisul sau semnatura cuiva pe un documne oficial, ii apartine sau nu.

Caracterele obiective ale scrierii: analiza unei scrieri se realizeaza plecand de la particularitatile

fiecarui grafism. Acestea sunt forma, dimensiunea, directie, presiunea, viteza, continuitate si ordinea

scrierii; fiecare dinre acestea se divid in mai multe specii fiind ulterior analizate.

Forma scrierii

Formele caligrafice sunt invatzate in scoala si ele beneficiaza de o anumita standardizare intr-o

eepoca data, dar fiecare individ adapteaza potrivit personalitatii sale aceste forme. Este usor de inteles

11

(A.Atanasiu)ca daca traseul urmat de individ este servil atast formelor invatzate si vorbite de o

personalitate mai slab structurata. Este nevoie de inteligenta pentru a adapta scrisul la temperamentul

propriu, ramanand in acelasi timp inteligibil pentru altii.

Un rol important il joaca observarea unghiurilor, scriere rotuda arata moliciune iar cea colturoas

combativitate, dinamica, decizii nete; semnul unui refuz de adaptare, cel care scrie colturos poate avea

iesiri violente cauta conflictul in loc de al evita, este activ, niciodata satisfacut. Totusi combinata cu

cantitatea de energie si cu nivelul de originalitate scrierea colturoasa capata semnificatii diferite. O

scriere colturoasa cu energie slaba si fara originalitate au persoanele cu sfasieri interne de tip schizotim

sau de tip nevrotic.

Poate fi filiform ca un indiciu decisiv dupa Klages al caracterului iesteric si esprima lipsa de

autenticitate si de siguranta; traseul filiform are semniicatii de natura nervoasa doar atunci cand se

refera la corpul literelor, trasaturile filiforme de la sfarsitul cuvintelor fiind consecinta scrierii rapide

arata mai degraba neglijenta asumata de sciptor.

Grafologii disting:

- scriere simpla: lipsita de volum si lipsita de amploare; ar fi indiciul naturaletii, sinceritatii, modestiei

si claritatii.

- scriere ampla : plenitudinii fanteziei daca sunt indicii de originalitate; daca e banal indica confuzie in

gandire.

Dimensiunea scrisului

Dupa inaltimea literelor: scriere mare (entuziasm, supraexcitarii exaltarii al lipsei spiritului critic),

scrierea mica.

Dupa largime: scriere contractata si scriere dilatata.

Fiecare tip de scriere dupa dimensiunea acesteia ii corespund atat insusiri pozitive cat si insusiri

negative, numai ansamblul scrierii este acea hotaraste care din cele doua tipuri antagonice de trasaturi

va fi data scriptorului. De aceea in tratatele de grafologie se vorbeste de scriere pozitiva si scriere

negativa.

Scrierea pozitiva fiind caracteristica unei perspective generale asupra personalitatii pe care c

elelalte dimensiuni ale scrierii au furnizat-o si in care predomina trasaturile cracteriale favorabile.

Aspectele pozitive si negative asociate diverswlor dimensiuni ale scrierii si speciilor ale fiecarei

dimensiuni se realizeaza la urmatoarele nivele ale personalitatii: afectivitate (expansiune a

sentimentelor), nivelul volitiv (planuri, energie, vointa), nivelul eului (planul sentimentului de sine).

12

Pe planul afectiv o scriere mica pozitiva – realism, obiectivitate, prudenta, simtul realitatii,

finetea sentimentului; o scriere mica negativa – indiciu al lipsei de elan, moliciunii sii inflexional.

Pe plan volitiv un scris mic pozitiv – concentrare, sentimentul datoriei, concizie, precizie; un

scris mic negativ – pedanterie, nehotarare, limitare.

La nivelul eului o scriere mica pozitiva – umilinta, respect, modestie, lipsa de pretentii,

devotament, rabdare; o scriere mica negativa – teama, natura framantarii, indoiala de sine.

Scrierea mare la nivel afectiv in sens pozitiv semnifica- entuziasm, ardoare; in sens negativ-

supraexcitare, exaltare, iluzii, lipsa de simt critic.

Pe plan volitiv in sens pozitiv- initiativa, vedere larga; in sens negativ- lipsa de concentrare,

prevedere, lipsa de usurinta.

La nivelul eului in sens pozitiv- mandrie, distinctie, demnitate, solemnitate, cult al personalitatii;

in sens negativ- orgoliu, vanitate, aroganta, suficienta, despotism.

Directia scrierii : fac deosebirea scrierea orientata spre stanga si scrierea orientata spre dreapta.

Tendinta catre dreapta este in legatura cu largirea grafismului si semnifica miscare catre altul,

catre lumea exterioara, proiectare catre viitor.

Latura de sus a scrisului defineste partea spirituala iar latura de jos e in legatura cu materia,

inconstientul.

Orientare spre stanga pozitiva – activitate negativa si energie, rezolutii orientate catre sine,

introversie, o anumita capacitate de conservare; negativa – aviditate, egoism, lipsa de simpatie,

compasiune, resentiment.

Directia randurilor este in legatura cu starile afective, linie ascendenta – optimism, speranta,

ambitie, iar pentru o scriere negativa: manie, frica, excitabilitate, activitate vie; linie descendenta –

pesimism, lipsa de incredere.

Inclinarea scrisului: se considera o scriere foarte inclinata la 30o , inclinata 60o , redresata intre 60o

– 80o , dreapta la 90o.

Intr-o scriere pozitiva inclinata: natura pasionata, devotament, naturalete, extraversiune,

sociabilitate, etc.

Intr-o scriere negativa: lispa de masura, in disciplina, spirit nerezonabil, agitatie.

Scriere verticala pozitiva: ratiune, refexiune, moderatie, stapanire de sine, disciplina, vointa,

rezistenta.

Scriere verticala negativa: raceala, indiferenta, izolare, lipsa de sociabilitate.

Presiunea scrisului – este pusa in legatura cu starea de tensiune psihica, ace cam aceeasi

semnificatie, cum ar fi: strangerea dintilor la manie sau la durere, incordarea pumnului.

13

Intr-o scriere pozitiva: vointa, stapanire de sine, tenacitate.

Intr-o scriere negativa: forta instinctelor, combativitate.

Dupa Klages tinand cont de semnificatiile presiunii:

- presiune forte pozitiva: arata masculinitate, virilitate, combativitate;

- presiune forte negativa: iritabilitate, violenta;

- presiune slaba pozitiva: sensibilitate, emotivitate, delicatete, spiritualitate

- presiune slaba negativa: susceptibiliate, timiditate, labilitate.

Viteza scrisului este indicate de o serie de semne:

- scrierea rapida: curgatoare fara unghiuri sau schimbari ale traseului;

- accentuarea scrisului spre dreapta, inclinare mai mare ascendenta;

- rapiditatea in viteza scrisului pozitiva: vivacitate, mobilitate, viteza ideatiei, natura cancvina;

negativa: inconstanta, variabilitate.

Scrierea lenta in general – frenaj, circumstectie.

- pozitiva: liniste, natura flegmatica, pasivitate, natura contemplativa, constanta, rabdare;

- negativa: indolenta, apatie;

Continuitatea scrisului: prezenta sau absenta intre parti

- scriere legata pozitiva: capacitate acociativa, mobilitate intelectuala, rationament, mobilitatea

spiritului; negativa: saracie in idei, judecata dependenta, lipsa de ingeniozitate;

- scriere nelegata pozitiva: bogatia ideilor, independenta in judecata, intuitie, logica, capacitate de

observare; negativa: lipsa de logica, dispozitie arbitrara, utopie, adaptabilitate dificila, zgarcenie.

Oranduirea scrierii se refera la aranjarea scrierii pe pagina: faculatea de aranjare siorganizare.

Scrierea ordonjata, dezordonata, spatiata, risipita, ingrijita, neingrijita.

Alungirea intervalelor dintre linii si cuvinte: capacitate de expunere si dispozitie clara. Pozitiva:

activitate creatoare, negativa confuzie, lipsa de claritate.

Concluzii privind grafologia si bazele ei stiintifice

Scrierea reprezinta un intreg, un tot unitar si legat, fiind o expresie a interdependentei dintre

trasaturile grafice si ansamblul scrierii.

Scrierea este o structura in care orice trasatura isi gaseste semnificatia numai in relatie cu celelalte

trasaturi si in raport cu intregul. Capata interpretari diferite fiind in relatie cu celelalte trasaturi de la caz

la caz.

Astfel o scriere inghesuita semnifica prudenta, daca trasaturile sunt egale smnifica disciplina si

activitate dirijata.

14

Scrierea larga emnifica spontaneitate, inn timp ce scriere larga insotita de inegalitatea trasaturilor,

smnifica lipsa de disciplina sin instabilitate.

Exista o dependenta cauzala intre trasaturile grafice si procesele psihice, nu sunt deloc accidentale

sau intamplatoare. Cu toate acestea scrierile uei persoane nu este neschimbata ci ea urmeaza

dezvoltarea personalitatii de-a lungul ei. Acest schimbri pot interveni fie la nivelul scrierii fie la

anumite zone ale scrierii(sus, jos, stanga, dreapa). Odata cu varsta apar mai multe intreruperi in scris

datorandu-se tendintei de-a reflecta, ori oboselii.

III. Notiuni de prosopologie

Notiunea de prosopologie

Prosopologia este o disciplina parte a unui intreg mai aplu numit morfopsihologie si care se

bazeaza pe principiul unitatii indisociabile intre psihic si corp.

Kretschemer, Sheldon, Colma si Peude- reprezentantii cei mai de seama ai adeptilor acestui

principiu fundamental.

Prosopologii cauta sa descifreze in configuratia fetei omului anumite trasaturi tipice personalitatii,

reprezinta ceva ce germanii numesc : cunoasterea omului dintr-o privire.

Prosopologia incearca sa descifreze in jocul de forme si de poportii fizionomice cateva constante

tipologice respectiv tipuri de comportament individual.

Prosopologia porneste de la principiul ca omul constituie o unitate somatopsihica de

nedescompus.

Roger Muccielli: o alternativa in cunoasterea caracterului oamenilor, o alternativa la metoda

chestionarelor, pe care se bizuie caracterologia franceza. Scoala „Rene Le Sanne” intelege

temperamentul(?????????) excluzand valentele de ordin moral adica ceea ce in psihologia

contemporana se intelege prin caracter. Pentru el caracterul este o structura constitutionala de nivel

somatopsihic care determina formele de comportament posibile.

In 1954 Rene a publicat „Caracter si chip”care constituie un act testamental pentru prosopologie.

Conform terminologiei lui Rene, la nivelul personalitatii putem distinge:

Caracterul : ansamlu de virtualitati

Individualitatea : aptitudini extracaracteriale, istoria personala, varsta, influienta culturii si a

cadrului.

Personalitatea : puterea de sinteza, de angajare si de creatie.

15

Problema fundamentala pe care o implica caracterologia este aceea a delimitarii structurii

personalitati adanc plonjata in palierul somatic si ancorata in aceeasi masura in conditionarile

individuale.

Notiunile fundamentale ale caracterologiei abordate din perspectiva prosopologica

Utilizarea acestei notiuni a fost introdusa de MUccielli in incercarea sa de a aplica metoda

morfologica la tipologia lui Rene Le Sanne.

!!! Morfologia si caracterologia tintesc acelasi scop de a intelege in mod intuitiv o individualitate

concrete si originala, dar pe baza unor metode diferite.

………………………………………………………………………………………………………

Metodei morfologice i se pot aduce numeroase abiectii

perceperea superficiala a fetei omenesti

e nevoie de o intuitie globala de percepere a individualitatii

Notiunile sunt :

emotivitate – activitate

plasticitate – sejunctivitate

…………………………………………………………………………………………………......

Apartine tipului primar individul care actioneaza, gandeste in prezent. Cel secundar actioneaza in

functie de trecut si viitor: influienta persistenta a experientelor trecute sau proiectiile……

Aceasta dimensiune cu care opereaza Heimans si Vireman are un anumit relativism, in sensul ca

ele constituie atitudini fata de datul concret si actual, modul de-a exista in lume prin care putem

identifica individualitatea in intregul ei.

Din aceasta cauza scoala lui Le Sanne a acordat primaritatii si secundaritatii alte dimensuni sau

particularitati pentru a realiza o descriere a personalitatii:

amploarea campului de constiinta

inteigenta analitica

egocentrism/alocentrism neconfundate cu altruismul si egoismul

Un subiect cu campul de constiinta:

- ingust este inclinat sa analizeze obiectele vietii sale intelectuale, va iubi ideile clare, definitiile

exacte, contururile nete si precise, dar i va lipsi supletea si permeabilitatea la ideile semenilor

- larga este intuitiv, amator de nuante, de vag si de neclar

Prin urmare primaritatea/secundaritatea ar trebui considerate drept un act de ………….

Secundaritatea este o atitudine de recul de inchidere catre mediu.

16

Prin urmare termenii de plasticitate – sejunctivitate sunt cei mai potriviti pentru a caracteriza

atitudinea fata de lumea………

Plasticitatea :usurinta de adaptare la real, la mediu, iar dimpotriva sejunctivitatea se defineste prin

dificultatea de adaptare cu realul si cu mediul inconjurator.

Relatia de pasticitate-sejunctivitate in raport cu anumite elemente ale realitatii

Plasticitatea in raport cu datul sensibil: imperiul momentului, primaritatea, largimea campului de

cunostinte, inteligenta concreta, interval scurt intre excitatie si reactie.

Sejunctivitatea in raport cu datul social: interval lung intre excitatie si reactie, inteligenta

abstracta, formalism, un simt al realului mai scazut.

Plasticitatea in raport cu datul social:calm, empatie, incredere, sociabilitate.

Sejunctivitatea in raport cu datul social: intransigenta, neincredere, incapacitate de a simpatiza cu

semenul.

Plasticitatea in raport cu sine: dorinta de expansiune, dorinta de putere, senzatie.

Sejunctivitatea in raport cu sine: dezinteres, indiferenta fata de senzatie.

Rezulta ca prin plasticitate si sejunctivitate individul se raporteaza la lume si prin aceasta isi

regleaza experientele.

Expresiile morfofiziologice ale plasticitatii si sejunctivitatii

Fata omului se compune din parti mobile care formeaza tegumentele si functioneaza pe un cadru

stabil: tesuturi, muschi, etc.

Ansamblul fetei noastre constituie o limita intre interioritate si mediul

ambiant……………………

Plasticitatea este corelata , legata de o anumita dilatare a fetei in timp ce sejunctivitatea este data

de o reactie a fetei mai ales aceea ce priveste latimea si profunzimea.

Pusa in relatie plasticitate-senjunctivitatea cu caracterul morfofunctional in special cu cele ale

fetei, constituie elemente de originalitate introdus in prosopologie de Muccielli.

Aceasta relatie e studiata de prosopologi la nivelul cerebral, atitudinea fata de lumea sensibila:

la etajul mijlociu al fetei:………………..

la etajul cerebral (plasticitatea-sejunctivitatea) cuprinde:

- primaritatea: „Va intereseaza in deosebi rezultatele/actiunile ulterioare ale dumneavoastra?” ;

- largimea campului de constiinta: „Stiti sa va bucurati de prezent?” pentru el insusi; „Cand va

dedicati unei munci va stingheresc prea putin zgomotele din jur?” ;

- orientarea inteligentei spre concret: „Va intereseaza in primul rand rezultatele practice ale unei

idei practice?”

17

Din punct de vedere prosopologic pe fata omului un grad inalt de plasticitate se deduce printr-o

dilatare mare a etajului superior; sejunctivitatea se deduce prin reactia aceluiasi eaj………………..

- fruntea este mai inalta decat lata, tamplele sunt retrase, sprancenele sunt situate destul de sus,

departate una de alta, ceea ce da subiectului o expresie de uimire.

Plasticitatea nu trebuie luata in consideratie doar prin analizarea etajului superior.

Pe fata omului etajul mijlociu este cuprinc intre o linie orijontala prin mijlocul ochilor pana la

baza nasului. La a cest nivel pasticitatea-sejunctivitatea :

conciliere sau opozitie sau mai poarta denumirea de factorul v sau m;

incredere/sociabilitate – neincredere/nesociabilitate;

capacitate/ incapacitate de simpatie – tandrete sau raceala afectiva

……………………………………………………………………………………………………

Din punct de vedere prosopologic concilierea in relatie cu fruntea tesita, ansul indreptat inainte,

opozitia se traduce pe un profil mai drept pe toata inaltimea fetei.

Plasticitatea-sejunctivitatea la etajul inferior: afirmarea eului

Ambitia asociata cu activitatea,………….

afirmarea

refuzul: - privind expansiunea eului

- privind senzatiile

……………………………………………………………………………………………………

Din punct de vedere prosopologic expansiunea eului se traduce prin masivitatea gatului si prin

dilatarea etajului inferior.

Sejunctivitatea se traduce prin micsorarea diametrului fetei, lipsa de afirmare, neincredere in sine,

lipsa dorintei de a se bucura(aproape), inchidere in raport cu simturile si dorintele lor, retractie a gurii,

subtirimea buzelor.

Expresia morfologica a emotivitatii-activitatii

Emotivitatea este o propretate temperamentala fundamentala care se face prin excitabilitate,

anmita precipitare, printr-o mare finete a organelor sensibilitatii, finetea trasaturilor fetei, a invelisului

cutanat, mobilitatea fetei, vivacitatea mimicii, dar nu trebuie confundata cu sensibilitatea.

Ex: Va tulburati din te miri ce?

Va entuziasmati usor?

Semnele morfologice specifice emotivitatii sunt: finetea trasaturilor fetei, ……………..

Activitatea mai poate fi descrisa prin stenic- astenic. Echivaleaza cu cantitatea de expansiune de

care dispune individul.

18

Ex: Obositi greu din punct de vedere psihic?

Lucrati in mod continuu si regulat chiar daca va schimbati felul muncii?

Echivalenta morfologica a asteniei:

o existenta de actiune………………… carnatiae moale cu relief uniform rotunjit, fara acele

linii ale fetei care prezinta fermitatea precum si barbia prea rotunda cu muschiul ridicator usor ridicat;

dimpotriva un relief mai ferm, o carnatie mai tare, sporeste impresia de stenie, activitate.

………………………………………………………………………………………….

Echivalenta caracterologica a elementelor vestibulare ale fetei

La tipul :

stenic: privire stralucitoare, caracterizata prin semnele inverse a asteniei, forma fetei tinde spre

patrat;

astenice: privirea este mata fara caldura, nasul lung tombat, largimea narilor, lipsa de moliciune

a buzelor, lipsa de srtenie a gurii, o fata lunga.

19