Subiecte pentru examenul de licenta la

Subiecte pentru examenul de licenta la TEORIA GENERALA A STATULUI SI DREPTULUI.

1.Notiunea,obiectul de studiu al Teoriei Generale a Statului si Dreptului.2.Metodele de cercetare stiintific a statului si dreptului(logica,comparativ,istoric,sociologic,experimental,cantitativ).

3.Locul i rolul Teoriei Generale a Dreptului n sistemul tiinelor juridice.

4.Funciile Teoriei Generale a Statului i Dreptului

5.Teoria Generala a Dreptului i practica constructiei juridico-statale.Importanta studierii dreptului.

6.Consideraii generale privind metoda de cercetare.Noiunea metodologiei juridice.

7.Metodele cercetarii stiintifice juridice.

8.Elementele si trasaturile caracteristice ale statului.Definitia generala a statului.9.Analiza succinta a teoriilor despre aparitia statului si dreptului(teologic,patriarhal,contractual,psihologic,rasial,a violenei)

10.Esena,scopul,sarcinile i funciile statului.Clasificarea funciilor statului.11.Caracteristica general a funciilor de baz ale statului R.Moldova.

12.Noiunea de putere.Puterea social,puterea politic i puterea de stat.13.Conceptul Formei statului.

14.Forma de guvernamnt:concept,varietati.

15.Structura de stat:concept,varietati.

16.Regimul politic:concept,varietati.

17.Mecanismul statului:concept,principii,structura.

18.Statul la inceputul mileniului III:Criza functionala a statului;Statul providenta;Efectele globalizarii-negarea statelor.

19.Conceptii despre rolul statului in epoca globalizarii:Conceptia lui Francis Fucuiama(Constructia statelor-2004);Conceptia lui Benjamin Barber20.Conceptul sistemului politic al societatii.Elementele de baza ale sistemului politic al societatii si interactiunea lor.

21.Aparitia si evolutia istorica a dreptului.Caile de aparitie a dreptului.

22.Conceptul dreptului ca fenomen social.Explicatii terminologice.

23.Esenta dreptului,semnele lui specifice.Definitia generala a dreptului.24.Dreptul in sens obiectiv si dreptul in sens subiectiv.Dreptul pozitiv.

25.Corelatia stat-drept.Aspecte teoretico-metodologice a corelatiei stat-drept.

26.Functiile dreptului:notiunea si clasificarea lor.27.Doctrina statului de drept:concept si repere istorice.28.Principiile fundamentale ale statului de drept.29.Perspectivele edificarii statului de drept in Republica Moldova.

30.Analiza succinta a actelor constitutionale ce stau la baza statalitatii R.M.(Declaratia suveranitatii R.M.,Declaratia de independenta a R.M., Decretul cu privire la puterea de stat).

31.Principiile dreptului.Caracterizarea principiilor fundamentale ale dreptului.

32.Conceptul normelor sociale si clasificarea lor.33.Coraportul dreptului si morale.Trasaturi comune si distinctive.

34.Constiinta juridical:notiune,structura genuri.

35.Cultura juridical.Educatia juridical.

36.Norma juridical.Notiune si trasaturi.37.Structura normei juridice.

38.Clasificarea normelor juridice.

39.Modalitati de expunere a elementelor normei juridice in articolul actului normative.

40.Procesul de formare a dreptului si activitatea de creare a dreptului.Notiunea activitatii de

Creare a dreptului.Tehnica legislative.Tehnica juridica.

41.Principiile activitatii de creare a dreptului.42.Etapele activitatii de creare a dreptului.43.Structura actului normative juridic.44.Probleme ale perfectionarii legislatiei in periopadele de tranzitie.

45.Conceptul izvoarelor (formelor) dreptului si sistemul lor.

46.Actul normativ-juridic ca izvor al dreptului.

47.Legea si actele normative juridice subordonate legii: clasificarea lor.

48.Izvorul dreptului in Republica Moldova.49.Actiunea actului normativ juridic in timp,spatiu si asupra persoanelor.

50.Principiile actiunii in timp a actului normativ juridic.

51.Conceptul sistematizarii actelor normative juridice.

52.Caracterizarea succinta a principiilor ramuri de drept a R.M.

53.Tipologia dreptului.Criterii de clasificare:Poirier-sistem de organizare;R.David-bazin de civilizatie juridica.54.Analiza succinta a principiilor familiei de drept.

55.Deosebirea sistemului juridic anglo-saxon de sistemul juridic romano-germanic.56.Conceptul raportului juridic:notiune,trasaturi,feluri.

57.Subiectele raportului juridic.Capacitatea juridica.58.Obiectul raportului juridic.

59.Continutul raportului juridic.Dreptul subiectiv si obligatiunea juridica.

60.Faptele juridice si clasificarea lor.Corpul juridic.

61.Conceptul realizarii dreptului.Subiectele realizarii dreptului.

62.Formele realizarii dreptului.

63.Aplicarea ca forma speciala de realizare a dreptului.64.Fazele procesului de aplicare a dreptului.

65.Actele de aplicare a dreptului si deosebirea lor de actele normative juridice.

66.Lacunwe in drept.Analogia legii si analogia dreptului.

67.Legalitatea, principiile si garantiile ei.

68.Coraportul dintre legalitate si ordinea de drept. Ordinea de drept si ordinea publica.

69.Reglimentarea juridica si influienta juridica.Obiectul reglimentarii juridice.

70.Mecanizmul reglimentarii juridice:notiune,structura,etape.

71.Conceptul interpretarii normelor juridice.Necesitatea interpretarii.

72.Interpretarea oficiala si inerpretarea neoficiala.

73.Felurile interpretarii normelor juridice dupa volum.

74.Metodele interpretarii nprmelor juridice.

75.Sistemul dreptului: notiune,trasaturi,structura. 76.Criterii de delimitare a dreptului in ramuri si institutii juridice.

77.Impartirea dreptului in drept public si privat,drept material si procesual.

78.Raspunderea juridica. Temeiurile raspunderii juridice.

79.Felurile raspunderii juridice.

80.Principiile raspunderii juridice.

81.Raspunderea juridica si constringerea de stat.

82.Fapta ilicita:notiune si componenta ei juridica.

83.Circumstantele ce inlatura raspunderea juridica.

84.Conceptul nihilismului si idealismul juridic.

85.Conceptul si cauzele aparitiei coliziilor in drept.

86.Felurile coliziilor juridice.Modalitati de solutionare a coliziilor juridice.

87.Teorii si curente in istoria gindirii juridice.

88.Scoala dreptului natural: de la triumf prin eclipsa la renastere.Scoala istorica a dreptului.

89.Scoala sociologica sau pozitivista a dreptului.Pragmatismul juridic.

90.Teoria normativista a dreptului.Realismul juridic AmericanSubiectele pentru examenul de stat la disciplinele:Drept administrativ i Drept contravenional

1.Drept administrativ ca ramur a sistemului de drept: noiune, obiectul, principiile de baz, delimitarea de ramurile nrudite.2.Capacitatea administrativ-juridica de folosinta si de exercitiu.

3.Norma administrativ-juridic: noiunea, structura, clasificarea, formele de manifestare.4.Raporturile administrativ-juridice: noiune, clasificarea, coninut.

5.Funciile de baz ale administrrii publice.6.Actul administrativ: noiune, clasificarea, coninut, cerinele naintate fa de el.7.Procedura de elaborare a actelor administrative: etapele i coninutul lor.

8.Controlul asupra activitii organelor administraiei publice: formele, subiecii, coninutul.

9.Controlul judectoresc asupra legalitii actelor administrative: noiunea de contencios administrativ, obiectul sesizrii, subiecii sesizrii, modalitatea sesizrii.

10.Contravenia administrativ: noiune, coninut, elementele constitutive.

11.Fapta contravenional i componena juridic a contraveniei.

12.Procedura contravenional: noiune, scopul, sarcinile.13.Principiile de baz ale procedurii contravenionale.

14.Rspunderea contravenional: noiune, particularitile, scopul aplicarii ei15.Circumstanele ce exclud pornirea procedurii contravenionale i aplicarea sanciunii contravenionale.

16.Stadiile (treptele) procedurii contravenionale

17.Sanciunile contravenionale: noiune, sistemul, consecinele, regulile de baz de aplicare a lor.18.Convingerea i constrngerea ca metode de administrare n domeniul combaterii contravenionalitii.

19.Msurile administrative de curmare (stopare): sistemul, coninutul, regulile de aplicare.20.Pornirea procedurii contravenionale i cercetarea contravenional ca stadie (treapt) a procedurii contravenionale.

ntrebri pentru examenul de licen la obiectulDrept constituional i instituii politice.

1.Dreptul constituional ca ramur de drept.2.Statul i elementele sale constitutive.

3.Caracteristica formei de guvernmnt.

4.Caracteristica structurii de stat.

5.Caracteristica regimului politic.

6.Teoria separrii (echilibrului) puterilor n stat.

7.Definiia, formele i trsturile caracteristice ale Constituiei.8.Procesul adoptrii i modificrii Constituiei.9.Coninutul normativ al Constituiei Republicii Moldova.

10.Controlul constituionalitii legilor.

11.Organizarea i funcionarea Curii Constituionale a Republicii Moldova.

12.Reglementarea juridic i principiile ceteniei Republicii Moldova.

13.Modalitile de dobndire a ceteniei Republicii Moldova.14.Modalitile de pierdere a ceteniei Republicii Moldova.

15.Drepturile i libertile fundamentale ale cetenilor Republicii Moldova. 16.ndatoririle fundamentale ale cetenilor Republicii Moldova.

17.Locul Parlamentului n regimul reprezentativ al rii.18.Organizarea i desfurarea alegerilor parlamentare.

19.Trsturile i coninutul mandatului parlamentar.

20.Funciile i atribuiile Parlamentului.21.Organizarea intern i funcionarea Parlamentului Republicii Moldova.22.Fazele procesului legislativ

23.Funciile i competenele Preedintelui Republicii Moldova.

24.Reguli i proceduri privind alegerea Preedintelui Republicii Moldova

25.Guvernul Republicii Moldova pilon principal al puterii executive.26.Rolul autoritilor judectoreti n exercitarea puterii de stat.

27.Principiile constituionale de nfptuire a justiiei.

28.Avocaii parlamentari.29.Actele autoritilor publice i fora lor juridic.

30.Principii constituionale n organizarea i funcionarea autoritilor publice locale

1.NOTIUNEA,OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI GENERALE A STATULUI SI DREPTULUI.

TGD este o stiinta sociala,politica si juridica care studiaza,in baza unui ansamblu de teorii,conceptii,notiuni cu privire la drept si intr-o oarecare masura la stat,legitatile generale si speciale referitoare la aparitia,evolutia si functionarea dreptului,in general.TGD este o stiinta sociala deoarece studiaza dreptul,ca fenomen social ce exista intr-o comunitate umana.TGD face o analiza profunda a relatiilor sociale,economice,politice si de alta natura,privite in dinamica lor,in raport de normele juridice pe care le reglementeaza.TGD reprezinta o disciplina fundamentala a sistemului stiintelor sociale se ocupa de cercetarea legilor generale ale vietii juridice si a categoriilor si notiunilor generale valabile pentru intreaga stiinta juridica,cum sint categoriile de drept,norma juridica,raporul juridic,izvor de drept,raspundere juridica etc.TGD a mai fost caracterizata ca fiind nucleul central al stiintei dreptului de la care pornesc practic toate stiintele juridice ,insa totusi ea nu constiuie o stiinta complexa a dreptului.

Teoria general a dreptului se oprete - n explicitarea elementelor componente ale dreptului - asupra a ceea ce este esenial, asupra a ceea ce constituie legtura interioar a relaiei juridice i, explicnd procesul logic al apariiei i dezvoltrii ei, delimiteaz i precizeaz ce este statul i dreptul, care sunt raporturile dintre ele, care este locul i rolul lor n sistemul raporturilor sociale, care este trecutul, n ce const prezentul i prin ce se caracterizeaz perspectivele evoluiei lor. n felul acesta, teoria general a dreptului nu are propriu-zis drept obiect prezentarea cunotinelor pariale ale diferitelor tiine juridice de ramur, ci este chemat s extrag din materialul bogat oferit de celelalte tine juridice ce este esenial, artnd i explicnd, pe aceast cale, ce este dreptul, care sunt originea i formele lor concrete de manifestare. lat de ce, teoria general a dreptului este o tiin general despre stat i drept, al crei obiect l constituie studiul problemelor complexe ale apariiei i dezvoltrii n diferite etape istorice a dreptului ca fenomen social, care joac un rol important n reglementarea relaiilor sociale.Rolul i funciile statului au constituit un obiect principal de studiu i analiz n lucrrile marilor gnditori ai lumii, care s-au concentrat asupra fenomenului juridic, ndeosebi asupra contribuiei dreptului la reglementarea raporturilor sociale, la organizarea societii omeneti, mai ales dup apariia relaiilor politice-statale. Charles Louis de Secondat Montesquieu a explicat pe larg rolul statului n aprarea i garantarea* libertii politice. "Dei toate statele au, n general, acelai scop, anume conservarea lor, fiecare stat are pe lng aceasta i scopul su particular"79. Astfel, Roma avea drept scop lrgirea hotarelor; Marsilia avea drept scop comerul; scopul legilor iudaice era religia; scopul Chinei era linitea public; cel al insulei Rhodos era navigaia; al Poloniei, independena fiecrui particular, etc80. Marele gnditor se oprete ns, pe larg, n analiza efectuat, asupra aprrii i garantrii libertii politice, observnd locul i rolul ce a revenit ornduirii de stat a Angliei n acest domeniu81.Jean Jacques Rousseau definea guvernmntul sau administraia suprem "exercitar legitim a puterii executive"82, iar pentru ca "statul s aib un bun echilibru, trebuie ca totul s fie compensat, s existe echilibru ntre produsul sau puterea guvernmntului"83. Dup opinia lui Rousseau, rolul statului const n a asigura un raport corespunztor ntre autoritile publice i ceteni. Dnsul consider c "guvernmntul, ca s fie bun, trebuie s fie mai puternic cu ct poporul este mai numeros"84. Pe de alt parte, "creterea statului punnd n faa deintorilor autoritii publice mai multe ispite i posibiliti de a abuza de puterea lor, cu ct guvernmntul trebuie s aib mai mult for pentru a stpni poporul, cu att suveranul trebuie s aib i el mai mult for pentru a putea stpni guvernmntul"85.2.METODELE DE CERCETARE STIINTIFIC A STATULUI SI DREPTULUI(LOGICA,COMPARATIV,ISTORIC,SOCIOLOGIC,EXPERIMENTAL,CANTITATIV).

Metoda logica..In cercetarea dreptului, a fenomenului juridic, toate tiinele juridice se folosesc de categoriile, legile i raionamentele logice.M.L nu este o cale catre obiect un mod automat de aflare a acestuia,ci un mod de exprimare a obiectului,de formulare a unui rezultat.Despre importanta aplicarii logicii in cercetarea dreptuluine spune insasi faptul ca ea apare ca o disciplina aparte. Logica e stiinta despre regulile intelectului.Aplicarea M.L in studierea problemelor dreptului e deosebit de utila,deoarece puterea de stat,sistemul de organe statale sint stabilite in conformitate cu un model rational,in activitatea de elaborare a dreptului trebuie sa aiba un character logic. Este cunoscut c dreptul este, prin excelen, o tiin deductiv, iar inima deduciei este silogismul. Experiena demonstreaz c numeroase fenomene juridice pot fi clarificate i explicate prin folosirea logicii. La aceast metod se recurge n procese complexe, cum sunt: elaborarea dreptului; interpretarea normelor juridice; stabilirea i calificarea faptelor; aplicarea normelor juridice.Experiena confirm faptul c metoda raional sau logic este specific n general tiinelor normative12. Logica juridic este folosit pentru a nelege logica normelor, a conduitei de urmat n relaiile sociale13, adic a ceea ce este permis, interzis, obligatoriu, recomandat etc. De asemenea, ntr-un sens larg, logica juridic este folosit n elementele constructive de argumentare juridic. Dup cum se tie, teoria argumentrii, a demonstraiei este o important component a logicii juridice. Logica juridic se ntlnete att n analiza construciei tehnice a dreptului, ct i a valorilor pe care le ocrotete.Logica juridic are o contribuie major n construcia coerent a dreptului, aa nct prin normele emise s nu se contrazic, ca urmare a unor inadvertene juridice14.Aristotel face consideraii interesante asupra rolului metodei logice n procesul dovedirii faptelor15, n constatarea strii de fapt16, n combaterea argumentelor adversarului17, etc. Astfel, n privina "constatrii strii de fapt", dnsul observ c "aproape c nu exist nici o deosebire ntre silogisme din premise necesare i silogisme care nu fac dect s constate o stare de fapt"18. Metoda sociologic-nc de la nceputul acestui secol: observaia; sondajul; ancheta; interviul; chestionarul, ca metode sociologice, au devenit instrumente obinuite ale cercetrii fenomenelor juridice. Autori de prestigiu pe plan european i mondial - Eugen Erlich, Max Weber, Renato Treves -, au adus contribuii remarcabile la dezvoltarea sociologiei juridice, argumentnd necesitatea cunoaterii fenomenelor sociale i a impactului lor asupra dreptului, asupra elaborrii normelor sale i transpunerii lor n raporturile dintre membrii societii. n zilele noastre, ca urmare a dezvoltrii i modernizrii vieii sociale, metoda sociologic, n multiple forme - dar ndeosebi prin sondaje de opinie, interviuri i chestionare - a devenit un instrument deosebit de util n orientarea procesului normativ, n desfurarea activitii de legiferare, n realizarea dreptului, n cunoaterea i, mai ales, n prevenirea nclcrii normelor juridice. M.Istorica.Esenta m.i. consta in cercetarea stiintifica a fenomenului juridic care rezida in analiza conditiilor economice,sociale,politice si de alta natura,a relatiilor corespunzatoare,la momentul constituirii in trecut a unui system de drept,completata cu analiza evolutiei relatiilor sociale reglementate judiceste. Experiena arat c instituiile politico-juridice trebuie studiate, cunoscute i nelese n succesiunea lor istoric. Legea celor XII Table; Codul lui Justinian (Codul; Digestele; Institutele; Novelele); Codul lui Mnu n India; Codul lui Mu n China; Pravila lui Vasile Lupu i Pravila lui Matei Basarab n rile romne - sunt reglementri de referin n istoria popoarelor respective, dar i documente juridice cu o semnificaie distinct n nelegerea evoluiei istorice a dreptului. Studiul temeinic al acestor documente juridice ajut la nelegerea nu numai a originii i evoluiei dreptului, dar i a societii omeneti, a mobilurilor i intereselor care au determinat aceast evoluie. Metoda istoric d rezultatele ateptate dac semnificaia istoric, nfiarea i facerea inteligibil istoric a originii" i "prin privirea filozofic a originii i a conceptului"43 nu se gsesc n sfere diferite44. Deci, metoda filozofic se impune. Ea pune n lumin roadele cercetrii istorice i d posibilitatea omului de tiin s desprind concluzii cu adevrat utile din punct de vedere practic"45 M.Comparativa-cu ajutorul ei pot fi stabilite elementele identice si cele divergente dintre 2 fenomene,institutii,lucruri.Referitor la studiul dreptului,esenta M.C.consta in stabilirea similitudinilor si diferentelor dintre diferite sisteme de drept,dintre diferite institutii juridico-statale,pentru ca dreptul diferitelor popoare are mereu caractere specifice doar lui.Ca importanta deosebita a M.C. a adus la aparitia unei ramuri distincte in sistemul stiintelor juridice a dreptului comparat. Ca i n alte domenii, comparaia este folosit n domeniul dreptului pentru a constata elementele identice, convergente sau divergente, n cazul fenomenelor juridice supuse analizei27.Metoda comparativ este folosit n scopul construirii: a. tipologiilor juridice i b. efecturii clasificrilor, operaiuni care au nu numai o importan teoretic, ci, mai ales, una practic, nemijlocit. Un exemplu elocvent, n acest sens, este cel al elaborrii Constituiei Romniei n anii 1990-1991. Prin metoda comparaiei unor legi organice din ri democratice, cum sunt: Statele Unite ale Americii, Frana, Elveia etc., s-au conturat multe din normele noastre fundamentale, avnd astzi o Constituie modern, care rspunde aspiraiilor de dezvoltare pe baze democratice a rii i poporului romn. M.Experimentala-stim ca menirea sociala a dreptului e de a reglementa relatiile din societate.Actionind asupra lor dreptul tinde la perfectionarea lor. M.Sociologica-esenta ei consta in folosirea cercetarilor sociologice pentru studierea opiniei publice,a eficientei sociale a activitatii deferitelor organe de stat,a regelemntarilor date relatiilor sociale. M.Cantitativa-esenta acestei metode consta in operatiile de verificare a ipotezelor stiintifice in cadrul strategiilor dezvoltarii fenoemnului juridic.Aceste metode presupun:a)dezvoltarea informatiei juridice pentru imbunatatirea procesului decisional prin folosirea calculatorului ,b)orientarea cercetarilor de informatica in directii ca:elaborarea legislatiei,sistematizarea legislatiei,evidenta legislative,c)introducerea si perfectionarea programelor de calculator adecvate cercetarii juridice,d)evidenta si sistematizarea reglementarilor uniforme si a practicii in domenii precumdreptul international,dr.intre.privat. Aceste metode au un rol deosebit n sistematizarea legislaiei; evidena deciziilor judectoreti; n cunoaterea evoluiei fenomenului infracional n diferite perioade istorice.n ultimii ani, este tot mai mult utilizat calculatorul, care a devenit deja un instrument de lucru n sistemul judiciar, punnd la dispoziia judectorilor i altor persoane abilitate sau interesate, o eviden la zi a deciziilor judectoreti. Calculatorul este deja n multe ri o "adevrat enciclopedie a practicii judiciare", precedentele judiciare sunt studiate mai uor, iar judectorii au la ndemn "soluii de referin; ceea ce, evident le uureaz munca.Metodele cantitative sunt de asemenea utile n activitatea organelor legislative i executive, care - pe baza datelor oferite de statistica juridic i informatica juridic - pot opta pentru: soluii legislative adecvate; modificarea unor reglementri juridice; adoptarea unor msuri corespunztoare n vederea aplicrii legilor n anumite sectoare i ramuri de activitate.

M.Prospectiva-se utilizeaza in fundamnetarea adoptarii unor noi acte notrmative ,cuprinzind si interpretarew pe care le vor da organelor de aplicare,Finalizind cu prezentarea succinta a metodelor de cercetare a dreptului ar fi de mentionat ca medotele nu trebuie intelese izolat,ci in interdependenta si complecsitatea lor.

3.LOCUL I ROLUL TEORIEI GENERALE A DREPTULUI N SISTEMUL TIINELOR JURIDICE.

Sistemul de stiinte juridice serefera la categoria stiintelor sociale, deoarece se ocupade studierea unor procese, fenomene si laturiale vietiisociale, si anume cerceteaza statul si dreptul. Teoria generala a dreptului, ca stiinta generala despre stat si drept, se nscrie si ea, mpreunacu celelalte stiinte juridice si alaturi de acestea, In sistemul stiintelor juridice.Specificul stiintelor juridice, in comparatie cu alte stiinte sociale, consta In faptul ca acestea studiaza att legile obiective aleexistentei statului si dreptului, ct si normele juridice cuprinse In actele normative n vigoare. Stiintele juridice se dezvolta In strnsalegatura cu practica privind constructia de stat si juridica, prin aceasta ntelegnd, aici, activitatea organelor de stat in cadrul procesului deelaborare a normelor juridice, precum si de aplicare a lor.Cu toate ca in literatura juridica nu exista o parere unica referitoare la clasificarea ntregului sistem de stiinte juridice, ne vom opri launa din cele mai frecvente si mai reusite, dupaparerea noastra, clasificari, si anume:a)stiintele juridiceistorico-teoretice (laele serefera: istoria universala astatului sidreptului,istoria dreptuluiromnesc,teoriagenerala a dreptului, istoria filosofieidreptului, etc);b)stiintele juridice deramura (dreptul constitutional,dreptul administrativ, dreptul muncii,dreptul penal, dreptul civil, dreptul deprocedura penala, dreptul de procedura civila, etc);c)stiintele juridice auxiliare (criminalistica, criminologia, medicina legala, psihologia judiciara, statistica judiciara, etc).Aceasta diviziune a stiintelor juridice, corespunznd unor criterii reale, nu afecteaza cu nimic unitatea lor, corelatia lor strnsa,interpa-trunderea lor. Ele formeaza un sistem, sistemul stiintelor juridice, in care un loc aparte ocupa Teoria generala a dreptului care joacarolul teoriei lorgenerale.Dupa cum mentioneaza autorii romni Momcilo Luburici si loan Ceterchi, numai o disciplina stiintifica, care prin obiectul ei destudiu nu se limiteaza la examinarea unui sau altui compartiment al juridicului si politicului, ci le cerceteaza in ntregul lor, poate fixaobiectul de studiu al ntregii stiinte juridice, metodologia ei generala, interferentele ei cu celelalte stiinte sociale nrudite, toate acesteaconstituind puncte de plecare pentru orice stiinta juridica speciala (istorica sau de ramura).n cadrul primei grupe de stiinte se nscrie si Teoria generala a dreptului, avnd ca obiect de studiu abordarea teoretica, generala adreptului n intregul sau, studiul global al statului si dreptului ca fenomene sociale, cu functiile si formele lui de manifestare. Stiintelejuridice istorice studiazastatul sidreptul, precum si conceptiile juridico-statalen evolutia lor istorica. Aceasta grupa de stiinte are inacelasi timp caracter politic, juridic si istoric.In cercetarile si concluziile lor, stiintele istorice pornesc de la legile generale ale existentei, genezei si dezvoltarii statului si dreptului,precum si de la categoriile si notiunile formulate de Teoria generala a dreptului. Totodata, ele ofera Teoriei generale a dreptului materialulistoric faptic, in vederea ntemeierii si valorificarii concluziilor teoretice pe plan general.La rndul lor stiintele juridice de ramura cerceteaza anumite ramuri, grupe, categorii de norme juridice si de raporturi juridicecorespunzatoare acestor norme. Aceasta grupa de stiinte s-a constituit pe masura dezvoltarii si extinderii reglementarilor juridice in celemai diverse domenii ale vietii sociale si constituirii ramurilor de drept. Regula generala este ca fiecare ramura de drept formeaza obiectul unei stiinte juridice de ramura. De exemplu, dreptului administrativ li corespunde stiinta dreptului administrativ, dreptului muncii iicorespunde stiinta dreptului muncii, etc.

4.FUNCIILE TEORIEI GENERALE A STATULUI I DREPTULUI

TGD are 2 functii:1.f.teoretica-facindul accesibil oamenilor,consta in elaborarea ipotezelor,teoriilor,conceptelor,principiilor prin care sint interpretate domeniile pe care le cerceteaza.2.f.practica-consta in cunosterea modalitatilor in care fenomenele juridice se manifesta in vaiata social,prin propuneri de reformare a relatiilor juridice.In viziunea altor autori functiile TGD sint:

Functia teoretica consta nelaborarea ipotezelor, teoriilor,conceptelor,principiilor, princare sntinterpretate domeniile pecare lecerceteaza. Functia practicaconsta n cunoasterea modalitatilor n care fenomenele juridice se manifesta n viata sociala, prin propuneri dereformare a realitatii juridice.Rezultnd din viziunile mai frecvent ntlnite asupra problemei n cauza, mentionam asemenea functii ale teoriei generale a dreptuluisi statului: cognitiva, explicativa, critica, practica, didactica. Functia cognitiva.Cunoasterea stiintifica a realitatii sociale a dreptului ne oferaposibilitatea de a patrunde dincolode cortina"normelor juridice, pe care o ridica stiinta pozitiva a dreptului, de a depasi fenomenul patologic" al vietii reale a dreptului". Functia explicativa. Dupa cunoasterea descriereaunorfenomenejuridice,urmatorulpasalcercetatorului vafiexplicareaacestora. El va dori sa stie de ce si cum au aparut fenomenele respective, sa cunoasca cauzalitatea lor. Cunoasterea va fi definitiva doaratunci cnd explicatia va lua formaunei legi stiintifice, aunei legi cauzale, carene oferaexplicatia cauzelor simecanismelor dupacares-au produs fenomenele respective. Functiacritica. Descoperirea si interpretareafenomenelor juridicesnt, indiscutabil, absolut necesare, dar nu sisuficiente nprocesul cognitiv.Oimportantamajora oare constatarea defectelor,erorilor, lacunelorfenomenelor juridice, evidentierea cailor deaiesi din situatiile respective. Din aceste considerente se impune si functia critica a teoriei generale a dreptului si statului. Functia practica deriva din faptul ca orice stiinta (si aici teoria generala a dreptului si statului nu face exceptie ) nu se limiteazanumai cu statutul de stiinta teoretica. Ea tinde si la acela de stiinta aplicativa, la asumarea unei functii practice, n aceasta ordine de idei,teoria urmeaza sa-si aduca propria contributie n vederea fundamentului decizional si functional juridic. Functia didactica Concomitent cu procesul de afirmare a teoriei generale a dreptului si statului n sistemul general al stiintelor,asistamsila impunerea valentelor ei stiintifice n procesul de pregatire a viitorilor juristi. Functia de cercetare si formulare a legilor, care guverneaza fenomenele juridice n parte si ntreaga realitate juridica a societatii,n aceastaordinede ideii,pentrua nuramnenurmadeviata,teoria trebuie sa se dezvolte nentrerupt, naintnd generalizari noi siaprofundnd adevarurile de acum stabilite; Functiaeuristica, ce constan elaborareaprincipiilor, metodelorsi mijloacelor decercetare a fenomenelorsi proceselor politico-juridice. O buna cunoastere, explicare si interpretare a realitatii juridice necesita o metodologie corespunzatoare; Functia antologica, cesemanifestaprinevidentierea celormaigeneralelegi ale existentei fenomenelorsi institutiilorpolitico-juridice si explicarea destinatiilor lor sociale; Functia previziunii stiintifice, care consta n prezicerea bazata pegeneralizareadatelorteoreticesiexperimentalesipecunoas-terea legitatilor obiective ale dezvoltarii fenomenelor si proceselor juridice, n acest sens e semnificativa pozitia marelui cugetatorfrancez din prima jumatate a secolului al XlX-lea Auguste Comte.Rostul stiintei pentru Comte nu este a afla ceea ce este, a descoperifelulde a fi al realitatii. Acesta este un fel van de a specula. Rostulstiintei este numai a prevedea; Functia de generalizare si sintetizare acunostintelorfurnizatedestiintele juridicede ramura,n acest scop teoriascoate dintoateelementele dreptului ceea ceconstituie articulatia nsasi a gndirii juridice; Functia metodologica fata de stiintele juridice de ramura. Teoria generala a dreptului si statului furnizeaza celorlalte domenii alestiintelor juridice de ramura premisele si categoriile conceptuale simetodologice;Functia educativa, ce semanifesta prinintroducere tuturorcelor interesati nlumea dreptului, n lumea dreptatii siechitatii sociale,nlumea respectului fata de ordinea legala; Functia ideologica, care consta n elaborarea unor conceptii,

5.TEORIA GENERALA A DREPTULUI I PRACTICA CONSTRUCTIEI JURIDICO-STATALE.IMPORTANTA STUDIERII DREPTULUI. "tiina Juridic, este una de cel mal nalt Interes, nu numai pentru unii i alii, ci n general, astfel nct lipsa de interes, pentru ea trebuie privitca expresie a unui caz absolut netiinific... pentru omul de spirit tiina dreptului este cea mai plin de spirit i cea mai interesant ". (T. Maiorescu, Epistolar. 1856-1964).Teoria Generala a statului si dreptului se afla intr-o strinsa legatura cu practica sociala.Teoria,in general,si teoria statului si dreptului ,in particular,este rezultatul productiei spirituale obstesti.Ea este cea care definitiveaza scopurile activitatii umane si determina mijloacele de realizare a lor. Cu alte cuvinte ,ea este conceperea practicii existente.Practica nu e o simpa experienta subiectiva a unui cercetator.Ea apare ca o activitate a oamenilor care asigura existenta si dezvoltarea societatii,ea e temelia vietii oamenilor.Practica constituie criteriul adevarului,examinatorul general al teoriei.Fiecare stiinta isi detremina legaturile sale cu practica.Stiinta dreptului recomanda adoptarea noremlor juridice de care societate are nevoie.Dreptul, ca intreaga componena juridica a vieii sociale, este un fenomen deosebit de complex, a carui cunoatere presupune o cercetare aprofundata a legitailor obiective a existenei sale, a dinamicii sale, a factorilor care-1 configureaza i valorilor pe care le promoveaza . Dreptul nu este numai tiina, el este, in egala masura, tehnica, arta. Dreptul ca ansamblu de norme care organizeaza viaa in comun, este o tehnica a convieuirii umane, destinata sa disciplineze comerul uman i sa apere societatea de excese.Astfel bunaoara, vorbind de dreptul Republicii Moldova, avem in vedere ansamblul normelor juridice indiferent de forma pe care au imbracat-o (legi, obiceiuri .a.), de-a lungul istoriei sau dintr-o anumita perioada. Restringind atenia doar la dreptul actual, avem conceptul de drept pozitiv care nu este altceva decit dreptul obiectiv in vigoare.6.CONSIDERAII GENERALE PRIVIND METODA DE CERCETARE.NOIUNEA METODOLOGIEI JURIDICE.Metodologia reprezinta sistemul celor mai generale principii de investigaie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective.Metoda privete fie un anumit principiu metodologic (metoda particulara), fie un procedeu tehnic oarecare (metoda individuala). Relevnd importana metodologiei juridice i analiznd metodele cercetrii tiinifice juridice, teoria general a dreptului i vdete menirea de tiin care explic fenomenele juridice, realitatea juridic, n ansamblu, dintr-o perspectivi filozofic, de sintez. nsi raiunea ei de a fi este dictat de cerine teoretice, fiind o disciplin de referin pentru tiina dreptuluiCa i in orice domeniu, cercetarea tiinifica juridica se bazeaza pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode i procedee cu ajutorul carora are loc studierea dreptului in toata complexitatea lui. Metodele de cercetare in domeniul tiinelor sociale s-au dezvoltat i s-au perfecionat i ele in contextul general al impulsului dat cunoaterii tiinifice de noua revoluietiinifica contemporana, evideniat mai ales prin folosirea noillor cuceriri ale informaticii i tehnicii de calcul.Daca natura opereaza spontan, gindirea, in mod special cea tiinifica, acioneaza pe baza metodica. Metoda apare, deci, ca un mijloc eficace al gindirii. Modul in care cugetarea omeneasca se desfaoara il reproduce pe cel al realitaii. Problema metodelor de cercetare in domeniul tiinelor sociale este deosebit de complexa in condiiile dezvoltarii contemporane, a interpatrunderii diferitor tiine, inclusiv a apariiei aa-nunntor discipline de grania sau de intersecie. Cuvintul metoda vine de la grecescul methodos" - cale, drum, mod de expunere. Preocuparea pentru perfecionarea metodei a dus la apariia tiinei despre metoda metodologia (methodos, plus logos = tiina).. Metodele examinate i afl utilitatea nu numai n cercetarea unor fenomene juridice concrete, la care ne-am referit, ci i n nelegerea unor concep'te fundamentale cu care opereaz, n primul rnd, teoria general a dreptului.Analiznd fenomenele juridice dintr-o perspectiv filozofic, de sintez, Teoria general a dreptului - prin metodele proprii de cercetare pe care le folosete - nu are menirea numai s: elaboreze, defineasc i explice conceptele i categoriile fundamentale cu care opereaz tiinele juridice particulare, ci, i s examineze, totodat, raporturile existente ntre tiina dreptului i alte tiine sociale.Dup cum am subliniat deja, ntre drept, moral i diferitele concepii religioase, ntre obicei i regulile juridice au existat i continu s existe numeroase legturi.Prin metoda sa proprie de cercetare, Teoria general a dreptului a surprins i surprinde, n continuare, aceste corelaii, ajungnd la concluzii nu numai cu valoare teoretic, ci i cu o valoare practic nemijlocit.7.METODELE CERCETARII STIINTIFICE JURIDICE.Metoda logica consta in ansamblul procedeelor si operatiilor metodologice si gnoseologice care mijlocesc posibilitatea cunoasteriistructurii P dinamicii raporturilor necesare intre diferitele componente (subsisteme) e sistemului juridic din societate"Analiza este o metoda generala de cercetare, bazata pe descompunerea unui intreg in elementele lui componente si pe studierea in parte afiecaruia dintreacestea.Dupa modul cum se efectueaza, analiza poate fi Inductive si deductiva, Inductia (de la latinescul inductia-aducere, introducere) e un tip derationament si metoda de cercetare ce asigura trecerea de la particular la general,Deductia (de la latinescul deductia - deducere) este modul invers de rationare, adica de la general la particular. Sinteza (de la latinescul synthesis-unire) consta in cunoasterea obiectelor si a proceselor pe baza reuniunii mintale sau materiale aelementelorobtinute pinanaliza siprin stabilirealegaturilordintre acesteelemente.Procesulde analiza sisinteza este continuu siinterdependent.Potrivit metodei istorice, teoria generala a dreptului si statului, celelalte stiinte juridice cerceteaza statul, dreptul, realitatea juridica asocietatii in perspectiva si dezvoltarea sa istorica, in miscare.Aceasta inseamna a studia statul, dreptul din punct de vedere al faptului cum si de ce ele au aparut, pin ce etape de dezvoltare istoricaau trecut, ce au devenit azi si ce pot deveni miine.. Ei ii revine i rol semnificativ in deductiile facute prinanalogie.Compararea sistemelor de dreptale diferitelorstate, ale ramurilor,institutiilor si normelor acestora are oimportanta metodologicamajora. Acest fapt a determinat aparitia unei stiinte juridice distincte, cum ar fi bunaoara, stiinta dreptului comparat.Sociologia studiaza relatiile reciproce dintre diferite fenomene sociale si legitatile generale ale compararii sociale a oamenilor.Ca metoda de cercetare, metoda sociologica se constituie intr-o directie afe cercetare, contribuind la cunoasterea normelor juridice - a dreptului - nujmmai incontinutul lorintern(dininterior"), ci si inlegaturilesale, ininter-eonditionarea sacuviatasociala,adicacumediulincareapare siseaplicaMetoda experimentului are o sfera de aplicare larga in domeniul stiintelor juridice auxiliare (criminalistica, medicina legala, psi-hiatrie juridica etc.). Totodata, metoda experimentului poate fi aplicata si pe teren (de exemplu, in domeniul reglementarii juridice arelatiilor sociale cu caracter economic). metoda statistica. Ca stiinta, statistica eaceea subdiviziune care,folosind calculul pro-Kbilitatilor seocupa de studiul cantitativ alfenomenelor de masa, prezen-pte de elementele care au anumite caracteristici comune. Actualmente s-a bnnat o disciplina distincta -statistica judiciara, ce-si propune drept scopenta numerica si caracteristica cifrica a unor fenomene juridic In cercetarea dreptului (a fenomenului juridic) att de complex, Teoria generala a dreptului, toate stiintele juridice folosesc categoriile,legile si rationamentele logice. Facnd abstractie de ceea ce este neesential, Intmplator in esenta dreptului, teoria cauta sa dezvaluie,folosind metoda logica, ceea ce este esential,caracteristic pentru drept.Metoda logica nu este, propriu-zis, o cale catre obiect, un mod autonom de aflare a acestuia, ci un mod de exprimare a obiectului, deformulare a unui rezultat. Dupa parerea profesorului universitar Ion Dogaru, metoda logica consta In ansamblul procedeelor sioperatiilor metodologice si gnoseologice specifice care mijlocesc posibilitatea cunoasterii structurii si dinamicii raporturilor necesareIntre diferitele componente (subsisteme) ale sistemuluijuridic din societate .Despre importanta aplicarii logicii in cercetarea fenomenului juridic vorbeste insusi faptul ca in ultimii ani s-a conturat ca o disciplinaaparte logica juridica. Domeniul logicii juridice cuprinde in mod obligatoriu:edictarea normelor juridice. In acest sensse poate vorbi de ologica a legiuitorului, cunoscuta si subdenumirea de tehnica logico-juridica;practica judiciara (jurisprudenta). Pentru aceasta s-a dat denumirea de logica judiciara;interpretarea logica juridica a normelor de drept. In acest caz se vorbeste de o adevarata logica a interpretarii normelor juridice saude o logica aargumentatiei'3. Metoda istorica Unul din principalele aspecte ale vietii contemporane este intoarcerea cu fata spre stiinta si tratarea oricaror probleme de pe pozitiistiintifice tinnd cont de realitatile obiective ale dezvoltarii istorice. In studierea diferitelor fenomene sociale, inclusiv fenomenelorstat si drept, un rol deosebit ii ocupa metoda istorica de cercetare.Esenta metodei istorice consta in cercetarea stiintifica a fenomenului juridic care rezida in analiza conditiilor economice, sociale,politice si de altanatura, a relatiilorcorespunzatoare, la momentul considerarii intrecut a unui sistemde drept, completata cuanalizaevolutiei relatiilor reglementate juridiceste, spre a se intelege continutul si forma fenomenului juridic privit, de asemeni, In evolutialui, spre dezvaluirea sensului evenimentelor trecute si a regularitatilor privite in succesiunea lor neintrerupta Inconformitatecuaceastametodastiintelejuridice,inclusivteoriageneralaadreptului (aceastarezultachiardin definitia stiinteiteoriei jenerale a dreptului) cerceteaza dreptul In perspectiva si evolutia sa is-oric, de-a lungul diferitelor ornduiri sociale, studiindIn acelasi timp i modul in care s-au format o serie de categorii juridice, cu care ele ucreaza si la momentul de fata, asa cum sunt: tipulde drept, esenta Ireptului, izvoarele dreptului, sistemul dreptului, functiile dreptului, s. a.Toate acestea, raportate la etapa istorica pe care o strabat, fiind In legatura directa cu diferitele institutii juridice poarta peceteatransformarilor istorice ale poporului si tarii respective. 4. Metoda comparative In sistemul metodelordecercetare stiintificaunloc aparteiirevinemetodeicomparative,foartedes fiindnumitasicomparatistii.Esenta acestei metode consta In confruntarea diverselor sisteme juridice, a diferitelor institutii juridico-statale, pentru ca dreptul unuianumit popor prezinta totdeauna caractere unilaterale. Cu ajutorul acestei metode se pot stabili elementele identice si cele divergentedintre doua fenomene, institutii, lucruri, etc, in scopul unei mai bune cunoasteri a institutiilor similare din diferite tari si folosiriiexperientei reciproce in masura in careea este aplicabila specificului tariirespective.Combatnd, in principiu, preluarea mecanica a unor institutii si reglementari juridice dintr-o tara in alta, ca siconsiderarea unora dreptmodele de urmat in alte tari, metoda comparativa arata calea realista de folosire a experientei legislative si judiciare si de imbogatirereciproca a sistemelor juridice din diferite tari stiut fiind ca orice reglementare juridica trebuie sa izvorasca si sa raspunda in primulrnd nevoilor nationale, specificului si particularitatilor tarii respective iar pentru gasirea solutiilor optime va studia, evident, siexperienta altor sisteme de drept'*. 8.ELEMENTELE SI TRASATURILE CARACTERISTICE ALE STATULUI.DEFINITIA GENERALA A STATULUI.

Statuleste organizaia care deine monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere. Statul este titular al suveranitii i personific din punct de vedere juridic naiunea. Din punct de vedere social, statul nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituie separat care poate s reflecte mai mult sau mai puin interesele societii. O teorie pe deplin satisfctoare despre stat nu exist nici n acest moment, dezbateri despre natura, formele, funciile statului existnd i astzi n cercurile specialitilor din variatele domenii (politologie, drept, sociologie, filozofie) care cerceteaz i analizeaz viaa social.

Cuvntul "Stat" este de origine modern, n Limbile greac i latin se gsesc mai multe expresii care indic o specie de organizaie politic, dar nu vom uitimi un termen i nici o teorie adecvat a statului. O adevrat teorie a statului cu sensul pe care-1 dm azi termenului de stat este fundamentat de ctre Nicolo Machiavelli, printele tiinei politice modeme.

Kant considera c statul legitim (statul de drept) este cel care are ca scop aprarea drepturilor inalienabile ale omului i n care politica este subordonat moralei.Cicero n "De Republica", definea statul drept "o structur de putere", "un mecanism care asigur funcionarea social normal".G. W. Fr. Hegel definete statul ca un organism, ale crui laturi sunt "puterile diferite i funciile i activitile lor", care trebuie s se afle n unitate, deoarece - ca n cazul oricrui organism - "dac toate prile nu trec n identitate, dac una din ele se pune ca independent, toate trebuie s se prbueasc".Dicionarele enciclopedice definesc statul ca o organizaie politic, principal element al suprastructurii, avnd menirea s promoveze i s apere interesele generale ale societii respective. n Larousse, statul este definit ca o "entitate politic constituit pe un teritoriu delimitat de frontiere, cu o populaie i o putere instituionalizat".Aadar, statul este principala organizaie politic a societii, constituit pe un teritoriu delimitat, cu o populaie proprie i o putere instituionalizat, avnd menirea s promoveze i garanteze interesele generale ale societii respective.9.ANALIZA SUCCINTA A TEORIILOR DESPRE APARITIA STATULUI SI DREPTULUI(TEOLOGIC,PATRIARHAL,CONTRACTUAL,PSIHOLOGIC,RASIAL,A VIOLENEI

Statul este principala instituie politic a societii. Aprut cu aproape ase mii de ani n urm m Orientul Antic (Egipt, Babilon, China, India), Statul continu s fie i astzi instrumentul conducerii sociale, iar discuiile privind natura, funciile, mecanismul i formele sale continu s polarizeze i astzi atenia unor cercuri largi de specialiti n domeniul politologici, sociologiei, dreptului.

Apariia statului este determinat de schimbrile petrecute n ornduirea comunei primitive, schimbri care au fcut ca vechile forme de organizare i conducere (ginta, tribul) s nu mai fie suficiente impunndu-se o form nou - cea politic, statal.

Odat cu apariia statului relaiile sociale se dezvolt la adpostul unei fore speciale de constrngere, pe care o deine i o poate utiliza mpotriva celor care i se opun.Statul apare astfel ca o modalitate (o variant) social - istoric de organizare social prin care grupurile sociale i-au promovat interesele comune i n care i-a gsit expresia concetrat ntreaga societate.

Statul sclavagist a cunoscut trei forme de guvernmnt: monarhia sclavagist, aristocraia sclavagist i democraia sclavagist. Monarhia sclavagist cunoate ca element predominant aa zisa "despoie oriental", fiind cunoscut mai ales n Babilon, India, Asiria, Persia .a. Ea este caracterizat prin meninerea - timp ndelungat - a proprietii obtilor asupra pmntului. Monarhia sclavagist este cunoscut i n unele state ale Greciei antice sub forma tiraniilor - Dionis n Siracuza, Policrat n Samos, Pisistrate la Atena etc. - iar la Roma antic sub forma diarhiei (puterea era mprit ntre senat i mprat) pn la Diocletian, cnd devine absolut.Aristocraia sclavagist este ntlnit n Sparta, la Roma n secolele Vl-I .e.n. i n Cartagina n mileniul I .e.n. Ea se caracterizeaz prin aceea c puterea de stat se afla n mna unei minoriti - nobilimea aristocratic. Democraia sclavagist - ntlnit n statul atenian - asigur guvernarea stpnilor de sclavi cu participarea la conducerea statului a unui numr mare de ceteni, care se ntruneau n adunri populare, n tribunalul jurailor denumit Helia i prin exercitarea funciilor administrative pe baza unui cens de avere. Principalele teorii care au stat la baza apariiei statului.a) Teoria teocratic (teologic).-Aceast teorie i are rdcinile sale n statele Orientului antic i care capt o mare rspundere n epoca evului mediu, susine originea divin a statului.Dup aceast teorie, eful statului este reprezentantul lui Dumnezeu pe pmnt, deci statul este o creaie a divinitii. Dat fiind faptul c statul este o creaie divin, supuii trebuie s respecte aceast putere de stat, ca o obligaie, o ndatorire religioas.Aceast teorie capt o mare rspndire n societatea medieval. Aa exponeni ai bisericii cretine, mai ales a catolicismului ca Augustin, Toma d'Aquino i alii au susinut geneza divin a statului i primatul autoritii bisericeti asupra puterii laice, asupra puterii de stat: militnd pentru cucerirea supremaiei autoritii papale.Aceast concepie, cu toate variantele ei cretine, islamice, budiste .a.m.d.este rspndit i astzi de ctre reprezentanii Vaticanului, islamului, de teoreticieni ai altor centre religioase. b) Teoria contractual.-Aceast teorie o gsim nc n lucrrile marilor gnditori din Grecia Antic, ns cea mai larg afirmare o capt n perioada revoluiilor burgheze din Europa.La baza acestei concepii st ideea, c naterea statului este rezultatul unei nelegeri dintre oameni, a unui contract social nscut din voina oamenilor.Aceast teorie, cu toate c formeaz o ntreag coal, variaz de la un gnditor la altul, de la o epoc istoric la alta. c) Teoria patriarhal i teoria patrimonial-Rdcinile acestei teorii le gsim n lucrrile lui Aristotel (381- 322 . e. n.). Omul ca fiin social se organizeaz n familii, iar statul - dup prerea lui, reprezint forma prelungit a acestei organizri. Deci la baza teoriei patriarhale st ideea cum c statul ar fi luat natere din familie, iar puterea monarhului - din puterea printeasc a tatlui asupra membrilor familiei.Teoria patrimonial. Cel mai cunoscut reprezentant al acestei teorii este Ludwic von Haller (1767-1854), care afirm c statul ar fi luat natere din dreptul de proprietate asupra pmntului. Guvernanii stpnesc teritoriul n virtutea unui drept vechi de proprietate, iar guvernaii (poporul) nu suit dect o adunare de arendai pe moia monarhiei.

d) Teoria violenei-Cel mai cunoscut reprezentant al acestei coli este Duhring (1833 - 1921). Potrivind acestei teorii, statul nu este rezultatul evoluiei societii, a dezvoltrii condiiilor economice, ci este rezultatul violenei politice, al luptei dintre triburi n societatea primitiv. Tribul nvingtor instituie puterea de stat, iar nvinii constituie masa supuilor si. Proprietatea privat, - dup el, - este tot un rezultat al violenei, al acaparrii bogiilor de ctre cuceritori.Alt teoretician austriac, Ludwig Gumplowicz, n lucrarea sa "Teoria general a statului", susine aceast idee, transformnd-o ntr-o idee naional -rasist. Dup el, triburile aparjnhd unei rase mai superioare ar fi format statul, n urma supunerii unor triburi de ras inferioar.e) Teoria biologic organicist-Acest curent (reprezentani - Bluntschii (1808-1881), Spenser (1820-1903) se caracterizeaz prin transpunerea mecanic a legilor naturii n studiul societii, a vieii politice. Ei afirm c statul este un organism social compus din oameni aa cum organismul animal este compus din celule. Aa cum ntr-un organism, organele sale desfoar anumite aciuni, tot aa i organele statului desfoar anumite activiti. De exemplu, cetenii snt asemuii cu organismul uman, partea conductoare cu capul, iar partea condus cu mumie.f) Teoriile psihologice.-Unele elemente ale acestei teorii au fost oferite de gnditori aparinnd diferitor coli i curente politico-juridice, ca de exemplu Platon i Aristotel care au naintat ideea, c omul simte necesitatea vieii n societate, Gugo Groius ne vorbete de "apetetus socialis", Hobbes, c "fiica" 1-a fcut pe om s gseasc statul, Locke, Spinoza, J. J. Rousseau naintau ideea "utilitii statului" . a. m. d. '10.ESENA,SCOPUL,SARCINILE I FUNCIILE STATULUI.CLASIFICAREA FUNCIILOR STATULUI.

Scopul: a)Poate c formula cea mai concis prin care putem defini rolul i scopul statului este c acesta apr interesul general85 al tuturor cetenilor i al fiecruia n parte. "Sentimentul de sine al indivizilor constituie realitatea statului, i tria lui st n identitatea acelor dou laturi"87. "Scopul statului este fericirea cetenilor"88, deoarece "statul este condiia exclusiv a atingerii scopului i binelui particular"89. Dac cetenilor nu le merge bine, dac scopul lor subiectiv nu este satisfcut, dac ei nu gsesc c mijlocirea acestei satisfacii constituie statul nsui "atunci statul st pe picioare slabe". Individul, potrivit ndatoririlor sale ca supus al statului, gsete ca cetean "aprarea persoanei i a proprietii sale, consideraia binelui su particular i satisfacerea esenei sale substaniale, contiina i mndira de a fi membru al acestui ntreg"90. n ndeplinirea ndatoririlor - ca realizri i ndeletniciri n serviciul statului - individul i afl "conservarea i subzistena sa".b).n analizele efectuate de Immanuel Kant i Rene Casin, se subliniaz c scopul principal al organizaiei politice statale l constitie "aprarea drepturilor inalienabile ale omului". Kant lega acest obiectiv de moral i l explica prin moral, iar Casin l lega de "interesul civic general". De altfel, mai muli autori se opresc - n analiza efectuat cu privire la obiectivele urmrite n activitatea statal - asupra relaiei acesteia cu societatea civil, subliniind c: ambele au ca obiectiv organizarea raporturilor sociale, statul prin mijloace juridice, societatea civil prin educaie civic, deci, prin mijloace nejuridice; statul acioneaz ca o for exterioar ntr-o relaie necesar cu societatea civil, care vizeaz procese, dezvoltri interioare; societatea civil - ca un seismograf sensibil - este chemat s dezvluie din interior ce se cuvine a fi corectat n raporturile juridice statale i s stimuleze elementele pozitive.Immanuel Kant atrage atenia asupra faptului c nu toi cei ce sunt egali sub legile publice existente "trebuie considerai egali n ceea ce privete dreptul de a da aceste legi". Dup opinia sa, libertatea n acest domeniu trebuie exercitat n limitele "respectului i dragostei pentru constituia sub care triete"93, fiecare cetean. Cu toate c marele gnditor recunoate poporului atributele de adevrat suveran, i limiteaz cmpul de aciune n cazul unei schimbri necesare, pe calea unei revolte94. n acelai timp, ns, Kant demonstreaz c "libertile contribuie la vitalitatea intern a statului i la prestigiul internaional al acestuia Esenta :Marile enciclopedii ale lumii definesc esena unui fenomen ca fiind unitatea trsturilor i raporturilor interne necesare, avnd o stabilitate relativ, n conexiune cu fenomenele adiacente. n Larousse, esena fenomenelor este definit drept natura intim, caracterul lor propriu115, care le exprim identitatea i stabilitatea, deosebindu-le unele de altele.n lumina acestor consideraii, esena dreptului nseamn determinarea calitativ a interrelaiilor sale intime, care-i confer locul i rolul n relaiile sociale. Prin analiza acestor interrelaii i explicarea lor se poate defini esena dreptului, a legilor i, n genere, a instituiilor juridice. "Terenul dreptului -observa Hegel - este n genere ce e spiritual i locul su mai apropiat i punctul su de plecare este voina, care este liber, astfel nct libertatea constituie substana i determinaia lui (a dreptului - prec. ns.)"116. "Libertatea este anume deopotriv o determinaie fundamental a voinei"117. Dnsul constat c "voina fr libertate este un cuvnt gol, aa cum libertatea nu este real dect ca voin, ca subiect"118. Dar - n demersul pe care l ntreprinde pentru a explica esena dreptului - Hegel apreciaz necesar s se clarifice legturile voinei cu gndirea, relevnd c "voina este o modalitate particular a gndirii"119 cci numai "conceperea este sfredelirea obiectului", adic dezvluirea a ceea ce i este propriu, esenial120.n gndirea juridic, s-a subliniat rolul voinei n dezvluirea esenei dreptului, precizndu-se c este vorba de voina general, neleas nu ca o sum aritmetic a voinelor individuale, ci despre o voin "determinat de anumite interese i care tinde s se oficializeze prin intermediul activitii Functiile : funciile statului au constituit un obiect principal de studiu i analiz n lucrrile marilor gnditori ai lumii, care s-au concentrat asupra fenomenului juridic, ndeosebi asupra contribuiei dreptului la reglementarea raporturilor sociale, la organizarea societii omeneti, mai ales dup apariia relaiilor politice-statale. Charles Louis de Secondat Montesquieu a explicat pe larg rolul statului n aprarea i garantarea* libertii politice. "Dei toate statele au, n general, acelai scop, anume conservarea lor, fiecare stat are pe lng aceasta i scopul su particular"79. Astfel, Roma avea drept scop lrgirea hotarelor; Marsilia avea drept scop comerul; scopul legilor iudaice era religia; scopul Chinei era linitea public; cel al insulei Rhodos era navigaia; al Poloniei, independena fiecrui particular, etc80. Marele gnditor se oprete ns, pe larg, n analiza efectuat, asupra aprrii i garantrii libertii politice, observnd locul i rolul ce a revenit ornduirii de stat a Angliei n acest domeniu81. 5.Exista 2 tipuri de functi..funcii interne i funcii externe. n analiza obiectivelor sale majore, am vzut c statul are ndatorirea s asigure ordinea i stabilitatea n societatea dat, i s contribuie, prin mijloacele sale proprii, la progresul economic, tehnic, uman. Pe plan extern, statul modern ndeplinete funciile: de promovare a cooperrii cu celelalte state; de statornicire a unor relaii de bun vecintate; i de aprare a rii printr-o relaie de cooperare i parteneriat cu alte ri.Statul - n ndeplinirea atributelor sale specifice, ca principal instituie politic, i, totodat, n calitate de gestionar pentru bunurile i mijloacele aflate n proprietatea sa - are obligaia ca, n condiiile dezvoltrii tehnice fr precedent, din ultimii ani, s ndeplineasc funcii multiple: s asigure, n msura mijloacelor de care dispune, progresul economic, tehnic i uman; s menin ordinea; s garanteze stabilitatea politic i social.Este nendoielnic, c statul modern are un rol esenial n "asigurarea Proteciei sociale. Unii autori au definit statul contemporan, chiar ca un "stat social", "stat asistenial", care are ndatoriri majore n: combaterea omajului; combaterea polurii; combaterea crimei organizate.Se nelege c pentru atingerea acestor obiective, statul trebuie s dispun de importante mijloace financiare, motiv pentru care, n cele mai multe

11.Caracteristica general a funciilor de baz ale statului R.Moldova.

ART.1 alin.3 Constitutie statueaza ca RM este un stat de drept, democratic. Stat de drept si democratic nu reflecta o realitateobiectiva ci trebuie si se poate de interpretat ca obiective strategice spre care tinde statul nostru. Prin urmare aceste dispozitiiconstituie scopul suprem al statului moldovenesc.Realitatea obiectiva ne determina sa evidentiem si alte scopuri printre care consolidarea statalitatii RM fundamentarea bazelor legale de functionarea a statului. Pentru atingerea obiectivelor sau scopurilorevidentiate se impune antrenarea intregii societati intr-o activitate de perspectiva prin avansarea unor sarcini economice , politice,sociale , ideologice.Sarcina economica principalain RM esteconform art.126Constituite alin.(1)- Economia RM este oeconomie de piata , deorientare sociala bazata pe proprietatea privata si publica, antrenate in concurenta libera. Sarcina politica principala este determinatade realitatea cu care se confrunta statul nostru. Sarcina sociala principala este stipulata in art.47 alin1Constitutie- stat treb sa ia masurip/u ca fiecare cetatean sa duca un mod de trai decent , care sa-i asigure sanatatea si bunastarea familiei sale cuprinzind hrana, locuinta,ingrijirea medical precum si serviciile necesare. Sarcina ideologica consta in recunoasterea reala si nu formala a demnitatii umane , arespectarii dr-lor omului etc.Pentruindeplinireaacestorsarcinistatultrebuiesadesfasoareactivitateeficientaindiversedomenii.Acesteactivitatimultilaterale ii sunt subordonate functiilestatului.Functiile interne ale statului sunt- f-tia economico-organizatorica, f-tia educativ-culturala, f-tia de mentinere a ordinii legale insocietate, -f-tia de respectare a dr-lor si lib-lor fundamentale ale om. Functiile externe ale statului sunt- f-tia de aparare a stat, f-tia dementinere a pacii mondiale, f-tia de colaborare si consolidare cu statele lumii, f-tia de integrare europeana si mondialaFunctiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in ansamblu si a elementelor sale constitutive in vederea realizariiscopului propus pentru asigurarea unui echilibru dintre interesele personale si cele generale din care sa rezulte armonia sociala si triumfulordinii si justitiei.Consideram ca la functiile principaleale dreptului se atribuie urmatoarele:Functia de institutionalizare juridica a organizarii social-politiceSemanifestaprinfaptulcadreptul,prinnormelesale,reglementeazaorganizareaautoritatilorpublicealestatului,atributiilelor,coraportul autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca.Insemnatatea acestei functii rezulta si din faptul ca prin intermediul dreptului sint consfintite principiile care guverneaza organizareapolitico-etatica aRepublicii Moldova,cum arfi: Suveranitateapoporului; exercitarea suveranitatii poporului prinreprezentantii sai siprin referendum; pluralismulpolitic; principiul separatieiputerilor in stat;principiul autonomiei locale si al descentralizarii; orientareaintregului proces deorganizarepolitico-etatica indirectia atingerii scopurilorce reiesdin interpretarea ConstitutieiRepublicii Moldovasi a documentelor politico-ideologice care au stat la baza adoptarii ei; principiul statului de drept.Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii Abordarea dreptului prin prisma valorilor inseamna a scoate in evidenta acele valori pe care societatea data le promoveaza, le ia subcontrolul sau strictpentru a fipromovate.Nu putem trece cu vederea nici faptul ca Constitutia Republicii Moldova, de asemenea, evidentiaza o serie de valori, ridicindu-le la rang de valori supreme. Astfel, alin. (3) al art. l al Constitutiei proclama: Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitateaomului, drepturile silibertatilelui, liberadezvoltare apersonalitatii umane,dreptatea sipluralismul politic reprezinta valori supreme sisintgarantate"Functia normative Aceastafunctiederivadin necesitateasubordonariiactiunilorindividualefata deconduitatip prescrisa prinnormelejuridice.Subliniindprin normele juridice modalitatea de comportare a organelor statului, organizatiilor obstesti, a cetatenilor, statul, inacelasi timp, verifica in cemasura acest comportament prescris se realizeaza in practica. E important ca normativi tatea juridicasa fie completata cunormativitatea sociala.Functia informative Reflectindrealitateainnormele juridiceseacumuleaza cunostintedespreviata multilaterala asocietatii,despreproblemele stringentealesocietatii.Dreptul concentreaza in sine schimbarile ce au loc insocietate. Tinindcont de normelejuridice in vigoare,putem trage concluzii pentrua aprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structura politica a societatii, caracterul relatiilor economice, nivelul de democratizare asocietatii etc. Ca urmare, din normele juridice putem culege o informatie ampla despre societateadata laacea saualta etapade dezvoltare.Functia educative Adoptind normelejuridice statul,asigura cadrulorganizatoric necesaractivitatii spirituale si pune la dispozitia oameniloro serie demijloace culturale si spirituale prin intermediul carora se realizeaza educatia. Dreptul, prin normele sale, ocroteste valorile spirituale siculturale care sint legate nemijlocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.

12.Noiunea de putere.Puterea social,puterea politic i puterea de stat.Notiunea de putere In sens sociologic si aparent tautologic, puterea desemneaza ansamblul sau sistemul relatiilor de putere constituite intr-o societate istoriceste determinata, exprimand autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivitatii sau impus acestora de catre cei care exercita puterea.Aceasta definitie implica urmatoarele precizari:a)Puterea nu este o simpla posibilitate a omului in raport cu lumea exterioara lui, ea nu este o simpla relatie intre om si om, intre om si un obiect sau fenomen. b)Autoritatea exprima atat ideea de forta, puterea de a comanda, de a dispune si de a impune;c)Puterea este un fenomen relational: dezvaluirea esentei puterii nu este posibila daca facem abstractie de subiectul puterii;d)Scopul puterii poate fi deliberat, asumat de catre cei asupra carora se exercita puterea sau dimpotriva, unul impus, resimtit ca presiune exterioara, ca forma alienata a idealului social.Notiune de putere politica. Orice fapt social poate dobandi semnificatie politica. Fenomenul politiceste o calitate care poate fi atasat oricarui fapt social, daca inlauntrul universuluisocial dat acel fapt poate fi interpretat ca fiind politic. Aceasta nu inseamna,bineinteles, ca totul este de domeniul politicului; inseamna, insa, ca totul estesusceptibil de politizare. Calitatea politica este deci acea dimensiune care seataseaza oricaror fapte, acte sau situatii in masura in care prin aceasta, se exprimaexistenta unui grup uman, relatiile de autoritate si de conformitate stabilite invederea unui scop comun. Puterea de stat este o putere politicaEste o caracteristica a puterii de stat argumentata in mod diferit ingandirea marxista fata de cea nemarxista. Pentru Marx si discipolii sai, esentapoliticii trebuie cautata in lupta de clasa, in doctrina lor baza economica asocietatii determinand intreaga suprastructura, deci, si puterea de stat, care este oputere de clasa, apartinatoare aceleia care, fiind detinatoarea principalelormijloace de productie, este, ca efect al acestui fapt, si detin puterea de stat. Deci,cand marxistii spun ca puterea de stat este o putere politica, se refera la caracterulei de clasa, la faptul ca ea apartine numai unei clase si este utilizata in generalpentru realizarea unor interese specifice, pentru atingerea unor scopuri legate demenirea istorica a unei clase.13.Conceptul Formei statului. organizare a puterii de stat, la metodele de activitate etc.Dac cercetarea esenei statului i a tipului istoric de stat ne d rspunsul la intrebarea in mina cui se afl puterea public, in slujba cror grupuri sociale acioneaz statul, examinarea formei de stat rspunde la o alt intrebare i anume, in ce fel i in ce mod deintorii puterii publice conduc cu statul, cum se infieaz acesta. Problematica formei de stat a preocupat gindirea politico-juridic inc de la primele existene statale, avindu-se in vedere ca ea trebuie s rezolve anumite sarcini practice, s explice i s dea soluii. Criteriile pentru determinarea formei de stat, utilizate de cei doi mari ginditori, sint in general criterii etice. Dup Platon (427 - 347 i. e. n.) corespunztor trsturilor de caracter ale omului, exist i cele trei forme principale ale formei de stat i anume: - inelepciunii umane ii corespunde monarhia;- curajului - aristocraia militar;- modestiei - o form de compromis, cu participarea maselor populare. Toate formele de stat se impart:a) in juste (ideale);b) i injuste (rele).Printre formele de stat juste erau socotite:- aristocraia;- monarhia aristocratic.Printre formele de stat injuste erau socotite:a) timocraiab) oligarhiac) democraiad) tirania.Forma de stat exprim modul de organizare a coninutului puterii, structura intern i extern a acestui coninut. Deci organizarea puterii de stat - forma de stat in sensul larg al noiunii -se manifest sub trei aspecte:a) forma de guvernmint;b) structura de stat;c) regimul politic.14.Forma de guvernamnt:concept,varietati. Forma de guvernmint constituie aspectul cel mai pregnant al statului, exercitarea puterii prin intermediul acestor organe i imprirea competenei intre ele.Prin forma de guvernmint se inelege modul de organizare a puterii supreme de stat,competena organelor supreme ale putem de stat, caracterul autoritii pe care ele o exercit asupra populaie. Aceast form ne arat cine se afl in fruntea statului, cum este organizat instituia efului statului, dac este eligibil sau nu, dac are o putere limitat sau nu etc. Cea mai general clasificare a formelor de stat din punctul de vedere al guvernmintului este clasificarea in republici i monarhii. Dup cum am spus mai sus, teoria formei de guvernmint este foarte veche. Aristotel imprea formele de guvernmint in: a) monarhie (care degenereaz in tiranie); b) aristocraie (care degenereaz in oligarhie); c) democraie (care degenereaz in demagogie).Dup cum vedem, nici una dintre aceste forme nu este perfect, intrucrt fiecare degenereazin contrariul su. De aceea ele au fost socotite doar tolerabile. Problematica formei de stat se afl i in prezent in dezbaterea politologic, sociologic,juridic.Deci, potrivit criteriilor ce stau la baza deinerii formei de guvernmint, dup cum s-a spus mai sus, aceasta se divide in republic i monarhie.Republica , este forma de guvernmint, in care puterea suprem aparine unui organ ales pe un timp limitat Persoanele, care compun organul suprem al puterii de stat sint responsabile juridicete pentru activitatea lor. eful statului in republic este ales in statele contemporane, preedintele republicii, sau organul colectiv -parlamentul, consiliulde stat etc. se aleg pe un timp limitat (4 sau 5 ani). De aici republicile pot fi prezideniale sau parlamentare. Monarhia este o asemenea form de guvernmint, in care eful statului este stabilit pe calea succesiunii (nu este ales) - regii, spunea Licurg, nu pot fi alei deoarece ei trebuie s fie din neamul care se trage din Hercule! Monarhul, avind diferite denumiri - rege, imprat, ar, sultan, faraon, ah, emir etc. de regul nu este responsabil juridicete i nu poate fi schimbat fr voia lui. Cuvintul monarh (de la grecescul "monos"), desemneaz puterea unei singure persoane. Dar aceast putere, sfera ei de intindere, variaz de la o monarhie la alta. Astfel, monarhia poate fi nelimitat, cind monarhul este unicul organ suprem de stat cum este cazul despoiilor orientale sau al monarhiei absolute medievale. Ea poate fi limitat, cind alturi de monarh exist i alte organe aleputerii de stat, care ingrdesc mai mult sau mai puin autoritatea monarhului.15.Structura de stat:concept,varietati. Forma de organizare (structura de stat) inseamn imprirea intern a statului in uniti administrativ-teritoriale sau in pri politice autonome i raporturile dintre stat, considerat ca intreg, i prile sale componente. Din acest punct de vedere statele se impart in:a) state simple sau unitare;b) state compuse sau federative.A. Statul simplu sau unitar este forma cea mai rspindit a structurii de stat. In aa state exist un singur parlament, un singur guvern, o singur constituie i o singur cetenie. imprirea intern a statului se face in acest caz in uniti administrativ-teritoriale.B. In statele compuse (federative) exist mai multe rinduri de organe legislative, executive i judectoreti - federale i ale statelor federale, mai multe constituii, iar imprirea intern este fcut in pri politice autonome, sau componente ale federaiei. Se disting diferite feluri ale structurilor de stat dintre care cele mai cunoscute sint: a) federaia; b) confederaia. De regul, este dificil de fcut o delimitare net intre formele federative i confederative: prin federaie se inelege statul unional, iar prin confederaie -uniunea statelor. Forma federativ presupune de regul, trecerea celor mai importante funcii asupra organelor intregii federaii (statului federal), existena a cel puin dou rinduri de organe supreme ale puterii, administraiei de stat i justiiei o dubl legislaie, legislaia intregii federaii i legislaia fiecrei formaiuni statale - membri ai federaiei, dou cetenii etc.Confederaia ca form de structur este o uniune de state fr o legtur atit de strins,fiecare pastrindu-i suveranitatea integral, uniune creat pentru anumite scopuri comune ale statelor membre, militare, diplomatice, economice.

16.Regimul politic:concept,varietati. Regimul politic, a treia parte, component a formei statului reprezint ansamblul metodelor i mijloacelor de conducere a societii, cu referire imediat la raporturile dintre stat i indivizi, la modul concret in care un stat asigur i garanteaz, drepturile subiective. Cea mai general clasificare a regimurilor politice este clasificarea in a) regimuri autocratice; b) regimuri democratice.A. Regimul autocratic se caracterizeaz prin inexistena atit a condiiilor juridice formale cit i a condiiilor reale pentru manifestarea voinei poporului. Masele populare nu au nici o posibilitate s determine sau s influeneze politica intern i extern a statului. Puterea de stat este exercitat in interesul unor grupuri de persoane, de o persoan sau un grup de persoane prin metode dictatoriale, brutale, prin folosirea terorii poliieneti, prin negarea drepturilor i libertilor individuale, in msur in care acestea sint prevzute in legislaia statului respectiv. sint cunoscute sub forma regimurilor dictatoriale fasciste, profasciste, militaro-fasciste etc. B. Regimul politic democratic, presupune existena unor condiii care s fac posibil participarea maselor de ceteni la viaa politic, influenarea politicii interne i externe a statului, exercitarea unui control asupra modului in care organele de stat indeplinesc voina lor. Regimurile democratice, se pot impri dup criteriul democraiei directe sau indirecte. in regimurile de democraie direct, poporul exercit nemijlocit puterea de stat, in timp ce in regimurile politice de democraie indirect, conducerea de stat se realizeaz prin reprezentani, prin organele alese. In concluzie putem meniona faptul c statul imbrac diferite forme nu este intimpltor. Asupra formei statului au o influen determinant anumii factori care condiioneaz o anumit form de stat; baza economic a societii respective, raportul de fore pe plan internaional i, de asemenea, specificul naional ca i tradiiile unui popor. Fiecare din aceti factori nu acioneaz izolat ci cumulativ, contribuind in comun la procesul general de structurare i organizare a puterii de stat.17.Mecanismul statului:concept,principii,structura. Elementul de baza al mecanismului il constituie organul de stat. Fiecare organ ii are competena sa, exprimat in totalitatea drepturilor i obligaiilor cu care este investit in vederea indeplinirii atribuiilor sale. Aceste drepturi i obligaii, inscrise in legi, alctuiesc statutul juridic respectiv. Totalitatea organelor de stat legate intre ele, in cadrul unui sistem, cu o structur proprie, formeaz mecanismul sau aparatul de stat, Potrivit criteriilor ce stau la baza separaiei puterilor, se poate vorbi despre: - organe de stat legislative; - organe de stat executive;- organe de stat judectoreti.Fiecare categorie de organe aduce la indeplinire o anumit form de activitate in temeiul competenii ce-i este rezervat prin lege. Actele acestor organe pot fi realizate in caz de nevoie prin constringere. Luind in consideraie clasificarea susnumit a organelor de stat, activitatea lor cea mai general se manifest sub urmtoarele aspecte:a) organele de stat legislative - activitatea de legiferare i in general de conducere suprem, in cadrul creia sint elaborate cele mai importante acte de stat, cum sint legile, in care este concretizat politica intern i extern a statului; b) organele de stat executive - activitatea executiv-dispozitiv sau administrativ, care organizeaz traducerea in via in mod nemijlocit a sarcinilor statului pe baza legilor; c) organele de stat judectoreti - activitatea jurisdicional, care are menirea de a aplicalegile in forma judecii in cazul inclcrii lor sau a existenei unui litigiu.18.Statul la inceputul mileniului III:Criza functionala a statului;Statul providenta;Efectele globalizarii-negarea statelor.STATUL LA NCEPUTUL MILENIULUI III - Are loc o aprig dezbatere despre actuala criz a statului si dreptului.Cu mai bine de 500 de ani nainte de Hristos, n Atena antic, se crea un model de stat de drept, o democratie care si propunea s functioneze pe urmtoarele coordonate: egalitatea n fata legii; libertatea de opinie; manifestarea pluralismului; o art a politicului, a compromisului ambiiilor rivale.Acest model de stat nu a rezistat, dect un secol. Societile, n evoluia lor, au impus, sub presiunea realitilor sociale, restrngeri ale rolului STATULUI.Mai nti a fost vorba de o diminuare semnificativ a rolului IDEOLOGIC al statului, care, nefiind n stare s conving asupra necesitii meninerii puterii sale, a cedat n favoarea creterii rolului PIEII, care scade din rolul de control al statului asupra societii.A urmat, inevitabil, criza FUNCIONAL a statului, care s-a vzut n situaia de a-i asuma prea multe sarcini nemai avnd la dispoziie mijloacele concrete de rezolvare a acestora.Criza s-a adncit n epoca globalizrii, cnd societile transna-ionale ignor suveranitatea statelor.S-au experimentat, n ultima perioad, mai multe modele de stat: cel liberal, cel social-democrat, cel conservator.Se dorete realizarea a dou obiective: protecia indivizilor i coeziunea social.Statul-providen i propune s se ntemeieze pe concepia justiiei sociale, care ar nsemna redistribuirea bogiei comune n scopul asigurrii bunstrii materiale i intelectuale a cetenilor si.Acest tip de democraie modern are ca obiectiv nfptuirea unei egaliti reale a indivizilor, ignornd faptul c prin natura lor oamenii nu sunt egali. Conceptul de suveranitate este astzi atacat, contestat si erodat.Impactul globalizrii duce la diminuarea semnificativ a rolului statelor nationale.Astzi, multe din prghiile clasice ale politicilor economice nu mai functioneaz: capitalul nu mai are domiciliul fix, iar fluxurile financiare au iesit de sub controlul guvernelor nationale.O alt caracteristic se refer la influenta crescnd a organizatiilor supranationale (Banca Mondial, Fondul Monetar International, NATO etc.) care dicteaz politicile pe care statele nationale trebuie s le adopte.Practic statul nu mai controleaz economia si finantele; aceste dou importante componente sunt scoase din zona politicului, a zonei de decizie fundamental, globalizrii ar fi continuarea declinului influentei politice si al puterii de negociere economic a fortei de munc organizate.Globalizarea conduce inevitabil la slbirea capacittii statelor nationale de a-si impune propriile obiective de reglementare, la sc-derea puterilor lor disciplinare.19.Conceptii despre rolul statului in epoca globalizarii:Conceptia lui Francis Fucuiama(Constructia statelor-2004);Conceptia lui Benjamin Barber Francis Fukuyama a devenit cunoscut prin articolul su The End of History?, publicat n ziarul american The National Interest n vara anului 1989. El milita pentru idealul democraiei liberale, considernd c problemele actuale sunt grave, dar nu sunt nerezolvabile pe baza principiilor liberale. Ct privete sfritul istoriei, era vorba de una dintre interogaiile lui Hegel, la care Fukuyama cuta un nou rspuns. Concepia i-a dezvoltat-o apoi n Sfritul istoriei i ultimul om(i ediia englez,i traducerea romineasca 1992).Opinind pentru Revolutia liberala mondiala,autorul cauta antecedentele atit pentru batrinetea omenirii cit si pentru statul universal si omogen.El se opreste la interesele nationale si isi recapituleaza viziunea increzatoare in mersul omenirii Catre o omenire pasnica.Acestui punct de vedere universalist ,de esenta liberala si de natura optimista dar care sa dovedit in curind ,grevat de accente utopice i se opun previziunile,mai degraba pesimiste ale lui.Globalizarea include o logic neo-liberal a omogenitii pieei i bunurilor, hibridizare, dar i conflicte ntre corporaii, naiuni i culturi, Benjamin Barber, n lucrarea sa McWorld vs. Jihad, reuind s surprind att elementele omogenizante, ct i cele conflictuale ale acestui fenomen. Barber divide lumea n forele globalizrii, moderne, omogene, occidentalizate, seculare, controlate de corporaii multinaionale, opuse forelor pre-moderne, fundamentaliste, tribale, care au declanat Jihad-ul mpotriva Occidentului i modernitii.Conform acestuia, dualismul globalizare-fundamentalism este cel mai bine exprimat de gruparea fundamentalist-islamic Al-Qaeda, care reprezint simbolul negativ al globalizrii i al folosirii deviate a tehnologiei, imaginea n oglind a McWorld, care lupt pentru a-i impune propria ideologie i interpretare a tradiiilor, dorind s creeze o lume a sa. Aa cum Al-Qaeda viseaz s impun n lume un Islam radical, pre-modern, distrugnd civilizaia infidel a Occidentului, la fel McDonalds ncearc s distrug obiceiurile locale i tradiionale culinare i s le nlocuiasc cu un meniu global i universal.Modelul lui Barber reprezint o simplificare vulgar a fragmentrilor lumii n civilizaii i a conflictelor dintre acestea fr a pretinde c exprim contradiciile dintre Occident i Jihad, subliniind ns paradoxurile i limitele unei globalizri a conflictelor, n opoziie cu dualitatea armonizant a lui Thomas Friedman, care sugereaz c modernismul capitalist i valorile tradiionale ale unei civilizaii sunt pri integrante ale globalizrii. Sintetic vorbind, Friedman face o apologie a victoriei capitalismului i globalizrii, n vreme ce Barber subliniaz contradiciile i tensiunile dintre capitalism i democraie n cadrul Noii (Dez)ordini Mondiale, att prin opoziia antidemocratic a Jihad-ului, ct i prin asaltul mondial al lui McWorld20.Conceptul sistemului politic al societatii.Elementele de baza ale sistemului politic al societatii si interactiunea lor. Societatea este un sistem social global, deoarece omul, ca element fundamental al societatii, este n primul rnd o fiinta sociala, care comunicasi intra n relatii interumane cu semenii sai: fie printr-un cadru organizat caruia indivizii i apartin prin nastere, cum sunt comunitatile umane familia, etnia, poporul, natiunea); fie prin activitati comune n cadrul unor grupuri sociale (muncitori, tarani, intelectuali, patroni, angajati, liber profesionisti), fie prin libera adeziune la diferitele organizatii politice. Sistemul politic reprezinta, asadar, un subsistem al sistemului social global care cuprinde relatiile politice, institutiile politice si conceptiile politice, sistemul care asigura organizarea si conducerea de ansamblu a societatii, functionalitatea ei. Componentele sale:a) Relatiile politice constituie acea parte a relatiilor sociale n care indivizii, grupurile sociale si comunitatile umane intra deliberat pentru a se implica n organizarea si conducerea societatii n ansamblul ei. Relatiile politice sunt ntre partide, ntre diferite institutii politice, care exprima vointa si interesele diferitelor grupuri de cetateni privind organizarea si conducerea societatii; relatii ntre cetateni si puterea de stat; relatii ntre partide si stat, care sunt de guvernamnt sau de opozitie; relatii ntre state etc. n general, relatiile politice, deci si institutiile politice prin care acestea se materializeaza, sunt n raport direct cu gradul de cultura si constiinta politica a cetatenilor. indicnd gradul de organizare politica a societatii la un moment dat. Principala si cea mai veche institutie politica este statul cu ntreg ansamblul componentelor sale, existnd, de asemenea, partidele politice, grupurile de presiune etc. Institutiile politice, att pe plan mondial ct si pe plan international, se pot afla n relatii de alianta sau opozitie. c) Conceptiile politice , o alta componenta a sistemului politic, constituie reflectarea n viata spirituala a modului de organizare si conducere a societatii. Elementul esential al conceptiilor politice l constituie doctrinele politice. Doctrinele politice exprima o anumita conceptie de organizare si conducere a societatii, pe baza unui principiu sau unghi de vedere propriu precum: democratic, dictatorial, conservator, liberal, socialist, social democrat, tehnocrat etc. 21.Aparitia si evolutia istorica a dreptului.Caile de aparitie a dreptului.21.Aparitia si evolutia istorica a dreptului.Caile de aparitie a dreptului. Realitatea istorica arata,ca dreptul este un drept social inerent societatii omenesti.Romanii au explicat aceasta realitate prin adaugarea:ubi societas,ubi ius. Filosoful german Helmut Coiny-dreptul apare atunci cind omul nu mai este subordonat normelor stabilite de familie,clan,trib,cind personalitatea iese la suprafata,cind relatia de singe pierde autoritatea.Cercetarile efectuate de antropologi spun ca in aceste comunitati raporturile membrilor erau reflectate in norme sociale-tabuuri-se interzice incestul frate-sora,incestul cu mama si se pedepsea raportul intim intre tata-fiica.Modalitatea de razbunare se bazeaza pe conceptul egalitatii-lege talionului-razbunare cu aceeasi arma si in aaceeasi parte a corpului,razbunarea singelui a fost inlocuita cu expulzarea din trib.Procesul aparitiei dreptului este analogic cu cel de aparitie a statului,normele juridice apar pe 2cai:1.o serie de norme de conduita vechi adaugindu-se elemente sanctionate si transformate in norme juridice ,2 se creeaza reguli de drept noi,elaborate de noua putere.Se creeaza reguli de a supravetui in permanetul razboi al tuturor contra fiecaruia. Premisele sociale i economice de apariie a statului i dreptului n doctrina contemporan.Statul i dreptul fac parte din fenomenele sociale a cror existen se limiteaz la o anumit perioad de dezvoltare a societii, prima form de conveuire a oamenilor a fost hoarda-reprezent un grup de indivizi, reunii fr nici o regul fix, stabil. Mijloacele de existen le obineau din vntoare pescuit, cules etc. ns mai trziu, acest regim se schimb, se construiesc primele locuine, apare agricultura. Primele comuniti umane au fost organizate sub forma unor gini, triburi pe baza legturilor de rudenie, de snge. Ginta e o uniune de oameni bazat pe rudenia de snge, oameni legai prin munca colectiv, comunitatea limbii moravurilor, tradiilor. Triburile - o uniune a ctorva gini i constituie o comunitate etnic de organizare social a mai multor gini sau familii nrudite. Acest mod de organizare a societii era determinat i de stadiul de dezvoltare economic. Nu apruse agricultura i meteugurile principala ndeletnicire fiind vntoarea, pescuitul, culesul etc. Cu timpul, datorit dezvoltrii condiiilor de trai, n rndurile colectivitilor primitive apar diferenieri. n fruntea acestor colectiviti apare cte un conductor pe lng care funciona sfatul btrnilor. Originea i dimensiunea istoric a dreptului.Realitatea istoric arat, c dreptul este un drept social inerent societii omeneti. Romanii au explicat aceast realitate prin adugarea: ubi societas, ubi ius. Studiul societilor arhaice relev c diferitele forme de reglementare n societile arhaice (obiceiuri, moral, religie, drept) nu erau n mod necesar de la nceput. Susineau ideea c dreptul apare paralel cu statul la o anumit treapt de dezvoltate a omenirii. Relaiile sociale din aceast perioad snt reglementate de anumite regului de conveuire social: obiceiuri, prescripii religioase. Unii autori arat c dreptul apare atinci cnd oamenii dintr-un grup social nceap s regleze raporturile dintre ei printr-un echilibru de avantaje i dezavantaje (echilibru n produsele de schimb, daune i reparaii, rul pricinuit de pedeaps).ns filosoful german Helmut Coiny-dreptul apare atunci cnd omul nu mai este subordonat normelor stabilite de familie, clan, trib, cnd personalitatea iese la suprafa, cnd relaia de snge pierde autoritatea. Cercetrile efectuate de antropologi spun c n aceste comuniti raporturile membrilor erau reflectate n norme sociale-tabuuri-se interzice incestul frate-sor, incestul cu mama i se pedepsea raportul intim tat-fiic.Modalitatea de rzbunare se bazeaz pe conceptul egalitii-legea talionului-rzbunare cu aceia arm i n aceiai partea corpului, rzbunarea sngelui a fost nlocuit cu expulzarea din trib. Procesul apariiei dreptului este analogic cu cel deapariie a statului, normele juridice apar pe dou ci: 1.o serie de norme de conduit vechi adugndu-li-se elemente sancionate i transformate n norme juridice.2.se creeaz regului de drept noi,elaboratede noua putere.Se creeaz reguli dea supravieui n permanentul rzboi al tuturor contra fiecruia.22.Conceptul dreptului ca fenomen social.Explicatii terminologice. Dreptul, ca ntreaga componen juridic a vieii sociale, este un fenomen deosebit de complex, a crui cunoatere presupune o cercetare aprofundat a legitilor obiective a existenei sale, a dinamicii sale, a factorilor care-l configureaz i valorilor pe care le promoveaz.S ncepem cu unele explicaii terminologice. Cuvntul drept este folosit n mai multe accepiuni i deriv de la latinescul directus, luat n sens metaforic (directus - de la dirijo), care nseamn "drept" - orizontal sau vertical, de-a dreptul, direct, linie dreapt, adic o regul de conduit fr specificarea coninutului.n limba latin, ns, cuvntul care corespundea cuvntului drept era ius (drept, dreptate, legi).ntr-un prim sens, cuvntul drept semnific tiina dreptului - ansamblul de idei, care explic dreptul i prin intermediul crora dreptul poate fi gndit.Dreptul nu este numai tiina, el este, n egal msur, tehnic, art. Dreptul ca ansamblu de norme care organizeaz viaa n comun, este o tehnic a convieuirii umane, destinat s disciplineze comerul uman i s apere societatea de excese.Dimensiunea social a dreptului.Realitatea juridic i componentele ei.Dreptul e sistemul normelor de conduit elaborate sau recunoscute de puterea de stat care orienteaz comportamentul uman n conformitate cu valorile sociale ale societii respective, stabilind drepturi i obligaii juridice, respectarea obligatorie a crora este asigurat de fora de constrngere a statului. Dreptul este un produs complex al societii. Normele sale intervin n procesul productiv, stabilind reguli generale pentru actul zilnic repetat al producerii, repartiiei i schimbului de produse i activiti.Libertatea omului este deplin numai n msura n care nu se stngenete libertatea celorlali. Drepturile omului nu pot prinde contur, nu pot deveni realiti dect n cadrul unei interaciuni bazate pe coexistena libertilor, i nu pe afirmarea brutal i pgubitoare pentru semenii a unor drepturi i interese personale. Superioritatea reflectrii n drept a corelaiei necesare ntre drepturi i ndatoriri precum i nobleea actului de justiie alctuiesc coordonatele care marcheaz decesiv dimensiunea social a dreptului. Legile snt matca i mama noastr-afirm D.Cantemir, subliniid prin aceasta poziia dreptului n societatea civilizat, ca nucleu al ordinii sociale i condiiei a bunei derulri a raporturilor umane. n general, tiinele sociale privesc societatea ca un sistem dinamic, evolutiv capabil s parcurg s