Ambalarea Promotional A a Marfurilor

8/8/2019 Ambalarea Promotional A a Marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/ambalarea-promotional-a-a-marfurilor 1/19

AMBALAREA PROMOTIONALA A MARFURILOR



BIBLIOGRAFIE

1. Dumitrana I. , Emil P. - Merceologie, clasa a X-a, 1997, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti

2. Constantin Tudose si colaboratorii – Tehnologia comercializarii marfurilor,

clasa a X-a si a XI-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

3. Dinu Vasile – Vinde cu succes in comertul cu amanuntul, 2002, Editura AlphaBuzau;

4. Dinu Vasile – Negocierea actului de vanzare – cumparare, Editura interna,

Colegiul Economic Buzau;

5. Tribuna Economica

6. Tribuna Calitatii



CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………..5

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI…………………………6

1.1 Denumire, date de identificare …………………………………………………...6

1.2 Obiect de activitate al firmei………………………………………………………7

1.3 Scurt istoric al firmei………………………………………………………………8

CAPITOLUL II. AMBALAREA PROMOTIONALA A MARFURILOR………... 10

2.1 Prezentarea sortimentului de marfuri…………………………………………… 10

2.2 Ambalarea promotionala a marfurilor pentru cadou……………………………. 122.3 Ambalarea promotionala pentru ocazii festive………………………………..... 12

2.4 Ambalarea promotionala pe tematici de sezon …………………………………. 13

2.5 Avantajele ambalarii promotionale……………………………………………… 14

CAPITOLUL III. CONCLUZII, SUGESTII, PARERI PERSONALE…………..… 18

3.1 Importanta folosirii ambalarii promotionale …………………………….…… 18

3.2 Modalitati de crestere a vanzarilor…………………………………….………. 18

3.3 Sugestii, pareri si concluzii…………………………………………..………… 19

ANEXE……………………………………………………………………………………21



ARGUMENT

In abordarea acestei teme am incercat sa prezint modalitatile si lucrurile

care trebuiesc urmarite la achizitionarea acestui produs.

Aceasta tema mi-a atrás atentia deoarece implica o doza mare de

creativitate.

Este o tema care se preteaza pentru un barbat, pentru iubitorii fotbalului si al berii.

Berea Bergenbier este un suporter al fotbalului care sustine evenimentele

sportive si campionatul mondial. Este un produs alimentar pe care consumatorii o

consuma cu foarte multa placere.

Ambalarea, marca si eticheta sunt lucruri care realizeaza vanzarea

produsului si ajuta la o cunoastere mai rapida fata de celelalte produse de acelasi fel.

Fiecare client doreste ca la cumpararea berii sa faca achizitia cea mai

buna, la un pret cat mai mic si de o calitate superioara.

In zilele noastre comertul este unul bazat pe diversitate, concurenta

intre produse si producatorii de pe piata. Vanzarea berii si promovarea ei catre client

se realizeaza mai bine si mai usor cu ajutorul celor trei lucruri foarte importante:

marca, ambalaj, eticheta. Cu cat ambalajul berii este mai bine realizat, avand un

design care iese in evidenta fata de produsele similare pastrand calitatea berii in

conditii bune si punandu-le in valoare foarte bine, cu atat va avea o mai mare atractie

la public, facandu-i pe acestia sa achizitioneze acest produs mult mai usor decat altele

asemanatoare.

Pentru a avea succes in ambalarea promotionala trebuie sa initieze

directii si nu sa urmeze tipare pe care altii le-au stabilit. Ambalajul care urmeaza un

curent la moda, sau care imita, are rareori succes. Ai succes numai daca deschizi

drumuri noi, insa inovatia este riscanta daca nu este facuta la momentul potrivit. Un

creator de ambalaj promotional trebuie sa stie sa se asigure inainte de a porni pe un

drum nou.

5.



CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

1.1 Denumire, date de identificare

Interbrew Romania este parte a concernului multinational InBev, numarul 1

mondial din punct de vedere volumic, una dintre cele mai mari si mai active organizatii din

lume in domeniul sau de activitate, o afacere globala cu 85.000 de oameni, 14% din piata

mondiala si cu vanzari de 202 milioane hectolitri pe an. Inbev este pe locul 1 sau 2 pe 20 de

piete importante din lume si are patru marci globale cu cea mai rapida crestere: Stella

Artois, Brahma, Beck’s si Leffe.

InBev are in portofoliul sau mai mult de 200 de marci si desfasoara operatiuni in

peste 32 de tari din America, Europa si Asia.

Marcile Interbrew Romania detide in present trei fabrici de bere, la Ploiesti, Blaj,

Baia Mare, are 700 angajati si o retea de distributie nationala. Prezenta de 13 ani pe piata,

Interbrew Romania produce cu succes marcile Stella Artois, Beck’s, Bergenbier,

Lowenbrau si Noroc si importa specialitatile belgiene Leffe si Hoegaarden.

In anul 1994 a avut loc prima investitie a concernului Interbrew in Romania: s-a

semnat un contract de parteneriat cu societatea Bianca S.A. din Blaj. A rezultat compania

Bianca Interbrew Bergenbier. In iulie 1994 Interbrew a cumparat fabrica Proberco S.A. din

Baia Mare. In luna decembrie 1994 a luat fiinta Campania de Distributie National cu rol de

distribuitor si agent de marketing al marcilor Interbrew. In octombrie 1999 Interbrew a

incheiat un acord cu grupul Efes pentru preluarea a 50% din actiunile fabricii Romanian

Efes Brewery de la Ploiesti, cea mai moderna fabrica de bere din Europa Centrala si de Est,

formand astfel Interbrew Efes Brewery S.A. In decembrie 2002 Compania de Distributie

Nationala si fabricile de la Blaj si Baia Mare au fuzionat, devenind Interbrew Romania siInterbrew Efes Brewery vor fuziona, iar numele companiei va deveni InBev Romania.

6

1.2 Obiect de activitate al firmei

Numele Bergenbier este un cuvant de origine germana, a carui traducere este

“berea de la munte”. Nascuta in anul 1995 la Blaj, Bergenbier este una din cele mai

cunoscute si bine vandute marci din Romania.



Logo-ul Bergenbier a suferit modificari de-a lungul istoriei marcii, astazi berea

barbatilor are un logo bine definit, ferm si masculin. Simbolul muntelui continua sa

insoteasca numele marcii, alcatuind un logo usor de recunoscut.

In 2006 Bergenbier a castigat Marele Premiu Effie pentru compania “Prietenii stiu

de ce”, aur in categoría Bauturi Alcoolice pentru aceeasi companie si aur pentru compania

“Gratarele” in categoría “promotii FMCG” – cu Leo Burnett alaturi de McCann,

Bergenbier si-a adjudecat argintul in categoría “Bauturi Alcoolice”, cu campania “acum ori

niciodata”

Dupa ce au cules laurii la festivalul Effie Romania, batand recordul la numarul de

premii castigate intr-un festival, Bergenbier si Leo Burnett au fost premiati la AD’Or

pentru spotul TV ‘’ Vaca’’. Premiul obtinut la AD’Or reconfirma succesul colaborarii

dintre Bergenbier si Leo Burnett, care gasesc impreuna executii memorabile, apreciate de

consumatori si juriile festivalurilor de publicitate. La finalul anului 2006, Bergenbier a fost

desemnat ‘’ cel mai valoros brand romanesc de bere’’ intr-un studiu realizat de Brendient

di D research.

In 2007, Bergenbier confirma din nou statutul sau de vedeta a festivalurilor

romanesti de publicitate, devenind cel mai premiat brand la Effie si la Ad’Or. In total,

Bergenbier si-a imbogatit anul acesta palmaresul cu opt noi distinctii, dintre care doua

acordate in cadrul Effie si alte sase in cadrul festivalului Ad’Or. Mai intai a fost Effie 2007,

unde Bergenbier a fost rasplatit cu aur pentru rezultatele exceptionale ale campaniei de

imagine din anul anterior si ale campaniei ‘’ Noul Q Pack pentru ‘’talentati’’.

A venit apoi randul festivalului Ad’Or, unde ‘’Ziua Barbatului’’ a fost

desemnata Campania Anului. Tot la Ad’Or, creativitatea echipei a fost recompensata cu

premii pentru Cel mai bun outdoor (‘’Cearsafurile’’), Cel mai bun spot radio (‘’Ziua

Barbatului ‘’), Cel mai bun print/ Categoria Bauturi Alcoolice (‘’Barbatul’’),

Colaterale/P.O.P. (‘’Rezervatia’’), Colaterale/ Ambalaje (‘’Ziua Barbatului’’ – ambalajul

special cu motive al dozei de 0,5l

7

In mai 2005 Institutul International pentru Calitate (Monde Selection) a

rasplatit Bergenbier cu medaliile de aur si argint (Bergenbier fara alcool).



Bergenbier a fost premiata la Australian Beer Awards (AIBA) cu medalie de

argint ca simbol al aecelentei in productia de bere. Desfasurat in fiecare an in Melbourne,

AIBA este un eveniment prestigios, un barometru al productiei de bere din intreaga lume.

In 2006 la Australian Beer Awards au fost inscribe 974 de marci de bere din 31 de tari.

AIBA este cel mai mare eveniment de profil din Regiunea Asia Pacific.

Inca din anul 1957 New York Festivals (NYF) premiaza cele mai bune lucrari

din lume in advertising, programare, design si marketing. La editia din 2006 a festivalului

‘’New York Festivals’’ spotul ‘’Renul’’ (denumit si ‘’Wild Christmas’’) a castigat World

Bronze Medal in categoria ‘’Imagine corporatista’’.

Curand dupa NYF a avut loc festivalul de advertising al tarilor baltice de la

Riga. Si aici spotul Wild Cridtmas a fost premiat cu Silver Hammer in categoria TV –

Corporate Image, iar machetele de presa pentru Playboy si FHM au primit cate o

nominalizare in categoria Print – Bauturi alcoolice. Felicitari echipei Bergenbier si agentiei

McCann Erickson.

1.3. Scurt istoric al firmei

InBev Romania a revolutionat in luna iunie anul 2003 segmentul de piata al

berilor imbuteliate in sticle de plastic, lansand Bergenbier Q-Pack. Tehnologia unica Q-

Pack, exclusivitate InBev, reprezinta prima solutie eficienta si adecvata aparuta in

Romania, ce permite pastrarea berii in conditii optime, mai mult timp. Bergenbier Q-Pack

garanteaza aceeasi calitate a berii ca si ambalajul de sticla, avand mai multe avantaje fata

de acesta: este usoara, nereturnabila si nu se sparge.

Realizat conform unei tehnologii speciale de etanseizare, Q-Pack se bazeaza

pe principiul ‘’dublei bariere’’: bariera exterioara ce impiedica patrunderea oxigenului in

sticla si bariera interioara, ce impiedica pierderea dioxidului de carbon

2005 – doza Bergenbier fara alcool

Ianuarie 2006 – Bergenbier can fotbalisti

Martie 2006 – Bergenbier Q-Pack – nou format, mai usor de manevrat

Iunie 2006 – Noua sigla si noua eticheta Bergenbier

8

Septembrie 2006 – Bergenbier can suporteri



2006 – Noua sticla de bere si doza, Bergenbier fara alcool – in prezent ocupa un segment

important in piata

Mai 2007 Bergenbier Can – Ziua Barbatului

Mai 2007 – Bergenbier Ice – o bere speciala de vara

Aprilie 2007 – Noul Q-pack cu fotbal inclus

9



CAPITOLUL II

AMBALAREA PROMOTIONALA A MARFURILOR

2.1. Prezentarea sortimentului de marfuri

Berea este o bautura slab alcoolica , nedistilata, obtinuta prin fermentarea alcoolica

a mustului de malt, cereale nemaltificate, zahar, extract de hamei (extracte de hamei), apa,

drojdie si preparate enzimatice.

Productia mondiala anuala de bere este de 1.000 milioa de de hectolitri.

La fabricarea berii se foloseste maltul care se obtine prin germinarea in conditii

speciale a orzului in scopul dezvoltarii enzimelor si descompunerii substantelor macromoleculare din amidon. La noi in tara, orzul si orzoaica reprezinta cel putin 50% din

cerealele utilizate la fabricarea berii(in alte tari reprezinta minimum 75%), in completare

utilizandu-se porumb, grau, brizura de orez.

Dupa o serie de operatii succesive – plamadire, zaharificare, filtrare- mustul este

aromatizat prin adaugarea extractului de hamei sau a unui decoct de hamei, in doza de 150

– 300 g/hl; lupulina prezenta in hamei confera berii aroma specifica, are functie antiseptica

si favorizeaza formarea si persistente spumei.

Mustul aromatizat este incalzit pana la fierbere pentru o mai buna extractie, dar si

pentru coagularea substantelor proteice provenite din orz de catre taninul din hamei.

Urmeaza racirea mustului, centrifugarea si filtrarea pentru separarea substantelor

precipitate. Mustul astfel limpezit este insamantat cu drojdie de cultura in vederea

fermentarii, care se desfasoara in doua faze: primara si secundara.

Fermentarea primara se produce in vase deschise din ciment captusite cu rasina

epoxidica sau din otel inox, timp de cinci-zece zile la temperatura de 6-9 grade C, zahar

nefermentescibil fiind transformat in alcohol etilic, dioxid de carbon si alte substante

secundare (de gust, de aroma etc)

Fermentarea secundara urmeaza dupa separarea berii de drojdie si trecerea

acesteia in vase, inchise sub presiune, unde procesul de fermentatie continua lent. La

temperatura de 0 -3 grade, timp de 11 – 19 zile. Cantitatea de alcool etilic care se

10

formeaza in aceasta faza este mica, iar dioxidul de carbon este retinut in masa berii.



In functie de retea, tehnologie, proprietati senzoriale si fízico-chimice, berea se

clasifica in urmatoarele categorii si tipuri :

• bere blonda

- slab alcoolica

- fara alcool

- obisnuita

- superioara

- pils

• bere bruna

- obisnuita

- superioara

- porter

• bere specialitate

- slab alcoolica

- dietetica

- nutritiva

- fara alcool

- caramel

Ambalarea, marcarea, pastrarea si transportul berii

Berea se ambaleaza in ambalaje de desfacere (sticle, cutii), in butoaie din aluminiu,

in cisterna curate, spalate, igienízate, ermetizate, avizate sanitar.

Ambalajele de desfacere vor fi marcate cu urmatoarele mentiuni: denumirea, tipul

si sortimentul, marca de fabrica, concentratia mustului primitiv, concentratia alcoolica,

cantitatea (in ml), data umplerii, termenul de valabilitate.

Pastrarea berii se face in spatii curate, intunecoase, la o temperatura de 4 – 10

grade C.

Transportul berii se va efectua evitandu-se schimbarile de temperatura, iar in cazul

distantelor mari, pe timpul iernii, se va proteja contra inghetului (care provoaca tulbureala

la rece); pe timp calduros se va efectua cu vagoane si masini izoterme sau racite.

In conditiile de pastrare si transport mentionate, berea nepasteurizata are termenul

de valabilitate cuprins intre 9 si 13 zile, in functie de categorie, tip, mod de ambalare si

sezon (cald, rece).

11



Berea romaneasca pasteurizata are termenul de valabilitate de 60 – 120 de zile, in functie

de tip si sezon. Berea sterilizata are termenul de valabilitate de 12 luni.

2.2 Ambalarea promotionala a marfurilor pentru cadou

In toamna anului 2006, Bergenbier le-a facut o surpriza suporterilor Echipei

Nationale de Fotbal a Romaniei, oferindu-le aceeasi bere prietena a fotbalului romanesc,

intr-un nou ambalaj de colectie. Cutia inscriptionata cu imagini din meciurile Echipei

Nationale a fost lansata pe piata pentru a marca un nou inceput, o noua sansa de calificare

la un turneu final pentru Nationala Romaniei.

Pentru ca Bergenbier stie cat de important este fotbalul in sportul romanesc a lansat

in aprilie 2007 un nou Qpack. Q-pack-ul are un ambalaj special, cu 3 etichete de colectie cu

imagini din meciurile Echipei Nationale.

2.3 Ambalarea promotionala pentru ocazii festive

Bergenbier si-a construit comunicarea bazandu-se pe 2 piloni: prietenie si fotbal.

Povestile Bergenbier pleaca de la acele lucruri pe care doar barbatii le stiu si le fac,

lucruri care creeaza o adevarata complicitate masculina – doar prietenii stiu de ce!

In Bergenbier universal masculin al prietenilor isi regaseste valorile primordiale.

Prin spoturile sale, Bergenbier le vorbeste barbatilor intr.-un limbaj numai de ei inteles, se

creeaza astfel o legatura stransa, o complicitate intre marca si universul masculin.

Aceasta platforma se concretizeaza in 2007 prin infiintarea de catre Bergenbier a

Zilei Barbatului, pe 5 Mai.

Ziua barbatului

Compania Ziua barbatului lansata de Bergenbier la inceputul acestui an si-a propus

sa demonstreze ca barbatii merita pe deplin o zi a lor. Exista nenumarate motive, de la

micile ‘’sicane’’ zilnice – ‘’pentru ca trebuie sa cumparam flori’’, ‘’ pentru ca trebuie sa ne

uitam la comedii romantice’’, pana la lucruri de importanta cruciala pentru un barbat –

‘’pentru ca am facut armata’’, ‘’pentru ca Romania – Suedia in ’94 s-a terminat 4-5’’ si

altele asemanatoare.

12



Ziua barbatului a insemnat un microfenomen cultural! Site-uri, bloguri, stickere,

panouri, afise, spoturi, vedete. Barbatii din toata tara au votat si au gasit tone de motive

pentru care si ei merita sa aiba o zi numai a lor.

2.4. Ambalarea promotionala pe tematici de sezon

In 11 ani, Bergenbier a reusit sa se impuna si sa-si creeze o imagine distincta de

bere a barbatilor si a fotbalului romanesc.

In 1998 incepea sa se scrie o noua pagina din istoria fotbalului romanesc. Era anul

cand Bergenbier facea primul pas alaturi de Echipa Nationala de Fotbal a Romaniei, anul in

care Bergenbier devenea sponsor principal. De atunci si pana acum, Bergenbier a fost mai

mult decat sponsor, a fost un partener de incredere, castigandu-si astfel binemeritatul titlu

de ‘’Bere a fotbalului romanesc’’.

De-a lungul anilor Bergenbier a fost mereu alaturi de echipa nationala si de

suporterii sai atat la bine cat si la rau. Spot-urile Bergenbier au construit mereu aceasta

legatura.

In 2005 Echipa Nationala s-a infruntat cu o situatie dificila : trebuia sa castige

toate meciurile ramase pentru a se putea califica la Campionatul Mondial de Fotbal din

Germania.

Bergenbier si-a acordat sprijinul Echipei Nationale intr-un moment ‘’Acum ori

Niciodata’’, devenind vocea suporterilor.

Bergenbier s-a identificat inca o data cu suporterii devenind vocea lor.

Bergenbier este sponsorul echipei nationale din anul 1998 – cel mai longeviv

sponsor din sportul romanesc.

In 2002, Bergenbier a initiat campania ,,Fii alaturi de Nationala ! Fii in galben !’’

Sute de iubitori ai fotbalului au fost prezenti pe stadioane in galben pentru a-si sustine

echipa favorita. Culoarea galbena a ramas de atunci felul suporterilor Echipei Nationale de

a afirma simplu si direct ca Bergenbier inseamna echipa nationala, inseamna fotbalul

romanesc.

13



Bergenbier a demonstrat fata de Echipa Nationala a Romaniei, aceeasi loialitate

si un constant entuziasm. Pentru ca Bergenbier a crezut si va crede in fotbalul romanesc, va

ramane cel mai Fidel suporter al Nationalei!

2.5. Avantajele ambalarii promotionale

Pachetul – bonus consta, de obicei, intr-un ambalaj special sau alt recipient din

care consumatorului i se ofera o cantitate mai mare dintr-un produs la acelasi pret sau,

poate, la un pret mai mic. Ideea pachetului-bonus este similara cu cea ‘’duzinei brutarului’’

prin care 13 bucati (cum ar fi gogosile) se vand la pretul a 12.

Pachetele bonus sunt folosite adesea in cazul produselor care au costuri relativ

mici, au o velocitate mare (adica se consuma rapid) si in care are o cantitate aditionala de

produs este o recompensa dezirabila in ochii consumatorilor. In plus, mai multe programe

de succes pe baza de pachete- bonus pot functiona in promovarea cantitatii mai mari de

produs ca pe o valoare deosebit de mare in legarea acesteia de o promotie speciala.

De exemplu, McDonald’s a derulat odata o campanie legata de Jurassic Park,

prin care oferea cheeseburgeri tripli, portii mari de cartofi prajiti si bauturi racoritoare la un

litru.

Pachetele bonus sunt adesea folosite in incercarea de a rasplati sau de a pastra

cumparatorii din acel moment si de a-i scoate de pe piata pentru o perioada mai lunga de

timp dupa achizitie – strategie care va functiona mai ales atunci cand se asteapta ca firmele

concurente sa deruleze promotii. Pachetele – bonus pot reprezenta si o metoda de succes in

atragerea atentiei la punctele de achizitie asupra produselor aflate la paritate, precum si o

modalitate excelenta de oferire a unei reduceri de pret consumatorilor.

Dezavantajul pachetelor – bonus este faptul ca acestea au un cost de

implementare ridicat. Desi costul produsului aditional este deseori mai mic, noul ambalaj si

operatiunile speciale necesare pot fi destul de costisitoare. Si detailistilor le pot displacea

pachetele-bonus, mai ales daca sunt prea mari ca sa incapa in spatiul care se acorda de

obicei produsului respectiv in magazín sau in depozit; in unele cazuri, detailistii ar putea

chiar sa refuze sa le comercializeze.

Pachetele-bonus nu sunt, in general, atragatoare pentru consumatorii care nu

cumpara, de regula, produsul (reactia este urmatoarea: ‘’Daca nu folosesc de obicei

Brandul X, de ce as vrea sa folosesc doua produse in loc de unul?’’) si nu ajuta prea mult la

14



cresterea valorii brandului. In multe cazuri, consumatorii pot sa nu creada ca primesc, intr-

adevar, o cantitate in plus pentru pretul pe care il platesc, crezand ca produsul este de fapt

vandut la pretul intreg.

In plus, producatorii ar trebui sa stie ca pachetele-bonus legate cu hartie sau

cu banda adeziva pot fi rupte, iar produsul care se ofera in plus poate fi ori furat de membrii

retelei de distributie, ori vandut separat. Ar fi intelept, deci, ca pachetul sa fie astfel facut

incat sa fie greu de separat produsul care se ofera in plus (de exemplu, prin lipirea

ambalajelor unul de altul sau prin invelirea acestora in plastic, nu doar prin folosirea unei

benzi sau prin etichetarea fiecarui produs cu precizarea ca face parte dintr-un pachet mai

mare si nu poate fi vandut separat).

Ofertele in ambalaj si pe ambalaj

Atat ofertele in ambalaj, cat si cele pe ambalaj ofera consumatorilor un fel de

rasplata pe loc (alta decat un produs in plus sau un discount) pentru achizitionarea unui

brand. Produsul este adesea un articol care poate fi atragator pentru consumatorul-tinta sau

poate fi un alt produs oferit consumatorilor ca esantion.

Bonusurile in ambalaj sunt amplasate in interiorul acestora si variaza de la

‘’Toy Surprise’’ (jucarie-surpriza) din cutiile de popcorn Craker Jack, pana la prosoapele,

cearceafurile sau vasele din cutiile de detergent.Acest tip de bonus, de xemplu, este folosit

adesea in segmentul dedicat copiilor, din categoría cerealelor instant pentru micul dejun,

pentru ca promisiunea unei mici jucarii este, in general, atragatoare pentru cei mici.

Un bonus pe ambalaj este atasat produsului sau ambalajului acestuia intr.-un

fel. De exemplu, ar putea fi lipit de produs cu o banda adeziva sau de hartie ori ambalat in

plastic impreuna cu produsul de baza. Adesea, produsul si bonusul pe ambalaj sunt inrudite

creme de barbierit cu lame de ras, conserve de mancare cu farfurioare de plastic pentru

pisici sau mirodenii cu carti de bucate. Bonusurile pot consta si in alte produse vandute de

acelasi producator sau de alte companii, din moment ce ofertele pe ambalaj pot reprezenta

o madalitate de sampling pentru produse mai noi sau mai putin populare.

Desi ofertele in si pe ambalaj sunt, de obicei, vandute la pret intreg al

produsului, ar putea sa apara situatii in care un bonus foarte atragator sa permita cresterea

pretului pentru a acoperi din costurile aditionale.

Ofertele in si pe ambalaj pot diferentia produsul la punctul de vanzare si

pot fi folosite pentru a atrage anumite segmente de populatie. In plus, anumite bonusuri pot

mari gradul de utilizare a unui produs, reamintind consumatorilor de el.

15



Promotiile in si pe ambalaj pot fi atragatoare pentru unii marketeri si din

cauza ca ei pot sa calculeze din timp costul promotiilor. Pentru ca producatorul poate

decide cate pachete speciale vor fi fabricate si expediate, acel numar poate fi marit sau

micsorat in functie de constrangerile bugetare.

Ofertele in si pe ambalaj au aceleasi desavantaje ca si pachetele –bonus,

din nefericire. Producerea si distribuirea lor pot fi costisitoare si pot fi refuzate de detailisti

daca nu se potrivesc spatiilor din rafturile alocate in magazine sau in depozite.

Pretestarea poate fi costisitoare, deoarece presupune amenajarea unor linii

de productie care sa creeze produsele speciale. Daca bonusul este foarte atragator si nu este

bine ambalat, furtul de catre consumatori sau de catre personalul magazinului poate deveni

o problema. In fine, unii consumatori care nu doresc bonusul pot decide sa nu cumpere nici

produsul, mai ales daca bonusul creste pretul produsului.

Marketerii care includ ofertele in ambalaj in produse alimentare trebuie sa

cunoasca regulamentele FDA cu privire la tipurile de materiale care pot fi folosite, precum

si felul in care vor reactiona consumatorii atunci cand vor gasi aceste oferte in alimentele

pe care le-au achizitionat. De exemplu, Coca-Cola a derulat odata o promotie pe baza de

premii instant, punand bancnote – in solutie salina – in interiorul unor cutii de cola.

Compania a primit o publicitate negativa substantiala, insa, atunci cand unii consumatori au

baut solutia salina din ‘’MagicCans’’ (Cutiile Magice) si s-au plans mass-mediei de gustul

neplacut. Esecul acestei promotii arata cat de important este sa se ia in considerare reactia

consumatorului la ofertele in ambalaj, chiar si atunci cand acestea sunt acceptabile din

punct de vedere legal.

Ofertele langa ambalaj

Ofertele langa ambalaj sunt gratuite sau presupun o suma in plus, care se

plateste impreuna cu produsul, la punctul de achizitie. (Atunci cand oferta langa ambalaj

presupune o suma in plus, aceasta oferta se numeste pachet cu surplus de pret).

Ofertele langa ambalaj pot fi folosite pentru ca un bonus este pera mare sau

prea greu de atasat produsului obisnuit; marimea bonusului poate sa determine expunerea

acestuia pe raft, langa produsul de baza. De exemplu, Lever Brothers, in colaborare cu

Marvel Comic Group, a elaborat odata o carte speciala de benzi desenate cu Spiderman,

pentru a fi oferita impreuna cu pasta de dinti Aim. Cartea de benzi desenate se axa pe

ingrijirea adecvata a dintilor si era expusa in sectorul de pasta de dinti al magazinului.

16



Ofertele langa ambalaj au fost folosite deseori la nivel de vanzari en-detail

pentru a genera trafic in magazine. De exemplu , Burger King ar putea oferi pahare

consumatorilor care cumpara anumite produse din meniu: Dunkin’ Donuts ar putea oferi o

gogoasa gratis cu un cupon la cumpararea unei cafele, benzinariile ar putea oferi sticle de

Coca-Cola sau sepci care promoveaza echipe din Liga Nationala de Fotbal soferilor care isi

fac plinul la rezervoare; iar supermarketurile ar putea sa ofere vase sau volume de

enciclopedia consumatorilor care cumpara produse alimentare de o anumita suma.

Ca si ofertele in si pe ambalaj, cele oferite langa ambalaj pot avea succes in

generarea interesului pentru o categorie de produse care stagneaza.Ofertele langa ambalaj

sunt foarte flexibile si pot obtine spatii de expunere pentru bunuri ambalate in magazinele

en-detail care doresc sa le accepte.

Ca si alte pachete speciale, ofertele langa ambalaj pot fi folosite si ca

mijloace de sampling pentru produse care au sanse sa fie pe placul consumatorilor care

cumpara brandul promovat.

Cu toate acestea, multor detailisti le displac ofertele langa ambalaj deoarece

cred ca acestea vor fi foarte greu de depozitat, manevrat, expus si monitorizat. Ofertele

langa ambalaj mai pot, uneori sa intre in competitie cu alte produse comercializate in

magazine, ceea ce ar putea duce la scaderea profiturilor en-detail, in conditiile in care

consumatorii nu trebuie sa cumpere articole oferite ca bonus. Asadar, probabil ca

producatorii nu vor putea convinge foarte multe magazine sa accepte sa comercializeze

ofertele langa ambalaj.

In plus, producatorii care folosesc acest tip de oferta se confrunta si cu

posibilitatea ca detailistii sa nu le expuna cum trebuie sau ca bonusurile sa fie furate de

angajatii magazinului sau de consumatori. Din aceste motive, ofertele langa ambalaj sunt

adesea restrictionate la situatiile in care marketerul produsului detine controlul asupra

manevrarii bonusurilor, cum ar fi cazurile in care producatorul opereaza sau controleaza

magazinele en-detail sau cand distributia poate fi controlata de personal angajat de catre

marketeri.

Rolurile strategice ale pachetelor speciale

In functie de fiecare situatie in parte si de modul de utilizare, bonusurile

din magazine pot avea succes in cresterea vanzarilor in randul unui numar mare de

consumatori si, uneori, in cresterea vanzarilor viitoare.

17



CAPITOLUL III

CONCLUZII, SUGESTII, PARERI PERSONALE

3.1 Importanta folosirii ambalarii promotionale

Primul pas in realizarea unei ambalari promotionale este constientizarea faptului ca

efectul acesteia asupra vanzarilor depinde cel mai mult de decizia care urmeaza sa

pozitioneze marca: ‘’Cum sa-ti pozitionezi produsul?’’ – iata intrebarea cu care orice

ambalare de produs ar trebui sa inceapa. Rezultatele unei ambalari depind mai putin de

modul in care ea este realizata, decat de felul in care produsul este pozitionat. Prin urmare,

pozitionarea ar trebui hotarata inainte de crearea propriu-zisa a ambalajului, si in cele mai

multe cazuri, aceasta pozitionare trebuie sa aiba la baza un raport de cercetare. O a doua

hotarare in ordinea importantei ar fi:’’Ce ar trebui sa-i promitem clientului?’’Aceasta

promisiune este in fond beneficiul pe care-l obtine consumatorul. O marca bine construita

promite un avantaj unic si competitiv. Iar produsul trebuie sa aiba intr-adevar avantajul pe

care l-ati promis. ’’Promisiunea, promisiunea uriasa este sufletul unei reclame’’, spunea

Samuel Jonson.

3.2 Modalitati de crestere a vanzarilor

Fiecare reclama si fiecare spot publicitar ar trebui sa contribuie la simbolul complex

care este imaginea de marca. 95% din toata publicitatea este creata ad-hoc, fara a se recurge

la o viziune integrata a marcii. Celor mai multe produse le lipseste o imagine consistenta,

coerenta de la un an la altul. Pe termen lung insa, numai acel producator care dedica toate

eforturile sale de ambalare pentru construirea unei personalitati definite cu mare acuratete

pentru marca sa, castiga cea mai importanta cota din piataIdeile mari. Daca o reclama nu este construita pe o idee mare va trece neobservata.

Iti trebuie o idee mare sa-l scoti pe prospect din indiferenta, sa-l faci sa-ti observe reclama,

sa si-o reaminteasca si sa treaca la actiune. Ideile mari sunt de obicei idei simple.

Merita sa dai celor mai multe produse o ambalare de calitate. Daca ambalajul nu are

o tinuta de nivel inalt, publicul va trage concluzia ca produsul in sine este de calitate

inferioara si va fi mai putin dispus sa-l cumpere. Nimeni nu a fost vreodata convins prin

insistenta plictisitoare sa cumpere un produs.

18



Totusi, cea mai mare parte din ambalaje sunt inca impersonale, detasate, reci si

neinteresante in esenta trebuie evitate.

3.3 Sugestii, pareri si concluzii

Cel care vrea intr-adevar sa aiba succes in ambalarea promotionala trebuie sa

initieze directii si nu sa urmeze tipare pe care altii le-au stabilit. Ambalajul care urmeaza

un curent la moda, sau care imita, are rareori succes. Ai succes numai daca deschizi

drumuri noi, insa inovatia este riscanta daca nu este facuta la momentul potrivit. Un creator

de ambalaj trebuie sa stie sa se asigure inainte de a porni pe un drum nou.

Un brant creat in Romania si care isi face tot mai mult loc pe piata este

Bergenbier. Aceasta si-a dezvoltat tot mai mult imaginea in ultimii ani si elemente de

invazie aduse de creativi au deschis noi perspective asupra imagini de marca in tara.

Bergenbier, cea mai vanduta bere din Romania in 2003, isi duce fanii acolo

unde marele fotbal se joaca – la Campionatul European de Fotbal din Portugalia.

Mecanismul ambalarii promotionale este unul foarte simplu. Capacele de Bergenbier care

formeaza cuvantul Portugalia pot castiga pe loc unul dintre cele 11 premii a cate doua

bilete la EURO 2005 sau unul dintre miile de rucsaci Bergenbier. Ambalajele participante

la promotie sunt sticlele de Bergenbier de 0.5 l si Q-Pack-urile de 1 l si 1.5 l.

O campanie de imagine Bergenbier, se desfasoara sub sloganul ‘’Prietenii stiu

de ce’’ anunta sub noua identitate un brand tot mai puternic. Campania de comunicare care

are la baza o platforma specifica marci promovate, va cuprinde, pe langa spotul TV ‘’bea

cu masura’’ difuzat din 15 martie pe posturile de televiziune Pro TV, Antena 1. TVR 1,

TVR 2, Prima TV, MTV Ro, TV Sport materiale de promovare la punctele de vanzare,

precum si alte executii care sustin noua identitate Bergenbier.

“ Noua campanie Bergenbier a plecat de la filozofía ca marcile trebuie sa

genereze loialitate numai la nivel comportamental dar si la nivel de amfinitate. Mai ales ca

aici vorbim poate de una dintre putinele marci romanesti, o marca cu potential extraordinar,

o marca care poate fi si trebuie sa-si depaseasca categoría. Bergenbier trebuie sa insemne

mai mult decat prietenii care beau bere. Bergenbier este o marca puternic asociata cu lumea

barbatilor (asa cum arata studiile) care credem ca trebuie sa vorbeasca despre masculitate si

complicitate masculina. Si pentru a face acest lucru trebuie sa folosim adevarul masculin,

pe care numai prietenii le stiu, le inteleg, le recunosc. Si astfel sloganul ‘’Prietenii stiu de

ce’’ capata fond.

19



Pentru executiile acestei campanii, se incearca inaintarea cat mai mult in

profunzimea universului aspirational si emotional al barbatilor, astfel incat sa se poata

aborda aspectele specifice ale marcii. Aici, barbatii se simt foarte in largul lor relaxati si

bine dispusi atunci cand ies la o bere ‘’cu baietii’’, cand sarbatoresc, cand isi petrec timpul

liber cu prietenii’’.

Ambalarea promotionala a berii Bergenbier de acum inainte, fie ca este vorba de

spoturi, printuri, site, evenimente, va fi bazata pe adevaruri masculine.

Bergenbier este unul dintre acele branduri care atrage creativii si creativitatea

Bergenbier se bazeaza pe valorile camaradeniei masculine, adresandu-se categoriei definite

la modul cel mai serios prin sintagma ‘’barbati adevarati’’. Spoturile din noua campanie

sunt ilustrari creative ale acestor valori, plasate in contexte familiare bautorilor de

Bergenbier. A bea Bergenbier este mai mult decat un exercitiu de camaradenie, este marca

unei puternice atitudini barbatesti. Fiecare executie e punctata de o concluzie, urmat in

replica de sloganul marcii –prietenii stiu de ce !-.

20

Ambalarea Promotional A a Marfurilor

Documents

Transcript of Ambalarea Promotional A a Marfurilor