1.*Bsa

Citate elocvente”+a.Material”percepe,gândește,hotărește și apoi, exercită impulsuri intenționale”LIII

”=b.Procedural”Urmărire penală,judecata,pronuntarea hotarare și apoi, punerea în executare”MD

”c.Con sensual”Consimtâmînt neviciat, prin eroare(-dol/violenta fizica-psihica,leziune(*prejudíciŭ n. (lat. prae-judicium. V. județ). Prejudecată, opiniune pe care țĭ-o facĭ din ainte [!]: sărăcia unuĭ administrator e un prejudiciŭ în favoarea luĭ. Prejudecată, opiniune greșită

pe care țĭ-o facĭ din ainte: disprețu de comerciŭ e un prejudiciŭ care aduce pagube țăriĭ. Pagubă morală: această vorbă ĭ-a adus prejudiciŭ.”CCC

MD CCC LIII

ATENTIE

*atențiúne f. (lat. at-téntio, -ónis. V. in-tențiune). A ținti rea mințiĭ, luare aminte: a da atențiune cuĭva. Fig. Pl. Preveniențe, îngrijirĭ: ĭ-a arătat miĭ de atențiunĭ, a avut miĭ de atențiunĭ pentru el. Atențiune! Fiĭ atent, dă atențiune.

 A fi atent, a fi cu luare-aminte, a fi cu băgare de seamă, a fi numai ochi și urechi, a avea ochi la spate, a-și ciuli urechile, a-și deschide urechile, a nu pierde din vedere, a ține sub ochi, a nu scăpa din ochi, a fi cu ochii-n patru, a-și încorda atenția, a vedea tot, a avea ochii deschiși. octa/SFERA/atman/MINTEA(D.P.D.V.-juridic “Norma juridica=principiul animator si vital

al fiintelor umane,deci ipoteza,dispozitie,percept”A se /TETRAconcentra. A /ICOSAobserva, a

/DODECAsupra/veghea, a/HEXA veghea, a sta de veghe (de strajă); a păzi, a pîndi, a sta la pîndă. Adv. Cu atenție, cu ochii în patru, cu urechile ciulite; pîndiș. V. pază, precauție, privire. 

PRIVÍ vb. v. analiza, cadra, cădea, cerceta, cuveni, examina, investiga, observa, percepe, remarca, reține, sesiza, studia, trebui, urmări, vedea, zări. 

*pre cauțiúne f. (lat. prae-cáutio, -ónis. V. cauțiune). Circumspecțiune, luare de măsurĭ ca să nu se întîmple ceva răŭ: a înainta cu precauțiune. A lua precauțiunĭ saŭ toate precauțiunile, a te uĭta saŭ a te gîndi la toate căutînd să evițĭ întîmplările rele. 

PÁZĂ ~e f. 1) Supra veghere menită să păstreze neschimbată o stare de lucruri(bsa-Hotârîre, definitiva și irevocabila, care este,cumulativ,Legală și Temeinică, este considerată că reprezinta ADEVARUL OBIECTIV„simplex veritas!”/”numarul de aur ”*, și astfel restabilește,echilibrul-ordinea de drept constituționala,prin aceea că:(interes juridic(obiectiv,stiintific=OM-pers.morala)=interes public(OM-pers.juridica)=interes privat(OM-pers.fizica) care ; strajă; gardă. A sta de ~. ◊ ~a bună trece primejdia rea v.PRIMEJDIE. 2) Persoană sau grup de persoane având sarcina de a păzi (ceva sau pe cineva); caraulă;

gardă; strajă. 

2.

Text de analiză

” În continuare vom urmări să definim pe scurt fenomenul de rezonanţă, în lumina practicilorYOGA. După cum se ştie, cuvântul rezonanţă provine din latinescul "resonare", care înseamnă a răsuna,a fepeta un sunet sau, altfel spus, o vibraţie. În practica YOGA, deci, rezonanţa este un proces de iniţieresau amplificare de fenomene vibratorii, conştient sesizate în fiinţă, produse sub acţiunea vibraţiilor-energiicare provin din anumite niveluri de manifestare specifice ale Universului. Rezonanţa are loc numai atuncicând frecvenţa vibraţiilor este apropiată sau coincide cu una dintre frecvenţele cu care universul lăuntrical yoghinului este capabil să vibreze la unison (atât timp cât acest proces se menţine). Prin urmare,rezonanţa este un fenomen extrem de complex datorită căruia undele sau vibraţiile-energii ale*Universului, indiferent de natura lor, atunci când sunt propagate de la un focar emiţător pot face să intreîn vibraţie anumite focare sau zone de corespondenţă din universul lăuntric al fiinţei dacă una dintrefrecvenţele proprii de vibraţie ale fiinţei yoghinului este egală sau foarte apropiată de frecvenţa cu care vibrează focarul cosmic şi dacă energia purtată de vibraţia sa corespondentă este suficient de mare faţăde distanţa care separă cele două sisteme în cauză.”

Analiza

În continuare vom urmări să definim pe scurt fenomenul de rezonanţă, în lumina practicilorYOGA. După cum se ştie, cuvântul rezonanţă provine din latinescul "resonare", care înseamnă a răsuna,a fepeta un sunet sau, altfel spus, o vibraţie. În practica YOGA, deci, rezonanţa este un proces de iniţiere sau amplificare de fenomene vibratorii, conştient sesizate în fiinţă, produse sub acţiunea vibraţiilor-energii care provin din anumite niveluri de manifestare specifice ale Universului. Rezonanţa are loc numai atuncicând frecvenţa vibraţiilor este apropiată sau coincide cu una dintre frecvenţele cu care universul lăuntrical yoghinului este capabil să vibreze la unison (atât timp cât acest proces se menţine). Prin urmare,rezonanţa este un fenomen extrem de complex datorită căruia undele sau vibraţiile-energii ale*Universului, indiferent de natura lor, atunci când sunt propagate de la un focar emiţător pot face să intreîn vibraţie anumite focare sau zone de corespondenţă din universul lăuntric al fiinţei dacă una dintre frecvenţele proprii de vibraţie ale fiinţei yoghinului este egală sau foarte apropiată de frecvenţa cu care vibrează focarul cosmic şi dacă energia purtată de vibraţia sa corespondentă este suficient de mare faţă de distanţa care separă cele două sisteme în cauză.”(bsa-v.dex-Fuziune)SUBANALIZA

1

SÚNET s. n. (cf. fr. sonitus): vibrație a particulelor unui mediu capabil să producă o senzație auditivă.(”BSA-SUNETUL-LOVESTE SIMTUL” ◊ ~ articulát (vorbít): element al vorbirii rezultat din modificarea curentului de aer expirat; s. pronunțat deslușit prin mișcarea organelor vorbirii, în cadrul unui cuvânt, ca de exemplu mîn mamă. ◊ ~ nearticulát: s. pronunțat nedeslușit, fără mișcarea normală a organelor vorbirii

2.

FOCAR

 F i g .  Izvor, sediu principal, punct de concentrare și răspîndire al unor acțiuni, idei, sentimente etc. Căminele culturale înființate la sate, bibliotecile populare, cursurile populare, asociațiile pentru răspîndirea științei și culturii au devenit adevărate focare de răspîndire a științei de carte.  SCÎNTEIA,

1953, nr. 2632. Genova devenise focarul de unde se răspîndea ideea de unitate în toată Peninsula Apenină. 

3.

VOINTA

VOÍNȚĂ, voințe, s. f. 1. Funcție psihică caracterizată prin orientarea conștientă a omului spre realizarea unor scopuri și prin efortul depus pentru atingerea lor. ♦ Trăsătură de caracter definită prin decizie fermă și perseverență în învingerea obstacolelor. 2. Ceea ce hotărăște cineva; hotărâre, decizie, voie. ♦ Învoire, consimțământ. 3. Intenție, scop. 4. Dorință, poftă, chef. 

SENTIMENT(bsa-”buna-credinta”)

--- SENTIMÉNT s.n. 1. Atitudine emoțională pe care omul o are față de realitate; simțire, simțământ. ♦ Afecțiune. 2. Facultate de a simți, de a aprecia anumite lucruri; conștiință. ♦ Credință, impresie intimă.(SUBANALIZA-DEX= .bsa=ligvistic-- A lua atitudine = a-și afirma cu hotârîre, prin vorbe sau fapte, punctul de vedere față de

cineva sau de ceva./// Ținută sau poziție a corpului (care corespunde unei anumite dispoziții sufletești)///  Fel de a fi sau de a se comporta (față de cineva sau

de ceva) reprezentînd o anumită concepție; comportare. ◊ Om de atitudine = om care ia deschis o poziție și este consecvent cu ea.

--- SENTIMÉNT, sentimente, s. n. 1. Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului față de realitate; simțământ. ♦ Afecțiune. 2.Facultatea de a simți, de a cunoaște, de a aprecia ceva; conștiință. ♦ Credință, impresie intimă; convingere. Avea sentimentul că l-a mai văzut undeva.

--- sentiment n. 1. rezultatul acțiunii de a simți: sentiment plăcut; 2. facultatea de a înțelege, de a aprecia printr´un fel de instinct natural: are mai mult sentiment decât raționament; 3. conștiință intimă: sentimentul datoriei; 4. mișcare sufletească, afecțiune, pasiune: sentimente generoase ----*sentimént n., pl. e (fr. sentiment, it. sentimento). Acțiunea de a simți, simțire, impresiune: un

sentiment plăcut. Impresionabilitate, simt, facultatea de a simți (`a înțelege, ~a aprecia) din

instinct: a avea maĭ mult sentiment de cît raționament. Conștiință, simț: a avea sentimentu superioritățiĭ, datoriiĭ. Pasiune, simțire (ĭubire saŭ ură), opiniune: sentimente înalte, josnice, durabile; a-țĭ schimba sentimentele. — Fals simțimînt, pl. inte.  (bsa-“negotium”ÎNȚELÉGE, înțelég, vb. III. 1. Tranz. A-și face, a avea o idee clară și exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe./// “instrumentum”A APRECIÁ ~éz tranz. 1) (bunuri destinate vânzării) A examina cantitativ și calitativ, determinând prețul sau valoarea; a prețui; a estima; a evalua. 2) (persoane) A trata cu considerație (pentru anumite calități, merite); a prețui. 3)”in substantiam~” A prețui printr-o judecată favorabilă; a considera; a socoti./////

Bsa-“in personam” iNSTÍNCT ~e n. 1) Facultate înnăscută a tuturor ființelor sau a tuturor indivizilor unei specii de a executa acte determinate (pentru asigurarea necesităților vitale ale organismului). 2) Sentiment in conștient de prezicere a celor ce urmează să se întâmple; intuiție. [Sil. in-stinct] /<fr.instinct, lat. instinctus  INSTÍNCT s.n. Complex ereditar de reflexe necondiționate proprii fiecărei specii și care asigură orientarea în mediul înconjurător; impuls natural. GÎND

ACTIUNE

A procese(public-privat)chacraMULATHARA-SVADISTANA-

MANIPURA123-321 III-II-Ii-ii-iii/B fenomeneCHAKRA ANAHATA4$ IViv/C activitati-CHACRA AJNA 765 IIV-IV-Vv-vi-vii%^

D viata-realitate-destin CHACRA SAHASRARA

TEMPERAMÉNT, temperamente, s. n. Ansamblul trăsăturilor fiziologice și nervoase care condiționează capacitatea de lucru, echilibrul și stăpânirea de sine a unei persoane; fire. ♦ Energie vitală, avânt, elan, impetuozitate; vioiciune. (BSA-LIBER-CONSTIENT-RESPONSABIL)Subanaliz1.

TRĂSĂTÚRĂ, trăsături, s. f. 1. Linie caracteristică a feței unei persoane. ♦ Aspect esențial al caracterului sau al personalității cuiva. ♦ Aspect

caracteristic general al unei opera(bsa-CE/fapta/dexÓPERĂ1, opere, s. f. 1. Acțiune conștientă îndreptată spre un anumit scop; rezultat al unei activități creatoare; lucrare,

faptă. 2. Lucrare originală de artă, de știință etc.; creație (artistică). ♦ (La sg., cu sens colectiv) Totalitatea lucrărilor unui artist sau ale unui om de știință, ale

unui creator în general.), al unei doctrine(bsa-CINE/fătuitor/dex-Totalitate de principii, de idei fundamentale ale unui sistem

filozofic, politic, științific), al unui fenomen(bsa-CUM,in substantiam/dex-FANTEZÍE, fantezii, s. f. 1. Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepțiilor, a reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior; p. ext. imagine produsă de această facultate; imaginație;

reverie. ♦ Spec. Imaginație specifică unui creator (în artă, literatură, știință etc.). ♦ Produs al imaginației; plăsmuire, născocire. 2. Gust, înclinare, dorință ieșită

din comun, ciudată (a cuiva). 3.Compoziție muzicală instrumentală de formă liberă, având un caracter de improvizație și de virtuozitate. ), al unei activități(bsa-UNDE,spațiu/dex=ansamblu de acte fizice, intelectuale și morale făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat; folosire

sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva; muncă, ocupație, îndeletnicire, lucru.), al unei epoci(bsa-CÎND,timp/dex= Timp, moment (în care se repetă periodic, în aceleași condiții, un proces, un fenomen, o activitate). ) etc. MD CCC LIII 2. Linie trasă (cu o singură mișcare) pe hârtie cu creionul, cu tocul etc. ◊ Trăsătură de unire = liniuță de unire. ◊ Expr. Dintr-o

trăsătură de condei = dintr-o dată, fără a sta mult pe gânduri. – Tras + suf. -ătură. ( bsa-element PRIM-temperament ”tras”obiectiv-nervos-fiziologic,citat semnificativ”să tăiești cinstit, căci, vei prim I ce ai GENERAT/element SECUND-caracter-trăgător subiectiv-psihologic-fiziologic citat semnificativ” sa nu vatemi pe nimeni, căci vei prim ce ai PRO-mis” -element tertial-BENEFICIAR-spiritual ”SIMPLEX VERITAL”real,teleologic,element ultim intrinsec, care corespunde/analog, cu element ultim extrinsec2CONDIȚIONÁ vb. a determina. (Factori care ~ producerea fenomenului.) 

CONDIȚIONÁ, condiționez, vb. I. Tranz. 1. A constitui condiția de care depinde ceva; a fi cauza unui lucru, a provoca ceva. 2. A limita valabilitatea unui act printr-o condiție, a face să depindă executarea lui de o condiție, a-l supune uneia sau mai multor condiții. ♦ A admite un lucru cu anumite condiții, sub rezerva îndeplinirii unei anumite obligații.3

Echilibru Fig. Justa combinare a puterilor.(bsa- separarea puterilor stat-Legislativ-Judecatoresc-Executiv(raport jr.,cu structura= conținut-SUBIECT-obiect)/alte cuvinte”poziție de egalitate juridică a parților”/HERMES TRISMEGISTUS= ce e sus,e si jos,ce e in spate e si in fata, ce e la stînga e și la drepta (floarea vieții)/ ce gîndim si rostim ne inflenteaza energia, din afara și din-launtrul nostru4Stăpînirea de sine(bsa-posesia sa/ centrifug-_NEUTRU=centripet+//)Fig.

CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile sale(BSA-Capacitate-calitate-prestatie) (bsa-1 1 +1/ numarul de aur,silogism)

4.JUSTDEX

(Despre persoane) Care acționează și judecă în conformitate cu dreptatea; drept. Vă știu om just. SADOVEANU, B. 132.  CITATE SEMNIFICATIV1.“Cine,ce,---unde,când,cum, și de ce”

2.”Grandoarea(+,verticala,evoluție) și Decăderea(- INvolutie), instituțiilor(bsa-Opere,doctrine,activități,…epoci/deci, elementul ULTIM[funcție de nivelul de evoluție spirituală pe care se situieză A SE SITUÁ mă ~éz intranz. A deține un anumit loc (în spațiu, în timp sau într-un sistem ierarhic de valori). ◊ ~ pe o (anumită) poziție a) a lua o (anumită) atitudine; a-și expune punctul de vedere; b) a avea o părere personală. ~ pe punctul de vedere (al cuiva) a accepta opinia cuiva; a adera la punctul de vedere (al cuiva).Apa, energia, la urma urmei ADN-ul,persoanei(lor(-_=+)/ sau cu alte cuvinte”Concepții generale, despre LUME și VIATA, precum si LOCUL si ROLUL, om ului, în societate], este determinata, de OAMENII, care le creaza, le populeaza, si le profeseaza.Deci, cum sunt Oamenii asa sunt si instituțiile.Restul e retorica.”Analiza

a. pentagramaCine-subiect Ce-obiectUnde-spațiuCînd-timpCum-proceduri(deci,în ce fel,în ce chip,în ce mod/ cu alte cuvinte COMPLEMENT circumstațial de a. loc, timp,mod)

b.pentagonde ce?Argumentare(De ce, Subiectul de drept, a actionat[în gînd(mod,fel-chip=fiziologic/neuroligvistic,conexiuni neuronale constiente”Subiectiv” și neurologic/nervos,conexiuni neuronale obiective inconstiente”Obiectiv”),

vorba(timp-facta futura/facta pendentia/facte praeterita,deci, a.futura viitor,intentie,a1 directa neurologic/gînd/spirit și a2 indirecta neuroligvistic/actiune

b.pendentia,b1 culpa cu prevedere/vointa,adica psihologic,avînd convingerea intima,intuitia cu privire la un eveniment viitor si nesigur, sub aspectul producerii ori ne producerii, deci ”prescipție Extinctiva” b2 culpa fara prevedere/emotie/sentiment, adica, acționând, afectiv, din compasiune, sub imperiul ”bunei-credințe”, dar fară a se gîndi, a-și reprezenta natura faptei, rezultatul acesteia, ori la mijloace,metode și instrumentele folosite pentru atingerea scopului urmărit.

c. praeterita, praeterintentie/intentie depașită,sentiment,morala,suflet,natura spirituala”al treilea ochi,” ”cel care vede” si care este detasat, mai presus,dincolo de intelect,rațiune de EUL efemet,egotic și limitat)fenomen complex de natura spirituala, structurat din elementele anterioare, care asigura echilibrul,conexiunea,egalitatea juridica”echitatea”elementelor anterioare

si fapta(spațiu)] astfel( FAPTURITOR si FAPTA, DECI, temperamentul-caracterul celui care acționeaza