Adeziunea Dentara

5
7/26/2019 Adeziunea Dentara http://slidepdf.com/reader/full/adeziunea-dentara 1/5 Adeziunea dentara Adeziunea dentara In odontoterapia restauratoare adeziune In odontoterapia restauratoare adeziunea se refera la posibilitatea materialului utilizat pentru restaurarea se refera la posibilitatea materialului utilizat pentru restaurarea coronara de a se uni cu tesuturile dure dentare ale preparatiei si acest lucru are drept consecinte clinice: coronara de a se uni cu tesuturile dure dentare ale preparatiei si acest lucru are drept consecinte clinice: Realizarea unor preparatii dentare cat mai conservatoare, datorita cresterii retentiei fizice a materialului Realizarea unor preparatii dentare cat mai conservatoare, datorita cresterii retentiei fizice a materialului de restauratie la peretii preparatiei; de restauratie la peretii preparatiei; Se reduc micr Se reduc micro infiltratiile marginale la interfata preparatie/restauratie, deci, se diminueaza posibilitatea infiltratiile marginale la interfata preparatie/restauratie, deci, se diminueaza posibilitatea de aparitie a sensibilitatii dureroase postoperatorii precum si a cariei secundare; de aparitie a sensibilitatii dureroase postoperatorii precum si a cariei secundare; Creste rezistenta complexului dinte/restauratie si se diminueaza riscul unor fracturi ulterioare ale Creste rezistenta complexului dinte/restauratie si se diminueaza riscul unor fracturi ulterioare ale  peretilor preparatiei sau ale cuspizilor subminati.  peretilor preparatiei sau ale cuspizilor subminati. Adeziunea amelara Adeziunea amelara a necesit! o preg!tire prealabil! a suprafe"ei smal"ului prin: # gravare acid!, care se face cu acid a necesit! o preg!tire prealabil! a suprafe"ei smal"ului prin: # gravare acid!, care se face cu acid fosforic concentrat $ntre %&#'&( . fosforic concentrat $ntre %&#'&( . Aplicarea agentilor de legatura amelari )r!sini diacrilice care con"in aceea*i monomeri ca *i r!*ina Aplicarea agentilor de legatura amelari )r!sini diacrilice care con"in aceea*i monomeri ca *i r!*ina compozit!, dar la ace*tia propor"ia monomerului de dilu"ie este mai mare *i acest lucru atrage dup! sine compozit!, dar la ace*tia propor"ia monomerului de dilu"ie este mai mare *i acest lucru atrage dup! sine sc!derea v+scozit!"ii adezivului. sc!derea v+scozit!"ii adezivului. Caracteristicile smal"ului gravat sunt sunt dependente de : Caracteristicile smal"ului gravat sunt sunt dependente de : tipul de acid folosit pentru demineralizare )fosforic, maleic, citric, clor-idric, A tipul de acid folosit pentru demineralizare )fosforic, maleic, citric, clor-idric, A concentra"ia acidului folosit, s#a a0us la concluzia c! o concentra"ie de 12#13 ( a acidului fosforic este concentra"ia acidului folosit, s#a a0us la concluzia c! o concentra"ie de 12#13 ( a acidului fosforic este cea optim! cea optim! timpul de ac"iune a acidului pe suprafa"a smal"ului care la $nceput a fost de 4& de secunde, pentru ca azi timpul de ac"iune a acidului pe suprafa"a smal"ului care la $nceput a fost de 4& de secunde, pentru ca azi s! se a0ung! la concluzia c! %2 sec. sunt suficiente pentru o demineralizare eficient!. s! se a0ung! la concluzia c! %2 sec. sunt suficiente pentru o demineralizare eficient!. starea fizic! a acidului, acidul sub form! de solu"ie este mai greu de manevrat dec+t cel sub form! de gel starea fizic! a acidului, acidul sub form! de solu"ie este mai greu de manevrat dec+t cel sub form! de gel colorat, care este mai u*or de observat *i are o putere mai mare de penetrare $n profunzime *i suprafa"!. colorat, care este mai u*or de observat *i are o putere mai mare de penetrare $n profunzime *i suprafa"!. Cu c+t aria de smal" disponibil! grav!rii acide este mare cu at+t adeziunea *i $nc-iderea marginal! a Cu c+t aria de smal" disponibil! grav!rii acide este mare cu at+t adeziunea *i $nc-iderea marginal! a restaura"iei sunt mai bune, de aceea se recomand! bizotarea marginilor de smal" ale prepara"iilor. restaura"iei sunt mai bune, de aceea se recomand! bizotarea marginilor de smal" ale prepara"iilor. tapele adeziunii amelare sunt: tapele adeziunii amelare sunt: %. %. 5eria0 profesional suprafe"ei cu o past! f!r! glicerin! sau 6 5eria0 profesional suprafe"ei cu o past! f!r! glicerin! sau 6 7. 7. 5regatirea campului operator prin izolare cu dig!, sau cu rulouri de vat! *i aspirator de saliv! 5regatirea campului operator prin izolare cu dig!, sau cu rulouri de vat! *i aspirator de saliv! 1. 1. 8ravarea prin aplicarea acidului fosforic 12#13 ( timp de %2 sec. 8ravarea prin aplicarea acidului fosforic 12#13 ( timp de %2 sec. '. '. Sp!larea cu un 0et de ap! sub presiune *i uscarea cu aer sub presiune Sp!larea cu un 0et de ap! sub presiune *i uscarea cu aer sub presiune 2. 2. Suprafa"a trebuie s! aib! aspect cretos Suprafa"a trebuie s! aib! aspect cretos 4. 4. Suprafa"a gravat! trebuie s! r!m+n! uscat!, dac! este contaminat! cu saliv! ea trebuie din nou gravat! Suprafa"a gravat! trebuie s! r!m+n! uscat!, dac! este contaminat! cu saliv! ea trebuie din nou gravat! %2 sec. %2 sec. 5eria0ul smal"ului. 5eria0ul smal"ului. Se recomanda de a se utiliza o past! abraziva si cupe de cauciuc. 9etezirea mecanic! a smal"ului este Se recomanda de a se utiliza o past! abraziva si cupe de cauciuc. 9etezirea mecanic! a smal"ului este  prima etap! clinic! $n te-nica de cola0.  prima etap! clinic! $n te-nica de cola0. a este indispensabil! deoarece demineralizarea acid! singur! nu poate a este indispensabil! deoarece demineralizarea acid! singur! nu poate elimina toate contamin!rile smal"ului )mai ales tartru. elimina toate contamin!rile smal"ului )mai ales tartru. a prepararea suprafetei trebuiesc evitate substan"ele uleioase )$mpiedic! contactul ulterior al acidului cu a prepararea suprafetei trebuiesc evitate substan"ele uleioase )$mpiedic! contactul ulterior al acidului cu suprafa"a smal"ului sau cu fluor. suprafa"a smal"ului sau cu fluor. 6<R din contra prin propriet!"ile anti demineralizante interfereaz! procesul de demineralizare. 6<R din contra prin propriet!"ile anti demineralizante interfereaz! procesul de demineralizare. emineralizarea smal"ului emineralizarea smal"ului =n cursul acestei etape din"ii usca"i *i perfect izola"i de saliv! sunt umecta"i cu un acid sub form! de gel. =n cursul acestei etape din"ii usca"i *i perfect izola"i de saliv! sunt umecta"i cu un acid sub form! de gel.

Transcript of Adeziunea Dentara

Page 1: Adeziunea Dentara

7/26/2019 Adeziunea Dentara

http://slidepdf.com/reader/full/adeziunea-dentara 1/5

Adeziunea dentaraAdeziunea dentara

In odontoterapia restauratoare adeziuneIn odontoterapia restauratoare adeziuneaa se refera la posibilitatea materialului utilizat pentru restaurarease refera la posibilitatea materialului utilizat pentru restaurareacoronara de a se uni cu tesuturile dure dentare ale preparatiei si acest lucru are drept consecinte clinice:coronara de a se uni cu tesuturile dure dentare ale preparatiei si acest lucru are drept consecinte clinice:

Realizarea unor preparatii dentare cat mai conservatoare, datorita cresterii retentiei fizice a materialuluiRealizarea unor preparatii dentare cat mai conservatoare, datorita cresterii retentiei fizice a materialuluide restauratie la peretii preparatiei;de restauratie la peretii preparatiei;

Se reduc micr Se reduc micr ooinfiltratiile marginale la interfata preparatie/restauratie, deci, se diminueaza posibilitateainfiltratiile marginale la interfata preparatie/restauratie, deci, se diminueaza posibilitateade aparitie a sensibilitatii dureroase postoperatorii precum si a cariei secundare;de aparitie a sensibilitatii dureroase postoperatorii precum si a cariei secundare;

Creste rezistenta complexului dinte/restauratie si se diminueaza riscul unor fracturi ulterioare aleCreste rezistenta complexului dinte/restauratie si se diminueaza riscul unor fracturi ulterioare ale peretilor preparatiei sau ale cuspizilor subminati. peretilor preparatiei sau ale cuspizilor subminati.

Adeziunea amelaraAdeziunea amelaraa necesit! o preg!tire prealabil! a suprafe"ei smal"ului prin: # gravare acid!, care se face cu acida necesit! o preg!tire prealabil! a suprafe"ei smal"ului prin: # gravare acid!, care se face cu acid

fosforic concentrat $ntre %&#'&( .fosforic concentrat $ntre %&#'&( .Aplicarea agentilor de legatura amelari )r!sini diacrilice care con"in aceea*i monomeri ca *i r!*inaAplicarea agentilor de legatura amelari )r!sini diacrilice care con"in aceea*i monomeri ca *i r!*ina

compozit!, dar la ace*tia propor"ia monomerului de dilu"ie este mai mare *i acest lucru atrage dup! sinecompozit!, dar la ace*tia propor"ia monomerului de dilu"ie este mai mare *i acest lucru atrage dup! sinesc!derea v+scozit!"ii adezivului.sc!derea v+scozit!"ii adezivului.

Caracteristicile smal"ului gravat sunt sunt dependente de :Caracteristicile smal"ului gravat sunt sunt dependente de :•• tipul de acid folosit pentru demineralizare )fosforic, maleic, citric, clor-idric, Atipul de acid folosit pentru demineralizare )fosforic, maleic, citric, clor-idric, A•• concentra"ia acidului folosit, s#a a0us la concluzia c! o concentra"ie de 12#13 ( a acidului fosforic esteconcentra"ia acidului folosit, s#a a0us la concluzia c! o concentra"ie de 12#13 ( a acidului fosforic este

cea optim!cea optim!•• timpul de ac"iune a acidului pe suprafa"a smal"ului care la $nceput a fost de 4& de secunde, pentru ca azitimpul de ac"iune a acidului pe suprafa"a smal"ului care la $nceput a fost de 4& de secunde, pentru ca azi

s! se a0ung! la concluzia c! %2 sec. sunt suficiente pentru o demineralizare eficient!.s! se a0ung! la concluzia c! %2 sec. sunt suficiente pentru o demineralizare eficient!.•• starea fizic! a acidului, acidul sub form! de solu"ie este mai greu de manevrat dec+t cel sub form! de gelstarea fizic! a acidului, acidul sub form! de solu"ie este mai greu de manevrat dec+t cel sub form! de gel

colorat, care este mai u*or de observat *i are o putere mai mare de penetrare $n profunzime *i suprafa"!.colorat, care este mai u*or de observat *i are o putere mai mare de penetrare $n profunzime *i suprafa"!.

Cu c+t aria de smal" disponibil! grav!rii acide este mare cu at+t adeziunea *i $nc-iderea marginal! aCu c+t aria de smal" disponibil! grav!rii acide este mare cu at+t adeziunea *i $nc-iderea marginal! arestaura"iei sunt mai bune, de aceea se recomand! bizotarea marginilor de smal" ale prepara"iilor.restaura"iei sunt mai bune, de aceea se recomand! bizotarea marginilor de smal" ale prepara"iilor.

tapele adeziunii amelare sunt:tapele adeziunii amelare sunt:%.%. 5eria0 profesional suprafe"ei cu o past! f!r! glicerin! sau 65eria0 profesional suprafe"ei cu o past! f!r! glicerin! sau 67.7. 5regatirea campului operator prin izolare cu dig!, sau cu rulouri de vat! *i aspirator de saliv!5regatirea campului operator prin izolare cu dig!, sau cu rulouri de vat! *i aspirator de saliv!1.1. 8ravarea prin aplicarea acidului fosforic 12#13 ( timp de %2 sec.8ravarea prin aplicarea acidului fosforic 12#13 ( timp de %2 sec.'.'. Sp!larea cu un 0et de ap! sub presiune *i uscarea cu aer sub presiuneSp!larea cu un 0et de ap! sub presiune *i uscarea cu aer sub presiune2.2. Suprafa"a trebuie s! aib! aspect cretosSuprafa"a trebuie s! aib! aspect cretos4.4. Suprafa"a gravat! trebuie s! r!m+n! uscat!, dac! este contaminat! cu saliv! ea trebuie din nou gravat!Suprafa"a gravat! trebuie s! r!m+n! uscat!, dac! este contaminat! cu saliv! ea trebuie din nou gravat!

%2 sec.%2 sec.

5eria0ul smal"ului.5eria0ul smal"ului.Se recomanda de a se utiliza o past! abraziva si cupe de cauciuc. 9etezirea mecanic! a smal"ului esteSe recomanda de a se utiliza o past! abraziva si cupe de cauciuc. 9etezirea mecanic! a smal"ului este prima etap! clinic! $n te-nica de cola0. prima etap! clinic! $n te-nica de cola0. a este indispensabil! deoarece demineralizarea acid! singur! nu poatea este indispensabil! deoarece demineralizarea acid! singur! nu poateelimina toate contamin!rile smal"ului )mai ales tartru.elimina toate contamin!rile smal"ului )mai ales tartru.

a prepararea suprafetei trebuiesc evitate substan"ele uleioase )$mpiedic! contactul ulterior al acidului cua prepararea suprafetei trebuiesc evitate substan"ele uleioase )$mpiedic! contactul ulterior al acidului cusuprafa"a smal"ului sau cu fluor.suprafa"a smal"ului sau cu fluor.

6<R din contra prin propriet!"ile anti demineralizante interfereaz! procesul de demineralizare.6<R din contra prin propriet!"ile anti demineralizante interfereaz! procesul de demineralizare.

emineralizarea smal"uluiemineralizarea smal"ului=n cursul acestei etape din"ii usca"i *i perfect izola"i de saliv! sunt umecta"i cu un acid sub form! de gel.=n cursul acestei etape din"ii usca"i *i perfect izola"i de saliv! sunt umecta"i cu un acid sub form! de gel.

Page 2: Adeziunea Dentara

7/26/2019 Adeziunea Dentara

http://slidepdf.com/reader/full/adeziunea-dentara 2/5

8elul este preferat deoarece:8elul este preferat deoarece:••  plasarea sa este mai precis! plasarea sa este mai precis!•• scurgerea sa spre dentin! este controlat!scurgerea sa spre dentin! este controlat!•• colorarea lui permite o bun! vizualizarecolorarea lui permite o bun! vizualizareimp de contact %2>.imp de contact %2>. rebuie crescut )dublat timpul de contact pentru din"ii de lapte *i pentru din"iirebuie crescut )dublat timpul de contact pentru din"ii de lapte *i pentru din"ii

 pacien"ilor care au suferit fluoriz!ri importante. up! aplicarea acidului este important de a nu racla suprafa"a pacien"ilor care au suferit fluoriz!ri importante. up! aplicarea acidului este important de a nu racla suprafa"a pentru c! se distruge re"eaua fragil! de cristalele demineralizate. pentru c! se distruge re"eaua fragil! de cristalele demineralizate.

1.1. Sp!lareaSp!larea Sp!larea are un dublu rol:Sp!larea are un dublu rol:

1. Sa elimine acidul fosforic care r!m+ne dup! demineralizare.Sa elimine acidul fosforic care r!m+ne dup! demineralizare.7.7. liminarea produ*ilor de reac"ie $ntre acid *i smal"liminarea produ*ilor de reac"ie $ntre acid *i smal"

Consecin"a este desc-iderea porozit!"ilor obstruate prin ace*ti produ*i de reac"ie.Consecin"a este desc-iderea porozit!"ilor obstruate prin ace*ti produ*i de reac"ie.xist! limite studiate cuxist! limite studiate cu privire la timpul necesar de sp!lare dup! demineralizare. privire la timpul necesar de sp!lare dup! demineralizare.  C+"iva autori au ar!tat o cre*tere semnificativ! a valorilor de aderen"! atunci c+nd smal"ul a fost sp!latC+"iva autori au ar!tat o cre*tere semnificativ! a valorilor de aderen"! atunci c+nd smal"ul a fost sp!lattimp de 4& sec *i nu %2 sec.Alte $ncerc!ri f!cute $n condi"ii diferite nu au confirmat aceste rezultate.timp de 4& sec *i nu %2 sec.Alte $ncerc!ri f!cute $n condi"ii diferite nu au confirmat aceste rezultate.  .p.d.v. clinic se consider! c! %2 sec este suficient..p.d.v. clinic se consider! c! %2 sec este suficient.

A5ICARA R?@I9I 6IA5ICARA R?@I9I 6I Suprafa"a demineralizat! nu trebuie contaminat! iar pe de alt! parte trebuie s! fie perfect uscat!. scareaSuprafa"a demineralizat! nu trebuie contaminat! iar pe de alt! parte trebuie s! fie perfect uscat!. scarea

se face cu 0et de aer. rebuie verificat dac! 0etul de aer de la nit nu este contaminat cu ulei.se face cu 0et de aer. rebuie verificat dac! 0etul de aer de la nit nu este contaminat cu ulei. up! uscareup! uscaresmal"ul trebuie s! aib! un aspect cretos. ac! nu se obtine acest aspect se repet!demineralizarea.smal"ul trebuie s! aib! un aspect cretos. ac! nu se obtine acest aspect se repet!demineralizarea.  Ra*ina este plasat! pe suprafa"! de smal" demineralizat si va p!trunde $n microporozit!"ile l!rgite aleRa*ina este plasat! pe suprafa"! de smal" demineralizat si va p!trunde $n microporozit!"ile l!rgite ale smal"ului.smal"ului.

5relungirile r!*inei $n porozit!"ile smal"ului sunt numite5relungirile r!*inei $n porozit!"ile smal"ului sunt numite digita"iidigita"ii =n=n smal"ul prismaticsmal"ul prismatic lungimea acestorlungimea acestor digita"ii variaza $ntre 7& # 2&digita"ii variaza $ntre 7& # 2& pe c+nd $n smal"ul pe c+nd $n smal"ul aprismatica prismatic esteeste

de 2de 2. in aceast! cauz! se recomand! dublarea timpului de demineralizare la din"ii deciduali al c!ror smal". in aceast! cauz! se recomand! dublarea timpului de demineralizare la din"ii deciduali al c!ror smal"este aprismatic.este aprismatic. 5enetrarea r!*inii $ntre prismele de smal" expuse longitudinal B ca $n cazul fracturilor de ung-i5enetrarea r!*inii $ntre prismele de smal" expuse longitudinal B ca $n cazul fracturilor de ung-i

este $n 0ur de 2este $n 0ur de 2., ceea ce $nseamn! o adeziune sc!zut!. ste necesar! bizotarea marginilor prepara"iei., ceea ce $nseamn! o adeziune sc!zut!. ste necesar! bizotarea marginilor prepara"iei..

izoul:izoul:•• va aran0a mai mult sau mai pu"in prismele de smal" t!iate longitudinal $n transversalva aran0a mai mult sau mai pu"in prismele de smal" t!iate longitudinal $n transversal •• va cre*te suprafa"a de contact a smal"uluiva cre*te suprafa"a de contact a smal"ului•• va face s! treac! c+t mai neobservat! )pasa0 progresiv limita smal" compozitva face s! treac! c+t mai neobservat! )pasa0 progresiv limita smal" compozit

Adeziunea dentinaraAdeziunea dentinaraAdeziunea la dentin! are unele avanta0e:Adeziunea la dentin! are unele avanta0e:

%.%. Ameliorarea adeziunii ob"inute la nivelul smal"ului ceea ce implic! oprirea sau reducerea form!rii unuiAmeliorarea adeziunii ob"inute la nivelul smal"ului ceea ce implic! oprirea sau reducerea form!rii unui-iatus periferic *i deci diminu! riscul-iatus periferic *i deci diminu! riscul percolarii marginale percolarii marginale

7.7. Crearea adeziunii $n zonele f!r! smal" $n special la nivelul regiunii cervicale la cls. D#a *i a II#a pornindCrearea adeziunii $n zonele f!r! smal" $n special la nivelul regiunii cervicale la cls. D#a *i a II#a pornindde aici p+n! la 0onc"iunea smal"/cement.de aici p+n! la 0onc"iunea smal"/cement.

n adeziv dentinar, pentru a fi eficient trebuie sa intruneasca cerinte esentiale:n adeziv dentinar, pentru a fi eficient trebuie sa intruneasca cerinte esentiale:• Sa realizeze o adeziune cu dentina, asemanatoare cu cea a smaltului, adeziune care sa fie eficienta peSa realizeze o adeziune cu dentina, asemanatoare cu cea a smaltului, adeziune care sa fie eficienta pe

substratul dentinar umed;substratul dentinar umed;•• Sa fie bine tolerat de complexul pulpo#dentinar si compatibil cu materialul restaurator folosit;Sa fie bine tolerat de complexul pulpo#dentinar si compatibil cu materialul restaurator folosit;•• Sa asigure o inc-idere cat mai perfecta a canaliculelor dentinare blocand astfel miscarea fluiduluiSa asigure o inc-idere cat mai perfecta a canaliculelor dentinare blocand astfel miscarea fluidului

dentinar si prin aceasta diminuand -ipersensibilitatea dentinara;dentinar si prin aceasta diminuand -ipersensibilitatea dentinara;Adeziunea sa se produca intr#un timp cat mai scurt, iar manipularea si realizarea ei sa fie cat mai usoara;Adeziunea sa se produca intr#un timp cat mai scurt, iar manipularea si realizarea ei sa fie cat mai usoara;Adezivii dentinari con"in:Adezivii dentinari con"in:

Page 3: Adeziunea Dentara

7/26/2019 Adeziunea Dentara

http://slidepdf.com/reader/full/adeziunea-dentara 3/5

•• acidul, agent pentru demineralizarea suprafe"ei dentinei pe care o face apt! de cola0. emineralizareaacidul, agent pentru demineralizarea suprafe"ei dentinei pe care o face apt! de cola0. emineralizareadentinei intercanaliculare las! libere fibrele de colagen, elimin!, dizolv! sau modific! R dentinei intercanaliculare las! libere fibrele de colagen, elimin!, dizolv! sau modific! R 

••  primer#ul, o r!*in! $ntr#un solvent )ap!, aceton!, alcool care are rolul de a umecta zona demineralizat! primer#ul, o r!*in! $ntr#un solvent )ap!, aceton!, alcool care are rolul de a umecta zona demineralizat!*i favorizeaz! astfel p!trunderea r!*inii adezive $n interiorul tubilor dentinari *i $n re"eaua de colagen*i favorizeaz! astfel p!trunderea r!*inii adezive $n interiorul tubilor dentinari *i $n re"eaua de colageneliberat!, determin+nd apari"ia stratului -ibrideliberat!, determin+nd apari"ia stratului -ibrid

• r!*ina adeziv! propriu#zis!, cu v+scozitate sc!zut!, care p!trunde $n re"eaua de colagen a canaliculelorr!*ina adeziv! propriu#zis!, cu v+scozitate sc!zut!, care p!trunde $n re"eaua de colagen a canaliculelordentinare *i $n dentina intercanalar! preg!tite anterior.dentinare *i $n dentina intercanalar! preg!tite anterior.

6AC<RII CAR 5I9 AEI9A 9I9ARA6AC<RII CAR 5I9 AEI9A 9I9ARA %. Substratul dentinar%. Substratul dentinar7. 6actorul dentar;7. 6actorul dentar;1. Faterialul restaurator;1. Faterialul restaurator;'. 6actorii care pot determina alterarea stratului -ibrid;'. 6actorii care pot determina alterarea stratului -ibrid;

1.1.  Substratul dentinarSubstratul dentinar 

Calitatea dentinei are un rol esential in adeziunea dentinara. a 0onctiunea smalt/dentina, 7&.&&& de tubiCalitatea dentinei are un rol esential in adeziunea dentinara. a 0onctiunea smalt/dentina, 7&.&&& de tubidentinari pe cmG 0urul pulpei dentare '2.&&& de tubuli pe cmGdentinari pe cmG 0urul pulpei dentare '2.&&& de tubuli pe cmG dentina tinerilor are o forta de adeziune mai maredentina tinerilor are o forta de adeziune mai maredecat cea a pacientilor in varsta.decat cea a pacientilor in varsta.

Adeziunea pe o dentina sclerotica sau cariata este mai redusaAdeziunea pe o dentina sclerotica sau cariata este mai redusa, permite demineralizarea un timp mai, permite demineralizarea un timp maimaremare..

entina trebuie sa#si mentina un anumit grad de umiditate pe tot parcursul tratamentului, o uscare a saentina trebuie sa#si mentina un anumit grad de umiditate pe tot parcursul tratamentului, o uscare a sa putand avea drept consecinta o aglomerare a structurilor de colagen. putand avea drept consecinta o aglomerare a structurilor de colagen.

5ermeabilitatea retelei de colagen # factor c-eie pentru un strat -ibrid de calitate. Aceasta este5ermeabilitatea retelei de colagen # factor c-eie pentru un strat -ibrid de calitate. Aceasta estecompromisa prin colabarea fibrelor.compromisa prin colabarea fibrelor.

Detritusul dentinar remanentDetritusul dentinar remanent

R este alc!tuit dintr#o pelicul! organic! amorf!, cu grosimea de %#7micrometri $n compozi"ia c!reiaR este alc!tuit dintr#o pelicul! organic! amorf!, cu grosimea de %#7micrometri $n compozi"ia c!reiaintr! cristale de -idroxiapatit! *i apare ca o consecin"! a degrad!rii colagenului din structura "esuturilor dureintr! cristale de -idroxiapatit! *i apare ca o consecin"! a degrad!rii colagenului din structura "esuturilor duredentare.dentare.

Acesta $*i pierde aspectul fibrilar *i se transform! $ntr#o mas! amorf! de gelatin!. =n plus, RAcesta $*i pierde aspectul fibrilar *i se transform! $ntr#o mas! amorf! de gelatin!. =n plus, R bloc-eaz! *i canaliculele dentinare form+nd cepuri intracanaliculare de R de lungime variabil!. bloc-eaz! *i canaliculele dentinare form+nd cepuri intracanaliculare de R de lungime variabil!.

2.2. 

FACTORUL DENTARFACTORUL DENTAR

Cand vorbim de factorul dentar ne referim la:Cand vorbim de factorul dentar ne referim la:••  pozitia dintelui pe arcada )adeziunea la dintii maxilarului este, in general, mai buna decat la dintii pozitia dintelui pe arcada )adeziunea la dintii maxilarului este, in general, mai buna decat la dintii

mandibularimandibulari••

marimea si forma leziunii )restaurarea unei pierderi de substanta de tip cavitar persista timp maimarimea si forma leziunii )restaurarea unei pierderi de substanta de tip cavitar persista timp maiindelungat decat cea a unei eroziuni plateindelungat decat cea a unei eroziuni plate•• morfologia dintelui )aparitia dentinei sclerotice determina pierderea restaurarilor dentare colate cam la 7morfologia dintelui )aparitia dentinei sclerotice determina pierderea restaurarilor dentare colate cam la 7

ani la pacientii cu varsta cuprinsa intre 4%#H& ani, fata de o pierdere mai mica la pacientii cu varstaani la pacientii cu varsta cuprinsa intre 4%#H& ani, fata de o pierdere mai mica la pacientii cu varstacuprinsa intre 7&#'& ani.cuprinsa intre 7&#'& ani.

3. MATERALUL RESTAURATOR 3. MATERALUL RESTAURATOR 

6orta care se dezvolta la contractia de polimerizare a materialului restaurator constituie un factor care6orta care se dezvolta la contractia de polimerizare a materialului restaurator constituie un factor care poate slabi adeziunea dentinara, de aceea ea poate fi redusa prin te-nica de aplicare a straturilor de rasina poate slabi adeziunea dentinara, de aceea ea poate fi redusa prin te-nica de aplicare a straturilor de rasinacompozita.compozita.

Page 4: Adeziunea Dentara

7/26/2019 Adeziunea Dentara

http://slidepdf.com/reader/full/adeziunea-dentara 4/5

aca adezivul, in momentul polimerizarii compozitului in preparatie nu este complet polimerizat, fortaaca adezivul, in momentul polimerizarii compozitului in preparatie nu este complet polimerizat, fortade polimerizare a compozitului poate duce la o ruptura sau fisura in statul adeziv.de polimerizare a compozitului poate duce la o ruptura sau fisura in statul adeziv.

ficienta unei obturatii coronare adezive depinde de factorul de configuratie care exprima raportul dintreficienta unei obturatii coronare adezive depinde de factorul de configuratie care exprima raportul dintrenumarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale cavitatii )cu catnumarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale cavitatii )cu catnumarul de pereti este mai mare cu atat factorul C este mai mare si deci si efectul tensionant al contractiei denumarul de pereti este mai mare cu atat factorul C este mai mare si deci si efectul tensionant al contractiei de polimerizare asupra peretilor cavitatii, implicit asupra legaturilor adezive. polimerizare asupra peretilor cavitatii, implicit asupra legaturilor adezive.

!. FACTOR CARE "OT DETERMNA ALTERAREA STRATULU #$RD!. FACTOR CARE "OT DETERMNA ALTERAREA STRATULU #$RD

•• o gravare prea importanta a dentineio gravare prea importanta a dentinei•• o uscare prea accentuata a dentinei care poate determina o aglomerare de structuri de colagen sio uscare prea accentuata a dentinei care poate determina o aglomerare de structuri de colagen si

 penetrarea insuficienta a rasinii intre fibrile penetrarea insuficienta a rasinii intre fibrile•• oo contaminare a dentinei gravate cu singe, salivacontaminare a dentinei gravate cu singe, saliva•• un timp insuficient de aplicare a primeruluiun timp insuficient de aplicare a primerului•• o ingrosare a primerului lic-id in flacon, pentru a evita acest lucru e bine ca flaconul cu lic-id sa fieo ingrosare a primerului lic-id in flacon, pentru a evita acest lucru e bine ca flaconul cu lic-id sa fie

inc-is imediat.inc-is imediat.In func"ie de atitudinea agen"ilor de cola0 dentinar fa"! de R, pot exista urm!toarele grupe de adeziviIn func"ie de atitudinea agen"ilor de cola0 dentinar fa"! de R, pot exista urm!toarele grupe de adezivi

dentinari:dentinari:%. 8rupul de adezivi ce vizeaz! l!sarea intact! a R *i incorporarea sa $n procesele de cola0. 5entru c! nu%. 8rupul de adezivi ce vizeaz! l!sarea intact! a R *i incorporarea sa $n procesele de cola0. 5entru c! nu

realizeaz! o leg!tur! adeziv! bun! *i de durat! ea a fost $nlocuit! cu alte metode mai eficiente.realizeaz! o leg!tur! adeziv! bun! *i de durat! ea a fost $nlocuit! cu alte metode mai eficiente.7. AEIDII CAR IFI9A R 7. AEIDII CAR IFI9A R In cea mai mare parte azi se recurge la metoda eliminarii complete a R si la te-nica gravarii acide totale.In cea mai mare parte azi se recurge la metoda eliminarii complete a R si la te-nica gravarii acide totale.

In acest scop, la inceput aceste sisteme adezive au fost aplicate inIn acest scop, la inceput aceste sisteme adezive au fost aplicate in 1 etape successive:1 eta pe successive: I.I. acidul demineralizant, cu demineralizarea superficiala a dentinei si expunerea tramei de colagenacidul demineralizant, cu demineralizarea superficiala a dentinei si expunerea tramei de colagen

dentinar.dentinar.II.  primer#ul )promotorul adeziunii, cu monomeri amfifili, care prin gruparile -idrofile se cupleaza de primer#ul )promotorul adeziunii, cu monomeri amfifili, care prin gruparile -idrofile se cupleaza de

fibrele de colagen, iar prin cele -ibrofobe copolimerizeaza cu rasina adeziva.fibrele de colagen, iar prin cele -ibrofobe copolimerizeaza cu rasina adeziva.III. Rasina adeziva penetreaza si impregneza eficace colagenul expus. Aplicarea sa se face prin pensulare cuRasina adeziva penetreaza si impregneza eficace colagenul expus. Aplicarea sa se face prin pensulare cu

un aplicator si nu se usuca prin 0et de aer care ar realiza un strat prea subtire.un aplicator si nu se usuca prin 0et de aer care ar realiza un strat prea subtire.Acest proces ce are loc in trei timpi este denumit -ibridizare sau procesul de formare a unui strat -ibridAcest proces ce are loc in trei timpi este denumit -ibridizare sau procesul de formare a unui strat -ibrid 

))strat nou, format din fibre colagenstrat nou, format din fibre colagen adeziv adezivSisteme adezive monocomponente )monoflaconSisteme adezive monocom ponente )monoflacon care contine: primer#ul rasina adeziva combinate intruncare contine: primer#ul rasina adeziva combinate intrunflacon, gravarea acida se face separat.flacon, gravarea acida se face separat.

Avanta0e:Avanta 0e:•• mai simplu de manipulatmai simplu de manipulat•• ficienta similara sistemului tricomponentficienta similara sistemului tricomponentezavanta0e:ezavanta 0e:

•• nu se cunoaste pastrarea efectului in timp.nu se cunoaste pastrarea efectului in timp.

1. AEIDII CAR IE<DA R#ul1. AEIDII CAR IE<DA R#ul• contin primer usor acid, denumit primer autogravant,contin primer usor acid, denumit primer autogravant, care se aplic! pe dentin! f!r! a fi sp!latcare se aplic! pe dentin! f!r! a fi sp!lat..

Solu"ia realizeaz! demineralizarea *i aplicarea primer#ului $n acela*i timp, urmat! de aplicarea r!*inii adezive.Solu"ia realizeaz! demineralizarea *i aplicarea primer#ului $n acela*i timp, urmat! de aplicarea r!*inii adezive.l are rolul de:l are rolul de:•• a demineraliza partial stratul de R si suprafata dentinara subiacentaa demineraliza partial stratul de R si suprafata dentinara subiacenta•• A nu indeparta resturile de R dizolvate la intrarea in orificiile tubulare.A nu indeparta resturile de R dizolvate la intrarea in orificiile tubulare.•• Are loc astfel o interreactie foarte superficiala a sistemului adeziv cu dentina, fara expunerea fibrelorAre loc astfel o interreactie foarte superficiala a sistemului adeziv cu dentina, fara expunerea fibrelor

de colagen, ceea ce denota slaba aciditate a acestui primer.de colagen, ceea ce denota slaba aciditate a acestui primer.Aparitia primer#ilor autogravanti este legata de aparitia in practica adeziva a compomerilor, rasiniAparitia primer#ilor autogravanti este legata de aparitia in practica adeziva a compomerilor, rasini

composite modificate prin adaos de poliacizi.composite modificate prin adaos de poliacizi.Se aplica simultan pe R :Se aplica simultan pe R :

•• Agentului de gravare acida si a primerului )sistem cu 7 flacoane, rasina separatAgentului de gravare acida si a primerului )sistem cu 7 flacoane, rasina separat

Page 5: Adeziunea Dentara

7/26/2019 Adeziunea Dentara

http://slidepdf.com/reader/full/adeziunea-dentara 5/5

•• emineralizantului , primerului, rasinii adezive )sistem monoflaconemineralizantului , primerului, rasinii adezive )sistem monoflaconAplicarea sistemului monoflacon se face de 7 ori:Aplicarea sistemului monoflacon se face de 7 ori:

• 5rimul strat are functie de penetrare, nu se usuca si se asteapta 1& sec.;5rimul strat are functie de penetrare, nu se usuca si se asteapta 1& sec.;•• al 7 lea strat are functie de sigilare, se usuca pentru evaporarea solventului si se fotopolimerizeaza.al 7 lea strat are functie de sigilare, se usuca pentru evaporarea solventului si se fotopolimerizeaza.Simplificarea procedurii clinice in cazul aplicarii sistemului autogravant elimina faza de spalare cu apaSimplificarea procedurii clinice in cazul aplicarii sistemului autogravant elimina faza de spalare cu apa

utilizata in gravarea conventionala.utilizata in gravarea conventionala.Acest sistem permite formarea unui strat -ibrid mic, cu o grosime de &,2 microni, iar R e dizolvat siAcest sistem permite formarea unui strat -ibrid mic, cu o grosime de &,2 microni, iar R e dizolvat si

devine incorporat in stratul -ibrid.devine incorporat in stratul -ibrid.Fodified SF image of bonding to dentin Jit- )tJo#step self#etc-ing ad-esives. )A -e smear#laKerFodified SF image of bonding to dentin Jit- )tJo#step self#etc-ing ad-esives. )A -e smear#laKer

covering t-e dentin surface and t-e smear#plugs occluding t-e dentinal tubules are impregnated bK t-e self#covering t-e dentin surface and t-e smear#plugs occluding t-e dentinal tubules are impregnated bK t-e self#etc-ing primer )lig-t blue. ) Application of t-e acidic primer. -e acidic resin )blue -as dissolved andetc-ing primer )lig-t blue. ) Application of t-e acidic primer. -e acidic resin )blue -as dissolved andimpregnated t-e smear laKer. -e resin -as also penetrated t-e dentinal tubules. )C entinal substrate afterimpregnated t-e smear laKer. -e resin -as also penetrated t-e dentinal tubules. )C entinal substrate afterapplication of t-e ad-esive resin. -eoreticallK, t-e ad-esive resin )purple infiltrates to t-e same extent as t-eapplication of t-e ad-esive resin. -eoreticallK, t-e ad-esive resin )purple infiltrates to t-e same extent as t-eacidic primer exposed t-e collagen.acidic primer exposed t-e collagen.