Academia de Studii Economice

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

Master Finanţe Publice

PARADISURILE FISCALE ŞI EVAZIUNEA FISCALĂ

LEGALĂ LA NIVEL INTERNAŢIONAL

Profesor:

Prof.Univ.dr. Felicia Alexandru

Masterand:

Dumitrescu Raluca

Ionescu Alina Maria

Riciu Ana-Maria

Bucureşti

2011

1

CUPRINS

Introducere.......................................................................................................................... 3

CAPITOLUL 1. Paradisurile fiscale

1.1. Scurt istoric............................................................................................ 5

1.2. Noţiune, caracteristici şi avantaje.......................................................... 6

1.3. Clasificarea paradisurilor fiscale............................................................ 8

1.4. Creşterea economică în paradisurile fiscale........................................... 11

CAPITOLUL 2. Evaziunea fiscală internaţional

2.1. Noţiunea de evaziune fiscală................................................................. 16

2.2. Evaziunea fiscală şi formele sale de manifestare.................................. 16

2.3. Măsuri împotriva evaziunii fiscale internaţionale................................. 18

2.4. Metode de evaziune fiscală:.................................................................. 19

Preţurile de transfer.............................................................. 19

Frauda de tip carusel............................................................ 20

Studiu de caz: Evaziune fiscala la sc.X.srl....................................................................... 23

Concluzii.............................................................................................................................. 31

Bibliografie.......................................................................................................................... 33

2

INTRODUCERE

În această lucrare sunt prezentate principalele aspecte teoretice şi practice cu privire la

paradisurile fiscale, apariţia şi dezvoltarea acestora de-a lungul timpului precum şi asimilarea

acestora cu evaziunea fiscală.Lucrarea abordează problematica paradisurilor fiscale în contextul

globalizării, şi evidenţiază impactul acestora asupra economiei mondiale.

Denumirea de paradis fiscal tinde să fie înlocuită prin aceea de paradis financiar sau centru

financiar internaţional din cauza lărgirii beneficiilor acordate investitorilor străini pe mai multe

domenii, nu doar cel fiscal.

Scopul paradisurilor fiscale îl constituie atragerea de investitori străini care beneficiind de

facilităţile acordate de aceste state vor investi resurse financiare imense în anumite afaceri care

vor aduce beneficii substanţiale la nivelul ţării asigurâdu-le astfel dezvoltarea.

Motivul pentru care au apărut şi s-au dezvoltat paradisurile fiscale este cel al necesităţii

siguranţei banilor dobândiţi şi în principal evitarea taxării excesive a profitului.Aceşti factori au

dus la apariţia jurisdicţiilor offshore, a căror legislaţie şi organizare oferă reale avantaje pentru

investitori.

Companiile offshore sunt companii înregistrate în paradisuri fiscale dar care îşi desfăşoară

activitatea şi obţin venituri din străinătate.

Scopul constituirii unei companii offshore este lesne de înţeles întrucât, în contextul

mondializării schimburilor se consideră că o companie care respinge paradisurile fiscale se

condamnă la non-competivitate.

Planificarea fiscală prin intermediul companiilor offshore presupune alegerea acelui tip de

societate, specifică activităţii companiei care să satisfacă interesele afacerii.Astfel se pune

problema alegerii celei mai potrivite jurisdicţii în concordanţă cu scopul urmărit.Lucrarea

prezintă cei mai importanţi factori ce trebuie luaţi în considerare.

Evaziunea fiscală legală este acea metodă prin care se evită plata impozitelor şi a taxelor

care ar trebui să revină statului dar care se realizează cu acordul autorităţilor.

În decursul evoluţiei paradisurilor fiscale au apărut diverse organisme care au încercat să

stopeze acest fenomen în plină expasiune.Organizaţia cu autoritate în acest sens este OCDE,

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.Aceasta a dus o luptă îndelungată

3

împotriva regimului fiscal practicat de jurisdicţiile offshore, luptă menţinută până în

prezent.Aceasta a acuzat paradisurile fiscale de lipsă de transparenţă şi de lipsa informaţiilor

privind practicile fiscale şi a acuzat legislaţia care favorizează concurenţa fiscală neloială.

OCDE a stabilit o ”listă neagră” privind paradisurile fiscale, drept consecinţă anumite state

incluse în această listă şi-au adaptat legislaţia în materie, în special în privinţa transparenţei , prin

realizarea anumitor acorduri cu privire la schimbul de informaţii pentru a fi eliminate de pe listă

şi implicit pentru o percepţie internaţională favorabilă. În schimb, statele care practică secretul

bancar, cum sunt: Austria, Luxemburg, Belgia sau cele din afara Uniunii Europene au obţinut

dreptul de a nu fi supuse directivelor europene.De altfel, directiva europeană pentru paradisuri

fiscale ,adoptată în 2005, se dovedeşte a fi mult prea limitată.

4

PARADISURILE FISCALE

1.Scurt istoric

Paradisurile fiscale au apărut ca o consecinţă a sistemului fiscal, reprezentat de o

impunere fiscală excesivă.Totuşi, paradisurile sau oazele fiscale nu sunt fenomene

caracteristice lumii contemporane.Existenţa lor datează încă din vechime.Paradisurile fiscale,

ca şi spălarea banilor, au o istorie îndelungată. Istoricii amintesc de înţeleptul Platon, care

folosea o companie non-profit pentru a-şi finanţa celebra lui Universitate din Grecia antică.

Tot în Grecia antică pentru a se evita un impozit de 2% perceput de cetate asupra

importurilor şi exporturilor, insulele din vecinătatea Atenei erau utilizate de comercianţi

pentru stocarea mărfurilor, care erau apoi introduse în contrabandă în cetate.1

O parte din insulele din largul coastelor europene sau nord-americane au devenit

clasicele centre financiare offshore (OFC) .Ele erau caracterizate prin taxe foarte mici sau

chiar inexistente, prosperând pe baza afacerilor din zonele învecinate cu taxare ridicată.

Specialiştii americani în societăţi multinaţionale D.K. Eiteman şi A.L. Stonehill consideră

că, creşterea importanţei paradisurilor fiscale se datorează creşterii numărului filialelor unei

societăţi-mamă. Filialele au servit extinderii societăţilor-mamă în străinătate, fiind astfel pe picior

de egalitate cu alte societăţi din ţările care permiteau anumite facilităţi fiscale.2

Anii ’60 - 70 au dus la o creştere accentuată a acestui sector, ca urmare a reglementărilor

restrictive şi protecţioniste practicate de ţările dezvoltate, precum:blocarea fluxurilor de capital

spre/dinspre alte ţări;plafonarea dobânzilor acordate de bănci;creşterea costurilor de operare a

băncilor prin creşterea rezervelor minime obligatorii.

Există o confuzie între paradisurile fiscale şi cele bancare ce trebuie înlăturată, acestea

din urmă reprezentând doar ţări cu secret bancar puternic, dar care pot fi şi paradisuri fiscale .

Deşi în anii '80-90 statele dezvoltate au realizat o liberalizare financiară, totuşi centrele

financiare offshore au rezistat acestei lovituri concurenţiale, aruncând în luptă o serie de

1 Gordon Richard: The Gordon Report – Tax Havens and Their Use by United States Tax Payers – An Overview, 1981 2 Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. Între evaziune fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House, Bucureşti, 2005, pag. 38

5

argumente suplimentare: regim fiscal mult mai atrăgător, confidenţialitate strictă a

operaţiunilor, infrastructură şi personal bine puse la punct.

O serie de specialişti pun această dezvoltare pe seama creşterii presiunii fiscale din

partea statelor dezvoltate.Însă, trebuie menţionat faptul că, OFC–urile s-au dezvoltat de

asemenea şi în timpul unor regimuri fiscale mai flexibile.În Marea Britanie limita maximă a

impozitului pe venit s-a redus de la 83% în 1970 la 40% în prezent iar impozitul pe profit de

la 65% la 30%, fapt ce nu a determinat companiile să-şi păstreze în totalitate capitalurile în

ţară şi să plătească în întregime taxele ce li se cuvin;ponderea taxelor în PIB a scăzut de la

3.6% în 1996 la 2.8% în 2002.3

2.Noţiune, caracteristici şi avantaje

1.Noţiunea de Paradis Fiscal

Paradisul fiscal a fost definit ca fiind un stat sau o zonă geografică având un regim de

impozitare aproape inexistent şi un grad ridicat de discreţie fiscală sau zona unde se pot

suprima obligaţiile fiscale în deplină legalitate şi aproape imposibil de controlat. În alte

accepţiuni paradisul fiscal este un instrument prin care se realizează evaziunea fiscală

internaţională de către contribuabilii care caută un tratament fiscal avantajos.4

Anglo-saxonii utilizează termenul de “Tax Haven” care în mod literar semnifică “port

fiscal”.În lumea afacerilor este evident că se caută a se face uz de avantajele fiscale pe care le

reprezintă diferitele legislaţii fiscale în diferite ţări ale lumii ,ceea ce permite o fiscalitate mai

mică pentru afacerea respectivă. Legislaţia fiscală a unor state, în general mici, este foarte

favorabilă întreprinzătorului, permiţând iniţierea în special a unor persoane juridice, care

apoi, beneficiind de fiscalitatea redusă a ţării de înregistrare, poate să-şi desfăşoare activitatea

în alte state unde fiscalitatea este mult mai impunătoare. 5

Deseori se pune semnul egal între paradisurile fiscale şi centrele offshore, dar ele se

diferenţiază semnificativ chiar dacă de multe ori, mai ales în practică, unele paradisuri sunt şi

centre offshore şi invers. Un paradis fiscal presupune o fiscalitate foarte redusă sau chiar

zero, fiind preferate de societăţile transnaţionale, dar nu numai, pentru a se evita povara

fiscală. Prin termenul de centru financiar offshore se subliniază existenţa unor înalte tehnici

financiare care se dezvoltă progresiv pe anumite tipuri de structuri şi produse oferind un

3 Prem Sikka-The role of offshore Financial Centres in Globalization – pag 314 Grigorie-Lacriţa, N. -Impozite şi taxe v. 11, nr. 6, p. 42-43 5 Saguna, Dan Drosu, Tutungiu, Mihaela Eugenia -Evaziunea fiscală , Bucureşti, 1995 , p. 79

6

anumit avantaj comparativ la nivelul pieţei mondiale. Câteva dintre centrele financiare sunt

recunoscute ca şi paradisuri fiscale.6

2. Caracteristicile paradisurilor fiscale

Pentru ca un teritoriu să poată fi considerat un „paradis fiscal” acesta trebuie să prezinte

mai multe caracteristici comune:

1. Confidenţialitate;

2. Protecţia operaţiunilor financiare sau comerciale şi distribuirea bunurilor;

3. Sisteme financiare fără reglementări restrictive;

4. Inexistenţa controlului unor operaţiuni comerciale de schimb sau a unor

operaţiuni financiare care,în unele state, sunt reglementate strict şi, în consecinţă, urmărite şi

controlate;

5. Existenţa unui sistem de comunicaţii impecabil.7

1. Confidenţialitatea în privinţa chestiunilor financiare reprezintă un element extrem

de important şi un argument serios pentru opţiunea unei asemenea jurisdicţii.Arnold

Goldstein demonstrează în cartea sa, „Offshore Havens”, că doar într-un paradis fiscal

afacerile şi averea pot fi ţinute secrete ,în comparaţie cu Statele Unite unde „viaţa şi afacerile

financiare sunt ca o carte deschisă”.În ţările considerate paradisuri fiscale o persoană fizică

sau juridică are posibilitatea de a deveni „invizibil”, deoarece mare parte dintre ele au legi

care reglementează protecţia riguroasă a secretului financiar.În acest caz orice dezvăluire de

informaţii confidenţiale devine ilegală şi se pedepseşte penal.8

2. Protecţia operaţiunilor financiare sau comerciale şi distribuirea bunurilor reprezintă o

altă caracteristică a paradisurilor fiscale.Adăpostirea bunurilor într-un paradis fiscal poate

constitui singura metodă de protejare de procese, fisc,creditori sau alte persoane.

3. Sisteme financiare fără reglementări restrictive.Paradisurile fiscale şi-au câştigat

reputaţia datorită faptului că reprezintă un loc ideal pentru evitarea excesivă a taxării

veniturilor.S-a arătat că o facilitate deosebită este tocmai combinarea economiilor din taxe cu

alte beneficii cum sunt :protecţia veniturilor, confidenţialitate, investiţii. Deşi taxele nu sunt

eliminate în totalitate, acestea sunt reduse substanţial.

6 Gobbe F.: L’impact des paradis fiscaux sur les pays en developpément, Gresea-Echos, 20027 Safta, Marieta - Impozite şi taxe v. 12, nr. 11-12, p. 4-98 Safta, Marieta - Impozite şi taxe v. 12, nr. 11-12, p. 4-9

7

4. Controlul exercitat asupra băncilor este cu mult mai redus spre deosebire de celelalte

ţări.Legislaţia referitoare la controlul şi supravegherea bancară este foarte permisiv iar

standardele de cunoaştere a clientului sau obligaţia de raportare nu sunt impuse acestora.

5. Sistemul de comunicaţii beneficiază de resurse tehnice de nivel înalt, servicii diverse

de telefonie, internet,transport rapid persoane şi mărfuri, intern şi internaţional.9

3.Clasificarea Paradisurilor Fiscale

Paradisurile fiscale pot fi de două feluri: principale sau secundare.În cadrul

paradisurilor fiscale principale W. Diamond şi D. Diamond au identificat 7 tipuri de astfel de

ţări.Această împărţire are la bază principalele dispoziţii legale.

Paradisurile fiscale secundare au o suprafaţă redusă, un număr mic al populaţiei şi nu

îndeplinesc toate caracteristicile paradisurilor fiscale principale,fie nu aplică nici un fel de

impunere fiscală fie nu impun anumite venituri realizate de pers. fizice sau societăţi.În

anumite cazuri acordă exonerări pentru activităţile anumitor societăţi sau reduc cu mult

cotele de impunere.

Sunt însă multe insule de mici dimensiuni sau state în curs de dezvoltare, deficitare din

punct de vedere economic şi social care nu percep impozite şi taxe, însă nu pot fi calificate

drept paradisuri fiscale deoarece nu oferă toate beneficiile caracteristice paradisurilor fiscale

principale.10

În această grupă pe lângă statele mici pot fi incluse şi ţările industrializate în care, deşi

sistemul de impunere a veniturilor este ridicat, există şi dispoziţii legale cu caracter particular

ce pot fi utilizate într-o operaţiune de tax planning de către investitori.Aceste ţări

industrializate pot deveni foarte atractive pentru anumite activităţi.

Un caz aparte îl reprezintă Elveţia care este denumită recent “paradis bancar” datorită

în principal avantajelor sistemului bancar (siguranţă,protecţie,stabilitate,păstrarea secretului

bancar) dar şi datorită avantajelor fiscale care nu sunt deloc nesemnificative.După cum se

ştie, Elveţia a cedat presiunilor din partea UE şi SUA eliminând astfel posibilitatea

deschiderii conturilor cu număr.11

9 Popa, Stefan; Cucu, Adrian - Economia subterană şi spălarea banilor : abordare teoretico-metodologică, pg.2710 Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. Între evaziune fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House, Bucureşti, 2005, pag.5911 Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. Între evaziune fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House, Bucureşti, 2005, pag.58

8

CLASIFICARE CARACTERISTICI EXEMPLE

Paradisuri

fiscale

principale

(6 categorii)

1. Ţări care nu aplică nici un fel de impunere asupra veniturilor şi creşterii de capital "zero havens", pentru

persoanele fizice

Bahamas, Bahrein, Bermude, Insula Cayman, Nauru,

Saint-Vincent, Turks şi Caicos, Vanautu, Principatul

Monaco

2. Ţări în care impozitul pe venit sau beneficiu este stabilit pe o bază teritorială. În aceste ţări contribuabilii

beneficiază de o exonerare a beneficiilor obţinute prin operaţiuni realizate în afara teritoriului, impozitându-

se numai profitul obţinut pe plan local. Aceste paradisuri sunt cunoscute sub denumirea "no-tax-on-foreign-

income tax havens"

Costa Rica, Hong-Kong, Liberia, Filipine, Marea

Britanie pentru societăţile rezidente

3. Ţări în care cotele de impunere sunt foarte scăzute “low-tax havens”. Cotele sunt scăzute deoarece sunt

astfel stabilite de state ca urmare a aplicării unor reduceri de cote, datorate acordurilor fiscale privind evitarea

dublei impuneri cu multe ţări în care fiscalitatea este ridicată.

Cipru, Insulele Virgine Britanice, Liechtenstein,

Elveţia, Jersey, Insula Man, Irlanda

4. Ţări care oferă avantaje specifice societăţilor de tip holding, socităţilor offshore. Mai oferă reduceri

parţiale de impozit pe profit

Luxemburg, Singapore, Ţările de Jos, Antigua,

Barbados, Grenada, Belize, Jamaica

5. Ţări care oferă exonerări fiscale industriilor create în vederea dezvoltării exporturilor Irlanda pentru societăţile create înainte de 1 ianuarie

1981

6. Ţări care oferă avantaje specifice unor societăţi, de exemplu totala exonerare de taxe pentru companii de

shipping sau companii cu specific maritim (“special tax havens”)

Liechtenstein, Austria, Olanda, Antigua, Jamaica,

Barbados

Paradisuri

fiscale

secundare

1. Ţări mici

Caracterizate printr-o suprafaţă mică şi o populaţie redusă numeric, fară a îndeplini toate caracteristicile

paradisurilor fiscale principale. Aceste ţări:

- fie nu aplică nici un fel de impunere fiscală;

- fie nu sunt impuse anumite venituri realizate de persoanele fizice sau societăţi;

- fie acordă exonerări pentru activităţile desfăşurate de anumite societăţi;

- fie cotele sunt mult mai reduse;

Vatican, Republica Malteză, Polinezia Franceză,

Insulele Tonga, Insulele Maurice, Haiti, Insulele

Virgine, Jamaica, Taiwan, Insulele Norfolk, Insula

Christmas etc.

2. Ţări industrializate: pot deveni un punct de atracţie pentru activităţile desfăşurate de unele societăţi. Ţări

ca SUA, Franţa, Italia, Belgia, Austria, sunt doar câteva exemple care reflectă faptul că denunţarea

paradisurilor fiscale ca instrumente eficiente de evaziune fiscală este uitată repede când interesul primează

În funcţie de

sistemul de

1. ţări în care veniturile realizate în străinătate sunt scutite total de impozit pe profit, în acest caz se plăteşte o

taxă anuală fixă

Insulele Virgine Britanice, Bahamas, Belize

2. ţări în care baza de impozitare nu este profitul, ci valoarea capitalului social Liechtenstein

9

impunere al

acestora

3. impozitarea în sistem liniar: indiferent de valoarea profitului realizat se impune un venit fix

După specificul

propriu

1. ţări specializate pe industria de shipping (sau industria maritimă) Panama, Gibraltar, Malta, Liberia

2. ţări specializate pe industria financiar-bancară Bahamas, Cayman, Luxemburg

3. ţări specializate pe managementul valorilor mobiliare, imobiliare, financiare Monaco, Insula Man, Hong-Kong

Pe zone

geografice

1. ţări care îşi fac foarte mare reclamă pe piaţa SUA, Canada ţări din bazinul Caraibe

2. ţări care încearcă să recruteze cât mai mulţi clienţi din Marea Britanie12 Insulele Canalului Mânecii, Insula Man

12 Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. Între evaziune fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House, Bucureşti, 2005, pag. 57

10

4.Creşterea economică în paradisurile fiscale

Paradisurile fiscale au fost printre primele state care au reuşit să se dezvolte pe baza

investiţiilor străine directe.Putem afirma cu certitudine, că, evoluţia favorabilă a paradisurilor

fiscale a fost bazată pe explozia investiţiilor străine directe şi pe accentuarea fiscalităţii

mondiale în deceniile precedente.13

FMI afirmă că, datorită liberalizării contului de capital şi datorită creşterii încrederii în

bursa de valori, fondurile care pot fi investite au devenit mai “receptive” la oportunităţile şi

riscurile unui grup mai mare de regiuni şi ţări.

Luăm în considerare 9 paradisuri fiscale dintre cele mai dezvoltate ţări. În Tabelul nr.1

este prezentat PIB-ul pe cap de locuitor, indicele presiunii fiscale (conform Heritage

Foundation) şi rata de creştere a PIB-ului (%).

Tabelul nr.1

Presiunea fiscală şi indicatorii de creştere economică

Paradisul

fiscal

PIB pe cap de

locuitor în USDPresiunea fiscală

Rata de creştere

PIB %

Luxemburg 47.505 3,0 4,5

Elveţia 34.369 3,4 1,9

Islanda 32.758 3,0 5,9

Irlanda 28.762 2,4 4,9

Hong Kong 27.114 1,9 8,1

Singapore 25.186 2,6 8,4

Bahamas 16.067 1,5 1,9

Cipru 12.647 2,5 4

Bahrain 10.889 1,8 3,5

Medie 26.144 2,5 4,8

Sursă: www.heritage.org Se folosesc date din 2009

13 James Hiner ,Univ of Michigan, 2004, pg 1911

Presiunea fiscală este reprezentată de un indicator calculat ca medie a impozitelor pe

venitul persoanelor fizice şi juridice.

Graficul nr. 1

Corelaţia între presiunea fiscală şi PIB pe cap de locuitor

Sursă: www.heritage.org

Din tabelul nr.1 se observă că în Luxemburg în ciuda faptului că presiunea fiscală este

ridicată, PIB pe locuitor este foarte ridicat (Luxemburg are cel mai mare PIB pe locuitor pe

plan global) şi doar în Cipru, Bahamas şi Bahrein presiunea fiscală este foarte scăzută iar PIB

pe locuitor foarte ridicat. În Bahamas şi Cipru se înregistrează cea mai scazută rată de

impozitare a veniturilor .

Paradisurile fiscale se pot împărţi în două categorii:

Paradisuri fiscale mici , care au o suprafaţă restrânsă şi o populaţie < 1.000.000 de

locuitori

Paradisuri fiscale mari , a căror populaţie > 1.000.000 de locuitori şi au o suprafaţă

mică sau medie.

Analiza creşterii economice în paradisuri fiscale trebuie diferenţiată pe cele două

categorii de paradisuri fiscale (mici şi mari) deoarece acestea folosesc strategii diferite.

Presiunea fiscală medie în paradisurile fiscale prezentate este de 2.5, pentru paradisurile

fiscale mici este de 2.36 respectiv pentru cele mari este de 2.58. Acest lucru se întamplă

12

deoarece majoritatea paradisurilor fiscale mici au o rată de impozitare zero pentru venituri

(conform strategiei lor de a atrage doar înregistrarea societăţilor şi nu o activitate efectivă).

Marile paradisuri impozitează venitul la rate scăzute şi de cele mai multe ori aceste ţări

impozitează doar veniturile rezultate din surse naţionale pentru a atrage cartierul general al

companiilor multinaţionale.

Nivelul mediu al PIB-ului la paradisurile fiscale analizate, este de 26.144 USD pe cap

de locuitor.În cazul paradisurilor fiscale mici acest nivel este de 23.973 USD , mai mic decât

cel al paradisurilor fiscale mari: 28.853 USD.

Tabelul nr.2

Indicatori pentru paradisuri fiscale mici

Paradisuri fiscale

mici

Presiunea

fiscală

PIB

mil USD

Rata de

creştere PIB

%

PIB pe cap de

locuitor

USD

Luxemburg 3,0 21,90 4,5 47.505

Islanda 3,0 9,50 5,9 32.758

Bahamas 1,5 5,10 1,9 16.067

Cipru 2,5 9,73 4 12.647

Bahrain 1,8 7,60 3,5 10.889

Medie 2,36 10,77 3,96 23.973

Sursă: www.heritage.org Se folosesc date din 2009

Graficul nr. 2

Corelaţia între presiunea fiscală şi PIB pe cap de locuitor în cazul paradisurilor fiscale

mici

Sursă: www.heritage.org

13

Tabelul nr. 3

Indicatori pentru paradisuri fiscale mari

Paradisuri

fiscale mari

Presiunea

fiscală

PIB

mil USD

Rata de creştere

PIB (%)

PIB pe cap de locuitor

USD

Hong Kong 1,9 186,6 8,1 27.114

Singapore 2,6 106,8 8,4 25.186

Irlanda 2,4 116,2 4,9 28.762

Elveţia 3,4 253,1 1,9 34.369

Medie 2,58 165,7 5,8 28.858

Sursă: www.heritage.org Se folosesc date din 2009

Graficul nr.3

Corelaţia între presiunea fiscală şi PIB pe cap de locuitor în cazul paradisurilor fiscale

mari

Sursă: www.heritage.org

Corelaţia între presiunea fiscală şi rata de creştere PIB pentru paradisurilor mici - directă:

chiar dacă presiunea fiscală creşte, intervine şi o creştere a indicelui creşterii economice. 14

Graficul nr. 4

14 Nandra Ramona: Nandra R.: Economic growth în tax havens, Economy and Transformation Management, The IIIrd International Conference, 2006

14

Corelaţia între presiunea fiscală şi rata de creştere economică în cazul paradisurilor

fiscale mici

Small Tax Havens

R2 = 0.8146

02468

0.0 2.0 4.0

Fiscal burden

Eco

no

mic

g

row

th r

ate

GDP grow th rate%Linear (GDPgrow th rate %)

Sursă: www.heritage.org

Corelaţia pentru paradisurile fiscale mari nu este la fel de puternică, dar este una indirectă:

o presiune fiscală mai redusă presupune o creştere economică.

Graficul nr. 5

Corelaţia între presiunea fiscală şi rata de creştere economică în cazul paradisurilor

fiscale mari

Big Tax Havens

R2 = 0.63110

5

10

0.0 2.0 4.0

Fiscal burden

Eco

no

mic

gro

wth

rate

GDP grow th rate%

Linear (GDPgrow th rate %)

Sursă: www.heritage.org

Se pot evidenţia 2 aspecte care se interconectează:15

- creşterea economică în paradisuri fiscale exprimată prin PIB pe cap de locuitor;

- creşterea numărului de state care adoptă strategia paradisurilor fiscale.

Paradisurile fiscale cresc pe măsură ce cadrului legislativ şi al taxelor practicate în

ţările industriale dezvoltate cresc.

EVAZIUNEA FISCALĂ INTERNAŢIONALĂ15 Nandra R.: Nandra R.: Economic growth în tax havens, Economy and Transformation Management, The IIIrd

International Conference, 200615

1.Noţiunea de evaziune fiscală

Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale defineşte fenomenul de evaziune

fiscală ca fiind „sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata

impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului

asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice sau

juridice, române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”. 16

Nu există în acest moment o definiţie unanim acceptată a conceptului de evaziune

fiscală.În sens larg evaziunea fiscală reprezintă totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu

ajutorul cărora cei interesaţi sustrag total sau parţial materia impozibilă din cadrul

obligaţiunilor fiscale stabilite de lege.17

2.Evaziunea fiscală şi formele sale de manifestare

Evaziunea fiscală cunoaşte două forme de manifestare:

1. evaziune fiscală legală

2. evaziune fiscală ilicită

1. Evaziunea fiscală legală

Reprezintă sustragerea unei părţi din materia impozabilă, fără ca aceasta să fie

considerată o infracţiune. Cea mai răspândită metodă de evaziune fiscală legală o constituie

existenţa „paradisurilor fiscale" .

Cazurile cele mai frecvente de evaziune fiscală legală se realizează prin interpretarea

favorabilă a legislaţiei fiscale, de regulă în ţările cu economie de piaţă:

a) constituirea fondurilor de amortizare sau rezervă, în cuantum mai mare decât cel ce

se justifică din punct de vedere economic, micşorându-se astfel veniturile impozabile;

b) practica societăţilor comerciale de a investi o parte din profitul realizat în achiziţii de

maşini sau echipamente tehnice pentru care se acordă reduceri de la impozitul pe

venit, măsură care urmareşte să stimuleze acumularea;

16 Legea 87 din 18 octombrie 1994, republicată în Monitorul Oficial Partea I nr.545 din 29 iulie 2003, Capitolul I Art. 21, cu modificările şi completările ulterioare.17 Saguna, Dan Drosu ; Tutungiu, Mihaela Eugenia -Evaziunea fiscală , Bucureşti, 1995 , p. 20

16

c) asociaţiile de familie, precum şi societăţile oculte dintre soţia şi copii

întreprinzătorului şi acesta; rezultatul il constituie impunerea separată a acestora, o

repartizare separată a veniturilor pe fiecare asociat ducând astfel la micşorarea

sarcinilor fiscale;

d) venitul total al membrilor familiei se poate împărţi în mod egal între aceştia,

indiferent de contribuţia fiecăruia, obţinându-se o diminuare a impozitului pe venitul

datorat statului;

e) un contribuabil poate să opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice sau

pentru impunerea veniturilor realizate de corporaţie.În cel de-al doilea caz

contribuabilul reuşeste să sustragă o sumă importantă deoarece sistemul de impunere

al corporaţiilor cuprinde mai multe facilităţi .

2.Evaziunea fiscală ilicită

Presupune încălcarea intenţionată a legii fiscale şi poate fi sancţionată de lege prin

privare de libertate.

Evaziunea fiscală se manifestă pe plan internaţional, din cauza accentuării cooperării

economice internaţionale şi datorită dezvoltării relaţiilor dintre statele cu sisteme fiscale şi

fiscalitate diferită .

În prezent, printre cele mai frecvente forme de evaziune fiscală internaţională ilicită se

menţionează:

înregistrările cu scop de micşorare a rezultatelor;

amortismente nelegale şi amortismente la supraevaluări;

rezerve latente;

nejustificarea înregistrărilor cu documente legale;

trecerea unor cifre false în registrele comerciale;

compensaţiuni de conturi;

micşorarea cifrei de afaceri;

crearea de conturi pasive la care se găsesc alocate diferite rezerve;

contabilizarea de cheltuieli şi facturi fictive, etc;

Evaziunea fiscală produce mari pagube statului deoarece îl lipseşte de veniturile

necesare îndeplinirii atribuţiilor sale .

Formele mai întalnite de evaziune fiscală sunt legate de impunerea pe bază de

declaraţie de impunere a contribuabilului, care declară sume mai mici decât cele reale.Din

cauza sporirii cooperării economice internaţionale şi a dezvoltării relaţiilor inter-statale cu 17

sisteme fiscale diferite şi cu un nivel de fiscalitate diferit, evaziunea fiscală naţională a

devenit evaziune fiscală internaţională.

3.Măsuri împotriva evaziunii fiscale internaţionale

Evaziunea fiscală este un fenomen care poate fi combătut pe cale preventivă , respectiv

modificarea legislaţiei, stoparea eventualelor abateri sesizate sau poate fi combătut prin

impozitări din oficiu ori penalizarea şi amendarea celor care depun declaraţii fiscale false.

În acest caz se recomandă o serie de măsuri pentru a evita evaziunea fiscală legală şi

frauduloasă pe plan naţional:

Încercarea de a unifica legislaţia fiscală

Corelarea sistemului fiscal cu cadrul economic

Eliminarea prevederilor de lege care pot favoriza evaziunile fiscale

Organizarea şi împărţirea responsabilităţilor organelor de control fiscal şi evitarea

suprapunerilor acestor responsabilităţi

Crearea unei baze de date bine consolidate care să informeze statul cu privire la toţi

contribuabilii datornici

Perfecţionarea personalului

Scăderea ratei inflaţiei

Creşterea nivelului de trai

Calcularea corectă a materiei impozabile

Pe plan internaţional se recomandă următoarele măsuri de evitare a evaziunii fiscale:

Controlul schimbului valutar

Taxarea venitului chiar în momentul în care acesta s-a produs

Impozitarea veniturilor înregistrate în străinătate

4.Metode de evaziune fiscală

Preţurile de transfer

18

Preţurile de transfer afectează capacitatea mai multor ţări de a colecta venituri din

impozite.Efectele se resimt mai puternic în ţările sărace decât în ţările dezvoltate.

Termenul de „preţ de transfer” este folosit pentru tranzacţiile efectuate între persoane

afiliate, acele tranzacţii care nu sunt supuse regulilor pieţei libere şi care pot fi influenţate şi

de alţi factori subiectivi, cum ar fi politica grupului de companii în ceea ce priveşte

minimizarea costului fiscal la nivelul grupului.

Companiile multinaţionale evită impozitele, supraevaluând exporturile iar această

tehnică poartă denumirea de ” utilizare a preţurilor de transfer” şi este practicată în special de

către companiile multinaţionale care îşi colectează profiturile în regiunile cele mai relaxate

din punct de vedere fiscal. Preţurile de transfer sunt definite de către OCDE ca “plăţi de la o

entitate a unei întreprinderi multinaţionale pentru bunuri sau servicii oferite de o altă

entitate”.

Atât OCDE cât şi Comisia Uniunii Europene sunt preocupate de problematica preţurilor

de transfer .Astfel, Comisia UE a înfiinţat un Forum Comun pentru preţurile de transfer şi o

Convenţie de Arbitraj. Scopul este acela de a minimaliza eforturile companiilor de a pregăti

documentaţia preţurilor de transfer şi de a simplifica sarcina inspectorilor fiscali care vor

verifica tranzacţiile intra-grup.18

În SUA, 82 dintre cele mai mari companii au realizat câştiguri de peste 1,1 trilioane de

USD în perioada 2001-2003 fără a plăti taxe către stat.Dintre acestea 46 nu au plătit taxe

pentru întreaga perioadă iar 28 dintre ele au reuşit să înregistreze rate de impozitare negative

(când datoriile fiscale sunt înlocuite de creanţe fiscale, recuperări de taxe).Conform studiilor ,

SUA pierde în fiecare an peste 170 de miliarde de USD din neîncasarea impozitelor, astfel

încât ponderea impozitelor în PIB este doar de 1,3%. 19

În Marea Britanie se estimează că se pierd anual între 25-85 miliarde de lire din cauza

evaziunii fiscale legale.Nivelul impozitelor în PIB este de mai puţin de 2,5 %.

Măsuri de contracarare a practicării preţurilor de transfer

Ţările în care ieşirile şi intrările de investiţii străine sunt tot mai intensificate, în special

din cauza globalizării economiei mondiale şi a creşterii investiţiilor internaţionale se

confruntă cu problema preţurilor de transfer.

18 Raportul Activitatii EU Joint Transfer Pricing Forum în domeniul Documentatiei – SEC(2005)1477;19 Steven Filling,Prem Sikka-Taxing the Boundaries of Corporate Social Reporting,2004

19

Ţările dezvoltate au creat un sistem de reguli şi metode pentru a monitoriza şi pentru a

detecta preţurile de transfer.Ideea de bază o constituie raportarea preţurilor dintre entităţile cu

interes comun cu preţurile tranzacţiilor similare între entităţi independente. Pentru a realiza

acest lucru se utilizează două metode:

1. Metodele tradiţionale: Statele Unite au cele mai elaborate legi în acest domeniu.

OCDE aprobă utilizarea unor modele similare celor tradiţionale, dacă acest lucru este posibil.

a) Metoda comparării preţurilor tranzacţiilor comparative

b) Metoda cost plus

c) Metoda preţurilor de revânzare

2. Metoda marjei nete de tranzacţionare: au fost introduse de către Statele Unite

pentru utilizarea acestora atunci când metodele tradiţionale sunt greu de utilizat.

a) Metoda împărţirii profitului: Această metodă presupune împărţirea

profitului grupului între membrii acestuia, atunci când sunt disponibile

informaţii privind rentabilitatea unor contribuabili independenţi care

desfăşoară activităţi similare.

b) Metoda marjei nete de tranzacţionare: Această metodă se bazează pe

calculul unei marje a profitului relativ la o bază, cum ar fi costurile,

vânzările sau activele. De regulă, acest procedeu este adoptat atunci când

există un tratat fiscal între cele două ţări.20

Frauda tip Carusel

În materie de TVA s-au publicat mai multe estimări cu privire la amploarea evaziunii şi

a fraudei fiscale.International VAT Association (Asociaţia internaţională pentru TVA)

estimează pierderi de TVA cuprinse între 60-100 de miliarde euro/an la nivelul Uniunii

Europene. În Regatul Unit, HM Revenue and Customs (HMRC) a estimat că, pentru anul

fiscal 2005/2006, pierderile înregistrate de TVA s-au ridicat la 18,2 miliarde de euro. În

Germania, Ministerul Finanţelor a publicat rezultatele unui studiu potrivit căruia, în 2005,

pierderile de TVA s-au ridicat la 17 miliarde de euro.21

Sistemul comun de schimb de informaţii între statele membre este reglementat şi

stabileşte condiţiile în care autorităţile fiscale din statele membre cooperează între ele. 22

20 Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. Între evaziune fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House, Bucureşti, 2005, pag.16221 www.hmrc.gov.uk

20

Forma de fraudă la TVA cu consecinţele cele mai grave prin valoarea taxelor sustrase

de la plată şi foarte greu de detectat este cea cunoscută sub denumirea de fraudă "carusel".

Această fraudă implică sisteme de evitare a plăţii TVA-ului. Astfel, sunt înfiinţate

întreprinderi ad-hoc care pretind că realizează un comerţ internaţional, dar care nu plătesc

TVA datorat, pentru a permite celorlalte verigi din lanţul de fraudă să realizeze deducerea

unor plăţi fictive de impozite şi să obţină astfel o rambursare ori o reducere a TVA-ului

datorat. În realitate, societăţile în cauză nu au o activitate reală iar sediul lor este, deseori,

adresa unei căsuţe poştale. De regulă, după câteva luni de existenţă, aceste firme dispar, fără

să declare şi să plătească impozitul datorat, ceea ce le face greu de detectat de către

autorităţile fiscale.

Acest tip de fraudă are la bază un mecanism relativ simplu, cel puţin în aparenţă:

operatorul economic din ţara de origine facturează fără TVA (deoarece efectuează o livrare

intracomunitară,care intră în categoria operaţiunilor scutite de TVA cu drept de deducere), iar

operatorul economic din ţara de destinaţie va aplica regimul taxării inverse pentru această

operaţiune (deoarece efectuează o achiziţie intracomunitară, calculând şi înregistrând TVA

aferent achiziţiilor intracomunitare, la cota de impozitare a ţării sale, atât ca TVA colectat,

cât şi ca TVA deductibil, fară însa a o plăti în mod efectiv). Ulterior efectuării achiziţiei

intracomunitare, operatorul economic în cauză dispare fară să înregistreze (din punct de

vedere contabil), să declare (din punct de vedere fiscal) şi să plătească TVA-ul colectat

aferent livrărilor ulterioare efectuate pe piaţa sa internă (aşa-numitele firme de tip „bidon”,

colectoare a unor obligaţii fiscale privind TVA, care însă nu vor fi niciodată achitate).23

Din momentul integrării ţării noastre în Uniunea Europeana, anumiţi agenţi economici

din România au căutat sa asimileze practicile infracţionale de fraudare a obligaţiilor fiscale,

şi de multe ori chiar cu succes.Principalii "actori" implicaţi în evaziunea fiscală prin metoda

de tip carusel pot fi consideraţi urmatorii:

Firma fantomă sau missing trader este protagonista fraudei şi, de regulă, este

societatea fără activitate reală, administrată de persoane de faţadă. Firma fantomă

22 Domeniul TVA intracomunitar este reglementat prin Regulamentul 1798/2003 al Consiliului (CE) privind cooperarea administrativă în domeniul TVA intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004 şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 218/92 (Regulamentul prevede înfiinţarea unui sistem de schimb de informaţii între statele membre, prin intermediul căruia autorităţile competente trebuie să-şi acorde asistenţă reciprocă şi să coopereze cu Comisia pentru a asigura o aplicare corectă a TVAului la furnizarea de mărfuri şi servicii, la tranzacţiile intracomunitare cu mărfuri şi la importurile de mărfuri)

23 Dr. Dragoş Pătroi-Frauda de tip carusel privind taxa pe valoarea adaugată aferentă tranzacţiilor Intracomunitare.

21

poate să cumpere bunuri fără să plătească TVA către furnizorii săi din UE şi să vândă

aceleaşi bunuri cu TVA, fără să verse TVA colectat;

Firma tampon sau buffer poate avea sau nu activitate reală, rolul ei este să cumpere

şi să vândă cantităţi mari de bunuri, fără a le adăuga valoare. Rolul lor este de a face

operaţiunile şi facturile mai credibile şi de a complica procesul de detectare a fraudei.

În aparenţă, aceste societăţi nu săvârşesc fraudă;

Conduit company este firma tampon internaţională, şi are aceleaşi activităţi ca şi

buffer-ul, doar că este stabilită într-un alt stat decât statul clientului şi stimulează

frauda în statele clienţilor lor. Aceste societăţi nu săvârşesc fraudă în ţările de origine.

Cât despre mijloacele de control şi investigare a acestui tip de fraudă, cel mai important

este identificarea societăţilor de tip “missing trader” şi controlul fluxurilor fizice ale

mărfurilor.În urma investigaţiilor întreprinse a fost definit un profil tip al societăţilor

“missing trader”: societate recent înfiinţată, o firmă cu sediu social într-o întreprindere de

domiciliu, lipsa locului de exploatare, patron de naţionalitate străină sau dificil de localizat,

fără venit declarat. De asemenea, se practică şi alegerea regimului de impozitare simplificat

la înfiinţarea societăţii (aceasta îşi va înceta activitatea înainte de depunerea declaraţiei

recapitulative).24

Studiu de caz :

SC x SRL are domiciliul fiscal in localitatea Adjud, str. Mihail Kogalniceanu, nr.

20A, jud. Vrancea. Societatea este inmatriculata la O.R.C. Vrancea sub nr. J39/1027/2004,

24 Mădălin Cincă- Frauda de tip carusel – Metodă de evaziune fiscală în domeniul TVA la nivel intracomunitar.22

are codul unic de inregistrare fiscala RO 18825825 si a devenit platitoare de TVA de la data

de 05.01.2005, ca urmare a optiunii depuse.

2.Societatea are in prezent un capital social integral privat si varsat in valoare de 200

lei, fara modificari de la data infiintarii.

3. Inspectia fiscala s-a desfasurat in perioda 12.07.2010 – 20.07.2010, documentele

fiind verificate la sediul D.G.F.P. Vrancea – Activitatea de Inspectie Fiscala din Focsani, b-

dul Independentei, nr. 24 si a avut ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si

conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre

contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, stabilirea diferentelor

obligatiilor de plata, precum si a accesoriilor aferente acestora.

4. Mentionam ca SC x SRL nu a fost supusa unei verificari fiscale de fond de la

infiintare, respectiv de la data 14.12.2004. In conformitate cu prevedereile art. 98, alin. (3),

perioada supusa inspectiei fiscale la SC SRL este mai mare de 3 ani, intrucat societatea nu a

indeplinit conditiile de a plati impozitele, taxele si contributiile datorate bugetului de stat

consolidat si de asemena au existat indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor,

contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Mentionam ca in perioada supusa inspectiei unitatea nu a beneficiat de rambursari cu

control ulterior.

Obiectul principal de activitate al societatii il constituie “Fabricarea de articole de

lejerie de corp” - cod CAEN 1414.

In ultimele 3 exercitii financiare incheiate societatea a inregistrat urmatoarea situatie

a cifrei de afaceri si a rezultatului net(lei):

Anul Cifra de afaceri Rezultatul exercitiului

2007 0 lei 0 lei;

2008 0 lei 0 lei;

2009 0 lei 0 lei.

Constatari fiscale :

Urmare a verificarii efectuate privind operatiunile efectuate de societatea comerciala

in perioada 14.12.2004, respectiv de la data infiintarii societatii si pana la data de 31.05.2010

au fost constatate urmatoarele:

23

- din analiza documentelor puse la dispozitia echipei de inspectie fiscala a rezultat

faptul ca societatea a desfasurat operatiuni economice si comerciale pana la data 30.09.2006.

- pentru perioada 2007 – 2010, din verificarea bazelor de date existente la nivelul

Ministerului Finantelor Publice constituite pe baza informatiilor furnizate de agentii

economici persoane juridice prin declaratiile informative ce cuprind tranzactiile efectuate de

acestia pe teritoriul national «Declaratia 394 », a rezultat faptul ca SC x SRL a desfasurat

tranzactii comerciale cu un numar de 254 agenti economici din 34 de judete, desi

administratorul societatii declara ca nu a desfasurat nici un fel de activitate. Astfel au fost

selectate un numar de 162 de societati comerciale in ordinea descrescatoare a volumului de

tranzactii, operatiunile comerciale desfasurate cu acestia detinand ponderea livrarilor

efectuate de SC x SRL. S-a procedat la solicitarea de verificari incrucisate la cei 162 de

agenti economici in vederea stabilirii realitatii tranzactiilor comerciale, precum si a naturii

marfurilor care au facut obiectul acestora, inclusiv a modalitatilor de decontare. Dupa

primirea majoritatii datelor de la Directiile Finantelor Publice judetene s-au tras urmatoarele

concluzii:

- desi obiectul declarat al societatii este fabricarea de articole de lenjerie de corp,

marfurile care au facut obiectul tranzactiilor sunt dintre cele mai variate, fara nici o legatura

cu obiectul de activitate. Exemplificam : scoabe, ciment, fier, componenete electrice,

proiecte, seminte, cereale, cabaline, produse cosmetice, vin nobil, schele metalice, utilaje etc.

Urmare a inregistrarii in evidentele contabile a facturilor emise de catre SC.X.SRL

beneficiarii acestor bunuri au dedus TVA-ul inscris pe documente, diminuand astfel

cuantumul TVA-ului de plata la bugetul de stat, precum si baza de calcul al impozitului pe

profit prin includerea in cheltuielilele deductibile fiscal a contravalorii bunurilor/serviciilor

achizitionate.

- facturile emise de SC x SRL sunt semnate si stampilate la rubrica furnizor.

Persoanele inscrise pe documente ca delegati care au livrat marfa nu au legatura cu firma

emitenta, acestia neavand calitatea de salariat (firma nu figureaza cu contracte de munca in

aceasta perioada) si nici nu fac parte din actionariatul firmei (conform datelor existente la

O.R.C. Vrancea).

Deoarece nici una dintre societatile comerciale la care s-a definitivvat verificarea

incrucisata nu infirma tranzactiile efectuate cu SC x SRL, in baza art. 67 din O.G. nr.

92/2003 cu modificarile si completarile ulterioare s-a procedat la estimarea volumului total al

tranzactiilor, care in urma centralizarii datelor, este in suma de 9.211.479 lei. Prin faptele

24

savarsite mai sus administratorul societatii comerciale a prejudiciat bugetul de stat,

prejuduciu ce este prezentat la capitolele de mai jos.

1.Impozit pe profit

Pentru perioada 2004 – 2006

Avand in vedere aspectele prezentate mai sus, in ceea ce priveste profitul impozabil si

implicit impozitul pe profit datorat pentru perioada decembrie 2004- martie 2010, s-au

constatat urmatoarele:

- pentru anul 2004 – societatea nu desfasoara activitate;

- pentru anul 2005 – societatea inregistreaza pierdere contabila in suma de 3.310 lei si o

pierdere fiscala in suma de 2.310 lei;

- pentru anul 2006 – societatea inregistreaza o pierdere contabila si fiscala in suma de 1.713

lei.

Tinand cont de veniturile neinregistrate de societate in anul 2006 (aspect prezentat mai

sus) in suma totala de 5.556 lei se diminueaza pierderea fiscala inregistrata la finele anului

2006.

Pentru perioada 2007 – 2009

In timpul inspectiei fiscale s-a procedat la estimarea volumului total al tranzactiilor

neinregistrate in evidenta contabila a societatii, care in urma centralizarii datelor, este in

suma de 9.211.479 lei. Cu veniturile neinregistrate in suma totala de 7.747.395 lei s-a

majorat profitul impozabil cu aceeasi suma, stabilindu-se in timpul controlului un impozit pe

profit in suma de 1.239.583 lei (7.747.395 lei x 16%).

Pentru trimestrul I 2010 societatea nu inregistreaza venituri, deci datoreaza un impozit pe

profit minim in suma de 2.150 lei.

Pentru neplata in termen legal a impozitului pe profit datorat au fost calculate majorari de

intirziere in suma de 712.853 lei si dobanzi in suma de 9.934 lei.

2. Taxa pe valoarea adaugata

25

Societatea este inregistrata ca platitoare de TVA prin optiune incepand cu data de

04.01.2005. Societatea efectueaza numai operatiuni care dau drept de deducere. Pentru

perioada supusa verificarii societatea a depus deconturile trimestrial de TVA.

Facem mentiunea ca ultimul decont de TVA depus a fost cel aferent trimestrului III

2008, dar tinand cont de aspectele sesizate mai sus, respectiv de volumul tranzactiilor

estimate aferente anului 2007, incepand cu anul fiscal 2008 unitatea devine platitoare de

TVA lunar, conditie ce va fi pastrata pana in anul fiscal 2010 inclusiv.

Conform aspectelor prezentate anterior, SC x SRL a inregistrat livrari in valoare

totala de 9.211.479 lei, prin urmare neinregistrand taxa pe valoare adaugata colectata in suma

totala de 1.464.084 lei.

Un al aspect sesizat in urma verificarii este neinregistrarea in evidenta contabila a

unui numar de 10 facturi fiscale emise in perioada 06.07.2006 – 05.09.2006 in valoare totala

de 6.611 lei, din care TVA 1.055 lei (situatia analitica este prezentata in anexa nr. 3).

Consecinta acestui fapt o constituie majorarea TVA-ului de plata cu suma de 1.055 lei.

Pentru neplata in termenul legal a TVA-ului stabilit suplimentar in suma de 1.465.139

lei (1.055 + 1.464.084) au fost calculate accesorii in suma de 869.295 lei, accesorii ce au

urmatoarea componenta: majorari de intarziere in suma de 857.588 lei si dobanzi in suma de

11.707 lei. Situatia analitica este prezentata in anexa nr. 2.

A fost emisa decizie de impunere la TVA cu debit in suma de 1.465.139 lei si

accesorii in suma de 869.295 lei.

Mentionam ca la data de 31.05.2010 societatea figureaza in evidenta contabila si

fiscala cu sold al sumei negative in suma de 1.727 lei, sold ce va diminua debitul stabilit

suplimentar.

3. Impozitul pe venituri de natura salariala

Au fost verificate contractele de munca pentru salariatii angajati la societate.

Mentionam ca societatea in perioada supusa verificarii a avut un numar mediu de 2 salariati

angajati. Din verificarea efectuata nu s-au constatat deficiente cu privire la aplicarea corecta a

baremurilor de impunere a impozitului pe venituri din salarii, a modului de acordare a

deducerilor personale si suplimentare pe baza declaratiilor personale. La data de 31.05.2010

societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu obligatie de plata in suma de 16

lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada. Mentionam ca unitatea pana la

data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat aceast impozit la bugetul de stat. In 26

urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate deficiente privind

calculul impozitului.

Fisele fiscale pentru anii fiscali 2005 si 2006 sunt in concordanta cu statele de salarii,

acestea fiind depuse in termenul legal la organul fiscal teritorial.

4. Impozitul pe dividende

Din verificarea documentelor contabile puse la dispozitia echipei de inspectie fiscala

a rezultat faptul ca, societatea in perioada supusa actualei verificari nu a avut repartizat la

fondul de dividende nici o suma, intrucat conform evidenta contabila societatea inregistreaza

pierderi in anii fiscali 2005 si 2006.

Tinand cont de aspectele sesizate in perioada 01.10.2006 – 31.05.2010, respectiv de

faptul ca unitatea a incasat in numerar cea mai mare parte a livrarilor, acesta neregasindu-se

faptic in patrimoniul societatii, organele de inspectie fiscala a incadrat sumele respective in

categoria dividendelor platite asociatului persoana fizica, pentru care societatea datoreza un

impozit pe dividende in suma de 1.342.296 lei (8.389.352 lei x 16%). Pentru nevirarea la

termenele legale a impozitului pe dividende, au fost calculate accesorii in suma de 803.817

lei. Situatia analitica este prezentata in anexa nr. 4 la prezentul raport de inspectie fiscala.

5.Contributii sociale

5.1. Contributia de asigurari sociale

In perioada supusa verificarii societatea a avut personal angajat in conditii normale de

munca un numar de 2 (doi) salariati.

A. Contributia angajatorului

In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat

contributie la asigurarile sociale datorate de angajator in valoare de 427 lei, urmare

controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al

contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu

obligatie de plata in suma de 427 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.

Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat

aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate

deficiente privind calculul contributiei.

27

B. Contributia asiguratilor

In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat

contributie la asigurarile sociale retinute de la asigurati in valoare de 186 lei, urmare

controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al

contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu

obligatie de plata in suma de 186 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.

Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat

aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate

deficiente privind calculul contributiei.

5.2. Contributia la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale

Din verificarea efectuata s-a constatat ca unitatea a aplicat corect cota de contributie

pentru fondul de accidecte de munca si boli profesionale.

In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat

contributie la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale, in valoare de 18 lei,

urmare controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al

contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu

obligatie de plata in suma de 18 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.

Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat

aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate

deficiente privind calculul contributiei.

5.3.Contributia de asigurari pentru somaj si fond de garantare

A. Contributia angajatorului

In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat

contributie de asigurari pentru somaj angajator, in valoare de 58 lei, urmare controlului

efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al contributiei. La

31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu obligatie de plata in

suma de 58 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada. Mentionam ca

unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat aceasta contributie.

28

In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate deficiente privind

calculul contributiei.

B. Contributia asiguratilor

In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat

contributie individuala de asigurari pentru somaj retinuta de la sigurati, in valoare de 24 lei,

urmare controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al

contributiei. In data de 18.10.2005 cu chitanta nr. 2584927 societatea a efecruat un virament

in suma de 3 lei. Astfel la data de 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si

contabila cu obligatie de plata in suma de 21 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite

in perioada. Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a

achitat aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost

constatate deficiente privind calculul contributiei.

5.4.Contributia de asigurari sociale de sanatate :

A. Contributia angajatorului

In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat

contributie pentru asigurari de sanatate datorata de angajator, in valoare de 92 lei, urmare

controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al

contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu

obligatie de plata in suma de 92 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.

Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat

aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate

deficiente privind calculul contributiei.

B. Contributia asiguratilor

In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat

contributie pentru asigurari de sananate retinuta de la asigurati, in valoare de 128 lei, urmare

controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al

contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu

obligatie de plata in suma de 128 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.

Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat

aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate

deficiente privind calculul contributiei.29

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA EVIDENTEI CONTABILE

Perioada 2004 – 2006, organizarea si conducerea evidentei contabile

Societatea a intocmit lunar balante de verificare si a depus la organul fiscal teritorial

declaratiile privind obligatile fiscale. Bilanturile contabile s-au depus in termenul legal.

Avand in vedere aspectele prezentate pentru perioada 2007 – 2010, s-a transmis

Parchetului de pe langa Tibunalul Judetean Vrancea prin adresa propunerea de

dispunere a masurilor legale de incepere a cercetarilor in vederea constatarii

existentei sau inexistentei elementelor constitutive ale infractiunii de sustragere de

la plata obligatiilor datorate bugetului general consolidat al statului prevazute la

art. 9, alin. (1), lit. a) – b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea

evaziunii fiscale si la art. (6) din aceeasi lege.

SINTEZA CONSTATARILOR INSPECTIEI FISCALE

Nr.crt.

Denumire impozit, taxa, contributie*)

Obligatii fiscale accesorii

Perioada verificata si pentru care s-au

calculat obligatiile fiscale si accesorii

Baza impozabila stabilita

suplimentar **) – lei -

Impozit, taxa, contributie stabilita suplimen-tar de

plata/Obligatii fiscale accesorii ***) - lei -

de la data pana la data

Impozit pe profit1 Debit 14.12.2004 31.03.2010 7.747.395 1.241.7332 Majorari de intarziere 14.12.2004 30.06.2010 1.241.733 712.8533 Dobanzi 01.07.2010 16.07.2010 1.241.733 9.934

Taxa pe valoare adaugata1 Debit 04.01.2005 31.05.2010 7.747.395 1.465.1392 Majorari de intarziere 04.01.2005 30.06.2010 1.465.139 857.5883 Dobanzi 01.07.2010 16.07.2010 1.465.139 11.707

Impozit pe dividende1 Debit 14.12.2004 31.05.2010 8.389.352 1.342.2962 Majorari de intarziere 14.12.2004 30.06.2010 1.342.296 793.0793 Dobanzi 01.07.2010 16.07.2010 1.342.296 10.738

TOTAL GENERAL: 6.445.067

CONCLUZII

30

Din cauza multitudinii obligaţiilor fiscale impuse contribuabililor aceştia au încercat

permanent să găsească procedee diverse de evitare sau micşorare a obligaţiilor fiscale.

Principala preocupare a oricărei companii este de a atenua impactul taxelor sufocante şi a

controalelor excesive, iar acest lucru justifică utilizarea paradisurilor fiscale ca zonă de refugiu

din calea fiscalităţii tot mai ridicate.

Scopul utilizării paradisurilor fiscale este evident,se doreşte să se plătească cât mai puţin şi

să se caştige cât mai mult.O persoană fizică va căuta, în permanenţă, ţările unde impozitarea este

scăzută.

La baza paradisurilor fiscale se află interese economice contradictorii. Cei care încurajează

paradisurile fiscale doresc să obţină avantaje economice, iar cei care le resping şi încearcă să

limiteze dezvoltarea acestora o fac pentru a proteja încasările fiscale.

Companiile offshore iau amploare din ce în ce mai mult şi acest lucru se datorează în

principal dezvoltării paradisurilor fiscale.

La nivel internaţional fenomenul offshore este din ce în ce mai raspândit iar accesul la

astfel de companii offshore este tot mai uşor de realizat.Numărul companiilor offshore este într-o

continuă creştere.

Importanţa lumii offshore este evidenţiată de faptul că cele mai mari bănci internaţionale au

creat filiale bancare şi sunt prezente în centrele financiare offshore. De asemenea cele mai mari

fundaţii de investiţii din lume, administratori de fonduri şi companii trust operează şi ele prin

filiale offshore.

Se duce o luptă puternică împotriva dezvoltării paradisurilor fiscale promovată în special

de ţările dezvoltate. Atâta timp cât nevoile statului vor fi tot mai mari şi tot mai extinse presiunea

fiscală va fi tot mai mare. OECD a propus o serie de măsuri împotriva folosirii paradisurilor

fiscale,din dorinţa de a restricţiona companiile multinaţionale în a utiliza paradisurile fiscale

pentru a-şi limita taxele şi impozitele.

Datorită dezvoltării rapide a sectorului offshore se preconizează că secolul 21 va deveni

secolul domiciliilor offshore.

Evaziunea fiscală a fost şi este un fenomen omniprezent în plan economic şi social.

Amploarea acesteia este îngrijorătoare deoarece în lipsa măsurilor de combatere, dezvotarea ei

poate afecta stabilitatea economiei naţionale. Pentru combaterea evaziunii fiscale este necesar în

primul rând să se realizeze un control fiscal şi un sistem legislativ eficient, şi nu în ultimul rând o

educaţie fiscală a cetaţenilor.

31

BIBLIOGRAFIE

Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan-Utilizarea paradisurilor

fiscale. Între evaziune fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House, Bucureşti,

2005

Buziernescu Radu – Paradisurile fiscale între teorie şi practică , 2007

Ciumaş Cristina- Economia asigurărilor, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003

Claude Dauphin-Le guide vraiment pratique des paradis fiscaux, 2004, Paris.

Dracea Raluca,Burnea Ramona ,Tufan, Ekrem -Revista finante publice şi contabilitate

Emilian Dobrescu – Evaziunea fiscală costă anual UE aproximativ 100 miliarde $ ,

Financiarul,2009

Gordon Richard- The Gordon Report – Tax Havens and Their Use by United States Tax

Payers

Gobbe F.-L’impact des paradis fiscaux sur les pays en developpément, Gresea-Echos,

2002

Mănăilă A.-Companiile offshore sau evaziunea fiscală legală, Ed. AllBeck, Bucureşti,

2004

Nandra Ramona- Economic growth în tax havens, Economy and Transformation

Management, The IIIrd International Conference, 2006

Popa, Stefan; Cucu, Adrian - Economia subterană şi spălarea banilor : abordare teoretico-

metodologică

Saguna, Dan Drosu, Tutungiu, Mihaela Eugenia -Evaziunea fiscală , Bucureşti, 1995 

W. Diamond ,D. Diamond – „Tax havens of the world” , Matthew Bender&Co ,Lexis

Nexis,2003,

Legea 87/1994, republicată în Monitorul Oficial Partea I nr.545 din 29 iulie 2003

Raportul Activitatii EU Joint Transfer Pricing Forum – SEC(2005)1477

Regulamentul 1798/2003

www.heritage.org

32

www.standard.ro

www.economist.com

www.hmrc.gov.uk

www.consulco.com

www.wordwide-tax.com

www.onrc.ro

33