32_criterii de Convergenta Integrale Improprii

of 9 /9
2. Criterii de convergenţă pentru integrale improprii Problema convergenţei integralelor improprii va fi studiată în două situaţii: integrantul are semn constant şi apoi când integrantul are semn variabil. În afară de teorema lui Cauchy, aplicabilă fără condiţii asupra semnului integrantului, vom avea criterii de comparaţie cu inegalităţi şi cu limită, criteriul integral al lui Cauchy (pentru funcţii pozitive) şi criterii de tip Abel-Dirichlet, Leibniz (pentru funcţii de semn oarecare). Presupunem f 0, x [a, ) (cazul f(x) 0, x[a, ) nu se studiază deoarece convergenţa ( ) a f x dx este echivalentă cu convergenţa integralei ( ) a f x dx ). Condiţia f 0, x a implică faptul că F(u) = () u a f x dx , u > a este o funcţie monoton crescătoare şi, în acest caz, existenţa limitei este lim () u Fu →∞ ONLY FOR STUDENTS 1

Embed Size (px)

description

Criterii

Transcript of 32_criterii de Convergenta Integrale Improprii

  • Observaii:

    1. Mulimea funciilor f: [a, ) R local integrabile, cu ( )a

    f x dx

    convergent, notat ([a ,)) are structur algebric de spaiu vactorial

    real.

    2. Aplicaia : ([a ,)) R care asociaz fiecrui f ([a ,)) numrul

    real ( )1a

    I f x dx

    = (convergent) este liniar, dup egalitatea (VII.21) din

    teorema VII.9.

    2. Criterii de convergen pentru integrale improprii

    Problema convergenei integralelor improprii va fi studiat n dou

    situaii: integrantul are semn constant i apoi cnd integrantul are semn

    variabil. n afar de teorema lui Cauchy, aplicabil fr condiii asupra

    semnului integrantului, vom avea criterii de comparaie cu inegaliti i cu

    limit, criteriul integral al lui Cauchy (pentru funcii pozitive) i criterii de

    tip Abel-Dirichlet, Leibniz (pentru funcii de semn oarecare).

    Presupunem f 0, x [a, ) (cazul f(x) 0, x[a, ) nu se

    studiaz deoarece convergena ( )a

    f x dx

    este echivalent cu convergena

    integralei ( )a

    f x dx

    ).

    Condiia f 0, x a implic faptul c F(u) = ( )u

    af x dx , u > a este o

    funcie monoton cresctoare i, n acest caz, existena limitei este lim ( )u

    F uO

    NLY

    FOR

    STUD

    ENTS

    1

  • echivalent cu faptul c F(u) este majorat (mrginit superior) pentru

    u .

    Teorema VII.10

    Fie f : [a, ) R pozitiv i local integrabil. Integrala improprie

    ( )a

    f x dx

    este convergent, dac i numai dac, F(u) este majorat pe

    [a, ) pentru u .

    Demonstraie: ( )a

    f x dx

    convergent 1lim ( )def

    uF u I

    = R .

    Totodat, existena l , cu F funcie cresctoare, este echivalent cu

    faptul c F majorat pentru u .

    im ( )u

    F u

    Teorema VII.11. (Criteriul de comparaie cu inegaliti - I)

    Fie f , g: [a, ) R pozitive i local integrabile. Dac avem: f (x) g(x),

    x a, atunci au loc afirmaiile:

    1) convergent ( )a

    g x dx

    ( )a f x dx

    convergent;

    2) ( )a

    f x dx

    divergent divergent. ( )a g x dx

    Demonstraie: Din ipoteza f (x) g(x), x a, rezult c:

    F(u) =u

    afdx G(u) =

    u

    agdx , u > a.

    1) Dac este convergent, atunci G(u) este majorat

    pentru u . Aadar, din inegalitatea F(u) G(u), u > a rezult c F(u)

    este majorat pentru u. Deci, dup teorema VII.10,

    ( )a

    g x dx

    ( )a

    f x dx

    este convergent.

    ONL

    Y FO

    R ST

    UDEN

    TS

    2

  • 2) Dac ( )a

    f x dx

    este divergent, atunci lim ( )u F u = . Cum

    F(u) este cresctoare i pozitiv rezult c F(u) este nemajorat pentru

    u . Deoarece F(u) G(u), u > a rezult c G(u) nemajorat pentru

    u. Dar G(u) este cresctoare i pozitiv, deci lim ( )u

    G u

    = , ceea ce

    nseamn c este divergent. ( )a

    g x dx

    Observaii:

    1. Criteriul de comparaie cu inegaliti este anevoios de aplicat, deoarece

    necesit stabilirea n prealabil a inegalitii: f (x) g(x).

    2. Pentru aplicarea acestui criteriu, putem folosi afirmaia: " ( )a

    f x dx

    convergent ( )0a

    f x dx

    convergent pentru orice a0 > a i a0 suficient

    de mare ales". Deci comparaia celor dou funcii f i g ar fi suficient "de

    la un loc ncolo" potrivit de deprtat de x = a.

    Teorema VII.12. (Criteriul de comparaie cu inegaliti - II)

    Fie f , g: [a, ) R pozitive i local integrabile. Dac exist a0 > a, astfel

    nct f (x) g(x), x [a0, ), atunci au loc afirmaiile:

    1') convergent ( )a

    g x dx

    ( )a f x dx

    convergent;

    2') ( )a

    f x dx

    divergent divergent. ( )a g x dx

    Demonstraia se obine direct din teorema VII.11 i observaia 2.

    ONL

    Y FO

    R ST

    UDEN

    TS

    3

  • Teorema VII.13. (Criteriul de comparaie cu limit).

    Fie f , g: [a, ) R pozitive i local integrabile. Dac exist limita

    (VII.22) [ ]( )lim i 0,( )x

    f x l lg x

    =

    atunci au loc afirmaiile:

    1) pentru l finit (l < ) i convergent ( )a

    g x dx

    ( )a f x dx

    este convergent;

    2) pentru l nenul (l >0) i divergent ( )a

    g x dx

    ( )a f x dx

    este divergent;

    3) pentru 0 < l < +, integralele ( )a

    f x dx

    i au aceeai natur.

    ( )a

    g x dx

    Demonstraie:

    1) Fie 0 l < + . Atunci (VII.22)

    (VII.22') ( ) ( )

    0, 0 i a. . .

    ( ) ( ) ( )u u a x u

    l g x f x l g x > > > > >

    < < +

    a

    Deci f(x) < ( l + ) g (x), x > u > a. Cum este convergent,

    dup teorema VII.12, rezult c

    ( )a

    g x dx

    ( )a

    f x dx

    este convergent. ONL

    Y FO

    R ST

    UDEN

    TS

    4

  • 2) l 0 ( )( )

    ( )( )

    lim 0 limx x

    f x g xl

    g x f x l= = < + . Din (VII.22'),

    rezult c g(x) < ( l + ) f(x), x > u > a. Astfel, cum ( )a

    f x dx

    este

    divergent, dup teorema VII.12, rezult c este divergent. ( )a

    g x dx

    3) Fie 0 < l< i (VII.22'). Alegem > 0 a. . l - > 0. Cum

    ( )a

    f x dx

    este convergent i (l - ) g(x) < f(x), x > u > a, dup teorema

    VII.11, rezult c este convergent. ( )a

    g x dx

    Cnd este convergent, avnd f(x)u( )a

    g x dx

    >a,

    dup teorema VII.11, rezult c ( )a

    f x dx

    este convergent.

    Cnd ( )a

    f x dx

    este divergent i f(x) < ( l + ) g (x), x > u > a,

    dup teorema VII.11, rezult c este divergent. ( )a

    g x dx

    Cnd este divergent i ( l + ) g(x) < f(x), x > u( )a

    g x dx

    > a,

    dup teorema VII.11, rezult c ( )a

    f x dx

    este divergent. ONL

    Y FO

    R ST

    UDEN

    TS

    5

  • Teorema VII.14. (Criteriul n )

    Fie f : [a, ) R pozitiv i local integrabil.

    (i) Dac exist > 1 a. . lim ( )x

    x f x l

    = < , atunci ( )a

    f x dx

    este

    convergent;

    (ii) Dac exist 1 a. . lim ( ) 0x

    x f x l

    = > , atunci ( )a

    f x dx

    este

    divergent.

    Demonstraie: tiind c ( 0a

    dx ax

    > ) este convergent cnd > 1

    i divergent cnd 1, pentru (i) aplicm criteriul de comparaie cu

    limit, cazul 1), cu 1( )g xx

    = (teorema VII.13 - 1), iar pentru (ii)

    aplicm criteriul de comparaie cu limit, cazul 2), tot cu 1( )g xx

    =

    (teorema VII.13 - 2).

    Teorema VII.15. (Criteriul n )

    Fie f : [a, c) R, cu x = c punct singular i f pozitiv, local integrabil.

    (i) Dac exist

    = > , atunci ( )c

    af x dx

    este

    divergent.

    ONL

    Y FO

    R ST

    UDEN

    TS

    6

  • Demonstraia este imediat, folosind criteriul de comparaie cu

    limit (teorema VII.13), cu ( )

    1( )g xc x

    =

    cunoscut fiind faptul c

    ( )c dxa c x este convergent pentru < 1 i divergent pentru 1.

    Teorema VII.16 (Criteriul integral al lui Cauchy).

    Fie f : [1, ) R o funcie monoton descresctoare i pozitiv.Urmtoarele

    afirmaii sunt echivalente:

    (I) seria numeric 1

    ( )n

    f n

    = este convergent.

    (II) irul numeric { }1 1( )n

    nf x dx

    este convergent.

    (III) integrala improprie 1

    ( )f x dx

    este convergent.

    Demonstraie: Fie Sn = f(1) + f(2) + ...+ f(n) irul de sume pariale

    al seriei numerice 1

    ( )n

    f n

    = i Vn = 1 ( )

    nf x dx termenul general al

    irului ( )1 1( )n

    nf x dx

    . Funcia f, monoton descresctoare, este integrabil

    pe [1, ). Deci f este i local integrabil. Cum f 0, integrala definit a lui

    f are proprietatea de monotonie. Astfel, avem:

    ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )2 3

    1 2

    2 1 , 3 2 ,...,f f x dx f f f x dx f f n

    ( ) ( )1

    1n

    n

    f x dx f n

    . Adunnd aceste inegaliti, obinem:

    ONL

    Y FO

    R ST

    UDEN

    TS

    7

  • (VII.23) Sn f(1) Vn, n 1 i Vn Sn 1, n 2.

    (I) (II) Dac 1

    ( )n

    f n

    = este convergent (S

    def

    n) este convergent n R.

    Deci (Sn) este (n mod necesar) ir mrginit. Din (VII.23) (Vn Sn 1, n2),

    rezult c irul ( ) 1n nV este mrginit superior i, fiind cresctor, rezult prin

    teorema Weierstrass, c (Vn) este ir convergent n R.

    (II) (I) Dac irul ( ) 1n nV este convergent atunci (n mod necesar) este

    ir mrginit i, din (VII.23) (Sn f(1) Vn, n 1), rezult c (Sn) este

    mrginit. irul (Sn) fiind monoton cresctor i mrginit este convergent. Ca

    urmare, seria 1

    ( )n

    f n

    = este convergent.

    (II) (III) Fie F(u) = ( )1

    u

    f x dx , u 1 i lim nnl V= . Pentru orice u 1,

    exist nN a. . u < n i deci F(u) F(n) = Vn l. Dar lim nn V l= >0,

    nN a. . n n | Vn - l | < . Fie un . Atunci, un > n de la un

    rang ncolo i deci F(un) F(n) = l - . Cum F(unV n) l, rezult c

    l -

  • Consecina VII.3.

    Fie f : [1, ) R o funcie pozitiv i descresctoare. Atunci seria

    1( )

    nf n

    = i integrala improprie ( )

    1

    f x dx

    au aceeai natur.

    Demonstraia este evident din echivalena (I) (III) i din

    criteriul integral al lui Cauchy (teorema VII.16).

    Consecina VII.4.

    Fie f : [1, ) R cu 1( )f xx

    = , pozitiv i descresctoare pentru >0.

    Atunci seria armonic generalizat sau seria lui Riemann

    1 1

    1( )f nn

    = i integrala improprie 1

    dxx

    au aceeai natur. Deci sunt

    convergente pentru > 1 i divergente pentru 1.

    Demonstraia este direct, din consecina VII.3 i teorema VII.16.

    Consecina VII.5

    Fie g: [a, ) R pozitiv i local integrabil, iar f : [1, ) R local

    integrabil. Dac exist M > 0, astfel nct | f (x) | Mg(x), x a i

    integrala este convergent, atunci ( )a

    g x dx

    ( )a

    f x dx

    este absolut

    convergent i are loc inegalitatea: ( ) ( )a a

    f x dx M g x dx

    .

    ONL

    Y FO

    R ST

    UDEN

    TS

    9

    Consecina VII.1