PSI (1).docx

7/23/2019 PSI (1).docx

http://slidepdf.com/reader/full/psi-1docx 1/512

C u p r i n s

Introducere……………………………………………………………………………….…. 3

Capitolul 1

Sisteme informatice…………………………………………………………………………. 4

1.1. Sistem, Sistem informaţional, Sistem informatic……………………………………. 4

1.1.1. Componentele sistemului informatic…………………………………………… 5

1.1.2. Clasificarea sistemelor informatice………………. …………………………… 6

1.1.3. Ciclul de viaţă a unui sistem informatic.....…………………………………….. 8

1.1.4. Conţinutul baei informaţionale a unei !ntreprinderi ………………………...… "

1.1.5. Ciclul prelucr ării datelor pentru sistemul informatic………………………….... "

1.1.6. Sistemele informatice de #estiune ……………………...……………………… 1$

1.2. %etodolo#ii de realiare a sistemelor informatice…………….……...……………... 11

1.2.1. Conţinutul metodolo#iilor de realiare a sistemelor informatice...…….………. 11

1.2.2. %etode şi te&nici de realiare a sistemelor informatice ..……….……………... 11

1.3. Instrumente C'S( 13

1.3.1. )uncţiile C'S( ……………………………….................................................... 14

1.3.2. *r ăsături definitorii ale C'S(+ului 14

1.3.3. (emple de instrumente C'S( .........................……………..………………… 15

*este reolvate 1-

ntrebări şi r ăspunsuri 2$

ntrebări 2$

Capitolul 2

7/23/2019 PSI (1).docx


Iniţierea şi planificarea realiării unui sistem informatic...…………………….…………… 21

2.1. Identificarea, selecţia, iniţierea şi planificarea proiectelor..…………………………. 21

2.2. Studii de feabilitate……........…….…………. …………………………………….. 23

2.3. *e&nici de repreentare a planurilor şi pro#ramarea calendaristică 24

*este reolvate 24

Capitolul 3

'nalia sistemului eistent şi definirea cerinţelor noului sistem........……………................ 26

3.1. Studiul sistemului informaţional eistent………………...……………………….…. 26

3.2. /eterminarea cerinţelor sistemului ……………..…………………………................ 2-

3.2.1. Metodele tradiţionale utilizate în analiza şi determinarea cerinţelor sistemului.. 2-

3.2.2. %etode moderne de analiă şi determinare a cerinţelor sistemului…………….. 28

3.3. Structurarea cerinţelor sistemului + modelarea lo#ică a datelor şi prelucr ărilor……... 2"

3.3.1. /ia#ramele fluurilor de date 0/)/……………..…………………………… 2"

3.3.2. /escompunerea funcţională şi rafinarea /)/………………………………….. 31

3.3.3. %odelarea sistemului current………………………………………………….... 32

3.3.4. %odelarea lo#icii proceselor………………………………………………….... 35

3.4. %odelarea conceptuală a datelor 0dia#ramele entitate relaţie, /(36

3.4.1. %odelul (ntitateelaţie 0( 43

3.5. Selectarea celei mai bune variante strate#ice de proiectare …………..…………….. 46

*este reolvate 4-

ntrebări 4"

7/23/2019 PSI (1).docx


Capitolul 4

1

7/23/2019 PSI (1).docx


roiectarea lo#ică a sistemelor informatice 5$

4.1. roiectarea formularelorformatelor şi a rapoartelor 5$

4.1.1. roiectarea situaţiilor cu reultate finale 0rapoartelor………………............................. 5$

4.1.2. roiectarea codurilor………… …………………….………………………….….……. 53

4.1.3. roiectarea intr ărilor !n sistemul informatic ..…….………….…... 53

4.2. roiectarea interfeţelor şi a dialo#urilor ………….………...…………..…………….…….. 55

4.3. roiectarea lo#ică a baelor de date………………….……………………………………… 56

4.3.1. ormaliarea relaţiilor + )orme normale 6$

4.3.2. Simplificarea structurii datelor prin normalizare……………………………….. 63

4.3.3. Transformarea diagramelor entitate-relaţie în relaţii…………………………… 65

Teste rezolvate……………………………………………………………………………. 65

Capitolul 5

roiectarea fiică a sistemelor informatice…………….……….......................................................... 68

5.1. roiectarea fiică a baelor de date şi a fişierelor 68

5.1.1. 7biectivele fundamentale ale unei bae de date 68

.1.2. Sistemul de !estiune a "azelor de #ate $S!"#%…..………………………….. 6".1.3. &dministratorul 'azei de date…………………………………………………... -$

.1.4. (roiectarea securităţii 'azelor de date şi a fişierelor……………………..…….. -$

.1.. )im'a*ul S+) , crearea administrarea interogarea 'azelor de date relaţionale. -1

5.2. roiectarea pro#ramelor şi a procedurilor………………………………..….……….............. 81

.2.1. &tri'utele 82

7/23/2019 PSI (1).docx


modulelor ..........................................................................................................

.2.2. Structurile de control ale 83

programelor ...............................................................................

.2.3. (roiectarea şi realizarea 86

programelor .................................................................................

.3. (roiectarea sistemelor 8-

distri'uite ..............................................................................................

(ro'lemă

8"

rezolvată ...........................................................................................................................

Teste "1

rezolvate ..................................................................................................................................

ntre'ări şi "3

răspunsuri .......................................................................................................................

'/(/' "4

I9I7:')I( "6

7/23/2019 PSI (1).docx


2

7/23/2019 PSI (1).docx


Introducere .......................................................................................................................................

5

Capitolul 1 ........................................................................................................................................

8

Sisteme Informatice..........................................................................................................................

8

1.1. Sistem, Sistem informaţional, Sistem informatic ................................................................................................

8

1.1.1. Componentele sistemului informatic..........................................................................................................

11

1.1.2. Clasificarea sistemelor informatice ............................................................................................................

13

1.1.3. Ciclul de viaţă a unui sistem informatic....................................................................................................

15

1.1.4. Conţinutul baei informaţionale a unei !ntreprinderi .................................................................................

16

1.1.5. Ciclul prelucr ării datelor pentru sistemul informatic .................................................................................

1-

1.1.6. Sisteme informatice de #estiune.................................................................................................................

1"

1.2. %etodolo#ii de realiare a sistemelor informatice ............................................................................................

211.2.1. Conţinutul metodolo#iilor de realiare a sistemelor informatice ...............................................................

21

1.2.2. %etode şi te&nici de realiare a sistemelor informatice .............................................................................

22

Capitolul 2. Iniţierea şi planificarea realiării unui sistem informatic...........................................

31

7/23/2019 PSI (1).docx


2.1. Identificarea, selecţia, iniţierea şi planificarea proiectelor ................................................................................

31

Identificarea potenţialelor proiecte de devoltare ................................................................................................

32Selecţia proiectelor de devoltare a sistemelor informaţionale ............................................................................

32

Iniţierea şi planificarea proiectelor...........................................................................................................................

32

Iniţierea proiectului ..............................................................................................................................................

33

lanificarea proiectului ........................................................................................................................................

33

2.2. Studii de feabilitate..........................................................................................................................................

34

2.3. *e&nici de repreentare a planurilor şi pro#ramarea calendaristică..................................................................

35

Capitolul 3 ......................................................................................................................................

3"

'nalia sistemului eistent şi definirea cerinţelor noului sistem...................................................

3"

3.1. Studiul sistemului informaţional eistent..........................................................................................................

3"

3.2. /eterminarea cerinţelor sistemului ...................................................................................................................

41

3.2.1. %etodele tradiţionale utiliate !n analia şi determinarea cerinţelor sistemului.........................................

42

3.2.2. %etode moderne de analiă şi determinare a cerinţelor sistemului............................................................

43

3.3. Structurarea cerinţelor sistemului + modelarea lo#ică a datelor şi prelucr ărilor................................................

45

7/23/2019 PSI (1).docx


3.3.1. /ia#ramele fluurilor de date 0/)/.........................................................................................................

45

*e&nica SS'/% 0Structured S;stems 'nal;sis and /esi#n %et&odolo#; pentru construirea /)/.................

463.3.2. /escompunerea funcţională şi rafinarea /)/ ...........................................................................................

4-

3.3.3. %odelarea sistemului curent ......................................................................................................................

5$

3.3.4. %odelarea lo#icii proceselor..........................................................................................................................

53

epreentarea lo#icii proceselor prin en#lea structurată....................................................................................

54

3.4. %odelarea conceptuală a datelor 0dia#ramele entitate relaţie, /( .............................................................

56

3.4.1. %odelul (ntitateelaţie 0(...................................................................................................................

5"

Capitolul 4 ......................................................................................................................................

--

roiectarea lo#ică a sistemelor informatice ...................................................................................

--

4.1. roiectarea formularelorformatelor şi a rapoartelor .........................................................................................

--

4.1.1. roiectarea situaţiilor cu reultate finale 0rapoartelor ...............................................................................

-8

4.1.2. roiectarea codurilor ..................................................................................................................................

82

4.1.3. roiectarea intr ărilor !n sistemul informatic...............................................................................................

83

4.2. roiectarea interfeţelor şi a dialo#urilor............................................................................................................

86

7/23/2019 PSI (1).docx


4.3. roiectarea lo#ică a baelor de date ..................................................................................................................

8"

4.3.1. ormaliarea relaţiilor + )orme normale....................................................................................................

"44.3.2. Simplificarea structurii datelor prin normaliare .....................................................................................

1$$

4.3.3. *ransformarea dia#ramelor entitate+relaţie !n relaţii................................................................................

1$4

Capitolul 5 ....................................................................................................................................

1$8

roiectarea fiică a sistemelor informatice ..................................................................................

1$8

5.1. roiectarea fiică a baelor de date şi a fişierelor ...........................................................................................

1$8

5.1.1. 7biectivele fundamentale ale unei bae de date 0/ sunt<.....................................................................

1$"

5.1.2. Sistemul de :estiune a aelor de /ate 0S:/ ....................................................................................

111

3

7/23/2019 PSI (1).docx


5.1.3. 'dministratorul baei de date ..................................................................................................................

111

5.1.4. roiectarea securităţ

ii baelor de dateşi a fi

şierelor ................................................................................

113

5.1.5. 9imba=ul S>9 + Crearea, 'dministrarea şi Intero#area baelor de date relaţionale.................................

115

5.2. roiectarea pro#ramelor şi a procedurilor .......................................................................................................

135

5.2.1. 'tributele modulelor ................................................................................................................................

138

5.2.2. Structurile de control ale pro#ramelor......................................................................................................

13"

5.2.3. roiectarea şi realiarea pro#ramelor .......................................................................................................

143

5.3. roiectarea sistemelor distribuite ...................................................................................................................

144

Capitolul 6 ....................................................................................................................................

153

Instrumente C'S(........................................................................................................................

153

7/23/2019 PSI (1).docx


6.1. )uncţiile C'S( ...............................................................................................................................................

155

6.2. *r ăsături definitorii ale C'S(+ului .................................................................................................................

156

Capitolul - ....................................................................................................................................

1-"

*endinţe actuale şi de perspectivă !n evoluţia sistemelor informatice.........................................

1-"

-.2.1. Sisteme epert baate pe re#uli................................................................................................................

186

-.2.2. Sisteme baate pe reţele neuronale 0sisteme coneioniste ......................................................................

186

-.2.3. Sisteme multi+a#ent. /efiniţie, clasificare, ar&itecturi.............................................................................

18-

-.2.4. Sisteme inteli#ente &ibride .......................................................................................................................

18"

Capitolul 8 ....................................................................................................................................

1"3

Studii de ca + 'r&itecturi de sisteme informatice .......................................................................

7/23/2019 PSI (1).docx


1"3

8.1. %odel de date #eorelaţional !n cadrul unui sistem informatic #eo#rafic distribuit cu aplicaţii !n domeniul

1"3

cadastrului ..............................................................................................................................................................

%odel de date #eorelaţional !n domeniul cadastrului.............................................................................................

1"4

8.3. Sistem baat pe cunoştinţe destinat documentării şi cercetării asistate !n #enetica ve#etală .........................

214

8.3.1. 7r#aniarea datelor !n cadrul sistemului informatic ................................................................................

215

8.3.2. 'r&itectura unui sistem baat pe cunoştinţe !n #enetica ve#etală ............................................................

22$

8.3.3. robleme specifice cercetării ...................................................................................................................

22-

8.4. Sistem telematic pentru mana#ementul on+line al onelor intravilane de#radate datorită depoitării

234

necontrolate a deşeurilor ........................................................................................................................................

7/23/2019 PSI (1).docx


8.4.1. Introducere ...............................................................................................................................................

234

8.4.3. roiectarea baei de date a sistemului ......................................................................................................

238

8.4.4. /evoltarea unei aplicaţii specifice pentru repreentarea şi monitoriarea unor one intravilane din

244

=udeţul Suceava supuse de#radării datorită depoitării necontrolate a deşeurilor. .............................................

?1"@ /umitru 7prea, :abriela %eşniţă, )lorin /umitriu, 'nalia sistemelor informaţionale, (ditura Aniversităţii

B'leandru Ioan Cua Iaşi, 2$$5 .........................................................................................................................

264

?2$@ /umitru 7prea, )lorin /umitriu, :abriela %eşniţă, roiectarea sistemelor informaţionale, (ditura

264

Aniversităţii B'leandru Ioan Cua Iaşi, 2$$6 ....................................................................................................

?21@ /umitru 7prea, /inu 'irinei, %arin )otac&e, Sisteme informaţionale pentru afaceri, (ditura 79I7% Iaşi,

2$$2 ....................................................................................................................................................................... 264

7/23/2019 PSI (1).docx


4

7/23/2019 PSI (1).docx


Capitolul 1. Sisteme /nformatice

1.1. Sistem Sistem informaţional Sistem informatic

An sistem repreintă un ansamblu de elemente 0componente interdependente !ntre carese stabileşte o interacţiune dinamică, pe baa unor re#uli prestabilite, cu scopul atin#eriiunui anumit obiectiv ?4@. Conform teoriei sistemelor orice or#anism economic este unsistem.

n cadrul acestei lucr ări prin or#aniaţie se va referi o intreprindere, instituţie, societate

comercială.

n orice or#aniaţie se distin# 3 componente<

sistemul de conducere sau de deciieD

sistemul informaţionalD

sistemul operaţional.

Sistemul informaţional cuprinde ansamblul informaţiilor interne şi eterne utiliate !ncadrul or#aniaţiei precum şi datele care au stat la baa obţinerii lor, procedurile şite&nicile de obţinere a informaţiilor 0plecEnd de la datele primare şi de difuare a

informaţiilor, precum şi personalul implicat !n cule#erea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor.

Sistemul informaţional are două componente<

componenta pentru stocarea 0memorarea informaţiilorD

7/23/2019 PSI (1).docx


componenta pentru prelucrarea informaţiilor.

7rice or#aniaţie interacţioneaă cu alte or#aniaţii eterne ei primind informaţii din

eterior şi furniEnd informaţii către lumea eterioar ă.)uncţiile unui sistem informaţional sunt<

să colectee informaţii din sistemele operaţional şi deciional precum şi informaţiile ce provin din mediul eternD

să memoree aceste informaţii precum şi informaţii reultate din prelucrarea lorD

să asi#ure accesul la memorie !n vederea comunicării informaţiilor stocateD

8

7/23/2019 PSI (1).docx


să prelucree informaţiile la cererea sistemului operaţional şi a sistemului de conducere.

oţiunea de sistem informatic este le#ată de informatiarea activităţii or#aniaţiei, decifolosirea ec&ipamentelor &ardFare şi a produselor softFare pentru or#aniarea şiadministrarea informaţiilor. Atiliarea calculatoarelor !n cadrul sistemului informaţional

0SI al unei or#aniaţii conduce la definirea componentei Sistem Informaţional'utomatiat 0SI' care cuprinde numai lucr ările realiate cu a=utorul calculatoarelor.elaţia SI SI' este repreentată !n fi#ura 1.1.

Sistem informatiat

rocesor de informaţii

Informaţie

e#uli

e#uli şi

Sistem

7m

)işiere

7/23/2019 PSI (1).docx


proceduri

manua

manual

scrise

Sistem

Calculato

)işiere

7/23/2019 PSI (1).docx


ro#rame şi

informatice

Structuri de

)i#. 1.1. elaţia SI SI' 0Sursa< ?1$@

/efiniţie.

An sistem informatic este un sistem utiliator+calculator inte#rat, care furnieaă informaţii pentru a spri=ini activităţile de la nivel operaţional şi activităţile demana#ement !ntr+o or#aniaţie, utiliEnd ec&ipamente &ardFare şi produse softFare,

proceduri manuale, o baă de date şi modele matematice pentru analiă, planificare,control şi luarea deciiilor ?1$@.

7biectivul principal urmărit prin introducerea unui sistem informatic !l constituie

asi#urarea conducerii cu informaţii reale şi !n timp util, necesare fundamentării şielabor ării operative a deciiilor ?2@.

(laborarea sistemelor informatice impune modelarea sistemului informaţional alor#aniaţiei cu a=utorul unui formalism prin care să poată fi repreentată cEt mai su#estivşi fidel realitatea din cadrul sistemului informaţional.

7/23/2019 PSI (1).docx


"

7/23/2019 PSI (1).docx


Sistemele informatice complee pot fi descompuse !n subsisteme, care la rEndul lor pot fidescompuse !n aplicaţii destinate unor cate#orii de utiliatori, aplicaţii care la rEndul lor

pot fi constituite din unul sau mai multe pro#rame scrise !n diverse limba=e de pro#ramaredupă cum este ilustrat !n fi#ura 1.2.

Sistem Informatic

Subsistem 1

Subsistem 2

Subsistem n

7/23/2019 PSI (1).docx


'plicatia 2.1

'plicatia 2.G

7/23/2019 PSI (1).docx


(rogram 2.0.1

(rogram 2.0.s

)i#.1.2. Sistem informatic, subsisteme, aplicaţii, pro#rame

entru or#aniaţii de compleitate mică, informatiarea poate !nsemna realiarea uneisin#ure aplicaţii informatice referită de asemenea ca sistem informatic.

Sistemele, subsistemele şi aplicaţiile informatice sunt produse informatice numite şi produse softFare. An produs informatic este constituit din pro#rame care acceseaă baa

de date şi din documentaţia necesar ă pentru utiliarea şi !ntreţinerea pro#ramelor.'cestea se realieaă !n baa unor metodolo#ii şi necesită parcur#erea unor etape!ncepEnd cu specificarea cerinţelor şi terminEnd cu implementarea, eploatarea şi!ntreţinerea lor.

Sistemul informatic economic este un ansamblu structurat de elemente intercorelatefuncţional pentru automatiarea procesului de obţinere a informaţiilor şi pentrufundamentarea deciiilor. Sistemul informatic este inclus !n sfera sistemului informaţional

atEta vreme cEt !n cadrul sistemului informaţional vor eista o serie de activităţi care nuvor putea fi automatiate ?2@.

7/23/2019 PSI (1).docx


1$

7/23/2019 PSI (1).docx


Componentele sistemului informatic

An sistem informatic este compus din ?2@<

baa informaţionalăD

baa te&nicăD

sistemul de pro#rameD

baa ştiinţifică şi metodolo#icăD

factorul uman 0resursele umaneD

cadrul or#aniatoric.

"aza informaţională cuprinde<

datele supuse prelucr ăriiD

fluurile informaţionaleD

sistemele şi nomenclatoarele de coduri.

"aza tenică este constituită din totalitatea mi=loacelor te&nice de cule#ere, transmitere,stocare şi prelucrare a datelor, locul central revenind calculatoarelor electronice.

7/23/2019 PSI (1).docx


Sistemul de programe cuprinde totalitatea pro#ramelor utiliate pentru funcţionareasistemului informatic !n concordanţă cu funcţiunile şi obiectivele stabilite. Sunt avute !nvedere atEt pro#ramele de baă 0softFare de baă cEt şi pro#ramele aplicative 0softFarede aplicaţie.

"aza ştiinţifică şi metodologică este constituită din<

al#oritmiD

formuleD

modeleD

te&nici de realiare a sistemelor informatice.

esursele umane constau din<

personalul de specialitate< analişti, pro#ramatori, in#ineri de sistem, analişti+pro#ramatoria=utori, operatori, etc.D

beneficiarii sistemului.

11

7/23/2019 PSI (1).docx


Cadrul organizatoric este cel specificat !n re#ulamentul de or#aniare şi funcţionare07) al unităţii !n care va fi utiliat sistemul informatic.

9a realiarea şi utiliarea unui sistem informatic trebuie avute !n vedere următoarelecomponente &ard şi soft< reţele, ec&ipamente, produse softFare de baă, produse softFarede aplicaţie.

eţele

clasificare după aria de !ntindere #eo#rafică<

9ocale H9' 09ocal 'rea etForG la nivelul unei or#aniaţiiD

%etropolitane %' 0%etropolitan 'rea etForG la nivel de oraş, localitateD

/e mare !ntindere +' 0orld 'rea etForG 0e. Judeţ, Ţar ă.

clasificare după accesibilitate<

Internet 0reţeaua eb o colecţie mondială de reţele interconectateD

Intranet un sit eb sau un #rup de sit+uri care apar ţin unei or#aniaţii, accesibil numai

pentru membrii acesteiaD

(tranet o reţea intranet care este par ţial accesibilă utiliatorilor eterni autoriaţi.

cipamente

7/23/2019 PSI (1).docx


(c&ipamente de calcul calculatoare, staţii #rafice, pentru servere de reţea, servere de bae de date, staţii de lucru 0clienţi, utiliatori, AS+uriD

(c&ipamente de comunicaţie router+e, &ub+uri, modem+uri, sFitc&+uri.

(roduse soft5are

roduse softFare de baă

Sisteme de operare pentru serverul de reţea 0AIK, indoFs * server, indoFs 2$$$, ovell şi pentru staţiile de lucru sau clienţi 0indoFs "5, indoFs "8, indoFs *ForG station, indoFs 2$$$D

Sisteme de :estiune a aelor de /ate 07'C9(, S>9 Server %icrosoft, %;S>9,'CC(SS, )oro etc.D

12

7/23/2019 PSI (1).docx


Sisteme :IS 0:eo#rap&ical Information S;stem , utiliate pentru realiarea aplicaţiilor pentru stocarea şi prelucrarea datelor spaţialeD

− 9imba=e 0medii de pro#ramare utiliate pentru realiare softFare de aplicaţie.

roduse softFare de aplicaţie produse pro#ram ce constituie aplicaţiile şi subsistemelesistemului informatic.

1.1.2. Clasificarea sistemelor informatice

Sistemele informatice se clasifică după mai multe criterii ?1@.

n funcţie de domeniul de utiliare, sistemele informatice pot fi pentru <

conducerea activităţilor economico+sociale

conducerea proceselor te&nolo#ice

cercetare ştiinţifică şi proiectare te&nolo#ică

activităţi speciale.

n funcţie de elementul supus analizei<

sisteme informatice orientate spre funcţiiD

sisteme informatice orientate spre procesD

7/23/2019 PSI (1).docx


sisteme informatice orientate spre dateD

sisteme informatice orientate spre obiecteD

sisteme informatice orientate spre cunoştinţe.

/upă modul de or#aniare a datelor<

sisteme baate pe fişiereD

sisteme baate pe te&nica baelor de date< ierar&ice, reţea, relaţionale, orientate+obiectD

sisteme mite.

/upă metoda folosită !n analia şi proiectarea sistemelor<

sisteme devoltate după metoda sistemelorD

sisteme devoltate după metoda clasică a ciclului de viaţăD

13

7/23/2019 PSI (1).docx


sisteme devoltate după metoda structuratăD

sisteme devoltate după metoda orientată+obiectD

sisteme devoltate după metoda rapidă0'/D

sisteme devoltate după metoda ec&ipelor mite0J'/D

sisteme devoltate după metoda prototipurilor.

/upă #radul de centraliare<

sisteme centraliateD

sisteme descentraliateD

/upă #radul de dispersie a resurselor sistemului informatic<

sisteme informatice locale 0baate pe reţea locală, staţii de lucru<

sisteme informatice distribuite 0date distribuite.

/upă #radul de automatiare a activităţilor de analiă şi proiectare a sistemelorinformatice<

sisteme informatice devoltate pe baa analiei şi proiectării clasiceD

7/23/2019 PSI (1).docx


sisteme informatice analiate cu instrumente automate şi proiectate clasicD

sisteme informatice baate pe instrumente diverse de automatiare a analiei şi

proiectăriiD

sisteme informatice devoltate cu instrumente de tip C'S(.

n funcţie de nivelul ierar&ic ocupat de sistemul economic !n structura or#aniatorică asocietăţii, eistă sisteme informatice ?2@<

pentru conducerea activităţii la nivelul unităţilor economiceD

pentru conducerea activităţii la nivelul or#aniaţiilor economico+sociale cu structur ă de#rupD

sisteme informatice teritorialeD

pentru conducerea ramurilor, subramurilor şi activităţilor la nivelul economiei naţionaleD

sisteme informatice funcţionale #enerale.

14

7/23/2019 PSI (1).docx


1.1.3. Ciclul de viaţă a unui sistem informatic

Sistemele informatice 0SI se caracterieaă printr+un ciclu de viaţă care !ncepe cu

deciia realiării unui nou SI care să corespundă mai bine noilor cerinţe ale utiliatorilorşi se !nc&eie cu deciia de !nlocuire a SI eistent cu unul nou, mai performant. Ciclul de viaţă se desf ăşoar ă pe etape !n cadrul fiecăreia fiind definite fae şi activităţi specifice.

ncă de la !nceput facem menţiunea că, indiferent de etapa istorică sau metodolo#ică,sistemele sunt abordate prin prisma ciclului lor de viaţă. (le apar se devoltă, descresc şi

pier, sau printr+un nou ciclu, se perfecţioneaă, dEnd naştere unei alte versiuni sau c&iarunui nou sistem. %utaţiile din domeniul te&nolo#iei informaţionale şi al metodelor de

abordare a sistemelor s+au reflectat şi !n ciclul de viaţă al devoltării sistemelor, fie prinsc&imbarea etapelor acestuia, fie prin modificarea opticii de parcur#ere a lor. Spreeemplu, odată cu abordarea orientată+obiect a sistemelor, s+au lansat şi noi modele aleciclului de viaţă ?4@.

rin parcur#erea materialelor de specialitate, se poate constata că numărulfaeloretapelor variaă de la trei 0de eemplu analia, proiectarea, implementarea la

peste douăeci. (istă mai multe modele ale ciclului de viaţă, multe dintre ele cunoscEnd

o evoluţie !n timp. Spre eemplu, modelul cascadă 0fi#ura 1.3 prevede parcur#erea maimultor etape ale ciclului de viaţă care se deruleaă secvenţial fiind !nsă permisă la nevoierevenirea la etapa parcursă anterior !n vederea !ndepărtării nea=unsurilor identificate !netapele superioare ale ciclului de viaţă.

tapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic în modelul cascadă 0?1$@ sunt<

&naliza şi definirea cerinţelor , sunt definite scopurile, serviciile şi restricţiile pe caretrebuie să le !ndeplinească sistemul informatic, preentate !ntr+o manier ă !ncEt să poată fi !nţelese atEt de către utiliatorii sistemului cEt şi de personalul de proiectare.

(roiectarea sistemului şi a soft5are-ului , satabilirea cerinţelor pentru &ardFare şisoftFare şi elaborarea ar&itecturii #enerale a sistemului. )uncţiile sistemuluiinformaţional vor fi repreentate astfel !ncEt să poată fi tranformate !n unul sau mai multe

pro#rame eecutabile.

7/23/2019 PSI (1).docx


15

7/23/2019 PSI (1).docx


/mplementarea şi testarea unităţilor de program , proiectarea softFare+ului din etapaanterioar ă este transpusă !ntr+o mulţime de pro#rame sau module pro#ram şi verificareafaptului că fiecare pro#ram sau modul satisface specificaţia sa.

/ntegrarea şi testarea sistemului , inte#rarea şi testarea pro#ramelor şi modulelor pro#ram ca un sistem complet pentru a ne asi#ura că cerinţele informaţionale suntsatisf ăcute. /upă testare sistemul este livrat beneficiarului.

6ploatarea şi întreţinerea sistemului , este faa !n care sistemul informatic esteefectiv utiliat de către beneficiar şi !n care sunt descoperite şi reolvate eventuale eroride proiectare şi pro#ramare şi omisiuni !n cerinţele informaţionale iniţiale.

'nalia şi definirea cerinţelor

roiectarea sistemului şi a softFare+ului

Implementarea şi testarea unităţilor de pro#ram

Inte#rarea şi testarea sistemului

(ploatarea şi !ntreţinerea sistemului

)i#. 1.3. (tapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic !n modelul cascadă 0?1$@

1.1.4. Conţinutul 'azei informaţionale a unei întreprinderi

7/23/2019 PSI (1).docx


entru o !ntreprindere entităţile baei informaţionale pot fi #rupate după cum urmeaă<

pentru activitatea de aproviionare< stocuri de materiale, intr ări materiale, consumuri de

materiale, contracte cu furniorii, pro#rame de aproviionareD

16

7/23/2019 PSI (1).docx


pentru activitatea de producţie< te&nolo#ii şi reţete de fabricaţie, pro#ram de lucru, normede muncă şi consumuri de manoper ăD

pentru activitatea de desfacere< stocuri de produse, contracte cu clienţii, realiăricontracteD

pentru activitatea de marGetin#< evoluţia cererii şi a ofertei, dinamica preţurilor,elasticitatea cererii şi a producţieiD

pentru activitatea financiar+contabilă< solduri şi rula=e contabile, calculaţia costurilor, bu#ete de venituri şi c&eltuieli, contabilitatea analitică şi sinteticăD

pentru activitatea de personal< evidenţa personalului, salariări, dotări social+culturale şi#estiunea lorD

pentru activitatea de cercetare+devoltare< studii te&nico+economice, proiecte te&nice,investiţii, etc.

Ciclul prelucrării datelor pentru sistemul informatic

7peraţiunile care se eecută asupra datelor, din momentul apariţiei lor, pentru a #enerainformaţii semnificative şi relevante sunt referite la un loc prin noţiunea de ciclul prelucr ării datelor , care cuprinde cinci fae ?1@< cule#erea datelor, pre#ătirea datelor, prelucrarea datelor, !ntreţinerea fişierelor şi obţinerea informaţiilor de ieşire.

)aa de cule#ere a datelor cuprinde două activităţi fundamentale <

observarea mediului care #enereaă datele, fie printr+un observator uman, fie prin diverseec&ipamenteD

!nre#istrarea datelor, fie prin scrierea lor !n documentele sursă, fie prin captarea lor subdiferite forme cu a=utorul unor ec&ipamente speciale.

7/23/2019 PSI (1).docx


)aa de pre#ătire a datelor constă !ntr+un număr de operaţii eecutate asupra datelor pentru a facilita prelucrarea lor ulterioar ă şi anume<

clasificarea datelor, care implică atribuirea de coduri de identificare 0simbol cont, codsecţie, etc., astfel !ncEt datele să fie incluse !n submulţimile corespunătoareD

1-

7/23/2019 PSI (1).docx


#ruparea datelor, adică acumularea intr ărilor similare, pentru a fi prelucrate !n #rupD

verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri pentru controlul

corectitudinii datelor, !nainte ca ele să fie prelucrateDsortarea datelor, prin care #rupurile de date sunt aran=ate !n loturi de !nre#istr ări,după criterii de ordonare numerică, alfabetică, alfanumerică sau de timpD

cuplarea a două sau mai multe loturi de !nre#istr ări !ntr+unul sin#urD

transmiterea datelor de la un punct la altulD

transcrierea datelor dintr+o formă !n alta, astfel !ncEt să se efectuee trecerea de lascrierea de mEnă la cea tipiată sau de la documentele scrise la mediile specifice.

)aa de prelucrare a datelor, poate să includă activităţi, cum sunt<

calculaţiile cuprind unele forme de tratare matematică a datelorD

compararea supune unei eaminări simultane două sau mai multe tipuri de date !ntrecare eistă o le#ătur ă lo#ică 0e. soldul final şi cel finalD

sintetiarea este o activitate importantă prin care se comaseaă informaţiileD

filtrarea este o altă operaţiune prin care se etra# datele ce vor fi supuse

prelucr ărilor următoareD

restaurarea, prin care sunt aduse datele din memorie !ntr+o formă accesibilă omului, pentru prelucrarea umană !n continuare, sau !ntr+o formă prelucrabilă

tot pe calculator.

n faa de !ntreţinere a fişierelor eistă mai multe activităţi, dintre care amintim<

7/23/2019 PSI (1).docx


memorarea 0stocarea datelor !n vederea utiliării lor viitoareD

actualiarea datelor memorate astfel !ncEt să surprindă cele mai recente evenimenteD

indearea datelor pentru a !nlesni o uşoar ă re#ăsire a lorD

18

7/23/2019 PSI (1).docx


protecţia datelor memorate, care cuprinde o mare varietate de proceduri şi te&nici pentru prevenirea distru#erii lor sau a accesului neautoriat.

Altima faă a ciclului de prelucrare a datelor este obţinerea informaţiilor de ieşire.Informaţiile de ieşire pot fi re#ăsite !n una din următoarele trei forme< documente, rapoarte,

r ăspunsuri la !ntrebări. /e cele mai multe ori, datele nu parcur# toate activităţile, iar uneledintre ele pot să nu treacă prin toate cele cinci fae.

)aele ciclului prelucr ării datelor sunt ilustrate !n fi#ura 1.4.

Culegerea

datelor

7/23/2019 PSI (1).docx


(relucrarea datelor

(regătirea datelor

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


/nformaţii de ieşire ntreţinere fişiere

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#. 1.4 Ciclul prelucr ării datelor

1.1.7. Sisteme informatice de gestiune

Sistemele informatice de #estiune sunt sisteme inte#rate care creaă şi actualieaă o baă de date unică din documentele primare, care va fi ulterior prelucrată pentru obţinereasituaţiilor specifice fiecărui utiliator .

Sistemul informatic de #estiune implică următoarele patru componente interdependente ?4@<domeniile de #estiune, datele, modelele, re#ulile de #estiune.

1"

7/23/2019 PSI (1).docx


/omeniile de #estiune corespund activităţilor desf ăşurate !n cadrul firmei< activitatea de personal, activitatea de producţie, activitatea comercială, activitatea financiar+contabilă,activitatea de cercetare+devoltare.

/atele repreintă Bmateria primă ce urmeaă a fi prelucrată !n cadrul sistemuluiinformatic pentru obţinerea informaţiilor necesare luării deciiilor la toate nivelurilemana#eriale<operaţional, tactic, strate#ic.

%odelele de #estiune #rupeaă procedurile specifice unui domeniu, iar re#ulile de#estiune definesc prelucr ările ce se efectueaă asupra datelor şi modul de utiliare ainformaţiilor conform obiectivelor sistemului.

Sistemul informatic de #estiune reuneşte subsisteme informatice specialiate pe domenii!ntre care se manifestă interacţiuni specifice. )iecare subsistem definit #rupeaă proceseinformaţionale omo#ene, specifice unui anumit domeniu.

9a nivelul fiecărui subsistem vor fi definite aplicaţii distincte corespunătoare acestoractivităţi. 9a rEndul lor aplicaţiile sunt formate din proceduri descompunEndu+se !n

module repreentEnd secvenţe de cod prin care se realieaă o funcţie independentă dincadrul procedurii.

6emplu. 7 procedur ă pentru operaţia de actualiare se va descompune !n următoarele module<

modulul coordonator al funcţiei de actualiareD

modulul pentru realiarea funcţiei de adău#are de !nre#istr ăriD

modulul pentru funcţia de şter#ere !nre#istr ăriD

modulul pentru funcţia de modificare a !nre#istr ărilor din baa de date.

7/23/2019 PSI (1).docx


2$

7/23/2019 PSI (1).docx


n fi#ura 1.5. este repreentată sc&ema de principiu pentru sistemul inte#rat alcontabilităţii incluEnd contabilitatea de #estiune şi contabilitatea financiar ă.

/ocumente<

Consultare 1

Comandă,

Creare

)acturi,

'ctualiare

ordin de

plată,

bon de

consum,

/

Consultare 2

c&itanţe

fiscale,

I,

7/23/2019 PSI (1).docx


…………..

Situaţiacosturilor pecomeni

……………

alanţa deverificaree#istrul =urnalCartea mare

)i#.1.5. Sistem informatic de #estiune inte#rat al contabilităţii 0adaptare după ?4@

1.2. Metodologii de realizare a sistemelor informatice

ealiarea sistemelor informatice repreintă o acţiune compleă, care !mbină un numărmare de activităţi< analiă, proiectare, implementare, eploatare ?2@. n plus, reclamă resurse umane, materiale şi financiare !nsemnate, pe o perioadă considerabilă de timp.)olosirea eficientă a acestor resurse, !n scopul obţinerii unui sistem informatic performanta impus ordonarea acestui proces comple, !ntr+o succesiune bine stabilită de etape şisubetape şi utiliarea unor metode şi te&nici adecvate. 'ceste observaţii au condus la

conturarea unor metodolo#ii de realiare a sistemelor informatice.

ntre diversele etape de realiare a sistemelor informatice eistă o le#ătur ă indestructibilă, le#ătur ă reflectată şi de faptul că !n mod lo#ic şi practic calitatearealiării unor activităţi din etapele şi faele precedente influenţeaă !n mod decisivcalitatea activităţilor din etapa care urmeaă.

Conţinutul metodologiilor de realizare a sistemelor informatice

7/23/2019 PSI (1).docx


%etodolo#iile de realiare a sistemelor informatice cuprind ?2@<

modalitatea de abordare a sistemelor, pentru elucidarea raportului dintre variaţiilesistemului şi dinamismul săuD

re#ulile de formaliare a datelor şi proceselor de prelucrareD

21

7/23/2019 PSI (1).docx


instrumentele pentru concepţia, realiarea şi elaborarea documentaţieiD

modalitatea de derulare a proiectului şi acţiunile specifice fiecărei etape 0ciclul de viatăD

definirea modului de lucru, rolului analiştilor şi proiectanţilor şi a raportului dintre eiD

modalităţile de administrare a proiectului 0planificare, pro#ramare, urmărire. *otodată,metodolo#iile au rolul de a indica modul de desf ăşurare a acestui proces,

stabilind ?2@<

componentele procesului de realiare a sistemului informatic 0etape, subetape, activităţi,operaţii şi conţinutul lorD

fluul parcur#erii 0eecutării componentelorD metodele, te&nicile, procedeele,instrumentele, normele si standardele utiliate.

n funcţie de modul de abordare şi domeniul de aplicabilitate, metodolo#iile utiliatesunt<

metodolo#ii din domeniul #estiunii< &8/&) 0firma I%, M/S 0%inisterulindustriei+)ranta, / $James %artin, SS&#M 0%area ritanieD

metodolo#ii orientate obiect< 9MT 0:eneral (lectric +SA', 99# 0%ic&ael JacGsonD

metodolo#ii pentru conducerea proiectelor de sisteme informatice< S#M : S MT;9#:1 'rt&ur 'ndersen, <&=/!&T9 0(rnst L Moun# + James %artin.

Metode şi tenici de realizare a sistemelor informatice

9a realiarea sistemelor informatice se utilieaă < metode, te&nici, instrumente, procedeede lucru ?2@.

7/23/2019 PSI (1).docx


Metodele utilizate în proiectarea sistemelor informatice repreintă modul unitar saumaniera comună !n care analiştii de sisteme, pro#ramatorii şi alte cate#orii de persoaneimplicate, realieaă procesul de analiă a sistemului informaţional+deciional

22

7/23/2019 PSI (1).docx


eistent, proiectarea şi introducerea sistemului informatic. /eci, metoda are un caracter#eneral, !n cadrul ei aplicEndu+se anumite te&nici de lucru.

Tenicile de lucru utilizate în proiectarea sistemelor informatice repreintă felul !ncare se acţioneaă eficient şi rapid, !n cadrul unei metode, pentru soluţionarea diferitelor probleme ce apar !n procesul de proiectare. rin aceste te&nici se !mbină armonioscunoştinţele despre metode cu măiestria personală a celor c&emaţi să aplice metodele sisă utiliee instrumentele adecvate ?2@.

Atiliarea acestor metode, te&nici, instrumente, procedee de lucru !n proiectareasistemelor informatice se face !n conformitate cu o serie de principii şi !n limita unor

metodolo#ii de lucru care se adoptă !n funcţie de situaţia reală la care se refer ă.n abordările incipiente se lucra cu probleme iolate şi ulterior s+a efectuat trecerea laabordarea sistemică 0modular ă, odată cu abordarea funcţională sau, mai bine is, cu analiaşi descompunerea funcţională 0!n fiecare modul eistă cEte o funcţie şi ulterior abordareaorientată+obiect ?2@. e parcurs s+au impus două strate#ii de abordare şi anume<

strate#ia top doFn 0de sus !n =osD

strate#ia bottom up evolutivă 0de =os !n sus.

n strate#ia top doFn abordarea #enerală este diviată !n unităţi componente prinrafinări repetate, metoda de proiectare putEnd fi descrisă sub forma unei dia#rameierar&ice cu module de control pe nivele superioare şi cu module detaliate pe niveleleinferioare. Structura or#aniatorică a unei unităţi economico+sociale numită organigrama unit ăţ ii poate fi repreentată printr+o astfel de dia#ramă ierar&ică. entruunităţi economice productive !n or#ani#ramă se distin# următoarele patru nivele de

repreentare ?1$@<

nivelul conducerii strate#ice, repreentat de directorul #eneral şi consiliul deadministraţieD

nivelul conducerii tactice 0directori pe funcţiuniD

7/23/2019 PSI (1).docx


nivelul compartimentelor funcţionale 0servicii şi posturi de lucru şi de proiectare,cercetare 0laboratoare care asi#ur ă conducerea operativă a sistemului prin şefii lorD

23

7/23/2019 PSI (1).docx


nivelul compartimentelor de producţie 0secţii, ateliere care realieaă funcţia de producţie a sistemului economic.

n strate#ia bottom up evolutivă, se porneşte de la o tratare minimală care se etindetreptat pe măsura !naintării !n realiarea sistemului.

n practică, de cele mai multe ori se utilieaă o combinare a celor două strate#ii.%etodele de abordare a sistemelor informatice ar putea fi #rupate prin prisma celor

mai mulţi autori astfel ?1@<

metode orientate spre funcţii, numite şi metode ale descompunerii funcţionaleD

metode orientate spre fluuri date, deci metode orientate spre procese, deoarecedia#ramele fluurilor de date se !ntrebuinţeaă pentru descrierea proceselorD

metode orientate spre informaţie sau date, orientate+informaţii, apărute ca urmare a

populariării puternice a in#ineriei informaţiei a lui J'%(S %'*I, dar şi adia#ramelor entitate+relaţie ale lui CN( ?3@D

metode orientate+obiect.

Caracteristici esenţiale ale principalelor metode

Informaţia este văută de /e%arco !n 1"82, ca fiind posibil de abordat prin trei perspective specifice sistemelor informaţionale sau prin trei dimensiuni< date, funcţii,comportament ?1@.

Datele sunt repreentate sub formă de atribute 0avEnd !n vedere structura lor, !nseamnă ceea ce este stocat şi reflectă structura statică a sistemului.

7/23/2019 PSI (1).docx


Funcţ iile scot !n evidenţă !n mod limitat ceea ce face sistemul. (l poate fi văut şi ca un proces, !ntrucEt elementele sistemului despre care se păstreaă datele de ri#oare suntsupuse unor transformării funcţionale, prin intermediul proceselor.

Comportamentul este invocat pentru a reda o altă modalitate de percepţie a sistemului,influenţa evenimentele şi proprietăţilor sistemului, şi su#ereaă dinamica lui.

Metoda descompunerii funcţionale 0orientate funcţii

/intre autorii remarcabili care au abordat descompunerea funcţională !i enumer ăm pe

cEţiva cum ar fi /e%arco, Mourdon şi Constantine, JacGson, a#e+Jones, arnier+7rr,/a&l, %arcoL:oFan. /escompunerea funcţională este cea care anunţă apariţia

24

7/23/2019 PSI (1).docx


proiectării structurate şi analiei structurate. )iecare funcţie este descompusă !nsubfuncţii, pEnă se obţin structuri uşor de transpus !n instrucţiunile limba=elor de

pro#ramare.

Metodele flu6urilor de date 0orientate+proces

rin această metodă analiştii efectueaă repreentarea lumii reale prin simboluri carerepreintă fluul datelor, transformările datelor, stocarea datelor, entităţi eterne, etc.%etoda orientată spre procese are !ncă un mare #rad de asemănare cu descompunereafuncţională.

Metode orientate spre informaţii 0orientate+date

/ouă realiări importante !n domeniu au dat tonul unei orientări !n abordarea sistemelor<modelarea datelor cu a=utorul dia#ramelor entitate+relaţie, de către eter . C&en 01"-6 şiin#ineria informaţiei, !n viiunea lui James %artin.

Metoda orientată-o'iect

%etodele 77 constituie o cate#orie particular ă a metodelor de devoltare softFare, care privesc construirea sistemelor pentru care clasa repreintă unitatea ar&itecturală fundamentală. Clasa este o #rupare lo#ică a obiectelor care au aceeaşi structur ă şi uncomportament similar. 7 clasă poate fi diviată !n subclase cu proprietatea că subclaselemoştenesc proprietăţile clasei şi !n plus pot avea proprietăţi suplimentare. An sisteminformatic este #Endit ca un ansamblu de obiecte autonome astfel !ncEt datele şi prelucr ările

0metodele sunt definite !n cadrul aceleiaşi structuri şi anume obiectul.

7/23/2019 PSI (1).docx


25

7/23/2019 PSI (1).docx


Teste rezolvate

Care definiţie este corectă<

An sistem repreintă un ansamblu de elemente 0componente interdependente, !ntre carese stabileşte o interacţiune dinamică, pe baa unor re#uli prestabilite, cu scopul atin#eriiunui anumit obiectivD

An sistem este un ansamblu structurat de elemente intercorelate funcţional pentruautomatiarea procesului de obţinere a informaţiilor şi pentru fundamentarea deciiilor..

ăspuns< a,b

Sistemul informaţional cuprinde<

'nsamblul informaţiilor interne şi eterne, formale sau informale utiliate !n cadrul

firmei precum şi datele care au stat la baa obţinerii lorD

rocedurile şi te&nicile de obţinere0pe baa datelor primare şi de difuare ainformaţiilorD

latforma necesar ă prelucr ării şi disipării informaţiilorD

ersonalul specialiat !n cule#erea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor.

ăspuns< a,b,c,d

An sistem informatic este<

un sistem destinat conducerii unei or#aniaţii,

7/23/2019 PSI (1).docx


un sistem utiliator+calculator inte#rat, care furnieaă informaţii pentru a spri=iniactivităţile de la nivel operaţional şi activităţile de mana#ement !ntr+o or#aniaţie,utiliEnd ec&ipamente &ardFare şi produse softFare, proceduri manuale, o baă de date

şi modele matematice pentru analiă, planificare, control şi luarea deciiilor,

un ansamblu structurat de elemente intercorelate funcţional pentru automatiarea procesului de obţinere a informaţiilor şi pentru fundamentarea deciiilor.

ăspuns< b,c

Identificaţi afirmaţia falsă<

Sistemul informaţional este subordonat sistemului de conducere.

26

7/23/2019 PSI (1).docx


Sistemul informaţional face le#ătura !ntre sistemul condus şi sistemul de conducere.

Sistemul informatic este inclus !n sistemul informaţional.

Sistemul condus este subordonat sistemului informaţional.

ăspuns< d

Sunt componente principale ale unui sistem informatic<

aa informaţionalăD

%ana#er #eneralD

aa te&nicăD

aa ştiinţifică metodolo#icăD

Sistemul de pro#rame.

ăspuns< a,c,d,e

7biectivul principal urmărit prin introducerea unui sistem informatic !l constituie<

asi#urarea conducerii cu informaţii reale şi !n timp util necesare fundamentării şielabor ării operative a deciiilorD

asi#urarea funcţionării normale si optime a activităţilorD

7/23/2019 PSI (1).docx


creşterea productivităţii munciiD

creşterea profituluiD

!mbunătăţirea ima#inii unităţii economice.

ăspuns< a

/upă domeniul de utiliare, sistemele informatice se clasifică !n<

Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor economico+socialeD

Sisteme informatice pentru conducerea proceselor te&niceD

Sisteme informatice şi epertD

Sisteme informatice pentru activităţi speciale.

ăspuns< a,b,d 8. /upă modul de or#aniare a datelor, Sistemele informatice economice potfi !mpăr ţite

!n<

a sisteme ima#ineD

7/23/2019 PSI (1).docx


2-

7/23/2019 PSI (1).docx


sisteme baate pe te&nica baelor de date 0ierar&ice, reţea, relaţionale, orienatate+obiectD

sisteme baate pe al#oritmi fundamentaliD

sisteme baate pe fişiere.

ăspuns< b,d

Ciclul prelucr ării datelor pentru sistemul informatic cuprinde următoarele fae<

cule#erea datelorD

pre#ătirea datelorD

prelucrarea datelorD

şter#erea datelor.

ăspuns< a,b,c

n faa de !ntreţinere a fişierelor eistă mai multe activităţi, dintre care amintim<

memorarea0stocarea datelor !n vederea utiliării lor viitoareD

b actualiarea datelor memorate astfel !ncEt să surprindă cele mai recenteevenimenteD

crearea datelorD

7/23/2019 PSI (1).docx


indearea datelor pentru a !nlesni o uşoar ă re#ăsire a lorD

protecţia datelor memorate, care cuprinde o mare varietate de proceduri şi te&nici pentru

prevenirea distru#erii lor sau a accesului neautoriat. ăspuns< a,b,d,e

%etodolo#iile de realiare a sistemelor informatice cuprind<

re#uli de formaliare a datelorD

instrumente pentru concepţia, realiarea şi elaborarea documentaţieiD

modalităţile de administrare a proiectuluiD

instrucţiuni pentru luarea deciiilorD

modalitatea de abordare a sistemelor.

ăspuns< a,b,c,e

12. epreintă modul unitar sau maniera comună !n care analiştii de sisteme,

pro#ramatorii şi alte cate#orii de persoane implicate realieaă procesul de analiă a

28

7/23/2019 PSI (1).docx


sistemului informaţional+deciional eistent, proiectarea şi introducerea sistemuluiinformatic<

metodele utiliate !n proiectarea sistemelor informaticeD

procedurile utiliate !n proiectarea sistemelor informaticeD

te&nicile de lucru utiliate !n proiectarea sistemelor informaticeD

instrumentele utiliate !n proiectarea sistemelor informatice.

ăspuns< a

Care din afirmaţiile următoare sunt corecte<

%etoda top+doFn are ca obiectiv principal realiarea modulariării sistemului de sus !n =os.

%etoda top+doFn constă !n a#re#area modulelor de =os !n sus.

%etoda top+doFn nu are la baă principiul abordării sistemice.

ăspuns< a

u sunt fae ale ciclului de viaţă al devoltării sistemelor<

microanaliaD

analiaD

7/23/2019 PSI (1).docx


colectareaD

proiectarea lo#icăD

proiectarea fiicăD

implementareaD

!ntreţinerea.

ăspuns< c

ntre'ări

(numeraţi principalele activităţi din cadrul unei intreprinderi !n vederea identificăriientităţilor baei informaţionale.

/efiniţi tipurile de reţele de calculatoare după aria de !ntindere #eo#rafică.

/efiniţi tipurile de reţele de calculatoare după accesibilitate.

2"

7/23/2019 PSI (1).docx


reentaţi tipurile de ec&ipamente care pot fi utiliate !n cadrul unui sistem informatic.

(numeraţi produsele softFare de baă care pot fi utiliate pentru realiarea unuisistem informatic.

/efiniţi ciclul de viaţă a unui sistem informatic.

(numeraţi etapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic !n modelul cascadă.

(numeraţi metodolo#iile utiliate !n funcţie de modul de abordare şi domeniul deaplicabilitate

(numeraţi cele 4 nivele care pot fi identificate !n or#ani#rama unei unităţi economiceroductive.

7/23/2019 PSI (1).docx


3$

7/23/2019 PSI (1).docx


Capitolul 2. /niţierea şi planificarea realizării unui sistem informatic

2.1. /dentificarea selecţia iniţierea şi planificarea proiectelor

Identificarea şi selecţia proiectelor de devoltare a sistemelor informatice repreintă prima etapă din ciclul de viaţă a devoltării sistemelor care, !mpreună cu iniţierea şi planificarea proiectelor, constituie microanalia, componentă preluată din mana#ementul proiectelor. (videnţierea acestor activităţi !n cadrul modelului cascadă de derulare afaelor sau etapelor ciclului de viaţă a sistemului este repreentată !n fi#ura 4.1 ?1@.

'. identificarea şi selectarea

proiectuluimicroanalia

)aele ciclului de viaţă al

. iniţierea şi

devoltării sistemului planificarea

proiectului

C. analia

/. proiectarea lo#ică

(. proiectarea fiică

). implementarea

:. !ntreţinerea

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 2.1 Ciclul de viaţă al devoltării sistemelor ?1@

)iecare etapă sau faă de realiare a unui sistem informatic se descompune !n activităţi.'stfel pentru identificarea şi selecţia proiectelor se parcur# activităţile<

identificarea potenţialelor proiecte de devoltareD

clasificarea şi ierar&iarea lorD

selecţia proiectului.

31

7/23/2019 PSI (1).docx


/dentificarea potenţialelor proiecte de dezvoltare

roblema esenţială a activităţii de identificare a potenţialelor proiecte de devoltare a

sistemului constă !n nominaliarea celor ce pot fi abilitaţi să facă propuneri pertinente.'ceştia pot fi< top+mana#erii, comitetul de iniţiativă, departamentul utiliatorilor, #rupulde devoltare. Caracteristicile esenţiale ale variantelor de proiecte propuse !n cele patrusituaţii sunt preentate tabelul 2.1.

*abel 2.1+variante de proiecte ?1@

(ropuneri

Metoda de selecţie

Caracteristicile proiectului

a proiectului

Top-managerii

•

orientare puternică spre strate#ieD

• cele mai mari dimensiuni ale proiectuluiD

7/23/2019 PSI (1).docx


#e sus în

• cele mai de durată proiecte.

Comitetul de

•

orientare mită 0a diferiţilor repreentanţiD

*os

iniţ iativă

• vieaă sc&imbările or#aniaţionale cele mai

mariD

• analiă formală a costurilor şi avanta=elor

proiectelorD

7/23/2019 PSI (1).docx


• proiecte mai mari şi mai riscante.

Departamentul

•

limitat, neorientat strate#icD

utilizatorilor

•

realiare mai rapidăD

• cEţiva utiliatori repreintă niveluri ale

conducerii, precum şi funcţiile !ntreprinderii.

#e *os în

Grupul de

• inte#rare !n sistemul eistentD

7/23/2019 PSI (1).docx


dezvoltare

• puţine !ntErieri !n realiarea proiectuluiD

sus

• mai puţin interesat de analiele cost avanta=e.

Selecţia proiectelor de dezvoltare a sistemelor informaţionale

/atorită efectelor diferite şi a amplitudinii lor, se recomandă evidenţierea distinctă a proiectelor pe termen lun# şi a celor pe termen scurt. /intre ele se selecteaă cele ceatin# obiectivele or#aniaţiei. /e asemenea, se va urmări modul !n care proiectele sealiniaă dinamicii unităţii.

/niţierea şi planificarea proiectelor

entru realiarea acestei fae este nevoie de comunicarea efectivă dintre păr ţileimplicate0 analişti, clienţi + mana#eri, utiliator.

32

7/23/2019 PSI (1).docx


/niţierea proiectului

/in momentul selecţiei lui, proiectul trece !n faa de iniţiere, ceea ce presupune

desf ăşurarea unei activităţi laborioase, prestată de un responsabil, cunoscut !n practică sub numele de manager de proiect, care r ăspunde de ?1@<

(laborarea unor studii de feabilitate #eneralăD

(laborarea planurilor detaliate ale proiectelorD

:ăsirea celor mai buni membri ai ec&ipei proiectului.

%ana#erul de proiect trebuie să dea dovadă de multe calităţi pentru a putea =on#la cuelemente cum sunt<

Sc&imbările te&nolo#iceD

Ciclul de viaţă al sistemelorD

Contractori şi furnioriD

%ana#ementul resurselor umaneD

%etodolo#ie şi instrumente de lucru diferiteD

estricţii de timp şi resurseD

/ocumentare şi comunicareD

7/23/2019 PSI (1).docx


'şteptările mana#erilor şi clienţilor.

Activit ăţ ile efectuate !n faa iniţierii proiectului sunt<

stabilirea ec&ipei de iniţiere a proiectuluiD

stabilirea bunelor relaţii cu beneficiariiD

stabilirea planului iniţierii proiectuluiD

stabilirea procedurilor mana#erialeD

stabilirea cadrului de desf ăşurare a proiectului.

(lanificarea proiectului

lanificarea proiectului va cuprinde o evaluare a cerinţelor informaţionale ale sistemuluila nivelul întregii organizaţ ii.

lanificarea proiectului este procesul prin care are loc definirea clar ă a activităţilor şi aeforturilor necesare !nf

ă ptuirii lor !n cadrul fiec

ărui proiect.

33

7/23/2019 PSI (1).docx


Tipurile activităţilor eecutate !n cadrul planificării proiectului cuprind ?1@<

/escrierea ariei de !ntindere, a variantelor şi feabilităţii proiectuluiD

/escompunerea proiectului !n activităţi uşor eecutabile şi controlabileD

(stimarea resurselor şi crearea unui plan al resurselorD

ealiarea unei prime planificări calendaristiceD

ealiarea unui plan al comunicărilorD

/eterminarea standardelor şi procedurilor proiectuluiD

Identificarea şi evaluarea risculuiD

Crearea unui bu#et preliminarD

ntocmirea rapoartelor de activitateD

/efinitivarea planului de baă al proiectului.

2.2. Studii de feza'ilitate

(laborarea unui sistem informatic poate costa milioane de dolari şi se poate realia pe parcursul a trei pEnă la şase ani pentru a fi complet. /in aceste motive, este normal ca

7/23/2019 PSI (1).docx


factorii de conducere să demaree proiectarea unui nou sistem după ce se efectueaă studii de feabilitate.

An studiu de feabilitate are rolul de a asi#ura informaţiile obiective necesare pentru acunoaşte dacă un proiect poate fi demarat sau nu, sau dacă un proiect de=a !nceput mai poate fi continuat. ropor ţiile şi durata studiilor de feabilitate variaă, !n funcţie demărimea şi natura sistemului implementat. n caul sistemelor baate pe calculatoaremari, studiul are cu totul alte dimensiuni faţă de varianta utiliării microcalculatoarelor?1@.

)eabilitatea proiectului poate fi studiată !n orice faă a elabor ării lui, dar studiile, de

re#ulă, se efectueaă !n momente certe. CEnd este propus un proiect, se efectueaă unstudiu preliminar de feabilitate pentru a se stabili dacă proiectul atin#e obiectivele propuse de unitate. 'nalia, !n prima ei faă, poate fi oricEt de subiectivă, !ntrucEt proiectul nu este repreentat cu lu de amănunte. nsă, !ndată ce se obţine o situaţie maiclar ă despre sistem, despre natura problemei de reolvat, precum şi despre doleanţele

34

7/23/2019 PSI (1).docx


utiliatorilor, măsurarea preliminar ă a feabilităţii poate fi determinată odată cu faa deanaliă a sistemului. CEnd proiectanţii ofer ă două sau trei variante de elaborare asistemului, numai studiile de feabilitate determina varianta optimă.

/upă ce a avut loc proiectarea primar ă a sistemului, pot fi determinate !n detaliuelementele de cost ale proiectării, implementării şi eploatării. (ste ultima posibilitate dea renunţa la sistem, !naintea implementării lui.

e parcurs, odată cu pro#resul !nre#istrat !n devoltarea sistemului informatic, se obţininformaţii din ce !n ce mai certe, oferindu+se posibilitatea unor analie de feabilitate multmai concludente, ceea ce atra#e studierea feabilităţii !n diverse fae ale ciclului de viaţă

al sistemelor. /e fiecare dată, studiile de feabilitate trebuie să aibă la baă o foarte bunădocumentaţie. 'ceasta va conţine ?1@<

/efinirea problemei 0o scurtă descriere a proiectului şi eplicarea a ceea ce+şi propune elsă realieeD

/escrierea cerinţelor sistemuluiD

/escrierea soluţiilor sistemului propusD

(plicaţia critică a motivării studiului !ntreprinsD

Cuantificarea tuturor costurilor materiale şi beneficiilor aferenteD

7 listă a costurilor şi beneficiilor necuantificabile.

Tenici de reprezentare a planurilor şi programarea calendaristică

7/23/2019 PSI (1).docx


%ana#erul proiectului dispune de o mare varietate de te&nici pentru repreentarea şidescrierea planurilor proiectelor. /ocumentaţia planificării poate fi alcătuită din<

rapoarte #rafice + cele mai folosite 0fi#. 2.2

rapoarte sub formă de tet.

7 dia#rama :antt este o modalitate de repreentare #rafică a proiectului. Cu a=utorul barelor oriontale sunt preentate activităţile planificate. 9un#imea barelor este propor ţională cu timpul alocat activităţilor repreentate. Se pot folosi diferite culori,umbre sau forme pentru a scoate !n relief anumite activităţi. Ceea ce s+a planificat şirealiat, de asemenea, pot fi evidenţiate prin bare paralele de culori, forme sau umbre

35

7/23/2019 PSI (1).docx


diferite. /ia#ramele :antt nu indică ordinea activităţilor 0precedenţa lor, ci indică data!nceperii şi pe cea a finaliării. Se recomandă pentru descrierea proiectelor simple sau aunor componente ale proiectelor mari, sau a activităţilor prestate doar de o sin#ur ă

persoană, precum şi pentru monitoriarea modului !n care se efectueaă activităţile !n

comparaţie cu cele planificate 0ca dată.

Evidenţa promovării vânzărilor (EPV)

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


Nr.

Nume

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Crt.

activitate

!!"

!!"

!!"

!!"

!!"

7/23/2019 PSI (1).docx


!!"

7/23/2019 PSI (1).docx


1.

Colectarea

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


cerinţ elor

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


2.

#roiectare

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


ecrane

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


3.

#roiectare

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


rapoarte

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


4.

#roiectare

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


baze de date

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


5. Documentaţ ie

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


utilizator

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


6.

#rogramare

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


-.

Testare

7/23/2019 PSI (1).docx


8.

Instalare

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


".

Şedinţ a de

7/23/2019 PSI (1).docx


analiz ă

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


#roiect$ %#&

Critic<

7/23/2019 PSI (1).docx


n lucru<

Sinteă<

Data$

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


Analist$

ecritic<

unct de reper<

/erulat<

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 2.2. /ia#rama :antt pentru descrierea planului proiectului ?1@

Teste rezolvate

7/23/2019 PSI (1).docx


1. ropunerile pentru identificarea

7/23/2019 PSI (1).docx


proiectelor de devoltare sunt f ăcute de<

a

top+mana#eriD

b1

personalul auiliarD

c

7/23/2019 PSI (1).docx


muncitoriD

d departamentul utiliatorilor.

ăspuns< a, d

36

7/23/2019 PSI (1).docx


Selecţia proiectelor de devoltare a sistemelor informaţionale, urmăreşte<

atin#erea obiectivelor or#aniaţieiD

bunul mers a informaţieiD

creşterea duratei de implementare.

ăspuns< a

Care nu sunt activităţile efectuate !n faa iniţierii proiectului<

stabilirea ec&ipei de iniţiere a proiectuluiD

stabilirea bunelor relaţii cu beneficiariiD

stabilirea planului iniţierii proiectuluiD

stabilirea procedurilor mana#erialeD

stabilirea cerinţelor sistemului.

ăspuns< e

*ipurile activităţilor eecutate !n cadrul planificării proiectului cuprind<

/escrierea ariei de !ntindere, a variantelor şi feabilităţii proiectuluiD

7/23/2019 PSI (1).docx


/escompunerea proiectului !n activităţi uşor eecutabile şi controlabileD

Crearea baei de dateD

Crearea unui bu#et preliminarD

Implementarea proiectului.

ăspuns< a, b, d

Armătoarele afirmaţii sunt corecte<

An studiu de feabilitate are rolul de a asi#ura informaţiile obiective necesare pentru acunoaşte dacă un proiect poate fi demarat sau nu, sau dacă un proiect de=a !nceput mai

poate fi continuatD

Studiul de feabilitate face parte din etapa de !ntreţinere a sistemelorD

/ia#rama :antt este o modalitate de repreentare #rafică a proiectului.

ăspuns< a, c

Studiile de feabilitate trebuie să conţină<

/efinirea problemei 0o scurtă descriere a proiectului şi eplicarea a ceea ce+şi propune elsă realieeD

3-

7/23/2019 PSI (1).docx


/escrierea cerinţelor sistemuluiD

(plicaţia critică a motivării studiului !ntreprinsD

Cuantificarea tuturor costurilor materiale şi beneficiilor aferente.

ăspuns< a, b, c, d

/ia#ramele :antt se utilieaă pentru<

repreentarea ordinii activităţilor desf ăşurate pentru realiarea proiectuluiD

repreentarea #rafică a proiectuluiD

descrierea proiectelor simple sau a unor componente ale proiectelor mariD

monitoriarea stadiului realiării activităţilor planificate.

ăspuns< b, c, d

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


38

7/23/2019 PSI (1).docx


Capitolul 3

&naliza sistemului e6istent şi definirea cerinţelor noului sistem

3.1. Studiul sistemului informaţional e6istent

rin sistem eistent se !nţele#e realitatea obiectivă din or#aniaţia pentru care urmeaă ase realia sistemul informatic solicitat printr+o comandă numită cererea beneficiarului.

'nalia sistemului eistent şi definirea cerinţelor noului sistem este prima etapă dinciclul de viaţă al devoltării sistemelor informatice, etapă prin care se determină modul!n care funcţioneaă sistemul informaţional curent şi se evalueaă ceea ce ar doriutiliatorii să realiee noul sistem. Studiul şi analia sistemului eistent are ca obiectiv

principal stabilirea cerinţelor informaţionale ale conducerii !n vederea realiării unuisistem informatic.

Studiul sistemului eistent cuprinde un #rup de activităţi care urmăresc cunoaşterea

performantelor te&nico+funcţionale ale sistemului informaţional, atEt !n ansamblul său,cEt şi pentru elementele de structur ă ale acestuia, a cerinţelor informaţionale aleconducerii, cunoaşterea lipsurilor şi restricţiilor pe care le preintă sistemul eistent faţă de aceste cerinţe. /e modul de realiare a acestor activităţi depinde !ntre#ul proces derealiare a sistemului informatic.

Studiul sistemului e6istent constă !n ?2@<

definirea caracteristicilor #enerale ale sistemului economicD

studiul activităţilor de baă desf ăşurate !n sistemD

studiul sistemului de conducereD

7/23/2019 PSI (1).docx


studiul sistemului informaţionalD

identificarea metodelor şi mi=loacelor te&nice.

#efinirea caracteristicilor generale ale sistemului economic implică <

cunoaşterea profilului, obiectivelor a#entului economicD

cunoaşterea locului !n sfera serviciilor si sfera producţieiD

cunoaşterea relaţiilor de cooperare cu alţi a#enţi economiciD

3"

7/23/2019 PSI (1).docx


cunoaşterea specificului activităţii de baă 0 producţie, serviciiD

cunoaşterea nivelului te&nicD

cunoaşterea principalilor indicatori economici şi evoluţia lorD

devoltarea, moderniarea etc.

Studiul activităţilor desf ăşurate în sistemul economic, modul de realiare a

funcţiunilor unităţii economice se face prin<

e baa statutului de funcţionare a societăţii se studiaă<

activităţile şi sarcinile din cadrul acestor funcţiuniD

atribuţiile ce revin compartimentelorD

modul de realiare a activităţilor funcţionale din cadrul unităţii economice.

n caul activităţii de producţie se preintă<

fluul de producţie, amplasarea locurilor de muncă, depoitelor etc.D

tipurile de produse, structura lor, ciclurile de realiareD

modul de or#aniare a producţiei, stocarea producţiei, transporturile interne, controlul decalitateD

resursele eistente<

7/23/2019 PSI (1).docx


capacităţiD

asi#urarea te&nică proiectarea de produse noiD

norme te&niceD

asi#urarea cu materiale necesareD

sistemul eistent de pro#ramare a producţiei.

Studiul sistemului de conducere se refer ă la<

identificarea caracteristicilor sistemului de conducere eistentD

sistemul de indicatori cantitativi şi valoriciD

or#aniarea conduceriiD

caracteristicile reultate din statutul de funcţionare a societăţii, tipuri de deciii, modul delucru a deciiilor.

Studiul sistemului informaţional presupune<

4$

7/23/2019 PSI (1).docx


elaborarea sc&emei fluului informaţional #lobal 0cu punerea !n evidenţă a principaleloractivităţi şi a le#ăturilor statice şi dinamice dintre acesteaD

estimarea cantitativă şi calitativă a informaţiilor de intrare+ieşire, modul de cule#ere şi prelucrareD

identificarea principalilor al#oritmi, re#ulilor de calcul şi a punctelor si re#ulilor decontrolD

cunoaşterea principalelor restricţii ale sistemului informaţionalD

situaţia raţionaliării fluurilor şi a documentelor din unitatea economica, studii

elaborate, stadiul lor de implementareD

sistemul de codificare utiliat, restricţiiD

performanţele şi limitele sistemului informaţional eistent.

/dentificarea metodelor şi mi*loacelor tenice utiliate pentru prelucrarea datelor !n

cadrul sistemului informaţional eistent se face evidenţiind< mi=loacele te&nice eistente!n dotarea unităţii economice 0 modul de utiliare, c&eltuielile de eploatare, personalulimplicat, performanteD eistenţa unor aplicaţii proiectate şisau implementate.

3.2. #eterminarea cerinţelor sistemului

/eterminarea cerinţelor sistemului este activitate esenţială !n aflarea situaţiei eistente şi

a ceea ce se doreşte !n viitor. eultatul activităţii de determinare a cerinţelor sistemuluise concretieaă !n diferite forme ale informaţiilor colectate, cum sunt copii aleinterviurilor, !nsemnări efectuate !n timpul observării şi analiei documentelor,interpretări ale r ăspunsurilor la c&estionare, seturi de formulare, rapoarte, descrieri ale

posturilor de lucru ş.a., precum şi reultate ale prelucr ărilor efectuate de calculator, cumar fi prototipurile ?1@.

eultatele preentate după această activitate pot fi reumate astfel<

7/23/2019 PSI (1).docx


In'ormaţ ii obţ inute în urma conversaţ iilor cu utilizatorii sau prin observarea activit ăţ ilor prestate de aceştia$ copii sau sintee ale interviurilor, r ăspunsurile la c&estionare sauinterpretări ale acestora, !nsemnări şi reultate din observarea activităţilor, procese

verbale ale şedinţelor ce au avut loc !n acest scopD

41

7/23/2019 PSI (1).docx


In'ormaţ ii scrise care e(ist ă în unitate< misiunea şi strate#ia afacerii, eemplare ale formularelor, rapoartelor şi mac&etelor de ecrane, manuale ale procedurilor, descrieri ale

posturilor de lucru, manuale de instruire, sc&eme de sisteme şi documentaţia sistemuluieistent, rapoartele consultanţilorD

In'ormaţ ii obţ inute cu a)utorul calculatorului< reultate ale sesiunilor J'/, copii alefişierelor sesiunilor #rupului de spri=inire a sistemului, conţinutul depoitelor şirapoartele eistente !n C'S(, ecrane şi rapoarte reultate din prototipurile sistemului, ş.a.

Metodele tradiţionale utilizate în analiza şi determinarea cerinţelor sistemului

%etodele utiliate frecvent !n analia sistemului eistent sunt<

InterviulD

C&estionarul.

/nterviul este o metodă foarte r ăspEndită pentru cule#erea informaţiilor din sistemulinformaţional. Atiliatorii acestei metode sunt !n #eneral analiştii care nu suntfamiliariaţi cu unitatea studiată şi cu problemele ei. reintă avanta)ul că lasă foartemultă libertate creativă analistului !n construirea şi desf ăşurarea lui. n ale#erea

persoanelor de intervievat trebuie avute !n vedere următoarele constatări ?1$@<

persoanele care ocupă poiţii medii !n ierar&ia structurii or#aniatorice furnieaă

informaţiile cele mai apropiate de realitateD

colectarea de informaţii corecte necesită intervievarea atEt a personalului de conducere,cEt şi a celui de eecuţieD

!n prealabil trebuie verificată competenţa subiecţilor intervievaţiD

lipsa unei atitudini critice poate să denote reţineri !n eprimarea ideilor.

7/23/2019 PSI (1).docx


Se vor efectua interviuri la nivelul conducerii şi interviuri la nivelul posturilor de

lucru.

eultatul interviului este consemnat !n raportul de interviu care trebuie semnat de către persoanele intervievate.

42

7/23/2019 PSI (1).docx


Cestionarul poate fi utiliat atEt de către analiştii !ncepători, cEt şi de către cei avansaţi, familiariaţi sau nu cu problemele informaţionale+deciionale ale unităţii. rinutiliarea lui dispare Ofiltrul de informaţii care este analistul iar cel care furnieaă informaţii are posibilitatea să se concentree mai bine asupra r ăspunsurilor. AtiliEnd

această metodă, participă un număr mare de Ofurniori de informaţii. *imitele c&estionarului constau !n faptul că este o metodă de verificare a unor cunoştinţe prealabile, fapt ce implică cunoaşterea prealabilă a domeniului.

'ceastă metodă necesită timp relativ !ndelun#at pentru !ntocmirea c&estionarului precumşi de cule#ere şi prelucrare a r ăspunsurilor. C&estionarul nu are o arie lar#ă de utiliare.

3.2.2. Metode moderne de analiză şi determinare a cerinţelor sistemului

Ca efect al tendinţelor de mărire a timpului de analiă a sistemelor eistente, !n ultimiiani, s+a efectuat trecerea spre analia mai puţin pronunţată a sistemelor ce urmeaă a serealia. *e&nicile moderne, J'/ şi prototipiarea, preiau tot mai puţine elemente dinsistemele eistente, ca urmare a analiei efectuate. 'ltele mai radicale renunţă aproapetotal la analia sistemului eistent, este caul proceselor controlate prin '/, careapeleaă la J'/, prototipiare şi alte instrumente de tip C'S( ?1@.

>oint &pplication #esign$>&#%

Spre sfEr şitul anilor 1"-$, specialiştii !n realiarea de sisteme de la I% au elaborat unnou proces de cule#ere a cerinţelor informaţionale ale sistemelor şi de reviuire a

proiectelor sistemelor, numindu+se J'/.

Ideea principală a proiectării J'/ o constituie punerea laolaltă a tuturor for ţelorinteresate !n devoltarea sistemelor< utiliatori+c&eie, mana#erii şi analiştii de sistemimplicaţi !n analia sistemului curent. /in acest punct de vedere J'/ este similarinterviului la nivel de #rup. *otuşi !n sesiunea J'/ se urmăreşte o anumită secvenţă dederulare a activităţilor, pe baa unor roluri bine stabilite.

7/23/2019 PSI (1).docx


43

7/23/2019 PSI (1).docx


(rototipizarea şi determinarea cerinţelor sistemelor

rototipiarea este un proces interactiv prin care analiştii şi utiliatorii pun !n discuţie o

versiune rudimentar ă a unui sistem informaţional, care va fi !ntr+o continuă sc&imbare, !nfuncţie de reacţia utiliatorilor. rototipiarea renunţă la ciclul de viaţă al devoltăriisistemelor sau la creşterea rolului său ?1@.

entru cule#erea informaţiilor despre cerinţele utiliatorilor !ncă se apeleaă la interviuri,dar prin prototipiare, operaţiunea va fi mai simplă şi va solicita un timp mai scurt.rototipul este văut şi testat de utiliator, avEnd posibilitatea să preciee ce ar mai dori,dar şi să+şi #eneree această formă nouă, cu a=utorul specialiştilor.

rototipiarea este facilitată de cEteva limba=e sau produse pro#ram, inclusivinstrumentele de tip C'S(.

rototipiarea este foarte utilă !n determinarea cerinţelor sistemului atunci cEnd

?1@<

cerinţele utiliatorului nu sunt prea clar formulate sau bine !nţeleseD

unul sau mai mulţi utiliatori sau susţinători sunt implicaţi !n sistemD

se utilieaă anumite mi=loace de lucru 0formulare şi rapoarte predefinite. rototipiarea#enereaă şi deficienţe, cum ar fi<

tendinţa de evitare a unui cadru formal de elaborare a documentaţiei privind cerinţelesistemului, ceea ce va !n#reuna !n viitor orice controlD

fiind conceput de un număr mic de utiliatori va fi probabil respins de viitorii utiliatoriD

7/23/2019 PSI (1).docx


fiind conceput iolat este puţin probabil ca el să fie inte#rat !n sistemul eistentD

nerespectEndu+se etapele ciclului de viaţă al devoltării sistemelor pot fi omise aspecte

esenţiale, cum ar fi securitatea, controlul datelor introduse şi

standardiarea la nivel de sistem. aşii prototipiării sunt ?1@<

Identificarea cerinţelor principale ale sistemuluiD

ealiarea prototipului iniţialD

roces iterativ de adaptare a sistemului la cerinţele utiliatoruluiD

44

7/23/2019 PSI (1).docx


)olosirea sistemului aprobat de utiliatori.

/upă determinarea cerinţelor sistemului urmeaă structurarea acestora prin utiliarea

unor instrumente specifice de modelare lo#ică.

3.3. Structurarea cerinţelor sistemului - modelarea logică a datelor şi prelucrărilor

Indiferent de metodolo#iile folosite !n realiarea unui sistemaplicaţie, toate apeleaă laoperaţiunea de modelare lo#ică a datelor şi prelucr ărilor sub formă de dia#rame,

diferenţele constEnd doar !n folosirea mai pronunţată a dia#ramelor pentru descriereasistemului, !ncadrEndu+le !n dia#rame de contet, dia#rame ale fluurilor de date fiice şidia#rame ale fluului de date lo#ice. 'ltele apeleaă la combinaţii de dia#rame, tabele şiforme descriptive ?1@.

/ia#rama de contet scoate !n evidenţă aria de !ntindere a sistemului analiat, prinspecificarea elementelor din interiorul or#aniaţiei şi a celor eterne, sub denumirea deentităţi eterne sistemului analiat.

3.3.1. #iagramele flu6urilor de date $#?#%

/ia#rama fluului de date ale nivelului lo#ic curent, independentă de te&nolo#ie,reliefeaă funcţiile de prelucrare a datelor eecutate de către sistemul informaţional

curent.

/ia#rama de flu de date ale sistemului lo#ic nou va preenta circuitul datelor, structuralor şi cerinţele funcţionale ale noului sistem.

/escrieri ale obiectelor /)/ se re#ăsesc !n aşa+isele dicţionare ale proiectelor saudepoitele C'S( 0repositor; ?1@.

7/23/2019 PSI (1).docx


/ia#ramele fluului de date /)/ au ca obiectiv urmărirea modului de transfer al datelor!ntre procesele de prelucrare a lor, astfel de dia#rame se mai numesc şi modele ale

proceselor de prelucrare, iar operaţiunea se numeşte modelarea proceselor.

/)/ repreintă doar una din te&nicile de analiă structurată.

45

7/23/2019 PSI (1).docx


*e&nica de redare a proceselor de prelucrare prin intermediul dia#ramelor fluurilor dedate a că pătat noi accepţiuni prin !ncorporarea ei !n instrumentele de analiă şi proiectarecu a=utorul calculatorului, adică !n instrumente C'S(.

Tenica SS&#M $Structured S@stems &nal@sis and #esign Metodolog@% pentruconstruirea #?#

n analia sistemelor se folosesc frecvent repreentările #rafice, de eemplu dia#ramele.n continuare vom folosi te&nica repreentării #rafice a fluului informaţional.roiectarea fluului informaţional repreintă circulaţia informaţiei !n sistem,transformările suferite, stocarea informaţiei precum şi scur#erile de informaţie !n afara

sistemului. Scopul dia#ramelor de date /)/ pentru o anumită componentă or#aniatorică sau funcţională la care se refer ă 0secţie, birou, compartiment, !ntrea#aunitate, o anumită activitate vEnări, cumpăr ări, !ncasări, plăţi, ş.a este de a scoate !nrelief, !ntr+o manier ă cEt mai su#estivă, următoarele aspecte ?1@<

sursa datelor de prelucrareD

operaţiunile de prelucrare prin care trec dateleD

destinaţia datelor prelucrateD

le#ătura eistentă !ntre prelucr ări şi activitatea de stocare a datelor.

ntocmirea diagramelor de flu6 de date $#?#%

/)/ este o repreentare #rafică a transformării datelor de intrare !n date de ieşirefolosind un set de simboluri de repreentare şi un set de re#uli de completare şi validare.

Sim'oluri folosite în diagramele realizate cu SS&#M

7/23/2019 PSI (1).docx


proces 0transformare< rocesele sunt etic&etate cu tet ce su#ereaă modul detransformare a datelor şi sunt identificate printr+un număr0descriere a funcţiei procesuluide prelucrare, !ncepEnd cu un verb, urmat de o descriere a obiectului funcţiei de

prelucrare. n /)/ fiică pentru sistemul eistent, se va precia şi locaţia 0compartiment persoană procesului.

46

7/23/2019 PSI (1).docx


'lu( de date$ este constituit din datele transmise !ntre două procese. )luul de date esteetic&etat printr+un substantiv ce su#ereaă informaţia sau pac&etul de informaţiitransmise.

entitate e(ternă 0terminator< sursă receptor de date. oate fi un alt sistem 0or#aniaţie,compartiment.

stoc de date$ un depoit temporar sau permanent de date. oate fi<

manual< re#istre, dosare, ar&ivă de documente

pe suport ma#netic< fişiere.

Convenţii folosite în diagramele de reprezentare a flu6urilor de date #?#

procesele şi stocurile de date sunt numerotate secvenţial, pentru a putea fi identificate. umerele asociate proceselor nu semnifică ordinea de eecuţie a acestoraD

pentru a evita fluurile de date !ntretăiate şi aspectul de Opăien=eniş al dia#ramei,entităţile eterne şi stocurile de date pot fi duplicate. 7 entitate eternă duplicată serepreintă prin trasarea unei linii oblice, iar un stoc duplicat printr+o linie suplimentar ă

verticală !n partea stEn#ă a cutieiD

pentru a face dia#ramele mai liibile, entităţile eterne sunt plasate, pe cEt posibil, !n =uruldia#ramei iar stocurile de date, !n partea centrală a dia#rameiD

fluurile de date de la + către stocurile de date sunt unidirecţionale 0fie de adău#are, fie deconsultare şi nu sunt etic&etate.

7/23/2019 PSI (1).docx


#escompunerea funcţională şi rafinarea #?#

/acă sistemul pe care+l descriem cu a=utorul /)/ este comple, va fi dificil să realiămde la !nceput o /)/ detaliată. entru a putea descrie !n detaliu sistemele complee,metodele structurate propun o abordare *7+/7, respectiv o descompunerefuncţională a sistemului, care este realiată prin rafinarea succesivă a proceselor.

4-

7/23/2019 PSI (1).docx


rimul nivel 0nivelul $ !l constituie /I':'%' C7*(K*A'9 Ă, care defineşte#raniţele !ntre sistemul analiat si mediu.

ivelele următoare se obţin prin rafinarea proceselor complee !ntr+o dia#ramă de nivelinferior.

entru aplicaţia /(C7* ĂI au reultat următoarele dia#rame ?1@<

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 3.1. /ia#rama contetuală pentru aplicaţia /econtări

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 3.2. /ia#rama fluului de date de nivel 1 pentru aplicaţia

48

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 3.3. /ia#rama fluului de date de nivel 2 pentru aplicaţia /econtări

#efinirea direcţiilor de perfecţionare a actualului sistem

e baa activităţilor de evaluare şi analiă critică se identifică nea=unsurile actualuluisistem şi se propun soluţii de !nlăturare a acestora se formuleaă variante de soluţii, iar !ncadrul acestora se definesc cerinţele şi restricţiile de realiare a sistemului informatic.

/efinirea direcţiilor de perfecţionare presupune<

specificarea obiectivelor şi a performantelor sistemului informaticD

stabilirea domeniilor de probleme şi a principalelor funcţiuni ale sistemului informaticD

definirea cerinţelor si restricţiilor informaţionale pe domenii de probleme şi funcţiuni care

constă !n<

4"

7/23/2019 PSI (1).docx


definirea principalelor intr ări ieşiriD

definirea soluţiei de or#aniare a datelorD

definirea variantelor te&nolo#ice de prelucrareD

definirea restricţiilor informaţionale şi de control.

formularea condiţiilor pentru realiarea sistemului informatic, care constă !n<

specificarea termenelor şi duratelor solicitateD

preciarea priorităţilor !n realiarea obiectivelor sistemului informaticD

specificarea cerinţelor speciale privind fleibilitatea, compatibilitatea cu alte sisteme,

#radul de #eneraliare al sistemului.

entru fiecare variantă de soluţie informatică se procedeaă la<

evaluarea resurselor necesare 0costurile de sistemD

evaluarea efectelor economice directe si indirecteD

calculul indicatorilor de eficientă economică.

Modelarea sistemului curent

7/23/2019 PSI (1).docx


Indiferent de tipul sistemului analiat, manual sau informatiat, acesta va fi !nlocuit de unnou sistem. 7ricEt de ineficient, vec&iul sistem trebuie să transfere celui nou o serie deelemente, cum sunt datele folosite, procedurile eistente. /eci sistemul fiic actualefectueaă !n parte sau !n !ntre#ime ceea ce+şi propune să facă noul sistem fiic, dar la

alt nivel de performanţă. ecesitatea trecerii de la vec&iul la noul sistem ne obli#ă să decidem asupra celor două elemente specificate anterior, date şi proceduri, ceea ceconduce la obli#ativitatea constituirii unui model lo#ic al sistemului propus, care să conţină una sau mai multe /)/, un model de date şi lo#ica procesului de prelucrare. 7modalitate de abordare constă !n preentarea detaliată a sistemului fiic curent, după caresă se realiee construirea modelului lo#ic curent, prin abstractiarea celui fiic eistent.Se va continua cu scoaterea !n relief a ceea ce trebuie neapărat sc&imbat din sistemulcurent şi ceea ce trebuie să se realiee !n cel nou. ornind de la modelul fiic, se derivă modelul logic !n cadrul căruia se realieaă<

pune !n evidenţă ce face sistemul, eliminEnd detaliile referitoare la modul cumfuncţioneaă sistemul !n implementarea actualăD

5$

7/23/2019 PSI (1).docx


pune !n evidenţă funcţiunile de baă ale sistemuluiD

permite identificarea şi eliminarea problemelor le#ate de redundanţa datelor şi duplicarea

proceselor de prelucrareD

permite stabilirea cu o mai mare preciie a #raniţelor sistemului prin eliminarea proceselor manuale care nu pot fi automatiate complet.

#erivarea modelului logic al sistemului e6istent

Construirea modelului lo#ic presupune transformarea dia#ramei de flu a datelor fiice !ndia#rama de flu a datelor lo#ice.

rocesul de derivare a dia#ramei lo#ice va !ncepe de la ultimul nivel de descompunerealcătuit de la procesele Ofrună şi va continua prin a#re#area proceselor către nivelurilesuperioare. Se parcur# următorii paşi ?1@<

Identi'icarea stocurilor logice de date + se face pe modelul lo#ic al datelor prin #ruparea!ntr+un stoc lo#ic de date a entităţilor !nrudite sau utiliate frecvent.

/upă identificarea stocurilor lo#ice de date se construiesc<

dia#rama de corespondenţă !ntre stocuri logice şi entităţile din modelul lo#icD

dia#rama de corespondenţă !ntre stocuri fizice şi stocuri logice de date.

+nl ăturarea dependenţ elor 'izice şi temporale din denumirea proceselor şi a fluurilor dedate< din /)/ la nivel fiic 0se observă că nu eistă referinţe fiice şi temporale !naplicaţia decontări.

Derivarea proceselor logice$

7/23/2019 PSI (1).docx


scoaterea !n afara #raniţelor sistemului a proceselor manuale care nu pot fi automatiate0deciiileD

!nlocuirea proceselor care nu realieaă nici o transformare asupra fluurilor de date cufluurile propriu+iseD

combinarea proceselor care realieaă prelucr ări asemănătoare sau multiple care seeecută !mpreună sau !n secvenţăD

!nlăturarea proceselor care ţin de implementarea actuală şi a proceselor redundante.

n caul aplicaţiei preente<

51

7/23/2019 PSI (1).docx


se combină procesele Onre#istrare !ncasări !n numerar şi Onre#istrare !ncasări prinvirament deoarece realieaă prelucr ări asemănătoareD

se !nlătur ă procesele redundante Onre#istrare !ncasări !n =urnal si Onre#istrare plăti !n =urnal.

Derivarea 'lu(urilor logice care presupune !nlocuirea numelui de document numai cu fluul de informaţii utiliate efectiv de proces.

Gruparea proceselor elementare şi trans'ormarea diagramei 'izice în diagramă logică,aplicEnd cei 5 paşi.

elaţia e6istentă între #?# şi modelul datelor

/upă cum reiese din preentările anterioare, fiecare să#eată din /)/ repreintă un flual datelor, !n sensul unui traseu pe care structurile datelor elementare sau #rupate se vordeplasa !n sistem. /e eemplu, Facturi des'acere este o dată #rupată. CEnd numele ei se

plaseaă pe un flu de prelucrare trebuie să vedem şi obli#ativitatea ca acel flu să fiedescris prin prisma structurii datelor respective, deci, trebuie preentate rubriciledocumentului. Similar va fi abordat şi simbolul pentru stocare. 9a prima vedere, elrepreintă locul unde se realieaă operaţiunea, dar foarte important este să preentăm

structura datelor păstrate. )iresc, şi !n caul fluului de date, şi !n cel al stocării lor nutrebuie uitată descrierea semnificaţiei economice. Structura datelor trebuie să fie redusă la a treia formă normaliată, iar conţinutul locurilor de stocare a datelor să fie preentat

prin reduceri la unul sau mai multe tabele relaţionale !n forma a treia normaliată ?1@.

n caul aplicaţiei /(C7* ĂI, se obţine nivelul elementar al /)/ a sistemului lo#ic pentru Decont ări cu bene'iciarii repreentată !n fi#ura 3.4. ivelele superioare ale /)/ asistemului lo#ic sunt identice.

7/23/2019 PSI (1).docx


52

7/23/2019 PSI (1).docx


*abel 3.1 aplicaţia /econtări

Sursa

/estinaţia

ume flu

Continutul fluului

1.1. nre#istrare

/2 )'C*AI

desfaceri

C7/C9I(*, /(C9I(*,

facturi

/(S)'C((

'/(S'C, C7*C,

desfacere

'C'PC, /'*')'C*/,

)'C*/, *7*'9)'C*/

/2 )'C*AI

1.3. 'nalia

desfaceri

C7/C9I(*, /(C9I(*,

7/23/2019 PSI (1).docx


situaţie client

'/(S'C, C7*C, 'C'PC,

/(S)'C((

)'C*/, *7*'9)'C*/

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 3.4. /ia#rama fluului de date

3.3.4. Modelarea logicii proceselor

/upă ce au fost descrise procesele de conversie a datelor !n informaţii, prin intermediuldia#ramelor fluurilor de date /)/, deoarece ele nu reliefeaă şi lo#ica internă a

proceselor, oricEt ar fi de detaliate, c&iar şi la nivelul proceselor primare, se impuneapelarea la alte te&nici pentru descrierea lo#icii proceselor. rocesele trebuie

53

7/23/2019 PSI (1).docx


astfel descrise !ncEt să poată fi convertite !n pro#rame prin intermediul limba=elor de pro#ramare.

n faa de analiă, modelarea lo#icii proceselor se va derula cEt mai detaliat şi complet posibil, dar operaţiunea nu va respecta structura sau sintaa unui anumit limba= de

pro#ramare< aceasta se va realia !ntr+o etapă ulterioar ă şi anume proiectarea. %odelarealo#icii proceselor ca şi dia#ramele fluurilor de date fac parte din etapa de analiă asistemului.

n analia structurată, reultatele obţinute !n urma modelării proceselor sunt descrieri şidia#rame structurate care vor preenta lo#ica fiecărui proces, precum şi dia#rame carevor evidenţia dimensiunea temporală a sistemelor, cEnd apar procesele sau evenimenteleşi modul !n care aceste evenimente sc&imbă starea sistemului.

e scurt se poate spune că modelarea lo#ică a proceselor se va concretia !n următoareleelemente ale documentaţiei ?1@<

repreentarea !n en#lea structuratăD

repreentarea lo#icii proceselor prin tabele de deciieD

repreentarea lo#icii proceselor prin arbori de deciieD

tabelul sau dia#rama stărilor de traniţie.

eprezentarea logicii proceselor prin engleza structurată

(n#lea structurată este o formă mult simplificată şi modificată a limbii en#lee,folosită pentru descrierea conţinutului casetelor care marc&eaă procesele 0prelucr ăriledin dia#rama fluului de date. Cuvintele folosite sunt !n strEnsă le#ătur ă cu lo#icafolosită !n conceperea procedurilor componente ale sistemelor informatice ?1@. Sefolosesc verbe pentru cuvintele c&eie şi substantive pentru descrierea structurii datelor.

7/23/2019 PSI (1).docx


u eistă o formă standard de en#leă structurată, fiecare analist ar putea apela la oformă proprie, dar scopul este de a !nlesni accesul mai multor persoane la reultateleanaliei !n#lobate !n documentaţie. Atiliarea en#leei structurate pentru procesul

O'nalia situaţie client din decontări cu beneficiarii este repreentată mai =os.

54

7/23/2019 PSI (1).docx


&naliza situaţie client

I*( C9I(*I,)'C*AIP/(S), C'S ĂI ('/ 0)'C*AIP/(S)

cod H )'C*AIP/(S).codclientD den H )'C*AIP/(S).denclientD adr H)'C*AIP/(S).adresacD cont H )'C*AIP/(S).contcD banca H)'C*AIP/(S).bancacD F&ile 0not eof 0)'C*AIP/(S)

Q

if 0codRH)'C*AIP/(S).codclient

Q C9I(*I.codclient H codD C9I(*I.denclient H denD C9I(*I.adresac H adrDC9I(*I.contc H contD C9I(*I.bancaPc H bancaD C9I(*I.sold H soldD

cod H )'C*AIP/(S).codclientD den H )'C*AIP/(S).denclientD adr H)'C*AIP/(S).adresacD

cont H )'C*AIP/(S).contcD banca H )'C*AIP/(S).bancacD

else

Q

('/0C'S ĂID vbH$D vb1H$D

F&ile 0not eof 0C'S ĂI '/ vbH$

Q

7/23/2019 PSI (1).docx


if 0codHC'S ĂI.client '/ )'C*AIP/(S).nrfactdHC'S ĂI.nrfactd'/

)'C*AIP/(S).datafactd HC'S ĂI.datafactd

Q if 0)'C*AIP/(S).totalfactd RHC'S ĂI.sumaincasata Q sold H soldT)'C*AIP/(S).totalfactd +

C'S ĂI.sumaincasata vb1H1D

else if 0vb1H1 vbH1 ('/ 0C'S ĂI

%7U( )IS* 9I( C'S ĂI ('/ 0)'C*AIP/(S)

55

7/23/2019 PSI (1).docx


C97S( 0)'C*AIP/(S), C'S ĂI, C9I(*I

3.4. Modelarea conceptuală a datelor $diagramele entitate , relaţie #%

n cadrul modelării conceptuale a datelor se va renunţa la abordarea proceselor şi se vatrece la abordarea sistemelor prin prisma datelor. 9a fel ca şi !n caul modelării

proceselor şi modelării lo#icii proceselor elementele esenţiale vor fi dia#ramele.

James %artin şi Carma %cClure, atunci cEnd reliefeaă importanţa te&nicilor structurate prin obiectivele ce şi le propun, consider ă că o parte a acestora au le#ătur ă şi cu datele,şi anume ?1@<

S ă se realizeze o administrare riguroasă a datelor 'dministrarea datelor se refer ă lastructurarea corectă a datelor, la uniformitatea modalităţilor de definire

şi proiectare a datelor la nivel de întreprindere şi nu a sistemului. Corect efectuate,acestea accelereaă procesele de analiă şi proiectare şi permit să se utiliee !n comuncomponentele esenţiale ale sistemelor< resursele.

S ă se e'ectueze o analiză sănătoasă a datelor 'naliele datelor clarifică problemele destructurare a lor şi conduc la structuri stabile ale acestora, concretiate prin costuri reduse alerealiării sistemelor. /acă baa de date a unităţii este deosebit de importantă, atunci peanalia datelor trebuie să se pună un accent aparte, ea fiind !ntotdeauna realiată !naintea proiectării pro#ramelor. )iresc, dacă ştim care sunt cerinţele unui sistem 0ieşirile, imediatne vom pune !ntrebarea din ce se obţin acestea 0intr ările şi apoi vom urmări cum se pot

obţine ieşirile 0procesele.

7biectivul principal al in#ineriei informaţiei este crearea unui set de metodolo#ii care să poată fi folosite !n cele mai diverse medii de lucru, astfel !ncEt să se construiască modele

7/23/2019 PSI (1).docx


ale datelor la nivel de !ntreprindere, iar sistemele proiectate iolat să se inte#ree !n acestemodele.

/atele trebuie să fie unice. 'supra lor, la nivel de !ntreprindere, pot fi văute două cate#orii mari de operaţiuni<

asi#urarea datelor 0creare, actualiareD

56

7/23/2019 PSI (1).docx


utiliarea datelor 0obţinere de documente, de diverse rapoarte, analie B&at+If, spri=indeciional, diferite căutări de informaţii, control şi auditare !ntreprindere.

%odelul conceptual al datelor !nseamnă o modalitate de repreentare a dateloror#aniaţiei. olul său este de a scoate !n relief toate re#ulile privind identitatea şi

le#ăturile eistente !ntre date.

Cea mai cunoscută formă utiliată pentru modelarea datelor este dia#rama entitate+relaţie0/(. 7 modalitate aproape identică este folosită şi !n analia şi proiectarea orietată+obiect.

%odelarea datelor prin /( preintă caracteristicile şi structura datelor independent demodul !n care acestea sunt memorate !n calculator. %odelul se creeaă iterativ. /e celemai multe ori, operaţiunea are loc la nivel de !ntreprindere, prin apelarea la o cate#oriefoarte lar#ă de date ne#li=Endu+se detaliile ea#erate. /oar !n etapele următoare, !n speţă cEnd se trece la definirea proiectului, are loc construirea unui model anume entitate+relaţie

prin care să fie scoasă !n evidenţă aria de !ntindere a proiectului. n timpul structur ăriicerinţelor, un model entiatate+relaţie repreintă cerinţele conceptuale de date pentrusistemul luat !n discuţie. /upă ce sunt descrise complet intr ările şi ieşirile sistemului !ncadrul proiectării lo#ice, modelul conceptual al datelor, redat sub forma entitate+relaţie,este rafinat !nainte de a fi trecut !ntr+un format lo#ic 0de re#ulă, un model relaţional aldatelor din care se definesc baele de date şi are loc proiectarea fiică a acestora.

Se consider ă că, !n timpul modelării conceptuale a datelor, se produc şi se analieaă cel puţin patru dia#rame entitate+relaţie ?1@<

/( care să acopere datele necesare aplicaţiei proiectului. (a va permite stabilirea

necesarului de date ale aplicaţiei proiectului, f ăr ă să se ţină seama de constrEn#erile sauconfuiile #enerate de detaliile care nu sunt !ncă necesare.

/( pentru aplicaţia ce va fi !nlocuită. /iferenţele dintre aceste dia#rame arată cesc&imbări trebuie !ntreprinse pentru convertirea baei de date !n noua aplicaţie. u seaplică !n caul sistemelor complet noi.

7/23/2019 PSI (1).docx


5-

7/23/2019 PSI (1).docx


/( care să scoată !n relief !ntrea#a baă de date din care noua aplicaţie !şi va etra#edatele. CEt timp mai multe aplicaţii pot folosi aceeaşi baă de date, această dia#ramă şi

prima evidenţiaă modul !n care noua aplicaţie apeleaă la conţinutul unor bae de datemult mai etinse.

/( pentru !ntrea#a baă de date din care aplicaţia curentă !şi etra#e datele necesare.(a este discutată doar pentru sistemele care eistă şi pentru care se urmăreşte!mbunătăţirea.

%etodele de determinare a cerinţelor trebuie să fie orientate, prin !ntrebările puse, prinanc&etele efectuate, şi asupra datelor, nu numai asupra proceselor şi lo#icii lor. 9a

!nceput, c&iar f ăr ă utiliarea unei terminolo#ii de specialitate, analistul va fi preocupat demodul !n care va afla cEt mai multe informaţii despre datele necesare viitorului sistem pentru a funcţiona la parametrii proiectaţi. ntrebările vor fi astfel formulate !ncEt să serealiee o bună !nţele#ere a re#ulilor după care vor fi folosite datele !n noul sistem, ce

politici vor fi utiliate. u trebuie, !ncă, să se intre !n detalii de #enul< cEnd şi cum sunt prelucrate sau folosite datele, pentru a se realia modelarea datelor.

%odelarea datelor se realieaă printr+o combinaţie a punctelor de vedere ?1@.

An prim punct de vedere, formulat !n literatur ă sub numele de metoda top-don, vascoate !n evidenţă re#ulile derulării activităţii firmei, printr+o !nţele#ere foarte clar ă anaturii afacerii, şi nu se va opri asupra detaliilor privind modul !n care ecranele,rapoartele sau documentele sunt folosite !n or#aniaţie.

n afara metodei top-don, informaţiile necesare construirii modelului datelor se pot

obţine şi prin urmărirea documentaţiei firmei, ecrane, rapoarte, formulare, din interiorulsistemului. 'cest proces este cunoscut !n literatura de specialitate sub numele de metodabottom-up

(lementele reultate vor fi#ura !n dia#ramele fluurilor de date prin care vor fievidenţiate datele prelucrate !n sistem şi de aici va reulta necesarul de date menţinute !n

baa de date a sistemului.

7/23/2019 PSI (1).docx


58

7/23/2019 PSI (1).docx


3.4.1. Modelul ntitate:elaţie $:%

Cercetările efectuate pentru definirea unui model de date care să permită repreentarea

cEt mai fidelă a realităţii au condus la definirea conceptului de model semantic !ncă din1"-6 cEnd C&en a preentat modelul (ntitate+elatie 0(, care constituie astăi ote&nică lar# acceptată pentru proiectarea baelor de date.

%odelul ( permite proiectantului baei de date să elaboree un model conceptual denivel !nalt, f ăr ă a ţine seama de anumite constrEn#eri impuse de utiliarea unui anumitS:/, de o anumită platformă &ardFare, sau de anumite considerente de eficienţă

privind eploatarea baei de date, ceea ce permite o repreentare mai fidelă a realităţii

avute !n vedere, constituind astfel o etapă intermediar ă !n proiectarea unei bae de date,fiind din acest punct de vedere asemănător pseudocodului utiliat !n activitatea de pro#ramare.

%odelul (ntitateelaţie 0( permite repreentarea sc&ematică a realităţii avute !nvedere cu a=utorul unei dia#rame ( definită plecEnd de la conceptele de baă< tip deentitate, tip de relaţie 0le#ătur ă, corelaţie, atribut.

Tipuri de entităţi entităţi

*ipul de entitate repreintă o clasă de obiecte sau un concept cu o eistenţă de sinestătătoare, este identificat printr+un nume şi este definit de un set de proprietăţi numiteatribute. 7 entitate este un obiect particular al clasei de obiecte, repreintă o instanţă a tipuluide entitate şi este definit de valori corespunătoare ale atributelor ce definesc tipul deentitate. (ntităţile sunt obiecte sau evenimente 0fenomene sau procese economice, !n caul

nostru. 7biectele se caracterieaă printr+o eistenţă de+a lun#ul timpului, iar evenimentele!şi fac simţită preenţa la un moment dat. 9a rEndul lor, obiectelor li se pot asocia cel puţindouă evenimente< apariţia şi dispariţia lor. %(emple$ !nc&eierea şi !ncetarea contractului demuncăD predarea produselor la secţia epediţie şi desfacerea lor la beneficiari ş.a.(venimentelor le corespund asocieri !ntre două sau mai multe obiecte. %(emplu$ C9I(*C7%'/ Ă 7/AS. aportat la o anumită or#aniaţie , o entitate este o persoană, un loc,un obiect, eveniment sau concept din domeniul de activitate a

7/23/2019 PSI (1).docx


5"

7/23/2019 PSI (1).docx


utiliatorului despre care or#aniaţia doreşte să păstree anumite date. Se cuvine preciată diferenţa dintre tipurile entit ăţ ilor .entit/ t/pes0 şi cazurile1instanţ ele entit ăţ ii.entit/ instances0 ?1@ Tipul entit ăţ ii, cunoscut şi sub numele de clasa entit ăţ ii, este ocolecţie de entităţi care au proprietăţi sau caracteristici comune. eferirea #enerală la

elementele ce pot fi catalo#ate ca entităţi se va realia printr+un substantiv denumit culitere ma=uscule, plasate !n interiorul dreptun#&iului corespunător entităţii.

2 instanţ iere a entit ăţ ii sau instanţă , denumită !n continuare, caz al entit ăţ ii sau caz, esteo manifestare sin#ular ă a unui tip de entitate. An tip de entitate se descrie o sin#ur ă dată

prin modelul datelor, !n timp ce mai multe cauri ale acelui tip de entitate pot firepreentate prin datele stocate !n baele de date. /e eemplu, eistă o sin#ur ă entitateC9I(*, dar ea poate să aibă sute sau mii de cauriinstanţe ale acestei entităţi stocate !n

baa de date.

&tri'ute

)iecare tip de entitate are un set de atribute asociate lui. An atribut este o proprietate sau ocaracteristică a unei entităţi care preintă interes pentru or#aniaţie. 9a rEndul lor, şirelaţiile pot avea propriile lor atribute.

(emplu de entitate pentru aplicaţia /(C7* ĂI şi unele dintre atributele posibile<

C9I(* < CodClient, /enClient, 'dresaClient

Ca şi numele tipurilor entităţilor, numele atributelor sunt substantive scrise cu ma=uscule0eventual T minuscule, plasate !n interiorul elipselor, le#ate de entitatea căreia i seasociaă. /e multe ori !nsă, c&iar şi !n caul folosirii produselor C'S(, pentru a nu se!ncărca o dia#ramă entitate+relaţie, se evită preentarea atributelor. 7peraţiunea se face,!n sc&imb, !n repositor;, depoitul de informaţii despre proiect. 'ici orice atribut se

descrie separat, ca orice obiect distinct.

7/23/2019 PSI (1).docx


6$

7/23/2019 PSI (1).docx


Ceie candidat şi ceie primară

)iecare tip de entitate trebuie să aibă un atribut sau un set de atribute prin care să se

efectuee diferenţierea fiecărui ca de acelaşi tip.

An set de atribute ale căror valori identifică !n mod unic instanţele unui tip de entitate,constituie o c&eie candidat pentru acel tip de entitate. 'vEnd !n vedere faptul că pentru untip de entitate pot eista mai multe c&ei candidat, una dintre c&ei se va desemna dreptc&eie primar ă.

7 c3eie-primar ă este o c&eie+candidat care a fost selectată pentru a servi ca identificatorde cauri !n cadrul unui tip de entitate ?1@.

n repreentările din /(, !n elipsa sau elipsele aferente atributului sau atributelor ceformeaă c&eia primar ă, numele respective se subliniaă 0vei CodClient din entitateaC9I(* .

An tip de relaţie repreintă o asociere !ntre două sau mai multe tipuri de entităţi şidefineşte le#ătura care eistă !ntre tipurile respective de entităţi. )iecare tip de relaţieeste identificat printr+un nume care descrie funcţia sa şi poate conţine atribute. 7 relaţiesau o instanţă a unui tip de relaţie este o le#ătur ă !ntre instanţe ale tipurilor de entităţiasociate !n cadrul tipului de relaţie corespunător. /acă este un tip de relaţie definit pe

tipurile de entităţi (1, (2,…,(n, atunci este funcţional faţă de (i 01 ≤ i ≤ n dacă orice

instanţă a tipului de entitate (i este determinată univoc de instanţe ale tipurilor de entităţi

(1,…,(i+1,(iT1,…,(n prin relaţia . An tip de relaţie definit pe tipurile de entităţi (1,

(2,…,(n, poate fi funcţional sau nu faţă de fiecare din tipurile de entităţi (i 01 ≤ i ≤ n.

An atribut defineşte o proprietate a unui tip de entitate sau a unui tip de relaţie şi poate fi<atribut simplu sau elementar, atribut compus 0format din mai multe componente, fiecareavEnd o eistenţă independentă, atribut derivat 0valorile sale se obţin plecEnd de lavalorile altor atribute.

entru repreentarea unor probleme complee de tip baă de date, apărute !ncepEnd din

anii 8$, modelul de date semantic a fost etins cu noi concepte semantice, reultEnd astfel

7/23/2019 PSI (1).docx


modelul entitate relaţie etins ((. n acest sens la conceptele de baă au fost adău#ateconceptele suplimentare de superclasă, subclasă şi moştenire.

61

7/23/2019 PSI (1).docx


7 superclasă repreintă un tip de entitate care conţine subclase distincte care trebuie să fie repreentate !n cadrul modelului, iar o subclasă este un membru al unei superclase. 7subclasă, fiind un tip de entitate distinct, poate avea la rEndul său subclase, astfel !ncEt se

pot construi ierar&ii de clase. 7 subclasă moşteneşte toate atributele superclasei, putEnd

avea !n plus şi alte atribute. n dia#rama ((, pentru subclase se vor repreenta numaiatributele specifice subclasei.

entru elaborarea unei dia#rame ((, se utilieaă ?C7S$1@, ?/77"8@ o serie desimboluri repreentate !n fi#ura 3.5.

7/23/2019 PSI (1).docx


62

7/23/2019 PSI (1).docx


Anume tip entitateB

eprezentare tip entitate cu numele Anume tip entitateB

Anume atri'utB

eprezentare atri'ut cu numele Anume atri'utB

Anume atri'utB

eprezentare atri'ut ceie cu numele Anume atri'utB

Anume atri'utB

eprezentare atri'ut derivat cu numele Anume atri'utB

Aatri'ut1B

Aatri'ut2B

eprezentare atri'ut compus Anume atri'utB

7/23/2019 PSI (1).docx


format din componentele Aatri'ut1B Aatri'ut2B

Anume atri'utB

Anume tip entitateB

Anume atri'utB

Anume tip relaţieB

Superclasa

Su'clasa

&partenenţa atri'utului Anume atri'utB la tipul deentitate Anume tip entitateB

7/23/2019 PSI (1).docx


eprezentare tip derelaţie cu numele Anumetip relaţieB

elaţia funcţională faţă de tipul de entitate

elaţia nefuncţională faţă de tipul de entitate

&partenenţa su'clasei la superclasă

)i#. 3.5. Simboluri utiliate !n repreentarea unei dia#rame ((

63

7/23/2019 PSI (1).docx


An eemplu de repreentare a unui tip de entitate prin dia#ramă este ilustrat !n fi#ura 3.6.

/enClient

CodClient

C)/<T

'dresaClient

)i#ura 3.6. %odel de repreentare a atributelor prin /(

elaţiile entităţilor

2 relaţ ie este o asociere !ntre caurileinstanţele uneia sau mai multor tipuri de entităţicare preintă interes pentru or#aniaţie. (le se repreintă printr+un romb ca !n eempluldin fi#ura 3.-.

)AIV7I

7ferte

7/AS(

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 3.-. epreentare relaţie 7ferte !ntre entităţile )AIV7I, 7/AS(

Cardinalitatea relaţiilor

resupunem că eistă două tipuri de entităţi, ' şi , !ntre care eistă o linie de le#ătur ă pentru a marca relaţia. Cardinalitatea unei relaţii este dată de un număr alcaurilorinstanţelor entităţii care pot sau care ar putea să fie asociate cu fiecare ca alentităţii '. Cardinalitatea este su#erată prin $ 0ero, 1, % 0Omulte, cu menţiunea că ele

pot avea preenţă obli#atorie sau opţională. Cardinalitatea se poate repreenta !n moduridiferite, !n funcţie de notaţia folosită. /e eemplu, ea poate fi notată cu semne 0$, 1, %,

sau prin simboluri 0linie cu vErf simplu de să#eată pentru 1, linie cu vErf dublu de

să#eată pentru %. 'lteori, 1 se repreintă prin linie simplă şi % prin vErf de să#eată. nmulte materiale, inclusiv produse C'S(, se foloseşte notaţia model+date, cunoscută mai

64

7/23/2019 PSI (1).docx


obli#atoriu 1 opţional $ sau 1

obli#atoriu multe 0n, unde n ia valori de la 1 la % opţional 1 sau multe 0n, unde n ia

valori de la 1 la %mult sub numele laba-g4ştei, conform căreia cardinalitatea se repreintă prin următoarele

simboluri ?1@<

n

n

ntităţi compuse sau asociative $gerundive%

'tributele pot fi asociate cu o relaţie multe+la+multe sau cu o entitate. An eemplu, dinlumea cursurilor+credit, transferabile !n cadrul unei perioade. An student poate urma maimulte cursuri dintr+o listă, dar finaliarea cu notă se poate efectua !n momente 0la datediferite. reentăm, mai =os, cEteva dintre datele concrete ?1@<

%'*IC79'

A%( CAS

7/23/2019 PSI (1).docx


/'*'

S*A/(*

7%7U ĂII

1111

Informatică

Iulie 1"""

11--

Informatică

Septembrie 1"""

1155

Informatică

Septembrie 1"""

1111

/rept comercialIanuarie 2$$$

/in analia caurilor reultă că atributul /'*'P7%7U ĂII nu este o proprietate aentităţii S*A/(*, cEt timp eamenele pot fi date la momente diferite. /ar nu este nici o proprietate a entităţii CAS, cEt timp acelaşi curs poate fi susţinut la date diferite. n sc&imb,/'*'P7%7U ĂII este o proprietate a relaţiei dintre S*A/(* şi CAS. 'tributul seasociaă relaţiei şi se preintă sub formă de dia#ramă, ca !n fi#. 3.8.

/ata promovării

7/23/2019 PSI (1).docx


S*A/(*

romovare

CAS

)i#ura 3.8. 'socierea unui atribut la o relaţie ?1@

65

7/23/2019 PSI (1).docx


/e aici reultă un ca aparte de entitate, numită gerundivă sau compusă sau asociativă care, de fapt, este o relaţie folosită de analist !n model ca un tip de entitate. n astfel decauri, se foloseşte un simbol special< dreptung3i cu romb în interior, !n care se scrienumele entităţii 0fi#. 3." ?1@.

/ata promovării

S*A/(*

romovare

CAS

)i#ura 3.". edarea unei entităţi #erundive 0asociative ?1@

Scopul dia#ramelor entitate+relaţie este de a surprinde cele mai complete sensuri posibileale datelor necesare sistemului informaţional din or#aniaţie.

Tipuri de relaţii

/in cele preentate mai sus, reultă că !ntre entităţile descrise, luate două cEte două, se pot identifica trei tipuri de relaţii 0le#ături< unu-la-unu, unu-la-multe, multe-la-multe n

7/23/2019 PSI (1).docx


dia#rame, descrierea relaţiilor se face de+a lun#ul liniilor care lea#ă cele două entităţi.Simbolul vErf+de+să#eată este cunoscut ca indicator al cardinalit ăţ ii 0cardinalit;indicator. n cele ce urmeaă sunt preentate eemple de tipuri de relaţii ?1@.

1. elaţia unu-la-unu $11%

I7A

este condus de

%'':(

conduce

)i#ura 3.1$. /escrierea relaţiei 1<1

B)iecare I7A este condus de un, şi numai un, %'':( B)iecare %'':(conduce un, şi numai un, I7A.

7/23/2019 PSI (1).docx


66

7/23/2019 PSI (1).docx


2. elaţia unu-la-multe $1M%

implică

'*IC79 UW/A*

UWV'(

face parte din

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 3.11. /escrierea relaţiei 1<%

5)iecare UWV'( implică unul sau mai multe '*IC790ePUW/A*0e O B)iecare

'*IC79PUW/A* face parte din numai o UWV'(

3. elaţia multe-la-multe

livreaă

)AIV7

7/AS

este livrat de

)i#ura 3.12. /escrierea relaţiei %<

O)iecare )AIV7 livreaă unul sau mai multe 7/AS0e O)iecare 7/AS estelivrat de unul sau mai mulţi )AIV70i

n anumite cauri, !ntre două entităţi pot eista mai multe relaţii.

/e eemplu, s+ar putea spune că O)AIV7 ofer ă 7/AS, dar şi O7/AS estecumpărat de la )AIV7, ceea ce s+ar putea repreenta ca !n fi#. 3.13.

ofer ă

7/AS

7/23/2019 PSI (1).docx


)AIV7

este cumpărat de la

)i#ura 3.13. /escrierea relaţiilor multiple !ntre două entităţi

4. elaţii opţionale şi o'ligatorii

(ste posibil ca relaţiile dintre entităţi să nu fie preente !n toate situaţiile. Spre eemplu!n caul proiectelor la care lucreaă diverse persoane, o persoană poate să lucree la unsin#ur proiect sau la cEteva, sau la niciunul şi, invers, un proiect poate fi realiat de o

persoană, de mai multe sau de nici una. n astfel de situaţii, se apeleaă la următoareaformă de repreentare 0fi#. 3.14.

6-

7/23/2019 PSI (1).docx


(S7'' lucreaă la

7I(C*

este realiat de

)i#ura 3.14. (emplu de relaţie opţională

Cercul suprapus pe latura entităţii indică poiţia $ 0valoarea minimă poate fi şi ero,conferind relaţiei caracterul opţional.

An alt aspect se refer ă la caracterul obligatoriu al relaţiilor. Să luăm eemplul vEnărilor.n relaţia 1<%, dintre UWV'( şi '*IC79PUW/A*. 'r fi total eronat ca o entitatesă eiste f ăr ă cealaltă< nu poate fi o vEnare f ăr ă cel puţin un articol vEndut şi, invers, unarticol nu poate fi vEndut f ăr ă o vEnare. Simbolul folosit pt a marca relaţiile obli#atoriieste un cerc &aşurat 0)i#ura 3.15.

UWV'(

'*IC79

UW/A*

)i#ura 3.15. (emplu de relaţie obli#atorie

. elaţia unei entităţi cu ea însăşi

n practică, apar şi situaţii !n care o entitate se află !n relaţie cu ea !nsăşi.

7/23/2019 PSI (1).docx


Spre eemplul !n cadrul entităţii ':'J'*, unii dintre ei sunt coordonatori ai activităţiicelorlalţi, situaţii situaţii care pot fi repreentate printr+o dia#ramă de forma celei dinfi#.3.16.

':'J'*

coordonator al

raporteaă la

)i#ura 3.16. edarea relaţiei unei entităţi cu ea !nsăşi

epreentarea anterioar ă se citeşte astfel<

OAn an#a=at poate fi coordonatorul unuia sau mai multor an#a=aţi O7ricare an#a=at!ntotdeauna raporteaă altui an#a=at

68

7/23/2019 PSI (1).docx


7. elaţii alternative $sau:sau%

Aneori se ivesc situaţii cEnd relaţiile posibile se redau alternativ< fie o variantă este de

urmat, fie cealaltă. /e eemplu, o marf ă destinată vEnării poate fi realiată de unitateacare o vinde sau poate fi procurată din afar ă. n ambele cauri, obiectul comercialiat,%')', care este o entitate, va fi pusă !n le#ătur ă cu cele două surse posibile,7/ACŢI'P'9*7' şi 7/ACŢI'P7I(, printr+un punct comun, aşa cumeste preentat !n fi#ura 3.1-.

7/ACŢI'

'9*7'

%')'

7/ACŢI'

7I(

)i#ura 3.1-. (emplu de dia#ramă pentru relaţiile alternative

Citirea dia#ramei este<

O7 marf ă se poate asocia sau cu un producător din afar ă, sau cu producţia unităţii OAn producător din afar ă poate livra mai multe mărfuri

O7 linie proprie de producţie poate livra mai multe mărfuri.

7/23/2019 PSI (1).docx


/eşi dia#ramele entitate+relaţie sunt bine cunoscute şi utiliate !n domeniul baelor de date,ele constituie unul din conceptele esenţiale ale analiei şi proiectării structurate.

Scopul acestor dia#rame este de a evidenţia entităţile de date 0obiectele despre care sesolicită păstrarea datelor şi relaţiile ce eistă !ntre ele.

/e remarcat diferenţa dintre dia#rama fluului de date şi dia#rama entitate+relaţie. ntimp ce dia#rama fluurilor de date indică atEt procesele de prelucrare, cEt şi entităţile dedate 0redate fie sub forma fluurilor de date, fie a locurilor de stocare, /( trateaă doar entităţile de date. /in această cauă, /( poate fi considerată şi ca dia#rama modelului

datelor sau dia#rama conceptuală a datelor.

n sistemul analiat pentru descrierea /( se apeleaă la simbolul dreptung3i, pentrufiecare entitate. Se recomandă ca numele entităţii să fie redat printr+un substantiv

6"

7/23/2019 PSI (1).docx


cEt mai su#estiv 0C9I(*, 7/AS, S'9'I'*, )'C*A'P/(S)'C((,C'S ĂI. /upă ce se identifică entităţile se continuă cu !mperec&erea lor, fiecare cufiecare, pentru a descrie relaţiile dintre ele. entru aplicaţia /econtări se obţine astfeldia#rama din fi#ura 3.18

)i#ura 3.18. /( pentru aplicaţia /econtări ?1@

7/23/2019 PSI (1).docx


&plicaţie practică

)olosind modelul entitate + relaţie să se repreinte dia#rama ( de ansamblu pentru unsistem informatic simplificat al unei firme care desf ăşoar ă activitate de comer ţ fiindavute !n vedere subsistemele<

aproviionare 0evidenţa furniorilorD

desfacere 0situaţia vEnărilorD

urmărirea stocurilor.

Cod furnior Cod produs

m

n

7/23/2019 PSI (1).docx


)AIV7I

7ferte

7/AS(

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#. 3.1". Subsistemul 'proviionare. epreentarea relaţiei de tip m+n 7ferte

-$

7/23/2019 PSI (1).docx


Cod produsCod client

7/AS(

m

n

C9I(*I

UEnări

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#. 3.2$. Subsistemul /esfacere. epreentarea relaţiei de tip m+n UEnări

Cod produs

'proviionare

Cod rodusT/epoitTreţ

1

Intr ări

n

7/AS(

S*7CAI

1

Ieşiri

n

7/23/2019 PSI (1).docx


/esfacere

)i#. 3.21. Subsistemul Armărirea stocurilor.

epreentarea relaţiilor de tip 1+n Intr ări, Ieşiri, pentru actualiarea stocurilor

Cod produs /enumire produs /escriere produs

7/AS(

)i#. 3.22. epreentarea entităţii 7/AS(

Cod produs Anitate de măsur ă reţ unitar produs

7/23/2019 PSI (1).docx


Cod furnior

7ferte

)i#. 3.23. epreentarea relaţiei 7ferte

-1

7/23/2019 PSI (1).docx


9ocalitate Stradă umăr

Cod furnior /enumire furnior 'dresa furnior

)AIV7I

7ferta

)i#. 3.23. epreentarea entităţii )AIV7I

7/23/2019 PSI (1).docx


*este reolvate

Studiul sistemului eistent constă !n<

studiul activităţilor de baă desf ăşurate de sistemD

identificarea metodelor si mi=loacelor te&niceD

definirea caracteristicilor #enerale ale sistemuluiD

definirea direcţiilor de perfecţionare ale actualului sistemD

studiul sistemului de conducere.

ăspuns< a, b, c, e

2. 'ctivitatea de determinare a cerinţelor sistemului se concretieaă !n diferite forme aleinformaţiilor colectate, cum sunt<

copii ale interviurilorD

realiarea pro#ramuluiD

implementarea sistemuluiD

interpretări ale r ăspunsurilor la c&estionare.

7/23/2019 PSI (1).docx


ăspuns< a, d

/efinirea caracteristicilor #enerale ale sistemului economic implică<

cunoaşterea profilului, obiectivelor a#entului economicD

cunoaşterea locului !n sfera serviciilor şi sfera producţieiD

-2

7/23/2019 PSI (1).docx


cunoaşterea relaţiilor de cooperare cu alţi a#enţi economiciD

cunoaşterea specificului activităţii de baă 0 producţie, servicii.

ăspuns< a, b, c, d

Studiul sistemului de conducere se refer ă la identificarea<

caracteristicilor reultate din statutul de funcţionare a societăţii, tipuri de deciii, modul

de luare a deciiilorD

principalilor al#oritmi, re#uli de calcul şi de controlD

mi=loacelor te&nice eistente !n dotarea unităţii economiceD

modului de or#aniare a producţiei.

ăspuns< a

%etodele tradiţionale de determinare a cerinţelor sistemelor sunt<

interviulD

prototipiareaD

Joint 'pplication /esi#n 0J'/D

7/23/2019 PSI (1).docx


c&estionarul.

ăspuns< a, d

aşii prototipiării sunt<

Identificarea cerinţelor principale ale sistemuluiD

ealiarea prototipului iniţialD

roces iterativ de adaptare a sistemului la cerinţele utiliatoruluiD

)olosirea sistemului aprobat de utiliatori.

ăspuns< a, b, c, d

-. Scopul dia#ramelor de date /)/ este de a scoate !n relief, !ntr+o manier ă cEt maisu#estivă, următoarele aspecte<

sursa datelor de prelucrareD

mac&eta datelor de prelucrareD

destinaţia datelor prelucrateD

7/23/2019 PSI (1).docx


le#ătura eistentă !ntre prelucr ări şi activitatea de stocare a datelor.

ăspuns< a, c, d

Identificaţi afirmaţia falsă<

/ia#rama de contet scoate !n evidenţă aria de !ntindere a sistemului analiatD

-3

7/23/2019 PSI (1).docx


/ia#rama fluului de date ale nivelului lo#ic curent, independentă de te&nolo#ie,reliefeaă funcţiile de prelucrare a datelor eecutate de către sistemul informaţionalcurentD

/ia#rama de flu de date ale sistemului lo#ic nou va preenta circuitul datelor, structuralor şi cerinţele funcţionale ale noului sistemD

/ia#rama fluului de date preintă modelarea conceptuală a datelor.

ăspuns< d

". Simbolul folosit !n dia#ramele /)/ realiate cu SS'/% 0Structured S;stems 'nal;sisand /esi#n %et&odolo#;, pentru repreentarea fluului de date sunt<

să#eatăD

elipsăD

cerc.

7/23/2019 PSI (1).docx


ăspuns< a

1$. CEte entităţi eterne conţine dia#rama de contet pentru aplicaţia /econtări<

a patru entităţiD b cinci entităţiD c nici o entitate.

ăspuns< b

11 aportul detaliat al cerinţelor sistemului conţine următoarele elemente<

refacerea analielor pentru !ntre#ul sistemD

descrierea şi preentarea unui eemplar al tuturor intr ărilor !n sistem, inclusiv numelefiecărei intr ări, sursa, cine !l completeaă, ce date va conţine şi cum vor fi culese dateleD

7/23/2019 PSI (1).docx


-4

7/23/2019 PSI (1).docx


o descriere şi un model de eemplar pentru fiecare ieşire din sistem 0rapoarte,documente.

ăspuns< b, c

12. rincipalele elemente ale documentaţiei elaborate pentru modelarea lo#icii proceselorsunt<

repreentarea !n en#lea structuratăD

repreentarea lo#icii proceselor prin tabele de deciieD

repreentarea prin dia#rame entitate+relaţieD

repreentarea lo#icii proceselor prin arbori de deciieD

tabelul sau dia#rama stărilor de traniţie.

ăspuns< a, b, d, e

Cea mai cunoscută formă utiliată pentru modelarea conceptuală a datelor este<

dia#rama entitate+relaţie 0/(D

dia#rama fluului de date 0/)/D

dia#rama stărilor de traniţie.

ăspuns< a

7/23/2019 PSI (1).docx


n /( pentru fiecare entitate repreentată se apeleaă la simbolul<

cercD

să#eatăD

rombD

dreptun#&i.

ăspuns< d

15. u sunt tipuri de relaţii<

a relaţia unu+la+unuD b relaţia unu+la+multeD

c relaţia absolutăD d relaţia unei entităţi cu ea !nsăşi.

ăspuns< c

Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate<

7 c&eie+primar ă este o c&eie+candidat care a fost selectată pentru a servi ca identificatorde cauri !n cadrul unui tip de entitate.

(ntităţile sunt obiecte sau evenimente 0fenomene sau procese economice, !n caulnostru.

7/23/2019 PSI (1).docx


An atribut este o proprietate sau o caracteristică a unei entităţi care preintă interes pentru or#aniaţie.

ăspuns< a, b, c

-5

7/23/2019 PSI (1).docx


ntrebări

(numeraţi metode moderne de analiă şi determinarea cerinţelor sistemului.

/escrieţi tipurile de le#ături care pot eista !ntre două mulţimi de entităţi.

/efiniţi c&eia unei relaţii.

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


-6

7/23/2019 PSI (1).docx


Capitolul 4

(roiectarea logică a sistemelor informatice

/acă !n primele etape, au fost identificate şi structurate cerinţele sistemului, !n faa de proiectare lo#ică se efectueaă deplasarea atenţiei de la preentarea a ceea ce eistă şi cese intenţioneaă la descrierea a ceea ce va !nsemna noul sistem şi cum va funcţiona.reentarea noului sistem constă !n preentarea tuturor intr ărilor sistemului, a ieşirilor,

precum şi a interfeţelor şi dialo#urilor.

4.1. (roiectarea formularelor:formatelor şi a rapoartelor

n cadrul etapei de analiă a sistemului informatic, intr ările şi ieşirile au fost identificateşi preentate, eprimEnd cerinţele informaţionale la nivelul fiecărui subsistem aplicaţieinformatică. n acel moment nu s+au preentat toate detaliile privindformulareleformatele, rapoartele şi procesul de modelare a datelor, insistEndu+se maimult pe identificarea şi descrierea lor.

)iecare formatformular de intrare va fi asociat unui flu al datelor de intrare !ntr+un proces al /)/, iar rapoartele se pot re#ăsi !ntr+un flu al datelor #enerate de un proces al/)/.

An formularformat poate fi un document primar sau o mac&etă de ecran care conţineunele date predefinite, cărora li se adau#ă altele ce urmeaă a fi completate !n rubricispeciale.

An raport este un document economic !n care sunt incluse doar date predefinite, ceea ce!nseamnă că poate fi numit şi document pasiv, folosit pentru a citi şi viualia informaţia.

n faa de proiectatre lo#ică se repreintă doar o ciornă a formularelorformatelor,rapoartelor sau ecranelor, ele fiind privite doar ca structur ă şi mac&etă, pot fi realiate cua=utorul unui editor de tete sau un produs pro#ram orientat spre #rafică sub forma unui

prototip.

7/23/2019 PSI (1).docx


--

7/23/2019 PSI (1).docx


4.1.1. (roiectarea situaţiilor cu rezultate finale $rapoartelor%

7biectivul preentării detaliate a ieşirilor este şi acela de a determina formatul şi

conţinutul tuturor rapoartelor imprimate şi ale documentelor şi ecranelor furniate desistem.

roiectarea ieşirilor se va face astfel !ncEt să servească pentru ?2@<

transmiterea reultatelor prelucr ării pe calculator utiliatorului, !ntr+o formă pe careacesta să o !nţelea#ă şi !n care să+şi re#ăsească cerinţele saleD

transmiterea proiectului situaţiilor finale pro#ramatorului, f ăr ă ambi#uităţi, pentru a+i

permite acestuia trecerea la !ntocmirea pro#ramelor necesare editării

sau viualiării.

n proiectarea ieşirilor, analistul trebuie să elaboree un model demonstrativ al raportuluisau ecranului şi să !ntrebe utiliatorul dacă informaţiile din raport şi formatul acestuiasunt accesibile. /acă ieşirile nu corespund cerinţelor utiliatorului, analistul trebuie să le

modifice. An instrument util pentru formatul rapoartelor sau ecranelor realiate pecalculator !l constituie mac&eta imprimantei.

Maceta imprimantei este repreentarea de detaliu a situaţiei de ieşire, cuprinEnd<

antetD

titluD

date de identificareD

cap de tabelD

7/23/2019 PSI (1).docx


date elementare ce se imprima rEnd de rEndD

totalurile.

detalii şi indicaţii te&nice de realiare care se refer ă la<

volumul datelor de ieşireD

frecvenţăD

număr de copii şi destinaţia fiecăreiaD

#rad de preciie al calculelorD

condiţii speciale de editareD

-8

7/23/2019 PSI (1).docx


+ criterii de control, validare şi interpretare a datelor de ieşire. Specificaţiile de ieşire vorcuprinde, pentru utiliator, mac&eta situaţiei iar pentru

pro#ramator mac&eta situaţiei şi o serie de indicaţii te&nice de realiare.

e baa specificaţiilor de ieşire se trece la proiectarea fiică prin care se ale#e suportulinformaţiilor de ieşire, se realieaă definitivarea formei şi formatului de editare asituaţiilor 0aşearea !n pa#ina ecran, spaţierea !ntre coloane şi rEnduri, etc. şi sedefinitiveaă procedurile de utiliare şi interpretare a ieşirilor.

'le#erea tipului de suport fiic de ieşire 0imprimanta, displa;, disc fi, flopp; disc, bandama#netică etc. se face !n funcţie de< timpul de r ăspuns solicitat, amplasarea utiliatoruluifaţă de calculator, &ard+ul şi soft+ul eistent, costul suportului, măsura !n care r ăspundenecesitaţilor de redare a conţinutului informaţional al situaţiei finale.

CEnd se pre#ătesc ieşirile, este bine să se ia !n calcul ce se urmăreşte prin ele, astfel !ncEtapelarea la cate#oriile de date de mai sus să se efectuee !n cunoştinţă de cauă.

n definitivarea formei şi formatului de preentare a situaţiilor finale trebuie să ţinemseama de o serie de considerente practice cum ar fi ?2@<

espectarea unor cerinţe ale factorilor de deciie privind mac&eta situaţiei finaleD

estricţii te&niceD

(lemente de eficienţăD

9iibilitate spaţiereD

Atiliarea formularelor pretipăriteD

7/23/2019 PSI (1).docx


Atiliarea monitoarelor sau terminalelor videoD

Atiliarea #eneratoarelor de rapoarte.

espectarea unor cerinţe ale factorilor de decizie privind maceta situaţiei finale

7 serie de cerinţe ale conducerii privind mac&eta situaţiei finale obli#ă proiectantul la oanumită structurare şi mac&etare a situaţiilor finale. Informaţiile se pot !mpăr ţii !n două #rupe prin prisma sistemelor informatice interne şi eterne. Informaţiile interne

repreintă acele informaţii culese, #enerate sau folosite !n interiorul or#aniaţiei.

-"

7/23/2019 PSI (1).docx


Informaţiile eterne se refer ă la cele colectate sau create de la sau pentru parteneri str ăini0facturi, rapoarte anuale, etc.

n funcţie de informaţiile care pot fi văute din punct de vedere al ec&ipei mana#erialedistin#em< informaţii curente, de atenţionare, indicatori de baă, etc.

estricţii tenice

n proiectarea situaţiilor finale intervin o serie de restricţii datorate caracteristicilor şi performanţelor te&nice ale ec&ipamentelor periferice şi anume< numărul maim de caractere pe linieD numărul maim de linii pe pa#ina ecranD facilităţile de imprimare etc.e piaţă se afla o #amă variată de ec&ipamente de redare a reultatelor. (istă mai multetipuri de imprimante, console şi terminale video, ceea ce creeaă posibilitatea unei ale#eriadecvate a perifericelor destinate obţinerii diverselor tipuri de situaţii finale.

lemente de eficienţă

n proiectarea situaţiilor finale nu trebuie sa scape atenţiei şi aspectele de eficientă economic

ă privind< reducerea timpului calculator consumat cu editarea propriu+isa a

situaţiilorD economie de &Ertie de imprimantă. 'bilitatea şi eperienţa proprie a pro#ramatorilor =oacă !n acest sens un rol important.

n vederea optimiării obţinerii situaţiilor finale pe imprimantă se pot folosi de la ca laca, diverse te&nici cum ar fi< editarea mai multor tabele pe aceeaşi pa#ină deimprimantăD editarea unei situaţii imprimEnd faţăverso pe aceeaşi coalăD

entru a nu irosi timp cu editarea unor situaţii finale voluminoase se recomandă mai !ntEirularea unor pro#rame scurte care să verifice c&eile de control aplicate. umai dacă aceste c&ei sunt corecte, eventual verificate şi de utiliator, se poate lansa editareaanalitica a situaţiilor finale. ro#ramele care editeaă situaţii finale voluminoase trebuie

prevăute cu posibilitatea de !ntrerupere 0respectiv de reluare a editării !n caul unorincidente ivite !n timpul rulării sau editarea lor sub forma unui fişier 'SCII sau tet pe&ard disc sau flopp; disc, urmEnd imprimarea ulterioara a acestui fişier, total sau par ţial.

7/23/2019 PSI (1).docx


)izi'ilitate , spaţiere

arcur#erea unei situaţii finale trebuie să fie cEt mai uşoara, Ocitirea unei situaţii nu

trebuie să dea naştere la ambi#uităţi. (ste necesar ca situaţia sa fie autoeplicativă.

8$

7/23/2019 PSI (1).docx


entru aceasta, antetul va conţine informaţii şi coduri ce vor indica sursa de emitere araportului, eprimEnd clar, sintetic, conţinutul raportului şi perioada la care se refer ă.

Capul de tabel, !mpreuna cu titlul şi antetul, se afişeaă pe următoarele pa#ini numaidacă au intervenit sc&imbări !n cadrul caracteristicilor de #rupare faţă de prima pa#ină,altfel se imprimă doar numerotarea coloanelor de tabel.

Informaţiile importante pot fi subliniate. *otalurile se separ ă de informaţiile analitice.Informaţiile care se repetă pe linii succesive se imprimă o sin#ur ă dată.

tilizarea formularelor pretipărite

'ceasta implica utiliarea unei &Ertii de imprimanta ce cuprinde elemente fie ale situaţieifinale, cum ar fi antetul, titlul, capul de tabel, tetul eplicativ etc. 'ceasta conduce la ocreştere a viteei de editare şi o diminuare a uurii imprimantelor, riboanelor etc. *otodată situaţiile obţinute sunt mai estetice şi sunt uşor de parcurs de utiliatori.

tilizarea monitoarelor sau terminalelor video

rin intermediul unui soft adecvat, monitoarele sau terminalele video ofer ă posibilitateaafişării situaţiilor finale, atEt !n re#im alfanumeric, cEt şi !n re#im #rafic, ale#ereamodului de lucru f ăcEndu+se prin intermediul unor comeni sau comutatori.

(cranul unui terminal video !n re#im alfanumeric este alcătuit din linii şi coloane iar !nre#im #rafic ecranul este privit ca o matrice de puncte denumite Opieli.

epreentarea informaţiilor de ieşire sub forma #rafică repreintă un pas !nainte faţă deeditarea sub forma de tet a rapoartelor. 'ceastă formă de afişare se recomandă factorilor de deciie de pe nivelele de conducere superioare, dat fiind #radul de sintetiare ainformaţiilor de ieşire şi volumul redus al rapoartelor.

e lEn#ă problemele le#ate de aşearea informaţiilor pe ecran, la proiectarea ecranelor de

ieşire se iau !n considerare şi facilităţile oferite de monitoare sau terminalele video şi

7/23/2019 PSI (1).docx


anume< re#imul de lucru 0defilare ecran, pa#ina sau linieD re#imul de afişare 0normal,mai luminos, cu intermitente, invers videoD re#imul de semnaliare sonor ă 0normal,semnal sonor după afişarea unui cEmp etc..

81

7/23/2019 PSI (1).docx


tilizarea generatoarelor de rapoarte $ (9T D/T %

%ulte limba=e de pro#ramare, pac&ete de pro#rame şi sisteme de #estiune a baelor de

date dispun de module specialiate !n editarea de rapoarte, ceea ce conduce la reducereaconsiderabila a eforturilor pro#ramatorilor. /e obicei, aceste #eneratoare solicită preciarea titlului, antetului de coloană, conţinutul unui rEnd de date 0de detaliu, #radelede total şi maniera lor de afişare, la !nceputul sau la sfEr şitul #rupului de date, al pa#iniisau raportului. /e asemenea, se pot selecta dimensiunea unei linii, coloane, pa#ini,spaţierea dintre linii, coloane, afişarea datelor privind momentul listării, statistici etc.'stfel de module specialiate eistă !n pac&ete de pro#rame pentru #estionarea baelor dedate cum ar fi< 'CC(SS, dX'S(, 7'C9(, )7K7, ''/7K, etc.

4.1.2. (roiectarea codurilor

n proiectarea sistemului de coduri trebuie să avem !n vedere două aspecte importante şianume ?2@<

influenţa tipului şi structurii codului asupra performanţelor sistemului informaticD

implicaţiile utiliării codurilor !n operaţiile de cule#ere a datelor şi interpretareareultatelor finale de către utiliatorii neinformaticieni.

rimul aspect ridică probleme de ordin te&nic !n realiarea nomenclatorului de coduri şiare !n vedere facilitarea operaţiilor de prelucrare, ocuparea unui spaţiu de memorieinternă şi eternă cEt mai mic etc.

Celui de+al doilea aspect trebuie să i se acorde o atenţie mai mare !n vederea uşur ăriiactivităţilor de cule#ere, verificare a datelor şi interpretarea reultatelor din situaţiilefinale. 'vEnd !n vedere aceste considerente, se impune ca la proiectarea unui sistem decoduri să se respecte o serie de cerinţe.

7/23/2019 PSI (1).docx


&ctivităţile parcurse în realizarea unui sistem de coduri sunt

analia elementelor ce urmeaă a fi codificateD

preciarea şi uniformiarea te&nolo#iei, a denumirilorD

stabilirea caracteristicilor şi a relaţiilor dintre elementele de codificatD

82

7/23/2019 PSI (1).docx


ale#erea tipurilor de coduriD estimarea capacităţii, lun#imii şi formatului codurilorD

atribuirea codurilor elementelor de codificat 0crearea nomenclatoarelor de coduriD

!ntreţinerea nomenclatoarelor de coduri.

(ste indicat a se utilia, acolo unde este caul, sistemele de codificare eistente la niveluleconomiei naţionale 0C'(, SIA(S, SIA*', C, etc.

4.1.3. (roiectarea intrărilor în sistemul informatic

#atele de intrare parcur# o succesiune de etape pEnă la utiliarea efectivă !n cadrulsistemului informatic. 'ceste etape intermediare sunt< !nre#istrarea datelor pe documentulde intrareD conversia datelor !ntr+o formă acceptata de sistemul de calcul transpunere pesuportul te&nicD verificarea sintactică şi semantică a datelor de intrareD corecţia dateloreronate etc.

)a proiectarea intrărilor este necesar să se realiee, !n principal următoarele activităţi<

ale#erea suportului te&nic pentru cule#erea datelorD

proiectarea mac&etelor documentelor de intrare, stabilirea instrucţiunilor de cule#ereD

stabilirea re#ulilor de control şi validare a datelorD

proiectarea formularelor 0videoformatului de intrare.

&legerea suportului tenic al datelor de intrare se face !n funcţie de cerinţele aplicaţieiinformatice. /atele introduse de la terminalul video, fie intr ă imediat !n circuitul de

7/23/2019 PSI (1).docx


prelucrare+actualiare a unei bae de date, fie sunt stocate pe un suport ma#netic sau suntstocate !n vederea prelucr ării ulterioare.

)a proiectarea macetei documentelor de intrare 0indiferent de metodele de prelucrarea datelor folosite ulterior sunt respectate cEteva re#uli care să !nlesnească completarea şi

apoi utiliarea documentului atEt pentru prelucrarea automată a datelor cEt

83

7/23/2019 PSI (1).docx


mai ales pentru necesităţile curente ale salariaţilor societăţii economice. u esterecomandabil să dublăm documentele primare, prin proiectarea unor documente destinateeclusiv preluării datelor pentru necesităţile prelucr ării automate.

%ac&eta documentului primar trebuie să conţină<

antetulce repreintă denumirea unităţii şisau a serviciului care+l emiteD

denumirea documentuluiD

coduri de identificare,

data documentuluiD

rubrici casete rEnduri pentru denumirea informaţiilor cantitativ+valorice şi coduriD

rubrici casete spaţii pentru semnături şi ştampileD

tet eplicativ, eventual indicaţii de completare şi verificare.

n ordonarea informaţiilor pe document, deci !n rubricarea documentului se va ţine seamade cEteva re#uli< antetul se plaseaă !n stEn#a susD codurile şi alte informaţii de

identificare se plaseaă !n dreapta susD sensul natural de parcur#ere este de sus !n =os şi dela stEn#a la dreaptaD onele de document ce se completeaă de compartimente persoanediferite se marc&eaă #rupeaă distinctD mărimea şi spaţierea documentului, distanţadintre rEnduri, dimensiunea rubricilor, depind de locul şi modalitatea de completare0manual, dactilo, automat precum şi de nivelul de calificare a personalului cecompleteaă documentul.

7/23/2019 PSI (1).docx


'şearea rubricilor pe document trebuie să respecte ordinea firească de folosire adocumentului şi nu ordinea de utiliare a datelor !n pro#rame. 7rdinea de cule#ere adatelor este suficient a fi preciată prin numerotarea rubricilor sau simpla lor !ncadrare !nc&enar sau utiliarea de litere !n#roşate !n denumirea rubricilor implicate !n dialo#ul

operator+calculator.

'tunci cEnd documentul eistă !ntr+o formă pe &Ertie, !n varianta pe calculator se vaurmări păstrarea !n mare măsur ă a structurii eistente, dar cu adaptări specifice nouluimediu.

84

7/23/2019 PSI (1).docx


egulile de control şi procedurile de validare a datelor de intrare tre'uie să cuprindă ?2@<

re#uli de verificare a volumului, secvenţei documentelor şi a cifrelor de control 0dacă estecaul pe pac&etele de documente primareD

re#uli pentru controlul sintactic şi semantic a datelor din documentele primare. 'cestere#uli se refer ă la< !ncadrarea indicatorilor numerici 0!n limitele de verosimilitate,corelaţii lo#ice 0!ntre indicatorii !nscrişi !n acelaşi document, sau cu alţi indicatori din

baa de date, preenţa unor informaţii obli#atorii 0apartenenţa codurilor lanomenclatoarele de coduri specifice aplicaţiei informatice etc. 'ceste re#uli suntnecesare pentru scrierea pro#ramelor de verificare lo#ică a datelor de intrare.

(roiectarea formularelor0videoformatelor de intrare pentru introducerea datelor deintrare se face !n funcţie de modul concret de desf ăşurare a dialo#ului operator+calculator.'cest dialo# se poate desf ăşura sub următoarele forme<

!ntrebare+r ăspuns cu defilarea liniilor ecranuluiD

afişare pe ecran a mac&etei de introducere a datelor de intrare.

n prima variantă, mai uşor de realiat practic, operatorul introduce succesiv, ca r ăspunsla !ntrebările afişate pe ecran, date de intrare. 9a proiectarea formelor de intrare estenecesar ca proiectantul să aibă !n vedere o serie de aspecte cum ar fi<

afişarea la un moment dat a unui volum redus de informaţiiD

afişarea la un moment dat a unei cereri de r ăspuns ce se refer ă la o sin#ur ă informaţieD

scurtarea r ăspunsului operatorului prin folosirea mnemonicelor şi codificărilorD

utiliarea unor formate clare şi precise pentru afişareD

7/23/2019 PSI (1).docx


evitarea cuvintelor şi caracterelor dificil de citit sau !nţelesD

eistenta unor rutine speciale de tipul N(9D

preluarea asistată a unor coduri 0e. utiliare te&nici de tip 9ooGup Fiard !n 'CC(SS

85

7/23/2019 PSI (1).docx


n varianta a doua cursorul marc&eaă de fiecare dată cEmpul curent care se introduce.(cranul displa;+ului trebuie să reproducă inte#ral sau simplificat mac&eta documentului,respectEnd aceeaşi ordine a rubricilor. %esa=ele de eroare se pot afişa !ntr+o ona

prestabilita a ecranului, !nsoţită de avertiare sonora sau luminoasa.

/acă este caul, pentru unele cEmpuri 0rubrici de date se pot prelua valori implicite,atunci cEnd nu sunt completate. 'ceste valori se preiau din nomenclatorul de coduri,fişierele baei de date sau tabele special memorate pentru valorile asumate prin lipsa sau

prin aplicarea unui al#oritm. entru o mai uşoar ă operare este necesar să folosim toatefacilităţile de afişare şi de combinare a culorilor oferite de terminalul video 0fi#ura 4.1.

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 4.1. )ormularul0mac&eta de intrare pentru facturi

n proiectarea formularelor de intrare pot fi utiliate componente specialiate !n acest sensdin sistemele de #estiune a baelor de date cum ar fi 'CC(SS, d'S(, 7'C9(,''/7K precum şi pro#rame scrise !n diverse limba=e de pro#ramare.

4.2. (roiectarea interfeţelor şi a dialogurilor

Interfaţa cu utiliatorul repreintă o parte a aplicaţiei softFare care permite utiliatorilorsă+si eprime intenţiile de operare asupra calculatorului şi să interpretee

86

7/23/2019 PSI (1).docx


reultatele acţiunilor efectuate de maşină. rin proiectarea dialo#urilor şi a interfeţelor sedefinesc modalităţile prin care oamenii şi calculatoarele sc&imbă informaţii ?1@.

Metode şi ecipamente folosite în dialogul om-maşină

Interfaţa om maşină defineşte modalitatea prin care utiliatorul interacţioneaă cu unsistem informatic. Interfeţele sunt destul de variate, conform descrierilor, !nsă toatetrebuie să dispună de un stil sau de o metodă prin care să se folosească anumiteec&ipamente !n măsur ă să facilitee o astfel de interacţiune.

Metode de interacţiune

%etodele cele mai utiliate sunt<

interacţiunea prin limba=+comandă 0!n acest tip de interacţiune utiliatorul transmitecalculatorului comenile sub forma unui şir de caractereD

interacţiunea prin meniuri0utiliatorul transmite comenile sale calculatorului prin

intermediul unui sistem de meniuri şi opţiuni de meniu sau folosind scurtături sub formă de combinaţii de tasteD

interacţiunea baată pe obiecte icons0comunicarea se face prin intermediul desenelor.Ima#inile folosite funcţioneaă ca butoanele, la apăsarea lor se activeaă o anumită funcţie sau comandăD

interacţiunea prin limba= natural0comenile se transmit folosind vocea şi sintetiatoarelede voce pentru redarea reultatelor.

cipamentelor necesare interacţiunii cu sistemul

Cele mai folosite ec&ipamente sunt<

7/23/2019 PSI (1).docx


Ge;board tastatura este formată dintr+un set de butoane 0taste rin intermediul ei seintroduc date, comeniD

mouseD

=o;sticGD

touc& screen atin#erea ecranului constituie modalitatea prin care are loc selecţiaD

8-

7/23/2019 PSI (1).docx


li#&t pen stiloul optic, efectueaă selecţia prin apăsarea pe ecranD

voice vocea constituie modalitatea de transmitere a tetelor şi comenilor către

calculator.

(roiectarea dialogurilor

roiectarea dialo#urilor este procesul prin care sunt proiectate toate secvenţele folosite deutiliator pentru a comunica cu un sistem informatic. olul proiectantului este de a selectacele mai potrivite metode şi ec&ipamente, precum şi de a preenta condiţiile !n care se pot

afişa informaţiile sau se pot obţine de la utiliator.

entru a obţine reultate bune trebuie să se ţină seama de re#ulile de baă la concepereadialo#urilor cum ar fi< uniformitate, comeni scurte, uşurinţa !n lucru, controlul,operaţiunea inversă 0refacerea unui element şters, reolvarea erorilor, etc.

7 modalitate de preentare a secvenţei dialo#urilor este cea care apeleaă la te&nica

dia#ramelor prin care se repreintă meniurile componente ale aplicaţiei.

%71

%(IAPICI'9

7/23/2019 PSI (1).docx


%72

71

72

73

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


%(IA

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


I*(7:'(

'/ ĂA:'(

%7/I)IC'

7/23/2019 PSI (1).docx


Ş*(:((

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


74

75

(9C3S

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


M3</

IP/A Ă P'

I /A Ă A%(

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 4.2. (emplu de dia#ramă de apelare a meniurilor

entru proiectarea interfeţelor şi dialo#urilor se poate apela la a=utorul oferit de produseleC'S( sau la mediile de devoltare #rafică 'CC(SS, Uisual asic, etc. entru a se putea proiecta !n condiţii optime mediile :AI 0:rap&ical Aser Interface trebuie să se

88

7/23/2019 PSI (1).docx


cunoască aceste medii. n mediile #rafice informaţiile se plaseaă !n ferestre. 'cestea autr ăsături specifice ca< redimensionarea, maimiarea, disponibilitatea la deplasare, meniusistem, etc.

4.3. (roiectarea logică a 'azelor de date

roiectarea lo#ică a baelor de date este !n strEnsă le#ătur ă cu modelarea conceptuală adatelor, aceasta !nsemnEnd repreentarea modului de or#aniare a datelor, independent dete&nolo#iile specifice de prelucrare a baelor de date. rocesul de modelare lo#ică adatelor se deruleaă !n paralel cu celelalte activităţi ale proiectării lo#ice< proiectareaformularelor şi a rapoartelor şi proiectarea dialo#urilor şi interfeţelor. %odelarea lo#ică a

datelor se realieaă nu numai pe baa dia#ramei entitate+relaţie, ci şi pe baa mac&etelor formularelor şi a rapoartelor. Se efectueaă analia datelor elementare din intr ările şiieşirile sistemului pentru a se desprinde le#ăturile dintre ele.

rin modelarea lo#ică a datelor se urmăreşte<

structurarea performantă a datelor prin procesul de normaliareD

obţinerea unui model lo#ic al datelor din care să se poată realia proiectul baei de datefiice funcţie de tipul de S:/ utiliat< relaţional cel mai utiliat !n preent, reţea,ierar&ic, sau orientate+obiectD

realiarea unui model al datelor care să r ăspundă cerinţelor actuale de date re#ăsite !nformulare şi rapoarte. %odelarea lo#ică este un proces ascendent 0bottom+up, de =os !n

sus de obţinere a relaţiilor din formulare şi rapoarte prin transformarea modeluluientitate+relaţie !ntr+o formă relaţională.

%odelarea lo#ică a datelor descrie datele cu a=utorul unei notaţii speciale, carecorespunde unui mod de or#aniare a acestora de către un sistem de #estiune a baelor dedate. rocesul de modelare a datelor este comple. n fiecare etapă a ciclului de viaţă sere#ăseşte cEte o activitate specifică datelor după cum urmeaă ?1@<

7/23/2019 PSI (1).docx


'nalia %odelele conceptuale ale datelor, preentarea /(D

roiectarea lo#ică %odelul lo#ic al datelor 0relaţionalD

8"

7/23/2019 PSI (1).docx


roiectarea fiică roiectarea fiică a baelor de date şi a fişierelor 0or#aniareafişierelorD

Implementarea /escrierea fişierelor şi a baelor de date.

/upă cum preintă profesorul 7prea /. n O'nalia şi proiectarea sistemelorinformaţionale economice !n procesul de modelare lo#ică eistă patru paşi esenţiali<

ealiarea unui model lo#ic al datelor din perspectiva utiliatorului 0formulare şirapoarte privind aplicaţia, folosindu+se principiile normaliăriiD

Contopirea tuturor perspectivelor normaliate ale utiliatorilor !ntr+un model lo#icconsolidat 0centraliat al datelor, numit şi inte#rarea perspectivelorD

*ransformarea modelului conceptual al datelor 0entitate+relaţie, realiat f ăr ă să se ţină cont de perspectiva utiliatorului, !ntr+un set de relaţii normaliateD

Compararea modelului lo#ic consolidat al datelor cu modelul transformat al entităţii+relaţie şi realiarea, prin inte#rarea perspectivelor, a unui model lo#ic final al dateloraplicaţiei.

eultatele obţinute prin parcur#erea celor patru paşi pot fi ilustrate prin intermediul unor eemple oferite !n literatura de specialitate de %c)adden şi Noffer.

rimul pas al modelării lo#ice se poate eplica prin două rapoarte solicitate de utiliatori,repreentEnd perspectiva utilităţii sistemului din punctul lor de vedere<

cel mai bun client al produsului K0ecranD

situaţia comenilor !n curs.

(cranul OCel mai bun client al produsului K, prin percepţia utiliatorului, are următorulformat<

7/23/2019 PSI (1).docx


Cel mai bun client al produsului

Introduceţi codul produsului<

1122

/ata de !nceput<

1$1$""

/ata de sfEr şit<

3112""

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +

C7/ C9I(*<

1111

A%( C9I(*<

S.C. '9N' S..9.

U79A%<1$$$

)i#ura 4.3 %odel de ecran solicitat de utiliatori ?1@

"$

7/23/2019 PSI (1).docx


/in analia ecranului se pot desprinde relaţiile<

C9I(*0C7/PC9I(*, A%(

C7%'/'0PC7%'/', C7/PC9I(*, /'*'PC7%'/'7/AS0C7/P7/AS9II(PC7%'/'0PC7%'/',C7/P7/AS,C'*I*'*(PC7%'/'*'

aportul OSituaţia comenilor !n curs are următorul format<

a#ina 1

Situaţia comenilor !n curs 31$31""8

C7/ 7/AS

C'*I* ĂŢIP/(P9IU'*

'1111

$

'2222

$

1111

15$

M""""

1$$

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 4.4. %odel de raport solicitat de utiliatori ?1@

ealiarea raportului este posibilă prin folosirea următoarelor entităţi<

7/AS0C7/P7/AS C7%'/'0PC7%'/', /'*'PC7%'/'

9II(PC7%'/'0PC7%'/', C7/P7/AS, C'*I*'*(PC7%'/'*'9IU'(0C7/P7/AS, P)'C*A', C'*I*'*(P9IU'*')'C*A'0P)'C*A', /'*'P)'C*A'

asul al doilea presupune comasarea perspectivelor utiliatorilor şi crearea unui setinte#rat al relaţiilor, reultEnd următoarele relaţii<

C9I(*0C7/PC9I(*, A%( 7/AS0C7/P7/AS )'C*A'0P)'C*A',/'*'P)'C*A'

C7%'/'0PC7%'/', C7/PC9I(*, /'*'PC7%'/'9II(PC7%'/'0PC7%'/', C7/P7/AS, C'*I*'*(PC7%'/'*'9IU'(0C7/P7/AS, P)'C*A', C'*I*'*(P9IU'*'

asul al treilea constă !n transformarea modelului conceptual al datelor 0dia#rama+entitate+relaţie din aplicaţie f ăr ă să se ţină cont de punctul de vedere al utiliatorului, !ntr+

"1

7/23/2019 PSI (1).docx


un set de relaţii normaliate. /in analia dia#ramei din fi#ura 4.5 se desprind următoarelerelaţii<

C9I(*0C7/PC9I(*, A%(, '/(S' 7/AS0C7/P7/AS, /(A%I()'C*A'0P)'C*A', PC7%'/' C7%'/'0PC7%'/',C7/PC9I(*

9II(PC7%'/'0PC7%'/', C7/P7/AS, C'*I*'*(PC7%'/'*'9IU'(0P)'C*A', C7/P7/AS, C'*I*'*(P9IU'*'

asul al patrulea compar ă modelul obţinut din pasul doi cu cel din pasul trei şi inte#reaă perspectivele utiliatorilor !n vederea obţinerii unui model lo#ic final, după cumurmeaă<

C9I(*0C7/PC9I(*, A%(, '/(S' 7/AS0C7/P7/AS, /(A%I()'C*A'0P)'C*A', PC7%'/', /'*'P)'C*A'C7%'/'0PC7%'/', C7/PC9I(*, /'*'PC7%'/'

9II(PC7%'/'0PC7%'/', C7/P7/AS, C'*I*'*(PC7%'/'*'9IU'(0P)'C*A', C7/P7/AS, C'*I*'*(P9IU'*'

eultatul modelării lo#ice a datelor !l constituie relaţiile normaliate reultate din cel de+al patrulea pas al procesului. /e asemenea, alt reultat se va concretia !n actualiareadepoitului 0repositor; sau a dicţionarului proiectului. /iferenţa ma=or ă !ntre modelareaconceptuală şi cea lo#ică este că după modelarea lo#ică a datelor cerinţele structurate de

date se concretieaă !n relaţii, şi nu !n entităţi. /in caua normaliării nu este necesar ă o corespondenţă unu+la+unu !ntre entităţi şi relaţii ?1@.

7/23/2019 PSI (1).docx


"2

7/23/2019 PSI (1).docx


COD_CLIENT A%(PC9I(* '/(S' N_!"CT#"

C9I(*

)'C*A'

9anseaă )acturare

C7%'/'

N_CO$"ND"

9iniePcomandă

C'*I*'*(P9IU

7/23/2019 PSI (1).docx


9ivrare

7/AS

COD_POD#% DEN#$IE

C"NTIT"TE_

CO$"ND"T"

)i#ura 4.5. /ia#rama entitate+relaţie pentru #estiunea clienţilor ?1@

7/23/2019 PSI (1).docx


"3

7/23/2019 PSI (1).docx


4.3.1. <ormalizarea relaţiilor - ?orme normale

ntre atributele unei relaţii sau !ntre atribute din relaţii diferite pot eista anumite le#ături

lo#ice 0dependenţe, care influenţeaă proprietăţile sc&emelor de relaţie !n raport cuoperaţiile curente care intervin !n timpul eploatării baei de date< adău#are, şter#ere,actualiare. 'ceste le#ături lo#ice, cunoscute !n literatura de specialitate sub denumirilede dependenţele funcţionale, dependenţele multivalorice şi dependenţe de cuplare, auimplicaţii ma=ore asupra criteriilor de proiectare a sc&emelor relaţionale. 'le#erea unuimodel conceptual convenabil pentru o baă de date relaţională poate necesita realiareaunor descompuneri pentru anumite sc&eme de relaţie date, descompuneri care să ioleedependenţele eistente şi prin aceasta să elimine anomaliile care se datoreaă acestordependenţe.

#ependenţe funcţionale

enru definirea acestui tip de dependenţe se consider ă sc&ema de relaţie

#restari6Servicii .Cod, 7ume6client, Adresa, Serviciu6prestat, &aloare0 definită pentru

urmărirea serviciilor prestate de o firmă pentru diver şi clienţi.

'tributul Adresa este dependent de atributul 7ume6client 0presupunEnd că fiecare clientare o sin#ur ă adresă, reultă că fiecare valoare a atributului 7ume6client determină !nmod unic valoarea corespunătoare a atributului Adresa0 'naliEnd sc&ema de relaţie demai sus, se constată o redundanţă relativ la atributul Adresa a cărei valoare este repetată

pentru un client pentru fiecare serviciu prestat pentru acest client, ceea ce conduce laapariţia următoarelor anomalii<

+ 'nomalia la adău#are<

adresa unui client poate fi preluată numai după ce pentru acesta se presteaă cel puţin unserviciu.

+ 'nomalia la şter#ere<

7/23/2019 PSI (1).docx


dacă se şter# toate serviciile prestate pentru un anumit client, se pierde adresa acestuiclient. + 'nomalia la actualiare<

datorită redundanţei relativ la atributul 'dresa, dacă se sc&imbă adresa unui client estenecesar ă parcur#erea !ntre#ii relaţii pentru a identifica şi actualia toate apariţiile acestui

"4

7/23/2019 PSI (1).docx


client, !n ca contrar baa de date devine inconsistentă 0acelaşi client poate apare laadrese diferite.

'ceste anomalii pot fi eliminate, dacă sc&ema de relaţie #restari6Servicii se !nlocuieşte prin următoarele două sc&eme de relaţie<

Clienti0Cod, umePclient, 'dresa Servicii0Cod, ServiciuPprestat, Ualoare.

elaţia Clienti conţine codul, numele şi adresa fiecărui client, f ăr ă nici un fel deredundanţă, iar relaţia Servicii conţine serviciile prestate pentru fiecare client şi valorile

acestor servicii. An deavanta= al descompunerii relaţiei iniţiale !n cele două relaţii esteacela că pentru a determina adresa clientului pentru care s+a prestat un anumit serviciueste necesar ă efectuarea unei operaţii de cuplare a relaţiilor Clienti şi Servicii.

Se consider ă o sc&emă de relaţie şi ', două atribute simple sau compuse ale sc&emeide relaţie . 'tributul ' determină funcţional atributul sau depinde funcţional de ',dacă şi numai dacă oricărei valori a atributului ' !i corespunde o sin#ur ă valoare aatributului 0se noteaă '+Y.

/ependenţa funcţională '+Y este totală dacă nu eistă nici un subset C al atributului '0Cc' astfel !ncEt C+Y şi este par ţială !n ca contrar.

n relaţia #restari6Servicii, una din dependenţele funcţionale care poate fi pusă !nevidenţă este 7ume6client-8Adresa

/eoarece !ntr+o relaţie orice c&eie identifică !n mod unic fiecare tuplă a relaţiei, decidetermină !n mod univoc valorile atributelor tuplei, reultă că !n orice relaţie atributelesunt dependente funcţional faţă de c&eile acesteia.

Se pot face, pEnă !n acest moment, următoarele preciări<

(liminarea dependenţelor funcţionale din sc&emele de relaţie şi a consecinţelor ne#ative

0redundanţa datelorD anomaliile de adău#are, şter#ere, actualiare se realieaă prin

7/23/2019 PSI (1).docx


descompunerea sc&emei date !ntr+o colecţie de sc&eme mai simple !n care sunt evitatenea=unsurile mai sus menţionate. econstituirea relaţiei iniţiale se poate face prin operaţiade cuplare 0uniune. entru ca descompunerea sc&emei de relaţie să fie ec&ivalentă curelaţia iniţială, trebuie să fie !ndeplinite condiţiile<

"5

7/23/2019 PSI (1).docx


cuplare f ăr ă pierdere de informaţieD

conservarea dependenţelor 0dependenţele funcţionale din relaţia iniţială trebuie

să se re#ăsească !n relaţiile reultate prin descompunere

)ormele normale sunt sc&eme de relaţie ec&ivalente obţinute prin descompunerea unorsc&eme de relaţie !n vederea eliminării redundanţei datelor şi anomaliilor la adău#are,actualiare, şter#ere !nre#istr ări !n baa de date. /escompunerile sc&emelor de relaţii !nsc&eme de relaţii ec&ivalente avEnd !n vedere dependenţele funcţionale conduc la

definirea primelor 4 nivele de forme normale şi anume< prima formă normală 0)1, adoua formă normală 0)2, a treia formă normală 0)3 şi forma normală o;ce+Codd0)C.

' patra formă normală 0)4 este definită avEnd !n vedere dependenţele multivalorice,iar a cincea formă normală 0)5 este definită avEnd !n vedere dependenţele de cuplare.ncepEnd de la prima formă normală şi pEnă la forma normală )5 se impun condiţii dince !n ce mai restrictive asupra relaţiilor. 'stfel o relaţie aflată pe un anumit nivel de

normaliare 0)5 satisface toate restricţiile cerute de nivele inferioare de normaliare0)1, )2, )3, )C, )4. n cele ce urmeaă sunt date definiţiile formelor normaleavEnd !n vedere dependenţele funcţionale.

7 relaţie este !n prima formă normală 0)1 dacă şi numai dacă toate atributele saleiau numai valori atomice 0nu pot fi descompuse. Spre eemplu, atributul 'dresa ar puteafi considerat un atribut neatomic dacă !n cadrul adresei ne+ar interesa localitatea, stradaetc., ca !n care trebuie descompus !n atribute atomice.

7 relaţie este !n a doua formă normală 0)2 dacă este !n )1 şi orice atribut neprimeste total dependent faţă de orice c&eie a relaţiei 0atributele prime sunt atribute care fac

parte dintr+o c&eie a relaţiei şi cele neprime sunt atributele care nu apar ţin nici unei c&ei arelaţiei.

7/23/2019 PSI (1).docx


7 relaţie este !n a treia formă normală 0)3 dacă este !n )2 şi nici un atribut neprimnu este funcţional dependent faţă de un alt atribut neprim al relaţiei.

7 relaţie se află !n forma normală o;ce+Codd 0)C dacă sin#urele dependenţefuncţionale admise sunt cele !n care o c&eie determină un alt atribut 0nici un

"6

7/23/2019 PSI (1).docx


atribut prim sau neprim nu poate fi dependent funcţional faţă de un alt atribut dacă acestanu este sau nu conţine o c&eie.

#ependenţe multivalorice

entru ilustrarea acestui tip de dependenţe se ia !n considerare următoarea sc&emă derelaţie<

Clase.Clasa, Discipline, %levi0

ce conţine clasele dintr+o instituţie de !nvăţămEnt, iar pentru fiecare clasă sunt!nre#istrate disciplinele ce se predau şi elevii !nmatriculaţi !n clasa respectivă. Se poateconstata că relaţia Clase poate reulta prin operaţia de cuplare după atributul Clasa aurmătoarelor două relaţii<

CD.Clasa, Discipline0 C%.Clasa, %levi0

n relaţia Clase, presupunEnd că pentru o clasă dată, fiecare elev frecventeaă toatedisciplinele !nre#istrate pentru acea clasă, eistă dependenţele multivalorice<

Clasa -88 Discipline Clasa -88 %levi.

Ca şi !n caul dependenţelor funcţionale, eistenţa dependenţelor multivalorice preintă aceleaşi nea=unsuri privind redundanţa datelor şi anomalii la efectuarea operaţiilor de

adău#are, actualiare şi şter#ere !nre#istr ări !n baa de date.

7 relaţie este !n a patra formă normală dacă sin#urele dependenţe multivalorice admisesunt cele determinate de un alt atribut care este o c&eie sau care conţine o c&eie a relaţiei.

ntrucEt orice dependenţă funcţională este un ca particular de dependenţă multivalorică,reultă că orice relaţie care se află !n forma normală )4, se află şi !n forma normală )C. *ransformarea unei relaţii !ntr+o colecţie de relaţii care să se afle !n )4 este

7/23/2019 PSI (1).docx


similar ă cu trecerea !n )C, !nsă trebuie avută !n vedere atEt eliminarea dependenţelorfuncţionale cEt şi a dependenţelor multivalorice.

n concluie, putem afirma că !n caul formelor normale de la )1 la )4, trecerea de lao formă normală la alta s+a f ăcut prin descompunerea unei relaţii !n altele

"-

7/23/2019 PSI (1).docx


două, urmărindu+se eliminarea dependenţelor funcţionale şi multivalorice. 7 relaţieaflată !n forma normală )4 nu mai poate fi descompusă !n continuare pe baa acesteimetode. (istă situaţii cEnd relaţii aflate !n )4 conţin redundanţe şi preintă anomalii laoperaţiile de adău#are, şter#ere şi actualiare. 'ceste anomalii sunt cauate de eistenţa

dependenţelor de cuplare şi pot fi eliminate prin descompunerea relaţiei !n 3 sau maimulte relaţii a căror cuplare are ca reultat relaţia iniţială.

#ependenţe de cuplare

Se consider ă sc&ema de relaţie<

SDS .Specializari, Discipline, Studenti0

care conţine disciplinele care se predau la diverse specialiări şi studenţii care lefrecventeaă, cu preciarea că pot eista discipline opţionale care nu sunt frecventate detoţi studenţii de la specialiarea respectivă. n aceste condiţii !n cadrul sc&emei de relaţieS/S nu au loc dependenţele multivalorice<

Specializari -88 Discipline Specializari-88 Studenti

ceea ce !nseamnă că relaţia S/S este !n )4. /eşi este !n )4, relaţia S/S conţine maimulte redundanţe care pot conduce la anomalii de actualiare. e de altă parte, relaţiaS/S nu poate fi descompusă !n două componente din a căror cuplare să reulte relaţiainiţială cu conservarea informaţiei. Se constată !nsă că relaţia S/S poate fi descompusă !n următoarele 3 relaţii<

SD.Specializari, Discipline0 SS.Specializari, Studenti0 DS.Discipline, Studenti0

şi relaţia S/S este reultatul cuplării relaţiilor< S/, SS şi /S f ăr ă pierdere de informaţie.S/S H S/►◄SS►◄/S.

7/23/2019 PSI (1).docx


n acest ca spunem că !n relaţia S/S eistă o dependenţă de cuplare. /ependenţelemultivalorice sunt cauri particulare de dependenţe de cuplare.

' cincea formă normală este o #eneraliare a formei normale patru, trecerea unei relaţii!n )5 presupunEnd eliminarea dependenţelor de cuplare eistente !n cadrul

"8

7/23/2019 PSI (1).docx


relaţiei, !mpreună cu anomaliile pe care acestea le creeaă. n cadrul unei relaţii pot eistadependenţe de cuplare care nu conduc la redundanţă !n memorarea datelor şi nu producanomalii la operaţiile efectuate asupra !nre#istr ărilor baei de date 0acestea suntdependenţele de cuplare implicate de o c&eie a relaţiei.

7 relaţie este !n forma normală cinci 0)5 dacă şi numai dacă toate dependenţele decuplare eistente !n relaţie sunt implicate de o c&eie a acesteia. elaţia S/S se poatedescompune, cu conservarea conţinutului de informaţie, !n cele 3 componente ale sale<S/, SS şi /S care sunt !n )5.

'vEnd !n vedere similaritatea ce eistă !ntre definiţiile pentru )C, )4 şi )5,

acestea pot fi unificate !n următoarea definiţie ?/77"8@<

7 relaţie este !n )C )4, )5 dacă şi numai dacă sin#urele dependenţefuncţionale, multivalorice, de cuplare eistente sunt cele implicate de o c&eie a relaţiei .

n concluie, prin procesul de normaliare se realieaă eliminarea din sc&emele de relaţie adependenţelor 0funcţionale, multivalorice şi de cuplare cu scopul de a obţine o sc&emă relaţională mai bună din punctul de vedere al redundanţei datelor şi al anomaliilor ce potapare la operaţiile de adău#are, şter#ere şi actualiare !nre#istr ări !n baa de date.

ormaliarea unei sc&eme de relaţie !nseamnă !nlocuirea acesteia cu o mulţime de proiecţii 1,...,n astfel !ncEt să fie ec&ivalentă cu uniunea proiecţiilor 1,...,n. /eşinormaliarea este o operaţie utilă !n proiectarea baelor de date, aceasta nu ofer ă !ntotdeaunareţete pentru obţinerea celor mai bune modele şi de aceea este la latitudinea proiectantuluideciia de a aplica sau nu o anumită etapă de normaliare după o analiă temeinică aavanta=elor şi deavanta=elor modelului obţinut. n unele cauri normaliarea completă, pEnăla )5, s+ar putea să fie deavanta=oasă. 'vEnd !n vedere constatările de mai sus se poateafirma că deşi normaliarea nu repreintă o soluţie #eneral valabilă !n orice situaţie, totuşidacă pentru proiectarea baei de date se aplică corect o metodolo#ie de proiectare

descendentă, modelul reultat va fi de la sine normaliat. Cercetările !n acest domeniucontinuă, fiind definite şi alte forme normale printre care )6 pentru bae de date temporale.7 baă de date temporală, pe lEn#ă datele curente, conţine şi date istorice, iar factorul0atributul timp are un rol esenţial 0eemple

""

7/23/2019 PSI (1).docx


concludente de astfel de bae de date sunt depoitele de date. 'stfel, !n proiectarea unei bae de date temporale trebuie avute !n vedere şi alte operaţii de descompunere asc&emelor de relaţie şi anume<

descompunerea oriontală pentru separarea datelor curente de datele istoriceD

descompunerea verticală pentru separarea atributelor aceleiaşi entităţi avEnd !n vederevalorile lor raportate la atributul temporal.

n proiectarea unei bae de date nu este eclusă nici operaţia inversă normaliării numitădenormaliare ?/'*($4@, prin care se urmăreşte !nlocuirea unei colecţii de sc&eme derelaţie cu o sc&emă de relaţie ec&ivalentă !n vederea eliminării necesităţii efectuării unor operaţii de cuplare care pot fi costisitoare. /acă !n caul normaliării tendinţa este de a

a=un#e la nivele cEt mai !nalte 0)5, pentru denormaliare nu eistă criterii clare putEndfi avute !n vedere doar aspecte le#ate de performanţele anumitor aplicaţii.

An alt principiu care se urmăreşte !n proiectarea unei bae de date este principiul proiectăriiorto#onale conform căruia !n cadrul unei bae de date două sc&eme de relaţie reale 0variabilede relaţie de baă nu trebuie să aibă semnificaţii suprapuse. n timp ce prin normaliare seurmăreşte reducerea redundanţei din cadrul unei sc&eme de relaţie, prin proiectareaorto#onală se urmăreşte reducerea redundanţei dintre sc&emele de relaţie.

4.3.2. Simplificarea structurii datelor prin normalizare

roblema de baă a proiectării lo#ice a baelor de date este cum ar trebui combinatedatele elementare pentru a forma relaţii0sau tipuri de !nre#istr ări care să descrie entităţileşi relaţiile dintre entităţi. n limba=ul baelor de date, cuvEntul relaţie !nseamnă un tabelde date, ceea ce duce la concluia că baele de date relaţionale 0modelul relaţional sunt

clădite pe un #rup de tabele le#ate !ntre ele ?1@.

%odelul relaţional a fost devoltat de către Codd. (ste un model conceptual de or#aniarea datelor, destinat repreentării le#ăturilor dintre date. (l este baat pe teoria matematică a relaţiilor şi este definit cu o deosebită ri#oare matematică ?opescu I., 1""6@.

7/23/2019 PSI (1).docx


1$$

7/23/2019 PSI (1).docx


n cadrul modelului relaţional datele sunt structurate sub forma de relaţii 0de aici şidenumirea. Cea mai directa şi intuitiva modalitate de repreentare a datelor !n cadrulacestui model este sub forma de tabele. )iecărei relaţii i se poate asocia un tabel care areatEtea coloane cEte mulţimi lea#ă relaţia şi are atEtea linii cEte tuple conţine relaţia.

reentarea structurii relaţionale a datelor impune definirea noţiunilor de< domeniu,relaţie, atribut şi sc&emă a unei relaţii. Conceptele utiliate pentru a descrie formal, uualsau fiic elementele de baă ale or#aniării datelor sunt preentate !n tabelul următor<

)ormal

Aual

)iic

elaţie

*ablou

)işier0tabel

*uplu

9inienre#istrare

'tribut

Coloană

7/23/2019 PSI (1).docx


CEmp

/omeniu

*ip de dată

*ip de dată

#efinirea domeniului

An domeniu este o mulţime de valori caracteriată printr+un nume. An domeniu se poate

defini eplicit prin enumerarea tuturor valorilor apar ţinEnd acestuia sau definind o proprietate distinctivă a domeniului valorilor, de cele mai multe ori limita superioar ă şi

limita inferioar ă ?6@. /e eemplu<

/1< QO),% +definire eplicită

/2< QZ ∈ , ∈ ?$,1$$@ +definire implicită

/3< QsZsHşir de caractere +definire implicită

7/23/2019 PSI (1).docx


entru un ansamblu de domenii /1,/2,…,/n produsul carteian al acestora repreintă

ansamblul tuplurilor 0elemente ale unei relaţii [v1,v2,…,vG Y unde vi este un element care

apar ţine domeniului /i. /e eemplu, tuplurile [O%aria,),5$ Y,[

OUasile,%,6$Y apar ţin produsului carteian /3/1/2.

1$1

7/23/2019 PSI (1).docx


#efinirea relaţiei

7 relaţie pe mulţimile /1,/2,…,/n este o submulţime a produsului carteian

/1/2…/n, deci o mulţime de tupluri ?6@.

ConsiderEnd că nu se cunosc decEt două persoane, relaţia se defineşte prin tuplurilecare descriu aceste persoane, şi anume<

< Q[O%aria,),5$Y,[OUasile,%,6$Y

7 relaţie poate fi repreentată printr+un tabel bidimensional !n care fiecare linie

corespunde unui tuplu şi fiecare coloană corespunde unui domeniu.

<

/3

/1

/2

O%aria

7/23/2019 PSI (1).docx


O)

5$

OUasile

O%

6$

7/23/2019 PSI (1).docx


epreentarea tabelar ă este preferată adesea altor forme de repreentare a relaţiilor,deoarece este uşor de !nţeles şi de utiliat.

n preentarea conceptului de relaţie se poate recur#e la analo#ii cu alte concepte cum arfi cel de fişier. elaţia poate avea semnificaţia unui fişier, tuplul poate fi considerat o!nre#istrare, iar valorile din cadrul tuplului pot fi interpretate drept valori ale cEmpurilorde !nre#istrare.

#efinirea atri'utului

n timp ce tuplurile dintr+o relaţie trebuie să fie unice, un domeniu poate apare de

mai multe ori !n produsul carteian pe baa căruia este definită relaţia

?opescu I, 1""6@.

(S /3

/1

/2

/3

7/23/2019 PSI (1).docx


O%aria

O)

5$

OUasile

OUasile

O%

6$

O%aria

7/23/2019 PSI (1).docx


elaţia (S repreintă un subansamblu al produsului carteian /3/1/2/3.'tributul repreintă coloana unei tabele de date, caracteriată printr+un nume. umele

1$2

7/23/2019 PSI (1).docx


coloanei 0atributului eprimă, de obicei, semnificaţia valorilor din cadrul coloaneirespective.

Semnificaţia valorilor din cadrul unui tuplu se stabileşte !n acest ca nu numai pe baadomeniului de care apar ţin valorile ci şi funcţie de poiţia ocupată !n cadrul tuplului.

/ependenţa faţă de ordinea datelor !nseamnă o reducere a fleibilităţii or#aniăriidatelor. ntr+o or#aniare eficientă, fleibilă, ordinea liniilor şi a coloanelor nu trebuie să

preinte nici o importanţă. entru a diferenţia coloanele care conţin valori ale aceluiaşidomeniu, şi a elimina astfel dependenţa de poiţie !n cadrul tabelei se introduce tocmaiconceptul de atribut. )iecare relaţie are asociat un nume sau un identificator propriu.

Sc&ema unei relaţii este formată din ansamblul elementelor definitorii sau din nivelulrelaţiei urmat de lista atributelor specifice.

n mulţimile matematice nu este permis ca un obiect să apar ă de mai multe ori. CEt timpo relaţie este o mulţime de tupluri, teoretic nici o linie a unei relaţii nu poate fi duplicatulaltei linii. /upă cum reiese din preentările anterioare, dacă o coloană sau o combinaţiede coloane nu poate să identifice !n mod unic o linie, atunci trebuie inventată o coloană+c&eie specială.

7 te&nica de proiectare a modelului conceptual al baei de date !ntr+o abordare bottom-up

este te&nica celor cinci forme normale.

Conform acestei te&nici, atributele entităţilor definite se or#anieaă !ntr+o sin#ur ă tabelăsau !n mai multe şi se urmăreşte descompunerea acestor tabele !n altele, f ăr ă pierdere deinformaţii !n scopul eliminării anomaliilor de ordin lo#ic şi fiic. 'cest lucru serealieaă prin parcur#erea a o serie de etape, de normaliare, prin care se trece de la oforma normală la alta. Se apreciaă posibilitatea eistentei a cinci forme normale 0).rin parcur#erea acestor etape, se a=un#e !n mod succesiv să se amelioree structura baei

de date, !nlăturEndu+se treptat o serie de nea=unsuri şi asi#urEnd facilităţi sporite !n privinţa !ncărcării, actualiării şi eploatării baei de date. 7 relaţie nenormaliată conţine unul sau mai multe #rupuri care se repetă.

7/23/2019 PSI (1).docx


1$3

7/23/2019 PSI (1).docx


ecesitatea normaliării pro#resive este dată de faptul că anumite relaţii pot #enera oserie de situaţii nedorite, aşa+numitele Oanomalii de actualiare, cum sunt< anomalia deşter#ere, anomalia de adău#are, anomalia de modificare ?2@.

4.3.3. Transformarea diagramelor entitate-relaţie în relaţii

entru a se putea compara reultatele obţinute !n etapa de proiectare lo#ică a datelor,adică a relaţiilor normaliate, cu dia#rama entitate+relaţie, reultat al proiectăriiconceptuale, aceasta din urmă trebuie să fie convertită !n relaţii, de asemenea,normaliate.

ntre#ul proces se desf ăşoar ă !n patru paşi, astfel< ?1@

9eprezentarea entit ăţ ilor . )iecare tip de entitate din dia#rama entitate+relaţie esterepreentată ca o relaţie !n modulul relaţional al datelor. Identificatorul tipului de entitatedevine c&eie primar ă a relaţiei, iar celelalte atribute ale tipului entităţii devin atributenon+c&eie ale relaţiei.

9eprezentarea leg ăturilor )iecare le#ătur ă din dia#rama entitate+relaţie trebuie să fierepreentată !n modelul relaţional al datelor. epreentarea le#ăturii se efectueaă !n funcţiede natura ei. /e eemplu, uneori se poate constitui o relaţie prin includerea c&eii primare aunei relaţii ca o c&eie str ăină !n altă relaţie. 'stfel, se poate crea o relaţie separată pentrurepreentarea le#ăturii.

7ormalizarea relaţiilor elaţiile create !n paşii 1 şi 2 pot conţine redundanţe nedorite şi

vor constitui surse de !nre#istrare a anomaliilor !n timpul actualiării. ormaliarea vaconduce la o bună structurare a relaţiilor.

Fuziunea relaţ iilor n timpul modelării lo#ice a datelor s+au creat diferite relaţii, atEt pe baa normaliării ascendente a perspectivelor utiliatorilor, cEt şi a transformării uneiasau a mai multor dia#rame entitate+relaţie !n seturi de relaţii. n structura acestor seturi derelaţii pot eista unele relaţii redundante, cum ar fi eistenţa a două sau mai multe relaţii

7/23/2019 PSI (1).docx


care descriu acelaşi tip de entitate, ce ar trebui să fuionee şi să se renormaliee pentruetra#erea eventualelor redundanţe.

1$4

7/23/2019 PSI (1).docx


Teste rezolvate

'firmaţiile următoare nu sunt corecte<

)iecare )ormatformular de intrare va fi asociat unui flu al datelor de intrare !ntr+un proces al /)/D

An proces al /)/ va fi asociat cu o mac&eta de ecranD

apoartele se pot re#ăsi !ntr+un flu al datelor #enerate de un proces al /)/.

ăspuns< b

reentarea informaţiile din formulareformate şi rapoarte pot fi oferite<

sub formă de tetD

sub formă de sfaturiD

sub formă de #raficeD

sub formă de tabele.

ăspuns< a, c, d

%ac&eta imprimantei cuprinde<

antetD

7/23/2019 PSI (1).docx


titluD

date elementare ce se imprima rEnd de rEndD

totalurile.

ăspuns< a, b, c, d

/etaliile şi indicaţiile te&nice de realiare a mac&etei imprimantei se refer ă la<

volumul datelor de ieşireD

intensitatea datelorD

contrast.

ăspuns< a 5. 'le#erea tipului de suport fiic de ieşire 0imprimanta, displa;, etc. se face!n funcţie

de<

a sursa de ener#ieD b calitatea datelorD c costul suportului.

ăspuns< c 6. n definitivarea formei şi formatului de preentare a situaţiilor finaletrebuie să ţinem

seama de o serie de considerente practice cum ar fi<

7/23/2019 PSI (1).docx


espectarea unor cerinţe ale factorilor de deciie privind mac&eta situaţiei finaleD

estricţii te&niceD

Atiliarea formularelor pretipăriteD

Atiliarea #eneratoarelor de rapoarte.

1$5

7/23/2019 PSI (1).docx


ăspuns< a, b, c, d

'ctivităţile parcurse la realiarea unui sistem de coduri sunt<

analia elementelor care urmeaă a fi codificateD

analia sistemului deciionalD

uniformiarea datelor de intrareD

ale#erea tipurilor de coduri.

ăspuns< a, d

9a proiectarea intr ărilor este necesar să se realiee, !n principal următoarele activităţi<

ale#erea colecţiilor de dateD

proiectarea mac&etelor documentelor de intrareD

ale#erea re#ulilor de control şi validare a datelorD

proiectarea formularelor 0videoformatului de intrare.

ăspuns< b, c, d

%ac&eta documentului de intrare conţine<

antetul documentuluiD

7/23/2019 PSI (1).docx


dia#rama fluului de dateD

denumirea documentului.

ăspuns< a, c

u sunt metode de interacţiune om maşină<

interacţiunea permanentă,

interacţiunea prin meniuri,

interacţiunea baată pe obiecte icons,

interacţiunea prin limba= natural.

ăspuns< a

11. (c&ipamentele necesare interacţiunii cu sistemul sunt<

a e;escreenD b Ge;boardD c mouse.

ăspuns< b, c 12. Construirea prototipului secvenţei de derulare a dialo#urilor se poate facecu a=utorul< a instrucţiunilor repetitiveD b produselor C'S(D c mediile de devoltare#rafică.

ă

spuns< b, c

7/23/2019 PSI (1).docx


13. n procesul de modelare lo#ică a datelor sunt paşi esenţiali<

1$6

7/23/2019 PSI (1).docx


ealiarea unui model lo#ic al datelor din perspectiva utiliatorului 0formulare şirapoarte privind aplicaţia, folosindu+se principiile normaliăriD

Implementarea modelului lo#ic al datelor.

*ransformarea modelului conceptual al datelor 0entitate+relaţie, realiat f ăr ă să se ţină cont de perspectiva utiliatorului, !ntr+un set de relaţii normaliateD

ăspuns< a, c

u sunt elemente de baă ale structurii relaţionale a datelor<

elaţiaD

'tributulD

)işierulD

/omeniulD

*uplul.

ăspuns< c

aşii parcur şi !n procesul de transformare a dia#ramelor entitate+relaţie !n relaţii sunt<

epreentarea entităţilorD

7/23/2019 PSI (1).docx


epreentarea le#ăturilorD

ormaliarea relaţiilor.

ăspuns< a, b, c

%odelul conceptual pune !n evidenţă<

modul de stocare a datelor pe suportul de memorareD

repreentarea lo#ică, detaliată a entităţilor, asocierilor 0le#ăturilor şi datelor elementareale unei or#aniaţiiD

structura #lobală de or#aniare a datelor.

ăspuns< b, c

ormaliarea unei relaţii constă !n<

/escrierea relaţiei !n limba=ul de descriere a datelorD

Identificarea dependenţelor !ntre atributele relaţieiD

/escompunerea relaţiei !n relaţii ec&ivalente urmărind eliminarea redundanţei datelor şianomaliilor la efectuarea operaţiilor de adau#are, actualiare şi şter#ere !n baa de date.

ăspuns< c

7/23/2019 PSI (1).docx


1$-

7/23/2019 PSI (1).docx


Capitolul

(roiectarea fizică a sistemelor informatice

roiectarea fiică cunoscută şi sub numele de proiectare de detaliu, urmeaă proiectăriilo#ice !ntElnită şi sub numele de proiectare #enerală sau proiectare de ansamblu. ntimpul proiectării lo#ice se preintă o ima#ine de ansamblu 0#enerală a sistemului, !ntimp ce proiectarea fiică !nseamnă o abordare detaliată a sistemului. Cu alte cuvinte, !netapa de proiectare lo#ică se acumuleaă informaţiile de natur ă să sintetiee cerinţeleutiliatorilor noului sistem, operaţiune prestată de analiştii de sistem, iar !n timpul

proiectării fiice se preintă punctele de vedere ale specialiştilor, cum ar fi cei din

domeniul baelor de date, securităţii sistemelor, reţelelor de calculatoare, pro#ramării,etc.

roiectarea fiică implică parcur#erea următorilor paşi ?1@<

roiectarea fiică a baelor de date şi a fişierelor. 7 astfel de activitate !nseamnă descrierea modului !n care vor fi stocate datele şi cum se va asi#ura controlul lor pentru a

se oferi o securitate maimăD

roiectarea structurii sistemului şi a pro#ramelor. Se descriu pro#ramele sau moduleleacestora care să fie !n strEnsă concordanţă cu dia#ramele fluurilor de date şi cu celelalte

piese ale documentaţiei realiate !n etapele anterioareD

roiectarea strate#iilor de prelucrare distribuită. Se vor preenta modalităţile !n care

utiliatorul poate să dispună de date şi facilităţile de prelucrare oferite de reţele decalculatoare.

(roiectarea fizică a 'azelor de date şi a fişierelor

%odelul conceptual surprinde structura #lobală de or#aniare a datelor, asi#urEndu+seindependenţa totală faţă de orice sistem de #estiune a baelor de date. %odelul

7/23/2019 PSI (1).docx


conceptual este preentat prin intermediul dia#ramelor entitate+relaţie0/(, motiv pentrucare este cunoscut şi sub numele de modelul entitate+relaţie al datelor. (l scoate !nevidenţă repreentarea lo#ică, detaliată a entităţilor, asocierilor 0le#ăturilor şi

1$8

7/23/2019 PSI (1).docx


datelor elementare ale unei or#aniaţii sau ale unei păr ţi din ea. %odelul se realieaă !nfaa de analiă.

%odelul lo#ic al datelor !nseamnă descrierea datelor !n concordanţă cu modelul deor#aniare a acestora de către sistemele de #estiune a baelor de date. n acest material s+a ales modelul relaţional. Conform cu acest model datele sunt repreentate !n baa de datesub forma tabelelor sau relaţiilor create din dia#rama entitate+relaţie obţinută !n etapaanterioar ă.

7 baă de date poate fi definită ca un ansamblu de date elementare sau structurate,accesibile unei comunităţi de utiliatori. %ai concret, la nivel fiic, o baă de date este un

ansamblu de fişiere intercorelate, care conţine nucleul de date necesare unui sisteminformatic 0aplicaţie informatică. An fişier este un ansamblu de !nre#istr ări fiice,omo#ene din punct de vedere al conţinutului şi al prelucr ării. 7 !nre#istrare fiică esteunitatea de transfer !ntre memoria internă şi cea eternă a calculatorului. nre#istrareafiică este formată din una sau mai multe !nre#istr ări lo#ice. 7 !nre#istrare lo#ică esteunitatea de prelucrare din punct de vedere al pro#ramului utiliator. 'ceasta este formată dintr+un ansamblu de cEmpuri, care descriu o anumită entitate.

%odul de stocare a datelor pe suportul fiic de memorare este funcţie de sistemul de#estiune a baelor de date utiliat.

roiectarea fiică a baelor de date şi a fişierelor !şi propune să asi#ure trecerea de ladescrierea lo#ică a datelor la una te&nică, de stocare a datelor. 7 problemă de importanţăma=or ă !n cadrul acestei etape o constituie ale#erea Sistemului de :estiune a aelor de/ate adecvat soluţionării optime a problemelor formulate !n etapele anterioare alerealiării sistemului informatic.

.1.1. 9'iectivele fundamentale ale unei 'aze de date $"#% sunt

Centralizarea datelor permite< suprimarea redundanţei, asi#urarea unicităţii !nre#istr ării şicontrolul centraliat 0asupra datelor. n prelucrarea clasică !n care fişierele sunt dedicateaplicaţiilor, aceleaşi date apar !nre#istrate !n mai multe fişiere şi !n formate

7/23/2019 PSI (1).docx


1$"

7/23/2019 PSI (1).docx


diferite. 'cest lucru implică o utiliare ineficientă a spaţiului de memorie eternă,actualiarea dificilă a acestor date şi liibilitate redusă ca urmare a formatelor diferite.

Independenţ a între date şi prelucr ări. aa de date, ca ima#ine a unei anumite realităţi,trebuie actualiată permanent. 'cest lucru nu trebuie să afectee pro#ramele de prelucrare. entru aceasta trebuie ca fiecare pro#ram să aibă o viiune proprie asupra /

9ealizarea de leg ături între entit ăţ ile de date, care sunt indispensabile pentru eploatareaeficientă a sistemului informatic. Spre eemplu, !n cadrul #estiunii aproviionării, trebuieasociat un furnior la lista de produse pe care le vinde şi invers, un produs la lista defurniori, preciEnd condiţiile de vEnare pentru un furnior şi un produs.

Integritatea datelor asi#ur ă fiabilitatea şi coerenţa baei de date 0/. entru aceastatrebuie definite restricţii de inte#ritate cum ar fi<

apartenenţa la o listă de valori sau intervalD

apartenenţa la un anumit formatD

re#uli de coerenţă cu alte date.

Securitatea datelor aa de date trebuie să fie prote=ată !mpotriva unei distru#eri lo#ice0anomalie de actualiare sau fiice. entru aceasta eistă instrumente care permit<

crearea unor puncte de repriăD altfel spus, salvarea din timp !n timp a unor copii coerenteale baei de dateD

#estiunea unui =urnal de tranacţiiD lista operaţiilor realiate asupra baei de date după ultimul punct de repriă.

Con'idenţ ialitatea datelor este asi#urată prin proceduri de<

7/23/2019 PSI (1).docx


identificare a utiliatorilor prin nume sau codD

autentificarea prin paroleD

autoriarea accesului diferenţiat prin drepturi de creare, consultare modificare

sau şter#ere pentru anumite se#mente de date.

#arta)area datelor permite !nlănţuirea tranacţiilor solicitate simultan pe aceeaşi !nre#istrare din baa de date, prin blocarea cererilor !n aşteptare şi deservirea ulterioar ă aacestora.

11$

7/23/2019 PSI (1).docx


.1.2. Sistemul de !estiune a "azelor de #ate $S!"#%

Sistemul de #estiune a baelor de date referit prescurtat S:/ sau /%S 0/ata ase

%ana#ement S;stem este un sistem de pro#rame care permite definirea, crearea şi!ntreţinerea baei de date, precum şi accesul controlat la baa de date. An S:/ ofer ă următoarele facilităţi pentru crearea şi eploatarea baelor de date<

facilităţi de descriere a datelor, prin intermediul unui limba= de descriere a datelor //90/ata /escription 9an#ua#e care permite utiliatorului să descrie structurile de date cevor fi memorate !n baa de dateD

facilităţi de manipulare a datelor, prin intermediul unui limba= de manipulare a datelor /%90/ata %anipulation 9an#ua#e care permite utiliatorului să inseree, actualiee, ştear#ă,să prelucree şi să etra#ă date din baa de dateD

controlul accesului la baa de date prin intermediul unui limba= de control /C9 0/ataControl 9an#ua#e care asi#ur ă<

sistem de securitate, previne accesarea baei de date de către utiliatori neautoriaţiD

sistem de inte#ritate, menţine concordanţa datelor stocate !n baa de dateD

sistem de control al concurenţei, permite accesul parta=at la baa de dateD

sistem de control al refacerii, permite recuperarea baei de date !n urma unor defecţiuni

&ard sau softD

mecanism de viualiare, prin care un utiliator poate vedea acea parte a baei

de date care !l intereseaă.

7/23/2019 PSI (1).docx


n ma=oritatea produselor comerciale de bae de date , cele trei limba=e se re#ăsescreunite !n cadrul unui sin#ur limba= 0spre eemplu limba=ul S>9.

.1.3. &dministratorul 'azei de date

'dministratorul baei de date referit prescurtat /' 0/ata ase 'dministrator, este o persoană sau un #rup de persoane care coordoneaă şi r ăspunde de ansamblul

111

7/23/2019 PSI (1).docx


activităţilor privind baa de date, !ncepEnd din faa de proiectare şi continuEnd cucelelalte etape pe !ntrea#a perioadă de viaţă a baei de date. 'stfel, !n faa de proiectare a

baei de date, administratorul stabileşte S:/+ul ce va fi utiliat, ec&ipamentelenecesare, structurile de date plecEnd de la necesităţile de informaţie ale tuturor

utiliatorilor baei de date, drepturile de acces la date ale fiecărui utiliator. eultatulfaei de proiectare este concretiat prin elaborarea modelului conceptual 0sc&ema#enerală a baei de date, modelului etern 0subsc&ema proprie fiecărui utiliator şistabilirea modalităţilor de repreentare a structurilor de date la nivel fiic pe suporturilede memorare eterne utiliate. /repturile de acces la baa de date pot fi definite ?7'"2@fie pentru fiecare utiliator !n parte, fie pentru #rupuri de utiliatori 0denumite ole,fiecare utiliator fiind apoi asi#nat unui #rup. /upă proiectarea baei de date,administratorul va menţine permanent le#ătura cu utiliatorii acesteia pentru reolvareacerinţelor utiliatorilor şi impunerea unei discipline !n vederea alinierii la standardele

eistente. 'dministratorul va realia, ori de cEte ori se impune, reor#aniarea structuriifiice a datelor !n vederea optimiării parametrilor de funcţionare a !ntre#ului sistem şi vastabili proceduri de ar&ivare a datelor şi proceduri de recuperare a baei de date la avariişi defecte. entru a preveni accesul neautoriat la date, !n cadrul sistemului de securitate

pot fi prevăute ?/'*($4@ şi alte mecanisme şi anume< evidenţa de auditare, criptareadatelor.

(videnţa de auditare constă dintr+un fişier !n care sistemul !nre#istreaă automat toate

operaţiile efectuate asupra datelor, fişier ce va putea fi consultat de către persoaneautoriate pentru a verifica efectuarea unor operaţii neautoriate. 7 !nre#istrare dinevidenţa de auditare va conţine următoarele informaţii< tetul sursă al operaţiei eecutate,terminalul de la care a fost lansată operaţia, utiliatorul care a lansat operaţia, data şi oraoper ării, obiectele baei de date afectate, ima#inile datelor afectate !nainte de efectuareaoperaţiei, ima#inile datelor afectate după efectuarea operaţiei.

entru a preveni accesul unor intruşi la baa de date, care !ncearcă să ocolească sistemul, se

utilieaă criptarea datelor, mecanism ce constă !n stocarea şi transmiterea datelor pe căilede comunicaţie sub formă cifrată. Criptarea se realieaă cu a=utorul unor

112

7/23/2019 PSI (1).docx


al#oritmi de criptare printre care cel mai recent este standardul american de criptareavansat '(S 0'dvanced (ncr;ption Standard.

.1.4. (roiectarea securităţii 'azelor de date şi a fişierelor

Securitatea este abordată din mai multe puncte de vedere, dar cea referitoare la bae dedate şi la fişiere presupune luarea unor măsuri pentru reconstituirea datelor pierdute sau

preluate eronat, precum şi pentru accesul neautoriat sau incomodarea pEnă la a faceimposibilă citirea datelor, prin criptare, atunci cEnd ele sunt accesate ile#al. 'şadar două aspecte vor fi relevante< reconstituirea datelor şi criptarea lor ?1@.

econstituirea datelor este des asociată cu eistenţa fişierelor de tip bacG+up, !nsă !n practică este posibilă şi reconstituirea f ăr ă apelarea la acest tip de fişiere. n vedereacontrolării corectitudinii datelor tranacţionate se apeleaă la fişiere cu rol special, careconţin un istoric, !n ordine cronolo#ică, al sc&imbărilor şi accesărilor efectuate asuprafişierelor sau baelor de date. Cu a=utorul lor se pot reconstitui fişierele distruse, dar şi laverificarea corectitudinii operaţiunilor de actualiare.

Securitatea prin cripto#rafiere se refer ă la asi#urarea transformării datelor de comunicat!ntr+o formă neinteli#ibilă pentru toţi ceilalţi receptori, eceptEndu+l pe cel autoriat.Criptarea a devenit una dintre cele mai puternice modalităţi de asi#urare a securităţiidatelor. (a poate fi realiată prin sistemul de operare sau prin S:/, dar şi prin rutinecreate de către specialişti.

n cele ce urmeaă sunt preentate criteriile avute !n vedere !n ale#erea tipului de S:/?2@.

ortabilitatea S:/+ului. rin aceasta !nţele#em posibilitatea de a utilia un S:/ de peun sistem de calcul pe un altul. ortabilitatea cuprinde două aspecte şi anume<

portabilitatea pro#ramelor propriu+ise şi portabilitatea datelor. entru realiarea unor pro#rame portabile este necesar ca< pro#ramele să conţină cEt mai puţine elemente le#atede ec&ipament. ortabilitatea sistemului de #estiune privit prin prisma portabilitaţiidatelor se refer ă la posibilitatea de a folosi o serie de date

7/23/2019 PSI (1).docx


113

7/23/2019 PSI (1).docx


utiliate !n cadrul unui sistem informatic de către un alt sistem informatic, deci posibilitatea inte#r ării fişierelor de=a eistente !n cadrul unui alt sistem.

Costul sistemului. 'cest criteriu trebuie privit prin prisma< timpului de ocupare a unităţiicentraleD costului de !ntreţinere şi devoltareD resurselor &ard imobiliateD costului deadaptare şi trecere pe un nou sistem de calculD costul documentaţiei etc.

)acilităţile de implementare, !ntreţinere şi eploatare a baei de date. 'cestea suntreflectate prin< modalitatea de descriere a datelorD te&nicile de or#aniare şi re#ăsire adatelor, care să permită un acces cEt mai rapid la orice informaţieD timpul cEt mai redus

pentru actualiare, căutare şi r ăspuns la cererile de informareD editarea operativă a celormai variate tipuri de situaţii solicitate de către utiliatorD posibilitatea de inser ţie a unor

pro#rame de aplicaţie, pro#rame de validare de date, de actualiare, rutine statistice,rutine de sortare, rutine de preentare #rafică a ieşirilor etc.

osibilitatea #estionarii structurilor complee de date.

%ultitudinea metodelor de acces. In funcţie de cerinţele proprii aplicaţiei, sistemul vatrebui să suporte intero#ări sau actualiări !n timp real avEnd proceduri de tipconversaţional.

rotecţia şi securitatea datelor din baă.

Specificul aplicaţiei. (ste cunoscut faptul că pro#ramele sunt orientate pe aplicaţii, cumar fi< pro#ramarea producţiei, aproviionare+desfacere, optimiări, pro#noe etc.

*oate aceste criterii de ale#ere pot fi corelate cu o serie de factori complementari cum ar

fi< mentenanţa sistemului, facilităţile ce le ofer ă administratorului baei de date, calitateadocumentaţiei oferite de furniori, asistenţă !n implementarea sistemului şi !n pre#ătireautiliatorilor etc. *oţi aceşti factori alături de criteriile enunţate pot să influenţeesuccesul !n implementarea S:/+ului şi eficienţa economică pe ansamblul sistemuluiinformatic.

7/23/2019 PSI (1).docx


114

7/23/2019 PSI (1).docx


n cele ce urmeaă se vor preenta o serie de aspecte privind utiliarea limba=ului S>9 pentru crearea baei de date, definirea utiliatorilor şi acordarea drepturilor de acces,definirea intero#ărilor baei de date, precum şi eemple practice sub S:/ 7'C9(.

.1.. )im'a*ul S+) - Crearea &dministrarea şi /nterogarea 'azelor de daterelaţionale

)im'a*ul S+) $Structured +uer@ )anguage a fost realiat !n cadrul firmei I% calimba= de intero#are al S:/ S;stem şi ulterior a devenit unul din cele mai r ăspEnditelimba=e pentru S:/+urile relaţionale. 9imba=ul S>9, ca limba= de intero#are a baelorde date relaţionale, este construit pe baa a două formalisme abstracte enunţate !n cele ce

urmeaă.

Algebra relaţ ional ă prin care intero#ările sunt eprimate prin aplicarea unor operatoriunari sau binari care constituie primitive ce acţioneaă asupra relaţiilor, reultatulintero#ărilor fiind tot relaţii, ceea ce permite asocierea şi imbricarea acestor operatori

pentru a forma intero#ări complee. 7peratorii al#ebrei relaţionale se !mpart !n două #rupe şi anume<

operaţii pe mulţimi 0euniunea, Intersecţia, /iferenţa, rodusul carteianD

operatori relaţionali speciali 0Selecţia, roiecţia, Cuplarea 0J7I, /iviiunea.

Calculul relaţ ional prin care intero#ările descriu mulţimea tuplelor reultat prin specificarea unui predicat 0condiţie care trebuie satisf ăcut de aceste tuple. ncepEnd din

1"86 limba=ul S>9 a devenit standard 'SI pentru limba=ele de

intero#are ale baelor de date relaţionale fiind utiliat atEt !n cadrul unor S:/+uricomplee cum ar fi S:/ 7'C9( 0liderul mondial !n domeniul baelor de date, cEt şi!n cadrul unor S:/+uri de compleitate redusă cum ar fi cele din familia ase 0/baseIU, )oro.

Standardul S>9 utiliat p!nă la !nceputul anului 2$$$ este cel realiat !n 1""2 şi cunoscut

sub numele de S>9X"2 sau S>92.

7/23/2019 PSI (1).docx


oul standard S>93 lansat !n 1""" are !n vedere o serie de etensii faţă de S>92 după cum urmeaă<

115

7/23/2019 PSI (1).docx


facilităţi orientate obiect posibilitatea de definire de către utiliator a tipurilor abstractede date care să permită descrierea de metode, identitatea obiectelor, subtipuri şimoştenire, polimorfism etc.D

structuri de control pentru a conferi limba=ului completitudine de calcul 0I), )7,NI9(, etc. pentru a deveni un limba= de sine stătător a cărui putere de epresie să numai fie limitată la nivelul limba=elor relaţionaleD

facilităţi pentru eprimarea prelucr ărilor recursiveD

facilităţi de comunicare !n reţeaD

facilităţi de prelucrare distribuită 0mecanisme pentru crearea, memorarea şi eecuţia procedurilor la nivelul serverelor de date stored proceduresD

facilităţi multimediaD

facilităţi pentru tratarea timpului !n baele de date.

Comenzi pentru crearea:actualizarea scemei 'azei de date

Crearea unui utiliator se realieaă

cu comanda

C9%AT% :S%9 ;nume utilizator8 ID%7TIFI%D <= ;parola8

'dău#area relaţiilor !ntr+o baă de date , comanda C9%AT% TA<*% are sintaa<

C9%AT% TA<*% ;nume relaţ ie8>.;nume atribut8 ;tip dat ă8,?0@

7/23/2019 PSI (1).docx


6emplu +crearea tabelei #ersoane !n S* 2racle se realieaă cu comanda<

C9%AT% TA<*% #ersoane .7rcrt 7:M<%9 :7I:% 72T 7:**,7umeCBA9."0,#renume CBA9."0,Datan DAT%,Se(ul CBA9,Adresa &A9CBA9."!00

7 nouă relaţie poate fi creată şi ca reultat al unei operaţii de intero#are astfel<

C9%AT% TA<*% ;nume relaţ ie8 .;nume atribut8 ;tip dat ă8,?0 AS ;subinterogare8

'dău#areamodificarea de atribute pentru o relaţie eistentă se realieaă cu comanda<

A*T%9 TA<*% ;nume relaţ ie8 ADDEM2DIF= .; nume atribut8 ;tip dat ă8,?0

Şter#erea unei relaţii se realieaă cu comanda<

D92# TA<*% ;nume relaţ ie8

116

7/23/2019 PSI (1).docx


Comenzi pentru optimizarea interogărilor

Ana din principalele căi de optimiare a timpilor de intero#are a unei bae de date este

indearea. An inde poate fi privit ca o relaţie cu două atribute şi anume<

primul atribut conţine valorile atributelor relaţiei după care se creaă indeulD

al doilea atribut conţine un pointer 0adresa la locaţia tuplelor corespunătoare. Creareaunui inde se realieaă cu comanda<

C9%AT% >:7I:%@ I7D% ;nume inde(8

27 ;nume relaţ ie8.;nume atribut8>ASCED%SC@,?0

/acă pentru atributele utiliate !n claua B%9% a unor instrucţiuni S>9 au fost creaţiindecşi, atunci aceştia vor fi utiliaţi !n vederea optimiării timpului de prelucrare.

/eciia de utiliare sau nu a unui inde este luată de limba=ul S>9 şi nu de utiliator.entru aceasta fiecare model de limba= S>9 dispune de o componentă numită optimiator, care eamineaă intero#area şi decide care este modul optim de obţinere areultatului.

7 altă te&nică de optimiare a intero#ărilor este te&nica Oclusterin# disponibilă !n7'C9( şi care constă !n #ruparea tuplelor din mai multe relaţii şi stocarea lor !naceeaşi onă pe disc.

Controlul datelor $comenzi #C)% =ederi

7 vedere este o relaţie virtuală, definită plecEnd de la alte relaţii din baa de date şi carenu conţine date şi deci nu ocupă spaţiu fiic pe disc. Uederile se definesc !n două scopurişi anume<

7/23/2019 PSI (1).docx


pentru a simplifica accesul utiliatorilor la dateD

pentru a asi#ura protecţia şi securitatea datelor fiecărui utiliator fiindu+i permis acces la

o por ţiune a baei de date şi putEnd efectua doar anumite operaţii 0conform drepturilor deacces specificate cu comenile

G9A7T19%&2H% .

11-

7/23/2019 PSI (1).docx


'supra unei vederi se pot efectua aceleaşi operaţii ca şi asupra unei relaţii cu deosebireacă vederile nu conţin date şi că orice modificări efectuate asupra datelor sunt reflectate şi!n vederi. 'stfel, asupra unei vederi se pot realia operaţiile<

creare vedere 0C('*( UI(D

creare sinonim pentru vedere 0C('*( SM7I%D

şter#ere vedere 0/7 UI(D

intero#are vedere 0S(9(C*D

actualiare date din vedere 0A/'*(D

şter#ere date din vedere 0/(9(*(D

adău#are date 0IS(*.

Crearea unei vederi se realieaă cu comanda C9%AT% &I% care are sintaa<

C9%AT% &I% ;nume vedere8 >;lista atribute8@ AS ;'raza S%*%CT8 >ITB CB%CH2#TI27@

6emplu

C9%AT% &I% StocuriD.Codp,Denp,:mp,Cant,#ret,&aloare0 AS S%*%CTStocuriCodp, Denp,:mp,Cant,#ret,Cant#ret F92M

7/23/2019 PSI (1).docx


#roduse,Stocuri B%9% #rodusecodpJStocuriCodp A7D CodDep J KDK

Intero#area vederii se va realia cu comanda

S%*%CT F92M StocuriD

Atiliarea opţiunii ITB CB%CH 2#TI27 asi#ur ă faptul că nici o tuplă nu va fiadau#ată sau actualiată cu instrucţiunile I7S%9T, :#DAT% , dacă nu sunt respectatecondiţiile specificate !n claua B%9% a instrucţiunii S%*%CT din definiţia vederii.

entru acordarea sau retra#erea drepturilor de acces la baa de date prin intermediulviualiărilor se vor folosi comeni de forma<

G9A7T >A**ES%*%CTEI7S%9TE:#DAT%ED%*%T%@ 27 ;nume vedere8 T2 ;numeutilizator8

sau

9%&2H% >A**ES%*%CTEI7S%9TE:#DAT%ED%*%T%@ 27 ;nume vedere8 F92M;nume utilizator8

118

7/23/2019 PSI (1).docx


'si#urarea securităţii datelor presupune definirea drepturilor de acces ale utiliatorilor şi protecţia sistemului la accesul neautoriat. n acest sens asi#urarea securităţii serealieaă pe două niveluri şi anume<

nivelul 1 acordarea dreptului de acces la sistemD

nivelul 2 acordarea dreptului de acces la nivel de relaţii.

entru conectarea utiliatorilor la sistem !n ma=oritatea versiunilor de S>9 se utilieaă un nume de utiliator şi o parolă.

eferitor la drepturile de acces la nivel de relaţie !n sistemele multi+user trebuie preciatutiliatorul care a creat relaţia 0proprietarul relaţiei. )iecare utiliator are drepturi doarasupra propriilor relaţii, iar drepturi asupra unor relaţii create de alţi utiliatori pot fiacordate prin comanda G9A7T şi pot fi retrase prin comanda 9%&2H% .

/atele privind definirea baei de date, utiliatorii şi drepturile de acces sunt stocate !n

dicţionarul de date şi sunt #estionate de către sistemul de #estiune a baei de date0S:/.

n cele ce urmeaă se va preenta modul de realiare a celor două nivele de securitate !ncadrul sistemului 7'C9(.

<ivelul 1 de securitate a datelor se realieaă cu comanda<

G9A7T ;autorizare,?8 T2 ;nume utilizator8 >ID%7TIFI%D <= ;parola8@ unde[autoriareY poate fi<

D<A confer ă utiliatorului dreptul de efectuare a oricărei operaţii asupra oricărei relaţiidin baa de dateD

7/23/2019 PSI (1).docx


C277%CT confer ă utiliatorului dreptul de a a face intero#ări 0S%*%CT şi actualiări0 I7S%9T, :#DAT%, D%*%T% asupra relaţiilor create de alţi utiliatori, !nsă nu permiteutiliatorului să creee relaţii 0C9%AT% sau să ştear#ă relaţii create de alţi utiliatori0 D92# D

9%S2:9C% confer ă utiliatorului drepturile ce reultă din autoriarea C277%CT şi !n plus dreptul de a crea relaţii 0C9%AT% şi de a şter#e relaţii ce !i apar ţin 0 D92# .

11"

7/23/2019 PSI (1).docx


Anui utiliator !i pot fi acordate mai multe tipuri de autoriări !n cadrul unei sin#urecomeni G9A7T .

arola stabilită pentru un utiliator poate fi modificată printr+o comandă G9A7T ulterioar ă spre eemplu astfel<

G9A7T 9%S2:9C% T2 ;nume utilizator8 ID%7TIFI%D <= ;noua parol ă8

Anui utiliator căruia i s+a acordat un tip de autoriare !i pot fi acordate şi alte tipuri deautoriare prin comeni :'* ulterioare.

etra#erea autoriărilor acordate unui utiliator se realieaă cu comanda<

9%&2H% ;autorizare,?8 F92M ;nume utilizator8

<ivelul 2 de securitate a datelor

entru acordarea respectiv retra#erea drepturilor de acces la relaţii se utilieaă comenile G9A7T respectiv 9%&2H% cu următoarea sintaă<

G9A7T A**E;drept de acces8,? 27 ;nume relaţ ie8 T2 ;nume utilizator8E#:<*IC>ITB G9A7T 2#TI27@

respectiv

9%&2H% A**E;drept de acces8,? 27 ;nume relaţ ie8 F92M ;nume utilizator8E #:<*IC

7/23/2019 PSI (1).docx


rivile#iile 0drepturile de acces pot fi acordate sau retrase de următoarele cate#orii deutiliatori<

utiliatorii cu nivel de autoriare D<A

proprietarii relaţiilorD

utiliatorii autoriaţi cu opţiunea ITB G9A7T 2#TI27

rin specificarea #:<*IC acordarea respectiv retra#erea drepturilor de acces se aplică tuturor utiliatorilor.

rin specificarea ITB G9A7T 2#TI27 , utiliatorul respectiv poate la rEndul său să acorde aceleaşi drepturi sau mai puţine altor utiliatori.

n 29AC*% pot fi acordate următoarele drepturi de access asupra relaţiilor<

S%*%CT, I7S%9T, D%*%T%, A*T%9, :#DAT%, C9%AT%,D92# pentru tabele şi indecşi.

12$

7/23/2019 PSI (1).docx


/repturile de acces pot fi acordate asupra !ntre#ii relaţii, sau doar asupra anumitoratribute ale relaţiei.

(emple<

'cordarea tuturor drepturilor de acces utiliatorilor Ionescu, #opescu, asupra relaţiei #ersoane care apar ţine utiliatorului &asilescu se realieaă prin comanda<

G9A7T A** 27 &asilescu#ersoane T2 Ionescu,#opescu

'cordarea tuturor utiliatorilor, drepturile S*%CT,I7S%9T,:#DAT% asupra relaţiei #roduse apar ţinEnd utiliatorului Ionescu se realieaă cu comanda<

G9A7T S%*%CT,I7S%9T,:#DAT% 27 Ionescu#roduse T2 #:<*IC

'cordarea privile#iilor S%*%CT,:#DAT% numai asupra atributelor Cod#, Denp dinrelaţia #roduse apar ţinEnd utiliatorului Ionescu, utiliatorului #opescu cu condiţia caacesta la rEndul său să poată acorda oricărui alt utiliator aceleaşi drepturi sau mai

puţine, se realieaă cu comanda<

G9A7T S%*%CT,:#DAT% 27 Ionescu#roduse.Cod#rodus,Denumire0 T2 #opescuITB G9A7T 2#TI27

etra#erea drepturilor de acces I7S%9T,D%*%T% asupra relaţiei #ersoane apar ţinEndutiliatorului &asilescu, utiliatorului Ionescu se realieaă cu comanda<

9%&2H% I7S%9T,D%*%T% 27 &asilescu#ersoane F92M Ionescu

/nstrucţiuni pentru inserarea şi actualizarea datelor în ta'ele

Inserarea datelor , comanda I7S%9T are următoarea sintaă<

7/23/2019 PSI (1).docx


I7S%9T I7T2 ;nume relatie8E;nume vedere8 >.;nume atribut8?0@ >&A*:%S@ ;listavalori8E;subinterogare8

(emple<

)ie tabela ersoane0rcrt,ume,renume, /atan, Seul, 'dresa

I7S%9T I7T2 #ersoane &A*:%S .,LIonescuL,LIonL,!"11N,LML,LSuceavaL0

0adau#ă o !nre#istrare !n tabela #ersoane completEnd toate atributele

I7S%9T I7T2 #ersoane.7rcrt,7ume,#renume0 &A*:%S .,LIonescuL,LAnaL0

0adau#ă o !nre#istrare !n #ersoane completEnd numai atributele rcrt,ume, renume

121

7/23/2019 PSI (1).docx


entru a insera !n tabela #ersF 0rcrt,ume,renume toate !nre#istr ările din tabela #ersoane pentru care SeulHX)X se scrie comanda<

I7S%9T I7T2 #ersF.7rcrt,7ume,#renume0 S%*%CT 7rcrt,7ume,#renume F92M #ersoane B%9% Se(ul J OFL

'ctualiarea datelor , comanda :#DAT% are sintaa<

:#DAT% ;nume relaţ ie8E;nume vedere8

S%T ;nume atribut8 J ;e(presie8,?>B%9% ;condiţ ie8@

Condiţia din claua B%9% defineşte tuplele care vor face obiectul actualiării. ClauaB%9% poate conţine şi o subintero#are.

(emple<

:#DAT% #ersoane S%T 7ume J O#opescuL, #renume J OAna MariaL

B%9% 7ume J OIonescuL A7D #renume J OAnaL

0actualieaă numele şi prenumele persoanei Ionescu Ana cu valorile #opescu respectiv

Ana Maria.

:#DAT% &anzari S%T #ret J #ret B%9% Cod# I7

.S%*%CT Cod# F92M Facturi B%9% 7umar J !

7/23/2019 PSI (1).docx


A7D &anzariCodcJFacturiCodc 0

0realieaă ma=orarea preţului cu 2$\ pentru produsele vEndute cu factura 12$.

/acă !n comanda :#DAT% claua B%9% este omisă, actualiarea se va efectua asupratuturor tuplelor relaţiei.

Şter#erea datelor , comanda D%*%T% are sintaa<

D%*%T% F92M ;nume relaţ ie8E;nume vedere8 >B%9% ;condiţ ie8@ unde [condiţieY poate fi o condiţie simplă, o epresie sau o subintero#are. (emple<

D%*%T% F92M Stocuri B%9% Cant J !

0şter#e toate !nre#istr ările din tabela Stocuri pentru care cEmpul Cant are valoarea $.

D%*%T% 2'erte

0şter#e toate !nre#istr ările din tabela 2'erte.

122

7/23/2019 PSI (1).docx


Comenzi pentru gestiunea tranzacţiilor

*ranacţia este o succesiune de instrucţiuni S>9 #rupate !ntr+un bloc de instrucţiuni

utiliate pentru actualiarea şisau intero#area datelor din baa de date. 7 tranacţie seconsider ă !nc&eiată după realiarea tuturor operaţiilor pe care le conţine. 7peraţiileconţinute !ntr+o tranacţie pot fi realiate efectiv !n baa de date sau nu, fie automat decătre sistem după fiecare operaţie, fie printr+o comandă eplicită dată după o succesiunede operaţii. 'stfel salvarea automată de către sistem a modificărilor este realiată princomanda

S%T A:T2C2MMIT 27

/acă iniţial a fost specificată comanda S(* 'A*7C7%%I* 7)), salvareamodificărilor efectuate asupra datelor se realieaă prin comanda C7%%I*, iarabandonarea modificărilor se realieaă prin comanda 799'C].

locul de operaţii ce definesc o tranacţie poate fi delimitat de instrucţiunile <

<%GI7 T9A7SACTI27

%7D T9A7SACTI27

(ro'lemă rezolvată

Se lanseaă !n eecuţie S>9 lus 7racle sub utiliatorul s/stem 0fi#ura 5.1.

n baa de date 7C9 sub S.:../. 7racle se creaă utiliatorul A1 identificat prin parola 1 şi i se acordă privile#iile C7(C*, (S7AC( 0fi#ura 5.2.

7/23/2019 PSI (1).docx


Se înc3ide sesiunea de lucru S* #lus a utilizatorului s/stem .cu instrucţ iunea %IT0 şi sedesc3ide o nouă sesiune de lucru S* #lus pentru utilizatorul : .'igura "0

Se crează

tabela #roduseşi se insereaz

ă dou

ă înregistr

ări .'igura "P0

123

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


ORCL

?igura .1. 9ansare S>9 lus 7'C9( pentru utiliatorul s;stem

7/23/2019 PSI (1).docx


?igura .2. Creare utiliator A1 şi acordare privile#ii C7(C*, (S7AC(

124

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


9C)

?igura .3. 9ansare S>9 lus 7'C9( pentru utiliatorul A1

7/23/2019 PSI (1).docx


?igura .4. Creare tabelă Produ&e şi inserare două !nre#istr ări

125

7/23/2019 PSI (1).docx


)im'a*ul S+) - /nterogarea 'azelor de date - ?raza %ELECT

Intero#area baelor de date !n limba=ul S>9 se realieaă cu a=utorul unei sin#ure

instrucţiuni şi anume instrucţiunea S%*%CT avEnd următoarea sintaă<

S%*%CT >DISTI7CT@ ;lista atribute8E F92M ;lista relaţ ii8

>B%9% ;condiţ ie8@

>G92:# <= ;lista atribute de grupare8@ >BA&I7G ;condiţ ie8@

>29D%9 <= ;atribut de ordonare8 >ASC@ED%SC,?@ >:7I27 ;'rază S%*%CT8@

;lista atribute8 este o listă ce conţine nume de atribute 0cEmpuri sau epresii construite utiliEnd atribute, separate prin caracterul O, şi care fac parte din relaţiile 0tabele, vederienumerate !n [lista relaţiiY din claua F92M . umele fiecărui atribut sau epresii din[lista atributeY va fi afişat !n capul de tabel ce repreintă reultatul intero#ării, fiecareatribut sau epresie putEnd primi un alias folosind specificarea 'S [aliasY.

Caracterul ̂ _X specifică faptul că se etra# toate atributele tabelei preciate !n claua F92M .

Claua DISTI7CT precieaă faptul că !n relaţia reultat nu pot apărea duplicate 0tupleidentice.

Claua B%9% precieaă condiţiile de intero#are 0condiţii care trebuie să fiesatisf ăcute de tuplele intero#ate, condiţii de cuplare relaţii 0 Q2I7 , relaţii !ntre tabele. nclaua B%9% pot fi utiliaţi operatori lo#ici 0 A7D, 72T, 29, predicate 0 I7, *IH%, <%T%%7, %ISTS, A**, A7= , operatori aritmetici 0T, +, __, , _, operatori de comparare 0H, `,[, Y, [H, YH, [Y, paranteele 0 pentru sc&imbarea ordinii de prioritate aoperaţiilor, operatorilor, funcţii şi alte subintero#ări S%*%CT , pentru construirea deepresii pe care trebuie să le !ndeplinească tuplele ce constituie reultatul intero#ării.

redicatul I7 permite specificarea unei liste pentru domeniul de căutare pentru un atribut,

7/23/2019 PSI (1).docx


iar predicatul <%T%%7 permite specificarea unui interval pentru domeniul de căutare avalorilor unui atribut, fiind ec&ivalent cu o condiţie de forma<

[atributY YH [limita inf. intervalY '/ [atributY [H [limita sup. intervalY

126

7/23/2019 PSI (1).docx


(emple<

)ie tabela ersoane0rcrt,ume,renume, /atan, Seul, 'dresa

Selectarea tuturor !nre#istr ărilor din tabela ersoane pentru care primele - caractere dincEmpul 'dresa sunt ̂ SuceavaX sau ̂ ădăuţiX se realieaă cu comanda<

S%*%CT F92M #ersoane B%9% S:<ST9.Adresa,,R0 I7 .OSuceavaL,O9ăd ăuţ iL0

Intero#area de mai sus este ec&ivalentă cu intero#area<

S%*%CT F92M #ersoane B%9% S:<ST9.Adresa,,R0 J OSuceavaL

29 S:<ST9.Adresa,,R0 J O9ăd ăuţ iL

Selectarea tuturor !nre#istr ărilor din tabela ersoane pentru care data naşterii estecuprinsă !ntre $1$1-2 şi $1$182 se realieaă astfel<

S(9(C* _ )7% ersoane N(( /atan (*(( Q$1$1-2 '/ Q$1$182Intero#area de mai sus este ec&ivalentă cu intero#area<

S(9(C* _ )7% ersoane N(( /atan YH Q$1$1-2 '/ /atan [H Q$1$182redicatul 9I]( permite selecţia şirurilor de caractere care conţin anumite caractere

specificate prin intermediul unei măşti definite cu a=utorul unor caracterespeciale 0\, P !n d'S( IU, )oro, 7'C9(, sau _, !n I)7%IK (emple<

S(9(C* _ )7% ersoane N(( ume 9I]( ^\aX

0selecteaă toate !nre#istr ările din tabela ersoane pentru care valorile atributului umese termină cu litera ^aX.

7/23/2019 PSI (1).docx


S(9(C* ume,renume,/atan )7% ersoane N(( ume 9I]( ^'\uX0selecteaă valorile atributelor ume, renume, /atan pentru toate !nre#istr ările dintabela ersoane pentru care prima liter ă din ume este ^'X iar ultima liter ă este ^uX.

S(9(C* ume )7% ersoane N(( ume 9I]( ^Po\X

0selecteaă valorile atributului ume pentru toate !nre#istr ările din tabela ersoane pentru care prima liter ă din ume este orice liter ă, a doua liter ă din ume este litera ^oXşi !ncepEnd din poiţia a treia numele poate conţine orice litere.

12-

7/23/2019 PSI (1).docx


redicatele A**, A7=, %ISTS se utilieaă pentru intero#ări ce conţin subintero#ări, !nvederea verificării anumitor condiţii ce trebuie !ndeplinite !ntre reultatele intero#ării şireultatele subintero#ării.

Claua G92:# <= realieaă #ruparea tuplelor unei relaţii pe baa valorilor unuiatribut sau #rup de atribute şi #enereaă o sin#ur ă tuplă pentru fiecare #rup de tupleavEnd aceeaşi valoare pentru atributele care definesc #rupul. 'tributele care definesc#rupul trebuie obli#atoriu să se re#ăsească !n lista atributelor intero#ate [lista atributeY.

/e asemenea asupra unor atribute pot fi aplicate funcţii a#re#at<

'U:0[atributY media valorilor atributului specificat ca parametru, pe #rupD

SA%0[atributY suma valorilor atributului specificat ca parametru, pe #rupD

%'K0[atributY maimum valorilor atributului specificat ca parametru, pe #rupD

%I0[atributY minimum valorilor atributului specificat ca parametru, pe #rupD

C7A*0[atributY numărul !nre#istr ărilor pe #rupare după [atributY. 7bservaţie.[atributY poate fi fie un atribut, fie o epresie definită utiliEnd

atribute ale tabelei.

Claua BA&I7G, opţiune a clauei G92:# <= , este o formă specială a clauei B%9%!ntrucEt se aplică unor #rupuri de tuple 0şi nu unor tuple definite de claua

G92:# <=

(emple<

7/23/2019 PSI (1).docx


)ie tabela Stocuri0Cod/ep,Cod,Am,Cant,ret

S(9(C* Cod/ep,SA%0Cant_ret 'S Ualoare,C7A*0Cod/ep 'S Contor F92M

Stocuri G92:# <= CodDep

0Calculeaă suma produselor Cant_ret pentru toate tuplele avEnd aceeaşi valoare !ncEmpul Cod/ep şi numărul !nre#istr ărilor din fiecare #rup definit de cEmpul Cod/ep şiafiseaă reultatele sub formă de tabel avEnd coloanele Cod/ep, Ualoare, Contor

S(9(C* Cod/ep,Cod,%'K0ret )7% Stocuri

:7A M Cod N'UI: %'K0ret [ 15$$$$

128

7/23/2019 PSI (1).docx


0selecteaă pentru fiecare #rupă de !nre#istr ări avEnd aceeaşi valoare !n cEmpul Cod,!nre#istrarea cu preţul maim mai mic decEt 15$$$$

Clauza 7/( M permite preciarea ordinii de afişare a datelor astfel<

29D%9 <= ;nume atribut 8 >ASC@ED%SC,;nume atribut 8>ASC@ED%SC,?

(emplu<

S(9(C* _ )7% ersoane 7/( M /atan /(SC,ume

0afişeaă toate !nre#istr ările din tabela ersoane !n ordine descrescătoare după datanaşterii şi !n cadrul aceleiaşi date a naşterii crescător după ume

Claua :7I27 permite obţinerea reultatului a două sau mai multe intero#ări printr+osin#ur ă instrucţiune S%*%CT

(emplu<

S(9(C* Cod/ep,Cod,Cant )7% StocProd N(( Cod/ep H ̂ /ep$1X

AI7

S(9(C* Cod/ep,Cod,Cant )7% StocProd N(( Cant YH 1$$ $selecteaă tuplele0Cod/ep,Codrod,Cant din tabela StocProd pentru toate !nre#istr ările pentru careCod/ep H ^/ep$1X, la care adau#ă tuplele 0Cod/ep,Codrod,Cant din tabela StocProd

pentru toate !nre#istr ările pentru care Cant YH 1$$.

entru a nu se elimina tuplele duplicat trebuie specificat AI7 '99.

7/23/2019 PSI (1).docx


entru a sc&imba ordinea de afişare a tuplelor etrase se poate utilia claua 7/( Maplicată doar relaţiei finale şi nu asupra fiecărei frae S(9(C*.

egăsirea datelor din două sau mai multe relaţii

Intero#area datelor din două sau mai multe tabele 0relaţii presupune eistenţa unorcEmpuri comune pentru realiarea operaţiei de cuplare 0operatorul J7I. n fraaS(9(C* operaţia de cuplare este definită !n claua N(( sub forma<

;nume tabela8;c3eie8 J ;nume tabela8;c3eie8

0unde [c&eie1Y, [c&eie2Y repreintă cEmpurile ce identifică !nre#istr ările corespondente!n cele două tabele.

12"

7/23/2019 PSI (1).docx


entru eemplificare pe lEn#ă tabela Stocuri mai consider ăm tabela roduse0Cod, /en,/es.

S%*%CT #roduseCod#,Den#,:m#,Cant,#ret F92M #roduse,Stocuri

N(( roduse.Cod H Stocuri.Cod

0etra#e toate tuplele 0Cod,/en,Am,Cant,ret pentru care valoarea atributului Coddin tabela roduse este e#ală cu valoarea atributului Cod din tabela Stocuri .

n lipsa clauei B%9% se vor etra#e toate combinaţiile posibile !ntre tuplele celor douătabele 0produsul carteian.

)iecărei tabele i se poate atribui un alias astfel !ncEt fraa de mai sus este ec&ivalentă cufraa<

S(9(C* '.Cod,/en,Am,Cant,ret )7% roduse ',Stocuri N(( '.Cod H.Cod

n anumite situaţii poate fi necesar ă corelarea 0cuplarea unei relaţii 0tabele cu ea !nsăşi.Spre eemplu dacă presupunem că !n tabela Stocuri unele produse pot apare de mai multeori cu preţuri diferite şi ne intereseaă poiţiile cu preţul minim, formulăm următoareaintero#are<

S%*%CT ACod#,ACant,A#ret F92M Stocuri A

B%9% A#ret J .S%*%CT MI7.<#ret0 F92M Stocuri < B%9% ACod# J <Cod#0

entru reolvarea unor astfel de probleme s+au utiliat instrucţiuni S(9(C* imbricatecare vor fi preentate !n detaliu !n cele ce urmeaă.

7/23/2019 PSI (1).docx


/nstrucţiuni S)CT im'ricate

9imba=ul S* ofer ă posibilitatea construirii unor intero#ări complee prin includerea !nclaua B%9% a unei instrucţiuni S%*%CT , a altei instrucţiuni S%*%CT 0numită sub+intero#are sau ^innerX astfel<

S%*%CT ;lista atribute8 F92M ;lista relaţ ii8 B%9% ;condiţ ie8 .;sub-interogare80

9a rEndul ei sub+intero#area poate conţine !n claua B%9% o altă instrucţiune S%*%CT

obţinEnd astfel o intero#are compleă constituită din instrucţiuni S%*%CT imbricate peun număr oarecare de nivele. Instrucţiunea S%*%CT interioar ă #enereaă

13$

7/23/2019 PSI (1).docx


valori pentru condiţia de căutare a instrucţiunii S%*%CT eterioare care o conţine 0numităşi ^outerX. 7 sub+intero#are poate returna o sin#ur ă valoare, sau poate returna mai multe valori.

n ce priveşte ordinea de evaluare a intero#ărilor pot eista <

sub+intero#ări simple + !n care intero#area interioar ă este evaluată prima, independent deintero#area eterioar ă, iar reultatul intero#ării interioare este utiliat de intero#areaeterioar ăD

sub+intero#ări corelate + !n care intero#area eterioar ă transmite repetat cEte o valoare pentru intero#area interioar ă, care !n baa valorii primite, parcur#e tuplele relaţiei şitransmite intero#ării eterioare reultatul obţinut. 'stfel de intero#ări realieaă corelarea unei relaţii cu ea !nsăşi şi sunt cele mai

performante.

Spre eemplu dacă presupunem că !n tabela Stocuri unele produse pot apare de mai multeori cu preţuri diferite şi ne intereseaă poiţiile cu preţul minim, formulăm următoareaintero#are<

S%*%CT ACod#,ACant,A#ret F92M Stocuri A

B%9% A#ret J .S%*%CT MI7.<#ret0 F92M Stocuri < B%9% ACod# J <Cod#0

Sub+intero#ări simple care returneaă o sin#ur ă valoare + pot fi utiliate !n intero#ăriimbricate avEnd sintaa<

S%*%CT ;lista atribute8 F92M ;lista relaţ ii8 B%9% ;atribut8 J

7/23/2019 PSI (1).docx


;

8

;J

8J

J

.;sub-interogare80 >29D%9 <= ;atribut>ASC@ED%SC,?@

131

7/23/2019 PSI (1).docx


(emplu<

S%*%CT CodDep,Cod#,Cant F92M Stocuri

B%9% Cant 8 .S%*%CT A&G.Cant0 F92M Stocuri 0 29D%9 <= CodDep

0afişeaă produsele pentru care eistă stocuri peste medie, ordonate pe depoite. Sub+intero#ari simple care returneaa mai multe valori pot fi utiliate !n intero#ări

imbricate care utilieaă !n claua B%9% condiţii care #enereaă o mulţime de valorifolosind unul din predicatele< .72T0I7, .72T0A7=, .72T0A**, .72T0%ISTS

(emplu<

S%*%CT F92M #roduse B%9% Cod# I7 .S%*%CT Cod# F92M Facturi

B%9% 7umar I7 .S%*%CT 7umar F92M <ene'iciari,Comenzi

B%9% <ene'iciari7umeJLIonescuL A7D <ene'iciariCod6<JComenziCod6<00

redicatul A7= poate fi utiliat !n combinaţie cu oricare din operatorii [, Y, H, [H, YH, RHşi permite verificarea dacă valoarea unui atribut satisface condiţia preciată pentru oricevaloare din lista reultată din subintero#are.

S%*%CT Cod# F92M Stocuri B%9% Cant 8 A7=

.S%*%CT Cant F92M Stocuri B%9% CodDep J DK0

redicatul A** returneaă toate tuplele pentru care valorile atributului din claua

B%9% sunt [, Y, [H, YH decEt toate valorile #enerate de intero#area interioar ă 0acest

7/23/2019 PSI (1).docx


predicat nu poate fi utiliat cu operatorul H ce ar corespunde caului banal !n care toateintero#ările din listă sunt e#ale.

(emplu<

S%*%CT F92M Stocuri B%9% Cant ; A** .S%*%CT Cant F92M Stocuri B%9%CodDep J DK0

redicatul %ISTS verifică dacă pentru fiecare tuplă a relaţiei eistă tuple care satisfaccondiţia din intero#area interioar ă 0deci %ISTS permite specificarea mai multor atribute!n intero#area interioar ă. 'stfel spre eemplu instrucţiunea<

S%*%CT F92M #roduse A B%9% 72T %ISTS .S%*%CT F92M Stocuri < B%9% <Cod#JACod#0

va returna o listă de produse care nu au nici o !nre#istrare !n Stocuri.

132

7/23/2019 PSI (1).docx


&plicaţie practică

Se consider ă baa de date )urnioriPClienţiPStocuri care conţine următoarele tabele 0!n

'CC(SS<

(9#S 0catalo# de produse

CEmp

Semnificaţie

Tip dată

#imensiune

9'servaţii

Codp

Cod produs

umber, Inte#er

4

C&eie primar ă

/enp

/enumire produs

*et

2$

/esp

/escriere produs

N;perlinG

efer ă document

7/23/2019 PSI (1).docx


corespunător

ST9C/ 0stocurile de produse pe depoite

CEmp

Semnificaţie

Tip dată

#imensiune

9'servaţii

Codp

Cod produs

umber, Inte#er

4

9ooGup iard cu

9ooGup iard

tabela 7/AS(

Cod/ep

Cod depoit

*et

2

7/23/2019 PSI (1).docx


Amp

Anitate de

9ooGup iard

8

Creare şi utiliare

măsur ă produs

listă de valori

Cant

Cantitate

umber, Inte#er

4

ret

reţ unitar

umber,

8

9on#Inte#er

?</F9/ 0catalo# de furniori

7/23/2019 PSI (1).docx


CEmp

Semnificaţie

Tip dată

#imensiune

9'servaţii

Codf

Cod furnior

umber, Inte#er

4

C&eie primar ă

/enf

/enumire

*et3$

furnior

'dresaf

'dresa furnior

*et

25

7/23/2019 PSI (1).docx


C)/<T/ 0catalo# de clienţi

CEmp

Semnificaţie

Tip dată

#imensiune

9'servaţii

Codc

Cod client

umber, Inte#er

4

C&eie primar ă

/enc

/enumire client

*et

3$

'dresac'dresa client

*et

25

9?T 0oferte de produse de la furniori

7/23/2019 PSI (1).docx


CEmp

Semnificaţie

Tip dată

#imensiune

9'servaţii

Codf

Cod furnior

umber, Inte#er

4

9ooGup iard cu

9ooGup iard

tabela )AIV7I

Codp

Cod produs

umber, Inte#er

49ooGup iard cu

9ooGup iard

7/23/2019 PSI (1).docx


tabela 7/AS(

Amp

Anitate de

9ooGup iard

8

Creare şi utiliare

133

7/23/2019 PSI (1).docx


măsur ă produs

listă de valori

ret

reţ unitar

umber,

8

9on#Inte#er

/atao

/ata ofertei

/ate

8

7ferta

7ferta furnior

N;perlinG

efer ă document

7/23/2019 PSI (1).docx


corespunător

=&<F&/ 0vEnările de produse pe clienţi

CEmp

Semnificaţie

Tip dată

#imensiune

9'servaţii

Codc

Cod furnior

umber, Inte#er

4

9ooGup iard cu

9ooGup iard

tabela C9I(*I

Codp

Cod produs

umber, Inte#er

4

9ooGup iard cu

7/23/2019 PSI (1).docx


9ooGup iard

tabela

7/A,$3S(

Amp

Anitate de

9ooGup iard

8

Creare şi utiliare

măsur ă produs

listă de valori

Cant

Cantitate

umber, Inte#er

4

ret

reţ unitar

7/23/2019 PSI (1).docx


umber,

8

9on#Inte#er

Să se scrie comenile S>9 pentru realiarea intero#ărilor de mai =os<

a Situaţia stocurilor

CEmp

Cod/ep

Codp

/enp

Amp

7/23/2019 PSI (1).docx


Cant

ret

Ualoare

*abela

Stocuri

Stocuri

roduse

Stocuri

Stocuri

7/23/2019 PSI (1).docx


Stocuri

Cant_ret

b1

Situaţia ofertelor

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


Câmp

Codf

/enf

7/23/2019 PSI (1).docx


'dresaf

Codp

/enp

Amp

ret

/atao

Ta'ela

)urniori

)urniori

)urniori

roduse

roduse

7ferte

7/23/2019 PSI (1).docx


7ferte

7ferte

c Situaţia vEnărilor

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


Câmp

Codc

/enc

'dresac

Codp

/enp

Amp

Cant

ret

7/23/2019 PSI (1).docx


Ualoare

/atav

Ta'ela

Clienti

Clienti

Clienti

roduse

roduse

Uanari

Uanari

Uanari

Cant_ret

Uanari

d1

9ista produselor pentru care nu eistă oferte

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


C4mp

7/23/2019 PSI (1).docx


Codp

/enp

7/23/2019 PSI (1).docx


Tabela

roduse

roduse

7/23/2019 PSI (1).docx


134

7/23/2019 PSI (1).docx


9ista produselor pentru care nu s+au f ăcut vEnări !n perioada ?/ata1,/ata2@

CEmp

Codp

/enp

*abela

roduse

roduse

ăspuns<

a

S%*%CT CodDep, StocuriCodp, Denp, :mp, Cant, #ret, Cant#ret AS &aloare

F92M Stocuri, #roduse B%9% StocuriCodp J #roduseCodp

b

S%*%CT 2'erteCod', Den', Adresa', 2'erteCodp, Denp, :mp, #ret, Datao

7/23/2019 PSI (1).docx


F92M 2'erte, #roduse,Furnizori

B%9% 2'erteCodp J #roduseCodp A7D 2'erteCod' J FurizoriCod'

c

S%*%CT &anzariCodc, Denc, Adresac, &anzariCodp, Denp, :mp,Cant, #ret,

Cant#ret AS &aloare, Datav F92M &anzari, #roduse,Clienti

B%9% &anzariCodp J #roduseCodp A7D &anzariCodc J ClientiCodc

d

S%*%CT F92M #roduse B%9% 72T %ISTS

.S%*%CT F92M 2'erte B%9% #roduseCodpJ2'erteCodp0

e

S%*%CT F92M #roduse B%9% 72T %ISTS

.S%*%CT F92M &anzari B%9% #roduseCodpJ&anzariCodp

A7D Datav <%T%%7 Data A7D Data0

.2. (roiectarea programelor şi a procedurilor

roiectantul de soft are ca principală misiune definirea şi structurarea componentelor carevor forma un tot unitar, astfel !ncEt prin acestea să se obţină un proiect soft operaţional.roiectantul va #rupa funcţiile ce trebuie să fie interconectate şi va descrie modalităţilede realiare a le#

ăturilor. /up

ă proiectan

ţii de soft vor interveni pro#ramatorii, pentru

7/23/2019 PSI (1).docx


transpunerea !n realitate a proiectului. (i vor controla intr ările, prelucr ările şi ieşirile dinsistem prin intermediul pro#ramelor.

Softul are două componente de baă instrucţiunile şi modulele. Instrucţiunile suntoperaţiuni elementare eecutate de calculator prin #ruparea şi selecţia controlată aacestora pentru atin#erea obiectivelor funcţiilor de prelucrare orientate pe probleme.

135

7/23/2019 PSI (1).docx


Instrucţiunile constituie cel mai =os nivel al operaţiunilor ce pot fi eecutate de către unlimba= de pro#ramare. locurile de instrucţiuni sunt astfel #rupate !ncEt să constituieanumite structuri eecutabile de calculator. /e modul !n care sunt #rupate instrucţiunile

pentru a da naştere unor structuri standard ale pro#ramelor, de relaţiile dintre instrucţiuni,

de aran=amentul acestora depinde calitatea softului proiectat.

Modulul este o colecţie sau o formă #rupată de instrucţiuni de pro#rame sursă. %odulele se pot #rupa pentru a forma pro#ramele.

ro#ramul, !n concepţia diver şilor autori, are semnificaţii diferite. (l este definit

ca<

un set de instrucţiuni cu a=utorul cărora se efectueaă prelucr ări specificeD

o entitate ce poate fi eecutată pe calculatorD

un mi=loc de comunicare cu calculatorul pentru reolvarea unor problemeD

o descriere a unui al#oritm şi a datelor asociate !n vederea eecuţiei pe calculator, deci orepreentare a acestora 0al#oritmi şi date ţinEnd cont de restricţiile impuse de calculatorD

o realiare a unei funcţii f care, dată fiind o mulţime de date , specifică valoarea ;Hf0D

rin al#oritm se !nţele#e o metodă de soluţionare a unei clase de probleme, repreentată de o succesiune finită de operaţii bine definite, numite instrucţiuni.

rin prisma compleităţii lor pro#ramele se pot clasifica !n ?1@<

pro#rame simple 01$$$ de linii

7/23/2019 PSI (1).docx


pro#rame de compleitate medie01$ $$$ de linii

pro#rame complee 0peste 1$$ $$$ de linii au numeroase module cu le#ături

complee.

entru ca pro#ramele să fie caracteriate prin eficienţă, fiabilitate, fleibilitate,inteli#ibilitate, !n procesul elabor ării lor trebuie să se respecte anumite principii ?1@<

principiul conformării, potrivit căruia pro#ramele trebuie să fie elaborate !n conformitatecu cerinţele utiliatoruluiD

136

7/23/2019 PSI (1).docx


principiul completitudinii constă !n realiarea descrierilor complete ale obiectivelor pro#ramului pe toate nivelurile ierar&ice de descompunereD

principiul abstractiării se refer ă la elaborarea funcţiei pro#ramului, ţinEnd cont deelementele esenţiale, f ăcEndu+se abstracţie de detaliile nesemnificativeD

principiul modulariării constă !n descompunerea pro#ramelor !n subdiviiuni lo#ice0module, care vor fi analiate !n procesul de concepere şi elaborare a pro#ramelor.

n timp s+au conturat mai multe metode sau te&nici de pro#ramare preentate sumar !ncele ce urmeaă..

Metoda programării clasice are la baă construirea monolitică a lo#icii pro#ramului,f ăr ă intenţii de structurare. ro#ramul este privit !n totalitatea lui şi analiat direct lanivelul operaţiilor elementare pe care le implică eecutarea lucr ării care se elaboreaă .

#rogramarea modular ă constă !n descompunerea pro#ramului, c&iar din faa de proiectare, !n module uşor de !ntrebuinţat. )iecare modul este apoi analiat ca un pro#ramdistinct

şi reolvat ca atare ?1@.

Metoda programării structurate constă !n faptul că ofer ă o reolvare standardiată şistructurată, !n mod unitar, a pro#ramelor, repreentEnd o ridicare a activităţii de

pro#ramare la nivelul activităţii industriale, fundamentată pe o metodolo#ie ştiinţifică.ro#ramarea structurată este caracteristică devoltării sistemelor pe baa dia#ramelorfluului de date şi utilieaă limba=e structurate. (a presupune o separare !ntre structurilede date şi codul funcţiilor care le prelucreaă.

Metoda programării orientate-obiect - constă !n abordarea naturală a lumii reale, folosind componente modulariate şi eliminEnd restricţiile impuse de mediul de

pro#ramare. Se definesc concepte noi de tip, clasă, moştenire, etc ?Adrică %., 2$$$@.

7/23/2019 PSI (1).docx


13-

7/23/2019 PSI (1).docx


.2.1. &tri'utele modulelor

9a nivelul softului proiectat, componenta de baă este modulul. (l este o colecţie sau o

formă #rupată de instrucţiuni ale pro#ramului sursă. 9a rEndul lor, modulele se pot #rupa pentru a forma pro#rame.

%odulele pro#ramelor au următoarele caracteristici ?1@<

An modul este format dintr+un #rup de instrucţiuni care sunt conti#ue din punct de vederefiic şi sunt eecutate ca o unitate distinctăD

:rupurile de instrucţiuni care formeaă un modul au !nceputuri şi sfEr şituri bine definiteD

n ma=oritatea caurilor, #rupul de instrucţiuni are doar un punct de intrare şi unul deieşireD

An modul poate fi un pro#ram sau un subpro#ram distinct compilat sau o procedur ă intern

ă a unui pro#ram.

An modul are trei componente de baă< funcţia, lo#ica şi interfeţele.

!uncţ ia unui modul constă !n transformarea datelor prin procesul de eecuţie a acestuia.)uncţia este tratată !n re#imul cutiilor ne#re, ea fiind văută la nivel de modul doar prin ceeace se percepe !n eteriorul lui, nu privindu+i componentele interne sau, altfel spus, rolulacestora. Interes preintă doar intr ările şi ieşirile modulului respectiv ?1@.

9a nivelul softului, referirea la un modul este !n acelaşi timp o referire la funcţia lui. 9anivelul cel mai de sus, modulele au funcţii orientate spre problema de reolvat, !n timp cemodulele aflate pe nivelurile mai de =os au funcţii orientate spre prelucr ările pe care lerealieaă.

7/23/2019 PSI (1).docx


n dia#rama de structur ă, folosită pentru repreentarea #rafică a proiectelor soft, unmodul este repreentat printr+o casetă 0dreptun#&i ce poartă denumirea funcţiei!ndeplinite.

9a atribuirea numelui unui modul trebuie să se ţină cont de faptul că acesta trebuie să surprindă atEt funcţia proprie, cEt şi pe cele ale subcomponentelor de ordin inferior. Serecomandă ?1@ evitarea con=uncţiilor din structura numelor, deoarece ele ar su#eranecesitatea folosirii mai multor module.

138

7/23/2019 PSI (1).docx


Loica modulului descrie prelucr ările care au loc !n interiorul acestuia ?1@.

9a nivelul pro#ramării, preocuparea este, !n esenţă, le#ată de lo#ica modulului,

al#oritmii de prelucrare, redaţi sub diverse forme sc&eme lo#ice, pseudocod, tabele dedeciie, arbori de deciie sau combinaţii ale acestora sunt concepuţi pentru preentareamodului de transformare a intr ărilor !n ieşiri. aşii al#oritmilor se vor transforma !ninstrucţiuni ale limba=elor de pro#ramare.

Intereţ ele sunt coneiuni sau cupla=e !ntre module. Interfeţele modulelor sunt utiliate pentru stabilirea căilor prin care să se transfere controlul de la un modul la altul ?1@.

Coneiunile dintre module se !nre#istreaă pe două planuri<

al transfer ării controlului de la un modul la altulD

al transmiterii datelor de la un modul la altul.

n concluie, se poate spune că eficienţa proiectelor soft depinde !n mare măsur ă deeficienţa cu care se transfer ă controlul !ntre module, precum şi de metoda folosită pentrutransmiterea datelor !ntre module.

.2.2. Structurile de control ale programelor

roiectul soft trebuie să fie văut ?1@ din două puncte de vedere< logic şi 'izic Din punctde vedere logic, modalitatea !n care intr ă !n funcţiune modulele este

redată prin structura ierar&ică a lor.

Din punct de vedere 'izic, după ce s+a stabilit structura lo#ică, se va pune problema adaptării prelucr ării lor pe calculator, moment !n care se va avea !n vedere structura

7/23/2019 PSI (1).docx


eecuţiei instrucţiunilor, adică a secvenţelor după care se declanşeaă operaţiunile dininteriorul modulelor.

Structurile de control al lo#icii cunoscute şi sub numele de &tructuri de control undamentale, repreintă un set minim, dar şi necesar, de re#uli prin care să se controlee

procesul de activare a componentelor de prelucrare dintr+un pro#ram sau !ntre moduleleacestuia. Structurile sunt< secvenţ a, selecţ ia, iteraţ ia sau repetiţ ia (le mai sunt cunoscute

şi sub numele de structur ă secvenţ ial ă , structur ă alternativă .simpl ă şi generalizat ă şi

13"

7/23/2019 PSI (1).docx


structur ă repetitivă .condiţ ionat ă anterior sau la început şi condiţ ionat ă posterior sau la s'4r şit 0

Secvenţa asi#ur ă parcur#erea instrucţiunilor !n ordinea !n care apar. Selecţia defineşteale#erea unui #rup de instrucţiuni din două sau mai multe posibile. Iteraţia ofer ă posibilitatea eecuţiei repetate a unui #rup de instrucţiuni.

n elaborarea pro#ramelor structurate este necesar să se respecte o serie de restricţ ii, şianume ?1@<

fiecare element 0secvenţa, selecţia, iteraţia are un punct de intrareD

fiecare element are un punct de ieşire unicD

elementul de iteraţie permite şi o eecuţie cu factor de repetiţie ero, adică

ecluderea elementului respectiv din eecuţie.

)iecare element din cele enunţate 0 secvenţ a, selecţ ia, iteraţ ia care respectă restricţ iile demai sus defineşte un bloc standard şi sunt repreentate !n continuare ?1@. Structura secvenţ ial ă 0liniar ă se preintă astfel<

i

i

in

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 5.5. Structura secvenţială

Selecţ ia 0structura de tip I)+*N(+(9S( sau structura alternativă are următoarea formă de preentare<

N#

D"

7/23/2019 PSI (1).docx


C

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


*loc + ,

*loc + -

7/23/2019 PSI (1).docx


14$

)i#ura 5.6. Structura alternativă

7/23/2019 PSI (1).docx


/acă se !ndeplineşte condiţia C, se eecută operaţiile din loc+1, altfel se eecută operaţiile din loc+2. /upă eecuţia blocului, se continuă cu instrucţiunea următoare.

Structura alternativă generalizat ă 0de tip C'S(+7) este o #eneraliare a selecţiei. (a permite ale#erea unei variante din mai multe posibile 0fi#ura 5.-.

C

loc + 1

loc + 2

loc + n

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 5.-. Structura alternativă #eneraliată

Iteraţ ia sau structura repetitivă defineşte eecuţia repetată a unei operaţii sau #rup deoperaţii, funcţie de reultatul evaluării unei condiţii. (valuarea condiţiei se face fie

!nainte, fie după eecutarea operaţiilor.

Structura repetitivă condiţionată anterior 0de tip NI9(+/7 este repreentată !n fi#ura5.8

C

7/23/2019 PSI (1).docx


loc + 1

/'

A

)i#ura 5.8. Structura repetitivă condiţionată anterior

141

7/23/2019 PSI (1).docx


Structura repetitivă condiţ ionat ă posterior 0de tip /7 A*I9 are forma din fi#ura 5.".

loc + 1

C /'

A

)i#ura 5.". Structura condiţionată posterior

7/23/2019 PSI (1).docx


7 formă particular ă de structur ă repetitivă condiţionată posterior este structura repetitivă cu număr de'init de paşi 0de tip /7 )7. umărul de repetiţii estecontrolat de o variabilă, numită variabil ă de control . n repreentarea #rafică următoare, U este variabila de control, Ui este valoarea iniţială a variabilei de control,

iar este raţia 0incrementul. 7 astfel de structur ă este redată !n fi#ura 5.1$.

UHUi

loc + 1

UHUiT

UYUf A

/'

)i#ura 5.1$. Structura repetitiv142ă cu număr definit de paşi

7/23/2019 PSI (1).docx


n literatura de specialitate, se consider ă că structura secvenţială, structura alternativă detip I)+*N(+(9S( şi structura repetitivă condiţionată anterior sunt suficiente pentru adefini structura de control a oricărui pro#ram. /in acest motiv, cele trei structuri decontrol, enumerate mai sus, sunt numite structuri de control fundamentale sau structuri de

baă.

.2.3. (roiectarea şi realizarea programelor

Ideea de baă !n proiectarea pro#ramelor constă !n faptul că acesta trebuie să respecte!ntocmai structurile dia#ramelor fluurilor de date, prin nivelurile ar&itecturale de tip

pro#ram.

entru proiectarea pro#ramelor, pro#ramatorii vor respecta sistemul de cerinţe şi restricţiiimpus de etapele parcurse anterior pentru realiarea sistemului informatic. ArmEnd

principiile pro#ramării structurate, realiarea pro#ramelor se face !n următoarele fae ?2@<definirea problemei de pro#ramatD descompunerea problemei de pro#ramatD realiareamodular ă a produselor pro#ramD testarea Otop+doFn a produselor pro#ramD definirea

pro#ramului testat şi a documentaţiei aferenteD devoltarea versiunii calitative a produsului pro#ram.

Specificaţiile elaborate !n etapele precedente permit definirea problemei de pro#ramat prin care se formuleaă elementele specifice şi se analieaă relaţiile dintre acesteelemente, din punct de vedere dinamic sau static.

/escompunerea aplicaţiei se poate face după criteriul funcţionalităţii, motiv pentru careelementele reultate se mai numesc şi module 'uncţ ionale. /in punct de vedere al fluuluidatelor pot fi ?2@<

module de intrare, care manipuleaă datele de intrareD

7/23/2019 PSI (1).docx


modulele de ieşire, care furnieaă reultate ale prelucr ărilorD

module de prelucrare, care efectueaă diverse operaţii asupra datelor.

143

7/23/2019 PSI (1).docx


e baa unor funcţiuni identificate sau a altor raţiuni de pro#ramare, modulele pot fidiviate !n continuare. Scopul acestei structur ări funcţionale pEnă la nivel elementar estede a identifica funcţiunile sistemului şi de a le separa, eventual, !n funcţiuni #enerale şicu caracter specific aplicaţiei.

%odulele funcţionale pot fi descompuse apoi după criteriul omo#enităţii, reultEndmodulele operaţionale.

ealiarea modular ă a produselor pro#ram presupune următoarele acţiuni ?2@<

(aminarea modulelor şi specificarea succesiunii operaţiilor de prelucrare descrise !nacestea.

Constituirea setului repreentativ cu date test. Setul de date trebuie sa acopere !ntrea#acauistică a sistemului informaţional şi să testee toate ramurile pro#ramului.

reciarea elementelor de comunicaţie !ntre module, respectiv stabilirea parametrilor deintrareiesire !ndin fiecare modul.

elaborarea al#oritmii de prelucrare specifici fiecărui modul şi structura pro#ramelor.

transcrierea al#oritmilor !ntr+un limba= de pro#ramare.

scrierea codului sursă şi obţinerea fişierelor eecutabile.

rin compararea reultatelor propuse a fi obţinute cu cele efectiv furniate de aplicaţiainformatică, sunt verificate sintactic şi funcţional module din pro#ram. /acă serealieaă identitatea !ntre cele doua cate#orii de reultate, operaţia de testare seconsider ă !nc&eiată.

7 atenţie deosebită trebuie acordată !ntocmirii documentaţiei pro#ramului cu observaţiacă !n acest sens este recomandată autodocumentarea la nivel de modul.

7/23/2019 PSI (1).docx


.3. (roiectarea sistemelor distri'uite

An sistem de prelucrare distribuită a datelor presupune eistenţa a două sau mai multorsisteme independente de prelucrare a datelor, numire noduri, interconectate !ntr+oconfi#uraţie de reţea. (le folosesc facilităţi de comunicare pentru sc&imbul de informaţii

144

7/23/2019 PSI (1).docx


şi !şi coordoneaă activităţile pentru realiarea unui anumit scop. An sistem de prelucrare distribuită a datelor permite realiarea activităţii de prelucrare automată adatelor !n cadrul unei reţele de calculatoare. ntr+un astfel de mediu, coopereaă treicomponente te&nolo#ice distincte< prelucrarea datelor, comunicarea datelor şi reţeaua de

calculatoare. Scopul lor este de a colabora fiecare cu fiecare, astfel !ncEt să se realieeobiectivele comune ale or#aniaţiei ?1@.

9e#ătur ăcanal

7/

7/

)i#ura 5.11. %odel de baă al unui sistem de prelucrare distribuită a datelor. Sistemele de prelucrare distribuită a datelor trebuie să permită<

posibilitatea de prelucrare independentăD

o confi#uraţie de reţeaD

o posibilitate de transfer a datelor folosind facilităţi de parta=are a datelorD

un obiectiv comun de realiat.

7/23/2019 PSI (1).docx


9a proiectarea unui sistem nou trebuie să se definească clar obiectivele pe care trebuie săle !ndeplinească noul sistem. 'ceste obiective pot fi clasificate !n financiare şifuncţionale. /in punct de vedere financiar se urmăreşte maim de profit cu minimum dec&eltuieli, iar din punct de vedere funcţional se urmăreşte realiarea unui sistem

performant.

Costul sistemului se re#ăseşte !n costurile iniţiale pe procesoare, periferice 0imprimantă,scanner, etc, cablări, soft+uri, şi costuri funcţionale 0operaţionale cu distribuirea datelor,cu personalul, !ntreţinerea sistemului, etc.

erformanţa sistemului este apreciată prin prisma productivităţii şi a eficienţei lui. (a se

determină !n funcţie de cerinţele operaţionale ale unui sistem de calcul. Se consider ă că performanţa este o funcţie a ?1@<

timpului de r ăspuns0intervalul de timp dintre momentul formulării unei cereri de la unterminal de comunicaţie+date şi obţinerea r ăspunsului !n acelaşi locD

145

7/23/2019 PSI (1).docx


randamentului0cantitatea de date ce poate fi prelucrată de către un sistem de calcul !ntr+o perioadă de timpD

calităţii serviciilor oferite utiliatorilor0si#uranţă, fidelitate, inte#rare, control şiacceptabilitateD

nivelul serviciilor.

Sistemul propus trebuie să fie feabil, din punct de vedere te&nic, şi eficient, prin prismacosturilor prelucr ării automate a datelor şi a comunicaţiilor din sistem. erformanţelesistemului sunt influenţate de mai mulţi factori, cum ar fi timpul de r ăspuns, randamentul,disponibilitatea, si#uranţa0securitatea sistemului.

9a proiectarea sistemelor distribuite trebuie avute !n vedere două componente ma=ore<

roiectarea nodurilorD

roiectarea reţelei de comunica

ţii.

7rdinea de proiectare nu este strictă r ămEnEnd la latitudinea ec&ipei de proiectare.

Sisteme '/

7/23/2019 PSI (1).docx


roiectare 7/AI

roiectare subsisteme

de C7%AIC'ŢII

7/23/2019 PSI (1).docx


roiectare

I*()(Ţ(

)i#ura 5.12. rincipalele module de proiectare a sistemelor de prelucrare distribuită a datelor

Modele de sisteme distri'uite

Calculatoarele personale şi staţiile de lucru pot fi utiliate fie ca sisteme de+sine+stătătoare pentru eecuţia diferitelor aplicaţii informatice, fie !ntr+o confi#uraţie de reţea.7 reţea locală se baeaă pe un set de calculatoare personale, fiecare cu propria memorie,

7/23/2019 PSI (1).docx


146

7/23/2019 PSI (1).docx


astfel !ncEt să poată folosi !n comun toate ec&ipamentele şi softFare+ul din reţea. /intretoate calculatoarele, eistă unul sau unele mai puternice pe care se vor afla aplicaţiifolosite !n comun de celelalte calculatoare ale reţelei. Cea mai utiliată ar&itectur ă estear&itectura clientserver.

&ritectura client:server

%odelul Client 1Server ofer ă date distribuite, portabilitate !ntre platforme şi un accesstandardiat la resurse. *ermenul de Client 1Server provine de la metoda tradiţională deaccesare a unui computer central numit server de către computere aflate la distanţă sauclienţ i !ntr+o infrastructur ă de reţea.

%odelul Client 1Server implică o entitate softFare 0clientul care efectueaă cereri,acestea fiind !ndeplinite de o altă entitate softFare0 serverul . Clientul este cel caretransmite o cerere severului, acesta o interpreteaă şi apoi o efectueaă. entru a putea!ndeplini cererea, serverul poate referi o sursă de informaţie 0baze de date, să efectuee

procesări asupra datelor, să controlee periferice sau să efectuee cereri adiţionale altorservere. An client poate face cereri la multiple servere şi un server poate deservi maimulţi clienţi.

Sursă de informaţie 0aă de date

Cerererocesare 09o#ică şi 'ritmetică

Client Server /ispoitive 0Imprimantă, periferice parta=ate

eultatul Servicii0Cereri adiţionale altor servere

!ndeplinirii cererii

)i#ura 5.13. 7 tranacţie Client Server.

7/23/2019 PSI (1).docx


Se poate afirma că te&nolo#ia client server !mparte o aplicaţie !n trei componente de baă< un client, un server şi o reţea care conecteaă clientul la server. 'tEt clientul cEt şiserverul sunt calculatoare cu #rade variate de putere de calcul, ce colaboreaă la !ndeplinirea sarcinilor.

Calculatorul server este responsabil cu administrarea accesului la baa de date, precum şicu alte sarcini care+i revin direct serverului. CEnd se ale#e un server pentru

14-

7/23/2019 PSI (1).docx


mediul de lucru client server trebuie avute !n vedere< scalabilitatea posibilitatea decreştere a capacităţii serverului, !n limite reonabileD toleranţa la erori posibilitatea derecuperare a contetului calculatorului server după producerea unei disfuncţionalităţi&ardFareD service şi asistenţă te&nică. Calculatoarele server au utiliări variate !n

sistemele client server 0eistă servere de fişiere care asi#ur ă spaţiul de disc centraliatcare poate fi folosit conform necesităţilor calculatoarelor client din reţeaD servere detipărire care colecteaă informaţiile ce urmeaă a fi trimise către imprimantă de cătrecalculatoarele client şi le asi#ur ă tipărirea !ntr+o anumită ordineD servere de bae de date

calculatoare care ruleaă un sistem de #estiune a baelor de date 0/%S, baat peS>9D serverele de aplicaţii calculatoare server care ruleaă pro#rame de aplicaţii.

Sistemele client+server au apărut ca urmare a descentraliării activităţii din diverse

domenii, ceea ce presupune o repartiare a realiării sarcinilor pe cele două nivele< client,server. /e obicei clienţii repreintă utiliatorii finali care vor comunica cu serverul baeide date !n cadrul unei reţele de calculatoare. /upă rolul pe care !l are fiecare dincomponentele client, server, se pot distin#e trei ar&itecturi de baă pentru un sistemclient+server 09oomis 1""2 şi anume<

ar&itectura de tip server de obiecte !n care se distribuie prelucrarea !ntre cele două componente 0server, client. Serverul este responsabil de administrarea memoriei şi

ăvoarelor, efectuarea operaţiilor !n memoria secundar ă, securitatea, inte#ritatea şirecuperarea baei de date, eecutarea procedurilor stocate şi optimiarea intero#ărilor.Clientul este responsabil de administrarea tranacţiilor şi realiarea interfeţei cu limba=ulde pro#ramareD

ar&itectura de tip server de pa#ini cea mai mare parte a prelucr ărilor este realiată decătre client. Serverul este responsabil de memoria secundar ă şi furnieaă pa#inilecorespunător cererilor formulate de clientD

ar&itectura de tip server de baă de date cea mai mare parte din prelucr ările baei dedate este efectuată de către server. Clientul transmite cererea serverului, primeştereultatele şi le transmite aplicaţiei. (ste modul utiliat frecvent de către sistemelerelaţionale.

7/23/2019 PSI (1).docx


148

7/23/2019 PSI (1).docx


n fiecare dintre cele trei cauri serverul se #ăseşte pe aceeaşi maşină ca şi baa de datefiică. Clientul se poate afla pe aceeaşi maşină sau pe una diferită. n caul baelor dedate distribuite pe mai multe maşini, clientul va comunica cu cEte un server de pe fiecaremaşină. /e asemenea mai mulţi clienţi pot comunica concomitent cu acelaşi server

0accesul concurent.

'r&itectura tradiţională a sistemelor client+server este o ar&itectur ă pe două nivele0eta=e, !n care la primul nivel 0clientul se realieaă interfaţa cu utiliatorul şi lo#ica

principală a aplicaţiei, iar la al doilea nivel 0serverul se realieaă validarea datelor şiaccesul la baa de date. ecesitatea reolvării unor probleme complee care presupunaccesul la baa de date a unui număr mare de utiliatori, utiliarea unor platforme &ard+soft diferite, precum şi inte#rarea baelor de date !n mediul eb, au impus definirea unei

noi ar&itecturi client+server !n care sunt definite trei nivele şi anume<

nivelul client, la care se realieaă interfaţa cu utiliatorul aplicaţieiD

nivelul server de aplicaţie, la care se realieaă lo#ica aplicaţiei şi prelucr ării datelorD

nivelul server de bae de date, la care se realieaă validarea datelor şi accesul

la baa de date.

An server de aplicaţie poate servi mai mulţi clienţi, fiind conectat fiic atEt la nivelulclient cEt şi la nivelul server de bae de date. Spre eemplu !n mediul eb, clientul poatefi un broFser eb, iar serverul de aplicaţie poate fi un server eb.

Teste rezolvate

roiectarea fiică a sistemelor informatice !nseamnă<

o abordare detaliată a sistemuluiD

7/23/2019 PSI (1).docx


o abordare de ansamblu a sistemuluiD

o abordare #enerală a sistemuluiD

ăspuns < a

roiectarea fiică a sistemelor informatice implică<

proiectarea fiică a baelor de date şi a fişierelor.

proiectarea structurii sistemului şi a pro#ramelor.

14"

7/23/2019 PSI (1).docx


proiectarea documentaţiei sistemului analiat.

proiectarea strate#iilor de prelucrare distribuită.

ăspuns < a, b, d

roiectarea fiică a baelor de date şi a fişierelor !şi propune să asi#ure<

trecerea de la descrierea lo#ică a datelor la una te&nică, de stocare a datelorD

structura #lobală de or#aniare a datelorD

descrierea lo#ică a datelor.

ăspuns < a

Sunt structuri de control fundamentale !n realiarea pro#ramelor<

structura secvenţialăD

structur ă funcţionalăD

structura alternativăD

structura or#aniaţională<

structura repetitivă.

7/23/2019 PSI (1).docx


ăspuns < a, c, e

Structura repetitivă de baă condiţionată anterior este<

de tip NI9(+/7D

de tip /7 A*I9D

de tip /7 )7.

ăspuns < a

u sunt metode de pro#ramare<

metoda pro#ramării clasiceD

metoda pro#ramării structurateD

metoda pro#ramării orientate+obiectD

metoda pro#ramării iterative.

ăspuns < d

An modul are componente de baă<

7/23/2019 PSI (1).docx


funcţiaD

sc&emaD

lo#icaD

interfeţele.

ăspuns < a, c, d

)uncţia unui modul constă !n<

transformarea datelor prin procesul de eecuţie a acestuia.

descrierea prelucr ărilor care au loc !n interiorul acestuia.

le#ătura cu alte module.

15$

7/23/2019 PSI (1).docx


ăspuns < a

ealiarea modular ă a pro#ramelor corespunde principiilor<

pro#ramării clasiceD

pro#ramării structurateD

baelor de cunoştinţeD

ăspuns < b

rincipalele module de proiectare a sistemelor de prelucrare distribuită a datelor sunt<

proiectarea nodurilorD

proiectarea dia#ramelorD

proiectarea reţelei de comunicaţii.

ăspuns < a, c

11. u sunt componente de baă ale te&nolo#iei clientserver<

a

clientulD

b administratorul de sistemD

7/23/2019 PSI (1).docx


c

serverulD

d reţeaua care conecteaă clientul la server.

ăspuns < b

Care dintre următoarele instrucţiuni nu sunt deciionale

NI9( ... (/ D

I)...(/ I)D

I)...(9S(...(/ I)D

I)...*N(...(9S( I)... ... ...(/ I) D

S(9(C* C'S(...C'S(... ... ...(/ S(9(C*.

ăspuns < a

Care dintre următoarele instrucţiuni repetitive sunt condiţionate posterior

)7...(K* D

NI9(...(/ D

/7 NI9(...977D

7/23/2019 PSI (1).docx


/7 A*I9...977D

/7...977 NI9(.

ăspuns < e

roiectarea fiică a baei de date are !n vedere<

modul de stocare a datelor pe suportul de memorareD

trecerea de la descrierea lo#ică a datelor la una te&nică, de stocare a datelorD

structura #lobală de or#aniare a datelor.

ăspuns< a, b

Sistemul de :estiune a aelor de /ate este<

un sistem de pro#rame care permite definirea, crearea şi !ntreţinerea baei de date precumşi accesul controlat la baa de dateD

un sistem de pro#rame pentru intero#area baei de date.

ăspuns< a

151

7/23/2019 PSI (1).docx


ntre'ări şi răspunsuri

(numeraţi ar&itecturile de baă pentru un sistem client+server după rolul pecare !l aucomponentele client şi serverD

ăspuns<

ar&itectura de tip server de obiecteD

ar&itectura de tip server de pa#iniD

ar&itectura de tip server de baă de date.

(numeraţi cele 3 nivele ale noii ar&itecturi client+server definite ca urmare a utiliării aunor platforme &ard+soft diferite, precum şi inte#r ării baelor de date !n mediul eb<

ăspuns<

nivelul client, la care se realieaă interfaţa cu utiliatorul aplicaţieiD

nivelul server de aplicaţie, la care se realieaă lo#ica aplicaţiei şi prelucr ării datelorD

7/23/2019 PSI (1).docx


nivelul server de bae de date, la care se realieaă validarea datelor şi accesul la baa dedate.

152

7/23/2019 PSI (1).docx


Capitolul 7

/nstrumente C&S

n #eneral, un instrument C'S( 0Computer 'ided S;stemsSoftFare (n#ineerin# este un pac&et softFare care ofer ă suport !n proiectarea şi implementarea sistemelor informatice.rin inte#rarea numeroaselor te&nici utiliate !n pre#ătirea proiectării unui sistem,incluEnd aici dicţionarul datelor, fluul de date, relaţiile !ntre entităţi, un softFare de tipC'S( poate determina o creştere a #radului de corectitudine cu care se realieaă

proiectarea unei bae de date.

'ltfel spus, termenul C'S( se refer ă la totalitatea instrumentelor şi metodelor destinatein#ineriei softFare asistată de calculator. 'ceste produse softFare asi#ur ă suport !n etapa deanaliă şi de proiectare facilitEnd repreentarea #rafică !n cadrul acestor etape.

/eşi instrumentele C'S( sunt numite uneori #eneric Binstrumente de modelare ( ceeace ar !nsemna că pot doar să creee modelul lo#ic, !n realitate un instrument de tip C'S(are mult mai multe facilităţi. An instrument C'S( realieaă !n primul rEnd le#ătura

!ntre modelul utiliator şi modelul lo#ic ce formalieaă modelul utiliator folosind unmod de repreentare comun atEt acestuia cEt şi proiectantului baei de date.

An instrument de tip C'S( nu elimină !nsă posibilitatea ca modelul final obţinut să fie proiectat #reşit. n scopul evitării acestei situaţii este necesar ă o pre#ătire de durată autiliatorului. /acă acesta are eperienţă !n lucrul cu instrumente C'S(, utiliarea unui

produs nou este facilă deoarece toate instrumentele de modelare se baeaă pe aceleaşi principii şi au relativ aceleaşi facilităţi. /acă !nsă utiliatorul este Bnou !n domeniu,

trebuie luat !n considerare timpul necesar realiării unui model şi timpul necesarverificării acestuia de către o persoană cu eperienţă.

roblema C'S(+ului 0roiectarea Sistemelorro#ramelor asistată de calculator sau cu'=utorul Calculatorului Computer 'ided S;stemsSoftFare (n#ineerin# a devenitfoarte importantă la mi=locul anilor 1"8$, cEnd &ardul sa etins prin seria C+urilor, iarreţelele au devenit mai puternice, constituindu+se sistemele distribuite. 7biectivul

principal al C'S(+ului !l constituie punerea !n practică a produselor+pro#ram

7/23/2019 PSI (1).docx


153

7/23/2019 PSI (1).docx


de proiectare şi realiare a softului cu a=utorul calculatorului. Instrumentele oferite deC'S( sunt utiliabile din faa de definire a cerinţelor pEnă la !ntreţinerea fiică a

produsului informatic. *otuşi, analia şi proiectarea, baate pe conceptele şi metodelestructurate, repreintă elementele forte ale instrumentelor C'S(, iar !n ultimii ani C'S(

a acordat atenţia cuvenită analiei, proiectării şi pro#ramării orientate pe obiecte ?1@.

%a=oritatea produselor soft au fost construite !n mod artianal, f ăr ă posibilitatea testăriicomplete a lor, fiind !nsoţite de o documentaţie destul de slabă. Instrumentele C'S(implică utiliarea calculatorului ca un mi=loc de susţinere a activităţilor de planificare,definire, proiectare şi realiare a softului. (le se baeaă pe lo#ica structurală, pedescompunerea funcţională şi repreentarea prin dia#rame a fluurilor de date aleaplicaţiilor.

otrivit principiilor conceptuale, sistemele C'S( au fost realiate pentru a !ncura=aabordarea lo#icii structurate şi pentru folosirea calculatorului ca un mod de teauriare alucr ărilor şi ca o planşetă de desen, pe care pot fi plasate repreentările structurate alesistemelor sau aplicaţiilor. e măsura evoluţiei lor, sistemele C'S( au devenit mult maicomplee, permiţEnd ca procesele de proiectare şi realiare a aplicaţiilor să se desf ăşoare!ntr+un mediu informatic interactiv, oferind utiliatorilor un !ntre# arsenal de instrumenteşi proceduri, prin care pot proiecta, realia, testa, documenta, !ntreţineactualia şi

eploata sistemul.

Atiliarea produselor de tip C'S( a fost determinată de ?1@<

calitatea !ndoielnică a aplicaţiilor realiate !n mod tradiţionalD

frustrarea utiliatorilor !n !ncercarea lor de a participa la procesul de proiectare şirealiare a aplicaţiilor, datorită nivelului ridicat de cunoştinţe informatice solicitate demetodele tradiţionaleD

costuri deosebit de mari pe care le presupun !ntreţinerea şi actualiarea softuluifuncţionalD

7/23/2019 PSI (1).docx


imposibilitatea reolvării tuturor cerinţelor utiliatorilorD

limitarea posibilităţii de repreentare #rafică a sc&emelor de realiare a noilor proiecte.

154

7/23/2019 PSI (1).docx


)olosirea sistemelor C'S( este motivată şi de următoarele avanta=e<

reducerea compleităţii lo#icii de descriere a sistemuluiD

posibilitatea de a ale#e dintre mai multe variante de proiectareD

creşterea viteei de realiare a sistemelorD

realiarea succesivă a componentelor unui sistemD

creşterea inte#r ăriiD

consolidarea disciplinei de proiectareD

oferirea unei interfeţe de proiectareD

folosirea depoitelor modulariateD

salvarea şi refolosirea unor componente din dia#ramele realiateD

simplificarea activităţilor de proiectare şi realiare a sistemeloraplicaţiilor. Atiliarea

sistemelor C'S( a !nceput cu introducerea dia#ramelor fluurilor de

date, care fac posibilă realiarea unui model al derulării proceselor sistemuluiaplicaţieicare se proiecteaă. ' urmat folosirea dicţionarului de date ca un depoit al tuturor datelor

privind sistemul sau aplicaţia. 'u apărut ecranele predefinite pentru a preenta ce poatesă obţină utiliatorul prin eploatarea sistemului. S+a apelat la facilităţile #rafice, care potfolosi simbolurile lo#icii structurate şi care permit proiectantului să realiee o dia#ramă coerentă a fluurilor de date.

7/23/2019 PSI (1).docx


7.1. ?uncţiile C&S

rimele sisteme C'S( erau un set de aplicaţii neinte#rate, cu funcţii distincte, f ăr ă a fi

interconectate. 'ceste limite au fost eliminate, !n cea mai mare parte, prin #eneraţiileactuale, care !ncearcă să realiee o inte#rare completă şi uşoar ă a tuturor elementelor,inte#rarea repreentEnd, de fapt, factorul cel mai important al metodolo#iei C'S(.

C'S( se baeaă pe două funcţii fundamentale ?1@.

#rima 'uncţ ie constă !n posibilitatea descompunerii de sus !n =os 0top+doFn a sistemuluiinformatic !n procese şi module distincte, fiecare avEnd definite responsabilităţilefuncţionale şisau operaţionale.

155

7/23/2019 PSI (1).docx


Cea de+a doua 'uncţ ie se refer ă la faptul că sistemele informaţionale pot fi repreentate!ntr+o formă #rafică concisă, folosind cEteva simboluri de baă. Importanţa acestor două funcţii reidă !n posibilitatea utiliării modularităţii aplicaţiilor, a dia#ramelor, obţinereaunei documentaţii privind realiarea, evaluarea ar&itecturii şi utiliarea sistemului.

entru definirea şi construirea sistemelor, produsele C'S( presupun stabilirea şirespectarea unei anumite discipline. %etodolo#ia ofer ă o interfaţă !ntre crearea şiverificareavalidarea proiectului lo#ic, devoltarea unei biblioteci cu documentaţii, careinclude şi inte#reaă caracteristicile proceselor şi paşii de parcurs, pentru descriereamodului de lucruD ofer ă un model al produsului final, ce poate fi folosit !n realiareaoperaţiilor de eploatare şi !ntreţinere a sistemuluiaplicaţiei, şi ofer ă o interfaţă pentru

păstrarea evoluţiei proiectului.

)olosirea repreentărilor #rafice !n lo#ica C'S( ofer ă posibilitatea descompuneriiaplicaţiei !n mai multe componente lo#ice. rin ataşarea unei bae de date la elementele#rafice, se va obţine un depoit ce va conţine paşii şi funcţiile repreentate !n dia#rameleconstruite. /acă aceste elemente sunt corect stabilite, ele vor sta la baa descrierii

proceselor, ce vor constitui procedurile de prelucrare ale sistemuluiaplicaţiei. %odelarea#rafică !n sistemele C'S( preintă o interactivitate ridicată, permiţEnd construireadia#ramelor, deplasarea de la o dia#ramă la alta, modificarea, etinderea, copierea,

evaluarea şi descrierea elementelor unei aplicaţii.

%odelele #rafice permit conectarea fluurilor lo#ice !ntre activităţile şi funcţiile specificeaplicaţiei, relaţii care pot fi testate şi validate !n mod automat.

7.2. Trăsături definitorii ale C&S-ului

(voluţia instrumentelor C'S( a determinat apariţia I+C'S( 0 Integrated C'S( care serefer ă la toate aspectele inte#r ării, c&iar dacă sistemele sunt desc&ise sau nu.

Caracteristicile mediilor moderne de tip C'S( ?1@<

un set de instrumente specifice pentru realiarea sistemelorD

7/23/2019 PSI (1).docx


diversitatea modurilor de interacţiuneD

156

7/23/2019 PSI (1).docx


semnificaţia repreentărilor #raficeD

elemente de tip verificare şi validare 0ULUD

natura bidirecţională, deplasări pe verticală !n structura sistemuluiD

desc&idere pentru interconectarea instrumentelor C'S(D

spri=in pentru lucrul cu utiliatori multipliD

descompunereaD

performanţe de deplasare, pe oriontală, de la un instrument la altulD

#rade diferite de automatiareD

inte#rarea.

C'S(+ul nu este un proces independent. (l constituie un set inte#rat de metodolo#ii, careurmăresc realiarea ciclului de viaţă al unui sistem. 9a sfEr şitul fiecărei fae a ciclului deviaţă, reultatele obţinute trebuie supuse unei analie şi verificări, iar utiliatorii trebuieinformaţi asupra modului de #estionare a procedurilor de lucru. (i sunt cei care trebuie să

dea aviul de continuare a parcur#erii faelor următoare, pe baa a ceea ce li s+a preentat. (ste, de fapt, un proces de revalidare a conceptelor folosite !n proiectareasistemului şi a modelului proiectat pe măsura desf ăşur ării operaţiunilor, din faa de

proiectare pEnă la predarea produsului final. C'S( poate spri=ini aceste proceduri prin punerea la dispoiţie a unei documentaţii a modelului proiectat. e acest fond, pot fif ăcute evaluări, critici sau modificări asupra elementelor din modelul proiectat.eultatele obţinute !n urma proiectării unui anumit model de sistem constau !ndocumentaţia oferită, care acoper ă !ntre#ul ciclul de viaţă al sistemului, cu toateoperaţiile şi procedurile pe care le presupune. n plus, C'S( ofer ă posibilitatea de a

7/23/2019 PSI (1).docx


analia ieşirile obţinute şi de a le modifica pentru a reflecta sc&imbările intervenite !nsistem, modulele definite şi depoitul de date.

7.3. Tipuri de instrumente C&S $Conferinţa aţională de nvăţămEnt Uirtual, ediţia a III+a, 2$$5

n literatura de specialitate, instrumentele C'S( sunt clasificate şi după un alt criteriudecEt cel al activităţilor din ciclul de viaţă al sistemelor pe care le spri=ină. 'cest

15-

7/23/2019 PSI (1).docx


criteriu se refer ă la metodolo#ia pe care o !ncorporeaă pentru realiarea sistemelor.'stfel, se !ntElnesc următoarele trei cate#orii<

instrumente C'S( baate pe metodolo#ia structuratăD

instrumente &ibride, ce conţin elemente specifice orientării+obiect, dar care nu permitrealiarea sistemelor orientate+obiectD

instrumente pur orientate+obiect.

n cele ce urmeaă se vor preenta cEteva eemple de C'S( folosite de cele mai utiliatemetodolo#ii de analiă şi proiectare, respectiv metodolo#ia structurată şi cea orientată peobiecte.

&% Metodologia structurată

Destmount /-C&S Gourdon ofer ă suport complet pentru realiarea sistemelor informatice.'vEnd la baa metoda structurată propusă de Mourdon, acest instrument C'S( inte#rat ofer ă posibilitatea lucrului !n ec&ipă, posibilitatea de #enerare şi reutiliare a codului şi #enerareaautomată a documentaţiei de realiare a sistemului informatic.

epositor@ este componenta centrală a ar&itecturii estmount I+C'S( Mourdon. epositor; este implementat cu a=utorul unui S:/ relaţional< Informi, In#res sau7racle.

&nal@st este componenta ce ofer ă suport pentru analia structurată. %etoda este implementată de Mourdon şi /e %arco. estmount I+C'S( Mourdon ofer ă suport pentru

un set etins de instrumente şi anume editoare pentru dia#rame de flu a datelor,dia#rame entitate asociere, dia#rame de structur ă a datelor editoarele matriciale pentrumatricea listei de evenimente.

&ritect este componenta ce permite definirea ar&itecturii sistemului 0proiectarea deansamblu.

7/23/2019 PSI (1).docx


#esigner este componenta ce ofer ă suport pentru proiectarea de detaliu a sistemuluiinformatic.

roiectarea de detaliu a aplicaţiei este strEns le#ată de proiectarea baei de date. entrumodelarea datelor se utilieaă dia#rama entitate asociere.

158

7/23/2019 PSI (1).docx


(rogrammer este mediul de pro#ramare care ofer ă suport pentru #enerarea coduluisursă, compilare, lansare !n eecuţie şi testarea aplicaţiei. :eneratorul de cod translateaăspecificaţiile de proiectare !n cod sursă. 'stfel, pe baa dia#ramei entitate asociere se#enereaă codul //9 0!n S>9 ce defineşte structura fiică a baei de date. Codul poate

fi completat pentru a defini restricţiile de inte#ritate şi modul fiic de stocare a baei dedate. (ste preentată şi facilitatea de in#inerie inversată care translateaă definirileasociate baei de date eistente !ntr+o dia#ramă entitate asociere. Codului aplicaţiei este#enerat !n limba=ul C !mbo#ăţit cu instrucţiuni S>9 pornind de la specificaţiile dinsc&emele de structur ă.

#oc5riter este componenta care permite #enerarea documentaţiei pentru fiecare etapă derealiare a sistemului.

Atiliarea produsului estmount I+C'S(M Mourdon !mbunătăţeşte productivitatea realiăriisistemelor informatice şi ofer ă #aranţii pentru calitatea sistemelor obţinute.

"% Metodologia orientată-o'iect

(presia Bpur orientate+obiect se refer ă la faptul că pe de o parte, instrumentele C'S(conţin numai elemente specifice abordării orientate+obiect a sistemelor, iar pe de altă

parte la faptul că se baeaă pe metodele şi te&nicile de analiă şi proiectare orientate+obiect. Instrumentele C'S( orientate+obiect, din punct de vedere al etapelor ciclului deviaţă al sistemelor, pot fi #rupate ca şi cele convenţionale, astfel<

Apper C'S( orientat+obiect pentru analia şi proiectarea sistemelorD

9oFer C'S( orientat+obiect pentru #enerarea codului+sursă al aplicaţiilorD

I+C'S( orientat+obiect care acoper ă !ntre#ul ciclu de viaţă.

*endinţa de utiliare mai accentuată a te&nolo#iilor informaţionale orientate+obiect acondus la apariţia a numeroase produse C'S( orientate+obiect sau la reorientarea

7/23/2019 PSI (1).docx


firmelor producătoare de instrumente convenţionale spre !n#lobarea !n produsele lor aelementelor specifice abordării obiectuale.

15"

7/23/2019 PSI (1).docx


7.4. 6emple de instrumente C&S

An posibil deavanta= al utiliării instrumentelor C'S( !l repreintă costul acestora. 7

licenţă pentru 'll )usion (Fin /ata %odeler costă !n =ur de 3$$$. 9a momentul actualnu se poate indica eact un anumit produs softFare ca fiind cel mai bun de pe piaţă. nfinal nu conteaă ce produs a fost utiliat atEt timp cEt modelul obţinut este correct şi

poate fi !ntreţinut cu uşurinţă. Se consider ă că un instrument C'S( este performant dacă permite 'orard engineering 0capacitatea de a crea baa de date din modelul proiectat,ingineria inversă 0crearea modelului avEnd la dispoiţie modelul şi capturareametadatelor 0posibilitatea de definire a datelor. Se va demonstra această afirmaţieeemplificEnd cu a=utorul mai multor instrumente, dintre care cel mai performant,conform opiniei #enerale, este 'll)usion (rFin /ata %odeler.

r5in #ata Modeler

Anul dintre pro#ramele intens utiliate !n proiectarea C'S( a baelor de date este (rFincare este un instrument de modelare viuală care permite atEt modelarea lo#ică cEt şimodelarea fiică. CEteva dintre avanta=ele utiliării acestui pro#ram<

mediu de modelare simplu de utiliatD

este posibilă parta=area şi reutiliarea modelelor odată createD

utiliarea (rFin reduce timpul de proiectare datorită creării automate a modelului fiicD

!mbunătăţeşte eactitatea modelului datorită posibilităţii de sincroniare a modelului cu baa de date fiicăD

(Fin pune la dispoiţia utiliatorului o facilitate importantă numită 'orard engineering care permite conversia dia#ramei ( !n cod S>9 corespunător baei de datemodelateD

reverse en#ineerin# facilitate care permite crearea unui model pe baa sc&emei unei bae de date eistente !n prealabil.

7/23/2019 PSI (1).docx


16$

7/23/2019 PSI (1).docx


(rFin /ata %odeler permite utiliarea modelelor complee prin !mpăr ţirea lor !nsubmodele mai uşor de #estionat. %odelele realiate pot fi viualiate, modificate şitipărite la imprimantă !n multiple moduri. *Fin este o componentă !n#lobată !n (rFincare permite realiarea de rapoarte şi conţine un set de rapoarte predefinite şi de

asemenea ofer ă posibilitatea realiării unor rapoarte personaliate.

)ereastra principală (rFin /ata %odeler este preentată !n fi#ura 6.1.

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.1. )ereastra (Fin /ata %odeler.

n partea superioar ă a interfeţei utiliator (Fin sunt plasate bara de meniuri şi bara deinstrumente 0toolbar care permit selectarea unor opţiuni din meniuri, respectiv accesareamai rapidă a unora dintre aceste opţiuni prin apăsarea butoanelor corespunătoare.

)ereastra de eplorare a modelului 0 Model %(plorer #ane permite, prin intermediul unorelemente #rafice, construirea modelului prin inserarea de entităţi, domenii, relaţii, re#ulide validare, etc.

161

7/23/2019 PSI (1).docx


'll)usion (rFin /ata %odeler suportă trei tipuri de modele pentru proiectarea baelor dedate<

9o#ic< %odel conceptual 0#lobal care include entităţi, relaţii şi atribute, esenţialeobţinerii unui model (ntitate elaţie.

)iic< %odel detaliat care implică specificarea tabelelor, atributelor şi a tipului de dateasociat.

9o#ic)iic< An model care !n#lobeaă atEt modelul fiic cEt şi modelul lo#ic.

entru a crea un model, se ale#e opţiunea eF din meniul )ile. )ereastra Create %odeleste preentată !n fi#ura 6.2.

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.2. )ereastra de creare a unui nou model

'ceastă fereastr ă de dialo# permite ale#erea tipului modelului 0butoanele radio din parteasuperioar ă şi formatul baei de date !n care va fi eportat modelul creat !n (rFin. Se

poate ale#e de asemenea şi un eventual şablon 0*emplate pentru crearea unui anumit tipde model prin apăsarea butonului roFse )ile S;stem şi ale#erea fişierului respectiv.

162

7/23/2019 PSI (1).docx


)ormatul baei de date se ale#e din secţiunea Target Database. n fi#ura de mai sus s+aales formatul 'cces. oul model va fi denumit implicit %odelPn. entru a+l redenumi seeecută clicG dreapta pe numele modelului din fereastra Model %(plorer şi se ale#eopţiunea roperties. edenumirea se realieaă prin introducerea noului nume !n cEmpul

ame, fi#ura 6.3.

)i#ura 6.3. edenumirea modelului

Crearea modelului continuă cu inserarea atributelor. /in fereastra Diagram indos seeecută dublu clicG pe entitatea care se va popula cu atribute şi se ale#e opţiunea 7e. Seva afişa fereastra din fi#ura 6.4. Se apasă butonul eF, apoi se introduce numeleatributului şi se selecteaă tipul acestuia.

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.4. )ereastra introducere a atributelor.

163

7/23/2019 PSI (1).docx


(Fin suportă trei tipuri de relaţii< cu identificare, f ăr ă identificare şi man; to man;.(Fin clasifică entitatea copil !ntr+o relaţie cu identificare slabă 0FeaG. entruadău#area unei relaţii se eecută clicG dreapta pe elementul 9elations3ip din %odel(plorer şi se ale#e opţiunea eF. Se va afişa fereastra din fi#ura 6.5.

)i#ura 6.5. 'dău#area unei relaţii noi

7 relaţie cu identificare semnifică faptul că una dintre entităţile relaţiei este entitatedependentă, adică una dintre entităţi este, pentru a se identifica, cel puţin par ţialdependentă de cealaltă entitate. (ntitatea copil nu se poate identifica f ăr ă a se utilia cel

puţin c&eia primar ă a entităţii părinte. ntr+o relaţie f ăr ă identificare, entitatea copil nuare nevoie pentru identificare de c&eia primar ă a entităţii părinte. (ntitatea copil trebuiesă conţină !nsă obli#atoriu c&eia primar ă a entităţii părinte. 7 relaţie de tip f ăr ă identificare este simboliat

ă prin linie punctat

ă.

7/23/2019 PSI (1).docx


/upă ale#erea celor două entităţi aflate !n relaţie şi apăsarea butonului 7], noua relaţieeste adău#ată şi este fi#urată #rafic printr+o linie 0punctată sau continuă,corespunătoare tipului relaţiei ce uneşte cele două entităţi. 7 relaţiei man/ to man/ este

simboliată printr+o linie continuă cu două puncte ne#re la ambele capete. /upă crearearelaţiei, utiliatorul poate adău#a o descriere a acesteia prin eecutarea unui clicG dreapta

pe relaţie şi accesarea opţiunii #roperties n final, după realiarea tuturor operaţiilor seobţine un model fiic ce poate fi ulterior folosit pentru forFard en#ineerin#, fi#ura 6.6.

164

7/23/2019 PSI (1).docx


(rFin permite, prin intermediul opţiunii Forard %ngineering , convertirea dia#rameientitate relaţie !n cod S>9, #enerEndu+se astfel sc&ema baei de date. Scriptul S>9 dinfi#ura 6.- este obţinut pentru modelul Stoc#rod de #estionare a depoitării şi vEnării

produselor !n caul unui &ipermarGet.

)i#ura 6.6. %odel fiic al unei bae de date.

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.-. Script S>9 #enerat prin 'orard

7/23/2019 PSI (1).docx


165

7/23/2019 PSI (1).docx


Microsoft =isio 2HHI

%icrosoft Uisio permite crearea unui mare număr de tipuri de dia#rame baate peşabloane predefinite, dar ofer ă şi instrumente C'S( pentru proiectarea baelor de date. (ste disponibil !n două variante, Standard şi rofessional, varianta profesională avEndcapacităţi avansate de Inginerie inversă şi un mai mare număr de şabloane predefinite./e asemenea, varianta rofessional permite elaborarea de dia#rame specifice limba=uluide pro#ramare viuală A%9 şi transformarea baelor de date !n format A%9 0Aniversal%odelin# 9an#ua#e.

)ereastra %icrosoft Uisio rofessional este preentată !n fi#ura 6.8.

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.8. Interfaţa %icrosoft Uisio 2$$-.

Şabloanele sunt #rupate pe cate#orii şi afişate !n banda din partea stEn#ă a ferestrei aplicaţiei. rocesul de creare a modelului unei bae de date poate !ncepe prin selectareaşablonului corespunător din cate#oria Database Model Diagram sau cu importarea unuimodel de=a creat !n (rFin /ata %odeler, fi#ura 6.".

7pţiunea 9everse %ngineering din meniul Database permite importul baelor de date7racle, /2, S>9, 'ccess şi #enerarea modelului Uisio corespunător. An pro#ram

166

7/23/2019 PSI (1).docx


automatiat 0Fiard #&ideaă utiliatorul pentru o preluare mai facilă a baelor de datede=a eistente !n alte formate şi pentru conectarea la diverse surse de bae de date.

roiectarea unei bae de date cu a=utorul Uisio presupune parcur#erea următoarelor

etape<

Crearea modelului 7% 07b=ect ole %odel care permite crearea unui model intuitiv al baei de date 0stabilirea entităţilor, a atributelor acestora, evidenţierea relaţiilor dintreentităţi.

:enerarea automată a modelului lo#ic pe baa modelului 7%

:enerarea modelului fiic pe baa modelului lo#ic obţinut anterior

Interfaţa de creare a tabelelor 0entităţilor este similar ă cu aceeaşi interfaţă din pro#ramul%icrosoft 'ccess cu deosebirea că, !n caul Uisio, tabelele pot fi portabile independent desistemul de #estionare a baelor de date.

.

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.". 7pţiunile meniului Database.

(ste posibil importul modelelor realiate cu alte instrumente C'S(. Ca etapă intermediar ă !ntre #enerarea modelului lo#ic şi #enerarea modelului fiic este necesar ă validarea modelului 0 Database-8Model-8 %rror C3ecU . n acest ca este posibilă

16-

7/23/2019 PSI (1).docx


apariţia unor erori care vor fi afişate !n fereastra de afişare a reultatelor. Cele maicomune tipuri de erori pot apărea !n următoarele două situaţii<

două sau mai multe relaţii au acelaşi numeD

coloanele cu aceeaşi denumire din tabele diferite sunt diferite din punct de vedere altipului datelor.

entru a #enera baa de date se selecteaă din meniul Database opţiunea :enerate. Se valansa automat validarea modelului şi se poate opta pentru #enerarea unui script //9 ce

conţine comenile S>9 corespunătoare #ener ării fiecărei tabele şi relaţii din baa dedate. (ste utilă selectarea opţiunii Store current database image in model pentru camodificările ulterioare aduse baei de date să determine doar o adău#are a acestora şi nucrearea de la ero a baei de date modificate. n final Uisio va #enera entităţile, indecşiişi relaţiile baei de date. eultatul acestei cod va fi afişat !n fereastra de afişare areultatelor. Ca ultimă etapă, se recomandă o verificare a codului respectiv, !ntrucEt potapărea erori. Uisio 2$$- permite salvarea sub formă de pa#ină eb a modelelor realiate./ia#ramele ( se pot salva !n diverse formate #rafice cu scopul utiliării ulterioare !ndocumentaţiile diverselor proiecte.

Toad data modeler

*oad /ata %odeler eportă dia#ramele ( !n format N*%9, *) sau !n format ima#ine0.=p# sau .bmp. 'tuurile acestui pro#ram sunt următoarele<

posibilitatea de a creea dia#rame ( pentru diverse sisteme de #estionare a baelor dedateD

in#ineria inversăD

adău#area de date suplimentare !n dia#ramele ( pentru a !mbunătăţi descrierea baei dedateD

7/23/2019 PSI (1).docx


posibilitatea de a verifica modelul şi de a #enera erorile !ntr+o formă eplicităD

#enerarea automată de cod S>9 pentru baa de date creatăD

monitoriarea modificărilor cu a=utorul Uersion %ana#er+uluiD

168

7/23/2019 PSI (1).docx


posibilitatea de creare a unei liste de sarcini privind modelul #enerat 0To Do list .

entru a creea un nou model !n Toad Data Modeler se ale#e din meniul File opţiunea

eF. n continuare se ale#e formatul baei de date ţintă, pentru care va fi #enerat scriptulS>9. entru 'ccess 2$$$ nu se #enereaă script S>9, !nsă se #enereaă cod U'0Uisual asic for 'pplications. Codul sursă poate fi eecutat ca şi %odul !n fereastraeditorului Uisual asic din 'ccess 2$$$. %ai !ntEi va trebui creată o baă de date vidă şiinserat un modul Uisual asic. n modulul respectiv se copie codul #enerat de pro#ramul*oad. n continuare, din fereastra editorului Uisual asic se ale#e opţiunea

9e'erence din meniul Tools şi se selecteaă DA2 V libraries 'or MS Access !!! şi se

lanseaă !n eecuţie modulul din opţiunea 9un /in meniul Model , opţiunea Insert seinsereaă toate elementele #rafice ale modelului< entităţi, atribute şi diverse tipuri derelaţii. /acă se doreşte modificarea tipului unei relaţii create !n prealabil, se eecută clicG dreapta pe relaţia respectivă şi se ale#e opţiunea %dit 9elations3ip. Se va afişa fereastradin fi#ura 6.1$.

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.1$. %odificarea unei relaţii.

16"

7/23/2019 PSI (1).docx


(ste posibilă astfel redenumirea relaţiei, modificarea tipului acesteia, inserarea unei scurtedescrieri, etc. entru a obţine o ima#ine de ansamblu asupra baei de date, se va accesaopţiunea #ro)ect %(plorer din meniul Model . Se va afişa structurat lista cu entităţileeistente, atributele, relaţiile şi indecşii utiliaţi, fi#ura 6.1$. n final se valideaă modelul şise remediaă eventualele erori selectEnd opţiunea Model &eri'ication.

rocesul de inginerie inversă va etra#e toate elementele baei de date din formatulori#inal şi va #enera modelul *oad al baei de date respective. entru a asi#uracomunicarea cu diversele formate de bae de date, *oad foloseşte diverse metode decomunicaţie printre care, atunci cEnd este posibilă şi comunicaţia nativă.

7pţiunea 9everse %ngineering din meniul File va demara procesul. Atiliatorul va trebuisă specifice formatul ori#inal al baei de date, tipul acesteia şi numele utiliator şi parolade conectare dacă este caul, fi#ura 6.11.

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.1$. 'fişarea structurată a modelului. )ereastra %odel (plorer

1-$

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.11. 7pţiunea everse (n#ineerin#.

m'arcadero :Studio

ro#ramul suportă diverse tipuri de bae de date< 7racle, %S S>9 Server, I% /2 şiS;base 'S(. ro#ramul poate fi rulat !n două moduri< client independent 0 standalonesau ca şi client conectat la un depoit central. /epoitul permite crearea unei bae de datecentraliate care va memora modelele create şi permite de asemenea aplicarea unorrestricţii de securitate referitoare la accesul la modelul respectiv. u este permis accesul laun submodel f ăr ă ca, !n prealabil, accesul la modelul principal să fie permis. 7pţiunea 7e din meniul File determină activarea ferestrei din fi#ura 6.12.

1-1

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.12. 7pţiunile disponibile pentru crearea unui nou model !n (Studio /upă cumse constată din fi#ura 6.12, sunt posibile trei variante de creare a

modelului< crearea unui model nou, posibilitatea de a importa un model din fişiere S>9,(K sau dintr+un format etern de descriere a datelor.

)acilitatea in#inerie inversă utilieaă coneiunea directă cu o mare varietate de tipuri de bae de date. 7dată cu accesarea acestei opţiuni se lanseaă un Fiard care va afişa olistă cu tipurile de bae de date compatibile şi care vor fi ulterior transformate !n modele

lo#ice sau fiice. 7biectele asupra cărora se poate aplica procesul in#inerie inversă sunt<tabelele şi vederile, tabelele definite de utiliator, procedurile şi funcţiile memorate. Sedetecteaă de asemenea automat inte#ritatea !n caul !n care nu este declarată eplicit !n

baa de date. (Studio va !mpăr ţi elementele capturate dintr+o baă de date !n două cate#orii, corespunătoare modelului lo#ic şi modelului fiic. rin viualiarea modeluluilo#ic, utiliatorul poate viualia proprietăţile asociate unei tabele, cum ar fi atributele,relaţiile şi eventualele restricţii. ro#ramul nu elimină restricţiile le#ate de c&eia str ăină declarate eplicit ci va semnala o c&eie str ăină prin afişarea simbolului )] lEn#ă aceasta.

7/23/2019 PSI (1).docx


(Studio permite crearea dia#ramelor entitate relaţie !n totalitate pornind de la ero sauobţinerea acestora cu a=utorul facilităţii in#inerie inversă. rodusul scaneaă baele de dateşi a=ută utiliatorii !n eliminarea redundanţelor prin etra#erea metadatelor.

1-2

7/23/2019 PSI (1).docx


7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.13. Interfaţa utiliator (Studio

9racle #esigner

Setul de instrumente /esi#ner2$$$ este parte inte#rantă din portofoliul de instrumentede devoltare oferit de 7racle şi repreintă o soluţie inte#rată pentru devoltarea desisteme clientserver din #eneraţia a doua sau de sisteme Intranet baate pe eb./esi#ner2$$$ acoper ă toate faele ciclului de devoltare a aplicaţiilor softFare, pornindde la modelarea sistemului informatic 0business modellin# pEnă la eploatare. 'bordarea/esi#ner2$$$ baată pe un epositor; permite ca anumite componente sau toatecomponentele să fie folosite pentru devoltarea rapidă de aplicaţii scalabile, multi+

platformă, distribuite.

7racle /esi#ner ofer ă instrumente de modelare şi de devoltare care permit utiliatorilorsă urmărească anumite metode de proiectare. 'stfel, 7racle /esi#ner

1-3

7/23/2019 PSI (1).docx


permite utiliatorilor să utiliee metodolo#ia S9/C 0S;stem /evelopment 9ife C;clesau metode iterative #en SS'/% 0Structured S;stem 'nal;sis and /esi#n %et&odolo#;.

7/23/2019 PSI (1).docx


)i#ura 6.14. 7racle /esi#ner 2$$$.

n cele ce urmeaă se vor preenta caracteristicile #enerale ale acestui produs softFare.

rodusele softFare ofer ă instrumente de modelare pentru crearea dia#ramei de flu dedate, a dia#ramelor entitate relaţie, a dia#ramelor ierar&iei funcţionale şi a modelelor de

proces. 7racle /esi#ner poate transforma un model lo#ic !n model fiic ce poate fi apoitransformat !n baă de date. 7racle /esi#ner conţine instrumente de transformare a

procedurilor !n cod şi poate de asemenea #enera o interfaţă #rafică utiliator 0:AI prinutiliarea 7racle )orm şi eport.

7racle /esi#ner ofer ă un depoit centraliat !n care se stoc&eaă toate informaţiile ce potfi accesate de către alţi utiliatori. 'cest fapt permite proiectanţilor să lucree simultan laaceeaşi aplicaţie şi toate modelele sunt imediat disponibile celorlaltor utiliatori. An altavanta= al acestei centraliări este cel #enerat de faptul că toată informaţia este memoratăunitar, micşorEndu+se riscul pierderii sau alter ării acesteia.

1-4

7/23/2019 PSI (1).docx


/epoitul care stoc&eaă toată informaţia pentru instrumentul C'S( furnieaă unvolum mare de documentaţie formată din detalii referitoare la model 0/ia#rama (, deflu de date şi de comentarii memorate !n aplicaţii sub diverse forme 0tabele, vederi saumodule S>9.

7racle /esi#ner permite #enerarea unor rapoarte utile din depoitul de date. Codul9S>9 este stocat !ntr+o formă modular ă, #rupată pe funcţii, proceduri sau

tri##ere. %odulele sunt incluse !n alte module 9S>9 ca unităţi de subpro#ram. CEndaceste module sunt #enerate pe baa depoitului, toate subpro#ramele sunt incluse pentrua forma codul sursă al modulului.

An alt avanta= al instrumentelor C'S( este faptul că scurteaă timpul necesar obţineriiunui model valid. Instrumentele C'S( permit proiectarea sistemului şi prin utiliareaunor instrumente de modelare este posibilă transformarea acestuia !n elemente palpabile0tabele, c&ei str ăine.

/eoarece informaţia utiliată de instrumentul C'S( este memorată centraliat!ntreţinerea sistemului este mai facilă.

/in punct de vedere al mentenabilităţii, apar următoarele avanta=e<

modelele proiectate pot fi actualiate imediatD

modificările aplicate asupra modelului pot fi implementate !n aplicaţie cu a=utorul

instrumentelor specifice ceea ce reduce posibilitatea apariţiei unor eroriDcodul #enerat poate reflecta doar eventualele modificări aduse asupra tabelelorD

codul #enerat este stocat modular astfel !ncEt este posibilă modificarea doar a unui modulşi re#enerarea modulului modificat.

Teste rezolvate

7/23/2019 PSI (1).docx


7biectivul principal al instrumentelor C'S( este<

unerea !n practică a produselor+pro#ram de proiectare şi realiare a softului cu a=utorulcalculatorului.

1-5

7/23/2019 PSI (1).docx


Simplificarea activităţilor de proiectare şi realiare a sistemelor aplicaţiilor.

)olosirea depoitelor modulariate.

ăspuns< a

'vanta=ele sistemelor C'S( sunt<

eploatarea sistemuluiD

creşterea viteei de realiare a sistemelorD

realiarea succesivă a componentelor unui sistemD

simplificarea activităţilor de proiectare şi realiare a sistemeloraplicaţiilor.

ăspuns< b, c, d

Instrumentele C'S( se baeaă pe<

o funcţie fundamentalăD

două funcţii fundamentaleD

mai multe funcţii fundamentale.

ăspuns< b

7/23/2019 PSI (1).docx


Caracteristicile mediilor moderne de tip C'S( sunt<

inte#rareaD

aran=areaD

descompunereaD

eploatarea.

ăspuns< a, c

/omeniile către care se orienteaă Apper C'S(+ul, sunt<

analia cerinţelor sistemuluiD

proiectarea şi modelarea funcţională şi proceduralăD

modelarea datelor şi proiectarea baei de dateD

#enerarea codurilor.

ăspuns< a, b, c, d

u sunt corecte următoarele afirmaţii<

7/23/2019 PSI (1).docx


C'S( repreintă roiectarea Sistemelor 'sistată de CalculatorD

1-6

7/23/2019 PSI (1).docx


Instrumentele C'S( implică utiliarea calculatorului ca un mi=loc de susţinere aactivităţilor de planificare, definire, proiectare şi realiare a softului.

C'S( repreintă roiectarea Sistemelor cu '=utorul CalculatoruluiD

C'S( repreintă Componente 'samblate ale Sistemelor (conomice.

ăspuns< d

ntre'ări şi răspunsuri

1. (numeraţi tipurile de instrumente C'S( după metodolo#ia pe care o !ncorporeaă pentru realiarea sistemelor.

ăspuns<

instrumente C'S( baate pe metodolo#ia structuratăD

instrumente &ibride, ce conţin elemente specifice orientării+obiect, dar care nu permitrealiarea sistemelor orientate+obiectD

instrumente pur orientate+obiect.

(numeraţi componentele produsului estmount I+C'S( Mourdon.

ăspuns< epositor@ este componenta centrală a ar&itecturii estmount I+C'S( Mourdon. epositor; este implementat cu a=utorul unui S:/ relaţional< Informi, In#res sau 7racle.

7/23/2019 PSI (1).docx


&nal@st este componenta ce ofer ă suport pentru analia structurată şi anume< editoare pentru dia#rame de flu a datelor, dia#rame entitate asociere, dia#rame de structur ă adatelor editoarele matriciale pentru matricea listei de evenimente.

&ritect este componenta ce permite definirea ar&itecturii sistemului 0proiectarea de ansamblu. #esigner este componenta ce ofer ă suport pentru proiectarea de detaliu asistemului informatic.

roiectarea de detaliu a aplicaţiei este strEns le#ată de proiectarea baei de date. entrumodelarea datelor se utilieaă dia#rama entitate asociere.

1--

7/23/2019 PSI (1).docx


(rogrammer este mediul de pro#ramare care ofer ă suport pentru #enerarea codului sursă, compilare, lansare !n eecuţie şi testarea aplicaţiei. :eneratorul de cod #enereaă codul //90!n S>9 ce defineşte structura fiică a baei de date şi codul aplicaţiei !n limba=ul C!mbo#ăţit cu instrucţiuni S>9 pornind de la specificaţiile din sc&emele de structur ă.

#oc5riter este componenta care permite #enerarea documentaţiei pentru fiecare etapă derealiare a sistemului.

3. Instrumentele C'S( orientate+obiect, din punct de vedere al etapelor ciclului de viaţă al sistemelor, pot fi #rupate !n instrumente<

ăspuns<

Apper C'S( orientat+obiect pentru analia şi proiectarea sistemelorD

9oFer C'S( orientat+obiect pentru #enerarea codului+sursă al aplicaţiilorD

I+C'S( orientat+obiect care acoper ă !ntre#ul ciclu de viaţă.

7/23/2019 PSI (1).docx


1-8

7/23/2019 PSI (1).docx


Capitolul I

Tendinţe actuale şi de perspectivă în evoluţia sistemelor informatice

I.1. Concepţia sistemică în economie

ncepEnd din anii X8$, !n teoria #enerală a sistemelor apare şi se devoltă o nouă concepţie şianume concepţia &olonică asupra sistemelor. 'proimativ !n aceeaşi perioadă se devoltă sistemele inteli#ente, ca structur ă de baă !n domeniul inteli#enţei artificiale.

An sistem &olonic este ?*'CA"8@, ?A'""@ un sistem de referinţă desc&is !n cadrulcăruia funcţioneaă alte sisteme autonome, fiind posibilă Odesprinderea şi Oataşarea desisteme autonome atEt !n plan abstract cEt şi !n plan real, iar optimiarea vieaă atEtsistemele componente cEt şi sistemul de referinţă. n acest contet, două sau mai multesisteme autonome pot fi inte#rate !n baa unor criterii şi pentru atin#erea unor obiective,formEnd astfel un nou sistem de referinţă, respectiv sistemul &olonic care are rolul deinte#rator şi care optimieaă funcţionarea şi reultatele obţinute de sistemele!ncorporate.

'r&itectura #enerală a unui sistem &olonic este repreentată !n fi#ura -.1 ?*'CA"8@,?A'""@.

S1

/<(TS

S/

S2

9T(TS

7/23/2019 PSI (1).docx


.

.

.

Sn

7/23/2019 PSI (1).docx


?#"&CJ

)i# -.1. 'r&itectura #enerală a unui sistem &olonic

1-"

7/23/2019 PSI (1).docx


Sistemul activităţii umane este un tip particular de &olon la care se raporteaă optimiarea tuturor celorlalte sisteme &olonice. ealiarea şi funcţionarea unui sisteminte#rator este de neconceput f ăr ă utiliarea masivă a te&nolo#iei informatice.

Concepţia &olonică asupra sistemelor ofer ă noi perspective !n cercetarea ştiinţifică şi !n procesul cunoaşterii cu aplicabilitate !n diverse domenii, inclusiv !n economie, !nsăreultate spectaculoase sunt aşteptate !n domeniul inteli#enţei artificiale ?*'CA"8@,?A'""@. 'vEnd !n vedere această concepţie precum şi impactul utiliării te&nolo#iilor informatice 0mai recent a inteli#enţei artificiale !n mana#ement, !n domeniul economiceste definită firma &olonică ?*'CA"8@, ?A'""@ şi !ntreprinderea inteli#entă ?'/7$1@.

7 firmă &olonică se obţine prin inte#rarea a două sau mai multor companii autonome!ntr+o reţea, avEnd !n vedere cerinţele preente şi viitoare impuse de clienţii comuni şistandardul produselorserviciilor realiate de fiecare firmă autonomă. Concepţia &olonicăasupra sistemelor poate fi avută !n vedere şi !n cadrul altor or#aniaţii, un eemplu !nacest sens fiind or#aniaţiile administraţiei publice locale la nivel teritorial 0consiliul

=udeţean, prefectura, primăriile din cadrul =udeţului.

Sc&imbările te&nolo#ice care au avut loc !n ultimii ani au condus la o nouă #Endire privind !ntreprinderea şi activitatea sa, cu implicaţii ma=ore la nivel or#aniaţional şi !nceea ce priveşte mana#ementul. /evoltarea şi utiliarea sistemelor inteli#ente !n cadrulunei or#aniaţii permite mana#erilor să folosească cunoaşterea depoitată pentrureolvarea problemelor complee din cadrul or#aniaţiei şi pentru luarea deciiilorstrate#ice.

(istenţa reţelelor Internet, Intranet, (tranet şi a altor reţele de telecomunicaţii permite

interconectivitatea #lobală şi deci manifestarea or#aniaţiilor la nivel planetar. ncondiţiile #lobaliării, !ntreprinderea modernă trebuie să satisfacă necesităţile #lobale deafaceri !ntr+o societate informaţională #lobală astfel !ncEt aplicaţii din orice punct de pe#lob să poată accesa şi prelucra datele şi cunoştinţele necesare desf ăşur ării activităţiimuncitorului cunoaşterii.

7/23/2019 PSI (1).docx


18$

7/23/2019 PSI (1).docx


Atiliarea sistemelor inteli#ente care sunt permanente, nu fac #revă, nu solicită concediu, pot memora, consulta şi prelucra volume considerabile de date şi cunoştinţe şi potfuncţiona 24 de ore din 24, asi#ur ă o independenţă a mana#ementului de salariaţi şi punela dispoiţia mana#erilor toate cunoştinţele acumulate asistEndu+i !n soluţionarea

problemelor complee şi luarea deciiilor. Sistemele inteli#ente ofer ă posibilitateaeploatării cunoaşterii prin combinarea potenţialului te&nolo#iei baelor de date cute&nolo#ia baelor de cunoştinţe şi a sistemelor epert, remarcEndu+se !n acest senste&nolo#ia baelor de date inteli#ente ?'/7"-@.

'vEnd !n vedere aceste aspecte s+a definit !ntreprinderea inteli#entă, !ntreprindereaepert, !ntreprinderea baată pe cunoştinţe ?'/7$1@, ca fiind acea or#aniaţie !n carese utilieaă !n mod curent sistemele inteli#ente pentru soluţionarea tuturor problemelor

dificile, Oor#aniaţia care lucreaă inteli#ent este or#aniaţia care capteaă cunoaştereade la eper ţii umani, o depoiteaă !ntr+o formă acceptată de către calculator şi ofoloseşte cu a=utorul unor pro#rame specialiate la soluţionarea problemelor.

ntreprinderile viitorului denumite de %cNu#& L all ?*'CA"8@ firme virtuale, vor fi propulsate spre succes de o viiune comună, iar mana#ementul se va realia atEt prin procese şi te&nici intuitive cEt şi prin metodele lo#ice şi raţionale utiliate la ora actuală.

Societatea modernă este caracteriată de sc&imbări rapide şi inovare permanentă !n toatedomeniile cunoaşterii. ncă din anii X-$, !n lucrarea OŞocul Uiitorului, 'lvin *offleratr ă#ea atenţia asupra acceler ării sc&imbării !n toate domeniile cunoaşterii, sc&imbaredeterminată !n principal de revoluţia informatică.

erioada 1"5$+1""$ defineşte O'l *reilea Ual al pro#resului şi este perioada !n care areloc revoluţia informatică prin utiliarea maşinilor Ointeli#ente şi !n care accentul este

pus pe resursa Oindivid, iar relaţiile interor#aniaţionale au la baă devia Ocooper ăm.

/upă 1""$ are loc naşterea şi r ăspEndirea celui de+'l atru+lea Ual determinat derevoluţia cunoaşterii cu accent pe cunoaşterea inconştientă deci cunoaşterea baată peintuiţie, ima#inaţie şi capacitatea creativă a individului. (ste perioada ce va ficaracteriată de realiarea şi utiliarea de maşini care O#Endesc destinate pe domenii0e. (conomia, !n care mana#ementul este privit ca instituţie

181

7/23/2019 PSI (1).docx


centrală cu difuarea sa f ăr ă frontiere !ntr+o societate informaţională #lobală şi !n carecunoaşterea este eploatată ca resursă economică sub devia Ocreăm !mpreună.

/atorită facilităţilor de comunicare dincolo de #raniţe, spaţiu şi timp oferite de reţeauaInternet, economia noului mileniu poate fi privită ?/''$2@ ca o Oscenă di#itală !ncare noile afaceri devin e-bussines 0afaceri electronice, comer ţul devine e-commerce0comer ţ electronic, apar noi servicii electronice 0e-services şi se nasc noi comunităţi detip virtual 0e-communities. n noua scenă cu calculatoare interconectate !n reţele Internet,Intranet şi (tranet suntem Oinundaţi de informaţie, dar flămEni după cunoştinţe?/''$2@ 0Jo&n aisbitt B%e#atrends. *en eF /irections *ransformin# 7ur 9ives,viiunea lui 'lvin *offler !n BŞocul viitorului fiind mult mai sumbr ă, el avertiEndasupra iminenţei unui nou Bpotop, de această dată nu de apă, ci de informaţii. 'pare

deci şi se devoltă, !n cadrul economiei di#itale, o nouă piaţă şi anume piaţ a digital ă sau piaţ a electronică !n care trebuie acordată o importanţă tot mai mare noii resursestrate#ice care este in'ormaţ ia, cunoştinţ a. rincipalii actori 0componente ai economieidi#itale, !n viiunea anumitor specialisti 0*urban, s.a., 1""" ?/''$2@ sunt<

cumpăr ătorii1consumatorii + milioane de internauţi care navi#&eaă pe eb + potenţialicumpăr ători ai bunurilor ăi serviciilor oferite sau promovate pe InternetD

v4nzătorii + sute de mii de ma#aine di#itale care !şi preintă milioane de produse pe

etD

produsele şi serviciile digitale + di#italiarea softFare+ului, a muicii, a căr ţilor, iarelorşi revistelor, a filmelor ş.a., di#italiarea a nenumărate alte produse şi serviciiD

companiile creatoare ale in'rastructurii digitale + mii de firme implicate !n asi#urarea

&ardFare+ului şi softFare+ului necesar realiării infrastructurii specifice economieidi#itale, care să permită devoltarea comer ţului electronicD

intermediarii 0agenţ ii+ un nou tip de actori care !şi ofer ă serviciile pe eb, rolul lordiferind de cel al intermediarilor obişnuiţi prin aceea că sunt implicaţi

182

7/23/2019 PSI (1).docx


!n crearea şi susţinerea pieţei Bon+line, ei a=utEnd consumatorii şisau vEnătorii !nderularea tranacţiilor electroniceD

serviciile de suport + sute de astfel de servicii sunt disponibile, pornind de la cele careasi#ur ă securitatea pEnă la cele care furnieaă cunoştinţeD

creatorii de conţ inut + sute de companii de tip multimedia orientate pe crearea şiactualiarea continuă a propriilor pa#ini eb, precum şi a unor site+uri

pentru diverse alte firme.

)iecare din componentele economiei di#itale preentate mai sus are un rol bine definit !ncadrul pieţei di#itale spaţiului electronic 0marGetspace !n care au loc tranacţiile.

/in preentarea de mai sus se constată apariţia unui nou tip de actor pe scena di#itală şianume intermediarul sau agentul . Se impune astfel distribuirea inteli#enţei artificiale !nvederea realiării sistemelor de a#enţi inteli#enţi sau sistemelor multia#ent care pot luadeciii !ntr+o societate populată de a#enţi inteli#enţi artificiali sau umani care au propriilelor scopuri.

/istribuirea inteli#enţei artificiale este =ustificată din următoarele motive<

!n mod natural activităţile şi cunoştinţele sunt distribuite spaţialD

etinderea cooper ării om+maşină prin reolvarea distribuită a problemelorD

descompunerea sistemelor complee şi a baelor de cunoştinţe aferente !n subsistemecooperative asi#urEnd astfel modularitate şi fleibilitate sistemului precum şi timp der ăspuns optimD

necesitatea inte#r ării aplicaţiilor de inteli#enţă artificială de=a eistente, atEt !ntre ele c!tşi cu componente de prelucrare clasică şi sisteme de #estiune a baelor de datedistribuiteD

7/23/2019 PSI (1).docx


!n modelarea comportamentului uman !n cadrul aplicaţiilor de inteli#enţă artificială trebuie avut !n vedere faptul că comportamentul uman este un comportament social.

'stfel, apare şi se devoltă o nouă te&nolo#ie !n realiarea pro#ramelor şi anume pro#ramarea orientată a#ent '7 0'#ent+7riented ro#rammin#, care constituie o

183

7/23/2019 PSI (1).docx


modalitate de abordare !n construcţia sistemelor multi+a#ent. ro#ramarea orientată pea#enţi introdusă de Moav S&o&am odată cu definirea limba=ului ':(*$, repreintă ospecialiare a pro#ramării orientate pe obiecte şi !n care colecţiei de obiecte definite destări şi care comunică !ntre ele prin transmitere de mesa=e !i corespunde o mulţime de

a#enţi caracteriaţi de stări mentale compuse din noţiuni mentale 0convin#eri, intenţii,obli#aţii, an#a=amente, deciii, etc..

Comunicarea !ntre a#enţi se realieaă prin intermediul unui limba= specialiat cum ar fide eemplu limba=ul ]>%9 0]noFled#e >uerr; and %anipulation 9an#ua#e propus de'' 0'dvanced esearc& ro=ects '#enc; !n 1""2, cu ultima versiune standardiată apărută la !nceputul anului 1""- 0'' a realiat şi standardul %I) + %oduleInterconnect )rameForG ce conţine metodele standard de construire a me#apro#ramelor

multimodul. ]>%9 foloseşte limba=ul ]I) 0]noFled#e Interc&an#e )ormat pentru adescrie conţinutul informaţional al mesa=ului şi este o repreentare 'SCII a lo#icii cu predicate de ordinul !ntEi, !ntr+o sintaă apropriată de cea a limba=ului 9IS. 9imba=ul]>%9 şi ]I) 0cu succesorul lui SI) + Simple ]noFled#e Interc&an#e )ormat tind să devină la ora actuală un standard al comunicării !n Sistemele %ulti '#ent co#nitive.

entru realiarea activităţilor dintr+un domeniu !ntr+o manier ă inteli#entă, !n cadrul procesului deciional, decidentul este pus permanent !n situaţia de a evalua şi ale#e !ntre

două sau mai multe alternative !n cadrul unor activităţi inteli#ente. %ateria primă de baă prelucrată !n cadrul activităţilor inteli#ente este cunoaşterea, care repreintă conceptul fundamental pentru devoltarea sistemelor inteli#ente. epreentarea şi

procesarea datelor şi cunoaşterii repreintă obiectul apariţiei şi devoltării a două te&nolo#ii de importanţă ma=or ă !n informatică ?'/7$1@<

Te3nologia bazelor de date

Te3nologia sistemelor inteligente

n timp ce te&nolo#ia baelor de date are !n vedere memorarea, !ntreţinerea şi accesareaunor volume mari de date, te&nolo#ia sistemelor inteli#ente este aată pe

7/23/2019 PSI (1).docx


184

7/23/2019 PSI (1).docx


reolvarea unor probleme complee !n diverse domenii care necesită epertiă umană,fiind !nsă restricţionată de domenii bine delimitate şi ineficientă pentru procesărinumerice şi #estiunea unor volume mari de date. Cele două te&nolo#ii la ora actuală distincte, tind să evoluee conver#ent !n cadrul conceptului de sistem informaţional

inteligent care presupune elaborarea unui model unificat date+cunoştinţe. n acest sens, sistemele de bae de date au !n vedere eprimarea semanticii !n sc&emele lor conceptualeşi capacitatea de inferenţiere 0bae de date deductive, iar sistemele baate pe cunoştinţetind să reolve probleme care reclamă bae de cunoştinţe 0fapte şi re#uli din ce !n cemai mari. entru eploatarea maimă a celor două resurse informaţionale, baele de dateşi baele de cunoştinţe, nu este suficientă doar cuplarea sistemelor de #estiune a baelorde date cu sistemele epert prin intermediul unor interfeţe !n cadrul aplicaţiilor, fiindnecesar ă proiectarea fiecăreia din cele două componente ca o etensie naturală aceleilalte astfel !ncEt !mpreună să conducă la realiarea unui sistem inte#rat. n acest sens

cercetările sunt !ndreptate !n următoarele direcţii<

dotarea S:/ cu instrumente suplimentare de structurare şi manipulare avEnd !n vederesemantica datelor 0un pas important !n această direcţie !l constituie baele de datedeductiveD

dotarea sistemelor epert cu instrumente care să permită accesarea şi manipularea

eficientă a informaţiei stocate !n baele de dateD

valorificarea informaţiei din baele şi depoitele de date prin te&nici de analiă multidimensională şi data minin#.

Categorii de sisteme inteligente

n realiarea sistemelor inteli#ente s+au conturat următoarele abordări principale<

sisteme e(pert bazate pe reguli, !n care cunoştinţele sunt repreentate prin re#uli de producţieD

sisteme bazate pe reţ ele neuronale, !n care baa de cunoştinţe este creată automat de unal#oritm de !nvăţare plecEnd de la o mulţime de eemple de !nvăţare, baa de

7/23/2019 PSI (1).docx


185

7/23/2019 PSI (1).docx


cunoştinţe este implicit repreentată de ponderile coneiunilor dintre neuroni şi nu eistăo baă de cunoştinţe eplicită ca !n abordarea baată pe re#uliD

sisteme multiagent care sunt sisteme distribuite formate dintr+o colecţie de a#enţi autonomi care interacţioneaă !ntr+un mediu comun.

'vanta=ele şi deavanta=ele fiecăreia dintre abordări sunt complementare şi de aceea s+audefinit modele mite 0&ibride care combină avanta=ele celor trei tipuri de sisteme.

I.2.1. Sisteme e6pert 'azate pe reguli

Sistemele epert sunt sisteme informatice care stoc&eaă cunoştinţele dintr+un domeniu bine preciat şi au capacitatea de a realia epertie de o calitate apropiată de a celorrealiate de eper ţii umani. ntr+un sistem epert baat pe re#uli pot fi evidenţiateurmătoarele componente<

o baă de cunoştinţe eplicită constituită din o baă de fapte şi o baă de re#uliD

motorul de inferenţeD

interfaţa utiliator.

7 cate#orie aparte de sisteme epert baate pe re#uli o repreintă sistemele epert

#eneraliabile sau #eneratoarele de sisteme epert care sunt acele sisteme epert careconţin motorul de inferenţe, sistemul de #estiune al baei de cunoştinţe, interfaţa decomunicaţie cu utiliatorul, dar a căror baă de cunoştinţe este vidă. :eneratoarele desisteme epert ?(*$$@, ?%'N"2@, ?:AA8-@ sunt sisteme baate pe re#uli de

producţie, capabile de a stoca diverse cunoştinţe repreentate prin re#uli şi de a deducecu a=utorul acestora şi a valorilor unor fapte preciate de utiliator, noi cunoştinţe.

I.2.2. Sisteme 'azate pe reţele neuronale $sisteme cone6ioniste%

7/23/2019 PSI (1).docx


An sistem coneionist constă dintr+o reţea de elemente de tip neuron interconectate, carerealieaă anumite funcţii lo#ice simple. ntr+un astfel de sistem informaţia este memorată difu !n toată reţeaua, fiind repreentată de ponderile coneiunilor sinaptice dintre neuronii

reţelei. 7 caracteristică importantă a reţelelor neuronale este capacitatea de a !nvăţa dineemple şi de a construi al#oritmul de reolvare

186

7/23/2019 PSI (1).docx


a unei probleme pornind de la mulţimea de eemple de instruire şi re#ula de modificare a ponderilor interneuronale. relucrarea informaţiei !n sistemele neuronale constă !nefectuarea unor calcule numerice 0calcul matriceal prin care !n faa de !nvăţare seurmăreşte descoperirea relaţiilor eistente !ntre intr ările şi ieşirile unui set de eemple de

instruire, relaţii ce vor fi ulterior utiliate pentru prelucrarea unor seturi noi de date deintrare !n vederea clasificării lor. ot fi astfel analiate seturi mari de date, din care unele pot fi incerte sau incomplete, pentru a identifica caracteristicile şi #ruparea lor !n clasef ăr ă a cunoaşte apriori re#ulile de aplicat, re#uli ce vor fi deduse de sistem !n faa deinstruire prin procesarea numerică a datelor. Instruirea reţelei poate fi reactualiată prinutiliarea unor noi seturi de date de instruire. An inconvenient al acestor sisteme estefaptul că procesul de raţionament nu poate fi eplicat iar cunoştinţele nu suntrepreentate eplicit. entru soluţionarea unor probleme complee , reţelele neuronale potfi combinate, !n cadrul unui sistem inte#rat, cu alte te&nolo#ii printre care< bae de date,

sisteme epert, data minin#, etc. n cadrul aplicaţiilor de tip data minin#, reţeleleneuronale pot fi utiliate pentru identificarea corelaţiilor din baele de date !n vedereadescoperirii unor şabloane 0patterns semnificative !n structura datelor şi etra#ereainformaţiilor predictive ascunse din baele mari de date. n ultimii ani, reţelele neuronaleartificiale sunt utiliate cu succes pentru reolvarea unor probleme complee printre care<

procesarea limba=ului natural, robotica, vederea artificială şi procesarea semnalelor,recunoaşterea scrisului de mEnă, sisteme de spri=inire a deciiei.

I.2.3. Sisteme multi-agent. #efiniţie clasificare aritecturi.

An sistem multi+a#ent 0S%' este ?SI%'"8@ un sistem distribuit format dintr+o colecţiede a#enţi autonomi care interacţioneaă !ntr+un mediu comun, fiecare a#ent avEndcunoştinţe, capacităţi de acţiune şi scopuri proprii. )uncţie de tipurile de a#enţi utiliaţise pot identifica două cate#orii de sisteme multi+a#ent inteli#ente şi anume<

S%' cu a#enţi co#nitivi, numite şi sisteme multi+a#ent co#nitiveD

S%' cu a#enţi reactivi, numite şi sisteme multi+a#ent reactive.

7/23/2019 PSI (1).docx


18-

7/23/2019 PSI (1).docx


Sistemele multi+a#ent co#nitive urmăresc să simulee aspecte ale comportamentuluiuman prin tratarea noţiunilor de scop, cooperare, competiţie, or#aniare !n structurisociale şi stabilirea relaţiilor de dependenţă !n aceste structuri, capacitate de !nvăţare şiauto+perfecţionare. An sistem multi+a#ent co#nitiv repreintă un sistem particular baat

pe cunoştinţe ce conţine o repreentare simbolică a cunoştinţelor despre lumea !n careevolueaă fiind capabil să ia deciii prin intermediul unui proces inferenţial deraţionament. nsă, spre deosebire de un sistem baat pe cunoştinţe clasic, !n cadrul unuisistem multi+a#ent, un a#ent repreintă simbolic lumea atEt prin convin#eri, care sunt

păreri despre lume, eventual incomplete sau eronate, cEt şi prin cunoştinţe carerepreintă fapte adevărate despre acea lume. /e asemenea, un a#ent trebuie să fie capabilsă raţionee atEt despre propriile lui convin#eri şi cunoştinţe cEt şi despre cele alecelorlalţi a#enţi cu care interacţioneaă !ntr+un anumit mediu. 'bordarea co#nitivă aa#enţilor, ridică o serie de probleme critice !n special referitor la compleitatea de calcul

şi dificultatea al#oritmilor necesari prelucr ărilor simbolice.

An sistem multi+a#ent reactiv este un sistem !n care a#enţii sunt unităţi simple de prelucrare, capabile să reacţionee la sc&imbările de mediu şi să eecute acţiuni simplecorespunător acestor sc&imbări. An astfel de sistem este inspirat din or#aniarea şiactivitatea comunităţilor biolo#ice de insecte. 'stfel, o albină nu poate fi considerată inteli#entă !nsă comportamentul stupului !n ansamblu şi modul de or#aniare a albinelor,eecutEnd acţiuni comune şi coordonate !n vederea realiării scopului, preintă elemente

de inteli#enţă. 'depţii sistemelor multi+a#ent reactive, criticEnd abordarea co#nitivă,consider ă că inteli#enţa este situată !n lumea eterioar ă şi nu la nivelul componentelorde prelucrare individuale, respectiv a#enţii, comportarea inteli#entă fiind un reultat alinteracţiunii dintre a#enţi şi mediu, iar inteli#enţa este o proprietate a sistemului ca !ntre#.n acest sens, au fost propuse sisteme cu ar&itecturi care modeleaă structura şicomportamentul colectivităţilor de insecte, sisteme care ar putea fi realiate !ntr+oabordare subsimbolică utiliEnd reţele neuronale sau al#oritmi #enetici.

188

7/23/2019 PSI (1).docx


7 altă direcţie de cercetare o constituie abordarea mită co#nitiv+reactivă avEnd !nvedere avanta=ele şi deavanta=ele fiecăreia dintre cele două cate#orii de sisteme multi+a#ent.

&ritecturi pentru sisteme multi-agent

'r&itectura /I 0elief, /esire, Intention este ar&itectura unui sistem multi+a#ent careconţine o repreentare eplicită a convin#erilor, dorinţelor şi intenţiilor a#entului.Convin#erile repreintă informaţiile pe care un a#ent le are despre mediul !n careevolueaă sau despre ceilalţi a#enţi din sistem şi acestea pot fi adevărate sau false./orinţele sunt lucrurile pe care a#entul ar dori să le realiee, !nsă nu trebuie neapărat să

acţionee pentru !ndeplinirea tuturor dorinţelor sale. Intenţiile sunt lucrurile pe carea#entul le are !n vedere spre realiare sau s+a an#a=at să le realiee.

7 ar&itectur ă a unui sistem multi+a#ent se numeşte deliberativă dacă se baeaă perepreentarea eplicită a unui model simbolic şi pe manipularea de simboluri. 'stfel dear&itecturi corespund de obicei sistemelor multi+a#ent co#nitive.

7 ar&itectur ă reactivă este ar&itectura unui sistem multi+a#ent !n care nu se foloseşte unmodel simbolic pentru repreentarea cunoştinţelor şi nu eistă raţionament simbolic.ntr+o astfel de ar&itectur ă, a#enţii sunt repreentaţi prin unităţi de prelucrare simple iarinteli#enţa sistemului este emer#entă din interacţiunea unităţilor de prelucrare cu mediul.

I.2.4. Sisteme inteligente i'ride

entru definirea conceptului de sistem inteli#ent &ibrid, reamintim pentru !nceput că !ndomeniul inteli#enţei artificiale au apărut şi se devoltă o serie de te&nolo#ii de vErfenumerate !n cele ce urmeaă<

sisteme epert baate pe repreentarea simbolică a cunoştinţelor 0sisteme epert baate pe re#uliD

7/23/2019 PSI (1).docx


reţele neuronale artificiale 0sisteme coneionisteD

sisteme fu;D

al#oritmi #eneticiD

18"

7/23/2019 PSI (1).docx


strate#ii de evoluţie şi pro#ramarea evolutivă 0al#oritmi evolutiviD

a#enţi inteli#enţiD

sisteme multia#ent 0inteli#enţa artificială distribuită.

Sistemele inteli#ente !n care sunt inte#rate cel puţin două din te&nolo#iile menţionate maisus sunt cunoscute sub denumirea de sisteme inteli#ente &ibride, iar te&nolo#ia utiliată !n vederea inte#r ării este denumită te&nolo#ia fuiunii. )iecare din te&nolo#iiledevoltate !n domeniul inteli#enţei artificiale preintă avanta=e şi deavanta=e şi nu pot fi

utiliate sin#ular pentru reolvarea unor probleme complee care se pun astăi !n ştiinţă,te&nică, economie şi societate. 'ceastă afirmaţie este susţinută şi de faptul că !n

procesarea umană a informaţiei şi cunoaşterii sunt implicate diverse repreentăriar&itecturale, creierul avEnd pe de o parte o structur ă neuronală, iar pe de altă partecapacitatea de a opera cu simboluri şi de a efectua raţionamente simbolice, de a prelucradate imprecise sau incomplete.

An domeniu de mare interes !n care a#enţii se vor impune spectaculos este Internet+ul,

care permite astăi accesul direct a milioane de oameni pe autostrada informaţională 0 OInternet Societ; estimeaă că eistă peste 3$ de milioane de utiliatori care acceseaăilnic reţeaua Internet, care pot fi atEt consumatori cEt şi potenţiali furniori deinformaţie. Căutarea informaţiei despre un anumit subiect necesită identificarea şiinvesti#area unui număr mare de documente de pe eb, operaţii mari consumatoare detimp şi care pot fi realiate de a#enţi competenţi numiţi a#enţi Internet. entru a asi#uraaccesul tuturor cate#oriilor de utiliatori, indiferent de calificare şi cunoştinţele de caredispun, la resursele informaţionale imense de pe Internet, viitoarea #eneraţie de a#enţiInternet va fi o combinaţie de modele co#nitive şi reactive, avEnd ca scop atEt satisfacerea

necesităţii de informare a utiliatorului c!t şi transparenţa totală a autostr ăiiinformaţionale.

/eşi reţeaua Internet repreintă un mare succes !n unificarea resurselor informaţionale,structura sa actuală !n care pot fi identificate două straturi şi anume< utiliatorii0consumatorii de informaţie şi producătorii 0furniorii de informaţie, nu este adecvată

pentru activitatea de informare care presupune prelucrarea compleă a

7/23/2019 PSI (1).docx


1"$

7/23/2019 PSI (1).docx


informaţiilor din multiple documente de pe eb independentă de utiliator. entrureolvarea acestei probleme, una din cele mai promiţătoare propuneri este modelul !n careactivităţile desf ăşurate pe Internet sunt !mpăr ţite pe trei straturi, denumit ?/''$2@modelul celor straturi şi anume<

un strat pentru utilizatorii de in'ormaţ ie .clienţ ii in'ormaţ ionali0 defineşte cererea deinformaţieD

un strat pentru 'urnizorii .producătorii0 de in'ormaţ ie defineşte oferta de informaţieD

un nou strat aflat !ntre primele două, denumit stratul de mi)loc sau stratul

intermediarilor , care să permită conectarea primelor două straturi prin cele mai bune căisau modalităţi.

n cadrul acestui model, a#enţii au un rol important diferenţiat pe straturi după cumurmeaă<

sarcinile a#enţilor !n cadrul primului strat sunt de a afla ce informaţii caută utiliatorii,dacă au anumite preferinţe !n le#ătur ă cu informaţia de care au nevoie, etc.D

!n cadrul celui de+al doilea strat sarcinile a#enţilor sunt de a face un inventar al serviciilorşi informaţiilor oferite de către furniori, de a ţine evidenţa noilor informaţii adău#ate !nreţea, etc.D

a#enţii din stratul de mi=loc au rolul de intermediari informaţionali !ntre utiliatorii

informaţionali 0umani sau electronici şi furniorii de informaţii,

sarcina lor fiind de mediere !ntre a#enţii celorlalte două straturi.

'#enţii utiliaţi !ntr+un astfel de model vor trebui concepuţi !n baa unor standarde#eneral acceptate, astfel !ncEt să r ăspundă şi să reacţionee !n acelaşi mod prin utiliarea

7/23/2019 PSI (1).docx


unui set standardiat de coduri suficient de fleibil pentru a permite construirea unora#enţi pentru sarcini neaşteptate sau impreviibile !n preent.

eferitor la domeniile de utiliare a te&nolo#iei a#enţilor !n viitor, cercetători !n domeniucred ?/''$2@ că a#enţii autonomi vor deveni !n următorii 1$ ani parte inte#rantă a

celor mai multe sisteme de afaceri. 'stfel, cei de la I% prevăd o vastă utiliare aa#enţilor softFare !n e+commerce< OCreăm o nouă cate#orie economică 0a neF

1"1

7/23/2019 PSI (1).docx


economic species, par ţial asemănătoare nouă ca ima#ine, dar semnificativ diferită deoameni, O'#enţii softFare vor deveni actori !n economie, afirmă Jeff ]ep&art,mana#erul #rupului care se ocupă de fenomenul a#enţilor. 0Scott,]., 2$$1.

7/23/2019 PSI (1).docx


PSI (1).docx

Documents

Transcript of PSI (1).docx