Nadia-Cerasela AnifeiRoxana Elena Lazir

Evazianeo ftscald tntreleg alitate Si inft acltqne

- Edigie revizuitd Si addugitd -

Univdisul JuiidicBucuregti

';2016-

PreambulNo$uni generale despre criminalitatea economico - financiari.......151. Nofiunea de criminalitate economico-financiari 15

152. Teorii privind criminalitatea economico-financiari

Capitolul 1

NoSuni generale despre fiscalitate 221.1. Noliunea de fiscalitate ...............................221.2. Principiile fiscalitalii ........231.3. Moneda de calcul gi de plati a impozitelor gi taxeIor.,....................271.4. Cadrul juridic de suslinere a integrdrii RomAniei in UE in

domeniul fiscalitalii,... ................................27

Capitolul2Evaziunea fiscali. Abordare teoreticd.................

2.1. O incursiune in imensitatea subiectului evaziune fiscali......,.......302.2.Evaziunea fiscald - elemente definitorii

gi caracteristici generale ..............:............372.3. Formele evaziunii fisca1e............ ..............402.4. Clasificarea evaziunii fiscale,.......,. .........4L2.5. Cauzele evaziunii fiscale...................... ..44

Capitolul3Paradisurile fiscale

3.1. Consideralii generale cu privire Ia paradisurile fiscale giactividlile ,,0FFSHORE"....................... ..............................49

3. 1. 1. Preciziri preaIabi1e...........,.......,.............,

3'1.'2.UnscurtistoricalparadisurilorfiscaIe.'..3.L.3. Noliunea de paradis fiscal ...............523.1.4. Caracteristicile $i avantajele utilizirii

paradisurilor fiscale....,.... ..................541.. Caracteristicile paradisurilor fiscale............ .........542. Avantajele utilizirii paradisurilor fiscale......... .............................57

49

49

204l Nadia-Cerasela Ani{ei, Roxana Elena Lazdr

3.2. Companiile OFFSHORE in paradisurile fiscale.,'.......'.....'......"....,"'..593.2.1". Noliunea de,,COMPANIE OFFSHORE",...""."..'..'."'."'.,'."'.'....."".613.2.2. Tipuri de societili OFFSHORE 9i scopul

constituirii acestora....... ..'..........."....62

3.2.3. Avantajele oferite de companiile OFFSHORE.........'....................64

3.2.4. Legitimitatea operaliunilor OFFSHORE inparadisurile fiscale .....'......".".'...,......67

3.2.5. Reglementeri iuridice nalionale in vederea combateriievaziunii fiscale prin societilile offshore." '....'..69

3.3. Paradisurile fiscale in Europa.... "..........703.3.1. Preciziri preaIabiIe......................,... .'..'....'..'......'.........70

3.3.2. Modele de paradisuri fiscale in Europa.... '......"..711". Alderney.. "........""...'.....71'2. Andorra '...........'..'........"723. Belgia...,.... ...........'......'....73

4. Cipru........

7. Guernsey. ...,'.,76

9. Insula M .,',.','77

11. Luxembourg ....78

L. Anquilla.........., .......,...,..81

3. Antilele olandeze 82

6. Barbados....... .........83

Eaaziunea fiscnld tntre legalitate gi infractiune lZdS

11. Insulele Virgine Britanice...... ........g612. Insulele Cook...............13. Mauritius....,...,.............. """"""""""""87

14, panama ... .......... .......,......,...::.::..::::..:::.:..:..:..:. : : :.:.:3115. Singapore... .. ........... ,..,.. ,. ...:.:.:::.:::.:.:::::..:.:.:...,.......,.......as

Capitolul4Evaziunea fiscali in RomAnia...... ......,..................90

4.L. Cronologia reglementirilor privind evaziuneafiscali in RomAnia .............90

4.2. Cauzele evaziunii fiscale in RomAnia... ....914.3. Evaziunea fiscali - elemente aen"ito#, io;;;i ;;;; ;;

reglementare ...................... i.............................................,......934.3.1. Infracliunile de evaziune fiscali propriu-2ise............,.........,.....93

4.3.1.1. Elemente caracteristice generale infracgiunilor deevaziune fiscali propriu-zise ..........................93

4.3.1,.2. Formele infracliunilor de evaziune fiscallpropriu-zise .................................96

4.3.L.3. Forme agravate ale infracliunilor de evaziunefiscal5 propriu-zise ...............102

4.3.2.Infracyiunile conexe de evaziune fiscali......... ............................1024.3.2.1,. Elementele specifice generale i nfracliunilor

conexe de evaziune fisca1i....,....... ...............I024.3.2.2. Formele infracfiunilor conexe de evaziune fiscali..... 103

4.3.3. Cauze de impunitate, de reducere gi de agravare apedepselor in cazul infracfiunilor de evaziune fiscallgi a infracgiunilor conexe evaziunii fiscale.......................,........ 1 1 1

4.3.4. Situalii frecvent intAlnite de evaziune fiscali ......................,... 1j-4

Capitolul5Evaziunea fiscali gi Uniunea Europeani. .............................11,7

5.1. Asimilarea aquis-ului comunitar in materie de evaziunefiscali - condigie necesarl pentru integrarea RomAnieiin Uniunea Europeand.. ..........................1.77

5.2. Politica statelor membre UE in domeniul evaziunii fisca1e............1245.3. Combaterea evaziunii fiscale la nivelul UE ...............,.............,.........133

5.3.1. Cronologia reglementirilor europene in domeniulevaziunii fisca1e.....,...... .....................L34

5.3.2. Dimensiunea evaziunii fiscale in statele membre UE........... 138

I

2OG | _Nadia-Cerasela Anilei, Roxana Elena Lazdr

Organisme nagonale gi europene cu atributii in depistareagi combaterea faptelor de evaziune fiscaIi............

' 6.1. Organisme nalionale cu atribulii in depistareaqi combaterea faptelor de evaziune fiscald .............L40

6.1.1. Departamentul de Lupt5 Antifraudd [DLAF] ...........................1406.'J..1,.1. Preciziri prealabile..., ...........14O6.1.1,.2. Organizare gi conducere .....L406.1.1.3. Competenlele gi atribufiile DLAF .......^.....1426.1.1,.4. Sancliuni...... ..............................L466.7.1.5. Statutul funcfionarului public din cadrul

Depar[ament1rlui.,.............,.,... ...........................1466.1.2. Direqia Generall Antifraudi Fiscali [DGAF) ......,.................. f Sf

6.1,.2.1,. Preciziri prealabile.... ...,.......1516.L.2.1,.L. Scop gi atribufii ale Direcliei Generale

Antifraudl Fiscali [DGAF].......... .......L526.1.2.1.2. Organizare gi conducerea DGAF .....L526.7.2.1,.3. Funcgiile publice in cadrul DGAF.............................. 1S46.1.2.1.4.lnspectorii antifraude... ....................,.. 1S6

6.2. Organisme europene cu atribulii in depistarea gicombaterea faptelor de evaziune fiscali. OficiufEuropean de Lupt5 Antifraudi........ .............................162

Capitolul TEvaziunea fiscald interna$onali.......,..........,. ..,,,.......................16g

7.7.Preciziri prealabile.. ......168T.2.ForeignAccount Tax Compliance Act (FATCA) - pas in

Iupta impotriva evaziunii fiscale internalionaie...................... .......17I7.2,1. Noliuni generale despre FATCA........... ................1717.2.2. Acordll FATCA bilateral dintre Romdnia 9i SUA.,.......... ........L72

Capitolul S

Evaziunea fiscali gi cresterea economici ,.....180

.L40

8.1. Preciziri prealabile.. ,.....1g0' 8.2, Efectele evaziunii fiscale ...,..................,1838.3, Combaterea evaziunii fiscale........,. .....184

Bibliografie. ...........193

PREAMBULNOTIUNI GENERATE DESPRE CRIMINATITATEA

ECONOMICO. FINANCIARA

1. No$unea de criminalitate economico-financiari

De-a lungul timpului numerogi oameni de gtiin!5 din diferite dome-nii: drept penal, criminologie, sociologie, psihologie etc., au elaboratteorii, modele de analizS, explicalii gtiinfifice mai mult sau mai pulin vala-

bile, care au acoperit intr-o misuri mai mare sau mai mici, dar niciodaticomple! vastitatea 5i diversitatea fenomenului numit criminalitate' Ca

atare, daci criminalitatea este definiti ca un produs obiectiv al structuriisociale, care s-a niscut odatl cu aceasta, fiind constituitd din ansamblulinfracliunilor care se sivArgesc intr-o anumiti perioadi de timp 9i intr-unloc bine determinatl.

intrebarea pe care o punem este urmdtoarea: Cum putem definicriminalitatea economico-financiari? Vom defini criminalitatea econo'mico-financiard sau ,,de afaceri" ori coruplia economicd ca totalitateaactelor gi faptelor ilicite comise de indivizi, asociafii, societili sau orga-nizalii in legituri cu derularea unor afaceri gi tranzaclii financiare,bancare, vamale, comerciale, prin utilizarea ingeliciunii, fraudei, abuzu-Iui de incredere, falsificarea cifrelor de afaceri, spilarea banilor, ban-

cruG frauduloasi, evaziune fiscali, polile de asigurare nerambursabileetc.

2. Teorii privind criminalitatea economico-financiari

in continuare, vom incerca si descifrlm ce teze, ce opinii 9i teoriicorespund vastului fenomen al criminalitifii economico-financiare2.

Analizati din perspectiva factorilor economici, culturali, sociali 9i a

celor psihologici criminalitatea a condus la elaborarea numeroaselor

r T. Amza, Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuregti, 1998, p. 28-32; N.C. Anitei,R.E. Lazar, Evaziunea ftscald intre legalitate Si infrac;iune, Editura Lumen, Iagi, 2013,p. 11-30.

z N.C. Anifei, R,E. Lazar, Evaziunea fiscald intre legalitate Si infracfiune, EdituraLumen, Iaqi, 2013, p. 11-30.

16 I Nadia-Cerasela Anifei, Roxana Elena Lazdr

teze, opinii gi teoriil. Un prim,,grup de teorii a incercat si demonstrezeci delincygnla g! criminalitatea reprezinti produsul negativ al unorfenomene gi procese cu caracter macrosocial cum ar fi dezvoltareaeconomici, crizele economice etc. Care produc schimbiri sociale maimari, sunt stimulative pentru delincvenli, prin efectele de reflux createde suspenddri ale legisla,tiei $i timpul ce trece pAnI la promulgarea uneinoi Iegisla!ii.

Dintre aceste teorii, prezintd interes pentru aceastl lucrare teoriaprivitoare la onomia sociald.

Termenul de anomie provine din grecescul a nomos care inseamnifiri norme2. Acest termen a fost folosit pentru prima oari de EmilDurkheim in lucrarea La division du travail social definind anomia castarea de dereglare sociald Si normativd a unei societdli care este tulbu-ratd de o crizd dureroqsd sau de transformdri fericite, dar prea bru;te,devenind incapabild sd-Si exercite autaritateo asupra individului.

Anomia se caracterizeazl primordial, prin dislocarea gi deteriora-rea congtiinlei colective, sciderea moraliHlii gi dereglare normativi,fiind o consecinli patologici a diviziunii muncii. ReprezentAnd o situa-lie specifici cdnd normele de bazi igi suspendi funclionalitatea, stareade anomie se afl5 la originea cregterii delictelor, crimelor gi sinucide-rilor, fiind o adevirati cauzi a delincvenlei.

Durkheim3 spunea cX ceea ce il impinge pe individ la crimi suntacele tendinle gi impulsuri care sunt inerente naturii umane gi culturaaclioneazi pentru limitarea unor asemenea aspiralii individuale. Socio-logul a argumentat ci societatea refine natura umani ori prin culturifconsensul valorilor in societSlile mecaniceJ, ori prin structuri [cone-xiunile care existi lntre diferitele funcfii dintre societ5lile organicel.Aceste relineri cad in perioadele de rapide schimblri sociale, fapt ceduce la escaladarea comportamentului criminal.

AnalizAndu-l pe E..Durkheim sociologul gi juristul francezJ. Carbonnierahrma: Anomia, distrugerea solidaritdlii este rdul care macind astdzi socie-tatea prin sldbirea normelor morale Si juridice care o organizau, o struc-turau.

t N. Mitrofan, V. Zdrenghea, T. Butooi, Psihologie judiciard, Editura gansa,Bucureqti, 1994, p. 53-90.

2 D. Banciu, Sociologie juridicd, Editura Hyperion XXI, Bucuregti , 1995, p. 41-47 .

3 E. Durkheim, Regulile metodei sociologice, traducere din limba francezl, edifiaa ll-a, Bucuregti, Editura gtiinlifici, 1974, p. 58-59.

Eaaziunea fiscald intre legalitate gi infrac{iune t,,Teoria anomiei propusi de E. Durkheim a fost revizuitl de cerceti-

torul R.K. Merton. in cadrul paradigmei construiti de R. K. Mertonl,anomia rezultd din contradiclia ce apare lntre structura sociali gi ceaculturali, intrucdt societatea propune membrilor sdi anumite scopurifiri insd a le oferi gi mijloacele de realizare. Merton considera anomiaca o spargere a structurii culturale. Ipoteza mea centrald este cd, com'portamentele aberante trebuie privite sociologic ca un simptom aldisocierii intre aspiraliile prescrise cultural Si cdile social structuratepentru a realiza aceste aspirapii. Neputdnd sd'Si realizeze scopurile lacare aspird Si pe care societatea Ie evalueazd, individul recurge frecventla mijloace ilicite, nelegale, concretizate tn forma actiunilor deviante Sidelicvente.

Reformularea teoriei anomiei ficuti de R. Merton a schimbat cele

mai fundamentale conceplii ale lui E. Durkheim cu privire la rolul na-turii umane gi al forfelor sociale in producerea comportamentuluicriminal2.

Dupi R. Merton3, ratele delincvenfei traduc de fapt inadecvareaintre obiectivele fscopurile) propuse de societate gi mijloacele de caredispun membrii sii pentru a le atinge.

Individul dispune in optica paradigmei lui R Merton, de cinci moduride adaptare in societate:

1.. conformismul, care atrage dupi sine acceptarea lelurilor cul{u-rale cAt gi a mijloacelor institufionalizate. Aceste persoane lupti pentruobginerea bunistirii prin metodele aprobate de cdtre valorile clasei demijloc gi vor continua si faci acest Iucru indiferent daci vor reuqi sau

nu;2. inovafia, care rezulti din faptul ci obiectivul cultural stabilit este

bine interiorizat de individ, in timp ce procedeele legitime pentru atin-gerea lui sunt respinse. Astfel, de exemplu, oamenii de afaceri potinventa diferite forme ale criminalitlgii gulerelor albe atrigdnd dupi ei

frauda fiscali, spilarea banilor, pe cAnd oamenii sdraci pot dezvolta

1 Conceplia despre atromie a fost elaborati de Merton in mai multe variante(1938, 1949, 1957, 1968 etc.l. O varianti relativ completi a fost sintetizatl inedilia din t968,vezi Robert K. Merton, Social Theory and Social Structure, New York,Free Press, 1968.

2 M. Voinea, Sociologie generald si juridicd, Editura Sylvi, Bucuregti, 2000,

p.!64-166.3 S.M. Ridulescrt, Sociologia devianlei, Editura Victor ,7998, p.57 -62.

1Bl Nadia-Cerasela Anilei, Roxana Elena Lazdr

activiteli ilegale'cum ar fi: prostitufia, jocurile de noroc, vdnzarea dedroguri; ' 1l ' ' ,i

3. ritualismul sau refuzarea, constl in restrdngerea aspirafiilor,individulrrimdnAnd qi'aclionAnd conform cu normele legale. Aceastaeste perspectiva cet5leanului infricogat, a birocratului conformist gizelos precum gi a persoanelor care au oblinut un nivel minim de succesprin mijloace legale, dar nu au speranle reale de a obgine ceva mai mult;

4. evaziunea sau retrogere4 considerati ca un mod de adaptaredestul de rar, caracterizati prin abandonul simultan al scopurilor ginormelor gi refugiul individului in zone situate in marginea societilii[unde se intdlnesc de obicei, bolnavii mintali, cerqetorii, vagabonzii,alcoolicii, toxicomanii etc.);

5. rebeliunea, care consti in respingerea, in aceeagi mdsuri, atAt ascopurilor, cdt gi a mijloacelor, respingere condigionatd de doringaindividului de a Ie inlocui cu altele. De exemplu, un infractor (inovatorJpoate folosi narcoticele [retragereJ, promovAnd in ace]agi timp o filoso-fie revolufionar5, militantl [rebeliune].

Degi, exceptAnd conformitatea, R. Merton a privit toate acesteadoptiri ca deviante, trebuie totugi subliniat ci nu toate atrag dupl sinecriminalitatea. Ca atare, adaptarea ritualisti in particular, cu aderenlasa rigidi la normele societefii, nu implici in vreun f'el crima; inovalia nueste neapirat criminal5 astfel, de exemplu, la nivelele de vArf ale econo-miei, presiunea citre inovalie $terge deseori distinclia intre metodelede luptl comerciale care sunt folosite gi practicile care stau in spateleacestora.

R. Merton, prin teoria sa, a avut intenlia de a focaliza atenfia pe oproblemi specifici gi anume pe presiunea acutd creatd de discrepanladintre scopurile culturale induse Si oportunitdfile structurate soclal pi nusd incerce sd explice toate comportamentele diferite care sunt interzisede lege.

Un al doilea grup de teorii incearci si puni in evidenfi legituradintre culturd gi criminalitate, prin descifrarea modelelor, codurilor gi

mecanismelor care definesc cultul v ioleng,ei.Din acest grup de teorii vom prezentateoria asocia[iilor diferengiale.Aceasti teorie a fbst formulatl de Sutherlandl in lucrarea Principii

de criminologle. Autorul subliniazi faptul cI aceasti teorie constituie o

1 T. Butoi, Psihologie judicrard, Editura $ansa, Bucuregti, 1998, p. 67 -1,1"5.

Euaziunea fiscald tntre legalitate gi infracliune t,,explicalie istoricd sau geneticd a comportamentului criminal, deoarecese referl Ia lntreaga experien!5 de viald a individului.

Sutherland consideri ci orice comportament uman poate fi ex-plicat gtiinfific, in funclie de:

o elementele care intri in joc in momentul delictului, ceea ce re-prezinti o explicalie situaf,ionald sau dinamicd;

o elementele care au influenlat anterior situalia gi viala delinc-ventului, ceea ce constituie o explicafie istoricd sau geneticd.

in concluzie, comportamentul criminal nu este nici dobAndit, niciimitat, ci invilat social in contactul dintre indivizi gi grupuri, printr-unproces de intercomunicare, reprezentat de gesturi, cuvinte, exprimiri,manifestiri, indemnuri gi mai pulin prin intermediul mijloacelor de co-municare in masi.

Sutherland explicd actul criminal, presupunAnd urmitoarele coor-donate:

L. comportamentul criminal este invilat, iar cel care nu a primit o

pregdtire criminali nu inventeazi crima;2. comportamentul criminal se invali in contact cu alte persoane

printr-un proces complex de comunicare;3. invilarea are loc mai ales in interiorul unui grup restrAns de

persoane;4. procesul de invdlare presupune:o asimilarea tehnicilor de comitere a infracliunilor;o orientarea mobilurilor, a tendinpelor impulsive, a rafionamente-

Ior gi atitudinilor;5. orientarea mobilurilor gi a tendinlelor impulsive este in funclie

de interpretarea favorabili sau defavorabili a dispoziliilor legale;6. un individ devine criminal daci interpretirile defavorabile res-

pectului legii domind interpretirile favorabile aceasta constituie princi'piul asocia[iilor diferengiale ... cei care devin criminali o fac pentru cd sunttn cantact cu modelele criminale Si nu au sub ochi modelele anticriminale;

7. asocialiile diferenfiale pot varia tn privinga duratei, frecvenfei,intensitd[ii etc.;

B. formafia criminal5 in asocialie nu se dobAndegte doar prin imitafie;9. comportamentul criminal este expresia unui ansamblu de nevoi

gi valori, dar nu se explici prin acestea.Acest mecanism explicl fenomenul criminal la nivel individual.

Prin extinderea rafionamentului la nivel colectiv se poate explica 9i