A Doua Sansa_secundar_Limba Si Literatura Romana_profesor_2

Centrul Step by Step, 2006

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

DORINA KUDOR

LIMBAȘI LITERATURAROMÂNĂModulul 2Cuvântul și textulGhidul profesorului

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada deaplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă” – învăţământ secundar inferiorDorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani”Carmen Costina, autoare „Limba engleză”Iudit Sera, autoare „Limba engleză”Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”Mihai Stamatescu, autor „Istorie”dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”Elena Bălan, autoare „Cultură civică”dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Coordonator editorial: Laura CodreanuDesign copertă, layout: Elemér KönczeyDesign și DTP: András TánczosIlustraţii: Levente SzekeresCorectură: Mirabela Mitrică

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiKUDOR, DORINA

Limba și literatura română : modulul 2 : ghidul profesorului / Dorina Kudor. – București : Step by Step, 2006ISBN (10) 973-1706-15-1 ; ISBN (13) 978-973-1706-15-3

371.3:821.135.1.09

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,componenta „A doua șansă”.Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și CercetăriiData publicării: august 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

CuprinsCuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4Despre rostul ºcolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Unitatea I. Aventura cuvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . 71. Ce este cuvântul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82. Ce este limba? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103. Fiinþa umanã ºi cuvântul . . . . . . . . . . . . . . . . . 124. Beþia de cuvinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145. În culisele unei campanii electorale . . . . . . . . . 166. Demagogia discursului politic . . . . . . . . . . . . . 187. Binefacerile unui sistem „curat constituþional” 208. Spectacolul cuvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Unitatea II. Lumea aºa cum este . . . . . . . . . . . . . . . . 25

1. În cãutarea sinelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262. Revolta împotriva sorþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283. Magia vânãtorii primitive . . . . . . . . . . . . . . . . . 304. Vrãjitorul de lupi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325. Perspective asupra realitãþii . . . . . . . . . . . . . . . 346. Fiecare cu pãrerea lui… . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Unitatea III. În cãutarea fericirii . . . . . . . . . . . . . . . 39

1. Declaraþia de dragoste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 402. O întrebare veºnic nouã . . . . . . . . . . . . . . . . . . 423. Efectele unei decizii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444. Drumul destinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 465. Povestea unui destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 486. Vocile conºtiinþei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Unitatea IV. Feþele realitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

1. De la realitate la ficþiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . 542. Pasiuni ºi conflicte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 563. Capcanele pasiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 584. Triumful orgolilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 605. De la ficþiune la realitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Unitatea V. Sensul iubirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

1. Radiografia unui sentiment . . . . . . . . . . . . . . . . 662. Poezia iubirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 683. Experienþa iubirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 704. Farmecul amintirilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 725. „Carpe diem” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Cuvânt de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

Ne bucurãm cã suntem

împreunã în marea echipã a

programului „A doua ºansã”.

Ordinele M.Ed.C.

nr. 5333/25.10.2005 ºi

nr. 5375/29.12.2005 privind

Metodologia aplicãrii

programului ºi programele

ºcolare pentru educaþia de

bazã sunt documentele care

stau la baza programului

„A doua ºansã” – învãþãmânt

secundar inferior.

Ghidul de faþã face parte

dintr-o serie de materiale

educaþionale (ghidurile

elevului, ghiduri de evaluare)

care vor fi utilizate în cadrul

programului „A doua ºansã” –

învãþãmânt secundar inferior.

Prin realizarea ghidurilor, am

dorit sã vã sprijinim ºi sã vã

oferim materiale perfectibile,

dar utile dumneavoastrã atât

în cadrul programului,

cât ºi în întreaga activitate

didacticã.

Sugestiile pe care ni le veþi

oferi vor contribui la

revizuirea materialelor în

anul de pilotare, astfel încât

programul sã se poatã extinde

la nivel naþional.

Datoritã dumneavoastrã,

pentru tinerii din program

viitorul poate arãta altfel.

Vã dorim succes ºi vã

mulþumim cã aþi ales sã fiþi

alãturi de noi.

Lucia Copoeru

Coordonator

„A doua ºansã” – învãþãmânt

secundar inferior

Stimată colegă,Stimate coleg,

Stimaþi profesori,Ghidul profesorului se doreºte a fi uninstrument de lucru necesar ºi util pentrueficientizarea aplicãrii programei, aconþinuturilor cuprinse în Ghidul elevului, aparcursului didactic adaptat la specificulcursanþilor din cadrul Programului „A douaºansã”. E mai mult decât evident cã succesulacestui program depinde de activitateadumneavoastrã concretã cu beneficiariiacestui sistem alternativ de completare aeducaþiei de bazã. Fãrã implicarea ºi efortuldumneavoastrã, acest demers rãmâne fãrãfinalitate. Aºadar, sunteþi un partener, dar ºiun beneficiar al tuturor materialeloreducaþionale elaborate (Metodologia deaplicare a Programului „A doua ºansã”,Programa de limba ºi literatura românã,Ghidul elevului, Ghidul profesorului, Ghidulde evaluare), într-un sistem ce oferã oviziune inovatoare asupra procesuluididactic.

Intitulat Cuvântul ºi textul, acest al doileamodul presupune valorificarea achiziþiilordin modulul anterior – ABC-ulcomunicãrii – ºi orienteazã studiul limbii ºial literaturii române înspre aprofundareatehnicilor de citire, de comprehensiune ºi deinterpretare a textelor literare ºi nonliterare.Scopul este acela de a forma un cititorindependent, autonom ºi critic, reuºind sãformuleze opinii personale argumentate,prin utilizarea corectã a limbii române îndiferite contexte de comunicare.

Toate conþinuturile ºi activitãþile depredare – învãþare din acest modul suntfocalizate pe formarea competenþei generale:„utilizarea limbii române în receptarea ºiproducerea mesajelor în diferite situaþii decomunicare” (Programa de limba ºiliteratura românã pentru Programul „A douaºansã” – învãþãmânt secundar inferior,pag.15). Cele opt competenþe specifice ºiconþinuturile asociate conduc înspreatingerea competenþei generale menþionate.

În Ghidul elevului, conþinuturile suntstructurate în cinci unitãþi tematice, carecuprind 30 de lecþii, fiecare unitate fiindurmatã de o autoevaluare. Fiecare lecþieabordeazã integrat elemente de limbã, deliteraturã ºi de comunicare, fiind structuratãdupã modelul ABC, adicã orientare,achiziþii, transfer ºi aplicare. Aceastãstructurã este reluatã în Ghidul profesorului,fiind completatã cu sugestii didactice ºidetalieri de conþinut.

Etapa de orientare este denumitã sugestiv„La început…” ºi cuprinde, în general,familiarizarea cu tema propusã de textulabordat, prin activitãþi ce vizeazã formareacompetenþei de comunicare oralã ºi scrisã,prin exerciþii de scriere reflexivã,imaginativã sau prin forme de comunicareoralã monologatã/dialogatã, valorificândpreachiziþiile elevilor din experienþa de viaþãºi de lecturã.

Etapa achiziþiilor este marcatã de titlul „Dinlumea cãrþilor” ºi este structuratã însubsecvenþe: „Citeºte textul”; „Discutareatextului”; „Elemente de limbã”. Lecturapropriu-zisã este precedatã de exerciþii depre-lecturã, de introducere în universultextual, continuând, în general, în modfiresc activitãþile din etapa de orientare. Deasemenea, existã, acolo unde este cazul, un„dicþionar explicativ”, iar informaþiile noisunt cuprinse la „Aflã mai mult” ºi „Reþine”.

Etapa de transfer ºi aplicare estesubîmpãrþitã în douã secvenþe: „Foloseºteceea ce ai învãþat” ºi „La sfârºit…”. Îngeneral, folosirea achiziþiilor vizeazãcomunicarea scrisã ºi oralã sub formaeseului, a dezbaterii, a discuþieiargumentative, a monologului, a dialogului.Secvenþa finalã cuprinde, alternativ, unexerciþiu de reflecþie ºi o (auto)evaluare sauo relaþionare directã cu realitatea.

CUVÂNTUL ȘI TEXTUL

Cuvânt înainte

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL PROFESORULUI4


Ghidul profesorului dedicã câte douã paginifiecãrei lecþii din Ghidul elevului, dupãurmãtoarea structurã:• Înainte de lecþie – unde sunt fãcute

referiri la informaþiile necesare pentrupregãtirea lecþiei: conþinuturi, competenþevizate, corenþa internã a lecþiilor,actualizarea achiziþiilor anterioare,resurse materiale.

• La lecþie… – fiecare secvenþã estedetaliatã ºi completatã cu sugestiimetodice ºi de conþinut.

• Dupã lecþie – cuprinde o rubricã pentruobservaþii ºi comentarii referitoare laGhidul elevului ºi cel al profesorului, cureferire la aspecte punctuale pentrufiecare lecþie. A doua rubricã estededicatã „Jurnalului didactic”, pe care vãinvitãm sã îl completaþi sistematic cuobservaþiile ºi reflecþiile dumeavoastrã cuprivire la propria performanþã didacticã ºila activitatea/feedback-ul elevilor.

Cele douã pagini de introducere în fiecareunitate din Ghidul elevului sunt detaliate cuinformaþii ºi sugestii utile în cadrul uneipagini din Ghidul profesorului.

Evaluarea se face atât pe parcurs, cât ºi lafinalul fiecãrei unitãþi tematice. Pentruevaluarea pe parcurs, recomandãm folosireaportofoliului individual, care sã cuprindãlucrãrile cerute ºi care sunt sugerate înGhidul profesorului, redactarea acestorafiind fãcutã atât în clasã, cât ºi acasã. Nuuitaþi sã stabiliþi termene precise pentrutemele de cercetare/documentare, carenecesitã un timp mai lung pentru elaborare.Evaluarea la final de unitate este precedatãde o autoevaluare constituitã din douã pãrþi:prima parte cuprinde exerciþii de reflecþie,pe care le puteþi folosi ca feedback-uri princare sã autoreglaþi activitatea la clasã, iarpartea a doua cuprinde un test propriu-zis,care poate constitui un model pentru testulelaborat de dumneavoastrã. Testul deautoevaluare se doreºte a fi o formã derecapitulare ºi de fixare în vederea evaluãriifinale de unitate. Tipurile de itemi dinpartea a doua a autoevaluãrii se vor regãsi întestul de la evaluarea finalã de modul, deaceea este important ca elevii sã fiefamiliarizaþi cu aceste tipuri de cerinþe,prezente atât în autoevaluarea din Ghidul

elevului, cât ºi în testele elaborate dedumneavoastrã.

În orele dedicate consilierii, este recomandabilsã folosiþi materiale suplimentare adaptatenevoilor individuale sau sã indicaþi eleviloralte surse de pregãtire. Consultarea altor sursede informare trebuie fãcutã cu grijã, depreferinþã în cadrul orelor ºi subsupravegherea dumneavostrã. Nu transferaþiprocesul de recuperare în responsabilitateaindividualã ºi extraºcolarã, pentru cã efectuls-ar putea sã fie dezastruos, elevii resimþindstudiul individual extraºcolar ca pe o sarcinãîmpovãrãtoare, cu neputinþã de realizat.

Evident, adevãrata „probã de foc” pentru unprofesor este întâlnirea cu elevii, întâlnire cetrebuie pregãtitã cu atenþie ºiresponsabilitate.

Înainte de prima lecþieCa la orice început ºi într-o situaþie nouã, eimportant sã pregãtiþi întâlnirea cu elevii,deoarece se ºtie cã „prima impresieconteazã!”.

În primul rând trebuie sã vã informaþidespre specificul Programului „A douaºansã”, sã consultaþi Metodologia deaplicare, programa ºcolarã, Ghidul elevuluiºi Ghidul profesorului, Ghidul de evaluare ºialte materiale informative despre program,pe care vi le poate pune la dispoziþieconducãtorul instituþiei ºi/sau responsabilulde proiect din ºcoalã.

În al doilea rând, informaþi-vã asupracomponenþei grupului, în special adiversitãþii de vârstã. Vã recomandãm sãdiscutaþi cu directoru/directoarea ºcolii, cudirigintele, cu mediatorul ºcolar ºi sã vãinformaþi dacã ºcoala dispune de unprofesor de sprijin cu care va trebui sãlucraþi în echipã. Verificaþi baza materialã(existenþa unui flipchart, mobilier modular,loc adecvat pentru expunerea produselorelevilor etc.), accesul la biblioteca ºcolii, lacomputere ºi internet.

În al treilea rând, pregãtiþi un discurs pentruprima întâlnire cu elevii, adaptatspecificului grupului despre care v-aþiinformat anterior.

Starea mea de spirit dupã prima orã decurs:

Jurnalul didactic:

LA PRIMA LECŢIE

Despre rostul școlii


La început…Lecþia introductivã „Despre rostul ºcolii” dinGhidul elevului vã propune o abordare flexi-bilã a intrãrii la prima orã de curs. Un posibilscenariu ar cuprinde autoprezentarea dum-neavoastrã, a „cãrþii de vizitã”, vorbindu-ledespre motivaþia de a fi profesor ºi, mai cu se-amã, de a preda în cadrul programului „A do-ua ºansã”, fãcând trecerea înspre importanþaeducaþiei de bazã în formarea personalitãþiiumane. E un moment propice începerii dialo-gului cu elevii, întrebându-i despre sistemuleducaþional românesc ºi, în special, despreavantajele învãþãmântului în cadrul acestuiprogram intitulat atât de sugestiv „A douaºansã”. Puteþi valorifica întrebãrile din cadrulsecvenþei „La început…”.

Din lumea cãrþilorPregãtiþi lectura textului ABECE de TudorArghezi printr-o discuþie despre rostul ºcolii,insistând asupra faptului cã a merge la ºcoalãnu înseamnã doar a obþine o diplomã/uncertificat, ci important este ceea ce ºtii sã facicu ceea ce ai învãþat. Imaginea alãturatãtextului vã poate servi ca pretext pentru avorbi despre marile descoperiri aleumanitãþii, fãcute atât de oameni cu diplome,cât ºi de oameni simpli, dar cu dãruirepentru o anumitã meserie. Oferiþi exemple depersonalitãþi celebre prin descoperirile lor.Pentru a pregãti lectura textului, adresaþiîntrebarea: „Cine nu are diplome ºicertificate, dar este cel mai mare învãþat?”.

Lectura textului. Realizaþi o lecturãexpresivã a textului care poate sugera tonul

ludic al poeziei ºi, evident, rãspunsul laîntrebarea adresatã anterior.

Discutarea textului. Organizaþi discuþiile pebaza textului pornind de la impresia delecturã, care poate fi exprimatã oral. Nu enecesar sã abordaþi toate întrebãrile, puteþiopta pentru o selecþie sau sã oferiþi elevilorposibilitatea de a alege întrebarea la caredoresc sã dea rãspuns. Sunteþi doar la primaorã ºi nu trebuie sã impuneþi un ritm preaalert ºi obositor.

Elemente de limbã românã. Aceste exerciþii,destul de facile, pot fi folosite pentruconturarea temei textului.

Foloseºte ceea ce ai învãþat. Oferiþi coli ºimarkere pentru activitatea în cele douãgrupe ºi sugeraþi-le posibilitatea abordãriitemei într-o manierã ludicã sau sobrã. Dacãtimpul nu vã permite, solicitaþi doarrezolvarea celei de a doua cerinþe despreproiectul personal referitor la traseul vieþii.

La sfârºit…Acest moment este important pentru cã veþiobþine un prim feedback extrem deimportant despre impactul acestei ore ºi a„farmecului” dumneavoastrã didactic. Puteþisolicita ca fiecare elev sã noteze, anonim, peo foaie, care trece de la elev la elev, imagineacare simbolizeazã starea sa de spirit.Analizaþi aceastã „galerie de chipuri” ºinotaþi propriile dumeavoastrã impresii înrubricile de mai jos.

AVENTURA CUVINTELOR


ÎNAINTE DE LECŢIE…Ce veţi preda? Introducerea în unitateatematică Aventura cuvintelor propune ofamiliarizare intuitivă, prin imagini și texte, arolului cuvântului ca fundament ontologic,gnoselogic și axiologic. În această unitate, veţiaborda: 2 texte epice (fragmente), 1 text liricintegral; 1 text dramatic (fragmente), 1 textnonliterar (cronica de spectacol).

La ce le folosesc elevilor noile cunoștinţe?Elevii pot înţelege că evoluţia umanităţii esteconservată în cuvinte, cultura scrisă și oralăconferă statutul de unicitate fiinţei umane înUnivers. Astfel poate spori interesul faţă decultură, faţă de însușirea corectă a limbii casemn al demnităţii umane. Studiul unor textediverse propune o familiarizare cu modalităţispecifice de utilizare a cuvântului în textescrise cu o tematică sugestivă pentru statutulcuvântului și al limbajului.

Cum se leagă de ceea ce știu deja elevii?În modulul anterior, elevii au învăţat despretipurile de cuvinte, despre viaţa cuvintelor șiasemănarea acestora cu viaţa oamenilor –familie, câmp lexical (neam, clan), arhaisme(ca oamenii bătrâni), neologisme (ca tinerii),regionalisme (ca oamenii dintr-o anumită zonă).Deci elevii pot stabili conexiunea dintre„aventura” cuvintelor și cea a oamenilor de-alungul istoriei omenirii.

De ce aveţi nevoie? Paginile de introducere înunitate; Biblia, tipuri de dicţionare; imagini cudiferite tipuri de zâmbete; folosiţi-vă imaginaţia,faceţi un salt plin de spontaneitate și de curajde la cuvântul divin la zâmbetul zigomatic!

LA LECŢIE…Reamintiţi-le elevilor maxima folosită în modululanterior, „Limba este mai bogată decât oriceintuiţie”, spunându-le că în orice limbă existăcuvinte care cuprind idei, sentimente pe careun om nu le poate experimenta în totalitate înîntreaga viaţă. Cu cât știm mai multe cuvinte,cu atât posibilitatea noastră de exprimare asinelui, a gândirii, a sentimentelor este maiprofundă și mai reală.

Insistaţi ca elevii să citească cuvântulintroductiv, precum și conţinuturile vizatepentru a fi însușite pe parcursul unităţiitematice și competenţele ce urmează a fiformate. Acordaţi timp și atenţie imaginilorpentru a stabili posibile conexiuni între titlulcapitolului și conţinutul acestuia.Dezvoltaţi perspectiva mitologică asupracuvântului și a limbii unice prin valorificareatextelor biblice (Evanghelia dupa Ioan 1:1 șiGeneza, 11).

Faceţi legătura cu diversitatea lingvistică,subliniind importanţa limbii materne, dar și acunoașterii limbilor străine, necesitatea de aînvăţa limba apelând la gramatică și la dicţionare,pentru însușirea ei corectă și conștientă.

Imaginea cu zâmbetul uman vă permite săasociaţi, într-un salt temporal, „mărul lui Adamcu zâmbetul zigomatic”, surprinzândcaracteristica profund umană de a completacomunicarea prin cuvinte, limbaj cu mijloacelecomunicării nonverbale și paraverbale.Puteţi cere ca piesă de portofoliu scrierea unuieseu de aproximativ o pagină despre importanţacuvântului în existenţa umană.

Unitatea I

AVENTURA CUVINTELOR

Ce este cuvântul? 1


Ne-am dus apoi la ºcoala de filologie, undetrei profesori se consultau cu privire la per-fecþionarea limbii vorbite în þara lor.

Primul proiect propunea sã se scurtezevorbirea reducând polisilabele la una singu-rã ºi renunþând la verbe ºi participii, cãci, defapt, toate lucrurile care se pot imagina nusunt decât substantive.

Celãlalt proiect propunea, pur ºi simplu,desfiinþarea tuturor cuvintelor, ceea ce,dupã cum se arãta, ar fi fost foarte prielnicsãnãtãþii ºi ar însemna o mare economie detimp. Se ºtie cã fiecare cuvânt pe care-l ros-tim micºoreazã într-o oarecare mãsurã plã-

mânii prin roadere ºi, în felul acesta, ne grã-beºte sfîrºitul. Or, cum cuvintele nu suntdecât „nume ale lucrurilor”, ar fi mult maipotrivit ca toþi oamenii sã poarte la ei lucru-rile de care au nevoie pentru a se face înþe-leºi […] Mulþi învãþaþi ºi înþelepþi se folo-sesc de noua metodã de a se exprima cuajutorul lucrurilor, metodã care are un sin-gur neajuns, ºi anume acela cã, atunci cândcineva trebuie sã rezolve o chestiune foarteimportantã ºi variatã în aspectele ei, enevoie sã poarte în spate o legãturã multprea mare, afarã doar dacã îºi poate îngãduisã umble cu câþiva servitori dupã el.

AVENTURA CUVINTELOR

Ce este cuvântul? 1

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ • GHIDUL ELEVULUI10

La început…1. Noteazã cinci cuvinte care descriu cel mai bine starea ta din acest moment (gânduri,

sentimente) ºi dã-le colegei/colegului de bancã. Observaþi ºi notaþi cuvintele care facreferire la aceleaºi gînduri sau sentimente.

2. Discutaþi despre importanþa cuvântului în comunicarea oralã ºi scrisã.3. Imaginaþi posibile scenarii ale comunicãrii dintre oameni fãrã a utiliza cuvinte.

Din lumea cărţilor1. Scriitorul Jonathan Swift s-a nãscut în Irlanda. Gãseºte pe o

hartã unde este situatã Irlanda ºi numeºte þãrile cu care seînvecineazã.

2. Precizeazã trei motive pentru care ai rãsfoi carteaCãlãtoriile lui Gulliver, dacã ai vedea-o într-o vitrinã sau peraftul unei biblioteci.

3. Care este limba vorbitã în Irlanda? De ce tu poþi citi aceastãcarte în limba românã?

1.Citeºte textulCãlãtoriile lui Gulliver (fragment)de Jonathan Swift

2.Discutarea textuluiLucraþi în douã grupe

a. Alegeþi câte un proiect de perfecþionare a limbii propus de cãtre profesorii de filologieºi notaþi:• argumentele identificate de cãtre profesori în favoarea proiectului propus;• câte trei argumente prin care sã demonstraþi imposibilitatea de a fi pus în practicã.

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Conþinutulacestei lecþii vizeazãfamiliarizarea elevilor cudiferenþa dintre cuvânt ºi semnlingvistic, adicã sesizareafaptului cã între forma ºiconþinutul acestuia existã ounitate stabilitã prin convenþiilespecifice fiecãrei limbi.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Aceste cunoºtinþe îivor ajuta pe elevi sã acordeimportanþã scrierii ºi pronunþã-rii corecte a cuvintelor în oricelimbã, deoarce existã o legãturãprestabilitã/convenþionalã întreformã ºi sens. Altfel, vor spunedoar cuvinte, nu ºi sensul lor!

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Elevii trebuie sã-ºireaminteascã legãtura dintrecuvinte ca formã a comunicãriiprin limbaj ºi alte forme decomunicare nonverbalã ºiparaverbalã, de comunicareaoralã ºi scrisã.

De ce aveþi nevoie?Treceþi în revistã cele douãpagini din Ghidul elevului;revedeþi câteva informaþiidespre cartea Cãlãtoriile luiGulliver de J. Swift ºi gândiþi-vãla o modalitate incitantã de a oprezenta elevilor.Asiguraþi-vã cã aveþi markere,coli tip flip chart; hartã ºilocalizarea Irlandei.

La lecþie…La început… Cele trei exerciþiiau scopul de a-i sensibiliza peelevi asupra importanþeicuvintelor în comunicareainterumanã, oferind

posibilitatea exprimãrii gândurilor, sentimentelor, ideiloretc. Subliniaþi multitudinea de sensuri comunicate ºi prinmijloace nonverbale ºi paraverbale: ex. miºcarea capului:negare, afirmaþie, îndoialã, rugãciune, umilinþã, curaj,încredere etc.

Din lumea cãrþilorTreziþi interesul pentru fragmentul de text ce urmeazã a ficitit printr-o scurtã prelegere despre farmecul ºi ineditulcãlãtoriilor, despre polivalenþa acestui motiv literar,despre autor ºi cartea din care este extras fragmentul. Nuuitaþi sã subliniaþi importanþa traducerilor pentrucunoaºterea literaturii universale.

Lectura textului. Puteþi cere o lecturã individualã ºi sãcontinuaþi cu o discuþie frontalã despre sensul global al

textului, cerându-le în final sãnoteze ideea centralã. Verificaþidacã toate sensurile cuvintelordin text sunt cunoscute.

Discutarea textului. Pentru omai bunã înþelegere a textului,activitatea în douã grupe de laDiscutarea textului solicitãelevii sã extragã informaþii dintext, dar ºi sã identificecontraargumente, tocmai pentrua sesiza sensul ironic alautorului faþã de proiectelelingvistice ale înþelepþilor carenu pot înlocui formele decomunicare folosite de oamenide la începutul lumii.

Elemente de limbã românã.Prezentaþi sub formã deprelegere informaþiile de laReþine ºi cereþi elevilor sãciteascã ºi sã punã întrebãriasupra eventualelor neclaritãþi.

Este important sã scoateþi înevidenþã faptul cã:• forma de dicþionar este

asociatã, în general, sensuluilexical al unui cuvânt, iarformele diferite ale acestuiaconstituie sensul gramatical;

• se pot crea ambiguitãþi încomunicare din cauzafaptului cã existã cuvinte cuaceeaºi formã ºi sensuriasemãnãtoare (cuvintelepolisemantice) ºi totaldiferite (omonimele).

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Introduceþi tema într-un modagreabil, oferiþi eventual uncontext care sã ambiguizezesensurile a douã omonime (ex.S-a împiedicat în toc!)

La sfârºit… Ajutaþi elevii pentruacest exerciþiu de reflecþie, în aºafel ca, în scurt timp, sã obþinãautonomie în completarea lui înclasã sau acasã.


b. Care este legãtura dintre obiecte ºi cuvinte? Discutaþipornind de la urmãtoarele repere:• obiectele aparþin lumii materiale, concrete, iar cuvintele

sunt doar imagini ale obiectelor în mintea vorbitorilor;• oamenii pot vorbi despre obiecte, fãrã ca acestea sã fie

prezente, deoarece cuvintele sunt ca niºte „semne”pentru obiecte.


Un cuvânt are mai multe

forme, de aceea trebuie sã se

facã distincþie între sensul

lexical ºi sensul gramatical,

care cuprinde toate formele

aceluiaºi cuvânt.

Cuvintele care au aceeaºi

formã, dar sensuri total

diferite sunt omonime.

Folosirea într-un anumit

context face evident sensul

omonimului.

Reţine!

Cuvântul este asocierea dintre un conþinut (semnificaþie) ºi o expresie (formã) într-o unitate acceptatã ca o

convenþie într-o limbã. Sensul cuvântului nu este obiectul însuºi, aºa cum existã el în lumea realã, ci este imaginea

mentalã pe care vorbitorul ºi-o formeazã prin generalizarea datelor extrase din realitatea înconjurãtoare. O simplã

înlãnþuire de litere/sunete poate forma o expresie sau o formã, dar devine cuvânt – adicã un semn lingvistic –

numai dacã i se asociazã un sens. Astfel, nu orice cuvânt este un semn lingvistic. Comunicarea între oameni se

realizeazã cu ajutorul semnelor lingvistice organizate într-un sistem complex care formeazã limba naturalã.

Află mai mult!

3.Elemente de limbã românã

a. Subliniazã substantivele din primul enunþ al paragrafuluial treilea al textului citat.

b. Precizeazã legãtura între literele/sunetele care compuncuvântul timp ºi sensul acestuia. Poþi asocia însã vreunsens, în limba românã, cuvântului „tpmi”?

c. Demonstreazã caracterul de semn lingvistic al urmãtoarelorcuvinte, consultând un dicþionar explicativ: scriitor,anglican, satirã.

d. Subliniazã toate formele aceluiaºi cuvânt din enunþul Unprieten al prietenului Mariei este prietenul cel mai bun alunor prieteni din copilãrie. În curând vor înfiinþa „Clubulprietenilor”.

e. Precizeazã sensurile cuvântului broascã din enunþul Paulm-a rugat sã-i repar broasca, dar broasca era în acvariu!

Folosește ceea ce ai învăţat!Scrie un text în care sã foloseºti omonimele din tabelul demai jos, urmãrind sã creezi un text umoristic prinambiguitatea contextului.

omonimul Sens 1 Sens 2bancãbaieprimar

La sfârșit…Reflecteazã asupra lecþiei de astãzi ºi noteazã în caietul tãu:

Ce am învãþat? La ce îmi foloseºte? Termeni-cheie

filologie s.f. – ºtiinþã care se

ocupã cu studiul culturii

scrise a popoarelor, în

special cu studiul textelor

vechi ºi al operelor literare.

Dicţionar

Observaþii asupra modului de structurare a lecþiei înGhidul elevului:

Jurnalul didactic:

AVENTURA CUVINTELOR

Ce este limba? 2


AVENTURA CUVINTELOR

Ce este limba? 2


La început…1. Noteazã denumirea câtorva limbi pe care le auzi vorbite în

jurul tãu, atât în localitatea în care trãieºti, cât ºi latelevizor.

2. Care este diferenþa între limba maternã, limba oficialã ºilimba strãinã?

3. Motiveazã de ce oamenii îºi exprimã cel mai binegândurile ºi sentimentele în limba maternã.

Din lumea cărţilor

1.Citeºte textulRoadele unei diplomaþii chibzuite (fragment)de Ovid S. Crohmãlniceanu

Limba maternã este limba

învãþatã în familie ºi care

aparþine naþiunii/etniei din

care face parte vorbitorul; ea

poate fi diferitã de limba

poporului în care se

integreazã etnia respectivã.

De exemplu, o persoanã

poate utiliza în vorbire limba

maternã maghiarã, rromani,

germanã etc., dar sã fie

cetãþean al statului român.

Reţine!

Arcadia era o planetã nu prea mare, situatãîn galaxia N.G.C.147 din constelaþia Casio-peea. Atinsese un grad relativ înalt de civi-lizaþie ºi cunoºtea o prosperitate economicãapreciabilã. Arcadienii nu difereau foartemult de noi, doar cã aveau douã feþe, acesteaîn înþelesul literal, mai exact spus, ei eraufãpturi integral simetrice, adicã ºi în raportcu un plan care le-ar fi trecut prin cap, ume-ri, mâini ºi picioare. […]

Arcadienii erau cam toþi telepaþi, bineîn-þeles de calitãþi diferite (nu toatã lumea areo egalã ureche muzicalã). Ei îºi puteaucomunica gândurile într-o mai micã sau maimare mãsurã.

Între calitãþile care decideau o carierãpoliticã intra neapãrat ºi aceastã însuºire.Capacitatea telepaticã în forme superioareera coloratã (adicã respectivul vedea repre-zentãrile din mintea altuia), rãmânea inin-terceptabilã (o a treia persoanã nu puteainterveni, ca sã zicem aºa, pe fir), exploraîntregul cuprins al conºtiinþei interlocutoru-lui (altfel zis citea ºi gândurile lui secrete,nimic neputându-i fi ascuns).

Trebuie sã adãugãm încã ceva: ca toatecomunicaþiile telepatice, ºi cele de pe Arca-dia presupuneau principiul „caprã”–„oaie”,respectiv distincþia „emiþãtor” ºi „receptor”.Sã ne amintim cã locuitorii planetei dinConstelaþia Casiopeii aveau douã perechi de

ochi, douã guri ºi patru calote cerebraleabsolut simetrice. Inºii de rând nu posedauînsã niciodatã ambele facultãþi telepaticeegal dezvoltate, unii erau mai mult „caprã”,alþii, mai mult „oaie”. […]

Legãtura telepaticã la nivelul cel maiînalt Nord–Sud pe Arcadia începea printr-omâncãrime a douã dintre urechile unui con-ducãtor. Era o formã superioarã, silenþioasã,secretã de apel telefonic. Cel „chemat” sedeschidea ca ºi cum ar fi ridicat receptorul.Totodatã, cu organul emiþãtor, simetrictransmitea semnalul cã e dispus sã susþinãdialogul. Acceptarea legãturii era resimþitãde doritorul ei printr-o mâncãrime la pere-chea urechilor sale receptoare. Se „deschi-dea” atunci ºi el, iar convorbirea putea avealoc fãrã nici o stânjenire.

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Aceastã lecþiecuprinde informaþii referitoarela: limbã maternã/oficialã/strãinã; comunicare telepaticã;literatura SF; paronime.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Pentru a sesizadiversitatea raporturilor dintrevorbitori ºi limbile utilizate (peteritoriul unui stat), precum ºipentru a observa cã prin limbajoamenii pot comunica direct ºisincer ceea ce gândesc, dar cãlimbajul este ºi o formã demascare a adevãratelor intenþiiºi gânduri; imaginarea uneiforme de comunicare telepaticãscoate în evidenþã tocmaiaceastã crizã a comunicãrii.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Pentru predareanoilor cunoºtinþe, activaþi ºivalorificaþi cunoºtinþele elevilorreferitoare la situaþia decomunicare, semnul lingvistic,sinonime, neologisme.

De ce aveþi nevoie? Textulintegral Roadele uneidiplomaþii chibzuite de Ovid S.Crohmãlniceanu, fiºe de lucrucu omonime, paronime.

La lecþie…La început… Deschideþi lecþiacu o discuþie despre cãlãtoriileîn strãinãtate ºi desprenecesitatea cunoaºterii altorlimbi, apoi reveniþi ºi subliniaþidiversitatea lingvisticã dincadrul mediului în care trãiescelevii, valorificând exerciþiile1, 2, 3.

Din lumea cãrþilorImaginea alãturatã textului poate constitui un bun pretextpentru introducerea în tematica textului (comunicarea),prin actualizarea elementelor situaþiei de comunicare.Realizaþi un brainstorming frontal despre imaginea unuiextraterestru ºi modalitãþile de comunicare specifice.

Lectura textului. Puteþi aborda douã scenarii diferite:1. sã citiþi integral textul povestirii; 2. sã vã limitaþi doarla fragmentele date. Dacã scenariul 1 vizeazã înþelegereasensului global ºi accentuarea semnificaþiei titlului –comunicarea ca o formã a diplomaþiei –, scenariul aldoilea se limiteazã doar la familiarizarea cu un tip decomunicare insolit, fantastic.


2.Discutarea textului

a. Explicã diferenþa dintre arcadieni ºi pãmânteni ca oamenicu „douã feþe”.

b. Stabileºte avantajele ºi dezavantajele comunicãriitelepatice, aºa cum este ea imaginatã între locuitorii de peplaneta Arcadia.

c. Explicã avantajele comunicãrii telepatice pentru o carierãpoliticã. Care ar fi însã dezavantajele?

d. Numeºte efectele pozitive (roadele) unei „diplomaþiichibzuite” în cîteva situaþii cunoscute de tine: în familie,între prieteni, la ºcoalã, în viaþa politicã etc.

e. Ilustreazã cu exemple din viaþa cotidianã ºi culturalãfolosirea limbii în ipostaza de: liant social, mijloc decunoaºtere a lumii, de expresie a individualitãþii.


Cuvintele care au o formã

aproape identicã (diferã

doar una – douã litere), dar

sensul lor este total diferit

se numesc paronime. Astfel

de cuvinte sunt: orar/oral;

pronume/prenume;

compliment/complement;

familiar/familial;

temporal/temporar.

Reţine!

Textul reprodus se încadreazã în literatura S.F., care este un tip de prozã narativã ce imagineazã situaþii ºi

evenimente ireale pornind de la premise ºtiinþifice. Temele predilecte ale literaturii S.F. se leagã de explorarea

spaþiului ºi a timpului, anticipând, prin mijloace ºtiinþifice, lumi ale viitorului. Alãturi de basme, legende,

mituri, literatura S.F. are la bazã fantasticul ca o modalitate de expresie a imaginaþiei omeneºti bazate pe

explorarea necunoscutului, a misterului, antrenând ezitarea cititorului de a opta pentru o explicaþie logicã sau

pentru una supranaturalã.

Află mai mult!


a. Alcãtuieºte douã enunþuri în care sã foloseºti cuvintelegalaxie ºi constelaþie referitoare la planeta Pãmânt.

b. Ilustreazã sensurile omonimului facultate.c. Precizeazã sinonimele cuvântului silenþios din urmãtoarele

enunþuri:• În oraºul nostru au fost puse în circulaþie tramvaie

silenþioase.• Este o persoanã silenþioasã, ascultându-i cu atenþie pe

cei din jur.d. Citeºte biletul trimis de Paul Elenei, în timpul unei ore de

englezã ºi explicã ce greºealã a fãcut Elena.

Folosește ceea ce ai învăţat!Scrie un text S.F., pe o temã aleasã de tine, în care sãfoloseºti cel puþin trei omonime al cãror sens l-ai aflat înaceastã lecþie.

La sfârșit…Testeazã capacitatea „telepaticã” a colegilor tãi! Relateazãdouã întâmplãri din viaþa ta: una dintre ele sã fie un neadevãr,o minciunã, iar cealaltã sã fie adevãratã. Observã dacã ºi-audat seama care este întâmplarea neadevãratã. Spuneþi cât maimulte minciuni celebre devenite bancuri sau glume.

insolit, adj. – care surprinde

prin caracterul sãu

neobiºnuit, neuzitat;

literal, adj. – care se face, se

reproduce cuvânt cu cuvânt,

literã cu literã; textual;

liant, subst. – legãturã,

conexiune.

Dicţionar

Cum se scrie în

englezã

cuvântul limbã?

Ştiu să-l pronunţ,

dar nu-l ştiu scrie

literar.

Observaþii asupra modului de structurare a lecþiei înGhidul profesorului:

Jurnalul didactic:

Discutarea textului. Reveniþi laimaginea extraterestruluirealizatã anterior ºi completaþi-ocu cea a „arcadienilor” ºicomentaþi mesajul subliminal altextului referitor la „oamenii cudouã feþe”. Folosiþi exerciþiul b.pentru ca elevii sã reciteascãtextul ºi sã selectezeinformaþiile necesare. Exerciþiilec, d, e pot deveni ºi sarcinipentru o activitate în trei grupe.Încheiaþi printr-o scurtãprelegere despre fantastic ºiliteratura fantasticã, prelegerece poate fi încheiatã printr-unciorchine de idei.

Elemente de limbã românã.Exerciþiile vizeazã înþelegereasensului unor cuvinte dintextul citit, precum ºi exersareaomonimelor ºi însuºireaparonimelor. Folosiþi, în funcþiede timpul disponibil, ºi alteexemple sau fiºe de lucru.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Puteþi sã vizionaþi o secvenþãdintr-un film S.F., iar folosireaomonimelor sã o transformaþiîntr-un exerciþiu independent.

La sfârºit… Obiºnuiþi-vã cafinalului de lecþie sã îi acordaþisuficient timp pentru a crea oatmosferã caldã, ludicã,aplicând cu ingeniozitatesugestiile oferite sau oricarealtele pe care dumneavoastrã legãsiþi potrivite. Chiar dacãpagina din Ghidul elevului nucuprinde tabelul pentrureflecþie (din motive de spaþiu),nu eludaþi acest moment,deoarece e bine ºtiut cã unexerciþiu relaxant ºi unfeedback sincer constituieforme importante deatractivitate pentru orice elev.

AVENTURA CUVINTELOR

Fiinţa umană și cuvântul 3


AVENTURA CUVINTELOR

Fiinţa umană și cuvântul 3


La început…1. Care este legãtura dintre limbã ºi gândire? Discutaþi ºi alegeþi dintre urmãtoarele sugestii:

• limba ºi gândirea nu au nici o legãturã deoarece sunt sisteme diferite ºi funcþioneazãdupã „legi” proprii;

• limba structureazã gândirea, deoarece oamenii gândesc în cuvinte.2. Cum explicaþi modul de a gândi al persoanelor cu deficienþe de vorbire? Care e legãtura

lor cu limba?

Din lumea cărţilor1. Numiþi talentul/abilitatea absolut necesarã pentru a fi:

muzician, zidar, poet.2. Enumerã douã motive pentru care oamenii scriu versuri.3. Motiveazã dacã o persoanã cu talent de versificator

este ºi poet.

1.Citeºte textulCriticilor meide Mihai Eminescu

Multe flori sunt, dar puþineRod în lume o sã poarte,Toate bat la poarta vieþii,Dar se scutur multe moarte.E uºor a scrie versuriCând nimic nu ai a spune,Înºirând cuvinte goaleCe din coadã au sã sune.Dar când inima-þi frãmântãDoruri vii ºi patimi multe,ª-a lor glasuri a ta minteStã pe toate sã le-asculte,Ca ºi flori în poarta vieþiiBat la porþile gândirii,

Toate cer intrare-n lume,Cer veºtmintele vorbirii.Pentru-a tale proprii patimi,Pentru propria-þi viaþã,Unde ai judecãtorii,Ne’nduraþii ochi de gheaþã?Ah! atuncea þi se pareCã pe cap îþi cade cerul:Unde vei gãsi cuvântulCe exprimã adevãrul?Critici voi, cu flori deºerte,Care roade n-aþi adus –E uºor a scrie versuriCând nimic nu ai de spus.


a. Cine crezi cã sunt „florile” la care se face referire în prima strofã a poeziei? Alege dintreurmãtoarele sugestii:• toþi oamenii care folosesc cuvintele dintr-o limbã;• doar acei oameni care sunt înzestraþi cu talentul exprimãrii deosebite prin cuvinte (poeþii).

b. Selecteazã versurile în care este exprimatã lipsa de legãturã între cuvinte/limbã ºigândirea celui care scrie/se exprimã.

c. În legãtura dintre limbã ºi gândire apare ºi un al treilea element: fiinþa umanã. Triadagândire–fiinþã–limbã (cuvinte) exprimã tocmai statutul unic al omului. Identificãversurile care surprind procesul complex al comunicãrii umane, fãcând referire la celetrei elemente: inimã (sentimente), gândire (raþiune), veºmintele vorbirii (cuvinte, limbaj).

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Textul selectatvã oferã posibilitatea sãrealizaþi o legãturã între limbã-gândire-limbaj poetic, aplicândsensul propriu ºi sensul figuratal cuvintelor.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Este importantpentru orice fiinþã umanã sãconºtientizeze legãtura dintrelimbã ºi gândire, sãdiferenþieze, dar ºi sã utilizezecuvintele cu sens denotativ ºiconotativ.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Coerenþa internã alecþiilor e uºor sesizabilã atâtdin titlurile lecþiilor, cât ºi dinconþinuturile acestora. Astfel,elevii au ocazia sã aprofundezecunoºtinþe referitoare la cuvânt,limbã, figuri de stil.

De ce aveþi nevoie?Poezia Criticilor mei deMihai Eminescu; fiºe cuexerciþii de vocabularreferitoare la sensulpropriu/sensul figurat.

La lecþie…La început… Pentru a sublinialegãtura dintre limbã ºi gândire,puteþi începe cu discutareaproverbelor: Gândeºte de douãori ºi vorbeºte o datã; Tãcerea ede aur; Vorba lungã-i sãrãciaomului etc. Treceþi abia apoi ladiscutarea întrebãrilor 1 ºi 2,subliniind faptul cã, indiferentde sistemul de semne utilizat,gândirea este cea care estestructuratã printr-un anume cod(al limbii, al altor semne).

Din lumea cãrþilorCele trei exerciþii au rolul de a sensibiliza elevii asuprafaptului cã talentul „lingvistic” este specificpoeþilor/scriitorilor, dar cã existã totuºi o diferenþã întreun simplu versificator ºi un poet.

Lectura textului. Puteþi apela, iniþial, la o lecturã indivi-dualã, urmatã de jurnalul dublu de lecturã, dupã modelul:

Lumea textului Lumea cititorului/lumea mea

Insistaþi asupraregulilor citãrii:folosireaghilimelelor

Comentariul poate viza impresiilecele mai inocente provocate delectura textului, asocieri cu experienþede viaþã, întrebãri, neclaritãþi etc.

Discutarea textului. Exerciþiilepot fi rezolvate atât individual,cât ºi în perechi, în funcþie denivelul ºi independenþa înmuncã a elevilor. Esteimportant însã ca rãspunsurilesã fie discutate oral, iarcomentariile dumneavoastrã sãconducã înspre conturareamesajului poeziei ºi asublinierii legãturii dintreformã ºi fond.

Dacã optaþi pentru o activitatepe grupe, puteþi folosi metoda„cercul literar pe roluri”,grupând sau adaptând cerinþeledupã specificul grupei: ex.Stiliºtii – cerinþele a, e;logicienii – cerinþele b, c;criticii literari – cerinþa d.

Prelegerea dumneavoastã trebuiesã fie orientatã înspre explicareametaforei, pornind de lametafora centralã a textului(flori).

Elemente de limbã românã.Exerciþiile vizeazãfamiliarizarea ºi folosireacuvintelor/expresiilor cu senspropriu ºi figurat, valorificândexemple din textul poeziei,pentru o mai bunãcomprehensiune a acesteia.Folosiþi însã ºi alte exemplesub formã de fiºe de lucru.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Folosiþi primul exerciþiu caactivitate în clasã, iar cel de-aldoilea transformaþi-l într-ocerinþã pentru portofoliulindividual.

La sfârºit… Evident, exerciþiulde reflecþie e absolut necesardeoarece elevii aplicã ceea ceau învãþat. De aceea, acordaþitimpul necesar completãriitabelului, dar ºi discutãriiaprecierilor date de elevi,selectând eventual „cele mai


d. Care este rolul poetului în legãturã cu limba? Rãspunde, pornind de la repereleurmãtoare:• distanþa dintre sinceritatea trãirilor ºi a ideilor ºi posibilitatea de exprimare este ca o

cãutare a cuvântului care „exprimã adevãrul”;• spre deosebire de comunicarea obiºnuitã, poezia este o formã specialã de exprimare,

prin care se cautã armonizarea dintre realitatea sentimentelor ºi a ideilor ºi exprimareaacestora prin cuvinte.

e. Specific comunicãrii poetice este folosirea cuvintelor cu sens figurat. Identificã în textcuvinte care au rolul de epitet ºi explicã sensul figurat sugerat în contextul poeziei.


Limbajul poetic se deosebeºte de limbajul cotidian, obiºnuit, pentru cã exprimã în mod subiectiv viziunea

personalã a autorului despre lume.

În poezia „Criticilor mei”, poetul îi numeºte pe poeþi „flori”, tocmai pentru a sugera faptul cã sunt la fel de

trecãtori ca o floare, dacã nu vor gãsi cuvintele potrivite care sã exprime adevãrul sufletului ºi al gândirii.

Limbajul poetic foloseºte figuri de stil care au la bazã transferul de sens, precum: epitetul, comparaþia,

personificarea, metafora.

Metafora este un procedeu artistic care presupune transferul de la sensul propriu al unui cuvânt sau al unei

expresii la un sens figurat, dobândit prin analogie. Metafora are la bazã o comparaþie.

Află mai mult!


a. Scrie sinonimul potrivit pentru sensul cuvântului „floare”din enunþurile urmãtoare:Floarea din vazã s-a ofilit. Îmi place cum cântã FloareaCalotã. Ea este floarea muzicii populare. Murãturile erauacoperite de floare urât mirositoare. Iubirea este floareasentimentelor.

b. Utilizeazã în enunþuri proprii urmãtoarele cuvinte/grupuride cuvinte, atât cu sens propriu, cît ºi cu sens figurat:frãmântã, ochi de gheaþã, a cãdea pe cap.

Folosește ceea ce ai învăţat!1. Lucraþi în douã grupe! Alegeþi câte o temã (dragostea,

prietenia, singurãtatea etc.) ºi scrieþi un text poetic în caresã folosiþi cât mai multe cuvinte/expresii cu sens figurat.

2. Scrie un eseu despre rolul limbii în viaþa oamenilor,folosind cât mai multe metafore referitoare la limbã (ex.:floarea gândului, poemul sufletului, harta ideilor etc.)

La sfârșit…

Sensul propriu al unui

cuvânt este cel obiºnuit,

având valoare

denominativã, ºi este

cunoscut ca atare de toþi

vorbitorii unei limbi.

Sensul figurat este cel

neobiºnuit, obþinut pe baza

unui proces de transfer de

sens, având valoare

conotativã.

Dintre sensurile pe care le

poate avea un cuvânt, unul

este fundamental ºi celelalte

sunt secundare. Un cuvânt

care are un singur înþeles

este monosemantic, iar cele

care au mai multe sensuri

sunt polisemantice.

Reţine!

Reflecteazã asupra lecþiei de astãzi ºi noteazã calificative, utilizând

Cuvinte cu sens propriu Cuvinte cu sens figurat

Observaþii asupra informaþiilor privitoare la metodadidacticã oferitã în Ghidul profesorului:

Jurnalul didactic:

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Studiulcomediei O scrisoare pierdutãde I.L. Caragiale este cuprins peparcursul a patru lecþii. Înaceastã lecþie, accentul cade petrãsãturile comediei, comic,tipuri de greºeli: pleonasm,tautologie, confuzieparonimicã, paradox logic.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Încã din Modulul I, aexistat un accent pus peasocierea dintre limbajul verbal ºimijlocele comunicãrii nonverbaleºi paraverbale. Studiul comedieiare în vedere atât actualizareaacestor deprinderi de observare ºide folosire a expresivitãþiicomunicãrii, cât ºi atenþionareaelevilor asupra diversitãþii degreºeli în folosirea limbajului ºi amodului în care vorbitoruldevine ridicol prin „beþia decuvinte”, expresie a lipsei delegãturã dintre gândire ºi limbaj.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Este un prilejpentru actualizarea ºiaprofundarea cunoºtinþelordespre textul dramatic, despremijoacele comunicãriinonverbale ºi paraverbale înrealizarea expresivitãþiicomunicãrii verbale.

De ce aveþi nevoie?Textul comediei O scrisoarepierdutã de I.L. Caragiale;casetã video cu piesa, televizor,videoplayer; fiºe cu exemple depleonasm, confuzii paronimice,paradox logic, tautologie;ziare/reviste „de scandal”;Constituþia României (articolulreferitor la calomnie).

AVENTURA CUVINTELOR

Beţia de cuvinte 4


PRIMELE CIVILIZAŢII EUROPENE

Autoevaluare I

ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI16

Întrebãrile care urmeazã te ajutã sã îþi fixezi câteva informaþii cu valoare de reper înistoria Antichitãþii; punctajul obþinut indicã nivelul cunoºtinþelor tale.Alege rãspunsul corect (un singur rãspuns este corect; primeºti un punct pentru fiecarealegere corectã).

1. Democraþia atenianã a dispãrut dincauza:a. rãzboiului în care Atena a fost

implicatã;b. reformelor lui Pericle;c. cheltuielilor cu construirea de

temple.

2. Democraþie înseamnã:a. popor;b. templu;c. puterea poporului.

3. Întemeietorul Romei a fost:a. Cezar;b. Romulus;c. Traian.

4. Primul împãrat roman creºtin a fost:a. Traian;b. Constantin cel Mare;c. Cezar.

5. Roma a fost cuceritã de barbari înanul:a. 753 î.H.b. 313c. 476

6. Procesul de romanizare a însemnat:a. învãþarea limbii latine ºi

deprinderea obiceiurilor ºitradiþiilor romane de cãtrepopoarele cucerite;

b. cucerirea Daciei de cãtre romani;c. oficializarea creºtinismului în

Imperiul Roman.

7. Roma a fost cuceritã în anul 476 de:a. daci;b. greci;c. barbari.

8. Creºtinismul a devenit religie oficialãa Imperiului Roman în anul:a. 753 î.H.b. 313c. 476

9. „Secolul lui Pericle” a fost:a. secolul V;b. secolul V î.H.;c. secolul VI.

Cerinþa urmãtoare îþi propune sã exersezi folosirea corectã a unor noþiuni istorice,deoarece este foarte important ca atunci când comunicãm sã folosim corect cuvintelepentru ca toþi ceilalþi sã înþeleagã exact ceea ce vrem sã spunem.Cere sprijinul profesorului pentru evaluarea rãspunsurilor.Dacã nu îþi mai aminteºti sensul noþiunilor, cautã-le semnificaþia în lecþiile în carele-ai întâlnit.Acordã-þi singur un punctaj!

Alcãtuieºte câte douã enunþuri cu fiecare dintre termenii urmãtori:

• democraþie;• romanizare;• creºtinism;

• Imperiul Roman;• barbari;• templu.

La lecþie…La început… Cele douã exerciþii pot constitui un debutdinamic ºi incitant, jocul de rol oferind posibilitatea de ailustra îmbinarea dintre comunicarea verbalã ºielementele nonverbale ºi paraverbale.

Din lumea cãrþilorIndiferent dacã optaþi pentru vizionarea piesei sau lecturafragmentului de text, înainte de acest moment iniþiaþi odiscuþie despre caracteristicile unui spectacol de teatru,care poate fi mai atractiv decât lectura unui text.

Lectura textului. Recomandãm ca elevilor sã le fie oferittextul integral din scena 1, 2, 3 (Actul I) pentru a puteaînþelege mai bine expoziþiunea ºi intriga comediei. Esteindicatã o lecturã pe roluri.

Discutarea textului. Exerciþiilea, b, c, d urmãresc identificareatemei, a personajelor ºi aelementelor specifice textuluidramatic. Evident, este necesarãutilizarea textului tipãrit pentrua vizualiza structura ºidispunerea elementelorcomponente într-un textdramatic. De asemenea, nuuitaþi sã realizaþi legãtura cuspectacolul de teatru, insistândasupra modului în care acesteelemente apar transpuse: ex.pliantul spectacolului, ridicareaºi coborârea cortinei,decorul etc.

Elemente de limbã românã.Abordarea problemelor delimbã þintesc înspre ilustrareacomicului prin tipurile degreºeli identificate în vorbireapersonajelor.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Tema poate fi transformatãîntr-o lucrare de portofoliu sauun proiect de grup. Indicaþi-leemisiuni radio-tv cu tematicãadecvatã sau discutaþi uneletipuri de greºeli frecvente ºisolicitaþi-le observarea atentã acomportamentului verbal îndiferite situaþii reale (presascrisã ºi audio-vizualã, lacoafor, la frizerie etc.) ºi sãnoteze exemple reale.

La sfârºit… Oferiþi-le chiardumneavoastrã exemple dindiferite emisiuni sau aduceþicâteva ziare/reviste pentruilustrarea calomniei. E indicatsã citiþi ºi articolul de lege cuprivire la calomnie, iar discuþiasã primeascã o conotaþiemoralã.


Scena IIPRISTANDA (singur): Grea misie, misia de

poliþai… ªi conul Fãnicã cu coanaJoiþica mai stau sã-mi numeresteagurile… Tot vorba bietei neveste,zice: „Ghiþã, Ghiþã, pupã-l în bot ºi-ipapã tot, cã sãtulul nu crede la ãlflãmând…” Zic: curat! De-o pildã, conulFãnicã: moºia moºie, foncþia foncþie,coana Joiþica, coana Joiþica: trai,neneaco, cu banii lui Trahanache…(luându-ºi seama) babachii… Da’ eu,unde? famelie mare, renumeraþie dupãbuget micã. (ºade în fund pe un scaun lao parte.)

Scena IIIZAHARIA TRAHANACHE, GHIÞÃ PRISTANDA,

apoi TIPÃTESCU ºi ZOE

TRAHANACHE (intrã prin fund, fãrã sã iaseama la Ghiþã, care se ridicã repede laintrare. Trahanache e miºcat): A! cecoruptã soþietate!… Nu mai e moral, numai sunt prinþipuri, nu mai e nimic:enteresul ºi iar enteresul. (vede pe Ghiþã)Aici erai Ghiþã? (se stãpâneºte)

PRISTANDA: Aici, sãrut mâna, coane Zahario.TRAHANACHE: Fãnicã a ieºit?PRISTANDA: Ba nu, coane Zahario, vine

numaidecât momental, e dincolo… A!iatã conul Fãnicã…



a. Numeºte personajele care dialogheazã în cele trei scene reproduse.b. Precizeazã elementele care justificã încadrarea textului în genul dramatic.c. Care este tema discuþiei dintre Tipãtescu ºi Pristanda din prima scenã?d. Ce ziar citeºte Tipãtescu? Care este calomnia adusã lui Tipãtescu în ziar?

Textul dramatic aparþine genului dramatic ºi se caracterizeazã prin structurarea sub formã de replici, organizate în

acte, scene, prin prezenþa indicaþiilor necesare pentru punerea în scenã sub formã de spectacol de teatru.

Comedia este o specie a genului dramatic în care moravurile sociale ºi personajele sunt astfel înfãþiºate încât

stârnesc râsul. Comicul este declanºat de nepotrivirea dintre pretenþii ºi realitate, dintre esenþã ºi aparenþã ºi

implicã un conflict comic, situaþii ºi personaje comice. Formele de realizare a comicului în dramaturgie sunt:

situaþiile, limbajul, moravurile, numele. Comicul de limbaj pune în evidenþã statutul intelectual al

personajelor, caracterizat prin lipsa de logicã, inculturã, agramatism, ignoranþã.

Află mai mult!

3.Elemente de limbã românãScrie formele corecte ale cuvintelor misie, sã-mi razã,caraghioz, soþietate, prinþipuri, famelie, enteres.Identificã în textul reprodus urmãtoarele tipuri de greºeli:pleonasm, confuzie paronimicã, paradox logic, tautologie.

Folosește ceea ce ai învăţat!Ascultã emisiuni la radio, la televizor, citeºte ziare ºi reviste,observã cum vorbesc oamenii din jurul tãu ºi realizeazã unproiect de semestru cu titlul Din gura lumii… în care sãconsemnezi greºelile identificate în folosirea limbii române.

La sfârșit…Citeºte ziare ºi reviste din presa contemporanã ºi selecteazãexpresii calomniatoare la adresa unor personalitãþi.

Pleonasmul este o greºealã

de logicã care constã în

alãturarea a doi termeni cu

acelaºi înþeles.

Confuzia paronimicã

presupune necunoaºterea

legãturii dintre forma ºi

semnificaþia cuvântului.

Paradoxul logic se naºte din

alãturarea unor cuvinte al

cãror sens este imposibil

din punct de vedere logic.

Tautologia presupune

repetarea aceleiaºi idei prin

cuvinte diferite sau chiar

prin aceleaºi cuvinte.

Reţine!

Observaþii asupra sugestiilor didactice în Ghidulprofesorului:

Jurnalul didactic:

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Lecþia a douadin studiul comediei sefocalizeazã asupra legãturiidintre culisele teatrului ºicampania electoralã, cu scopulde a face mai evidenterãsturnãrile de situaþii.Abordarea locuþiunilor caelement de limbã se bazeazã peo posibilã asociere cu ideea deculise deoarece sensul uneilocuþiuni are o istorie cel maiadesea rãmasã în umbratimpului.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Elevii dobândescdeprinderea de a sesiza laturileascunse ale unui conflict, de aobserva vicii ºi defecte umane,precum adulterul, ºantajul, de aexprima realitateaînconjurãtoare încuvinte/locuþiuni care sã-isurprindã complexitatea.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Cunoaºtereaanterioarã a expoziþiunii ºi aintrigii textului face posibilãînþelegerea desfãºurãriiacþiunii. Utilizarea frecventã alocuþiunilor în limbajulcotidian uºureazã recunoaºterealor ca structuri lingvistice, iarconvenþiile redactãrii uneiscrisori sunt cunoscute încã dinModulul I.

De ce aveþi nevoie? Textulcomediei/caseta audio-video Oscrisoare pierdutã de I.L.Caragiale; câteva exemplaremultiplicate (pentru fiecarepereche de elevi) din Actul I,scena IV; fiºe cu exemple de

AVENTURA CUVINTELOR

În culisele unei campanii electorale 5


AVENTURA CUVINTELOR

În culisele unei campanii electorale 5


La început…1. Care poate fi legãtura între culisele de la teatru ºi cele ale unei campanii electorale?2. Care este diferenþa dintre o campanie electoralã transparentã ºi culisele acesteia?

Exemplificaþi prin referire la viaþa politicã actualã.3. Lucraþi în perechi. Citiþi scena IV din actul I din comedia O scrisoare pierdutã de I.L.

Caragiale. Ilustraþi adulterul ºi ºantajul ca elemente de culise ale campaniei electorale.


1.Citeºte textulO scrisoare pierdutã (fragmente)de I.L. Caragiale

Caþavencu îi ºantajeazã pe Trahanache, peTipãtescu ºi pe Zoe. Dacã Trahanache îºipãstrazã calmul ºi cautã un mijloc de a-lºantaja ºi el pe Caþavencu, Zoe devine foarteagitatã ºi este decisã sã îl susþinã pe Caþa-vencu pentru a-ºi pãstra imaginea publicãde soþie onestã. Tipãtescu însã este hotãrâtsã nu cedeze ºantajului ºi îi cere lui Pristan-da sã îl aresteze pe Caþavencu. Farfuridi ºiBrânzovenescu, aliaþii politici ai lui Traha-nache ºi Tipãtescu, devin ºi suspicioºi de trã-darea acestora ºi hotãrãsc sã trimitã o scri-soare la Bucureºti pentru a înºtiinþa partidul.

Actul IIScena XIITIPÃTESCU, CAÞAVENCU, ZOE, apoiCETÃÞEANUL TURMENTAT

TIPÃTESCU: Blestematã politicã! un momentsã n-ai pace! (merge la uºa din fund ºi oînchide.) Suntem în liniºte… (luiCaþavencu.) Eu merg la telegraf sã-þi anunþla Bucureºti candidatura… d-ta aºteaptãacasã un cuvânt al meu… Desearã, laîntrunire, fii cu tact… trebuie mult tact.(se aud în fund bãtãi în uºã; toþi dinscenã tac ºi nu miºcã; iar bãtãi, apoi treifluierãturi) E Ghiþã, ãsta e semnalul lui!(merge ºi deschide uºa din fund, prin careapare Cetãþeanul, fluierând ca de mirare.)

TIPÃTESCU: Iar? (se dã înapoi.)CAÞAVENCU: Omul meu! (se dã cam la

spatele Zoii.)

CETÃÞEANUL: Da, iar eu! (sughiþã.) Am venitpentru istoria aia de care am vorbitaz-dimineaþã… Ce facem? Iacã, mâineîncepe… Eu… Pentru cine votez?

TIPÃTESCU (þinându-i calea sã nu coboare înscenã): Pentru cine? pentru cine?Lasã-mã în pace, cetãþene: ai ajuns denesuferit… Voteazã pentru cine pofteºti…

CETÃÞEANUL: Eu nu poftesc pe nimeni, dacãe vorba de poftã…[…]

CETÃÞEANUL (cãtre Caþavencu): Ei!onorabilul! nu te vedeam; sluga! o mie deani pace! ªi zi, mã lucraºi, ai? Adicã, dã-icu bere, dã-i cu vin, nu pentru cinsteaobrazului… pentru ca sã-mi faci pontulcu scrisoarea… bravos! dom’le Nae.

CAÞAVENCU: A! a!ZOE: Fãnicã! Fãnicã! trimite-l… e nesuferit!TIPÃTESCU (nervos): În sfârºit, cetãþene, te

rog lasã-ne cu biniºorul, lasã-ne… Cepofteºti de la mine?

CETÃÞEANUL: Nu þi-am spus? (sughiþã)Mâine începe… Ei? (sughiþã.) Eu pe cinealeg? Pentru cine?… (face semnul votãriiºi sughiþã.)

ZOE: Pentru d. Nae Caþavencu.CETÃÞEANUL: Pentru… (sughiþã ºi pufneºte

de râs.) Nu mã-nnebuni cã ameþesc…

locuþiuni; fiºã cu schema elementelor componente aleunei scrisori.

La lecþie…La început… Dacã nu este posibilã o vizitã la teatru,atunci vorbiþi-le elevilor despre principalele pãrþiconstitutive ale unui teatru, insistând asupra roluluiculiselor; folosiþi exerciþiile 1 ºi 2 pentru a realiza legãturadintre culisele teatrului ºi ale unei campanii electorale.Acordaþi atenþie lecturii scenei IV din Actul I tocmaipentru a surprinde elementele de culise ale campanieielectorale (ºantajul, adulterul) ilustrate în piesã.

Din lumea cãrþilorVizionarea piesei ar fi indicatã deoarece ar putea asigurao înþelegere globalã a acþiunii din actul al doilea.

Lectura textului. Evident,lectura pe roluri ºi chiar joculde rol sunt modalitãþilesugerate pentru abordareafragmentului de text dat.

Discutarea textului. Studiultextului din Ghidul elevului areca þintã familiarizarea elevilorcu rolul indicaþiilor scenice ºicu traseul sinuos al scrisoriipierdute, ca element de culiseal ºantajului politic.

Elemente de limbã românã. Esteimportant ca studiul locuþiunilorsã cuprindã ºi alte exemple,valorificaþi în acest sensexperienþa elevilor deoarecelocuþiunile sunt specificelimbajului cotidian, comun.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Este momentul reactualizãriicunoºtinþelor despreconvenþiile redactãrii uneiscrisori. Folosiþi fie fiºapregãtitã de dumneavoastrã ºimultiplicatã, fie o imagine tipposter, fie o schemã la tablã.

Exerciþiul al doilea poate fisolicitat ca o lucrare deportofoliu. Oferiþi însã unexemplu de notare aelementelor nonverbale ºiparaverbale (ex. Cetãþeanul X seuitã pe furiº, cu o privire rece ºicurioasã, la brãþara ce atârnã demâna politicianului.), deoarecescopul acestei teme este de aforma abilitatea transcrieriimodalitãþilor de expresivitatenon/paraverbalã.

La sfârºit… Acordarea decalificative sub forma chipuluianimat are ca scop aplicareasemnificaþiei elementelornon/paraverbale. Transformaþiacest exerciþiu într-o modalitateludicã de a culege impresii viiºi reale despre „spectacolullecþiei”.


TIPÃTESCU (din ce în ce mai nervos, luândpe Cetãþeanul de mânã ºi zguduindu-l):Pentru cã eºti un om viþios…

CETÃÞEANUL: Nu mã smuci, cã ameþesc!TIPÃTESCU (asemenea): Pentru cã te-ai lãsat

sã-þi ia din buzunar, sã-þi fure scrisoarea…CETÃÞEANUL: Ei! nu face nimica, poate mai

gãsim alta…TIPÃTESCU: Lasã-mã sã vorbesc… pentru cã

eºti…CETÃÞEANUL: Alegãtor…TIPÃTESCU: Nu… beþiv… viþios… pãcãtos.ZOE: Fãnicã!…TIPÃTESCU: Da, beþiv… uite ºi acuma eºti

turmentat, eºti bãut… (Caþavencu râde.)

CETÃÞEANUL: Aº!TIPÃTESCU (cu dezgust): Uite, nenorocitule!

miroºi cale d-o poºtã… (îl împinge.)CETÃÞEANUL (ºovãind): Ãsta este mirosul

meu naturel…TIPÃTESCU: Miroºi a rom…CETÃÞEANUL: Ei bravos! Vrei sã miros

a gaz? […]Când, în sfârºit, Tipãtescu se vede obligatsã anunþe ºi sã susþinã candidaturainamicului politic Caþavencu, soseºte printelegraf o înºtiinþare de la Bucureºti careschimbã cursul evenimentelor, deoarece ise cere sã propunã ºi sã aleagã pentrumandatul de deputat un alt candidat.



a. Selecteazã din scena XII indicaþii scenice care indicã: miºcarea personajelor/actorilor; cuise adreseazã personajul/actorul; zgomote; reacþii fiziologice; gesturi.

b. Explicã cum a ajuns scrisoarea pierdutã de Zoe ºi gãsitã de cetãþeanul turmentat înposesia lui Caþavencu.

c. Motivaþi de ce cetãþenul turmentat nu este individualizat prin nume. Ilustraþi cu exempledin text atitudinea oamenilor politici faþã de cetãþeanul turmentat.

d. Care este dilema cetãþeanului turmentat?e. Care este vestea care îl face pe cetãþeanul turmentat sã fie nedumerit?f. Comentaþi „culisele” campaniei electorale care îl determinã pe Tipãtescu sã-l recomande

pe Caþavencu pentru a fi votat.


a. Cautã într-un dicþionar sensurile cuvintelor: turmentat,vicios ºi alcãtuieºte enunþuri proprii.

b. Scrie câte un sinonim pentru urmãtoarele locuþiuni: a þinecalea, a pufni în râs, lasã-mã-n pace.

c. Tradu în limba strãinã cunoscutã de tine una dintrereplicile textului care conþine o locuþiune ºi discutã cucolegii tãi variantele obþinute.

Locuþiunile sau expresiile

sunt asocieri stabile de

cuvinte care au un sens

unitar ºi care sunt specifice

fiecãrei limbi.

Reţine!

Folosește ceea ce ai învăţat!1. Scrie o scrisoare de amor în care sã foloseºti locuþiunile: a umbla cu capul în nori, a-ºi

face de cap, a avea la inimã, a-ºi deschide sufletul, a aºtepta cu sufletul la gurã.2. Imagineazã un dialog dramatic între un cetãþean ºi un politician actual, folosind cât mai

multe locuþiuni ºi indicaþii scenice care sã descrie gesturi, mimicã, miºcãri, atitudini.

La sfârșit…Reflecteazã asupra lecþiei de astãzi ºi acordã câte un calificativ sub forma unui „chip animat”:

Clasei de colegi cagrup

Colegei/colegului debancã

Profesoarei/profesorului

Þie

Observaþii asupra utilitãþii descrierii secvenþelor lecþieiîn Ghidul profesorului:

Jurnalul didactic:

AVENTURA CUVINTELOR

Demagogia discursului politic 6


La început…1. Numeºte câteva locuri publice în care

politicienii îºi susþin discursurile.2. Enumerã cel puþin câte trei trãsãturi ale

unui discurs atractiv ºi ale unuia plictisitor.



AVENTURA CUVINTELOR

Demagogia discursului politic 6


ACTUL IIIFARFURIDI: (emoþionat ºi asudând) Atunci, iatãce zic eu, ºi împreunã cu mine (începe sã seînece) trebuie sã [sic] zicã asemenea toþi aceiacare nu vor sã cazã la extremitate (se îneacãmereu), adicã vreau sã zic, da, ca sã fie mode-raþi… adicã nu exageraþiuni!… Într-o chestiu-ne politicã… ºi care, de la care atârnã viitorul,prezentul ºi trecutul þãrii… sã fie ori prea-prea,ori foarte-foarte… (se încurcã, asudã ºi înghi-te) încât vine aci ocazia sã întrebãm pentruce?… Da… Pentru ce?… Dacã Europa… sã fiecu ochii aþintiþi asupra noastrã, dacã mã potpronunþa astfel, care lovesc soþietatea, adicãfiindcã din cauza zguduirilor… ºi… idei sub-versive… (asudã ºi se rãtãceºte din ce în ce) ºimã-nþelegi, mai în sfârºit, pentru care în orceocaziuni solemne a dat probe de tact… vreausã zic într-o privinþã, poporul, naþiunea,România… (cu tãrie) þara în sfârºit… cu bun-simþ, pentru ca Europa cu un moment mainainte sã vie ºi sã recunoascã, de la care putemzice depandã… (se încurcã ºi asudã mai tare)precum – daþi-mi voie – (se ºterge) precum la21, daþi-mi voie (se ºterge) la 48, la 34, la 54, la64, la 74 asemenea ºi la 84 ºi 94, ºi eþetera,întru cât ne priveºte… pentru ca sã dãm exem-plul chiar surorilor noastre de ginte latineînsã! (foarte asudat, se ºterge, bea, iar se ºter-ge ºi suflã foarte greu. Trahanache a urmãritcu mâna tactul sacadelor oratorice ale lui Far-furidi. Bravo ºi aplauze în fund, conduse deBrânzovenescu; râsete ºi sâsâituri în grupuluilui Caþavencu. Clopoþelul lui Trahanache de

abia se mai aude. Dupã ce s-a mai oprit zgo-motul, cu multã aprindere.) Daþi-mi voie! Ter-min îndatã! Mai am douã vorbe de zis. (zgo-motul tace.) Iatã dar opinia mea. (în supremãluptã cu oboseala care-l biruie.) Din douã una,daþi-mi voie: ori sã se revizuiascã, primesc!Dar sã nu se schimbe nimica; ori sã nu se revi-zuiascã, primesc! dar atunci sã se schimbe peici pe colo, ºi anume în punctele… esenþiale…Din aceastã dilemã nu puteþi ieºi… Am zis!

Scena IVCAÞAVENCU: (ia pozã, trece cu importanþã prin-tre mulþime ºi suie la tribunã; îºi pune pãlãriala o parte, gustã din paharul cu apã, scoate unvraf de hârtii ºi gazete ºi le aºazã pe tribunã,apoi îºi trage batista ºi-ºi ºterge cu eleganþãavocãþeascã fruntea. Este emoþionat, tuºeºte ºiluptã ostentativ cu emoþia care pare a-l birui –Tãcere completã. Cu glasul tremurat.) Domni-lor!… Onorabili concetãþeni!… Fraþilor!…(plânsul îl îneacã.) Iertaþi-mã, fraþilor, dacãsunt miºcat, dacã emoþiunea mã apucã aºa detare… suindu-mã la aceastã tribunã… pentru avã spune ºi eu… (plânsul îl îneacã mai tare.)…Ca orice român, ca orice fiu al þãrii sale… înaceste momente solemne… (de abia se maistãpâneºte) mã gândesc… la þãriºoara mea…(plânsul l-a biruit de tot) la România… (plân-ge. Aplauze în grup)… la fericirea ei!… (acela-ºi joc de amândouã pãrþile)… la progresul ei!(asemenea crescendo)… la viitorul ei! (plânscu hohot. Aplauze zguduitoare.)

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Continuareaabordãrii comediei, cu accentpe actul al treilea, subliniinddemagogia discursului politic;semnificaþia numeluipersonajelor; roluldiminutivelor ºi alaugmentativelor.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Prin sublinierearidicolului unui discursdemagogic ºi incoerent, eleviipot fi sensibilizaþi asupracalitãþilor unui bun orator.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Încã din modululanterior, accentul s-a pus peformarea deprinderii de a fi unbun vorbitor, atât prinabordarea monologului, cât ºiprin importanþa acordatãdispunerii simultane acomunicãrii verbale,non/paraverbale ca modalitatede sporire a expresivitãþiimesajului.

De ce aveþi nevoie? Actul alIII-lea din comedia O scrisoarepierdutã; text ºi casetã audio-video; fiºã cu semnificaþianumelui personajelor ºiîncadrarea acestora într-oanumitã tipologie; fiºã cuexemple de utilizare adiminutivelor ºiaugmentativelor în contexteilustrative pentru conotaþiaironicã, afectivã, neutrã.

La lecþie…La început… Discuþia despre undiscurs atractiv sau plictisitorpoate fi fãcutã ºi sub formajocului de rol sau a vizionãrii

unui discurs incitant (dacã aduceþi o înregistrare a unuidiscurs din presa audio-video). Notaþi cu „+” ºi „–”trãsãturile care conferã atractivitate sau nonatractivitateunui discurs pe baza unui brainstorming de grup.

Din lumea cãrþilorDiscutaþi desfãºurarea evenimentelor pânã în acestmoment al subiectului comediei, stabilind relaþiile dintrepersonaje, dimensiunea conflictului ºi contextuldiscursului lui Farfuridi ºi al lui Caþavencu.

Lectura textului. Chiar dacã optaþi ºi pentru vizionareaactului al III-lea, nu trebuie sã eludaþi lecturafragmentelor de text selectate pentru a fi mai evidentedemagogia, lipsa de logicã ºi coerenþã, marcate prinfrecvenþa punctelor de suspensie, a enunþurilor

interogative, a digresiunilor, aindicaþiilor scenice.

Discutarea textului. Pentruînþelegerea globalã a textuluicitat, puteþi solicita rãspunsuriindividuale pentru întrebãrilea, b, iar pentru c, d, e se poateorganiza o activitate în douãgrupe, fiecare grupãcentrându-ºi atenþia asupraunuia dintre cei doi oratori(Farfuridi ºi Caþavencu). Pentrucomentariul de la întrebarea f,sugerãm o discuþie frontalã.Puteþi porni de la afirmaþiascriitorului „simt enorm ºi vãzmonstruos” tocmai pentru asublinia capacitatea de fin ºiatent observator al naturiiumane.

Elemente de limbã românã.Pentru a formula semnificaþianumelor personajelor, oferiþielevilor explicaþiile necesare cuprivire la sensul cuvintelor debazã de la care sunt derivate.

Conotaþiile diminutivelor ºi aleaugmentativelor pot fi explicateprin oferirea de exemplesuplimentare: ex. Este unbãieþel de bani gata. Mãtuºa areun bãieþel de 2 ani.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Puteþi transforma cerinþa într-olucrare pentru portofoliu.

La sfârºit… Alegeþi temeincitante pentru construireadiscursurilor. Folosiþi grila deevaluare a unei comunicãriorale prezentatã în Modulul I –ABC-ul comunicãrii.



a. Precizeazã locul în care îºi þin discursurile cei doi vorbitori.b. Indicã numele vorbitorilor ºi gruparea politicã pe care o

reprezintã ei.c. Selecteazã indicaþiile scenice care descriu comportamentul

ridicol al vorbitorilor (Farfuridi ºi Caþavencu) ºi reacþiaauditoriului.

d. Formuleazã tema celor douã discursuri.e. Ilustreazã cu citate semnificative din text: lipsa de coerenþã

ºi de logicã a discursurilor, nonsensul, demagogia.f. Comenteazã afirmaþia scriitorului I.L. Caragiale referitoare

la modul în care îºi construieºte personajele: „Eroii mãpersecutã… Forfotesc în mintea mea… Vorbesc… Le vãzgesturile; le aud cuvintele. Dar nu ºtiu exact nici ce spun,nici ce vor face ºi, pe urmã, m-apuc sã scriu, ºi-i las sã-ºispuie singuri pãsul”.


Încã din lista cu „persoanele” de la începutul piesei se precizeazã statutul social ºi ocupaþia personajelor, ceea

ce sugereazã apartenenþa la o tipologie umanã ºi poate constitui punctul de plecare în caracterizarea

personajelor. Alegerea numelor personajelor este semnificativã deoarece sugereazã principala trãsãturã de

caracter prin analogie cu semnificaþiile cuvântului de la care s-a derivat numele.

Află mai mult!


a. Lucraþi în douã grupe. Scrieþi câte cinci nume ale personajelor din piesã ºi indicaþi, dupãmodelul urmãtor:

b. Care este semnificaþia pe care o dobândeºte în context cuvântul „þãriºoarã”?

Numepersonaj

Cuvânt de bazãºi sensul lui

Trãsãturi de caracter sugerateTipul uman în care

se încadreazã

TrahanacheTrahana =cocã moale

Modelare în funcþie de situaþie ºi deinteres, lipsit de principii morale

Politician abil,disimulat

Folosește ceea ce ai învăţat!1. Lucreazã împreunã cu colegul/colega de bancã. Descrieþi o

persoanã publicã cunoscutã de voi. Unul/una dintre voifoloseºte cât mai multe diminutive, iar celãlat/cealaltã, câtmai multe augmentative. Citiþi textele obþinute ºi discutaþiasupra diferenþelor de mesaj.

2. Alege unul dintre personajele comediei O scrisoarepierdutã ºi scrie o scurtã prezentare a acestuia, referindu-tela tipul uman reprezentat, la comicul de nume ºi de limbajºi la rolul lui în desfãºurarea acþiunii.

La sfârșit…Scrie un discurs pe o temã aleasã de tine ºi rosteºte-l apoiîn faþa colegilor tãi.

Derivarea este o modalitate

de obþinere a unor cuvinte

noi prin adãgarea de sufixe

ºi prefixe la un cuvânt de

bazã. Existã sufixe

augmentative ºi diminutivale

prin care obiectele denumite

sunt mai mari sau mai mici,

de exemplu: bãieþoi, cãsoaie,

copilandru (augmentative)

sau bãieþel, cãsuþã, copilaº

(diminutive).

Reţine!

demagogie – înºelare a

opiniei publice prin

promisiuni mincinoase,

discursuri bombastice,

practicatã de cineva pentru

a-ºi crea popularitate

oratorie – arta de a

compune ºi de a rosti

discursuri; arta de a vorbi

în public

Dicţionar

Observaþii asupra relevanþei sarcinilor de lucru dinetapa de transfer ºi aplicare a lecþiei:

Jurnalul didactic:

AVENTURA CUVINTELOR

Binefacerile unui sistem „curat constituţional” 7


AVENTURA CUVINTELOR

Binefacerile unui sistem „curat constituţional” 7


La început…1. Numeºte cinci trãsãturi pozitive ale unui sistem constituþional.2. Discutã cu colegii despre viciile ºi moravurile specifice vieþii politice actuale ºi realizaþi

un poster care sã exprime sugestiv pãrerile voastre.



Dupã discursul lui Farfuridi ºi al luiCaþavencu are loc o încãierare între celedouã tabere politice, iar Caþavencu pierdepãlãria în care se afla ascunsã scrisoarea deamor folositã ca armã de ºantaj pentru aobþine mandatul de deputat. De laBucureºti se solicitã ca AgamemnonDandanache sã fie trecut pe liste ºi sã fievotat deoarece acesta ºantaja tot cu oscrisoare de amor pe un politicianimportant. Caþavencu dispare, iarcetãþeanul turmentat gãseºte din nouscrisoarea, deoarece luase din greºealãpãlãria lui Caþavencu, ºi astfel scrisoareaajunge la Zoe, care îl iartã pe Caþavencu ºiîi ordonã sã conducã festivitãþile în cinsteanoului ales.

Actul IVScena IVTIPÃTESCU: (singur) ªi-l aleg pe d. AgamiþãDandanache! Iaca pentru cine sacrific deatâta vreme liniºtea mea ºi a femeii pe careo iubesc… Unde eºti, Caþavencule, sã tevezi rãzbunat! Unde eºti, sã-þi cer iertare cãþi-am preferit pe onestul d. Agamiþã, peadmirabilul, pe sublimul, pe necuºorul, pepuicuºorul Dandanache… Ce lume! Celume! Ce lume!…

Scena XIVAceiaºi – Farfuridi, Brânzovenescu,Caþavencu, Cetãþeanul turmentat, GhiþãPristanda, Ionescu, Popescu, Alegãtori,Cetãþeni, Public

FARFURIDI: (luând un pahar de ºampanie) Însãnãtatea domnului AgamiþãDandanache, alesul nostru! Sã trãiascã!(Urale ºi muzicã. Pristanda þine cu mânatactul uralelor. Toþi ciocnesc ºi beau.)

DANDANACHE: (îndemnat de Zoe ºiTipãtescu, trece în mijloc cu paharul înmânã) În sãnãtatea alegãtorilor… cari auprobat patriotism si mi-au acordat… (nunemereºte) asta… cum sã zic de!… Zi-ipe nume de!… A! Sufradzele lor; eu,care familia mea de la patuzsopt înCamerã, si eu ca rumânul imparþial, careva sã zicã… cum am ziþe… în sfârºit sãtrãiascã! (Urale ºi ciocniri.)

TRAHANACHE: (cãtrã Caþavencu, care acoborât spre el ºi Tipãtescu) ªi aºa zi, ai?D-ai noºtri, stimabile? Bravos! Mã bucur.

CAÞAVENCU: Venerabile neicã Zahario! Înîmprejurãri ca acestea (miºcat) micilepasiuni trebuie sã disparã. […]

CAÞAVENCU: (lui Tipãtescu, încet) Sã mã ierþiºi sã mã iubeºti! (expansiv) Pentru cã toþine iubim þara, toþi suntem români!… Maimult sau mai puþin oneºti! (Tipãtescurâde.) În sãnãtatea iubitului nostruprefect! Sã trãiascã pentru fericireajudeþului nostru! (Urale, ciocniri.)

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Ultimul act alcomediei O scrisoare pierdutãde I.L. Caragiale, caracteristicilecomediei în general ºi alecomediei de moravuri înspecial.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? O mai bunãradiografiere a vieþii morale dinsocietate se realizeazã tocmaiprin analiza viciilor ºidefectelor, astfel prin studiulcomediei de moravuri ar trebuica elevii sã fie sensibilizaþiasupra valorilor morale.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Aceasta este a patralecþie dedicatã studiuluicomediei, astfel cã toatecunoºtinþele anterioare convergînspre surprinderea diversitãþiiconflictelor ºi a specificuluicomediei de moravuri…

De ce aveþi nevoie?Textul/caseta audio-video cuactul IV din O scrisoarepierdutã.

La lecþie…La început… Valorificaþiinformaþiile cursanþilor despresistemele politice de guvernare,precum ºi ancorarea în realitateprin realizarea unui poster caresã cuprindã imagini sugestiveºi informaþii de actualitate.Puteþi aduce mai multe ziaredin care sã se decupezeimagini, titluri care sã ilustrezevicii ºi moravuri ale vieþiipolitice actuale. Valorificaþiimaginea Parlamentului pentrua discuta despre sistemulpolitic.

Din lumea cãrþilorDeoarece vã aflaþi la ultima orã dedicatã comedieiO scrisoare pierdutã, ar fi indicat sã le vorbiþi elevilor ºidespre celelalte comedii ale scriitorului, sã circumscrieþitematica lor, completând-o cu detalii cunoscute dinschiþele citite de cãtre elevi.

Lectura textului. Recomandãm valorificarea textului datprin lectura pe roluri ºi chiar jocul de rol, deoarece eleviiau citit ºi au vizionat suficient de mult din aceastãcomedie pentru a putea fi ei înºiºi „mãºti” alepersonajelor.

Discutarea textului. Dacã timpul vã permite, puteþitransforma întrebãrile b ºi e în sarcini pentru activitate îndouã grupe, iar restul exerciþiilor pot fi rezolvate frontal

pentru a vã asigura cã toþielevii cunosc, în ansamblu,acþiunea ºi mesajul operei.

Elemente de limbã românã.Toate exerciþiile de limbã vãajutã sã fixaþi cunoºtinþeleanterioare referitoare laexpresivitatea diminutivelor, latipurile de greºeli careconstituie comicul de limbaj.

Foloseºte ceea ce ai învãþat. Erecomandabil ca eseul sã îlsolicitaþi ca o lucrare deportofoliu care sã fie redactatãpe baza unor repere sugerate(temã, semnificaþia titlului,caracteristicile comediei demoravuri, conflict, tipuri depersonaje). Raportarea la citatulcritic poate fi fãcutã prinadoptarea unei poziþii pro saucontra.

La sfârºit… Discuþiile pornindde la exclamaþia lui Tipãtescupot fi valorificate sub formaunui poster intitulat chiar „Celume! Ce lume!”. Puteþi cere caelevii sã lucreze în douã grupeºi sã realizeze douã postere cuacelaºi titlu, unul sã cuprindãaspecte din comediaO scrisoare pierdutã, iarcelãlalt aspecte din realitateacontemporanã.


TRAHANACHE: (luând un pahar ºi trecând înmijloc foarte vesel) Ei, aveþi puþinticãrãbdare!… Nu cunosc prefect eu! Eun-am prefect! Eu am prietin! În sãnãtatealui Fãnicã! Sã trãiascã pentru fericireaprietinilor lui! (sãrutã pe Fãnicã, apoipe Zoe. Fãnicã sãrutã mâna Zoii.) […]

CAÞAVENCU: (foarte ameþit, împleticindu-se-nlimbã, dar tot îngrãºându-ºi silabele)Fraþilor! (toþi se-ntorc ºi-l ascultã.) Dupã

lupte seculare, care au durat aproapetreizeci de ani, iatã visul nostru realizat!Ce eram acuma câtva timp înainte deCrimeea? Am luptat ºi am progresat: ieriobscuritate, azi luminã! Ieri bigotismul,azi liber-pansismul! Ieri întristarea, aziveselia!… Iatã avantajele progresului! Iatãbinefacerile unui sistem constituþional!

PRISTANDA: Curat constituþional! Muzica!Muzica!



a. Citeºte ºi consemneazã, de pe prima paginã a textului ºi din indicaþiile scenice de laînceputul fiecãrui act, reperele referitoare la locul ºi timpul desfãºurãrii evenimentelor.

b. Prezintã evoluþia conflictului, pe parcursul celor patru acte, dintre: Caþavencu ºiTipãtescu; Caþavencu ºi Zoe; Caþavencu ºi Trahanache; Zoe ºi Tipãtescu; grupul Farfuridi,Brânzovenescu ºi Tipãtescu.

c. Comenteazã situaþia comicã ilustratã de regretul lui Tipãtescu, din actul IV, scena IV.d. Explicã anularea conflictului ºi împãcarea dintre adversari din finalul comediei.e. Povesteºte conþinutul întregii comedii, urmãrind evoluþia conflictului dintre personaje.f. Scrie în spaþiul liber din dreptul fiecãrei cifre litera care corespunde tipului de morav

întruchipat de personaje.1. _____ Trahanache a. abuzul de putere2. _____ Tipãtescu b. interesul personal3. _____ Zoe c. corupþia4. _____ Caþavencu d. ºantajul5. _____ Pristanda e. adulterul O scrisoare pierdutã este o

comedie de moravuri care

satirizeazã defecte umane în

contextul luptei pentru

putere din timpul alegerilor

pentru Camerã din anul

1883. Sunt satirizate ºi

aspecte din viaþa de familie

care influenþeazã în mod

esenþial confruntarea

politicã. Titlul pune în

evidenþã contrastul comic

dintre pretinsa luptã pentru

putere politicã ºi lupta de

culise având ca instrument

„o scrisoare pierdutã” care

trãdeazã imoralitatea

familialã ºi evidenþiazã

degradarea vieþii politice.

Caracteristic oricãrei

comedii este anularea

conflictului ºi finalul fericit,

ceea ce demonstreazã

caracterul derizoriu al

confruntãrii ºi lipsa

dimensiunii morale a

personajelor.

Află mai mult!


a. Explicã rolul diminutivelor folosite în monologul luiTipãtescu din scena IV.

b. Demonstreazã în ce constã greºeala de limbaj din ultimareplicã a lui Caþavencu.

c. Selecteazã din scena XIV douã exemple de ticuri verbaleale personajelor.

Folosește ceea ce ai învăţat!Scrie un text de 1–2 pagini în care sã îþi exprimi pãrereadespre moravurile satirizate în comedie, valorificândsugestiile din urmãtorul fragment critic: „Lipsit de ideal,teatrul lui Caragiale e o satirã fãrã altã finalitate, o colecþiede imbecili, de imorali […]; e întristãtor ca un spital deinfirmitãþi morale ºi intelectuale”. (Eugen Lovinescu,Caragiale. 1. Comediile sale, în Critice, 1928)

La sfârșit…Discutaþi în grupe de câte 3–4 semnificaþia exclamaþiei luiTipãtescu „Ce lume! Ce lume! Ce lume!” ºi ilustraþi-o cuexemple din viaþa politicã ºi de familie contemporanã.Valorificaþi ºi ideile din posterul realizat la începutul lecþiei.

Observaþii asupra relevanþei întrebãrilorcuprinse la „Discutarea textului” în Ghidulelevului:

Jurnalul didactic:

AVENTURA CUVINTELOR

Spectacolul cuvintelor 8


AVENTURA CUVINTELOR

Spectacolul cuvintelor 8


La început…De ce o piesã de teatru poate fi înþeleasã atât prin lectura textului, cât ºi prin vizionareaspectacolului?

Din lumea cărţilor1. Care poate fi tema piesei de teatru, având în vedere titlul acesteia?2. Ce informaþii suplimentare poþi obþine citind afiºul spectacolului?

1.Citeºte textulOamenii – plastilinãPlastilina de Vasili Sigariev; Teatrul Naþional „Radu Stanca” din Sibiu; Traducerea: VladMassaci ºi Cristi Juncu; Regia artisticã: Vlad Massaci (Data reprezentaþiei: 11 decembrie 2005).

Plastilina lui Vasili Sigariev e, la un primnivel de semnificaþie, o poveste de cartier cese consumã „în curtea unui bloc de tip Hrus-ciov”. Protagonistul piesei, Maksim, e un„bãiat bun”, crescut cu mari sacrificii de obiatã bunicã fiindcã mama îi e denaturatã, unadolescent ce ar dori sã aibã prieteni, ba chiarcrede cã are unul în persoana lui Lioha, ceface prostii la început minore, apoi altele totmai mari, care urmeazã sã îl coste scump.Textul zice cã, spre a-ºi masca un oarecarehandicap, Maksim face ºi reface obiecte deplastilinã, prin acest hobby obsedant el acor-dându-ºi dreptul de a fi altfel. De fapt, pro-pria lui fiinþã e de plastilinã, cãci se modelea-zã dupã felul de a fi al altora, plãtind maiapoi pentru toþi oalele sparte. Aºa ajunge vic-tima prostituatelor, a borfaºilor, a lumii into-lerante ºi meschine, a unor profesori lipsiþide caracter, care, sub fardul severitãþii, sestrãduiesc sã mascheze realitatea cã totul e devânzare. Victima amoralitãþii absolute. Iarcând e violat, spre a fi pedepsit pentru o vinãimaginarã, de un grup de bãrbaþi, plastilina adevenit atât de moale, încât Maksim ajungesã creadã cã nu mai are nici un atribut de fiin-þã umanã ºi-ºi aflã izbãvirea în moarte, omoarte produsã de cei care l-au batjocorit.

Scenograful Andu Dumitrescu a pus la dis-poziþia spectacolului sibian un spaþiu de jocde o expresivitate copleºitoare prin neorealis-mul sãu debordant. A adus pe scenã un „cvar-

tal” sordid, un bloc al unui nefiresc trai încomun. Prin ferestre, vedem cum oameniiduc o existenþã strict biologicã, se trezescdimineaþa spre a se duce la muncã, loc deunde se întorc prostiþi ºi-ºi aflã salvarea înalcool ori în sex. În curtea interioarã zace unautomobil tocmai bun spre a fi dus la fiervechi, de pe vremea „vechiului regim”. Lumi-nile din spectacol sunt joase, creând senzaþiaatmosferei sufocante. Într-o atare configuraþiespaþialã se consumã evenimente tragice pecare Vlad Massaci alege sã le convoace pringlasul lui Spira, copilul mort. Când nu sesocializeazã în chip fals, Maksim se ascundeîntr-o protectoare niºã, simbol al introspecþiei.Montarea denotã gândire, tehnicã ºi familiari-

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Cronica despectacol vizeazã tocmaisublinierea legãturii dintre textuldramatic ºi spectacolul de teatru.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Ca posibilconsumator al spectacolului deteatru, elevul conºtientizeazãdiversitatea aspectelor cetrebuie avute în vedere înreceptarea/vizionarea uneipiese de teatru.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Cronica despectacol actualizeazãelementele specifice textuluidramatic în realizarea sa subformã de spectacol.

De ce aveþi nevoie? Pliante deprezentare a unor piese deteatru; cronici ale unorspectacole de teatru; afiºe,dicþionare explicative.

La lecþie…La început… Iniþiaþi o discuþiedespre teatru, vorbiþi-le despreevoluþia teatrului, începând cuGrecia anticã ºi pânã în prezent.Reactualizaþi ideea cã textuldramatic este destinat uneiduble receptãri: prin lecturã sauprin vizionare ca spectacol deteatru. Chestionaþi elevii asuprainformaþiilor legate de punereaîn scenã a unui spectacol deteatru. Puteþi realiza o diagramaVenn, prin care sã ilustraþi

asemãnãrile ºi deosebirile între un text dramatic ºi unspectacol de teatru.

Din lumea cãrþilorDiscutaþi despre semnificaþia titlului piesei de teatruOameni de plastilinã ºi notaþi sub formã de ciorchine deidei presupoziþiile grupului pentru a le putea comparadupã lectura cronicii dedicate acestui spectacol de teatru.Folosiþi imaginea din Ghidul elevului pentru a subliniaideea de caricaturã asociatã omului din plastilinã. Dacã learãtaþi câteva afiºe, aþi putea solicita rãspunsul laîntrebarea 2 pe baza acestora, într-o activitate în grupe.

Lectura textului. Având în vedere dificultatea textului,sugerãm ca lectura sã fie fãcutã de cãtre dumneavoastrã ºisã fie urmatã de explicarea sensului cuvintelor

identificate ca fiindnecunoscute de cãtre elevi.

Discutarea textului. Întrebãrilepot fi distribuite ca sarcini delucru pentru douã grupe, astfelîncât primei grupe i se potrepartiza întrebãrile a-d, iarcelei de a doua grupe,întrebãrile e-h. Nu uitaþi sãaplicaþi regulile raportãriirãspunsului grupei din„scaunul autorului”, prilej deaplicare a deprinderii de asusþine un monolog oral.

Elemente de limbã românã.Sensul cuvintelor dificil deînþeles trebuie cãutat într-undicþionar explicativ ºi continuatprin exerciþii de alcãtuire aunor enunþuri proprii.Recomandãm ca secvenþadedicatã elementelor de limbãromânã sã o abordaþi înainteasecvenþei dedicate discutãriitextului.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Povestirile despre destinul unorpersoane cunoscute de cãtreelevi pot fi realizate mai întâioral, sub forma unui „cerc alpovestirilor”. Puteþi oferi câtevarepere care sã structurezepovestirea: ex. loc, timp, statutsocial, nume, elementulperturbator al destinului (cine,unde, când). Scrierea povestiriipoate fi transferatã într-osarcinã pentru o lucrare deportofoliu.

La sfârºit… Pornind de lapovestirile spuse de cãtre elevi,puteþi iniþia o dezbatere petema relaþiei om-destin,împãrþind elevii în douã grupepentru a susþine opinii pro saucontra afirmaþiei: „O persoanãîºi poate schimba propriuldestin.”


zare cu un anume mod actual de a vorbi des-pre crimele cotidiene ale oamenilor de treabã.Înþelegem marea tristeþe din piesa lui Sigariev,dar parcã am dori mai mult. Personajele suntsiluetate credibil de foarte tinerii actori ai Tea-trului sibian, cu bine plasate accente ce vizea-zã evidenþierea tipurilor umane, fãrã ca prinaceasta sã cadã în schematism. Pentru AdrianNeacºu, rolul Maksim este o mare ºansã pecare tânãrul interpret o valorificã cu succes. E,de departe, cea mai convingãtoare apariþie asa de pânã acum, cea care îl scoate din catego-ria bãieþilor frumoºi care au dat examen lafacultatea de teatru doar fiindcã aratã bine. IarAdrian Neacºu se întreabã în acelaºi caiet-program „de ce plastilinã? Un material malea-bil ca sufletul unui adolescent într-o societatepreocupatã de supravieþuire! Un semnal dealarmã asupra atitudinii pasive? Probabil cãda. Se poate schimba, îþi poþi influenþa pro-priul destin?”. Alãturi de cei doi protagoniºti

deja menþionaþi, l-am mai remarcat pe PaliVecsei, ca întotdeauna foarte bun, jucând-oacum în travesti pe profesoara de limba rusã,pe Ofelia Popii, pe Adrian Matioc, pe OvidiuMoþ, pe Florentina Þilea, pe Cristina Flutur,pe Dana Taloº.

Caietul de salã, a cãrui concepþie graficã edatoratã lui Andu Dumitrescu, e un micobiect de artã. Dar, din pãcate, doar atât, cãcie extrem de zgârcit în informaþie. Conþinenumele actorilor, opiniile lor, nu menþionea-zã însã personajele pe care ei le joacã,punându-i astfel în dificultate pe acei spec-tatori care doresc sã-i identifice ºi nu au avutºansa de a-i mai vedea pânã la acest specta-col. Lipsesc necesarele date despre piesã ºiautorul sãu. Iar textul lui Sigariev i-a prile-juit Teatrului sibian un spectacol bun, semncã ºi dramaturgul merita o minimã atenþie.

(Cronicã teatralã de Mircea Morariu,Familia nr. 2 (483) / 2 febr.2006)



a. Numeºte personajul principal al piesei.b. Ce hobby are personajul?c. Ce asemãnare este între plastilinã ºi propria fiinþã?d. Povesteºte destinul personajului.e. Cum este reprezentat spaþiul de desfãºurare al

evenimentelor pe scenã?f. Indicã personajele piesei ºi actorii care joacã rolul acestora.g. Delimiteazã fragmentele din cronicã în care se face referire

la: subiectul piesei, jocul actorilor, decor, lumini,semnificaþia titlului, caietul de salã.

h. Care sunt criticile aduse de cronicar desfãºurãriispectacolului de teatru?


a. Consultã un dicþionar explicativ ºi scrie explicaþiacuvintelor: maleabil, introspecþie, sufocant.

b. Scrie douã enunþuri în care sã ilustrezi omonimiacuvântului dispoziþie.

Folosește ceea ce ai învăţat!Scrie povestea unei persoane cunoscute al cãrei destin te-aimpresionat, ilustrând modul în care relaþia cu cei din jurl-a influenþat în deciziile sale.

Spectacolul de teatru se

realizeazã pornind de la

textul dramatic scris cu

scopul de a fi reprezentat pe

scenã în faþa publicului. De

aceea un text dramatic

poate fi receptat de o

persoanã în calitate de

cititor sau de spectator.

Replicile sunt interpretate

de actori (personajele), dar

dialogul dramatic este

construit de autor pentru

spectator. Pentru a deveni

spectacol de teatru, un text

dramatic este „prelucrat” de

o echipã de profesioniºti,

precum: regizor, scenograf,

actori, precum ºi personal

auxiliar: tehnicieni de

sunet, electricieni,

costumieri etc.

Află mai mult!

La sfârșit…Ilustraþi cu pãreri pro ºi contra rãspunsul la întrebarea: „Îºi poate o persoanã schimbapropriul destin?”

Observaþii asupra relevanþei sarcinilor de lucru pentruetapa de transfer ºi aplicare:

Jurnalul didactic:

AVENTURA CUVINTELOR

Autoevaluare I


Observaþii asupra relevanþei cerinþelor din testul de autoevaluare:

Autoevaluarea din Ghidul elevului ealcãtuitã din douã pãrþi: prima parte conþinecâteva exerciþii de reflecþie asupraprocesului de predare-învãþare, iar partea adoua cuprinde itemi de evaluare, prin careelevii îºi verificã deprinderile ºi cunoºtinþeledobândite.

I. Exerciþiile de reflecþieAcordaþi timp pentru completarearãspunsurilor la exerciþiile de reflecþie ºidiscutaþi rãspunsurile. Este un prilej idealcând puteþi primi feedback-uri utilereferitoare la:• gradul de atractivitate al activitãþilor

derulate;• interesul pentru textele studiate/propuse;• nivelul de înþelegere a textelor citite, a

noþiunilor predate ºi a limbajuluididactic;

• modul de interrelaþionare în cadrulgrupului/grupelor;

Notaþi rãspunsurile elevilor ºi folosiþi-lepentru autoreglarea activitãþii. Nu ezitaþi sãle solicitaþi soluþii atunci când sunt sesizateaspecte care se impun a fi remediate.

II. Testul propriu-zisFragmentul de text este ales din tipul de text(specia literarã) asupra cãruia (cãreia) s-ainsistat mai mult în cadrul unitãþii; în acestcaz este vorba despre textul dramatic.

Pentru cele ºapte cerinþe, vã sugerãm sãpropuneþi elevilor urmãtorul punctaj:1. – 1 punct;2. – 1,50 puncte;3. – 1 punct;4. – 2 puncte;5. – 1 punct;6. - 1,50 puncte;7. - 1 punct.

Se acordã 1 punct din oficiu.

Dupã rezolvarea cerinþelor, puteþi face ocorectare frontalã, fiecare elev acordându-ºipunctajul pe baza explicaþiilor ºiobservaþiilor dumneavoastrã.

Dacã existã elevi al cãror punctaj este subnivelul satisfãcãtor (nota 7), este indicat sãdiscutaþi cu ei, sã vedeþi ce tip de dificultateîntâmpinã ºi sã le oferiþi explicaþiilenecesare ºi posibilitatea de mai exersaacelaºi tip de itemi pe un alt fragment detext (chiar ºi din textele selectate pentrulecþii).

Astfel, elevii se pot considera pregãtiþipentru susþinerea evaluãrii întocmite dedumneavoastrã ºi adaptatã în funcþie denivelul grupului ºi de observaþiile fãcute întimpul autoevaluãrii.

LUMEA AȘA CUM ESTE


ÎNAINTE DE LECŢIE…Ce veţi preda? Pregătirea elevilor pentru intrareaîn noua unitate tematică începe prin abordareacelor două pagini introductive, sensibilizându-iprin text și prin imagini asupra conţinuturilor ceurmează a fi predate. În această unitate veţiaborda: 1 text liric (integral); 1 text epic(integral) – povestire; 1 text epic (fragment) –povestire; 1 text epic în versuri integral. Accentulcade pe studiul povestirii ca specie literară.

La ce le folosesc elevilor noile cunoștinţe?Pe lângă îmbogăţirea perspectivei asuprarealităţii „așa cum este ea”, elevii vor exersamodalităţi de receptare și de interpretareminimală a unui text epic.

Cum se leagă de ceea ce știu deja elevii?Abordarea noilor texte este un prilej de exersareși de aprofundare a deprinderilor de lectură șide exprimare a propriilor impresii și opinii.

De ce aveţi nevoie? Exploataţi textul propus pepagina de introducere în unitate tocmai pentrua induce ideea de realitate obișnuită,constituită prin legile care guvernează realul.

LA LECŢIE…Orientare. Începeţi printr-un brainstorming degrup, solicitând răspunsuri cu privire latrăsături generale care definesc lumea „așacum este”. Citiţi poezia și comentaţi mesajulacesteia despre o lume „cu capul în jos”.

Achiziţii. Lăsaţi timp elevilor să citeascăinformaţiile despre ce vor învăţa și cum vor fievaluaţi în această unitate; răspundeţi laeventuale întrebări și nedumeriri.

Organizaţi clasa în câteva grupe și cereţi-le săinterpreteze imaginile corelate cu tematicaunităţii.

Transfer și aplicare. Cereţi realizarea câte unuiposter cu titlul „Lumea așa cum este” și„Lumea cu capu-n jos”.

Unitatea II

LUMEA AȘA CUM ESTE

În căutarea sinelui 1


Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Textul liric Amvrut sã mã schimb de MarinSorescu propune reactualizareacunoºtinþelor ºi deprinderilorcu privire la modul destructurare a mesajului,accentul cãzând pe limbajulfigurat. Pentru a surprindecaracteristica inovativã alimbajului specific poezieineomoderniste, exerciþiile delimbã se axeazã pe elemente devocabular, în special locuþiuni.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Mesajul clar alacestei lecþii ar trebui sã fie cãîntr-o lume care funcþioneazãdupã legi prestabilite,elementul care asigurã coerenþãeste cunoaºterea de sine,dorinþa de schimbare fiind, defapt, o evoluþie a sinelui ºi nu oîncercare de a fi altcineva.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Întreg Modulul I aavut ca temã supraordonatoarecunoaºterea de sine, astfel cãelevii pot sã valorificecunoºtinþe ºi deprinderianterioare.

De ce aveþi nevoie? Textulpoeziei Am vrut sã mã schimb;fiºã cu valorile expresive aleinterjecþiei, ale locuþiunilor;structura standard a unuicurriculum vitae; hârtiecoloratã, acces la internet.

La lecþie…La început… Secvenþa iniþialã,desfãºuratã în perechi, poatedebuta printr-o activitateindividualã, în care elevii sã fiepuºi în situaþia sã reflecteze

asupra sinelui. Puteþi folosi o formã simplificatã a„metodei cepei”. Distribuiþi fiecãrui elev câte douã bucãþide hârtie coloratã diferit ºi cereþi ca toþi elevii sã notezepe foaia de aceeaºi culoare aspectele de care suntmulþumiþi, iar pe foaia cealaltã, aspecte pe care ar dori sãle schimbe deoarece sunt nemulþumiþi. Discuþia înperechi îi ajutã sã conºtientizeze motivelesatisfacþiei/insatisfacþiei. Cele douã hârtii se strâng una încealaltã precum cojile de ceapã sau varzã. Puteþi organizao micã „expoziþie” intitulatã „Fiecare cu ceapa/varza lui”,exploatând valenþele ludice ale sintagmei. Opþional, uniielevi îºi pot prezenta în faþa clasei propria „ceapã/varzã”.

Din lumea cãrþilorAccesul la internet ar conferi o formã interactivã cãutãriide informaþii pentru alcãtuirea fiºei personalitãþii lui

Marin Sorescu. Activitatea s-arputea desfãºura în perechi: unelev citeºte, iar celãlaltconsemneazã informaþiileselectate conform reperelor dateîn Ghidul elevului.

Lectura textului. Recitareapoeziei de cãtre dumneavoastrãsau varianta înregistratã poateconstitui un element deatractivitate ºi de sporire aimpactului textului asupraascultãtorilor. Puteþi sãînregistraþi chiar propriadumneavostrã lecturã atextului!

Discutarea textului. Dacãexerciþiile a, b, c se pot rezolvaindividual, cele cuprinse la d,e, f ar fi recomandabil sã ledesfãºuraþi frontal, prin discuþiipornind de la reperele date.Insistaþi asupra argumentãriifiecãrui reper; de fapt, scopuloferirii de repere este tocmaisolicitarea elevilor de a alege ºide a argumenta, prin referire latext ºi la experienþa personalã.

Elemente de limbã românã.Valorificaþi exerciþiile datetocmai pentru a subliniaspecificul limbajului poeziei,ale stilului ludic, marcat deoralitate, simplitate aparentã,ambiguitate.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Oferiþi detaliile necesare pentrucompletarea structurii standarda CV-ului.

La sfârºit… Dacã lecþia sedesfãºoarã într-o salã cu accesla computere, asistaþi elevii întimp ce îºi redacteazã CV-ul.


Observaþii asupra utilitãþii sugestiilor didactice dinGhidul profesorului:

Jurnalul didactic:

LUMEA AȘA CUM ESTE

Revolta împotriva sorţii 2


La început…Lucraþi în perechi. Notaþi douã aspecte din viaþa personalãprin care sunteþi apreciaþi/criticaþi de cãtre cei din jur.

Din lumea cărţilorPrecizeazã douã motive pentru care oamenii povestesc întâmplãri celebre.

1.Citeºte textul

LUMEA AȘA CUM ESTE

Revolta împotriva sorţii 2


Cocoºul, elefantul ºi buturuga

O poveste din Africa, ºi anume din Rwanda,spune cã mai multe fãpturi au început într-ozi sã se plângã de soarta lor.

S-au auzit mai întâi tânguielile cocoºu-lui, care spunea:

– Eu, care vestesc ceasul pentru toatepopoarele, pentru bãrbaþi, pentru femei ºichiar pentru rege, eu, care chem soarele înfiecare dimineaþã, eu, care sunt domnul ºistãpânul timpului, cum se face cã suntnevoit sã-mi petrec nopþile cocoþat pe crean-ga unui copac chiar în vreme de furtunã, întimp ce caprele dorm în casã? ªi cum se facecã, atunci când încep sã-mi refac puterileciugulind câteva boabe de sorg încolþite înbrazdã, toþi, ºi bãrbatul, ºi femeia, ºi copilulzvârlesc cu pietre dupã mine?

Mânios, cocoºul a plecat în cãutareamarelui zeu Imana sã i se plângã. S-a întâl-nit pe drum cu elefantul ºi ºi-a spus pãsul.

Elefantul a pornit ºi el sã se jeluiascã:– Uitã-te la mine! Cum se poate ca eu,

care întrec în putere toate animalele, cuînfãþiºarea mea atât de nobilã ºi de minunatalcãtuitã, sã nu pot zãmisli o datã decât unsingur copil? Este oare firesc ca gãina, atun-ci când îi dãruieºti un urmaº, sã scoatãdouãzeci ori douãzeci ºi cinci de puiºori? Capisica sã nascã cinci, ºase ori chiar ºaptepisoi? Capra, care nu este nici pe departeatât de frumoasã ºi de puternicã, dã naºterela doi ºi chiar la trei iezi; este oare drept? Iareu nu pot zãmisli decât un pui! Stai puþin sãmã pregãtesc ºi vin ºi eu cu tine.

Pe când mergeau aºa, au vãzut la margi-nea drumului o buturugã, care i-a întrebatîncotro se îndreaptã, pentru cã nu vedeai înfiecare zi un cocoº alãturi de un elefant.

Cele douã animale i-au povestit, aºadar,buturugii ce anume le nemulþumea.

A venit rândul buturugii sã se plângã:– Uitaþi-vã la mine. Îmi petrec viaþa la

marginea drumului, într-un loc de care nu-ipasã nimãnui. Nu cer de mâncare ºi nici debãut de la nimeni. Mã mulþumesc cu apa pecare mi-o dãruieºte cerul, atunci când plouã,ºi nu cer nimãnui nici sã mã ciopleascã, nicisã mã strunjeascã. Toþi bãrbaþii care trec pelângã mine îmi trag câte un picior. Toatefemeile mã lovesc cu toporul ºi mã despicã.Nici copiii nu se lasã mai prejos: îmi jupoaiescoarþa ori aruncã în mine cu pietre. Cuce-am greºit oare ca sã fiu aºa umilitã? Aºtep-taþi-mã, vin ºi eu cu voi, vreau ºi eu sã mãplâng lui Imana. Ajunºi în faþa zeului, cei treii-au povestit pe larg de ce erau nemulþumiþiºi de ce se socoteau nedreptãþiþi de soartã.

Imana a luat trei hotãrâri. I-a spus buturu-gii sã se întoarcã la locul ei, fãgãduindu-i cão va chema din nou la el. L-a pus pe elefantîntr-un hambar unde se afla de mâncare pen-tru toþi locuitorii. Cocoºului i-a dat o camerãconfortabilã ºi servitori care sã-i facã patul.

Îndatã ce a intrat în hambar, elefantul,înfometat dupã cãlãtorie, s-a ºi repezit sãmãnânce. Dupã douã zile nu mai era niciurmã de hranã, aºa cã a fost nevoit sã petrea-cã cea de-a treia, apoi cea de-a patra zi fãrãsã bage nimic în gurã. Imana i-a spus:

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Un text epicintegral, o povestire, carecompleteazã demersulcunoaºterii de sine prinraportare criticã la destin ºi lacei din jur. Exerciþiile devocabular – derivarea – ºi desintaxa propoziþiei (propoziþiaafirmativã ºi interogativã)aprofundeazã cunoºtinþeleanterioare, asigurând o mai bunãcomprehensiune a textului.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Mesajul povestiriiºi propoziþiainterogativã/afirmativãcontribuie la conºtientizarea ºiexprimarea dimensiuniiintrapersonale ºi a celeiinterpersonale printr-oatitudine reflexiv-interogativã.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Lectura textuluiepic este deja o deprindere prinidentificarea indicilor spaþio-temporali, a trãsãturilorpersonajelor, astfel cã elevii potaprofunda într-un nou contextdeprinderile anterioare.

De ce aveþi nevoie? VolumulCercul mincinoºilor de Jean-Claude Carriere; fiºe cuexemple de propoziþiiinterogative, dialoguri.

La lecþie…La început… Activitatea înperechi poate fi continuatã curealizarea unui poster algrupului, în care fiecare elev îºiva afiºa trãsãturileapreciate/criticate de cãtreceilalþi. Posterul ar putea aveatitlul „În ochii/gura lumii…”.

Din lumea cãrþilorContinuaþi discuþia despre raportarea la ceilalþi prinobiceiul oamenilor de a povesti întâmplãri, povestirilefiind o modalitate de înþelegere a semnificaþieimultitudinii de evenimente ce ne coloreazã viaþa.

O discuþie despe titlul Cercul mincinoºilor completeazãideea de povestitor al unor întâmplãri reale cu cea deautor/narator care imagineazã cu scopul de a surprindesemnificativul ºi esenþialul existenþei. Abordaþi raportulrealitate-ficþiune concluzionând, în mod ludic, cã oricescriitor e un „mare mincinos!”, subliniind diferenþadintre real/adevãr ºi imaginar/ficþional.

Lectura textului. Lectura predictivã ar da un plus dedinamism ºi implicare. Opriþi lectura dupã fragmentul

dedicat fiecãrui animal, atât înceea ce priveºte revolta, cât ºiîn ceea ce priveºte rãspunsulzeului.

Discutarea textului. Astfel,caracterizarea personajelor sefocalizeazã doar pe motiveleacceptãrii statutului existenþial,subliniind cã, dacã lumea este„aºa cum este”, nu e oîntâmplare, iar condiþiafiecãruia trebuie asumatã cuseninãtate ºi realism.

Rezumarea oralã este indicatãpentru a observa capacitateaelevilor de a surprindeesenþialul ºi de a respectaregulile rezumãrii. Nu acceptaþifolosirea perfectului simplu catimp al rezumãrii!

Elemente de limbã românã.Insistaþi asupra punctuaþiei ºitopicii propoziþiei interogative,mai ales în cadrul unordialoguri. Un scurt text dictatsau scris la tablã ar constituipretextul acestor explicaþii.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Dacã timpul nu vã permite,solicitaþi scrierea povestirii calucrare de portofoliu.

La sfârºit… Rezervaþi suficienttimp ca sã organizaþi un „cercal mincinoºilor”, adicã fiecareelev sã citeascã o povestirescurtã sau un fragment dinvolumul Cercul mincinoºilor,pe care sã le poatã povestifamiliei, prietenilor.Esenþializaþi mesajul fiecãreipovestiri citite.


– Iatã. Ai mâncat totul repede. ªi mai spuicã ai vrea sã ai, dintr-odatã, doi urmaºi în locde unul? Dar oare unde ai putea gãsi o pãdu-re pentru atâta hranã? Nu vezi cã þi-ar pieristirpea? Cred cã ai priceput. Du-te în drumultãu.

Elefantul s-a întors în pãdure.Imana i-a dat unuia dintre servitori un

coº ºi i-a spus:– Du-te la buturugã ºi vezi de gãseºte toate

bucãþile de unghie ºi fâºiile de piele pe carele smulge trecãtorilor, chiar ºi cele mai mici.

Servitorul a petrecut o vreme lângã buturu-gã ºi s-a întors cu coºul aproape plin. Imana achemat buturuga ºi i-a spus cu glas aspru:

– Te plângi de picioarele pe care þi le dautrecãtorii, ca ºi cum ar face-o ca sã te rãneas-cã. Dar tu ce faci? Nu cumva rupi unghiileoamenilor ºi ale animalelor care vor sã teapuce? Nu le smulgi fâºii de piele? Nu-i zgâ-rii fãrã milã? Piei din ochii mei!

Buturuga s-a întors la locul ei fãrã sã crâc-neascã.

Cocoºul, încã din prima noapte, s-a lãfãit înaºternut ºi a dormit pânã a pierdut socoteala

timpului. Nemaiºtiind dacã era zi ori noapte, auitat sã se trezeascã ºi sã-i scoale ºi pe ceilalþi.

Imana l-a chemat la el ºi i-a spus aºa:– Am poruncit sã þi se pregãteascã un pat

ca lumea ºi nu te-ai mai sculat de câtevasãptãmâni! N-ai cântat nici mãcar o singurãdatã, cu toate cã treaba ta este sã vesteºtituturor când se iveºte o nouã zi! Am auzit cãþi-ai fãcut nevoile în aºternut ºi lângã pat!Nu þi-e ruºine?

Eºti prea murdar ca sã mai poþi trãi pelângã alþii! Urcã-te la loc în copac! Înfruntãfurtuna pe timpul nopþii! ªi sã nu maiîndrãzneºti sã vii sã mi te plângi, cã te punla fript, iar servitorii mei de-abia aºteaptã!

Înspãimântat, cocoºul a luat-o la sãnãtoa-sa ºi s-a cocoþat pe creanga lui, ca sã pân-deascã rãsãritul soarelui.

Multe fãpturi care doreau sã urmeze pil-da cocoºului, a elefantului ºi a buturugii ausocotit mai înþelept sã nu se mai plângã desoarta lor.

(Jean-Claude Carriere, Cercul mincinoºi-lor. Povestiri filozofice din toatã lumea,

Bucureºti, Editura Humanitas, 1999)



a. Lucraþi în trei grupe. Alegeþi fiecare grupã câte unul dintrecele trei personaje ºi notaþi motivele revoltei împotrivapropriei soarte ºi motivele acceptãrii statutului existenþial.

b. Rezumã conþinutul povestirii.c. Explicã lipsa descrierilor din cadrul acestei povestiri.d. Formuleazã mesajul acestei povestiri, ºtiind cã este inclusã în

capitolul Lumea aºa cum este.


a. Precizeazã cuvântul de bazã de la care s-a format termenulmincinoºilor.

b. Scrie patru cuvinte derivate de la cuvântul adevãr.c. Selectezã patru enunþuri interogative ºi transformã-le în

enunþuri afirmative.

Folosește ceea ce ai învăţat!Imagineazã-þi cã eºti unul dintre cele trei animale prezentate în text ºi scrie o scurtãpovestire prin care sã demonstrezi cã nu ai motive sã fii nemulþumit de propria soartã.

La sfârșit…Citeºte ºi alte povestiri filosofice din cartea Cercul mincinoºilor ºi povesteºte-le, la rândultãu, pãrinþilor, fraþilor ºi prietenilor tãi.

„A povesti” este una dintre

cele mai vechi plãceri ale

omului, nãscutã din

interesul ºi din curiozitatea

oamenilor pentru întâmplãri

exemplare. Într-o povestire,

accentul cade pe întâmplãri

ºi nu pe descrieri ºi detalii.

Află mai mult!

Observaþii asupra sugestiilor metodice referitoare lalectura textului:

Jurnalul didactic:

LUMEA AȘA CUM ESTE

Magia vânătorii primitive 3


LUMEA AȘA CUM ESTE

Magia vânătorii primitive 3


La început…Discutaþi în grup. Spuneþi întâmplãri pe care le-aþi auzit sau le-aþi citit despre vânãtori. Comple-taþi cu cîteva glume pe seama obiceiului vânãtorilor de a exagera performanþele la vânãtoare.

Din lumea cărţilorDiscutaþi în perechi.• Ce a însemnat vânãtoarea pentru oameni

de-a lungul timpului?• Ce diferenþã este între a vâna ºi a fi

vânat? Faceþi referire atât la lumeaanimalelor, cât ºi la cea a oamenilor.

• Care sunt calitãþile unui bun vânãtor?

1.Citeºte textulÎn mijlocul lupilor (fragmente)de Vasile Voiculescu

Se vorbea despre vânatul mare ºi vânãtorilemajore din ce în ce mai pãrãsite la noi, deºimunþii sunt încã plini de urºi uriaºi, cerbifalnici, misterioºi þapi negri ºi mistreþi pri-mejdioºi, dacã nu de lincºi ºi jderi. Doarbourul lipseºte din vechea faunã cinegeticã aþãrii. ªi e pãcat, adaugase gazda, cã nu l-amprãsit din nou, aºa cum au fãcut alte state.

– Eu o spun de mult, îl întãri altul. Sun-tem încã un colþ al lumii unde pãtimaºii arputea gãsi mult mai uºor emoþiile tari ºiperipeþiile vânãtorilor grele, fãrã sã mai fienevoie sã alerge pînã în Africa ºi India.

ªi conversaþia se învãlmãºea în juruldecadenþei activitãþii vitale ºi primordiale,vânãtoarea, cu care omul vine din fundulmileniilor de piatrã, când a fost silit sã deasingur lupta inegalã cu ursul cavernelor ºileul bãºtinaº. Dar mai ales cu elanul, cerbulimpetuos al erelor primitive, mai primejdiosdecât toate fiarele la un loc.

Cineva întrebã despre elan… Gazda adu-se numaidecât albume cu reproduceri dupãdesenele gãsite în peºteri, înfãþiºând minu-nate scene de vânãtoare primitivã ºi cãrþidespre rolul ºi însemnãtatea vânãtoarei înpreistorie. Stam toþi plecaþi pe ele ºi înce-peam sã înþelegem cã lupta cu sãlbãticiuni

mult mai puternice decât noi ne-a silit, ca sãle biruim, sã ne preschimbãm în oameni.

Gazda ne lãmurea cum pentru mâncareomul gãsea destulã pradã mai slabã decât el,precum ºi toate roadele pãmântului. Darîmpotriva leului, care nãvãlea peste el încavernã, ºi a ursului, cu care intra în concu-renþã pentru adãpost, ori a mamutului, care-lstrivea, vânãtoarea trebuia sã se transforme înartã supremã, ºtiinþã ºi magie totodatã, tehni-cã ºi culturã, sacrificiu ºi încordare de ener-gii, cu simulacre ºi ritualuri magice, desfãºu-rate pe ariile altarelor, aºa cum aratã toatescenele zugrãvite în peºterile preistorice. Saucum se mai practicã ºi la sãlbaticii de azi. […]

ªi gândurile noastre, înfiorate, se întor-ceau pe pârtiile deschise de oamenii paleoli-ticului, la cavernele cu oase de urºi ºi lei pro-hodite de magii clanului în incantaþii ºi vrãji.

Dupã o micã tãcere, un magistrat, lãsândcartea din mânã, ceru îngãduinþa sã ne spuieo întâmplare de-a lui, cãreia de-abia acum îigãseºte rostul ºi îi înþelege legãturile.

– Eram, începu el, judecãtor de pace alunui ocol rural, într-un þinut deluros, acope-rit cu pãduri feciorelnice, la poalele munþi-lor. Ape furioase sfâºiaserã odinioarãpãmântul ºi râpi imense cu straturi culcatede humã vânãtã, vãrgatã cu gresie albã, dauo impresie de arhaism ºi primitivitate tulbu-rãtoare. […] Þinutul sta încã bogat în vânat,

geographic” (cu referire la abilitatea de buni vânãtori aunor animale). Sensibilizaþi elevii asupra diferenþei ºicomplementaritãþii între „a vâna” ºi „a fi vânat”.

Lectura textului. O lecturã individualã ar fi recomandatãpentru a compensa oralitatea preponderentã din lecþiileanterioare.

Discutarea textului. Imediat dupã lectura textului, cereþisã fie completat, individual sau în perechi, tabelul de lapunctul a. Celelalte cerinþe pot fi repere ordonatoare alediscuþiei pe baza textului. Explicaþi efectul folosirii rameica modalitate narativã de a sugera importanþa creãriiatmosferei propice comunicãrii interumane ºi aintroducerii în tema povestirii.

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Povestirea Înmijlocul lupilor de VasileVoiculescu; tehnica narativã apovestirii în ramã.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Cadrarea actuluipovestirii subliniazã importanþaatmosferei în stimulareacomunicãrii umane.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Receptarea textuluiepic ºi identificarea structurilorspecifice sunt reactualizateîntr-o construcþie epicã maicomplexã, care necesitãdiferenþierea între timpulpovestirii ºi timpul povestit.

De ce aveþi nevoie? Textulpovestirii În mijlocul lupilor deVasile Voiculescu; informaþii ºialbume despre practicispecifice vânãtorii primitive;imagini selectate de ladocumentare ºtiinþifice de pecanalul „Discovery” sau„National Geographic”; acces lainternet.

La lecþie…La început… Deschideþi lecþiaprin povestirea de întâmplãri ºiglume despre vânãtori.Încheiaþi prin realizarea unuiportret robot al vânãtoruluicontemporan.

Din lumea cãrþilorFaceþi o incursiune în timp ºivorbiþi despre importanþavânãtorii în evoluþia umanitãþii,arãtaþi imagini din albume sauînregistraþi una dintreemisiunile pe aceastã temã dela „Discovery” sau „National

Elemente de limbã românã. Înfuncþie de dificultãþile devocabular observate înreceptarea textului, completaþiexerciþiile sugerate cu alteaplicaþii. Stabiliþi o posibilãlegãturã poeticã între cuvinteleomonime (aceeaºi formã, darsensuri diferite) ºi ipostaza devânãtor ºi vânat (acelaºiom/animal ºi ipostaze difeite)!Le puteþi cere, cu titlufacultativ, sã scrie ca lucrare deportofoliu un text pe bazaacestei dualitãþi.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Dacã vi se pare mai interesantºi captivant, transformaþiscrierea individualã a povestiriiîntr-o activitate de grup pe bazaunor scenarii reale sauimaginare. Cereþi elevilor sãimagineze scenariiasemãnãtoare tabelului alãturat.

La sfârºit… Dacã nu aveþi accesla internet pentru a vizitavirtual Muzeul vânãtorii de laPosada la adresa indicatã înGhidul elevului, folosiþialbume, reproduceri ºicunoºtinþele elevilor de laistorie ºi de la ºtiinþe (animalecare au arme specifice de avâna: venin, ac, þepi, colþi etc.).


mai ales vulpi ºi lupi, chiar jderi ºi râºi, darnu mã interesa vânãtoarea. Pe atunci nu mãgândeam decât la cariera mea, cum sã înain-tez ºi sã scap mai repede de acolo.

Începusem totuºi sã adun rudimente dedrept popular ºi frânturi din obiceiul pãmân-tului, pentru un studiu pus la cale sã-mi þie deurât. […] Eu aveam putere, ca judecãtor, cu unsingur rând de buchi scrise, sã leg ºi sã dezlegtot ce puneau la cale ceilalþi, amenzi, contra-venþii, procese. ªi cu o iscãliturã de-a meaputeam sã spãl pe învinuit de toate pãcatelepentru care era târât înaintea mea.

Într-o zi am achitat un þãran învinuit cãvânase fãrã permis de vânãtoare, în sezon

oprit ºi, pe deasupra, vânat interzis: o cãpri-oarã. Jandarmul îl prinsese tocmai când ojupuia. […]

Dar satul s-a arãtat foarte nemulþumit dejudecata mea. Câþiva, pe care mi-i apropia-sem, au îndrãznit sã mi-o spuie. Omul mãînºelase. El vânase ºi trebuia pedepsit. Cãnu s-au gãsit urmele gloanþelor nu era nici odovadã.

– Cum aºa? am întrebat. Aþi vãzut doar totgrumazul cãprioarei sfârtecat de colþii lupilor.

– Da, dar lupii au lucrat pe socoteala lui.El i-a pus.

– Cum sã-i puie? Mã mirai. Ce, lupii auajuns pe la noi câini de vânãtoare?



a. Identificã în text cuvinte/sintagme referitoare la: cineconverseazã; unde se aflã; când; despre ce converseazã.

b. Selecteazã sintagme care definesc percepþia participanþilorla conversaþie despre vânãtoare.

c. Explicã rolul folosirii albumelor cu scene desprevânãtoarea primitivã.

d. Identificã paragraful în care se schimbã vocea naratorului.e. Precizeazã ce anume declanºeazã intervenþia magistratului.f. Înainte de a povesti întâmplarea din tinereþea sa, magistratul

descrie locurile în care a fost numit judecãtor de pace.Identificã douã sintagme care fac referire la faptul cã acelelocuri erau neatinse de modificãrile civilizaþiei moderne.

g. Rezumã întâmplarea care a provocat nemulþumireasãtenilor faþã de judecãtor.

h. Delimiteazã fragmentele de text care reprezintã ramatextului; povestirea propriu-zisã (expoziþiunea ºi intriga).


a. Alcãtuieºte douã enunþuri prin care sã demonstreziomonimia cuvântului a achita.

b. Selecteazã cuvintele care fac parte din familia ã atermenului vânãtoare: vânãtoreºte, vînãtor, cinegetic,vânãtoresc, vânãtori, vânat, vânãtaie.

Folosește ceea ce ai învăţat!Aminteºte-þi de o situaþie în care ai auzit povestite mai multeîntâmplãri într-un grup de oameni ºi descrie cadrul respectivprin referire la: timp, loc, participanþi, tema conversaþiei,modul în care unul dintre participanþi îºi începe povestirea.

cinegetic – referitor la

vânãtoare

impetuos – nãvalnic,

tumultuos

a achita – 1. a declara

nevinovat printr-o hotãrâre

judecãtoreascã

2. a îndeplini o obligaþie

materialã sau moralã

Dicţionar

Textul este scris pe baza

tehnicii narative numite

povestirea în ramã, ceea ce

presupune existenþa unui

cadru iniþial care are rolul

de a pregãti cititorul pentru

a înþelege semnificaþia

întâmplãrilor prezentate în

povestirea propriu-zisã ºi de

a crea o atmosferã propice

actului de a povesti.

Află mai mult!

La sfârșit…Discutaþi în grup despre diversitatea armelor de vânãtoare. Aflaþi mai multe despreMuzeul vânãtorii de la Posada accesând adresa http://www.infomontan.ro

Observaþii asupra surselor de informaresugerate în Ghidul profesorului:

Jurnalul didactic:

Locul TimpulParticipanþi/personaje

Temaconversaþiei

Declanºareapovestirii

La mare,pe plajã

SearaTrei familii depescari, prietenicomuni

PescuitulStrigãtul unorpescari aflaþiîntr-o barcã

LUMEA AȘA CUM ESTE

Vrăjitorul de lupi 4


LUMEA AȘA CUM ESTE

Vrăjitorul de lupi 4


La început…Discutaþi în grup despre oameni cu puteri supranaturale ºi povestiþi despre fapte inediteale acestora. Accesaþi adresa http://www.librarie.net/categorie/102/carti/Paranormal-Senzational pentru a afla ºi titluri de cãrþi pe aceastã temã.

Din lumea cărţilorDiscutaþi în douã grupe. Imaginaþi-vã care arputea fi conþinutul acþiunii povestirii spuse decãtre magistrat. Realizaþi un poster în care sãnotaþi ideile principale corespunzãtoarepentru desfãºurarea acþiunii, punctulculminant ºi deznodãmânt.


Magistratul se hotãrãºte sã îl viziteze pe Luparpentru a se convinge de corectitudinea decizieide a-l fi achitat de învinuirea adusã de sãteni.

[…] I se spunea Luparul ºi era privit ca ourâciune a lumii. Asta m-a fãcut curios ºi m-aîndemnat sã-l cercetez. Îmi putea fi preþiospentru îmbogãþirea culegerii mele de datinipopulare ºi ca tip uman, ieºit din comun.

Trãia, ca un paria, afarã din sat, pecoclauri, într-un fel de jumãtate bojdeucã,jumãtate peºterã scobitã într-un mal argilosºi sterp. N-avea nevastã, n-avea copil… ni-mic. Era singur ca un sihastru. Lumea spu-nea cã în preajma lui nu suferã sã vieþuiascãnici un dobitoc domestic, din cele ce segãsesc în gospodãriile oamenilor. Viteleºi-ar lua lumea în cap, spãimântate la vede-rea lui, ºi câinii ar fugi de el urlând. […]

S-a apãrat cã nu-i adevãratã hula lumii, cãnu ºtie ºi nu poate nimic mai deosebit decâtceilalþi oameni. Dar cã se pricepe sã vorbeas-cã ºi sã se înþeleagã cu lupii în limba lor.

– Cunoºti graiul lupilor? întrebai.– Da, domnule. L-am deprins de mic copil.– Cum ºi de la cine?– Întâi de la moºu-meu ºi de la tata, cã îl

ºtiau ºi ei.

– Îl ºtiau ºi ei?– Da… Moºu-meu ºi tata erau pãdurari

vechi. Trãiau în miezul codrilor ºi creºteaupe lângã ei lupi, pe care îi prindeau depuiendri. Eu m-am nãscut ºi am crescut întrecãþei de lup, cu care mâncam alãturi ºi mãbãteam în parte pânã veneau ai mei noapteatârziu de prin pustietãþi. Uite ºi acum zgaibe-le lãsate de colþii ºi de ghearele lor. […]

Din destãinuire în destãinuire, Luparulajunse sã-mi fãgãduiascã sã mã ia cu elîntr-o noapte potrivitã ºi sã-mi arate meºte-ºugul lui la lupi.

A ales noaptea Sfântului Andrei, cândlupii îºi primesc pentru tot anul merticul lorde prãzi. Fiecãruia i se sorteºte anume om,anume femeie ori copil, pe care are voie sã-lmãnânce. Atât! De vite ºi de alte prãzi nu lise þine socotealã. […]

Cei doi se despart, iar judecãtorul uitã de promisi-unea fãcutã Luparului, dar cu o noapte înainte desfântul Andrei, la curtea sa apar doi lupi, fapt ce îldeterminã sã îºi þinã cuvîntul dat Luparului. Plea-cã împreunã cu Luparul în pãdure ºi urcã într-uncopac, judecãtorul având asupra sa ºi arma devânãtoare. Prin niºte sunete înfiorãtoare, Luparula chemat o haitã de cinci lupi care au înconjuratcopacul, iar bãrbatul a început sã vorbeascã cu ei.Datoritã uimirii ºi frigului, judecãtorul scapã armaºi, încercând sã o prindã, cade în mijlocul lupilor.

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Continuareastudiului povestirii În mijlocullupilor de Vasile Voiculescu, cuaccent pe povestirea propriu-zisã, pe etapele acþiunii,completate cu aprofundareacapacitãþii de rezumare ºi deexprimare a coordonãrii ºi asubordonãrii la nivelul frazei.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Realizarea corectã arezumãrii îi ajutã pe elevi sãsurprindã esenþialul într-un actde comunicare ºi sã-l exprimeîn fraze prin utilizarearaporturilor de coordonare ºi desubordonare.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Elevii cunosc ramapovestirii, expoziþiunea ºiintriga, astfel sunt puºi însituaþia de a exersa ºiaprofunda cunoºtinþele legatede etapele acþiunii ºi deexprimare a raporturilorsintactice în concordanþã culogica acþiunii.

De ce aveþi nevoie? Textulintegral al povestirii În mijlocullupilor de Vasile Voiculescu;fiºe de lucru cu fraze formatedin propoziþii aflate în raportde coordonare ºi desubordonare; acces la internet;cãrþi/reviste despre evenimenteneobiºnuite sau oameni cuputeri paranormale.

La lecþie…La început… Începeþi prin asublinia stranietateapersonajului Luparul ºi aatitudinii sãtenilor faþã de el.Incitaþi elevii sã povesteascã

despre aspecte paranormale cunoscute/auzite de ei. Dacãaveþi un articol interesant dintr-o revistã, îl puteþi citi ºicomenta.

Din lumea cãrþilorReactualizaþi etapele acþiunii ºi stabiliþi expoziþiunea ºiintriga cuprinse în fragmentul din lecþia anterioarã.

Lectura textului. Lectura individualã orientatã înspreformularea ideilor principale este un prim pas care sãasigure o înþelegere globalã a textului pentru a puteaidentifica etapele acþiunii, aºa cum apar ele în text.

Realizaþi rezumarea oralã sub forma ºtafetei. Primul elevîncepe, iar urmãtorul preia ºtafeta (care poate fi un creionsau orice alt obiect) ºi continuã rezumarea. Nu uitaþi sã

reamintiþi regulile rezumãrii!Rezumarea scrisã poate ficerutã sub formã de lucrare înportofoliu.

Elemente de limbã românã.Insistaþi asupra faptului cãelementele coordonatoare (înfrazã) nu fac parte din propoziþie,pe când cele subordonatoare facparte din propoziþia subordonatã.Ilustraþi pe tablã modul dedelimitare a propoziþiilor înfrazã.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Oferiþi douã scenarii epicediferite: unul sã cuprindãexpoziþiunea, iar celãlaltdeznodãmântul. Cereþi elevilorsã imagineze o acþiunestranie/paranormalã pornind dela etapa acþiunii datã în avans.Sarcina poate fi individualã, înperechi sau chiar în grup.

Dacã elevii se dovedesc atraºide senzaþionalul povestirii,formulaþi ca temã de portofoliujurnalul dublu de lecturã pentruuna dintre povestirile lui VasileVoiculescu sau a altui autor.

La sfârºit… Discutaþicalificativele date de eleviactivitãþii personale ºi acolegilor tocmai pentru aînregistra „temperatura” orei.Nu ezitaþi sã cereþi elevilor sã-ºiargumenteze calificativul datutilizând elemente de relaþie,precum: deoarece, pentru cã,întrucât, fiindcã.


Dar mai înainte ca una dintre ele sã iasãdin cerc ºi sã se arunce, Luparul îºi dãdusedrumul din vârf chiar în mijlocul lor, nãval-nic, cu bâta ridicatã ca un sceptru ºi cu unurlet spãimântãtor.

[…] Din ochii cãscaþi îi izbucneau un fel devãpaie, ca ºi din mâinile întinse, mai ales dindegete: un fel de materie fosforescentã, ca lalicurici. Iar izul puternic, mirosul nesuferit denimeni duhnea din el cu o tãrie de neînvins.

Lupii încremeniserã. Omul bãgã din nougura, acum vedeam bine, într-o oalã ºi înce-pu repede sã scoatã niºte sunete din ce în cemai scurte, mai poruncitoare, ca niºte gâfâi-turi, gâlgâituri înãbuºite de gâtlej sãlbatic, laauzul cãrora lupii, ploºtind cozile, începurãsã se tragã înapoi ºi sã lãrgeascã laþul dim-prejurul nostru…

– Urcã-te repede în tufan, îmi porunciîncet Luparul, scoþând jumãtate botul dinoala unde fierbeau ecoul urletelor.

Încercai sã mã ridic, dar nu putui. Mãdurea grozav o gleznã.

– Nu pot, gemui, mi-am rupt glezna.Omul se apropie cu spatele ºi se aplecã

pe vine.– Agaþã-te în cârca mea, iute. ªi se mogâl-

di, ca o moviliþã, cât putu, ca sã-l ajung ºisã-mi vie bine sã-mi încolãcesc braþele degâtul lui. […]

Ceea ce ºtiu e cã m-am trezit în patul meudin odaia de culcare de la reºedinþã. […] Cumse strecurase nesimþit omul cu mine în cârcãmi-a rãmas o tainã. Dacã n-ar fi fost durereade la gleznã, aº fi fost convins cã am visat.

Doctorul a constatat cã era o simplã scrân-titurã. A pus încheietura într-un bandaj strânsºi am putut umbla cu piciorul în ºoºon ºi spri-jinit în bãþ. Nu se putea sã stau în pat, venisetelegramã chiar în dimineaþa aceea sã mã pre-zint la Bucureºti, pentru mutare. Mi-am strânslucrurile ºi am plecat ca un nebun.



a. Concurs! Lucraþi în douã grupe. Notaþi cel puþin cinciîntrebãri referitoare la conþinutul povestirii ºi asiguraþi-vã cãºtiþi rãspunsul corect. Desemnaþi câte un coleg din fiecaregrupã care sã rãspundã, pe rând, întrebãrilor adresate de unreprezentant al celeilalte grupe. Câºtigã reprezentantulgrupei care a rãspuns corect la cele mai multe întrebãri.

b. Scrie planul simplu de idei urmând succesiuneaîntâmplãrilor.

c. Rezumã conþinutul povestirii în 15–20 de rânduri.

paria – persoanã lipsitã de

drepturi, desconsideratã ºi

respinsã de cãtre societate

mertic – mãsurã pentru

cereale; raþie, porþie

tain – partea care revine

printr-o împãrþealã

Dicţionar

3.Elemente de limbã românãCompleteazã pe caietul tãu spaþiile libere cu elementele de legãturã potrivite contextuluipentru a observa modul în care propoziþiile se combinã în fraze.Judecãtorul l-a vizitat pe Lupar ______ dorea sã afle adevãrul despre puterea lui asupralupilor. Luparul l-a dus pe judecãtor într-un loc ______ i-a chemat pe lupi ______judecãtorul a vãzut cum aceºtia ascultau de Lupar.

Folosește ceea ce ai învăţat!Scrie o povestire realã sau imaginarã despre o întâmplare stranie ºi citeºte-o colegilor tãi.Citeºte ºi alte povestiri scrise de Vasile Voiculescu ºi scrie pentru portofoliul tãu jurnaluldublu de lecturã.

La sfârșit…Reflecteazã asupra lecþiei de astãzi ºi noteazã calificative pentru:

activitatea ta activitatea colegilor

Observaþii asupra asocierii conþinuturilor de literaturã,limbã ºi comunicare în cadrul lecþiei:

Jurnalul didactic:

LUMEA AȘA CUM ESTE

Perspective asupra realităţii 5


LUMEA AȘA CUM ESTE

Perspective asupra realităţii 5


La început…Lucraþi în perechi. Priviþi imaginea alãturatã ºi spuneþi câteportrete descoperiþi. În funcþie de ce anume diferã acesteportrete?

Din lumea cărţilorDiscutaþi în perechi despre rama povestirii În mijlocullupilor ºi reamintiþi-vã cine sunt participanþii la conversaþiadespre vânãtoare ºi care au devenit ascultãtorii întâmplãriirelatate de magistrat.


– ªi Luparul? întrebã gazda.– Nu mai ºtiu nimic. Am lãsat toate în

urmã, fãrã sã-mi întorc ochii sau gândurile.Ajuns la Bucureºti ºi intrat în marea carierã,a trebuit sã mã fac eu însumi vrãjitor, de altsoi de fiare, de oameni, cu care am avut,cum ºtiþi, mult de luptat.

Dar discuþia dumneavostrã despre vânã-toarea magicã mi-a împrospãtat toate emoþi-ile de atunci ºi m-a fãcut sã pãtrund o partedin tainele ce s-au petrecut în mine.

– Ce crezi cã era vãpaia din ochii ºi dindegetele omului? întrebã cineva.

– Nu aº ºti acum. Dar atunci ºi acolo, cumstam cãzut în mijlocul fiarelor, cu toate ins-tinctele treze ºi încordate, îmi amintesc cã amfãcut fãrã sã vreau reflecþia cã vãpaia aceea eratoatã voinþa omului exasperat, tot fluidulmagic strîns ºi condensat din fiinþa celui carefãcea efortul extraordinar sã alunge primej-dia… Fãrã aceastã magie, am fi fost pierduþi.Pe urmã nu m-am mai gândit la asta, am

uitat… Dar acum iar încep sã pricep. Ca ºi înmagia vechilor vânãtori. Omul meu crescuse,se lãrgise dincolo de el, de sãlbãticiuneastrâmtã a lui, ca sã îl poatã cuprinde ºi înþele-ge pe lup ºi sã-l asimileze. Numai cunoscân-du-l astfel, magic, putea sã-l supunã ºi sã-l stã-pîneascã. O formidabilã activitate în duh, pecare noi nu o mai putem sãvârºi. Magul primi-tiv devenea prin asta arhetipul lupului, almarelui lup spiritual de dincolo, dinainteacãruia hãiticul de rând se trage înfiorat, ca oa-menii la apariþia unui înger… Omul preistoricnu alerga dupã fiare, ci vâna primejdii, sãgetataine potrivnice, întindea curse pentru pro-bleme de existenþã.

– Exagerezi, preºedinte, îl întrerupse unprieten. Eu cred cã vãpaia omului dumitaleera un fosfor oarecare, un putregai, cum facelemnul unor anume copaci, ca sã þie în res-pect fiarele. Am citit undeva despre asta.

– Se poate, dar cu asta vãpaia n-a fost maipuþin magicã, încuviinþã povestitorul, mân-gâindu-ºi încet glezna în care se deºteptaseamintirea unor dureri adãpostite altãdatã,demult, acolo.


a. Alege dintre variantele urmãtoare pe cea care cuprindeidentitatea naratorului din rama povestirii: magistratul;judecãtorul (magistratul în tinereþe, la începutul carierei);gazda; un participant la conversaþia iniþialã ºi un ascultãtoral povestirii magistratului.

arhetip – model, tipar

original

Dicţionar

interpretãri ale întâmplãrii povestite de magistrat(fantezie, vrajã, exagerare, autoiluzionare etc.). Reveniþi larama iniþialã a textului pentru a stabili cine suntascultãtorii povestirii (naratarii), personaje care pot aveaperspective diferite asupra întâmplãrii.

Lectura textului. E posibil ca o primã lecturã pe roluri sãfacã mai evidentã polifonia vocilor narative ºipluriperspectivismul.

Discutarea textului. A doua lecturã poate fi una orientatãde întrebarea de la punctul b. Este important ca textul sãfie valorificat cât mai mult pentru a ilustra diferenþa deperspectivã exprimatã de magistrat ºi de prietenulacestuia.

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Perspectivanarativã; tipurile de conjuncþiicoordonatoare.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? În exprimarea uneiopinii, perspectiva esteimportantã, iar conjuncþiilecoordonatoare conferã claritateºi expresivitate.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Revenirea lacadrul/rama iniþialã subliniazãpluriperspectivismul asupraîntâmplãrilor cunoscute dejadin lecþiile anterioare; tipologiaconjuncþiilor coordonatoarefixeazã mai clar raporturilelogice în frazã exersate anterior.

De ce aveþi nevoie? PovestireaÎn mijlocul lupilor de VasileVoiculescu; fiºe de lucru cuexerciþii suplimentare pentruconjuncþiile coordonatoare;(opþional) o fiºã multiplicatã cutipurile de conjuncþiicoordonatoare; imagine mãritãa portretului de la secvenþa deînceput a lecþiei.

La lecþie…La început… Valorificareaportretului din imagine poateconstitui o intrare maidinamicã în lecþie, deoareceelevii vor avea perspectivediferite asupra imaginii, carepoate fi privitã fie ca portretulunei bãtrâne, fie ca portretulunei femei tinere.

Din lumea cãrþilorConduceþi discuþia de laperspectivele diferite asupraportretului la posibile

Elemente de limbã românã.Folosiþi exerciþiile din Ghidulelevului pentru a arãta ce tipuride relaþii exprimã fiecare dintreconjuncþiile coordonatoare.Insistaþi asupra punctuaþieiconjuncþiilor adversative ºiasupra greºelii frecvente deutilizare a conjuncþiilorconclusive la începutul uneiargumentaþii, al unui monologetc.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Jocul de rol antreneazã atâtinteligenþa kinestezicã, cât ºicea lingvisticã, pentruilustrarea tipurilor de relaþiiexprimate prin conjuncþiilecoordonatoare. Este momentulsã le amintiþi elevilor cã oconjuncþie coordonatoare poateapãrea atât în interiorul uneipropoziþii, cât ºi în interiorulunei fraze.

La sfârºit… Reveniþi la magiaLuparului, la perspectivelediferite asupra acesteia.Organizaþi clasa în douã grupepentru o dezbatere pro ºi contraforþei magice/paranormale aunor oameni. Sugeraþi ca eleviidin aceeaºi grupã sã folosescãconjuncþii coordonatoarecopulative când se completeazãunii pe alþii ºi conjuncþiiadverstive când se raporteazã lapãrerile colegilor din grupaadversã.


b. Fragmentul citat reprezintã revenirea la cadrul iniþial (rama textului). Identificãfragmentele de text care cuprind informaþii despre: destinul Luparului; pãrereamagistratului despre întâmplãrile povestite; pãrerea prietenului magistratului.

c. Explicã diferenþa dintre perspectiva magistratului ºi a prietenului sãu asupra puteriimagice a Luparului, folosind citate semnificative din text.

d. Ilustreazã dublul statut al magistratului: de povestitor (narator) ºi de personaj.


Povestirea În mijlocul lupilor prezintã o întâmplare neobiºnuitã, greu de explicat raþional, din punct de vedere

ºtiinþific. Pe parcursul textului, povestitorul însuºi îºi exprimã diversitatea de puncte de vedere asupra întâmplãrii:

nedumerirea, îndoiala, încercarea de a formula ipoteze explicative, înþelegerea. Existã astfel o modificare a

perspectivei povestitorului asupra celor povestite prin raportare la momentul desfãºurãrii evenimentelor ºi la

momentul povestirii lor în faþa ascultãtorilor. Spre deosebire de perspectiva judecãtorului/magistratului, apare ºi

perspectiva prietenului care îºi exprimã neîncrederea în forþa magicã a Luparului.

Află mai mult!

3.Elemente de limbã românãPrecizeazã tipul conjuncþiei coordonatoare din urmãtoareleenunþuri:• Luparul ºi judecãtorul au urcat în copac, dar magistratul

a cãzut în mijlocul lupilor.• Fie magistratul are dreptate, fie prietenul sãu are o

pãrere superficialã.• Oamenii moderni nu cred în vrãji, însã sunt fascinaþi de

paranormal.• Luparul l-a salvat pe judecãtor, deci forþa sa magicã a

îndepãrtat lupii.

Folosește ceea ce ai învăţat!Exprimarea corectã a unui punct de vedere, adicã propriaperspectivã asupra unei situaþii sau persoane, presupunecunoaºterea felului conjuncþiilor coordonatoare. Ilustraþicele patru tipuri de conjuncþii coordonatoare prinurmãtorul cod de semne mimat de câte doi dintre colegi: seþin de mânã, stau faþã în faþã, stau spate în spate, se þin debraþ.

La sfârșit…Discutaþi în douã grupe despre practici magice cunoscutede voi. Identificaþi argumente prin care sã afirmaþi ºi sãnegaþi forþa magiei.

Conjuncþiile coordonatoare

sunt: copulative (ºi, nici),

adversative (dar, iar, însã, ci),

disjunctive (sau, ori, fie),

conclusive (deci, aºadar). Ele

pot apãrea atât în interiorul

unei propoziþii, cât ºi la

nivelul frazei.

Reţine!

Observaþii asupra utilitãþii informaþiilor cuprinse însecvenþa „Înainte de lecþie” în Ghidul profesorului:

Jurnalul didactic:

LUMEA AȘA CUM ESTE

Fiecare cu părerea lui… 6


LUMEA AȘA CUM ESTE

Fiecare cu părerea lui… 6


La început…Lucraþi în perechi. Fiecare alege câte unobiect pe care sã nu-l vadã colegul debancã. Închideþi pe rând ochii, pipãiþiparþial obiectul ºi spuneþi ce credeþi cã este.

Din lumea cărţilorCe este neobiºnuit în înfãþiºarea elefantuluidin imaginea alãturatã?

1.Citeºte textulOrbii ºi elefantulde John Godfrey Saxe

Au fost odatã ºase oameni din Industan,Foarte doritori sã înveþe,Care s-au dus sã vadã Elefantul(Cu toate cã toþi erau orbi),Astfel ca, observând fiecare,Sã-ºi poatã satisface curiozitatea.

Primul s-a apropiat de Elefantªi, întâmplându-se sã deaPeste partea sa latã ºi robustã,A început dintr-odatã sã strige:„Dumnezeu sã mã apere! – dar ElefantulEste chiar ca un zid”.

Cel de-al doilea, simþindu-i colþulA strigat: „O, dar ce avem noi aiciAtât de rotund, de neted ºi de ascuþit?Pentru mine este destul de clar cãElefantul este chiar o suliþã!”

Cel de-al treilea s-a apropiat de animal,ªi, întâmplându-se sã ia trompa

fremãtãtoare în mâini,A spus tare ºi rãspicat:„Vãd – a zis el – cã ElefantulEste chiar ca un ºarpe!”

Cel de-al patrulea a întins o mânã nerãbdãtoare

ªi i-a simþit genunchiul.„Cu ceea ce seamãnã acest animal

nemaipomenitEste destul de evident – a spus el –Este foarte clar cã ElefantulEste chiar ca un copac!”

Cel de-al cincilea, care s-a întâmplat sã-i atingã urechea,

A spus: „Chiar ºi cel mai orb dintre oameniPoate spune cu cine seamãnã cel mai mult;Sã nege cine poate,Dar aceastã minunãþie de ElefantEste chiar ca un evantai!”

În curând, cel de-al ºaselea începuSã pipãie animalul,Ca apoi sã se agaþe de coada care se legãnaªi care sã-i iasã în cale.„Vãd – zise el – cã ElefantulEste chiar ca o frânghie!”

ªi astfel, aceºti oameni din IndustanS-au certat tare ºi îndelung,Fiecare cu opinia saPe care o susþinea sus ºi tare,Cu toate cã fiecare în parte avea dreptate,ªi toþi greºeau.

vedere deoarece acest simþ funcþioneazã precum cel alvãzului pentru oamenii obiºnuiþi. Valorificaþi imagineaelefantului pentru a chestiona asupra modului straniu dea desena un elefant.

Lectura textului. Prima lecturã este indicat sã fie fãcutãcu voce tare, cu intonaþia adecvatã exprimãrii uneiconvingeri pentru fiecare dintre cele ºase personaje.

Discutarea textului. Printr-o lecturã orientatã se poatecere ca sarcinã individualã exerciþiul a. Se pot aºeza chiarcele ºase numere pe pãrþile corpului elefantului dinimaginea furnizatã de dumneavoastrã.

Elemente de limbã românã. Este important sã recitiþireplicile fiecãrui personaj pentru a observa siguranþa

Înainte de lecþie…Ce veþi preda? Un text desprepluriperspectivism; perspectivanarativã; exprimarea uneiconvingeri.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Pentru exprimareapropriului punct de vedere, darºi pentru formarea uneiatitudini flexibile ºi critice.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Elevilor li se oferãposibilitatea sã aplicepluriperspectivismul ilustratîntr-un text literar asupra unuiobiect din lumea realã.Exprimarea unei convingericompleteazã abilitatea de bunvorbitor vizatã încã dinModulul I.

De ce aveþi nevoie? TextulOrbii ºi elefantul de JohnGodfrey Saxe; o imagine cu unelefant; câteva obiecte maineobiºnuite, care sã nu facãparte din decorul obiºnuit alunei sãli de clasã.

La lecþie…La început… În funcþie denumãrul elevilor ºi alobiectelor aduse pentrurecunoaºtere, activitatea sepoate desfãºura în perechi sauîn grup. Considerãm maiincitantã activitatea în grupdeoarece anticipã scenariul cucei ºase orbi din poezie.Evident, puteþi opta pentrunumãrul de ºase elevi legaþi laochi care pipãie acelaºi obiect.

Din lumea cãrþilorVorbiþi despre acuitatea tactilãa persoanelor cu deficienþe de

opiniei, fiecare susþinând înmod paradoxal cã „vede” saucã e foarte clar cã are dreptate.Selectarea cuvintelor ºiexpresiilor: chiar, pe bunãdreptate, e foarte clar,Dumnezeu sã mã apere trebuieurmatã de explicaþiilereferitoare la exprimarea uneiconvingeri.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Alegeþi o temã controversatãcare circulã în presã ºi esterelativ cunoscutã. Cereþi ca,individual, fiecare sã îºiexprime opinia pro sau contracu scopul de a convinge devaliditatea propriei perspective.

La sfârºit… Organizaþi odezbatere pe tema propusã.Asiguraþi-vã cã luãrile decuvânt ºi dorinþa de a convingenu se transformã în manifestãrianarhice, dominate deagresivitate verbalã ºi deintoleranþã. Stabiliþi un cod debune maniere care trebuierespectate într-odezbatere/discuþie. Notaþiregulile stabilite sub formaunui poster, pe care îl afiºaþi laun loc vizibil în clasã,menþionând cã el poate ficompletat ºi cu alte reguli peparcursul derulãrii ºi altordezbateri. Regulile pot figrupate în douã colane, scriseîn culori diferite: „Aºa da!” /„Aºa nu!”. Nu uitaþi deexpresivitatea elementelornonverbale ºi paraverbale înexprimarea unei convingeri!



a. Completeazã cu litera corespunzãtoare modului în care este „vãzut” elefantul de fiecaredintre cei ºase oameni din Industan.

primul A. evantai

al doilea B. zid

al treilea C. copac

al patrulea D. ºarpe

al cincilea E. frânghie

al ºaselea F. suliþã


b. Enumerã cuvintele prin care fiecare dintre cei ºase oameniîºi exprimã convingerea cã are dreptate în descriereaelefantului.

c. Lucraþi în douã grupe. Prima grupã identificã ºi formuleazã6 argumente pentru a susþine afirmaþia „fiecare în parteavea dreptate”, iar grupa a doua, ºase argumente pentru asusþine afirmaþia „toþi greºeau”.


a. Explicã siguranþa vorbitorilor prin identificarea cuvântuluicare se repetã în fiecare dintre replicile celor ºase oamenidin Industan.

b. Identificã expresiile prin care cei ºase vorbitori îºi exprimãconvingerea asupra propriei perspective.

Folosește ceea ce ai învăţat!Exprimã-þi punctul de vedere asupra unei problemecontroversate din viaþa cotidianã, folosind acelecuvinte/expresii identificate în textul Orbii ºi elefantulpentru a exprima forþa convingerilor tale.

La sfârșit…Exprimã-þi punctul de vedere referitor la utilitatea citirii ºidiscutãrii acestui text, folosind cuvinte/expresii desubliniere a convingerii pro sau contra.

În exprimarea unei

convingeri proprii, oamenii

folosesc cuvinte precum:

chiar, tocmai, precum sau

expresii: pentru numele lui

Dumnezeu, este evident,

este foarte clar, e cu

neputinþã de tãgãduit etc.

Reţine!

Perspectiva narativã (sau punctul de vedere) reprezintã poziþia conceptualã din care sunt prezentate

evenimentele ºi situaþiile. Perspectiva narativã se referã la cine, din ce unghi ºi în ce fel percepe ºi

interpreteazã faptele povestite. Pluriperspectivismul sau perspectiva multiplã apare dacã asupra aceloraºi

evenimente sau personaje sunt prezentate mai multe puncte de vedere.

Află mai mult!

Observaþii asupra coerenþei tematice a textelor cuprinseîn aceastã unitate:

Jurnalul didactic:

LUMEA AȘA CUM ESTE

Autoevaluare II


Observaþii asupra modului de notare a testului relevanþei cerinþelor din testul deautoevaluare:

Autoevaluarea din Ghidul elevului estealcãtuitã din douã pãrþi: prima partecuprinde câteva exerciþii de reflecþie asupraprocesului de predare-învãþare, iar partea adoua cuprinde itemi de evaluare, prin careelevii îºi verificã deprinderile ºi cunoºtinþeledobândite.

I. Exerciþiile de reflecþieElevii sunt deja obiºnuiþi cu aceste exerciþiide reflecþie, care sunt relativ identice cu celede la prima autoevaluare tocmai pentru a vãpermite o analizã contrastivã a feedback-urilor. Puteþi sintetiza rãspunsurile elevilorpe o coalã de flipchart ºi sã prezentaþiobservaþiile ºi aprecierile dumneavoastrã înfaþa elevilor.

II. Testul propriu-zisDin cauza lungimii ºi dificultãþii textului laprima vedere, am optat doar pentru cincicerinþe, cãrora li se poate acorda urmãtorulpunctaj:1. – 1 punct2. – 1 punct3. – 1 punct4. – 2 puncte5. – 4 puncte, distribuite egal între calitatea

conþinutului (idei, valorificarea textului,raportare în abordarea temei prinasocierea rãzboinicului cu vânãtorul înconfruntarea cu moartea) ºi corectitudinearedactãrii (structurã, argumente,ortografie, punctuaþie, lizibilitate).


Dupã rezolvarea cerinþelor, puteþi face ocorectare frontalã, fiecare elev acordându-ºipunctajul pe baza explicaþiilor ºiobservaþiilor dumneavoastrã.

Cereþi elevilor sã nu scrie nota pe lucrare ºicontinuaþi cu o evaluare încruciºatã, fiecareelev sã noteze lucrarea unui alt coleg,urmatã apoi de o discuþie între autoevaluatorºi evaluator.

Dacã existã elevi al cãror punctaj este subnivelul satisfãcãtor (nota 7), este indicat sãdiscutaþi cu ei, sã vedeþi ce tip de dificultateîntâmpinã ºi sã le oferiþi explicaþiilenecesare ºi posibilitatea de mai exersaacelaºi tip de itemi pe un alt fragment detext (chiar ºi din textele selectate pentrulecþii).

Ar fi indicat ca dumneavoastrã sã citiþirãspunsurile de la cerinþele 4 ºi 5 pentru avã asigura cã punctajul a fost corect acordat,prilej cu care puteþi observa ºi alte deficienþece ar trebui remediate în vederea susþineriievaluãrii de final de unitate.

Astfel elevii se pot considera pregãtiþipentru susþinerea evaluãrii întocmite dedumneavoastrã ºi adaptatã în funcþie denivelul grupului ºi de observaþiile fãcute întimpul autoevaluãrii.

ÎN CĂUTAREA FERICIRII


ÎNAINTE DE LECŢIECe veţi preda? Această unitate are ca elementsupraordonator tema fericirii reflectată îndiferite tipuri de texte, cu accent pe studiulnuvelei. Textele propuse sunt: 2 texte integralelirice; un fragment de text biblic și fragmentedintr-un text epic (nuvela psihologică), cărorale sunt asociate elemente de limbă șicomunicare, în general achiziţii anterioare, cuexcepţia expansiunii și a contragerii.

La ce le folosesc elevilor noile cunoștinţe?Ilustrarea mitului fericirii în literatură, în poezieși în proză permite elevilor să observe că existăsituaţii în care căutarea fericirii poate deveni ocapcană tragică sau că exprimarea fericirii priniubire este un adevărat elixir în banalitateaexistenţei. Pe lângă conturarea unei perspectivemai complexe asupra modalităţilor de căutare afericirii, elevii vor exersa exprimarea variată apropriilor opinii, gânduri și sentimente.

Cum se leagă de ceea ce știu deja elevii?Textele selectate sunt abordate din perspectivătematică și structurală, prin integrarea unorconţinuturi de limbă și comunicare. Pentruînţelegerea textului, sunt reactualizate șiaprofundate cunoștinţe din domeniul limbii:familie lexicală, câmp lexical, exprimareasubiectivităţii, coordonarea și subordonarea înfrază; expansiunea și contragerea sunt elementede noutate. În exprimarea opiniei pe bazatextelor studiate, sunt actualizate deprinderi dindomeniul comunicării: povestire, rezumat,descriere, scriere imaginativă și reflexivă (paginade jurnal), monolog, discuţia argumentativă.

De ce aveţi nevoie? Oferirea în avans a listeibibliografice: textele literare: Replici și Ce eamorul? de Mihai Eminescu, nuvela psihologicăMoara cu noroc de Ioan Slavici; Biblia; culegeride exerciţii gramaticale; filmul Moara cu noroc.

LA LECŢIE…Pentru deschiderea acestei noi unităţi puteţifolosi metoda mesei rotunde, care presupunetrecerea unei foi de hârtie pe la fiecare elevdintr-un grup de 4-5 persoane. Fiecare notează,dacă e posibil cu altă culoare, răspunsul laîntrebarea „Ce e fericirea?”. Lăsaţi timp cafiecare grupă să redacteze un scurt text care săintegreze răspunsurile individuale. Câte unreprezentat al fiecărei grupe va citi în faţa clasei,din „scaunul autorului”, textul creat de întreagagrupă. Puteţi realiza „un colţ al fericirii” în clasă,unde să fie expuse textele produse, eventualînsoţite de imagini și desene. Propuneţi ca înacest colţ, pe parcursul celor 12 ore dedicateacestei unităţi, fiecare elev să afișeze câte un„produs” propriu (text, imagine, desen), care săilustreze propria perspectivă asupra fericirii.

După ce elevii citesc pagina de prezentare,interveniţi cu scurte informaţii cu privire latextele ce urmează a fi studiate, solicitândcitirea în avans a nuvelei.Acordaţi atenţie imaginilor și discutaţirelaţionarea acestora cu tema unităţii. Încheiaţiprin a sublinia că, în concepţia general-umană,fericirea este legată de iubire și de bogăţie șirealizaţi un ciorchine de idei, în care să notaţiideile grupului referitoare la valorile caredefinesc fericirea.

Unitatea III


Declaraţia de dragoste 1



Declaraţia de dragoste 1


La început…1. Cei patru tineri, Elena, Maria, Paul ºi Matei, care te

însoþesc pe parcursul acestui modul, au devenit buniprieteni, iar iubirea este pe cale sã se nascã între ei: Elenaºi Matei, Maria ºi Paul trãiesc fiorii iubirii. Gãseºte douãcomparaþii în dialogul telefonic dintre Elena ºi Matei.

2. Descrie, folosind o comparaþie, ceea ce îþi place mai multla persoana iubitã.

Replicide Mihai Eminescu

POETULTu eºti o undã, eu sunt o zare,Eu sunt un þãrmur, tu eºti o mare,Tu eºti o noapte, eu sunt o stea –Iubita mea.

IUBITATu eºti o ziuã, eu sunt un soare,Eu sunt un flutur, tu eºti o floare,Eu sunt un templu, tu eºti un zeu –Iubitul meu.

Tu eºti un rege, eu sunt reginã,Eu sunt un caos, tu o luminã,Eu sunt o arpã muiatã’n vânt –Tu eºti un cânt.

POETULTu eºti o frunte, eu sunt o stemã,Eu sunt un geniu, tu o problemã,Privesc în ochii-þi sã te ghicesc –ªi te iubesc!

IUBITAÎþi par o noapte, îþi par o tainãMuiatã-n pala a umbrei hainã,Îþi par un cântec sublim încet –Iubit poet?


a. Lucraþi în douã grupe. Selectaþi cuvintele prin care poetul ºi iubita se definesc reciproc.

b. Alege douã elemente prin care se definesc cei doi îndrãgostiþi ºi precizeazã trãsãturilefizice sau sufleteºti sugerate prin asemãnarea cu acestea.

c. Identificã douã elemente prin care sã demonstrezi cã textul este construit sub forma unuidialog liric.

d. Prezenþa pronumelor „eu” ºi „tu” în cadrul aceluiaºi vers are rolul de a sublinia:• opoziþia dintre cei doi îndrãgostiþi;• complementaritatea lor sufleteascã.

Iubita Poetul

Din lumea cărţilorLucraþi în perechi. Rãsfoiþi un volum de poezii de Mihai Eminescu ºi selectaþi o poezie petema iubirii care v-a plãcut cel mai mult.

1.Citeºte textul

pe care le aveþi la dispoziþie ºi acordaþi cel puþin 10minute pentru a putea fi citite 3-4 poezii. Pentruorientarea selecþiei poeziilor, sugeraþi sã citeascãcuprinsul ºi sã aleagã pentru lecturã acele poezii carecred cã au ca temã dragostea. Solicitaþi lectura expresivã apoezei alese de cãtre un reprezentat al grupei.

Lectura textului. Dacã nu aveþi la îndemânã înregistrareamelodiei ºi nu o gãsiþi nici pe internet, procedaþi la olecturã pe roluri, continuatã de o lecturã individualãurmatã de jurnalul dublu de lecturã:

Citatul selectat Comentariul personal1. De ce am ales acest citat?2. Ce amintiri îmi provoacã?

Înainte de lecþieCe veþi preda? Textul liric;modalitãþi diferite de exprimarea unei declaraþii de dragoste(SMS, scrisoare/felicitareelectronicã).

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? La sfârºitul acesteilecþii, elevii ar trebui sã aibã oînþelegere mai profundã a relaþieide iubire ºi sã exprime mainuanþat ceea ce simt ºi gândesc,folosind mijloacele tehniciimoderne: telefon mobil, internet.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? În demersuldidactic, valorificaþi experienþade viaþã a elevilor, cunoaºtereasensului propriu ºi figurat alcuvintelor, a elementelor de bazãale structurii unui text liric.

De ce aveþi nevoie? Volume depoezii de Mihai Eminescu;înregistrarea audio a melodieicompuse pe versurile poezieiReplici de Mihai Eminescu;casetã sau CD cu melodii dedragoste; maxime ºi reflecþiidespre dragoste; coli, markere;acces la internet.

La lecþie…La început… Vorbiþi desprenevoia umanã de iubire ºi deexprimare a acestui sentimentprin folosirea sensului figuratal cuvintelor. Cereþi elevilor sãscrie pe o foaie de hârtienumele persoanei iubite ºi sãcontinue prin scrierearãspunsului la întrebarea 2.

Din lumea cãrþilorFormaþi grupele în funcþie denumãrul de volume de poezii

Discutarea textului. Pentruîntrebãrile b, c, d, e puteþifolosi metoda gândiþi/lucraþi înperechi/comunicaþi. Fiecareelev se gândeºte individual larãspuns, apoi discutã înperechi, explicând reciprocsoluþia datã ºi efectuândeventuale completãri. Solicitaþirãspunsul final pentru fiecareîntrebare de la mai multeperechi, lãsaþi timp ca elevii sãpoatã adresa întrebãri.

Elemente de limbã românã.Folosiþi cele trei întrebãripentru continuarea procesuluide comprehensiune a textului,insistând asupra expresivitãþiicoordonãrii (sugestie sintacticãa relaþiei de iubire!).

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Sugerãm sã oferiþi timp cãutãriipe internet a unor felicitãrielectronice pe tema dragostei ºisã motiveze alegerea fãcutã prinexplicarea efectului realizatprin asocierea dintre text,muzicã ºi imagine. Cerinþa dela exerciþiul al doilea poate fitransformatã într-o lucrare deportofoliu, urmând sã fieredactatã acasã.

La sfârºit… În timp ce eleviicitesc traducerea lui „te iubesc”în mai multe limbi, puneþicaseta/CD-ul cu melodii dedragoste pentru a încheia într-oatmosferã sentimentalã.


e. Explicã semnificaþia întrebãrii din ultima strofã a poeziei.f. Realizeazã, în 5–10 rânduri, portretul poetului/iubitei.


Poezia Replici este un text liric construit sub forma unui dialog între vocea poetului ºi a iubitei. Caracterul liric

este dat de exprimarea directã a sentimentelor. Tema poeziei este iubirea prezentatã ca o clipã de graþie ºi

poezie, portretul celor doi îndrãgostiþi fiind realizat din perspectiva celuilalt. Pronumele „eu” ºi „tu” conferã

textului un caracter dialogal, sub forma unor declaraþii de iubire.

Află mai mult!


a. Gãseºte, în textul poeziei, cuvinte care se încadreazã în câmpul semantic al chipuluiuman ºi al naturii.

b. Identificã propoziþiile coordonate prin virgulã.c. Explicã rolul semnului exclamãrii ºi al întrebãrii de la sfârºitul enunþurilor.

Folosește ceea ce ai învăţat!1. Lucraþi în douã grupe. Imaginaþi câte o declaraþie de

dragoste adresatã sub formã de SMS, scrisoare electronicã,felicitare electronicã (însoþitã de o imagine sugestivã, dupãmodelul celor existente pe internet).

2. Scrie un eseu de 15–20 de rânduri, integrând cel puþin treidintre maximele celebre despre dragoste enumerate mai jos.• Dragostea poate uneori sã fie magie. Dar magia poate fi

uneori… doar o iluzie. – Javan• Viaþa fãrã dragoste este ca un copac fãrã flori sau fructe.

– Kahlil Gibran• Dragostea imaturã spune: „Te iubesc pentru cã am nevoie de tine”. Dragostea maturã

spune: „Am nevoie de tine pentru cã te iubesc”. – Erich Fromm• Dragostea construieºte poduri acolo unde nu existã. – R.H. Delaney• Nu iubeºti o femeie pentru cã e frumoasã, dar ea este frumoasã pentru cã o iubeºti.• Femeile sã þinã bine minte cã numai acela e demn de dragostea lor care le-a considerat

demne de respectul lui. – Al. Dumas fiul

La sfârșit…Cum sã spui „te iubesc” în lume?

Albania: Te duaaAnglia: I love youBulgaria: Obicham teCroaþia: Ljubim teCehia: Milujim teDanemarca: Jeg elsker digEbraicã: Ich han dich libElveþia: Ch’ha di ga“rnFranþa: Je t’aime; je t’adoreGermania: Ich liebe Dich

Grecia: S’ayapoIndonezia: Saya cinta

padamuIran: Mahn doostaht

doh-rahmIrlanda: Taim i’ngra leatItalia: Ti amoIugoslavia: Ya te volimJaponia: Kimi o ai shiteruOlanda: Ik hou van jou

România: Te iubesc; te adorRusia: Ya vas liubliuSerbia: ljubim teSpania: Te quieroSuedia: Jag a“lskar digTurcia: Seni seviorumUngaria: SzeretlekVietnam: Em ye^u anh

Observaþii asupra exerciþiilor de la etape de transfer ºiaplicare:

Jurnalul didactic:


O întrebare veșnic nouă 2


Înainte de lecþieCe veþi preda? Un fragment detext biblic ºi un text liric princare veþi oferi posibilerãspunsuri la întrebarea „ce eiubirea?”.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Formarea toleranþeiculturale prin îmbinareaperspectivei biblice/religioasecu cea laicã/poeticã.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Actualizareatrãsãturilor textului liric ºiexersarea deprinderii de aselecta cuvinte/expresii care sãilustreze un anumit aspect almesajului textului.

De ce aveþi nevoie? Biblia;volum de poezii de MihaiEminescu (poezia Ce eamorul?); dicþionar demitologie.

La lecþie…La început… Oferiþi pentrudirijarea lecturii textului biblicun ghid de studiu, notând petablã/flipchart urmãtoareleîntrebãri:• Ce este fiinþa umanã fãrã

dragoste?• Ce este dragostea?

Lectura ºi completarea ghiduluide studiu pot fi fãcuteindividual sau în perechi.Sintetizarea ideilor ºiperspectiva proprie pot firealizate prin compunerea, înperechi, a unui cvintet (poeziealcãtuitã din cinci versuri dupãurmãtoarea structurã:• 1 substantiv – titlul;• 2 adjective – primul vers;

• 3 verbe – al treilea vers;• o comparaþie – al patrulea vers;• o metaforã – al cincilea vers).

Afiºaþi cvintetele obþinute în „colþul fericirii”, loculspecial desemnat pentru expunerea produselor realizateîn timpul lecþiilor din aceastã unitate.

Din lumea cãrþilorComparaþi perspectiva biblicã asupra iubirii cu ceamitologicã, oferind imagini ale zeilor iubirii în mitologiagreacã ºi romanã ºi faceþi referire la celebrarea iubirii prinsãrbãtori precum Dragobetele sau Valentine’s Day.

Lectura textului. O primã lecturã expresivã poate fiurmatã de o lecturã lentã, orientatã de sublinierea în

textul poeziei a rãspunsurilor laîntrebarea din titlu.

Discutarea textului. Pentrurezolvarea cerinþei a, scrieþi pecâte o bucatã de hârtie celeºapte substantive ºidistribuiþi-le primilor ºapteelevi care îºi vor alege perecheapentru a lucra împreunã înrezolvarea sarcinii de lucru.Discutaþi cu întreg grupulrãspunsurile oferite de fiecarepereche în parte.

Elemente de limbã românã.Rezolvarea individualã aexerciþiilor poate fi urmatã deafiºarea „în colþul fericirii” afrazelor prin care este definitãiubirea.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Indicaþi realizarea eseului calucrare de portofoliu. Sugeraþica lecturã suplimentarã carteaArta de a iubi de Erich Fromm.

La sfârºit… Insistaþi ca elevii sãnoteze la rubrica „Ce amînvãþat” nu numai informaþii, ciºi deprinderi ºi abilitãþidobândite: ex. am învãþat sã amrãbdare cu colegul/colega meade bancã.


Observaþii asupra sugestiilor metodicepentru etapa de orientare din cadrul lecþiei:

Jurnalul didactic:


Efectele unei decizii 3



Efectele unei decizii 3


La început…Lucraþi în grup

1. Discutaþi despre diferenþa dintre fericire ºi mulþumire, pornind de la textul urmãtor:„Fericirea n-are semne exterioare; pentru a o putea vedea, ar trebui sã ºtii sã citeºti îninima unui om fericit; mulþumirea însã o poþi citi din ochi, din þinutã, din tonul vorbelor,din mers ºi pare a se comunica de la sine celui ce-o zãreºte.” (J.J. Rousseau)

2. Scrieþi, în cinci minute, o povestire în care sã folosiþi cuvintele: bani, fericire, familie,dragoste.

3. Notaþi proverbe despre bani/bogãþie, fericire, destin.

Din lumea cărţilor1. Lucraþi în douã grupe. Cãutaþi mai multe informaþii despre

biografia ºi opera lui Ioan Slavici la adresahttp://www.agonia.ro/index.php/author/0002676/index.html sau la adresa http://www.google.ro, accesând câtmai multe dintre rezultatele oferite la motorul de cãutare:Ioan Slavici.

2. Precizaþi care sunt semnificaþiile pe care le-aþi asocia titlului Moara cu noroc, dacã aþivedea aceastã carte în vitrina unei librãrii, fãrã sã fi citit opera propriu-zisã. Puteþi avea învedere urmãtoarele sugestii:• cartea prezintã destinul fericit al unor locuitori de la o moarã;• „Moara cu noroc” este numele unui loc care nu are nici o legãturã cu o moarã.

1.Citeºte textulMoara cu noroc (fragmente)Ioan Slavici

IOmul sã fie mulþumit cu sãrãcia sa, cãci,dacã e vorba, nu bogãþia, ci liniºtea colibeitale te face fericit. Dar voi sã faceþi dupãcum vã trage inima, ºi Dumnezeu sã vã aju-te ºi sã vã acopere cu aripa bunãtãþii sale. Eusunt acum bãtrânã ºi, fiindcã am avut ºi amatât de multe bucurii în viaþã, nu înþelegnemulþumirile celor tineri ºi mã tem ca nucumva, cãutând acum la bãtrâneþe un norocnou, sã pierd pe acela de care am avut partepânã în ziua de astãzi ºi sã dau la sfârºitulvieþii mele de amãrãciunea pe care nu ocunosc decât din fricã. Voi ºtiþi, voi faceþi;de mine sã nu ascultaþi. […]

– Vorbã scurtã, rãspunse Ghiþã, sã rãmânemaici, sã cârpesc ºi mai departe cizmele oameni-lor care umblã toatã sãptãmâna în opinci oridesculþi, iarã dacã duminica e noroi, îºi duc

cizmele în mânã pânã la bisericã, ºi sã nepunem pe prispa casei la soare, privind eu laAna, Ana la mine, amândoi la copilaº, iarãdumneata la tustrei. Iacã liniºtea colibei.

– Nu zic, grãi soacra aºezatã. Eu zic numaice zic eu, vã spun numai aºa, gândurile mele,iarã voi faceþi dupã gândul vostru ºi ºtiþi preabine cã, dacã voi vã duceþi la moarã, nici vor-bã nu poate fi ca eu sã rãmân aici ori sã mãduc în altã parte […].

– Atunci sã nu mai pierdem vorba degea-ba: mã duc sã vorbesc cu arândaºul ºi de laSf. Gheorghe cârciuma de la Moara cu noroce a noastrã.

– În ceas bun sã fie zis, grãi bãtrâna, ºigând bun sã ne dea Dumnezeu în tot ceasul!

XVIILuni, pe la prânz, focul era stins cu desãvârºi-re ºi zidurile afumate stãteau pãrãsite, privindcu tristeþe la ziua seninã ºi înveselitoare.

sã discute cu altã pereche, formând grupuri de câte patru.Dupã finalizarea discuþiilor în grup, cereþi fiecãruia în partesã se gândeascã ºi sã îºi formuleze propria opþiune. Invitaþi-ipe cei care cred cã fericirea are semne exterioare sã segrupeze în partea stângã a clasei, iar pe cei care considerãcã fericirea nu are semne exterioare, în partea dreaptã.Nedeciºii pot fi invitaþi în fundul sãlii sau la mijloc, întrecele douã grupuri. Lãsaþi timp pentru discuþii în fiecaregrup, apoi moderaþi o discuþie argumentativã între cele 3grupuri. Cereþi ca aceia care au fost convinºi de argumenteleauzite sã îºi schimbe apartenenþa la grupul iniþial. Dacã unsingur elev ºi-a schimbat punctul de vedere, înseamnã cãdezbaterea a fost utilã, iar argumentele au fost bineformulate ºi susþinute. Dacã optaþi pentru aceastã metodã deintrare în lecþie, vã sugerãm ca urmãtoarele întrebãri sã letransferaþi unei alte etape a lecþiei.

Înainte de lecþieCe veþi preda? Un text epic,nuvela, prologul ºi epilogul.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Sensibilizareaasupra asimilãrii fericiriifamiliale cu bogãþia materialã ºia posibilelor capcane moralecauzate de goana dupã avere.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Tema texteloranterioare se completeazã printeza moralã din prologulnuvelei, care propune operspectivã dualã asuprafericirii dobândite prin „liniºteacolibei” sau prin bogãþie;exersarea capacitãþii de aformula ºi de a susþineargumente pentru a convinge.

De ce aveþi nevoie? NuvelaMoara cu noroc de Ioan Slavici;filmul cu acelaºi titlu; acces lainternet; harta sãlii (numeleelevilor scrise ºi spaþiu liberlângã sau dedesubt).

La lecþie…La început… Pentru obþinerearãspunsului la prima întrebareputeþi folosi metoda „reþeauade discuþii”. Iniþial, elevii vorlucra în perechi: citescfragmentul de text desprefericire ºi completeazã cuargumente cele douã coloaneale tabelului:

Dupã completarea celor douãcoloane, cereþi fiecãrei perechi

Da Are fericirea semne

exterioare?Nu


Din toate celelalte nu se alesese decâtpraful ºi cenuºa: grinzi, acoperãmânt, duºu-mele, butoaie din pivniþã, toate erau cenuºã,ºi numai pe ici, pe colo se mai vedea câte uncãrbune stins, iarã în fundul gropii, carefusese odinioarã pivniþã, nu se mai vedeaudecât oasele albe ieºind pe ici, pe colo dincenuºa groasã.

Bãtrâna ºedea cu copiii pe-o piatrã delângã cele cinci cruci ºi plângea cu lacrimialinãtoare.

– Se vede c-au lãsat ferestrele deschise!zise ea într-un târziu. Simþeam eu cã nu aresã iasã bine; dar aºa le-a fost data!…

Apoi ea luã copiii ºi plecã mai departe.



a. Precizaþi care sunt semnificaþiile pe care le-aþi asociatitlului Moara cu noroc, dupã ce aþi citit textul. Puteþi aveaîn vedere urmãtoarele sugestii:• titlul sugereazã transformarea norocului în ghinion a celor

care locuiesc la moarã, prin asemãnare cu mãcinareaboabelor de cereale care sunt transformate în fãinã.

• titlul este denumirea unui loc real, ilustrând inspiraþiaautorului din realitate.

b. Primul capitol al nuvelei are valoarea unui prolog deoareceprecedã debutul acþiunii propriu-zise. Recitiþi acest prologºi rãspundeþi la urmãtoarele cerinþe:• cine sunt personajele care converseazã?• gãsiþi douã argumente prin care sã demonstraþi cã aceastã

conversaþie are valoarea unui „dialog între generaþii”;• precizaþi concepþia personajelor despre destin ºi fericire;• identificaþi replica ironicã a tânãrului cizmar referitoare

la concepþia bãtrânei despre fericire;• care este hotãrârea luatã de ginerele bãtrânei?

c. Ultimul capitol al nuvelei articuleazã caracterul simetrical textului, având valoarea unui epilog. Recitiþi capitolulal XVII-lea ºi rãspundeþi la urmãtoarele cerinþe:• identificaþi enunþul bãtrânei care confirmã valoarea de

avertisment a cuvintelor sale din prolog ºi confirmareaacestuia în epilog;

• care este valoarea simbolicã a vocii bãtrânei?• comentaþi rolul simbolic al focului pentru exprimarea

caracterului moralizator al nuvelei.

3.Elemente de limbã românãScrie câte trei termeni din familia ã a cuvintelor: bogãþie,fericire ºi sãrãcie.

Folosește ceea ce ai învăţat!

prolog – parte introductivã a

unei opere literare,

dramatice sau muzicale care

prezintã evenimentele

premergãtoare acþiunii sau

elemente care îi înlesnesc

înþelegerea.

epilog – parte finalã a unor

lucrãri literare în care

autorul rezumã concluziile,

subliniazã anumite idei din

operã ºi face cunoscutã pe

scurt evoluþia viitoare a

personajelor sale.

Dicţionar

Opera literarã Moara cu

noroc este o nuvelã cu o

constucþie simetricã,

povestea destinului familiei

lui Ghiþã fiind încadratã de

un prolog ºi de un epilog.

Tema acestei nuvele este

destinul omului ºi modul în

care dorinþa de înavuþire îl

poate schimba în mod tragic.

Află mai mult!

Exprimã-þi pãrerea despre concepþia fatalistã asupra destinului, pornind de la afirmaþiabãtrânei din epilog.

La sfârșit…Povestiþi despre destinul unor persoane din zona în care locuiþi, a cãror soartã a fostschimbatã în bine sau în rãu de dorinþa de înavuþire.

Observaþii asupra utilitãþii secvenþei „Din lumeacãrþilor” în coerenþa lecþiei:

Jurnalul didactic:

Din lumea cãrþilorDacã nu aveþi acces la internet,þineþi o scurtã prelegere despreviaþa lui Ioan Slavici, insistândasupra detaliilor care fac dinviaþa acestuia un destinfericit/nefericit.

Lectura textului. Recomandãm olecturã cu voce tare, urmatã deexprimarea oralã a impresieiprovocate de ascultarea textului.

Discutarea textului. Exersareametodei „investigaþia comunã”ar permite valorificareatipurilor de întrebãri/repere deinterpretare date în Ghidulelevului, precum ºi activizareaîntregii clase. E indicat sãfolosiþi harta clasei deoareceveþi monitoriza mai binerãspunsurile elevilor care sevor transforma într-un dialogprofesor-elev ºi elev-elev.

Elemente de limbã românã.Cereþi scrierea eseului de cinciminute de la etapa de orientare(La început…) abia acum,valorificând ºi unul sau douãdintre proverbele discutate laînceputul lecþiei.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Invitaþi elevii sã se aºeze în cercºi, începând de la stânga ladreapta, fiecare elev îºi vaexprima pãrerea cu privire laafirmaþia „Aºa le-a fost data!…”.

La sfârºit… Elevii pot rãmâneîn cerc ºi sã ilustreze cuexemple din viaþa realãfatalitatea destinului sauefectele îmbogãþirii asupradestinului unor oameni.


Drumul destinului 4


Înainte de lecþieCe veþi preda? Rolul descrieriiîn crearea cadrului ºi aatmosferei în textul epic;legãtura simbolicã dintre drumºi destin; expansiunea ºicontragerea.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Formarea deprinderiide a acorda atenþie detaliilor, dea observa posibile corespondenþeîntre elementele lumii exterioareºi trãirile sufleteºti umane (deexemplu, o cruce poate simbolizaatât binecuvântarea ºisacralitatea, cât ºi pericolul,moartea); exprimarea nuanþatãprin folosirea expansiunii ºi acontragerii.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Cunoaºtereaprologului ºi a epiloguluitextului; modurile de expunerespecifice prozei narative;diferenþa dintre parte depropoziþie ºi propoziþie.

De ce aveþi nevoie? Nuvela ºifilmul Moara cu noroc; fiºe delucru cu exemple deexpansiune ºi contragere,camerã video (opþional).

La lecþie…La început… Invitaþi elevii sãîºi aminteascã o cãlãtorieefectuatã într-un locnecunoscut, apoi sã închidãochii ºi sã „vizualize” înimaginaþie ceea ce aud prinîntrebãrile rostite dedumeavoastrã:• Unde vã aflaþi?• Ce moment al zilei este?• Ce vedeþi? Ce culoare au

obiectele din jurul vostru?

• Ce sunete, zgomote auziþi?• Ce mirosuri simþiþi?• Ce vã atrage atenþia în mod deosebit?• Ce atingeri simþiþi?• Ce sentimente vã dominã sufletul?

Dupã ce elevii deschid ochii, noteazã rãspunsurile laîntrebãrile pe baza cãrora au fãcut „excursia imaginativã”.Nu uitaþi sã notaþi întrebãrile pe o tablã/flip chart. Acordaþi5-7 minute pentru redactarea unui text descriptiv, care poatefi însoþit sau chiar înlocuit de un desen/peisaj. Ascultaþiuna-douã descrieri ºi prezentãri a desenelor realizate.

Din lumea cãrþilorRealizaþi un brainstorming de grup, notând sub formaunui ciorchine de idei semnificaþiile asociate drumului.

Lectura textului. Adresaþicâteva întrebãri prin care sãrefaceþi legãtura cu finalulcapitolul I din nuvelã, stabilindcare poate fi traseul drumuluilui Ghiþã. Lectura individualãpoate fi orientatã de stabilireadrumului prin identificareaindicilor spaþiali.

Discutarea textului. Pentru asublinia modul de a citi odescriere, distribuiþi cele patrusarcini de lucru la patru grupeîntr-o activitate cunoscutã subnumele de „cerc literar peroluri”:

Topografii – cerinþa a;Fotografii – cerinþa b;Literaþii – cerinþa c;Psihologii – cerinþa d.

Pentru grupa fotografilor puteþicereþi fie sã filmeze o imaginepanoramicã ºi una focalizatã(dacã aveþi aparat), fie sã cautepe internet astfel de imagini.

Elemente de limbã românã.Introducerea expansiunii ºi acontragerii la nivel sintactic oputeþi asocia cu imagineapanoramicã ºi focalizatã întehnica filmãrii/descrierii.Oferiþi exemple suplimentarepentru exersarea contragerii ºiexpansiunii, evidenþiindmodificãrile apãrute.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Transferaþi aceastã sarcinã delucru într-o lucrare deportofoliu.

La sfârºit… Activitatea în douãgrupe poate fi urmatã deraportarea fiecãrei grupe ºi deorganizarea unei „liniivalorice” – elevii se aºeazã faþãîn faþã pentru a ilustra, înfuncþie de opinia personalã afiecãruia, poziþia pro sau contraafirmaþiei date.


Observaþii asupra sugestiilor metodice pentrudiscutarea textului:

Jurnalul didactic:


Povestea unui destin 5


Înainte de lecþieCe veþi preda? Acþiuneanuvelei Moara cu noroc, careilustreazã modul de pierdere afericirii familiale ºi personaleca efect al unei decizii bazatepe concepþia cã bogãþia aducefericire; relaþia de subordonaresintacticã are echivalenþã ºi înrelaþiile interumane (cel maislab este subordonat celui caredeþine o anumitã putere).

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Destinulpersonajului ºi al familiei saledeterminã o raportare criticã laproblema fericirii, avertizândasupra degradãrii moralecauzate de patima banilor ºi arãzbunãrii.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Cunoaºtereaetapelor acþiunii ºi a relaþieisintactice de subordonare.

De ce aveþi nevoie? Filmul ºinuvela Moara cu noroc.

La lecþie…La început… Construirea unorscenarii epice predictive are cascop stabilirea unui raport câtmai complex între întâmplare-cauzã-scop. Cereþi elevilor sãimagineze succesiuneaîntâmplãrilor dupã schema:

Ce s-aîntâmplat?

De ce s-aîntâmplat?

Cu cescop?

Din lumea cãrþilorFolosiþi imaginea din Ghidul elevului pentru a continuapredicþiile referitoare la punctul culminant al acþiunii ºide a reactualiza etapele unei acþiuni.

Lectura textului. Ar fi indicat ca elevii sã vizioneze mãcarparþial scene semnificative din film, citirea fragmentuluidin manual realizându-se apoi individual.

Discutarea textului. Puneþi la dispoziþie câte un exemplardin textul nuvelei pentru fiecare grupã sau, dacã aveþiacces la internet ºi computere, elevii pot citi textulaferent capitolelor din biblioteca virtualã de la adresawww.agonia.ro

Raportarea grupelor poate fiurmatã de stabilirea etapeloracþiunii, insistând asupradiferenþei dintre deznodãmântºi epilog.

Elemente de limbã românã.Exersarea alcãtuirii depropoziþii subordonate are cascop aprofundarea tipurilor derelaþii logice dintre fapte ºipersonaje.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Rezumarea acþiunii nuveleipoate fi realizatã oral, prinmetoda ºtafetei, în aºa fel încâttoþi elevii sã fie implicaþi.

La sfârºit… Realizaþi un postercare sã sintetizeze valorileconsiderate importante pentruprezent ºi viitor.


Observaþii asupra modului de integrare aelementelor de limbã în structura lecþiei:

Jurnalul didactic:


Vocile conștiinţei 6



Vocile conștiinţei 6


La început…Discutaþi despre modul în care vã exprimaþi frãmântãrilesufleteºti când trãiþi o situaþie conflictualã. Exemplificaþipornind de la urmãtoarele posibilitãþi: vã închideþi în sine ºinu discutaþi cu cei apropiaþi; vorbiþi în gând cu cei cu care aþidori sã vã sfãtuiþi; puneþi la cale o modalitate de rãzbunare.

Din lumea cărţilorLucraþi în perechi. Personajul principal, Ghiþã, trãieºte odiversitate de conflicte, ceea ce îl transformã într-unpersonaj complex, dominat de trãiri sufleteºticontradictorii. Comentaþi natura conflictului.

Conflict interior• între natura sa de om cinstit ºi moral

ºi patima pentru bani;• între patima pentru bani ºi dragostea

pentru familie;• între patima pentru bani, dragostea

pentru Ana ºi dorinþa de rãzbunare.

Conflict exterior• între Ghiþã ca exponent al unei clase

sociale ºi valorile societãþii capitaliste;• între concepþia colectivã asupra desti-

nului ºi asupra fericirii ºi propriaconcepþie;

• între Ghiþã ca om cinstit ºi Licã Sãmã-dãul ca om lipsit de principii morale.

1.Citeºte textul

Moara cu noroc este o nuvelã pshihologicã deoarece conflictul exterior este dublat de cel interior, destinul

personajului ilustreazã trãirile în conºtiinþã ale acestuia, iar monologul interior exprimã vocile contradictorii

ale conºtiinþei.

Conflictul este elementul esenþial care determinã acþiunea într-o operã epicã sau dramaticã. Conflictul exterior

presupune confruntarea între douã sau mai multe personaje, atitudini. Conflictul interior se desfãºoarã în

conºtiinþa aceluiaºi personaj, între diverse stãri, tendinþe contradictorii.

Reţine!

Moara cu noroc (fragmente)Ioan Slavici

1. „Trei ani, numai trei ani sã pot staaici – îºi zicea el – ºi sã mã pun în picioare,încât pot sã lucrez cu zece calfe ºi sã le daualtora de cârpit”.

2. El uitase încetul cu încetul învoialafãcutã cu Licã ºi numai din când în când îºimai aducea aminte de banii pe care îi pier-duse atunci. Acum se gândea la toate, ºi laînvoialã, ºi la bani, ºi la porcii cu semn

strãin, pe care îi primise de la Licã, ºi laurmãrile ce puteau sã aibã acestea, ºi un glastainic parcã-i ºoptea mereu: „A venit vre-mea sã te rãfuieºti.

3. „De aceea acum, când simþea trebuinþade un suflet în care sã-ºi caute sprijinire,Ghiþã nu se gândea la Ana, care dormealiniºtitã lângã dânsul, ci la Pintea, care-lmângâiase adeseori cu privirile sale pline deîncredere. La început ar fi fost în stare sã-ºipunã caii la cãruþã ºi sã plece acu în vremede noapte la Ineu, ca sã-l caute pe Pintea;

Înainte de lecþieCe veþi preda? Caracterizareapersonajului principal;definirea conflictuluipsihologic; jurnalul ca scrierereflexivã.

La ce folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Dezvoltareacapacitãþii de analizã acomplexitãþii conºtiinþei ºi afrãmântãrilor sufleteºti;exprimarea cu claritate araporturilor de cauzalitate,consecinþã.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Cunoaºtereaacþiunii nuvelei ºi a exprimãriiraporturilor de subordonare înfrazã îi ajutã pe elevi sãstabileascã traseul evoluþieitragice a personajului, sãexplice consecinþele uneidecizii bazate pe o falsãperspectivã asupra cãutãriifericirii.

De ce aveþi nevoie? Filmul ºitextul nuvelei Moara cu norocde Ioan Slavici; fiºe cu citatesemnificative pentrucaracterizarea personajului; coliflip chart, markere.

La lecþie…La început… Discuþia înperechi despre experienþa uneisituaþii conflictuale.Modalitãþile de manifestareindividualã pot fi valorificateprin notarea acestora petablã/coli de flip chart (vezitabelul alãturat).

Scopul acestui poster estesensibilizarea elevilor asupraconflictului exterior ºi interior,

dar ºi asupra faptului cã întotdeauna este o soluþie;important este sã ai înþelepciunea sã o cauþi!

Din lumea cãrþilorFaceþi trecerea înspre tipurile de conflicte din nuvelã ºidiscutaþi reperele oferite în Ghidul elevului, solicitândexemplificãri pe baza textului.

Situaþiaconflictualã

Cum am reacþionatatunci?

Cum aº reacþionaacum?

Când fratelemeu mi-apierduttelefonulmobil…

L-am jignit ºi nuam vorbit cu el,apoi mi-a pãrut rãu,dar am lãsatlucrurile aºa ºi nuam nici acum alttelefon.

L-aº lãsa sã-mispunã cum s-aîntâmplat ºi amgãsi o modalitate dea cumpãra alttelefon princontribuþie comunã

Lectura textului. Sugerãm maidegrabã vizionarea câtorvasecvenþe din film, sugestivepentru trãirile conflictuale alepersonajului.

Discutarea textului. Formaþidouã grupe care sã rezolvesarcinile de lucru aºa cum suntele formulate în Ghidulelevului. Desemnaþi câte doireprezentanþi din fiecare grupã,care „sã vizitize” cealaltã grupãcu scopul de a explica colegilorrãspunsul grupului la sarcinadatã. Întorºi în grupul originar,sunt informaþi de colegi privindconcluziile celeilate grupe.Astfel, cele douã cerinþe suntrezolvate în ambele grupe,realizându-se colaborare ºicomunicare între elevi.

Elemente de limbã românã.Scrierea celor cinci fraze princare sã caracterizeze personajulse poate face în cadrul grupului,un reprezentant citind textulprodus în faþa clasei de pe„scaunul autorului”.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Caracterizarea personajuluipoate constitui o temã pentruportofoliu, dar ar fi indicat sãoferiþi un plan/repere deabordat care sã uºurezeprocesul de redactare.

La sfârºit… Reveniþi lamomentul de intrare în lecþie,când elevii au notat situaþiaconflictualã trãitã de ei.Cereþi-le sã scrie 5-10 rânduriîn care sã consemnezefrãmântãrile interioare, adicã„vocile conºtiinþei”.

Ca temã de final de unitate,puteþi sugera exerciþiul dinGhidul elevului pentru aconferi coerenþã abordãriitematice a textelor studiate.


încetul cu încetul însã, gândurile s-au lãmu-rit în sufletul lui, ºi în cele din urmã, simþin-du-se mai tare, el îºi zise: „Adicã de ce sãpun eu mai multã încredere într-un omstrãin decât în nevasta mea!?”

4. „Ano! nu te nedumeri, nu te întreba lace mã gândesc când mã vezi tãcut, cãci toa-te le fac numai din dragoste cãtre tine, careai luminat zilele vieþii mele; nu-þi face gân-duri rele, cã nu vreau sã împarþi necazurilevieþii cu mine, ci sã le port eu însumi. […]Uite, în trei zile plecãm de aici ºi trãim maideparte cum am trãit odinioarã. Acum, cândsimt cã pentru tine e mai bine aºa, nu maistau la îndoialã, ci plec cu pãrere de bine.”

5. Ghiþã se ºtia ºi el însuºi om care þine labani, dar tocmai de aceea nu voia s-o afle de

la alþii. El luã banii ºi îi puse în ladã, apoiscoase un teanc de hârtii mai mici ºi dete luiLicã jumãtatea ce i se cuvenea, zicându-ºimereu, pe când numãra: „Am sã-þi arãt eu þiecã tot nu þin la bani atât de mult cum crezitu”.

6. Da! însã în curând el se încredinþã cãnu poate sã i-o spunã, ºi cu cât se încredin-þa despre aceasta, cu atât mai dinadins seferea de Pintea.

ªi omul foarte lesne se împãcã cu pãcate-le sale. „Ei! ce sã-mi fac!? îºi zise Ghiþã încele din urmã. Aºa m-a lãsat Dumnezeu! Cesã-mi fac dacã e în mine ceva mai tare decâtvoinþa mea!? Nici cocoºatul nu e însuºivinovat cã are cocoaºã în spinare: nimenimai mult decât dânsul n-ar dori sã n-o aibã.”


2.Discutarea textuluiLucraþi în douã grupe.Grupa A. Citiþi fragmentele date ºi precizaþi numãrul fragmentului de text care ilustreazãtrãsãtura personajului Ghiþã: a. dorinþa de libertate ºi de acþiune; b. dorinþa de a nu fidominat de Licã; c. setea de justiþie; d. distrugerea imaginii despre sine în ochii soþiei ºiai comunitãþii; e. vanitatea rãzbunãrii; f. acceptarea degradãrii morale.

Grupa B. Ilustraþi trãsãturile lui Ghiþã, prin valorificarea textului nuvelei, urmãrindipostazele transformãrii acestuia.

Ipostaza Tãsãturi Fapte, atitudini, limbajcizmar sãrac,dar onest;

curajos, autoritar, pragmatic, ironic, nemulþumitde starea sa materialã

cârciumarprosper

ospitalier, comunicativ, harnic, afectuos

aliat al luiLicã

neliniºtit, tãcut, irascibil, orgolios, agresiv, oscilant;înstrãinat de Ana, stãpânit de patima pentru bani

aliat al luiPintea

dornic de rãzbunare, viclean, neînþeles, fatalist,demoralizat, dezorientat, dezumanizat

3.Elemente de limbã românãScrie cinci fraze în care sã îl caracterizezi pe Ghiþã, propoziþiile subordonate fiindintroduse prin: când, fiindcã, dacã, cu toate cã, deºi.

Folosește ceea ce ai învăţat!Scrie o caracterizare a lui Ghiþã de 1–2 pagini, folosind ºi informaþii din lecþiile anterioare.

La sfârșit…Scrie o paginã de jurnal în care sã consemnezi, sub forma unui monolog interior, propriilefrãmântãri legate de o situaþie conflictualã în iubire, trãitã de tine.

Observaþii asupra modului de îmbinare a deprindeilorde comunicare scrisã ºi oralã în structura lecþiilor dinaceastã unitate tematicã.

Jurnalul didactic:


Autoevaluare III


Observaþii asupra feedback-ului elevilor:

Autoevaluarea din Ghidul elevului estealcãtuitã din douã pãrþi: prima partecuprinde câteva exerciþii de reflecþie asupraprocesului de predare-învãþare, iar partea adoua cuprinde itemi de evaluare, prin careelevii îºi verificã deprinderile ºi cunoºtinþeledobândite.

I. Exerciþiile de reflecþie. Este important caceea ce noteazã fiecare elev sã fie cunoscutde întreg grupul. Pentru primul exerciþiu, vãsugerãm sã transcrieþi tabelul din Ghidulelevului pe o coalã de flip chart, iar elevii sãtreacã pe rând ºi sã completeze, fiind însãatenþi sã nu repete ceea ce deja au scriscolegii de dinainte. Astfel, veþi avea ooglindã care va reflecta cu fidelitate cu ce aurãmas elevii în urma activitãþilor din cele 12ore alocate acestei unitãþi.

II. Testul propriu-zis. Textul selectat pentrulectura la prima vedere ºi pentru aplicareacunoºtinþelor de limbã, literaturã ºicomunicare îmbinã atât caracteristiciletextului liric, cât ºi cele ale textului epic(fiind o baladã), ilustrând tema care acircumscris ordonarea operelor literare încadrul unitãþii.

Pentru acordarea punctajului, sugerãmurmãtorul barem:1. – 1 punct;2. – 1 punct;3. – 3 puncte;4. – 4 puncte;


Procedaþi, ca la autoevaluarea anterioarã, lao triplã notare a lucrãrilor: de cãtre autor, decãtre un coleg/o colegã ºi de cãtredumneavoastrã. Folosiþi observaþiile extrasepe baza lucrãrilor corectate ºi evaluatepentru a remedia deficienþele constatate.

Dacã existã elevi al cãror punctaj este subnivelul satisfãcãtor (nota 7), este indicat sãdiscutaþi cu ei, sã vedeþi ce tip de dificultateîntâmpinã ºi sã le oferiþi explicaþiilenecesare ºi posibilitatea de a mai exersaacelaºi tip de itemi pe un alt fragment detext (chiar ºi din textele selectate pentrulecþii).

Ar fi indicat ca dumneavoastrã sã citiþirãspunsurile de la cerinþele 4 ºi 5 pentru avã asigura cã punctajul a fost corect acordat,prilej cu care puteþi observa ºi alte deficienþece ar trebui remediate în vederea susþineriievaluãrii de final de unitate.

Astfel, elevii se pot considera pregãtiþipentru susþinerea evaluãrii întocmite dedumneavoastrã ºi adaptate în funcþie denivelul grupului ºi de observaþiile fãcute întimpul autoevaluãrii.

În vederea elaborãrii testului de evaluare,puteþi alege pentru textul la prima vedere obaladã pe tema iubirii sau un fragmentdintr-o nuvelã.

FEŢELE REALITĂŢII


ÎNAINTE DE LECŢIECe veţi preda? Întreaga unitate este dedicatăstudiului romanului, ca o oglindă complexă afeţelor realităţii, precum și exprimării la nivelsintactic (propoziţie și frază) a circumstanţelorde loc, timp, mod, cauză, scop, consecuţie.

La ce le folosesc elevilor noile cunoștinţe?Elevii vor reuși să aibă o raportare critică la„feţele realităţii”, să exprime circumstanţelecomplexe ale spectacolului vieţii, fiind capabilisă își proiecteze o agendă personală aactivităţilor pe termen scurt și mediu.

Cum se leagă de ceea ce știu deja elevii?Plasate în continuarea achiziţiilor fundamentaleîn ceea ce privește principalele teme reflectateîn literatură și modalităţile de exprimaresintactică, elevii vor exersa și aplica concepteprecum temă, structură narativă, personaj,conflict, propoziţie, parte de propoziţie,elemente subordonatoare și coordonatoare,rezumare, discuţie argumentativă etc.

De ce aveţi nevoie? Romanul Ion de LiviuRebreanu și filmul realizat după acest roman.

LA LECŢIE…După o scurtă prelegere pornind de lacomentariul de pe pagina de introducere înunitate, invitaţi elevii să citească despre ceeace vor învăţa și despre ce vor putea face cuceea ce au învăţat.

Conduceţi discuţia înspre universul lumii ruraleca spaţiu al tradiţiilor, dar și ca scenă a unorîntâmplări revelatoare despre condiţia umană.

Vă sugerăm să folosiţi cunoștinţele elevilordespre lumea rurală într-o discuţie orientată deîntrebări precum:

• Ce categorii sociale există în lumea satului?• Care sunt valorile fundamentale care

predomină concepţia despre viaţă?• Care sunt formele de distracţie prezente în

spaţiul rural?• Ce obiceiuri și tradiţii există conservate în

civilizaţia rurală?

Având în vedere lungimea romanului,considerăm că ar fi util ca vizionarea filmului săînceapă din această primă oră și să continuaţicu cele cinci lecţii de studiu al textului abiadupă ce sensul global este perceput de toţielevii.

O altă soluţie ar fi să valorificaţi interesul pentrulectură al câtorva elevi și, dacă le-aţi cerut înavans lectura romanului, să le propuneţirezumarea romanului în faţa clasei, pe baza unorîntrebări orientative: care sunt personajele?; cerelaţii există între personaje?; care suntplanurile pe care se desfășoară acţiunea?; caresunt principalele întâmplări care marcheazădestinul personajelor? La sfârșitul prezentării,toţi elevii ar trebui să cunoască, în linii generale,problematica romanului.

Unitatea IV


De la realitate la ficţiune 1



De la realitate la ficţiune 1


La început…Lucraþi în douã grupe. Realizaþi harta unui sat românesc, notând principalele locuri care-idefinesc specificul.

Din lumea cărţilorLucraþi în douã grupe. Liviu Rebreanu este un scriitor ardelean, autor de nuvele ºiromane în care surprinde aspecte diverse ale realitãþii, precum: rãzboiul, iubirea, patimapentru avere, viaþa satului etc. Aflaþi mai multe informaþii despre acest scriitor accesândadresa de internet http://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Rebreanu.Grupa A realizeazã un portret al scriitorului, selectând informaþii referitoare la naºtere,copilãrie, studii, funcþii ocupate etc. Grupa B realizeazã o prezentare a operei scriitorului, selectând titluri, elemente legate detema operelor.

1.Citeºte textulIon (fragmente)de Liviu Rebreanu

Din ºoseaua ce vine de la Cârlibaba, înto-vãrãºind Someºul când în dreapta, când înstânga, pânã la Cluj ºi chiar mai departe, sedesprinde un drum alb mai sus de Armadia,trece râul peste podul bãtrân de lemn, aco-perit cu ºindrilã mucegãitã, spintecã satulJidoviþa ºi aleargã spre Bistriþa, unde se pier-de în cealaltã ºosea naþionalã care coboarãdin Bucovina prin trecãtoarea Bârgãului.

Lãsând Jidoviþa, drumul urcã întâi ane-voie pânã ce-ºi face loc printre dealurilestrâmtorate, pe urmã însã înainteazã vesel,neted, mai ascunzându-se printre fagii tineriai Pãdurii Domneºti, mai poposind puþin laCiºmeaua Mortului, unde picurã veºnic apãde izvor rãcoritoare, apoi coteºte brusc pesub Râpele Dracului, ca sã dea buzna în Pri-pasul pitit într-o scrântiturã de coline.

La marginea satului te întâmpinã din stân-ga o cruce strâmbã, pe care e rãstignit unHristos cu faþa spãlãcitã de ploi ºi cu o cunu-niþã de flori veºtede agãþatã de picioare. Suflão adiere uºoarã ºi Hristos îºi tremurã jalnictrupul de tinichea ruginitã pe lemnul mâncatde carii ºi înnegrit de vremuri.

Satul parcã e mort. Zãpuºeala ce pluteºteîn vãzduh þese o tãcere nãbuºitoare. Doar în

rãstimpuri fâºâie alene frunzele adormiteprin copaci. Un fuior de fum albãstriu seopinteºte sã se înalþe dintre crengile pomi-lor, se bãlãbãneºte ca o matahalã ameþitã ºise prãvale peste grãdinile prãfuite, învãluin-du-le într-o ceaþã cenuºie. […]

Casa învãþãtorului este cea dintâi, tãiatãadânc în coasta unei coline, încinsã cu unpridvor, cu uºa spre uliþã ºi cu douã ferestrecare se uitã tocmai în inima satului, cercetã-toare ºi dojenitoare. Pe prichiciul pridvoru-lui, în dreptul uºii, unde se spalã dimineaþaînvãþãtorul, iar dupã-amiazã, când a isprãvittreburile casei, doamna Herdelea, strãjuieºteo ulcicã verzuie de lut. În ogradã, între doimeri tineri, e întinsã veºnic frânghia pe careacuma atârnã niºte cãmãºi femeieºti destambã. În umbra cãmãºilor, în nisipul fier-binte se scaldã câteva gãini, pãzite de uncocoº mic cu creasta însângeratã.

Înainte de lecþieCe veþi preda? Aspecte legatede civilizaþia ruralã, de legãturadintre realitate ºi ficþiune, deeprimare a circumstanþeispaþiale.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Elevii vor observamodul în care, mai mult decâtorice alt tip de text literar,romanul creeazã iluziarealitãþii, suprinzând aspectelecomplexe ale acesteia.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Legãtura, dar ºidistanþa dintre realitate ºificþiune a fost ilustratã constantpe parcursul celorlate unitãþi;exersarea ºi aplicareadeprinderilor de a citi odescriere, identificareaindicilor spaþiali.

De ce aveþi nevoie? RomanulIon de Liviu Rebreanu; albume,imagini despre civilizaþiaruralã; acces la internet, colipentru poster; markere.

La lecþie…La început… Valorificaþicunoºtinþele elevilor desprelumea ruralã prin reprezentareagraficã a unei hãrþi aarhitecturii specifice satuluiromânesc: plasarea bisericii, aºcolii, a cârciumii, organizareagospodãriei þãrãneºti, clãdirileautoritãþii locale, spaþii dedistracþie etc. Elevii carelocuiesc sau îºi au orginea înlumea ruralã pot propunereprezentarea chiar a satuluirespectiv. Acordaþi atenþieprezentãrii posterelor, deoareceacesta este un moment în care

elevii trebuie sã dovedeascã abilitatea de a susþine unmonolog oral pe baza organizãrii grafice a informaþiei.

Din lumea cãrþilorDacã nu existã posibilitatea accesului la pagina webindicatã în Ghidul elevului, atunci oferiþi exemplaremultiplicate dintr-o prefaþã despre biografia ºi opera luiLiviu Rebreanu. Elevii sunt puºi în situaþia de a citi, de aselecta informaþia esenþialã dintr-un text dat ºi de acomunica oral. Oferiþi-le exemple de captare a atenþieiauditorului printr-o prezentare atractivã: ex. Care credeþicã pot fi temele ilustrate în opera sa de un scriitorprovenit dintr-o familie de învãþãtori dintr-un sattransilvãnean?

Lectura textului. Deoarece esteun fragment descriptiv, puteþiopta pentru o lecturã lentã, peparagrafe, lãsând timp elevilorsã noteze/sã deseneze ceea ceîºi imagineazã, auzind ºi citindtextul. Puteþi organiza, ca înunitatea anterioarã, un colþ dinclasã dedicat afiºãrii produselorrealizate pe parcursul celor 10ore dedicate acestei unitãþi.Colþul poate fi denumit „Dinlumea satului”.

Discutarea textului. Activitateacelor douã grupe de la cerinþa apoate fi din nou finalizatã prinrealizarea ºi susþinerea a douãpostere, care îºi pot gãsi loculapoi la „colþul rural”.

Elemente de limbã românã.Fiind o lecþie dedicatãdescrierii, este firesc sã acordaþiatenþie modalitãþilor deexprimare a coordonatelorspaþiale, la nivel propoziþionalºi al frazei: complementul ºipropoziþia circumstanþialã detimp. Oferiþi fiºe de lucrusuplimentar pentrufamiliarizarea cu exprimareacomplementului circumstanþialde loc printr-o varietate de pãrþide vorbire.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Propuneþi lectura descrierilorrealizate de elevi tocmai pentrua observa dacã suntrecunoscute locurile descrisedeoarece se referã la traseul deacasã pânã la ºcoalã.

La sfârºit… Organizarea uneiagende sãptãmânale poate firealizatã atât pe foi simple,într-o agendã specialã, cât ºi pecalculator.


Drumul trece peste Pãrâul Doamnei, lãsândîn stânga casa lui Alexandru Pop-Glanetaºu.Uºa e închisã cu zãvorul; acoperiºul de paieparcã e un cap de balaur; pereþii vãruiþi decurând de-abia se vãd prin spãrturile gardului.

Pe urmã vine casa lui Macedon Cerceta-ºu, pe urmã casa primarului Florea Tancu,pe urmã altele… Într-o curte mare rumegã,culcate, douã vaci ungureºti, iar o babã ºadepe prispã, ca o scoabã, prãjindu-se la soare,nemiºcatã, parc-ar fi de lemn…

Cãldura picurã mereu din cer, îþi usucãpodul gurii, te sugrumã. În dreapta ºi înstânga casele privesc sfioase din dosul gar-durilor vii, acoperindu-ºi feþele sub streºini-le ºtirbite de ploi ºi de vite.

De-abia la cârciuma lui Avrum începe sãse simtã cã satul trãieºte. Pe prispã, doi þãra-ni îngânduraþi ofteazã rar cu o sticlã derachiu la mijloc. Din depãrtare pãtrundpânã aci sunete de viori ºi chiuituri…



a. Lucraþi în douã grupe. Grupa A noteazã denumirile geografice prezente în text ºirealizeazã o hartã a plasãrii drumului pânã la intrarea în sat. Grupa B noteazã locuri,case, alte aspecte care marcheazã traiectoria drumului în sat.

b. Comenteazã sugestia creatã de imaginea crucii de la marginea satului asupra dimensiuniimoral-religioase a locuitorilor satului.

c. Argumenteazã de ce, dintre casele pe lângã care trece drumul în sat, doar casa învãþãtoruluiHerdelea ºi a lui Alexandru Pop-Glanetaºu sunt descrise cu mai multe detalii.

d. Selecteazã cuvinte/sintagme care sã ilustreze atmosfera dominatã de tãcere ºi de zãpuºealã.e. Explicã rolul descrierii drumului în incipitul romanului, fãcând referire la posibile

sugestii asupra acþiunii ce urmeazã sã se desfãºoare.f. Ce imagini panoramice ºi de detaliu ai folosi dacã ai filma intrarea drumului în sat?

Incipitul cuprinde elemente semnificative pentru înþelegerea mesajului ºi a semnificaþiei textului în ansamblu.

Descrierea fixeazã cadrul spaþio-temporal, având rolul de a realiza intarea din lumea realã în spaþiul ficþional al

romanului. Indicii spaþiali sunt exprimaþi prin complemente circumstanþiale de loc, la nivelul propoziþiei, ºi prin

propoziþii circumstanþiale de loc, la nivelul frazei. Complementul circumstanþial de loc este o parte secundarã de

propoziþie care aratã locul în care se desfãºoarã o acþiune. Expansiunea complementului circumstanþial de loc

într-o propoziþie circumstanþialã de loc aduce mai multe detalii cu privire la locul desfãºurãrii unei acþiuni, iar

prin contragerea acesteia se obþine concentrarea detaliilor ºi o fluentizare a exprimãrii.

Află mai mult!


a. Gãseºte termenul regent pentru cuvintele subliniate în text.b. Precizeazã funcþia sintacticã a cuvintelor subliniate din ultimul alineat al textului.c. Identificã, în textul citat, cinci cuvinte care indicã locul ºi evindenþiazã prepoziþiile care

le însoþesc.d. Comparã urmãtoarele enunþuri în ceea ce priveºte detaliile referitoare la locul plasãrii acþiunii:

Drumul trece pe lângã o cruce strâmbã. Drumul trece [pe unde este o cruce strâmbã.]

Folosește ceea ce ai învăţat!Descrie, din perspectiva unui cãlãtor atent la detalii, drumul de la casa ta pânã la ºcoalã.

La sfârșit…Scrie-þi agenda saptãmânii, completând denumirile tuturor locurilor în care trebuie sã mergi.

Observaþii asupra modului de integrare a comunicãriiorale în lecþie:

Jurnalul didactic:


Pasiuni și conflicte 2



Pasiuni și conflicte 2


La început…Discutaþi în grup despre modalitãþile de petrecere a timpului liber la sfârºit de sãptãmânãºi motivaþi alegerea preferatã.

Din lumea cărţilorPriviþi imaginea alãturatã ºi exprimaþi-vã pãrerea cu privirela locul desfãºurãrii acesteia, posibili participanþi.


Duminicã. Satul e la horã. ªi hora e pe Uliþadin dos, la Todosia, vãduva lui MaximOprea. […]

Ion, feciorul Glanetaºului, þinând de mij-loc pe Ana lui Vasile Baciu, se repede la lãu-tari, rugându-i:

– Mai zi, mã Briceag… numai un pic,auzi? Un picuþ de tot, þigane! […]

Flãcãii îmbrãþiºeazã pe fete, mulþumin-du-le pentru joc. Fetele se zbat în braþele lorºi ºoptesc cu sfialã ºi cu plãcere:

– Mulþumim… Ion strânge la piept pe Anacu mai multã gingãºie, dar ºi mai prelung.

– Dã-mi drumul, Ionicã! murmurã fatauºor, cu mulþumire în glas.

– Sã vii, Anuþã… ºtii tu unde! zice Iondomol. Ana nu rãspunde, privirea ei însã lu-ceºte de bucurie. Se smuceºte sã scape dinîmbrãþiºare, ºoptind întruna moale:

– Dã-mi drumul, Ionicã… zãu, dã-mi dru-mul!… Flãcãul o trage mai aproape, cu unzâmbet aprins, o apucã cu o mânã de þâþe ºii le strânge ca pe douã mere, încât Anasâsâie de durere. […]

– Sã nu cumva sã nu vii! repetã Ion înfi-gând în ochii ei o privire poruncitoare ºilacomã. […]

Nu-i fusese dragã Ana ºi nici acum nu-ºidãdea seama bine dacã i-e dragã. Iubise peFlorica ºi, de câte ori o vedea sau îºi amin-tea de ea, simþea cã tot o mai iubeºte. Purtaîn suflet râsul ei cald, buzele ei pline ºiumede, obrajii ei fragezi ca piersica, ochii ei

albaºtri ca cerul de primãvarã. Dar Floricaera mai sãracã decât dânsul, iar Ana avealocuri ºi case ºi vite multe…

Îi asculta glasul plângãtor ºi-l cuprindeamila, în acelaºi timp însã se gândea la Flori-ca. Apoi deodatã tresãri, o strânse la pieptºi, fãrã sã rosteascã vreo vorbã, o sãrutã lungpe buze. Fata cuprinse cu braþele gâtul luiIon, moleºitã ºi aprinsã, ºi inima-i bãtea atâtde nãvalnic, încât el o auzea. […]

Preotul îºi curmase povestirea ºi luase oînfãþiºare gravã, mãsurând foarte aspru peVasile Baciu. Þãranul însã avea acum unzâmbet bun pe buze ºi vorbea aplecat ca laspovedanie, parcã n-ar fi vrut sã ºtie denimeni ºi de nimic în lume:

– ‘S amãrât rãu, domnule pãrinte, cre-de-mã! Poate cã nu mã crezi? De-aceea beauºi iar beau ºi iar!… Uite-aºa! Ai sã zici dum-neata: da de ce eºti amãrât, beþivule? Apoicum sã nu fiu, domnule pãrinte? Cã o fatãam ºi eu ºi nu-mi place deloc fata pe care oam. Nu-mi place, auzi? Cã nu vrea sã mãasculte. ªi tare mã doare inima ºi tare-ssupãrat cã nu vrea sã se uite în gura mea.Am dreptate ori n-am, spune dumneata! […]

– Da voi ce faceþi, mãi feciori? Jucaþi orinu jucaþi? Atunci însã Vasile Baciu zãri peGeorge, care stãtea posomorât, ca un copaccu mãduva uscatã, ºi îndatã îl apucã demânã ºi-l târî în faþa preotului:

– Uite-l, domnule pãrinte! Îl vezi? Ãsta-iginerele meu care mi-i drag! Cu dânsul aisã-mi cununi dumneata fata, mãcar de-aº ºticã are sã crape inima dintr-însa!…[…]

Înainte de lecþieCe veþi preda? Scena horei caun spaþiu al declanºãriiconflictului în romanul Ion;exprimarea circumstanþeitemporale.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Completarea ºiaprofundarea informaþiilordespre specificul lumii rurale ºia tipurilor de ierarhii sociale ºide conflicte.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Elevii vor folosiinformaþiile anterioarereferitoare la modul de viaþã înlumea ruralã, vor stabiliconexiuni între personaje prinaplicarea unor concepteprecum conflict, descriere,indici spaþio-temporali.

De ce aveþi nevoie? RomanulIon de Liviu Rebreanu;înregistrare audio-video a unordansuri tradiþionale din diferitezone ale þãrii.

La lecþie…La început… Discuþia despremodalitãþile de petrecere atimpului liber ar trebui sãconducã înspre corespondenþadintre hora tradiþionalãduminicalã ºi discotecacontemporanã.

Vizionarea unor dansuripopulare tradiþionale constituieun bun prilej de creare a uneiatmosfere destinse, dar ºi de ainvita elevii sã descrie costumespecifice zonelor folclorice pecare le cunosc.

Din lumea cãrþilorContinuaþi discuþia despre hora duminicalã în spaþiulrural ºi abordaþi importanþa ei pentru comunitatea localã:loc de întâlnire pentru tineri, de discuþii pentru cei maiîn vârstã, de comunicare despre evenimentele curente etc.

Lectura textului. Dupã o lecturã individualã, puteþi cereºi o lecturã pe roluri pentru a sublinia instanþele narative:narator omniscient, care nareazã la persoana a III-a, ºipersonajele.

Discutarea textului. Distribuiþi sarcina de lucru pentrucele douã grupe ºi folosiþi „vizita” a câte doi membridintr-un grup în celãlalt grup pentru a face schimbul deinformaþii, astfel cele douã grupuri se informeazãreciproc, iar câte doi elevi devin purtãtori de cuvânt.

Observaþi cu atenþiecomportamentul purtãtorilor decuvânt ai grupului, subliniindfaptul cã în viaþa cotidianã, laserviciu, vor fi puºi mereu însituaþia de a comunica cu alþicolegi, de a oferi informaþii sauchiar de a-i învãþa pe alþii.Continuaþi cu discutarea oralã acerinþelor b, c, d ºi încheiaþiprin acordarea timpului necesarpentru redactarea individualã arezumatului.

Invitaþi 2-3 elevi sã citeascãrezultatele. Scrieþi pe tablã ogrilã de evaluare a rezumatului,în care sã completaþiobservaþiile grupului.

Elemente de limbã românã.Folosiþi cuvintele subliniate întext pentru a identificacomplementele circumstanþialede timp prin adresareaîntrebãrilor specificetermenului regent. Puteþicompleta cu câteva exemple,prin care sã ilustraþidiversitatea pãrþilor de vorbire(adverbe, substantive, verbe lamod nepersonal), prin care sepoate exprima un complementcircumstanþial de timp.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Descrierea dansului, urmatã deo lecþie de dans ar contribui laîncheierea dinamicã ºi plãcutãa lecþiei.

La sfârºit… Insistaþi ca elevii sãîºi completeze agendasãptãmânalã dupã tabelulindicat în Ghidul elevului.


Ce trebuie sã fac Locul unde trebuie sã merg Timpul

– Bine, Anuþo, aºa ne-a fost vorba? ªi serepezi spre ea cu pumnul ridicat, gata s-oizbeascã. O femeie þipã desperatã:

– Tulai! Sãriþi c-o omoarã! Pânã sã ajungãînsã la fatã, Vasile zãri pe Ion, sosind tot dedupã ºurã, ºi numaidecât uitã pe Ana ºi se în-toarse ameninþãtor spre flãcãu. Vãzându-l cumvine drept la el, Ion avu o tresãrire uºoarã, darîºi urmã calea, liniºtit, ca ºi când n-ar înþelegenimic, cu o privire nepãsãtoare cãtre Baciu.

– Ce þi-am spus eu þie, sãrãntocule, ai?urlã, apropiindu-se mereu, Vasile Baciu, pecare liniºtea lui Ion îl întãrâta mai rãu.

Flãcãul primi ocara ca o loviturã de cuþit.O scãpãrare furioasã îi þâºni din ochii negri,lucitori ca douã mãrgele vii. Rãspunse cu ovoce puþin tremurãtoare, dar batjocoritoare:

– Ce-s eu, sluga dumitale, sã-mi porun-ceºti?

– Am sã-þi poruncesc, tâlharule, ºi dacãnu asculþi de vorbã, am sã te umplu de sân-ge! rãcni þãranul aprins de mânie pânã înmãduva oaselor, aruncându-se la el.

Acum Ion se opri, încleºtã pumnii ºi stri-gã înãbuºit, parcã ar fi cãutat sã se stãpâ-neascã.



a. Lucraþi în douã grupe. Selectaþi informaþii din text referitoare la:

Grupa A Grupa BTimp Loc Personaje Conflicte Cauze Atitudini

Conflictul presupune

confruntarea între persoane,

atitudini, trãiri ºi poate fi de

naturã socialã sau

psihologicã, adicã exterior

sau interior.

Reţine!b. Motiveazã atitudinea lui Ion ºi a lui Vasile Baciu faþã

de Ana.c. Rezumã conflictul dintre Ion ºi Vasile Baciu ºi explicã

motivul acestuia.d. Explicã de ce în sufletul lui Ion existã un conflict între

iubirea pentru Florica ºi dorinþa de a o seduce pe Ana.e. Noteazã ideile principale din text. Scrie apoi un rezumat în

care sã foloseºti indici de timp, precum: într-o duminicã,apoi, între timp, pe urmã, când.


a. Gãseºte termenul regent pentru cuvintele subliniate din text ºi precizeazã funcþia lorsintacticã.

b. Realizeazã expansiunea complementului circumstanþial de timp din propoziþia: VasileBaciu urlã, apropiindu-se de el.

c. Identificã propoziþia circumstanþialã de timp din fraza: „Pânã sã ajungã însã la faþã, Vasilezãri pe Ion, sosind tot de dupã ºurã” ºi realizeazã apoi contragerea acesteia.

Folosește ceea ce ai învăţat!Descrie o horã tradiþionalã sau orice alt dans, notând ordinea în timp ºi spaþiu amiºcãrilor specifice. Realizaþi o scurtã lecþie de dans, perechile urmând instrucþiunilescrise pentru dansul respectiv.

La sfârșit…Completeazã agenda sãptãmânii pe care ai început-o lecþia trecutã, dupã modelul de mai jos:

Observaþii asupra relevanþei integrãrii elementelor delimbã în structura lecþiei:

Jurnalul didactic:


Capcanele pasiunii 3



Capcanele pasiunii 3


La început…Discutaþi în grup despre dorinþa de îmbogãþire ºi mijloacele la care unii oameni recurgpentru a acumula averi cât mai rapid.

Din lumea cărţilorDe ce crezi cã cele douã pãrþi ale romanului Ion suntintitulate „Glasul pãmântului” ºi „Glasul iubirii”?Exprimã-þi pãrerea, pornind de la sugestiile de mai jos:• personajul Ion este sfâºiat de douã dorinþe

contradictorii;• cele douã „glasuri” sunt dorinþe la fel de puternice,

asemenea unor instincte iraþionale de posesiune,de „a avea”;

• setea de pãmânt este dublatã de patima iubirii.


Flãcãul sosi încãlzit de drum. Se opri înmarginea delniþei, pe rãzorul ce-o despãrþeade altã fâneaþã, tot aºa de lungã ºi de latã, pecare Toma Bulbuc o cumpãrase acum vreozece ani de la Glanetaºu. Cu o privire setoa-sã, Ion cuprinse tot locul, cântãrindu-l. Sim-þea o plãcere atât de mare vãzându-ºipãmântul, încât îi venea sã cadã în genunchiºi sã-l îmbrãþiºeze. I se pãrea mai frumos,pentru cã era al lui. Iarba deasã, grasã, pre-sãratã cu trifoi unduia ostenitã de rãcoareadimineþii. Nu se putu stãpâni. Rupse unsmoc de fire ºi le mototoli pãtimaº în palme.

Se aºezã pe rãzor, înþepeni nicovala înpãmânt, potrivi tãiºul coasei ºi apoi începua-l bate cu ciocanul, rar, apãsat, cu ochii þin-tã la oþelul argintiu. […]

Glasul pãmântului pãtrundea nãvalnic însufletul flãcãului, ca o chemare, copleºin-du-l. Se simþea mic ºi slab, cât un vierme pecare-l calci în picioare, sau ca o frunzã pecare vântul o vâltoreºte cum îi place. Suspinãprelung, umilit ºi înfricoºat în faþa uriaºului:

– Cât pãmânt, Doamne!… În acelaºi timpînsã iarba tãiatã ºi udã parcã începea sã i sezvârcoleascã sub picioare. Un fir îl înþepa în

gleznã, din sus de opincã. Brazda culcatã îlprivea neputinciosã, biruitã, umplându-iinima deodatã cu o mândrie de stãpân. ªiatunci se vãzu crescând din ce în ce maimare. Vâjâiturile stranii pãreau niºte cânte-ce de închinare. Sprijinit în coasã, pieptul ise umflã, spinarea i se îndreptã, iar ochii i seaprinserã într-o lucire de izbândã. Se simþeaatât de puternic încât sã domneascã pestetot cuprinsul.

Totuºi în fundul inimii lui rodea ca uncariu pãrerea de rãu cã din atâta hotar el nustãpâneºte decât douã-trei crâmpeie, pecând toatã fiinþa lui arde de dorul de a aveapãmânt mult, cât mai mult…

Iubirea pãmântului l-a stãpânit de miccopil. Veºnic a pizmuit pe cei bogaþi ºi veºnics-a înarmat într-o hotãrâre pãtimaºã: trebuiesã aibã pãmânt mult, trebuie! De pe atuncipãmântul i-a fost mai drag ca o mamã…

Când a umblat la ºcoala din sat a fost celmai iubit elev al învãþãtorului Herdelea, caremereu i-a bãtut capul Glanetaºului sã dea peIon la ºcoala cea mare din Armadia, sã-l facãdomn. Glanetaºu s-a ºi învoit pânã în cele dinurmã, mai ales cã toatã treaba n-avea sã-l cos-te multe parale. Doar cãrþile, pe care le putealua vechi, ºi taxa de înscriere, vreo trei zloþi.Ba Herdelea a alergat ºi s-a zbãtut pânã ce

Înainte de lecþieCe veþi preda? Caracterizareapersonajului, naratorulomniscient ºi omniprezent,exprimarea modalitãþiidesfãºurãrii unei acþiuni(complementul ºi propoziþiacircumstanþialã de mod)

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Elevii vor fisensibilizaþi asupra efectelorpatimei devoratoare pentrupãmânt ºi a invidiei faþã de ceibogaþi, care determinã vicleniaºi degradarea moralã.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Cunoaºtereacontextului social al existenþeipersonajului îi ajutã sãcircumscrie evoluþia moralã apersonajului; corespondenþaparte de propoziþie – propoziþiesubordonatã.

De ce aveþi nevoie? RomanulIon de Liviu Rebreanu; fiºe cugradele de comparaþie aleadverbelor, coli de flip chart,markere.

La lecþie…La început… Discuþia despredorinþa de îmbogãþire ºi despremijloacele de realizare aacesteia ar trebui sã vizezedimensiunea moralã, de aceeaputeþi împãrþi clasa în douãgrupe, care sã noteze mijloaceleoneste sub titlul „Aºa da!” ºi pecele necinstite sub titlul „Aºanu!”. Solicitaþi elevilor sã facãreferire la exemple din viaþarealã pentru a ilustra cele douãcãi de acumulare a bogãþieimateriale.

Din lumea cãrþilorFaceþi legãtura cu personajul Ion ºi cereþi, pe bazareperelor date, sã argumenteze de ce personajul estedominat de douã „glasuri” contradictorii – pãmântul ºiiubirea.

Lectura textului. Lectura individualã a fragmentuluipoate fi urmatã de jurnalul dublu de lecturã, în care eleviisã consemneze:

Un aspect carem-a impresionatîn mod pozitiv

Un aspect carem-a impresionatîn mod negativ

Un aspect carem-a nedumerit

Ascultaþi câteva consemnãri aleelevilor, provocându-i sã-ºiargumenteze alegerea fãcutã.

Discutarea textului.Rãspunsurile la cele cincicerinþe pot fi date prinactivitate individualã, urmatãde o conversaþie frontalã, încare elevii vor fi solicitaþiindividual sã spunãrãspunsurile, iar ceilalþi vorinterveni cu explicaþii ºicomentarii suplimentare.Esenþializaþi ideile expusepentru a-i ajuta pe elevi sã-ºicompleteze propriilerãspunsuri pe bazaintervenþiilor celorlalþi colegi,într-un tabel cu urmãtoarelecoloane:

Elemente de limbã românã.Pornind de la cuvintelesubliniate în textul citat,introduceþi ideea de modalitateexprimatã prin complement ºipropoziþie circumstanþialã demod. Detaliaþi exprimareagradaþiei prin adverbe, folosindatât exemplele din text, cât ºialtele pregãtite dedumneavoastrã.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Scrierea povestirii sugerate înGhidul elevului poate devenilucrare de portofoliu.

La sfârºit… Asiguraþi-vã cãelevii au completat agendasãptãmânalã ºi au adãugatcoloanele suplimentare.

Între-barea

Rãspunsulmeu

Completãri-le colegilor

a.b.c.d.e.f.


l-au iertat ºi de cei trei zloþi, fiindcã bãiatulera silitor ºi cuminte. De gazdã n-aveanevoie. Copilul putea merge la ºcoalã în fie-care dimineaþã, sã-ºi ducã merinde pentruamiazã, iar seara sã se întoarcã acasã; din Pri-pas pânã în Armadia e o plimbare de o jumã-tate de ceas… Dupã douã luni de învãþãturãînsã Ion n-a mai vrut sã se ducã la ºcoala ceamare. De ce sã-ºi sfarme capul cu atâta carte?Cât îi trebuie lui, ºtie. ªi apoi i-e mai drag sãpãzeascã vacile pe câmpul pleºuv, sã þie coar-

nele plugului, sã coseascã, sã fie veºnic înso-þit cu pãmântul… ªi Glanetaºu, pe cât de greul-a dat la liceu, tot atât de lesne s-a împãcat sãnu mai urmeze; doar de cei câþiva zloþi arun-caþi pe cãrþi îi pãrea rãu. Mai bine sã-i fi bãutdecât sã-i fi bãgat în alte bazaconii nefolosi-toare. Ion însã nu s-a despãrþit de tot nici deele. Le-a pãstrat ºi-n sãrbãtori le-a citit ºi rãs-citit pânã li s-au ferfeniþit foile. Iar mai târziumereu cerea învãþãtorului ba cãrþi de poveºti,ba câte o gazetã veche, sã se desfete…



a. Selecteazã cuvinte/expresii care sã ilustreze dragostea lui Ion pentru pãmânt.b. Descrie sentimentele de care este cuprins Ion în faþa pãmântului.c. Explicã sentimentul mândriei de stãpân, deºi este sãrac, atunci când Ion coseºte iarba.d. Cine sunt cei pe care îi invidiazã Ion?e. Care a fost hotãrârea lui Ion încã de mic copil?f. Prezintã biografia lui Ion, aºa cum este rezumatã de narator, explicând motivul renunþãrii

la studii.

Naratorul relateazã evenimentele folosind persoana a III-a, în mod obiectiv, din exterior, ca un observator

neimplicat, dar care ºtie tot despre personaje, despre trãirile ºi gândurile acestora, fiind astfel un narator

omniscient ºi omniprezent. Calitatea lui de fin ºi atent observator este ilustratã de frecvenþa cuvintelor care

descriu modul în care personajul acþioneazã sau se simte în faþa pãmântului.

Află mai mult!


a. Explicã rolul de complement circumstanþial de mod al cuvin-telor subliniate prin ilustrarea detaliilor care fac mai expresivemodul de a gândi, de a simþi ºi de a acþiona al personajului.

b. Precizeazã felul ultimei propoziþii din fraza: /Ion se simþeaca o frunzã/ [pe care vântul o vâltoreºte] [cum îi place.]

c. Realizeazã contragerea ultimei subordonate ºi precizeazãfelul pãrþii de propoziþie obþinute, precum ºi modificãrileefectuate.

Folosește ceea ce ai învăţat!Povesteºte despre patima pentru bogãþie a unei persoanereale sau a unui personaj dintr-un film, detaliind modul dea acþiona prin folosirea adverbelor la gradele de comparaþie.

Cuvintele care aratã felul în

care se desfãºoarã o acþiune

sau felul în care se

înfãþiºeazã o stare, o însuºire

îndeplinesc funcþia

sintacticã de complement

circumstanþial de mod.

Pentru exprimarea

modalitãþii, uneori vorbitorii

folosesc adverbele la diferite

grade de comparaþie (bine,

mai bine, tot atât de bine,

cel mai bine, foarte bine).

Reţine!

La sfârșit…Completeazã agenda sãptãmânii pe care ai început-o lecþia trecutã, dupã modelul de mai jos:

Ce trebuie sã fac Locul unde trebuie sã merg Timpul Cum voi acþiona

Observaþii asupra relevanþei fragmentului de text citatpentru evoluþia personajului:

Jurnalul didactic:


Triumful orgolilului 4



Triumful orgoliului 4


La început…Împãrþiþi-vã în douã grupe ºi formulaþi argumente pro ºi contra cãsãtoriei din interes,fãcând referire atât la exemple din lumea realã, cât ºi din romanul Ion sau din filme.

Din lumea cărţilor• Discutaþi în grup despre schimbãrile, observate de voi,

în comportamentul unor oameni care s-au îmbogãþit.• Cum ajunge Ion sã îºi împlineascã dorinþa pãtimaºã de a

avea „cât mai mult pãmânt”?


Ion de-abia aºteptase zilele acestea. Acuma,stãpân al tuturor pãmânturilor, râvnea sã levadã ºi sã le mângâie ca pe niºte ibovnicecredincioase. Ascunse sub troienele deomãt, degeaba le cercetase. Dragostea luiavea nevoie de inima moºiei. Dorea sã simtãlutul sub picioare, sã i se agaþe de opinci,sã-i soarbã mirosul, sã-ºi umple ochii deculoarea lui îmbãtãtoare.

Ieºi singur cu mâna goalã, în straie de sãr-bãtoare, într-o luni. Sui drept în Lunci, undeera porumbiºtea cea mai mare ºi mai bunã, pespinarea dealului… Cu cât se apropia, cu atâtvedea mai bine cum s-a dezbrãcat de zãpadãlocul ca o fatã frumoasã care ºi-ar fi lepãdatcãmaºa arãtându-ºi corpul gol, ispititor.

Sufletul îi era pãtruns de fericire. Parcãnu mai râvnea nimic ºi nici nu mai eranimic în lume afarã de fericirea lui. Pãmân-tul se închina în faþa lui, tot pãmântul… ªitot era al lui, numai al lui acuma…

Se opri în mijlocul delniþei. Lutul negru,lipicios îi þintuia picioarele, îngreuindu-le,atrãgându-l ca braþele unei iubite pãtimaºe. Îi

râdeau ochii, iar faþa toatã îi era scãldatã într-osudoare caldã de patimã. Îl cuprinse o poftãsãlbaticã sã îmbrãþiºeze huma, sã o crâmpo-þeascã în sãrutãri. Întinse mâinile spre brazde-le drepte, zgrunþuroase ºi umede. Mirosulacru, proaspãt ºi roditor îi aprindea sângele.

Se aplecã, luã în mâini un bulgãre ºi-l sfã-râmã între degete cu o plãcere înfricoºatã.Mâinile îi rãmaserã unse cu lutul cleios caniºte mãnuºi de doliu. Sorbi mirosul, fre-cându-ºi palmele.

Apoi încet, cucernic, fãrã sã-ºi dea sea-ma, se lãsã în genunchi, îºi coborî frunteaºi-ºi lipi buzele cu voluptate de pãmântulud ºi-n sãrutarea aceasta grãbitã simþi unfior rece, ameþitor…

Se ridicã deodatã ruºinat ºi se uitã împre-jur sã nu-l fi vãzut cineva. Faþa însã îi zâm-bea de o plãcere nesfârºitã.

Se vedea acum mare ºi puternic ca unuriaº din basme care a biruit, în lupte grele,o ceatã de balauri îngrozitori.

Îºi înfipse mai bine picioarele în pãmânt,ca ºi când ar fi vrut sã potoleascã cele dinurmã zvârcoliri ale unui duºman doborât. ªipãmântul parcã se clãtina, se închina înfaþa lui…


a. Care este ipostaza lui Ion faþã de pãmânt?b. De ce a aºteptat Ion primãvara pentru a merge sã-ºi vadã pãmânturile?c. Selecteazã cuvinte/expresii care descriu dragostea nefireascã a bãrbatului pentru pãmânt.

Înainte de lecþieCe veþi preda? Caracterizareapersonajului suprins în altãipostazã a evoluþiei lui;exprimarea scopului ºi acauzei.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Elevii îºi dezvoltãcapacitatea de a analiza fapteleºi atitudinile oamenilor prinidentificarea cauzei ºi ascopului care le influenþeazãdeciziile.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Cunoaºtereacontextului social al existenþeipersonajului îi ajutã sãcircumscrie evoluþia moralã aacestuia; corespondenþa partede propoziþie – propoziþiesubordonatã.

De ce aveþi nevoie? RomanulIon ºi filmul, fiºe cu exemplede complemente ºi propoziþiicircumstanþiale de scop ºi decauzã..

La lecþie…La început… Revedeþi scenadin filmul Ion – cea a cãsãtorieilui Ion cu Ana – ºi iniþiaþi odezbatere pe tema cãsãtorieidin interes, cu argumente pro ºicontra. Încheiaþi printr-o „linievaloricã”, elevii grupându-se înfuncþie de opþiunea personalãfaþã de tema dezbãtutã.

Din lumea cãrþilorContinuaþi prin reactualizarea informaþiilor din roman cuprivire la decizia lui Ion de a se cãsãtori cu Ana.

Lectura textului. Lectura individualã poate fi urmatã denotarea impresiei subiective, prin alegerea fragmentuluicare ilustreazã schimbarea fundamentalã a lui Ion:trecerea de la umilinþa ºi revolta descrise în fragmentuldin lecþia anterioarã la orgoliul din acest fragment.

Discutarea textului. Cele ºaptecerinþe pot fi abordate printr-odiscuþie frontalã, orientatã deîntrebãrile „din ce cauzã?” „cuce scop?” pentru a pregãtipredarea cunoºtinþelor delimbã.

Elemente de limbã românã.Dupã completarea exempleloroferite în Ghidul elevului,oferiþi elevilor ºi alte fiºe delucru ºi încheiaþi prin aplicareala contextul personal: ex. De cevii la ºcoalã? Cu ce scop þi-aireluat studiile? etc.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Oferiþi explicaþiile necesareredactãrii caracterizãriipersonajului ca lucrare deportofoliu ºi încheiaþi printr-odiscuþie argumentativã pe tema„Scopul scuzã mijloacele”.

La sfârºit… Observaþi modul încare elevii ºi-au organizatagenda ºi solicitaþi completareaei cu alte douã rubricireferitoare la cauzã ºi la scop.


d. În descrierea scenei sãrutãrii pãmântului sunt folosite cuvinte care sugereazã faptul cã Ionva deveni o victimã a marelui uriaº, pãmântul, aducând rãul în comunitatea din care faceparte. Gãseºte cuvinte care sã susþinã aceastã afirmaþie.

e. Comparã felul în care se simte Ion ca stãpân al pãmânturilor cu ipostaza anterioarã cândera sãrac ºi îi invidia pe cei bogaþi.

f. Ce reprezintã pentru Ion cãsãtoria cu Ana?g. Exprimã-þi pãrerea despre faptul cã personajul sacrificã iubirea sincerã pentru Florica cu

scopul obþinerii pãmântului.


Faptele ºi atitudinile oamenilor sunt, în general, determinate de anumite cauze ºi scopuri. Întrebarea de ce?

poate însemna din ce cauzã?, dar ºi cu ce scop? Astfel, exprimarea cauzei ºi a scopului se realizeazã atât sub

formã de parte de propoziþie, cât ºi sub formã de propoziþie circumstanþialã. Expresivitatea complementului

circumstanþial de cauzã ºi a propoziþiei subordonate corespunzãtoare constã în evidenþierea motivaþiei, raþiunii,

justificãrii, pricinii pe care le cere desfãºurarea acþiunii. Complementul circumstanþial de scop ºi subordonata

corespunzãtoare pun în evidenþã finalitatea, scopul, þelul, intenþia cu care se desfãºoarã o anumitã acþiune.

Află mai mult!


a. Completeazã, pe caietul tãu, spaþiile libere cu propoziþii subordonate/complementecircumstanþiale de cauzã ºi de scop pe baza acþiunii romanului.

Cauza ScopulIon se bate cu George la cârciumã dinpricina…

Copil fiind, Ion pãrãseºte ºcoala pentru a …

Învãþãtorul îl apreciazã pe Ion din cauza… Ion merge pe câmp spre a …Ion o pãrãseºte pe Ana [deoarece …] Ion o seduce pe Ana [ca sã …]

Florica se cãsãtoreºte cu George [fiindcã…]Ion devine înadins prieten cu George, [canu cumva…]

b. Precizeazã felul propoziþiilor subordonate din urmãtoarea frazã: Vine la ºcoalã ca sã-ºicompleteze studiile deoarece a întrerupt ºcoala cu câþiva ani în urmã.

Folosește ceea ce ai învăţat!Caracterizeazã evoluþia personajului Ion în relaþia cu pãmântul, fãcând referire la:

• statutul social al personajului;• umilirea publicã de la hora satului;• sentimentul de umilinþã socialã în

lipsa averii (pãmântului);• seducerea Anei;

• brutalitatea faþã de suferinþa Anei;• trãdarea Floricãi;• ºantajul faþã de Vasile Baciu;• orgoliul de stãpân al pãmânturilor.

La sfârșit…Completeazã agenda sãptãmânii, dupã modelul de mai jos:

Ce trebuiesã fac

Din ce cauzã Cu ce scopLocul unde

trebuie sã mergTimpul

Cum voiacþiona

Observaþii asupra relevanþei completãriiagendei sãptãmânale pentru aplicareacunoºtinþelor dobândite:

Jurnalul didactic:


De la ficţiune la realitate 5



De la ficţiune la realitate 5


La început…Discutaþi în grup despre legãtura dintre incipitul ºi finalulunor filme/nuvele/romane. Ilustraþi în ce mãsurã incipitulcuprinde simboluri care sugereazã desfãºurarea acþiunii,anticipând finalul.

Din lumea cărţilorDiscutaþi în grup despre importanþa acordatã zilei de duminicã în lumea satului.Enumeraþi câteva activitãþi tradiþionale specifice acestei zile.


Duminicã… Satul parc-a întinerit ºi s-a pri-menit în aºteptarea zilei mari. E curat ºivesel, nu degeaba poruncise preotul ca fie-care om sã mãture uliþa în faþa casei, sã cure-þe ogrãzile ºi sã împodobeascã porþile cuverdeaþã. Însuºi Dumnezeu s-a milostivit sãîngãduie o vreme frumoasã, vrând parcã sãrãsplãteascã astfel strãdaniile slujitoruluisãu. Toatã lumea îmbrãcase haine albe desãrbãtoare. Soarele de toamnã, cumpãtat ºiveºted, împrãºtia luminã caldã ºi plãcutã.

Belciug, frânt de oboseala pregãtirilor,nu mai simþea decât o emoþie grozavã, alcã-tuitã dintr-o mulþumire fãrã seamãn ºi onerãbdare din ce în ce mai dureroasã.Fiindcã de sâmbãtã seara au început a sosiþãrani de prin satele mai depãrtate, de-abiaa închis ochii toatã noaptea. […]

– Mare pãcat însã cã nu vom mai lucrade-acuma împreunã, dragã Zaharie! adãugãBelciug cu duioºie în glas.

– Ce are a face, Ioane?… N-ai colea peprietenul Zãgreanu, care-i tot de-al nostru?

– Aº!… Zãgreanu!… Noi doi anevoie o sãne înþelegem, mormãi Belciug, înnourându-se.

– Lasã cã-i bãiat bun, zãu e bun, zise Her-delea învãluind pe Zãgreanu într-un zâmbetde încredere.

– Poate numai dac-ar avea norocul sã-ºigãseascã o nevesticã bunã, româncã verde,uite-aºa ca domniºoara Ghighi, poate cã

atunci ar pricepe care i-e chemarea în mijlo-cul nostru! rosti preotul mai grav.

Ghighi era sã leºine de ruºine. Zãgreanuînsã fu cuprins de o îndrãznealã extraordi-narã, încât zise repede:

– Dacã domniºoara m-ar vrea, eu… eu…– Mã rog, mã rog, asemenea lucruri seri-

oase nu se pun la cale în uliþã! îl întrerupsedoamna Herdelea cu o blândeþe neobiºnui-tã. Vino pe la noi, ºi te primim cu dragãinimã…[…]

– Bietul Ion! zise doamna Herdelea. Iutes-a mai prãpãdit… Se vede c-aºa i-a fost scris!

Zenobia se întoarse acasã, lãsând înurmã-i o dârã de jale. Pe urmã însã se uitarãcu toþii la casa lor mereu goalã, mereuîncuiatã, cu ograda nãpãditã de buruieni.

– Casa vã aºteaptã s-o stãpâniþi, murmurãHerdelea privind încrezãtor în ochii urma-ºului sãu.

Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosulde tinichea, cu faþa poleitã de o razã întâr-ziatã, parcã îi mângâia, zuruindu-ºi uºor tru-pul în adierea înserãrii de toamnã.

Zãgreanu rãmase în mijlocul uliþei, urmã-rind cu priviri drãgãstoase trãsura ce sedepãrta în trapul cailor. Ghighi, ºezând pescãunelul din faþã, îl vedea ºi-l gãsea maidrãguþ ca orice alt bãrbat din lume.

La Râpile Dracului bãtrânii întoarserãcapul. Pripasul de-abia îºi mai arãta câtevacase. Doar turnul bisericii noi, strãlucitor seînãlþa ca un cap biruitor. Zãgreanu însã era tot

lumea ruralã, subliniind cã aceastã zi primeºte, în cadrulromanului, semnificaþia unui „theatrum mundi”.

Lectura textului. Realizaþi o lecturã lentã a textului,solicitând notarea ideii principale/imaginii semnificativedin fiecare paragraf al textului ºi continuaþi prindiscutarea frontalã a ceea ce au notat/discutat elevii. Dacãexistã imagini interesante realizate de unii elevii, nuuitaþi sã le afiºaþi la colþul „Din lumea satului”.

Discutarea textului. Considerãm cã cele ºapte cerinþe potfi grupate în vederea realizãrii unui cerc literar pe roluri:Fotografii – b, c; Stiliºtii: e, f; Naratorii: a, d.

Elemente de limbã românã. Exerciþiile referitoare laexprimarea consecinþei pot fi aplicate atât la conþinutul

Înainte de lecþieCe veþi preda? Raportulrealitate-ficþiune; simetriacompoziþionalã a romanului;propoziþia circumstanþialãconsecutivã.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Elevii vor puteaidentifica elemente de simetriecompoziþionalã relevantepentru construirea semnificaþieitextuale ºi a raportuluirealitate-ficþiune; exprimarea lanivel sintactic a consecinþei îiajutã sã conºtientizeze raportulîntre calitatea unei acþiuni ºiurmãrile ei.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Studiul romanuluiºi exprimarea circumstanþei lanivelul propoziþiei ºi al frazeicontribuie la o mai bunãînþelegere a relaþiei fiinþãumanã-acþiunile ei.

De ce aveþi nevoie? RomanulIon ºi filmul, coli flip chart,markere.

La lecþie…La început… Valorificaþiexperienþa de lecturã a elevilor,dar ºi pe cea de consumatori defilme ºi discutaþi despre modulîn care un autor/regizorfoloseºte relaþia incipit-final.

Din lumea cãrþilorVizionaþi scena intrãriidrumului în sat ºi a horei dinincipitul romanului, urmatã decea finalã a horei ºi a ieºiriidrumului din sat pentru aobserva simetria. Continuaþi cuo discuþie referitoare laimportanþa zilei de duminicã în

romanului, cât ºi la situaþiireale, specifice activitãþilor dinclasã sau din viaþa elevilor.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Povestirea destinuluipersonajului Ion, cu focalizarepe consecinþele patimei salepentru pãmânt, poate fiorientatã de notarea pe tablã aelementelor subordonatoarespecifice propoziþieicircumstanþiale consecutive.

La sfârºit… Scrierea celor cincifraze cu aplicare la contextulindividual poate fi urmatã descrierea unei pagini de jurnal,în care sã analizeze propriuldrum în viaþã, subliniindconsecinþele unor deciziiimportante de-a lungultimpului.


în drum, în faþa crucii, cu capul gol ºi, cumstãtea acolo aºa, parcã fãcea un jurãmânt mare.

Apoi ºoseaua coteºte, apoi se îndoaie, apoise întinde iar dreaptã ca o panglicã cenuºie înamurgul rãcoros. În stânga rãmâne în urmãCiºmeaua Mortului, pe când în dreapta, pehotarul veºted, delniþele se urcã, se împart, seîncurcã pânã sub pãdurea Vãrarei. ApoiPãdurea Domneascã înghite uruitul trãsurii,vâltorindu-l în ecouri zgomotoase…

Satul a rãmas înapoi acelaºi, parcã nimicnu s-ar fi schimbat. Câþiva oameni s-au

stins, alþii le-au luat locul. Peste zvârcolirilevieþii, vremea vine nepãsãtoare, ºtergândtoate urmele. Suferinþele, patimile, nãzuin-þele, mari sau mici, se pierd într-o tainãdureros de necuprinsã, ca niºte tremurãriplãpânde într-un uragan uriaº.

Herdelenii tac toþi trei. Numai gândurilelor, aþâþate de speranþa împodobitoare atuturor sufletelor, aleargã neîncetat înainte.

Drumul trece prin Jidoviþa, pe podul delemn, acoperit, de peste Someº, ºi pe urmã sepierde în ºoseaua cea mare ºi fãrã început…



a. Explicã de ce acþiunea romanului începe ºi se sfârºeºte într-o duminicã.b. Ilustreazã diferenþa dintre imaginea satului din incipitul romanului ºi cea din final.c. Identificã detalii care marcheazã faptul cã drumul este descris la ieºirea din sat.d. Selecteazã informaþii referitoare la destinul personajelor.e. Noteazã detaliile referitoare la imaginea crucii de la marginea satului ºi comenteazã

diferenþa dintre cele douã imagini.f. Comparã semnificaþia imaginii acoperiºului casei Glanetaºului din incipitul romanului cu

turnul strãlucitor al bisericii, din final.g. Comenteazã semnificaþia drumului ºi a ºoselei în conturarea simetriei compoziþionale a

romanului, valorificând sugestiile de mai jos:• plasate într-o geografie realã, drumul ºi ºoseaua creeazã iluzia realitãþii;• desprinderea drumului din ºoseaua cea mare, intrarea ºi ieºirea lui din sat

simbolizeazã destinul însuºi ºi „zvîrcolirile” vieþii eternizate în paginile romanului,salvate din curgerea timpului.


a. Identificã elementele subordonatoare care introducpropoziþia circumstanþialã consecutivã ºi cuvintele dinregentã care presemnaleazã consecinþa.

b. Ion a fost dominat aºa de puternic de patima pãmântuluiîncât a devenit victima acesteia.

c. Detaliile referitoare la imaginea drumului de la intrarea ºiieºirea din sat sunt în aºa mãsurã de asemãnãtoare, cãsimetria este evidentã.

d. Viaþa este prea trecãtoare încât sã nu fie eternizatã înpaginile unei cãrþi.

Folosește ceea ce ai învăţat!

Propoziþia circumstanþialã

consecutivã exprimã

consecinþa, urmarea unei

acþiuni/stãri din regentã,

subliniind consecinþa,

finalitatea, destinaþia, rolul,

sensul, rostul, intenþia

presemnalate în regentã.

Reţine!

a. Povesteºte destinul personajului Ion, insistând asupra urmãrilor/consecinþelor patimeisale pentru pãmânt.

b. Analizeazã propriul drum în viaþã pânã în acest moment ºi scrie un text de 10–15 rânduriîn care sã evidenþiezi consecinþele faptelor ºi ale atitudinilor tale.

La sfârșit…Scrie 5 fraze în care sã prezinþi consecinþele faptelor tale.

Observaþii asupra coerenþei interne alecþiilor din aceastã unitate:

Jurnalul didactic:


Autoevaluare IV


Observaþii cu privire la feedback-ul elevilor:

Autoevaluarea din Ghidul elevului estealcãtuitã din douã pãrþi: prima partecuprinde cinci exerciþii de reflecþie asupraprocesului de predare-învãþare, iar partea adoua cuprinde itemi de evaluare, prin careelevii îºi verificã deprinderile ºi cunoºtinþeledobândite.

I. Exerciþiile de reflecþie. Este important caceea ce noteazã fiecare elev sã fie cunoscutºi de cãtre ceilalþi. Dupã completareaindividualã a rãspunsurilor la cele cincicerinþe, vã propunem o activitate în douã-trei grupe (în funcþie de numãrul elevilordin clasã), în care elevii vor discuta ºi vornota rãspunsurile la cerinþele 2, 3, 5. Apoivor realiza „un top” pentru fiecare dintrecele 3 cerinþe ºi rãspunsurile aferente. Unreprezentant al fiecãrei grupe va nota înurmãtorul tabel pe tablã/flip chart primele 3rãspunsuri pentru fiecare cerinþã:

Veþi obþine astfel „topul” celor maisimple/dificile/plãcute sarcini de lucru înclasã ºi teme scrise pentru portofoliu.Folosiþi acest feedback al elevilor pentru

adaptarea la nevoile ºi specificul grupului,eliminând eventualele tipuri de activitãþicare nu li se par atractive elevilor sauregândind modul lor de aplicare.

II. Testul propriu-zis. Textul pentru lecturala prima vedere ºi pentru aplicareacunoºtinþelor de limbã, literaturã ºicomunicare este selectat din romanul Ion,ilustrând tema care a circumscris ordonarealecþiilor în cadrul unitãþii. Am optat pentruaceastã variantã considerând cã, datoritãdimensiunii ºi complexitãþii romanului,rezolvarea unor cerinþe suplimentare latestul de autoevaluare contribuie la o fixaremai bunã a cunoºtinþelor dobândite.

Pentru acordarea punctajului, sugerãmurmãtorul barem:1. – 1 punct;2. – 1 punct;3. – 2 puncte;4. – 2 puncte;5. – 3 puncte.


În vederea elaborãrii testului de evaluare,puteþi alege pentru textul la prima vedere unalt fragment semnificativ din romanul Ionsau dintr-un alt roman obiectiv.

Sarcini delucru

rezolvate cuuºurinþã

Sarcini delucru dificile

Teme scrisecare mi-au

plãcut

SENSUL IUBIRII


ÎNAINTE DE LECŢIECe veţi preda? Această unitate are ca elementsupraordonator tema fericirii prin iubire,reflectată în diferite tipuri de texte lirice,aparţinând unor poeţi din epoci diferite: MihaiEminescu, Lucian Blaga, Marin Sorescu,precum și un text de esenţă filosofică dinliteratura universală: Kahlil Gibran. Acestortexte le sunt asociate elemente de limbă șicomunicare: propoziţia circumstanţialăconcesivă, condiţională, accentul; scriereareflexivă și imaginativă, scrisoarea dedragoste, limbajul familiar, termeni argotici,anacolutul.

La ce le folosesc elevilor noile cunoștinţe?Ilustrarea sentimentului de iubire în poeziepermite elevilor să radiografieze acestsentiment, să îi înţeleagă profunzimea șicomplexitatea. Pe lângă conturarea uneiperspective mai mature asupra sentimentuluide iubire, elevii vor exersa exprimarea variată apropriilor opinii, gânduri și sentimente.

Cum se leagă de ceea ce știu deja elevii?Textele selectate sunt abordate din perspectivătematică și structurală, prin integrarea unorconţinuturi de limbă și comunicare. Pentruînţelegerea textului sunt reactualizate șiaprofundate cunoștinţe din domeniul limbii:

familie lexicală, câmp lexical, exprimareasubiectivităţii, coordonarea și subordonarea înfrază; în exprimarea opiniei pe baza textelorstudiate sunt actualizate deprinderi dindomeniul comunicării: descriere, scriereimaginativă și reflexivă, monolog, discuţiaargumentativă.

De ce aveţi nevoie? Oferiţi în avans o listă cutextele literare vizate pentru lectură în aceastăunitate, completată cu propriile dumneavostrăsugestii, având în vedere că textele lirice suntmai scurte și poate fi solicitată lectura unuinumăr mai mare de poezii.

LA LECŢIE…Pentru deschiderea acestei noi unităţi puteţifolosi eseul de cinci minute. Invitaţi elevii săprivească imaginile dispuse pe paginileintroductive și să scrie câte un cuvânt care săsemnifice impresia personală despre legăturadintre imagine și sentimentul de iubire. Cutermenii obţinuţi vor scrie câte un eseu despresensul iubirii. În timpul redactării eseului, puteţipune ca muzică de fond o piesă muzicală petema iubirii. Citiţi eseurile și le afișaţi într-uncolţ al clasei special amenajat pentruprodusele elevilor obţinute pe parcursulacestei unităţi. Găsiţi un titlu sugestiv saupreluaţi titlul unităţii: „Sensul iubirii”.

Unitatea V

SENSUL IUBIRII

Radiografia unui sentiment 1


SENSUL IUBIRII

Radiografia unui sentiment 1


La început…Discutaþi în douã grupe despre sensurile iubirii ºi scrieþi câteo definiþie care sã sintetizeze pãrerile voastre. Dacã aveþi accesla internet, accesaþi adresa http://www.dindragoste.ro/ despre-dragoste.php, pentru a afla ºi alte citate celebre despre iubire.

Din lumea cărţilor1. De ce crezi cã un autor ar intitula propria carte Profetul?2. Noteazã câte douã argumente prin care sã susþii pro sau

contra decizia de citi cartea intitulatã Profetul.

1.Citeºte textulDespre iubirede Kahlil Kibran

Când iubirea vã face semn, urmaþi-iîndemnul,

Chiar dacã drumurile-i sunt grele ºiprãpãstioase,

ªi când aripile-i vã cuprind, supuneþi-vã ei.Chiar dacã sabia ascunsã în penaju-i v-ar

putea rãni,Iar când vã vorbeºte daþi-i crezare,Chiar dacã vocea ar putea sã vã sfarme

visurile, asemenea vântului dinmiazãnoapte care vã pustieºte grãdinile.

Fiindcã, precum iubirea vã încununã, eatrebuie sã vã ºi crucifice. Precum vã facesã creºteþi ea trebuie sã vã ºi retezeuscãciunile.

Precum ea se ridicã pânã la înãlþimeavoastrã, alintându-vã ramurile cele maifragile care freamãtã în lumina soarelui,

Tot la fel va rãzbate pânã în adânculrãdãcinilor voastre, zdruncinândîncleºtarea lor cu pãmântul.

Asemenea snopilor de grâu ea vã secerã.Vã treierã pentru a vã descoji.Vã vânturã spre a vã curãþa de pleavã.Vã macinã pânã la înãlbirea fãinii.Vã freamãtã pânã ajungeþi foarte supuºi,Ca apoi sã vã hãrãzeascã focului sãu, ºi sã

puteþi deveni pâinea sfântã la ospãþuldivin.

Toate acestea vi le va da iubirea, pentru ca,astfel, sã vã puteþi cunoaºte taineleinimii, ºi astfel sã deveniþi o parte dininima vieþii.

Dar, dacã, stãpâniþi de teamã, veþi cãutadoar tihna ºi plãcerea dragostei,

Atunci e mai bine sã vã acoperiþi goliciuneaºi sã ieºiþi din treieriºul iubirii,

Spre a vã întoarce în lumea fãrã deanotimpuri, unde veþi râde, dar nu cuîntreaga voastrã bucurie ºi unde veþiplânge, dar nu în toate lacrimile voastre.

Iubirea nu se dãruie decât pe sine ºi nu iadecât de la sine.

Iubirea nu stãpâneºte ºi nu vrea sã fiestãpânitã;

Fiindcã iubirii îi e de ajuns iubirea.Când iubiþi, nu trebuie sã spuneþi

„Creatorul este în inima mea”, ci maidegrabã „eu sunt în inima Creatorului”.

ªi sã nu credeþi cã puteþi croi singuridrumul iubirii, fiindcã iubirea, dacã omeritaþi, vã va arãta drumul ea însãºi.

Iubirea nu are nici o altã dorinþã decâtaceea de a se împlini.

Dar dacã iubeºti ºi trebuie sã ai dorinþe, fieca acestea sã fie:

Sã te topeºti ºi sã devii izvor ce susurul înnoapte îºi cântã;

Sã cunoºti durerea prea marii duioºii;Sã fii rãnit de înþelegerea iubirii;Sã sângerezi de bunãvoie ºi bucurându-te;

Înainte de lecþieCe veþi preda? Un text cuvaloare de parabolã filosoficãdespre iubire aparþinândculturii orientale; propoziþiacircumstanþialã concesivã.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Asociereaexprimãrii concesiei la textuldespre definirea iubiriicontribuie la sublinierea ideiicã iubirea este un sentimentcare nu se subordoneazã întotalitate calculelor raþionale,deci elevii vor fi sensibilizaþiasupra faptului cã iubirea îºiare misterul ºi inefabilul ei.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Existã o evidentãlegãturã cu temele abordateanterior: fericirea, diversitateafeþelor realitãþii, lumii aºa cumeste ea, forþa de expresie acuvântului.

De ce aveþi nevoie? CarteaProfetul de Kahlil Gibran,Braºov, Editura Mix, 2000.

La lecþie…La început… Scrieþi cuvântul„iubire” pe o coalã de hârtie ºidaþi-o unui elev din clasã.Acesta va citi ºi va scrie oscurtã definiþie a cuvântului ºiva împãturi foaia. Urmãtorulelev va citi doar ceea ce a scriscolegul ºi va scrie propriulcomentariu/definiþie la ceea cecrede el cã se referã textulcolegului. Ultimul elev scriedoar cuvântul care crede cã afost definit de colegul dinaintealui. La sfârºit, citiþi definiþiileîn ordinea lor ºi comentaþirezultatul obþinut. Dacã aveþi

acces la internet, folosiþi prilejul pentru a accesa diferiteadrese pe aceastã temã, cu scopul colectãrii unor citatesemnificative despre iubire.

Din lumea cãrþilorVorbiþi despre diversitatea culturilor ºi despre perspectivadiferitã asupra temei iubirii. Introduceþi cartea lui KhalilGibran valorificând întrebãrile 1 ºi 2 din Ghidul elevului.

Lectura textului. Dupã lectura individualã a fragmentuluide text solicitaþi completarea unui jurnal dublu de lecturãcu urmãtoarele coloane:

Citatul preferat Comentariul propriu

Puteþi organiza câteva grupuride discuþii formate pe criteriulalegerii aceluiaºi citat.

Discutarea textului. Dupãactivitatea în perechi, invitaþielevii sã asculte ºi sãcomenteze în grupuri de câtepatru elevi rãspunsurile date lafiecare cerinþã.

Elemente de limbã românã.Exerciþiile referitoare lapropoziþia circumstanþialãconcesivã ar trebui sãsublinieze concesiile pe careoamenii le fac din iubire,subliniind forþa „iraþionalã” aacesteia.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Indicaþi scrierea eseului catemã de portofoliu.

La sfârºit… Cereþi ca frazeleconstruite sã cuprindãpropoziþii circumstanþialeconcesive ºi fiecare elev sãîncerce sã argumentezeconcesia fãcutã din iubire.


Sã te trezeºti în zori cu inima întraripatã ºisã înalþi mulþumire pentru încã o zi deiubire;

Sã te odihneºti la ceasul amiezii ºi sãcugeþi la extrazul iubirii;

Sã te întorci acasã împãcat la ora amurgului;ªi, apoi, sã dormi înãlþând în inimã o rugã

pentru cel iubit, iar pe buze un cântecde laudã.


2.Discutarea textuluiLucraþi în perechi.

a. Notaþi care sunt „semnele” pe care oamenii le interpreteazã ca indicii ale iubirii.b. Descrieþi starea unei persoane îndrãgostite, atunci când este cuprinsã de „aripile” iubirii.c. Enumeraþi care sunt motivele pentru care o persoanã se poate simþi rãnitã din iubire.d. Explicaþi de ce sentimentul iubirii poate fi asemãnat cu un foc mistuitor.e. Comentaþi versul „Iubirea nu stãpâneºte ºi nu vrea sã fie stãpânitã”, valorificând exemple

din textele studiate în unitãþile anterioare, precum ºi din experienþa voastrã de viaþã.f. Exemplificaþi trãirea sentimentului de iubire ca o formã de a cunoaºte „durerea prea marii

duioºii” ºi de a fi rãnit „de înþelegerea iubirii”.

Cultura orientalã are prin vocea lui Kahlil Gibran o expresie a pãtrunderii fenomenelor, a adevãrurilor eterne.

Scrierea cãrþii Profetul (publicatã în anul 1923) a durat douãzeci ºi cinci de ani, o adevãratã esenþializare a

adevãrului, scritorul însuºi afirmând la terminarea acestui îndelung travaliu: „În sfârºit cuvântul a fost rostit,

cuvântul pe care îl port în mine încã de la naºtere, fiindcã trimis am fost pe lume pentru a-l face auzit!” Aºadar,

autorul se considerã un destin unic, având ca scop al vieþii conturarea unei doctrine spirituale, fundamentate pe

bine, frumos, armonie universalã, vorbind în cartea sa asemenea unui profet cu o viziune optimistã asupra

vieþii. Cartea a fost tradusã în mai mult de douãzeci ºi cinci de limbi, fiind consideratã o „biblie modernã”.

Textul Despre iubire face parte din cartea Profetul ºi este o profundã radiografie a acestui sentiment. Una

dintre atitudinile umane pe care le implicã iubirea este concesia, nu degeaba se spune cã uneori iubirea este

oarbã, nici nu stãpâneºte, nici nu poate fi stãpînitã.

Află mai mult!

3.Elemente de limbã românãCompleteazã, pe caietul tãu, frazele de mai jos cu propoziþiasubordonatã cerutã de verbul din propoziþia regentã:• L-am iertat, [deºi …]• Mã iubeºte, [cu toate cã …]• [Chit cã …], el tot mã adorã.• [Orice …], iubirea noastrã va dãinui.

Folosește ceea ce ai învăţat!Scrie un text de 10–15 rânduri în care sã prezinþi propriaperspectivã asupra iubirii, folosind ºi citate celebre care sãîntãreascã propriile convingeri.

La sfârșit…Discutaþi despre propriile relaþii de iubire, folosind frazecare sã cuprindã propoziþii subordonate circumstanþialeconcesive.


concesivã subliniazã ºi

evidenþiazã concesia, adicã

o împrejurare de naturã sã

împiedice desfãºurarea unei

acþiuni/stãri exprimate în

regentã, dar care nu o

împiedicã. De aceea,

exprimã o gamã largã de

atitudini, precum: concesia,

renunþarea, supunerea,

toleranþa, clemenþa,

înþelegerea, presemnalate

încã din regentã.

Reţine!

Observaþii asupra modului de integrare atemei textului cu elementele de limbã înstructura lecþiei:

Jurnalul didactic:

SENSUL IUBIRII

Poezia iubirii 2


SENSUL IUBIRII

Poezia iubirii 2


La început…Discutaþi, în douã grupe, despre sensul iubirii ºi scrieþi câteo strofã de patru versuri în care sã exprimaþi cât maisugestiv opiniile membrilor gupului.

Din lumea cărţilorScrieþi pe o foaie de hârtie „Frumuseþea este…”, apoi treceþi foaia pe la fiecare dintre voiºi completaþi propoziþia cu acele cuvinte care consideraþi cã reprezintã frumuseþea dinperspectiva proprie.

1.Citeºte textulCatrenele fetei frumoasede Lucian Blaga

IDeoarece soarele nu poate sã apunãfãr’ de a-ºi întoarce privirea dupã fecioarelecetãþii, mã-ntreb:de ce-aº fi altfel decât soarele?

IIO fatã frumoasã eO fereastrã deschisã spre paradis.Mai verosimil decât adevãrule câteodatã un vis.

IIIO fatã frumoasã elutul ce-ºi umple tiparele,desãvârºindu-se pe-o treaptãunde poveºtile aºteaptã.

IVCe umbrã curatãaruncã-n luminã o fatã!E aproape ca nimicul,singurul lucru fãrã de patã.

VO fatã frumoasã ea traiului ceriºte,cerul cerului,podoabã inelului.

VIFrumuseþe din frumuseþe te-ai ivitîntruchipatã fãrã veste,cum „într-o mie ºi una de nopþi”povestea naºte din poveste.

VIIO fatã frumoasã eo închipuire ca fumul,de ale cãrei tãlpi, când umblã,s-ar atârna þãrna ºi drumul.

VIIIO fatã frumoasã emirajul din zariºte,aurul graiului,lacrima raiului.

IXO fatã frumoasã ecum ne-o aratã soarele:pe cale veche o minune nouã,curcubeul ce sare din rouã.

XTu, fatã frumoasã, vei rãmâneatãrâmului nostru o prelungirede vis, iar printre legendesingura adevãratã amintire.

afiºare definiþia care este consideratã de cãtre elevi cafiind cea mai reuºitã ca exprimare poeticã.Puteþi discuta ºi despre frumuseþea femeii comercializatãsub forma concursurilor „Miss”.

Lectura textului. Dupã o lecturã expresivã, invitaþi eleviisã aleagã una dintre cele 10 strofe ale poeziei, sã omemoreze ºi sã o recite în faþa clasei.

Discutarea textului. În cele douã grupe formate iniþial,distribuiþi întrebãrile din Ghidul elevului, dupã cumurmeazã: grupa lexicologilor – întrebãrile a, c; grupastiliºtilor – întrebãrile b, d.

Elemente de limbã românã. Folosiþi fiºele de lucruîntocmite de dumneavoastrã pentru a exersa identificarea

Înainte de lecþieCe veþi preda? Un text liricdespre frumuseþea femeii;propoziþia circumstanþialãcondiþionalã.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Subordonatã temeiiubirii, poezia sensibilizeazãasupra frumuseþii feminine ºi aexprimãrii poetice a acesteia înfuncþie de condiþionãrilegeneral-umane ºi individuale.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Reactualizareastructurilor specifice textuluiliric ºi a exprimãrii relaþiilorsintactice de subordonare.

De ce aveþi nevoie? Volum depoezii de Lucian Blaga, poeziaCatrenele fetei frumoase,dicþionar explicativ, dicþionarde esteticã, fiºe de lucru cuexemple de propoziþiicircumstanþiale condiþionale..

La lecþie…La început… Organizaþi clasa îndouã grupuri – fete ºi bãieþi – ºicereþi-le sã scrie o poezie despreiubire din perspectiva femininã,respectiv masculinã. Citiþi ºidiscutaþi cele douã texte princomparaþie, subliniindasemãnãrile ºi deosebirile.Afiºaþi-le în colþul destinatexpunerii produselor realizateîn aceastã unitate. Sugeraþiînsoþirea textelor de imaginisugestive.

Din lumea cãrþilorPornind de la imaginea dinGhidul elevului, cereþi cafiecare elev sã scrie o definiþiea frumuseþii. Selectaþi pentru

ºi alcãtuirea de propoziþiicircumstanþiale condiþionale.Induceþi ideea condiþieisubiective în apreciereafrumuseþii femeii ºi abãrbatului pentru a realizalegãtura cu tema textului.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Sugeraþi elevilor ca, pentruformularea argumentelor pro ºicontra asupra afirmaþiei „dacãdragoste nu e, nimic nu e”, sãporneascã de la exemple dinviaþa personalã ºi din textelestudiate.

La sfârºit… Solicitaþi oevaluare a lecþiei folosindpropoziþiile circumstanþialecondiþionale:• Lecþia ar fi fost mai atractivã,

dacã…• Aº fi fost mai activ/activã,

dacã…• De …, aº fi fost mai

convingãtor/confingãtor.



a. Lucraþi în perechi. Consultaþi un dicþionar explicativ ºi unulde esteticã ºi citiþi informaþii referitoare la definirea conceptu-lui de frumos. Discutaþi despre diferenþa în ceea ce priveºtedefinirea frumosului în cele douã articole de dicþionar.

b. Selecteazã din textul poeziei versuri care cuprindcomparaþii ale frumuseþii fetei.

c. Scrie câmpul semantic al termenului frumuseþe, selectândcuvinte din textul poeziei.

d. Identificã semnificaþia metaforelor prin care este sugeratãfrumuseþea unei fete frumoase.


Estetica – ºtiinþã care

studiazã legile ºi categoriile

artei, consideratã ca forma

cea mai înaltã de creare ºi

de receptare a frumosului;

ansamblu de probleme

referitoare la esenþa artei, la

raporturile ei cu realitatea,

la metoda creaþiei artistice,

la criteriile ºi genurile ei.

Dicţionar


condiþionalã exprimã ºi

subliniazã condiþia, ipoteza,

preupunerea, supoziþia,

clauza, posibilitatea, con-

junctura de a cãrei îndepli-

nire depinde realizarea acþi-

unii presemnalate încã de

verbul din regentã.

Reţine!

Poezia Catrenele fetei frumoase de Lucian Blaga este dedicatã frumuseþii întruchipate de femeie, de aceea

poezia este închinatã frumuseþii, definite ca armonie, ideal, aspiraþie spre perfecþiune, subim, graþios, mister.

De aceea, poezia trebuie cititã ca odã închinatã frumuseþii întruchipate prin femeie, în general, ºi nu ca o

dedicaþie închinatã unei femei anume. Oda este o poezie în care sunt exprimate sentimente de admiraþie

pentru o idee, o persoanã, un eveniment, caracterizatã prin tonul solemn.

Află mai mult!

3.Elemente de limbã românãLucraþi în douã grupe. Completaþi, pe caietele voastre, cupropoziþii subordonate circumstanþiale condiþionale.

Folosește ceea ce ai învăţat!Realizaþi o dezbatere pornind de la afirmaþia „Dacã dragostenu e, nimic nu e”, identificând cel puþin cinci argumentecare sã susþinã ideea cã dragostea conferã frumuseþe vieþii.

La sfârșit…a. Citeºte mai multe despre motivele pentru care bãrbaþii

iubesc femeile la adresahttp://www.agonia.ro/index.php/essay/96831/index.html

Grupa A: frumuseþea femeii

Grupa B: frumuseþea bãrbatului

• O femeie este frumoasã[dacã …]

• Un bãrbat este frumos[dacã …]

• [De …], mã simt fermecat. • [De …], inima îmi tresaltã.• [Sã …], aº fi pierdut

emoþia adevãratei iubiri.• [Sã …], aº fi fost tristã

întreaga searã.

b. Reflecteazã asupra lecþiei de astãzi ºi completeazã urmãtoarele enunþuri:

• Lecþia ar fi fost mai atractivã dacã _________________________________________________

• Aº fi fost mai activ/activã dacã ___________________________________________________

• De aº fi avut mai mult timp, ______________________________________________________

Observaþii asupra relevanþei întrebãrilor dela secvenþa „Discutarea textului”:

Jurnalul didactic:

SENSUL IUBIRII

Experienţa iubirii 3


SENSUL IUBIRII

Experienţa iubirii 3


La început…1. Completeazã în caietul tãu urmãtorul enunþ:

„În timpul vieþii, omul învaþã sã …”2. Redacteazã un eseu de 5 rânduri pornind de la afirmaþia:

Orice experienþã este asemenea unei lecþii de viaþã.

Din lumea cărţilora. Lucraþi în perechi. Asociaþi cât mai multe sentimente pentru cuvântul foc.b. Citiþi informaþiile despre Hercule, Nessus ºi pasãrea Phoenix ºi explicaþi de ce iubirea

poate fi descrisã ca o suferinþã.

Hercul / Hercules (numele dat în mitologiaromanã lui Herakles) – erou grec, devenitdupã moarte zeu, fiu al lui Zeus ºi al Alkme-nei. Dupã cãsãtoria cu Deianeira, omorânddin greºealã o rudã a soþiei sale, Herakles estesilit sã porneascã în exil împreunã cu aceastaºi cu fiul lor. Pe drum, Deianeira este atacatãde centaurul Nessus, care vrea s-o violeze.Herakles îl rãneºte mortal cu una dintre sãge-þile sale otrãvite, dar înainte de a muri, cen-taurul îi dãruieºte Deianeirei un filtru mira-culos, filtru care – dupã spusele lui – avea sãi-l aducã înapoi pe Herakles atunci când ei ise va pãrea cã eroul îi este infidel. ªiretenialui Nessus ºi gelozia Deianeirei aveau sã pri-cinuiascã, mai târziu, moartea eroului. Dupão vreme, se îndrãgosteºte de Iole, iar Deianei-ra îi trimite o cãmaºã îmbibatã cu filtrul lui

Nessus. Filtrul – rãzbunare perfidã a centau-rului – face ca veºtmântul sã se lipeascã detrupul eroului ºi sã ia foc. Simþindu-ºi sfârºi-tul aproape – în timp ce Deianeira îngrozitãde fapta ei se sinucide –, eroul îºi înalþã sin-gur un rug ºi se pregãteºte de moarte. În timpce flãcãrile rugului se înalþã, un nor pogoarã,îl ridicã în Olimp, iar eroul devine nemuritor,drept rãsplatã pentru vitejia, curajul ºinedreptãþile îndurate pe pãmânt.

Nessus – centaur, fiul lui Ixion, ucis deuna din sãgeþile otrãvite ale lui Herakles.Înainte de a muri, i-a dat Deianeirei, soþialui Hercule, un talisman cu intenþia de a-lucide pe soþul acesteia.

Phoenix – pasãre miticã, având însuºireade a arde periodic ºi a se regenera din pro-pria cenuºã.

1.Citeºte textulOdã (în metru antic)de Mihai Eminescu

Nu credeam sã-nvãþ a muri vrodatã;Pururi tânãr, înfãºurat în manta-mi,Ochii mei nãlþam visãtori la steauaSingurãtãþii.

Când deodatã tu rãsãriºi în cale-mi,Suferinþã tu, dureros de dulce…Pân-în fund bãui voluptatea morþiiNendurãtoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,Ori ca Hercul înveninat de haina-i;Focul meu a-l stinge nu pot cu toateApele mãrii.

De-al meu propriu vis, mistuit mã vaiet,Pe-al meu propriu rug, mã topesc în flãcãri…Pot sã mai renviu luminos din el caPasãrea Phoenix?

Piarã-mi ochii turburãtori din cale,Vino iar în sân, nepãsare tristã;Ca sã pot muri liniºtit, pe mineMie redã-mã!

Înainte de lecþieCe veþi preda? Un text liricdespre sentimentul tragic aliubirii; rolul accentului înstabilirea ritmului unei poezii,în pronunþarea corectã a unorcuvinte ºi în diferenþiereasensului unor omonime.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Elevii vorconºtientiza cauzele dramelorîn iubire ºi gama complexã desentimente ºi atitudini negativegenerate de iubire; vordiferenþia prin accentuarecorectã sensul unor omonime.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Actualizarea ºiaprofundarea abilitãþilor delecturã ºi interpretare a textuluiliric, de despãrþire în silabe.

De ce aveþi nevoie? Volum depoezii de Mihai Eminescu,poezia Odã (în metru antic),dicþionar de mitologie, piesemuzicale pe tema iubirii, fiºede lucru cu exemplesuplimentare pentru rolulaccentului în identificareatipurilor de ritm, îndiferenþierea sensului ºi înpronunþarea corectã.

La lecþie…La început… Pentru primulexerciþiu vã sugerãm sã scrieþienunþul „În timpul vieþii, omulînvaþã sã …” pe o coalã tipflipchart, fiecare elevcompletând, pe rând, cuverbul/expresia aleasã de el.Citiþi apoi primul vers dinpoezia Odã (în metru antic)pentru a evidenþia ineditul ºiparadoxul incipitului poeziei.

Din lumea cãrþilorRealizaþi prin brainstorming de grup gama de sentimenteasociate focului.

Solicitaþi lectura individualã a informaþiilor desprepersonajele mitologice ºi chestionaþi elevii asupraînþelegerii informaþiilor citite.

Lectura textului. Recomandãm lectura expresivã îninterpretarea înregistratã a actorului Ion Caramitru saucitiþi dumneavoastrã textul pentru a respecta tonalitateagravã ºi ritmul sacadat specific odei eminesciene.

Discutarea textului. Cercul literar pe roluri ar permiteabordarea paralelã a cerinþelor de la discutarea textului.Distribuiþi sarcinile de lucru astfel:

Grupa 1 „Teoreticieniiliterari” – a, g;Grupa a 2-a „Cercetãtorii” –b, d, f;Grupa a 3-a „Stiliºtii” – c, e, h.

Monitorizaþi cu atenþieactivitatea în grupe ºiraportarea rãspunsurilor,sintetizând ideile ºi aducândcompletãrile necesare.

Elemente de limbã românã.Actualizaþi cunoºtinþele despreritmul poetic apelând ladespãrþirea în silabe ºicontinuaþi cu ilustrarea roluluiaccentului în pronunþareacorectã ºi în diferenþiereasensului. Folosiþi fiºe de lucrucu exerciþii suplimentare.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Transferaþi cerinþa în lucrare deportofoliu.

La sfârºit… Ascultaþi câtevapiese muzicale alese dedumneavoastrã, care surprindzbuciumul interior al iubirii.




a. Citeºte definiþia elegiei ºi ilustreazã caracteristicile acestuitip de poezie cu exemple din textul dat.

b. Lucraþi în perechi. Citiþi informaþiile despre Hercule ºiNessus ºi identificaþi fapte, întâmplãri, atitudini careilustreazã faptul cã iubirea este aducãtoare de suferinþãprovocatã de: trãdare, invidie, infidelitate, rãzbunare,gelozie, blestem, viclenie, regret.

c. Identificã, împreunã cu un coleg/o colegã strofele careilustreazã urmãtoarele stãri ale eului liric:• starea de echilibru, de detaºare ºi de armonie înainte de

a cunoaºte experienþa iubirii;• combustia/arderea cauzatã de trãirea iubirii;• dorinþa de revenire la starea de nepãsare ºi detaºare.

d. De ce crezi cã poetul face referire la personaje mitologicepentru a descrie suferinþa din iubire?

e. Selecteazã cuvinte din textul poeziei care se înscriu încâmpul semantic al focului.

f. Explicã legãtura dintre metafora iubirii ca foc ºi simbolulpãsãrii Phoenix.

g. Pentru a defini complexitatea sentimentului iubirii, poetulfoloseºte o figurã de stil numitã „oximoron”, carepresupune definirea unei noþiuni prin termenicontradictorii, opuºi. Identificã, în strofa a doua a poeziei,douã sintagme care constituie un oximoron.

h. Ilustreazã tipul strofelor din poezie mãsura versuriloraplicând termenii „strofã saficã” ºi „vers adonic”.

Elegie – poezie liricã în care

se exprimã un sentiment de

tristeþe, de melancolie,

având o tonalitate gravã.

Metru – 1. Unitate

fundamentalã de mãsurã

pentru lungime din sistemul

metric. 2. Grup de silabe

constituind unitatea de

mãsurã a versului; ritm

determinat de împãrþirea

unui vers în silabe.

Metrul antic – structurã

ritmicã bazatã pe alternanþa

silabelor lungi cu cele scurte,

alcãtuind versuri fãrã rimã.

Strofã saficã – cultivatã de

poeta Sappho (c. 625–c. 580

î.H.) care a trãit pe insula

Lesbos, unde a condus o

ºcoalã de poezie. Strofa e

alcãtuitã din 3 versuri a

11 silabe ºi un vers adonic.

Vers adonic – vers din 5

silabe.

Dicţionar

Poezia Odã (în metru antic) a fost scrisã în mai multe variante pe parcursul mai multor ani, fiind închinatã, iniþial,

lui Napoleon, apoi poetului ºi, în final, iubirii ca un sentiment profund uman. Sintagma „în metru antic”, din titlu,

face trimitere la rostirea solemnã, specificã odei, precum ºi la preluarea tiparului de versificaþie specific poetului

latin Horaþiu. Tonalitatea solemnã a odei se îmbinã cu cea gravã a elegiei. Iubirea este astfel descrisã ca un sentiment

tragic, echivalent cu experienþa morþii. Paradoxal, în textul poeziei, verbul a muri este sinonim cu a iubi ºi a trãi.

Află mai mult!


a. Alcãtuieºte douã enunþuri prin care sã ilustrezi diferenþa de sens a cuvântului „haina”, înfuncþie de silaba accentuatã: hai – na ºi ha – i – na.

b. Identificã silaba accentuatã în cuvintele: bolnav, fenomen, matur, ianuarie, duºman.

Folosește ceea ce ai învăţat!Descrie o experienþã de iubire dominatã de suferinþã, fãcând referire la experienþapersonalã sau la poveºti de iubire pe care le-ai aflat din alte cãrþi citite sau filme vizionate.

La sfârșit…Construiþi, oral, enunþuri care sã ilustreze diferenþa de sens datoratã accentuãrii diferite acuvintelor: vesela, torturi, copii, companie.

Observaþii asupra modului de accesibilizarea studiului textului selectat:

Jurnalul didactic:

SENSUL IUBIRII

Farmecul amintirilor 4


SENSUL IUBIRII

Farmecul amintirilor 4


La început…a. Rãsfoieºte, în imaginaþie, albumul amintirilor tale ºi scrie,

în cinci rânduri, sentimentul creat de una dintre cele maidragi amintiri legate de o persoanã pe care ai iubit-o.

b. Numeºte modalitãþi prin care oamenii „îºi conservã”amintirile.

Din lumea cărţilorUna dintre femeile iubite cu patimã de poetul MihaiEminescu era Veronica Micle, care a constituit sursa deinspiraþie pentru multe dintre poeziile de dragoste.Corespondenþa dintre cei doi a fost publicatã, astfel cititoriicunoscând ºi frãmântãrile sufleteºti ale omului MihaiEminescu, care a trãit cu intensitate sentimentul iubirii.Citeºte scrisoarea de mai jos ºi descrie starea sufleteascã adestinatarului în momentul scrierii acesteia.

Draga mea Veronicã,Ca eu sã nu-þi scriu e de înþeles. Bolnav, neputând dormi nopþile, ºi cu toate asteatrebuind sã scriu zilnic, nu am nici dispoziþie de a-þi scrie þie, cãreia aº vrea sã-i scriuînchinãciuni, nu vorbe simple.Dar tu care ai timp ºi nu eºti bolnavã sã nu-mi scrii e mai puþin explicabil. Tu trebuiesã fii îngãduitoare cu mine, mai îngãduitoare decât cu oricine altul, pentru cã eu suntunul din oamenii cei mai nenorociþi din lume.ªi tu ºtii care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea grãitor deadevãr, mulþi mã urãsc ºi nimeni nu mã iubeºte afarã de tine. ªi poate nici tu num-ai fi iubit câtuºi de puþin, dacã nu era acest lucru extraordinar în viaþa mea care etotodatã o extraordinarã nenorocire. Cãci e bine ca omul sã fie tratabil, maniabil, sãse adapteze cu împrejurãrile ºi sã prinzã din sbor puþinul noroc care îl dã o viaþãscurtã ºi chinuitã, ºi eu nu am fãcut nimic din toate acestea, ci te-am atras încã ºi petine în cercul meu fatal, te-am fãcut pãrtaºã urei cu care oamenii mã onoreazã pemine. Cãci acesta e singurul reazim al caracterului meu – mã onoreazã ura lor ºi nicinu mã pot închipui altfel decât urât de ei.Dar tu pentru aceasta nu trebuie sã mã bãnuieºti, tu rãmâi cum ai fost ºi scrie-mi.Tendinþa mea constantã va fi de a-mi împlini fãgãduinþele curând ori târziu, dar maibine târziu decât niciodatã.Sunt atât de trist ºi e atât de deºartã viaþa mea de bucurii, încât numai scrisorile dela tine mã mai bucurã. A le suspenda sau a rãri scrisorile tale m-ar durea chiar dacãn-ai mai iubi pe Emin.Scrie cu degetele pe cari le sãrut.(1880 Februar)

Discutarea textului. Solicitaþi rezolvarea individualã asarcinilor de lucru ºi chestionaþi câþiva elevi asuprarãspunsurilor date.

Elemente de limbã românã. Folosiþi exerciþiile pentru oaprofundare a semnificaþiilor textului.

Foloseºte ceea ce ai învãþat. Oferiþi înspre lecturãindividualã poezia Glossã de M. Eminescu ºi discutaþidespre caracteristicile ei ca poezie cu formã fixã.

Înainte de lecþieCe veþi preda? O scrisoare dedragoste, un text liric (sonet).

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Conºtientizareaesenþei trecãtoare a fiinþeiumane ºi a iubirii conduceînspre sesizarea importanþeiacordate amintirilor, scrisorilor.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Textul liric,elemente de versificaþie,convenþiile unei scrisori.

De ce aveþi nevoie? Volum depoezii de Mihai Eminescu:sonetul Sunt ani la mijloc;poezia Glossa, corespondenþadintre M. Eminescu ºi VeronicaMicle, piese muzicalesentimentale.

La lecþie…La început… Momentul deretrãire a amintirilor realizaþi-lpe fondul muzical al unor piesesentimentale.

Din lumea cãrþilorVorbiþi-le despre povestea deiubire dintre Mihai Eminescu ºiVeronica Micle ºi subliniaþiimportanþa scrisorilor pentruconservarea amintirilor.

Lectura textului. Realizaþi maimulte lecturi succesive,invitând elevii sã confereexpresivitate textului prinintonaþie, ritmul rostirii.

Prezentaþi caracteristicile unuihaiku: o formã de poezie dincultura japonezã alcãtuitã din17 silabe, repartizate pe 3versuri formate din 5, 7, 5silabe, fãrã rimã, care surprindeîn mod misterios realitatea prinantiteza dintre etern ºi trecãtor,fãrã a utiliza figurile de stilspecifice culturii europene,precum comparaþia, metafora,repetiþia. Exemplu: Zâmbetu-þisuav / Farmecul unei clipe / Întimpul suspendat.

La sfârºit… „Muzeulamintirilor” poate fi planificatpentru ora care urmeazã, dacãnu aþi anunþat în avans caelevii sã aducã obiecte legate deanumite amintiri. Cereþi cafiecare obiect sã fie însoþit de oprezentare oralã de 1-2 minute.


1.Citeºte textul


Sunt ani la mijlocMihai Eminescu

Sunt ani la mijloc ºi-ncã mulþi vor treceDin ceasul sfânt în care ne-ntâlnirãm,Dar tot mereu gândesc cum ne iubirãm,Minune cu ochi mari ºi mânã rece.

O, vino iar! Cuvinte dulci inspirã-mi,Privirea ta asupra mea sã plece,

Sub raza ei mã lasã a petreceªi cânturi nouã smulge tu din lirã-mi.

Tu nici nu ºtii a ta apropiereCum inima-mi de-adânc o liniºteºte,Ca rãsãrirea stelei în tãcere;

Iar când te vãd zâmbind copilãreºte,Se stinge-atunci o viaþã de durere,Privirea-mi arde, sufletul îmi creºte.


a. Selecteazã versuri care fac referire la momentele din trecut retrãite în amintire de eul poetic.b. Descrie portretul iubitei aºa cum se contureazã în amintirea poetului îndrãgostit.c. Identificã versul în care este exprimatã ideea cã femeia iubitã este izvor de inspiraþie poeticã.d. Care sunt efectele apropierii ºi a zâmbetului iubitei asupra bãrbatului îndrãgostit?e. Textul poetic este construit dupã un tipar de versificaþie care o include în categoria

poeziilor cu formã fixã. Pentru a demonstra acest fapt, precizeazã:

Sonetul este o poezie cu formã fixã, alcãtuitã din 14 versuri, grupate, de obicei, în douã catrene ºi douã terþine.

Rima catrenelor este îmbrãþiºatã (abba / baab), iar a terþinelor: cdc / dcd. Ultimul vers poate avea caracter

conclusiv sau aforistic. Sonetul eminescian este construit dupã modelul celui italian ºi are mãsura de 11 silabe

ºi ritm iambic. Alte poezii cu formã fixã sunt rondelul, glosa sau gazelul.

Află mai mult!


a. Explicã efectele folosirii cratimei în textul poeziei.b. Identificã cuvinte care alcãtuiesc câmpul semantic al corpului uman.c. Selecteazã verbe la timpul trecut, prezent ºi viitor ºi explicã efectul prezenþei acestora în

textul poetic.

Folosește ceea ce ai învăţat!a. Citeºte poezia Glossã de Mihai Eminescu ºi ilustreazã caracterul de poezie cu formã fixã.b. Scrie un haiku pe tema amintirii, iubirii sau timpului, respectând regulile specifice

acestui tip de poezie. Pentru mai multe detalii despre acest tip de poezie, acceseazãadresa de internet http://www.poezie.ro/index.php/contest/119279/index.html

c. Reaminteºte-þi convenþiile redactãrii unei scrisori ºi compune o scrisoare adresatã uneipersoane dragi de care te leagã multe amintiri.

La sfârșit…Realizaþi un muzeu al amintirilor! Fiecare dintre voi aduce „obiecte” legate de anumiteamintiri. Prezentaþi, pe rând, momentul din trecut pe care l-aþi eternizat prin amintire.

• numãrul strofelor;• numãrul versurilor din fiecare strofã;• rima fiecãrui vers;

• mãsura versurilor;• ritmul poeziei.

Observaþii asupra modului de relaþionare aconþinuturilor predate cu viaþa realã:

Jurnalul didactic:

SENSUL IUBIRII

„Carpe diem” 5


1.Citeºte textul

SENSUL IUBIRII

„Carpe diem…” 5


La început…a. Una dintre legile care definesc condiþia umanã este

efemeritatea, oamenii sunt asemenea undelor apei încurgerea timpului. Poetul Lucian Blaga defineºtemetaforic existenþa sub semnul timpului ca „o maretrecere”, exprimând ºi un strigãt al deznãdejdii:„Opreºte trecerea. ªtiu cã unde nu e moarte, nu e niciiubire – ºi totuºi te rog: opreºte, Doamne, ceasornicul cucare ne mãsuri destrãmarea”. Astfel trãirea clipei ºieternizarea ei în amintire sau în creaþie sunt modalitãþiprin care fiinþa umanã învinge timpul. Scrie un text saudeseneazã o imagine sugestivã, în trei minute, prin care sãexprimi relaþia omului cu timpul.

b. Meditând asupra timpului, Paul a scris un text în care ºi-a eternizat gândurile ºisentimentele. Discutaþi, în perechi, despre mesajul acestei poezii.


Povestede Marin Sorescu

Sufletul tãu funcþioneazã cu lemne,Al meu cu electricitate,Dragostea ta umple cerul de fum,A mea e din flãcãri curate.

Totuºi vom mai merge împreunãO bunã bucatã de pãmânt,O bunã bucatã de cer,O bunã bucatã de cer.

Vom fi fericiþi pentru iarbãªi pentru lac,Vom râde pentru copac,Vom slãvi drumul drept cu câte-o gurã

ªi vom þine un moment de reculegerePentru fiecare cotiturã.

Ne vom lua dupã umbra meaCare merge înainte,Ne vom lua dupã primul gând,Ne vom lua dupã douã-trei cuvinte.

Pânã când ne va ieºi în caleSfânta VineriSã ne spunã printre alteleCã nu mai suntem tineri.

ªi cã n-o sã ne mai dea de-acumNici electricitate pentru flãcãrã.Nici lemne pentru fum.

A c c e s e a z „ a d r e s a d e i n t e r n e thttp://www.ua.es/personal/iliescu/sorescu/sores_ru.htm, selecteazã infor-maþii despre scriitorul Marin Sores-cu ºi prezintã-le într-un monologoral în faþa colegilor tãi.

brainstorming asupra simbolurilor timpului: ex. clepsidrã,Cronos, calendar etc.

Lectura textului. Lectura individualã poate fi urmatã de olecturã expresivã ºi de un jurnal dublu, în care elevii sãnoteze:

Discutarea textului. Lãsaþi timp pentru rezolvareaindividualã a cerinþelor pentru a verifica independenþa îngândire ºi în exprimare, ca exerciþiu în vederea apropiateievaluãri finale.

Citatul preferat Comentariul personal

Înainte de lecþieCe veþi preda? Un text liricdespre condiþia umanãdominatã de efemeritate;limbajul familiar, termeniargotici, anacolut.

La ce le folosesc elevilor noilecunoºtinþe? Elevii pot sã seraporteze la existenþã ºi lacondiþia umanã dintr-o dublãperspectivã: cea a efemeritãþiiºi a trãirii clipei. Farmeculapropierii prin iubire poate fiexprimat prin familiaritatealimbajului.

Cum se leagã de ceea ce ºtiudeja elevii? Activareacunoºtinþelor ºi a deprinderilorde a citi ºi interpreta un textliric, asociind mesajul cu altetexte citite ºi experienþe deviaþã.

De ce aveþi nevoie? Volumul depoezii Moartea ceasului deMarin Sorescu, (poezia Poveste)acces la internet.

La lecþie…La început… Invitaþi elevii sãîºi exprime oral opiniile desprecele douã fragmente de textcitate ºi conduceþi discuþiaînspre relaþia fiinþã umanã-timp, ilustrând-o cu titlulvolumului de Marin Sorescu,ca o proiecþie a dorinþei deeliberare de sub tiraniatimpului.

Din lumea cãrþilorDacã nu aveþi acces la internet,înlocuiþi acest moment culectura altor poezii pe tematimpului sau cu un

Elemente de limbã românã.Stabiliþi legãtura întreaccesibilitatea limbajuluipoeziei ºi trãsãturile limbajuluifamiliar. Folosiþi faze cu alteexemple de anacolut, termeniargotici.

Foloseºte ceea ce ai învãþat.Reamintiþi-le elevilor cãlimbajul folosit în scrierea ºiinterpretarea dialogurilortrebuie sã urmãreascã adaptareala situaþia de comunicare, înconcordanþã cu statutul socialal emiþãtorului ºi alreceptorului.

La sfârºit… Recomandaþielevilor ca pagina de jurnalintitulatã „Carpe diem” sã fiescrisã ºi afiºatã la colþul„Sensul iubirii”, realizândastfel un îndemn spre a trãiplenar frumuseþea ºi farmeculiubirii ºi al vieþii.

Nu uitaþi sã oferiþi traducereasintagmei „carpe diem =trãieºte clipa”.




a. Poezia face parte din volumul Moartea ceasului. Stabileºte o legãturã între titlulvolumului ºi tema poeziei, valorificând urmãtoarele sugestii:• cuvântul „poveste” sugereazã tocmai caracterul general al existenþei umane care stã

sub semnul trecerii timpului.• „povestea” dragostei este mereu aceeaºi, ca o formã de oprire a timpului, dar ºi de

„ardere” în timp, înaintând spre sfârºit.b. Incipitul poeziei ºocheazã prin noutatea asocierilor de cuvinte. Explicã ce legãturã existã

între „lemne” ºi „electricitate”, considerate a fi combustil pentru suflet ºi dragoste, ºistabileºte o posibilã legãturã cu imaginea iubirii ca un rug mistuitor din poezia Odã (înmetru antic) de Mihai Eminescu.

c. Selectezã versuri care exprimã limitarea iubirii de condiþia efemerã a fiinþei umane.d. În ciuda faptului cã ºi iubirea este supusã trecerii timpului, totuºi ea constiuie o formã de

a trãi clipa ºi de a ne bucura de frumuseþea vieþii. Exprimã-þi pãrerea despre bucuriileiubirii ºi ale vieþii aºa cum sunt ele enumerate în strofele a III-a ºi a IV-a.

e. Sfânta Vineri este un personaj de basm a cãrui semnificaþie în contextul poeziei poate fiasociatã destinului, timpului, legii care guverneazã destinul uman. Comenteazã efectulprezenþei acestui personaj în crearea unei impresii de joc, eliminând nota gravã ºi tristã.

f. Povestea de iubire are un sfârºit ambiguu, datorat fie morþii, fie despãrþirii. Comenteazãaceastã ambiguitate, ilustrând-o cu versuri din ultimele douã strofe ale poeziei.


a. Limbajul poeziei este simplu ºi accesibil, caracteristic poeziei moderne. Selecteazãexpresii care fac parte din limbajul comun, cotidian, familiar.

b. Identificã tipul de greºealã din urmãtoarele enunþuri ºi rescrie-le corect.• Omul, când a vãzut rezultatul meciului, i s-a luminat faþa.• El, dupã ce a închis televizorul, am plecat la plimbare.• M-au deranjat nu atât notele primite, ci reproºurile profesorilor.• Ai mei fost foarte ocupaþi ºi a venit decât mama la întîlnirea cu profesorii clasei.

Limbajul familiar este folosit pentru a vorbi cu persoane apropiate, fiind prezent atât în comunicarea oralã, cât

ºi în cea scrisã (atunci când se urmãreºte realizarea impresiei de firesc, obiºnuit, familiaritate ºi apropiere. La

nivelul vocabularului, se folosesc termeni familiari, chiar argotici, normele limbii literare nu sunt respectate cu

stricteþe, înregistrându-se dezacorduri sub forma anacolutului.

Termenii argotici sunt specifici vorbirii unui anumit grup de oameni (de exemplu, elevii folosesc cuvinte

precum: exteu, dirigã, a sta de ºase etc.).

Anacolutul, specific oralitãþii, este o formã de dezacord sintactic prin întreruperea logicii sintactice.

Află mai mult!

Folosește ceea ce ai învăţat!Scrie, împreunã cu un coleg/o colegã un dialog pe tema trecerii timpului, între doi þãrani,între doi fizicieni, între doi elevi îndrãgostiþi. Interpretaþi dialogul în faþa colegilor.

La sfârșit…Scrie o paginã de jurnal în care sã consemnezi, sub titlul carpe diem, motivele care dausens vieþii tale ºi îþi aduc bucuria de a trãi.

Observaþii asupra coerenþei unitãþilortematice ºi a mesajului final al ultimeilecþii:

Jurnalul didactic:

SENSUL IUBIRII

Autoevaluare V


Observaþii cu privire la autoevaluãrile din Ghidul elevului ºi a sugestiilor de aplicare dinGhidul profesorului.

Autoevaluarea din Ghidul elevului estealcãtuit din douã pãrþi: prima parte cuprindecinci exerciþii de reflecþie asupra procesuluide predare-învãþare, iar partea a douacuprinde itemi de evaluare, prin care eleviiîºi verificã deprinderile ºi cunoºtinþeledobândite.

I. Exerciþiile de reflecþie. Exerciþiile 1, 2, 3, 5constituie o modalitate de feedback prin careveþi afla cum au fost percepute textelestudiate ºi tema acestora.

Este important ca notiþele fiecãrui elev sã fiecunoscute ºi de cãtre ceilalþi. Dupãcompletarea individualã a rãspunsurilor lacele patru cerinþe vã propunem o activitatefrontalã, în care sã valorificaþi rãspunsurileîntr-un poster recapitulativ al unitãþii,într-un tabel cu urmãtoarele rubrici:

Dacã aþi avut acces la internet ºi elevii suntutilizatori activi ai calculatorului ºi aiinternetului, puteþi sã discutaþi ºirãspunsurile la întrebarea a patra. Dacã nudispun de acest mijloc modern de informare,vorbiþi-le despre faptul cã vor gãsi în

internet o sursã importantã pentru de a cititexte literare în bibliotecile virtuale.

II. Testul propriu-zis. Textul pentru lecturala prima vedere ºi pentru aplicareacunoºtinþelor de limbã, literaturã ºicomunicare este romanþa Celei care pleacãde Ion Minulescu, ilustrând tema iubirii, carea circumscris ordonarea lecþiilor în cadrulunitãþii, dar ºi familiarizarea cu o nouãspecie liricã, relativ accesibilã oricãrui cititor.

Pentru acordarea punctajului, sugerãmurmãtorul barem:1. – 1 punct;2. – 1 punct;3. – 1 punct;4. – 2 puncte;5. – 4 puncte.


În vederea elaborãrii testului de evaluare,puteþi alege pentru textul la prima vedere oaltã poezie a autorilor studiaþi sau a oricãruialt autor. Aveþi în vedere, însã, criteriulaccesibilitãþii ºi al posibilitãþii integrãriicerinþelor de limbã, literaturã ºi comunicare.

Deoarece este ultimul test de autoevaluare, vãrugãm sã notaþi observaþiile dumneavoastrãcu privire la utilitatea acestora.

Ce e poezia?Cum citim o

poezie?De ce citim

poezie?

CUVÂNTUL ȘI TEXTUL


Ne exprimãm speranþa cã sugestiile metodice din Ghidulprofesorului v-au folosit în pregãtirea ºi desfãºurarea unorscenarii didactice atractive, fãcând mai clarã concepþia care astat la baza alcãtuirii Ghidului elevului.

Pregãtirea evaluãrii finaleÎnainte de susþinerea testului final de evaluare de modul,proiectaþi câteva lecþii de recapitulare pentru a sistematizacunoºtinþele ºi deprinderile dobândite pe parcursul acestui anºcolar în scopul aplicãrii lor în contexte noi. În acest sens esterecomandabil sã revedeþi însemnãrile dumneavoastrã dinjurnalul didactic, în care aþi consemnat de-a lungul anuluiaspecte pozitive ºi negative ale desfãºurãrii activitãþii la clasãºi sã stabiliþi un plan de acþiune. Vã recomandãm ca înstabilirea acestui plan sã aveþi în vedere urmãtoarele:• consultarea indexului de termeni din Ghidul elevului

pentru a vã asigura cã toate conþinuturile au fost predate ºichestionarea elevilor asupra acelor noþiuni care au fostinsuficient aprofundate;

• verificarea portofoliilor elevilor cu scopul de a monitorizaprincipalele deficienþe ºi recomandarea unui plan derecuperare în orele de consiliere ºi prin studiul individual;

• alcãtuirea unor miniteste cu probleme punctuale la careelevii întâmpinã dificultãþi;

• desfãºurarea unor lecþii de recapitulare, dacã este posibil, înlaboratorul de informaticã, pentru a avea acces la internet.În acest sens puteþi accesa biblioteca virtualã de laurmãtoarele adrese: http://ro.wikipedia.org;http://agonia.ro; http://scriitori.liternet.ro;www.scriptorium.ro pentru a selecta texte pe baza cãrora sãformulaþi cerinþe utilizând tipuri de itemi care se regãsescîn testele de autoevaluare; astfel puteþi economisi timp ºiresurse materiale pentru multiplicarea materialelor;

• încurajaþi elevii sã participe la testul final, sporindu-leîncrederea în propria reuºitã ºi dorinþa de a-ºi continuatraseul ºcolar în cadrul Programului A doua ºansã.

Toate observaþiile notate la finalul fiecãrei lecþii vã rugãm sã letransmiteþi cu sinceritate tuturor persoanelor care le vorsolicita în procesul de monitorizare ºi de evaluare aprogramului. Aceste observaþii vor fi de un real folos pentrurevizuirea ºi completarea prezentului ghid.

Sperãm ca materialele educaþionale oferite ca suport înderularea optimã a activitãþilor instructiv-educative sã îºidovedeascã eficienþa în obþinerea performanþelor dorite.

Dorina Kudor

Cuvânt de încheiere


Notiţe

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________


______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

A Doua Sansa_secundar_Limba Si Literatura Romana_profesor_2

Documents

Transcript of A Doua Sansa_secundar_Limba Si Literatura Romana_profesor_2