Bilete Rezolvate La TGD

8/12/2019 Bilete Rezolvate La TGD

1/59

1

Test nr. 11. Teoria general a dreptului n sistemul tiinelor.

1.Identifcai tiina i trsturile distinctive ale tiinelor n general i ale tiinelor juridice n special.

Stiinta este un sistem de cunostinte despre natura, societate si gandire, cunostinte obtinuteprin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni.

Ca fenomen social aparte si ca forma specifica de activitate umana, stiinta nu poate fi privitadoar ca un sistem de idei, reprezentari, teorii (imagine statica), ci si ca un sistem care sedezvolta, produce continuu noi cunostinte, ca valori spirituale (imagine dinamica).

Putem mentiona suplimentar ca cercetarea stiintifica ,orientata spre dezvoltarea stiintifica ,poate fi definita ca o activitate care are drept scop cunoasterea naturii si societatii. Un semncaracteristic orientarii stiintifice este ca uneste , sistematizeaza si analizeaza anumite cunostintereferitoare la un anumit domeniu concret al realitatii.Conditiile inaintate fata de o stiinta:-Sa posede un limbaj propriu,-Sa se bazeze pe un sistem propriu de princii,legi,notiuni,categorii-Sa utilizeze metode, tehnici adecvate de cercetare-Sa permita posibilitatea de a face prognoze-Sa posede un obiect de studiu propriu si distinct

2.Generalizai criteriile de clasificare a tiinelor, n general, i a celor juridice n special.

In general, se poate accepta, din numeroasele analize si clasificari facute de-a lungul timpuluisistemului stiintei, clasificarea trihotomica in: stiinte ale naturii, stiinte despre societate si stiintedespre gandire.

Complexitatea fenomenului social-juridic determina o structurare a eforturilor de

cercetare a acestuia, o impartire a rolurilor in raport de necesitatea punerii in valoare a laturilorcorelate ale acestui fenomen. Dreptul fenomen complex al societatii este studiat dinperspectiva globala, ca un sistem inchegat, cu regularitati caracteristice; din perspectiva istorica- fenomen ce-si conserva anumite permanente de-a lungul dezvoltarii sociale, dar care setransforma, totodata, in cadrul acestei dezvoltari; precum si din perspectiva structurala fenomen cu multiple determinatii calitative, cu elemente componente, aflate, la randul lor, intr-ostare de acuta interferenta.

Sistemul stiintelor juridice este alcatuit din urmatoarele parti:

- Teoria generala a dreptului;

- Stiintele juridice de ramura;

- Stiintele juridice istorice;

- Stiintele ajutatoare (participative)

3.Argumentainecesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist i rolul acesteian studiul celorlalte tiine juridice.

Dupa cum mentionam anterior teoria generala a drepptului si statului ocupa un loc deosebit atit in

sistemul stiintelor sociale , cit si sistemul stiintelor juridice. Totodata mentionam faptul ca TGD se aflaintr-o strinsa legatura cu practica sociala. Dupa cum mentiona A.Menger ,,Ochiu unui adevarat legislatore neclintit indreptat spre viitor .


2/59

2

Sistemele de discipline juridice, in institutiile de invatamint,volumul de studiere a sistemului stiintelorjuridice difera in functie de profilul de pregatire a specialistului.In acelasi timp, TGD in toate institutiilesuperioare juridice se studiaza aproximativ in acelasi volum.Acesta este unul dintre argumentele majorece demonstreaza importanta ei pentru pregatirea viitorilor juristi.Studiint TGD:-Sa acumuleze cunostinte ,ce au o importanta fundamentala-Sa formeze conceptia generala stiintifico-juridica,orientarea general-juridica , cultura juridica,

capacitatea de a adopta hotarirea corecta in activitatea profesionala-Sa insuseasca notiunile juridice elementare necesare pentru studierea efectiva a altor stiinte juridice.

2.Scop ideal i funcii n drept.2.1. Caracterizai scopul dreptului la diferite etape de dezvoltare istoric.

La fiecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa fie nu intotdeauna acelasi.

El evolueaza in functie de valorile sociale ale colectivitatii. La toate etapele de dezvoltare istorica

statul este chemat sa apere orinduirea respectiva. Prin insasi scopul statului acesta isi propune ca in

diferite perioade a ierarhiza si structura principalele organe statale si sa acorde o importanta deosebita dr-

lor si lib-lor cetatenilor doarece poporul este nucleul unei celule denumite stat. Scopul statului la diferiteetape poate fi atins doar prin prezenta unei puteri solide si eficiente de a dirija politica

economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitatea statului.

2.2.Determinai idealul i valorile n drept.

Valorile sint calitati pe care le capata pentru om anumite elemente ale realitatii. Valoarea exprima

pretuirea acordata de om, de o colectivitate umana unor obiecte, fenomene, procese, actiuni etc. Din

aceste considerente, valoare poate fi definita ca acea relatie sociala in care se exprima pretuireaacordata unor lucruri, insusiri, procese, actiuni de catre o comunitate umana in virtutea unor

corespondente cu necesitatile sociale si idealurile generate de acestea".2

Domeniul valorilor se caracterizeaza printr-o pluralitate de valori si de raporturi reciproce. Dupa natura

domeniului, deosebim asa valori, cum ar fi:

valori economice (avutie, proprietate, bunastare, prosperitate); valori politice (democratie, libertate, pluralism); valori juridice (dreptate, legalitate, responsabilitate); valori morale (bine, cinste, datorie, omenie); valori artistice (frumos, comic, tragic, sublim); valori stiintifice (adevar, certitudine, obiectivitate); valori filosofice (intelepciune, fericire, umanism, ideal); valori religioase (sacru, divin).3

2.3.Estimai funciile dreptului Republicii Moldova.

Functiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in ansamblu si a elementelor saleconstitutive in vederea realizarii scopului propus pentru asigurarea unui echilibru dintre interesele personale

si cele generale din care sa rezulte armonia sociala si triumful ordinii si justitiei.Consideram ca la functiileprincipale ale dreptului se atribuie urmatoarele:

Functia de institu tionali zare juri dica a organizarii social-poli ticeSe manifesta prin faptul ca dreptul,prin normele sale, reglementeaza organizarea autoritatilor publice ale statului, atributiile lor, coraportul

autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterilor legislativa,executiva si judecatoreasca.


3/59

3

Insemnatatea acestei functii rezulta si din faptul ca prin intermediul dreptului sint consfintite principiilecare guverneaza organizarea politico-etatica a Republicii Moldova, cum ar fi: Suveranitatea poporului;exercitarea suveranitatii poporului prin reprezentantii sai si prin referendum; pluralismul politic;principiul separatiei puterilor in stat; principiul autonomiei locale si al descentralizarii; orientareaintregului proces de organizare politico-etatica in directia atingerii scopurilor ce reies din interpretareaConstitutiei Republicii Moldova si a documentelor politico-ideologice care au stat la baza adoptarii ei;principiul statului de drept.

Functia de conservare, aparare si garantare a valor il or f undamentale ale societatiiContinutul acestei functii si prezentarea ei mai rezulta si din asemenea idei, dupa cum urmeaza:

dreptul se infatiseaza ca un sistem de norme juridice chemate sa asigure procesul dezvoltarii sociale,prin ocrotirea si garantarea ordinii constitutionale, proprietatii, statului si individului;

dreptul prin mijloacele sale specifice apara viata in comun impotriva eventualelor excese individuale siasigura securitatea persoanei;

dreptul asigura coeziunea interioara a colectivitatii, prevenind dezorganizarea, anarhia; dreptul stabileste principiile de baza ale convietuirii sociale; dreptul ocroteste valorile care sint legate nemijlocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.2Functia de conducere a societatiiDreptul este cel mai important instrument de realizare a conducerii

sociale, a scopurilor social-politice pe care societatea si le propune. Esenta acestei functii se manifesta prin

urmatoarele:actul normativ juridic este in fapt un act de conducere a societatii prin drept. El scoate in evidentascopurile si nazuintele sociale, calauzind activitatea tuturor subiectilor de drept;dreptul apare ca o tranzitie

intre diferitele interese, adesea contradictorii, ale caror arbitru suprem este; dreptul cirmuieste relatiilesubiectilor individuali sau colectivi, stabilind drepturile, libertatile si obligatiunile tuturor; dreptul cuprinde insine nu pur si simplu aprecieri normative, el apare ca un ordin, un comandament, carora trebuie sa se supunatoti subiectii dreptului, inclusiv statul si autoritatile lui.

Functia normativaAceasta functie deriva din necesitatea subordonarii actiunilor individuale fata deconduita tip prescrisa prin normele juridice. Subliniind prin normele juridice modalitatea de comportare aorganelor statului, organizatiilor obstesti, a cetatenilor, statul, in acelasi timp, verifica in ce masura acestcomportament prescris se realizeaza in practica. E important ca normativi tatea juridica sa fie completata cunormativitatea sociala.

Functia inf ormativa Reflectind realitatea in normele juridice se acumuleaza cunostinte despre viatamultilaterala a societatii, despre problemele stringente ale societatii.

Dreptul concentreaza in sine schimbarile ce au loc in societate. Tinind cont de normele juridice in

vigoare, putem trage concluzii pentru a aprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structura politica asocietatii, caracterul relatiilor economice, nivelul de democratizare a societatii etc. Ca urmare, din normelejuridice putem culege o informatie ampla despre societatea data la acea sau alta etapa de dezvoltare.

Functia educativaAdoptind normele juridice statul, asigura cadrul organizatoric necesar activitatiispirituale si pune la dispozitia oamenilor o serie de mijloace culturale si spirituale prin intermediul carora serealizeaza educatia. Dreptul, prin normele sale, ocroteste valorile spirituale si culturale care sint legatenemijlocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.


4/59

4

Test nr. 2

1. Norma juridic.Caracterizai norma juridic i trsturile ei.

Norma juridica este definita in tratatele juridice ca: o regula de conduita generalasi obligatorie destinata sa ordoneze relatii le interumane prin reglementarea unor

comportamente determinate, regula elaborata, acceptata si recunoscuta de stat siimpusa la nevoie in caz de incalcare prin forta coercit iva a acesteia. Trasaturilenormei juridice se refera la: gradul de generalit ate, caracterul impersonal, caracterulcoercitv. Gradul de generalitatte se datoreaza faptului ca norma juridica se adresazatutror membrilor comunitatilor;

Argumentai elementele constitutive ale normei juridice.

Structura normei juridice evidentiaza unitatea elementelor ei componente.Structura normei juridicecontine: ipoteza, dispozitia, sanctiunea. Ipoteza este partea normei juridice care precizeaz condiiile imprejurrile n care aceasta se aplic, precum i categoriile de subieci de drept crora norma li seadreseaz.Dispoziia este elementul structural al normei juridice care Sanciunea este partea normeijuridice care stabilete consecinele ce decurg din nerespectarea dispoziiei normei respective nmprejurrilestabilite de ipoteza ei, precum i eventualele msuri pe care autoritilecompetente le pot lua mpotriva subiectului de drept care a nclcat norma.stabilete conduita ce trebuie respectat, n condiiile i mprejurrileprevzute de ipotez.

Descriei modalitile de expunere a elementelornormelor ju ri dice n articolele actulu i

normativ.Structura tehnico-legislativa a normei juridice caracterizeaza aspectul extern si dinamic al ei, cu

referire la redactare, care trebuie sa fie clara, concisa, concreta, care sa fie corelata principiilor generalede tehnica juridica si cerintelor de rapiditate pe care le presupune alaborarea legislativa intr-un stat.Coraportul dintre norma juridica si articolul actului normativ poate fi caxracterizat astfel: a) intr-un articolse contine o singura norma juridica. b) intr-un articol se contin mai multe norme juridice.Fiecare alineat alarticolului contine in sine o norma juridica.c)anumite elemente de structura a normei juridice pot fi

intilnite in diferite articole.2.Abrogarea legii.2.1.Distingei abrogareai efectele juridice ale abrogrii legii.

Abrogarea este un procedeu tehnico juridic al legislatorului prin intermediul caruia se renunta la fortajuridica a legilor fara termen.Este cea mai importanta si mai frecventa cale de iesire din vigoare anormelor juridice.2.2.Argumentai formele de abrogare a legii.

2.3.Formulai cauzele i condiiile cderii legii n desuetudine.

Test nr. 3

1. Originea statului i dreptului.1.1.Caracterizai puterea i normele sociale ale societii prestatale.

In societatea prestatala si anume in ginta evedentiem o forma specifica de organizare a puteriisociale pe treapta superioatea este amplasata adunarea generala iar conducatorii din anumitedomenii erau dependenti de aceasta.Conducatorii gintii,militari,religioase erau desemnati independeta de anumite calitait pronuntate in domeniul purtator de autoritate.Astfel evedentiemprezenta puterii autoritatii specifica pentru aceasta perioadaParticularitaile puteriii socialePuterea emana de la ginta de la toti membrii maturi ce face pate din eaMembrii sfatului ,conducatorii erau alesi de adunarea membrilor gintii si realizau functiile puterii

sub controlul eiUn organ special care sar fi ocupat de administrare nu era


5/59

5

Relaiile sociale snt reglementate de anumite reguli de convieuire social, cum ar fi: obiceiurile, morala,prescripiile religioase. Pentru aceast perioad e caracteristic i faptul c nu exist deosebire ntre drepturi indatoriri. Pentru omul primitiv nu se pune nc ntrebarea dac participarea la treburile obteti, rzbunareasngelui sau rscumprarea ei snt datorii sau drepturi,

1.2.Analizai premisele apariiei statului i dreptului.Premisele de apartie a staului caracterizeaza acele transformari care sau manifestat si au determinat

aparitia statului ca forka de organizare a societatiiPremisle de apartie a statlui economice,militare,sociale ,religioase

Premisele economice transformari cu caracter economic ce au determinat aparitia si a altor

premise de alta natura.Putem vorbi de cele 3 mari diviziuni ale muncii1 Separarea agricultorilor de crescatorii de animale

2 formarea distincta a castei mestesugaresti3 formrarea tagmei negustorilorPremisle sociale apartia familiei aparitia clasei aparitia unor forme de administrare a societatii cucaracter permanentPremise militare Creste rolul conducatorului militar

Formarea unui detasamen militar permanent si specializatApartitia necesitatii protejarii a unui teritoriu limitat prin anumite hotare

1.3.Formulai principalele concepii (teorii)de apariie a statului i dreptului.

/. Teoria teologic (teocratic, originea divin a puterii)

Potrivit acestei concepii, cu toate variantele ei cretine, budiste, islamice etc., fr a mai vorbidespre religiile din Orientul Antic, statul este creaia divinitii, iar monarhul, eful statului estereprezentantul lui Dumnezeu pe pmnt.2.Teoria patriarhala Statul isi are origine de la familie

3. Teoria patrimonial

Aprut n perioada medieval, teoria dat afirm c statul a luat na- l tere din dreptul deproprietate asupra pmntului

4. Teoria violentei

Statul apare in urma violentelor interne si externe5. Teoria organic (biologic)

statul organism social compus din oameni, aa cum organismul umaneste format din celule.

6. Teoria rasial

Aceast teorie pornete de la ideea inegalitii raselor, a dominaiei raselor superioare". Cele maireacionare variante ale teoriei rasiale au fost dezvoltate de teoreticienii regimurilor fasciste, instaurate nperioada dintre cele dou rzboaie mondiale n unele state, cum ar fi, de exemplu, Italia, Germania.

n viziunea prtailor acestei concepii, statul se transform ntr-un mecanism centralizat excesiv,axat pe o ierarhie militar-birocratic, n fruntea creia se afl fiurerul, exponent al spiritului naiunii,"

7. Teoria psihologicStatul a aparut in rezultatul necesitatilor psihologice ale oamenilor de a trai in hotarele uneisocietati organizate

8.Teoria contractualist (contractuluisocial)

Naterea statului este rezultatul unei nelegeri ntre oameni,a unui contract nscut din voina oamenilor, aunui pact de supune-Ca urmare, supuii promit s asculte, iar regele le promite un minimum de libertate.9Teoria materialist Statul este produsul si manifestarea anatagonismului dintre clase

2.Normele juridice i normele obinuielnice1.Caracterizai conceptul i trsturile normelor sociale.

Normele sociale constituie totalitatea normelor ce reglementeaz relaiile sociale, comportamentuloamenilor, aciunile colectivelor, categoriilor sociale. Prezena sistemului integral al normelor sociale este una


6/59

6

dintre condiiile necesare ale vieii societii, un mijloc de administrare social, de asigurare a interaciuniizilnice, coordonate ale oamenilor.

Normele sociale reglementeaz conduita oamenilor n diferite domenii de activitate social. Fr aciuneanormelor ar fi imposibil desfurarea normal a vieii sociale. Pe msura dezvoltrii societii se dezvolt isistemul normelor sociale. Indiferent de domeniul pe care l reglementeaz, normele sociale conin reguliadresate indivizilor, descriind i detaliind modalitile n care valorile trebuie concretizate n comportamente

legitime i acceptate de societate".2

Prescriind comportamentul omului, normele sociale contribuie la atingerea ordinii n societate, la

stabilirea acesteia. Totodat., prin intermediul normelor, grupurile sociale, societatea n ansamblu, iexercit controlul asupra conduitelor individuale, le induce o anumit uniformitate, le imprimconvergena, fapt deosebit de important pentru realizarea unitii i coeziunii grupului".1

Trsturi1. Orice norm, indiferent de natura ei (moral, politic, juridic etc.), reflect condiiile epocii istorice,

structura social, interesele diverselor grupri sociale, interesele guvernanilor. Ca urmare, elenu sntdate odat pentru totdeauna, ci evolueaz n funcie de natura ornduirii sociale.

2. Normele sociale reglementeaz relaiile sociale pentru a condiiona desfurarea normal a activitilor umane. In acest scop normele sociale semnific un anumit standard al comportamentului,prescriind anumite aciuni obligatorii sau, dimpotriv, interzicndanumite aciuni. Ele, de asemenea, pot stabili cazurile, n caresubiecii dispun de dreptul de a-i alege varianta de comportare.Totodat, prin intermediul normelor sociale se prescriu drepturile,libertile i ndatoririle subiecilor relaiilor sociale.

3. Normele sociale prevd i se bazeaz pe anumite situaii tipice,carese ntlnesc n societate, n viaa de toate zilele. Ca urmare, normelesociale nu pot cere o aciune irealizabil saunu pot interzice ceva

ce nu poate fi interzis. E important, de asemenea, ca situaia tipicreflectat n norme s aib o nsemntate social.4.Normele sociale se adreseaz unor subieci principali i au un ca

racter impersonal. Ele nu au adresai concrei. Norma nu este adresat unei persoane la concret, ci anumitor categorii de persoane;

5. Normele sociale snt norme destinate pentru a fi folosite de nenu

mrate ori.

2.Determinai locul obiceiului n sistemul general al normelor sociale.

Normele obiceiului constituie o categorie a normelor sociale. Obiceiurile reprezint nite reguli,

ncetenite n practica social ca rezultat al aplicrii lor n repetate rnduri, criteriul statornicit naprecierea unui anumit gen de relaii, aciuni ale persoanei, ale colectivului de oameni Foarte apropiatede obiceiuri snt tradiiile, care snt modaliti constituite n comportamentul oamenilor, categoriilor socialei care se transmit din generaie n generaie. Obiceiurile i tradiiile au, de regul, un caracter stabil.

n viaa social i, n primul rnd, n sfera relaiilor traiului de familie, obiceiurile, tradiiile i gsescexpresia n ritualuri. Ritualul este o aciune sau un complex de acte ale omului, ale unui grup de oameniavnd un anumit caracter. Aa snt, bunoar, ritualurile nupiale, ritualurile de cum-trie, ritualurile de asrbtori n cadrul familiei a zilelor de natere etc.Obiceiurile se concretizeaz n formule orale. Autoritatea lor se bazeaz pe faptul c ele snt rezultatulunei practici vechi i incontestabile. Dimitrie Guti meniona: In mod general, trei subiecte sntproductoare delegislaie: individul, statul i societatea. Individul i creaz o legislaie a lui proprie, de

conducere prin aa-zisa obinuin; statul prin sistemul cunoscut, iar societatea, prin obiceiuri. Obiceiul elegislaia proprie pe care societatea i-o d einsi pentru ca s triasc i s se dezvolte".3.Estimai tangenele i deosebirile normelor juridice i a normelor obinuielnice.


7/59

7

Corelaia normelor juridice cu normele obisnuielnice (ale obiceiului)Obiceiurile (moravuri, datorii) reprezint o categorie important de norme sociale care au aprutnc din formele primare de organizare social. Astfel putem defini obiceiul ca o regul deconduit statornicit printr-un uz ndelungat. El apare n mod spontan ca urmare a repetrii uneiconduite care la un moment dat devine obligatorie, oamenii respectnd obiceiul ca pe odeprindere din obinuin. Obiceiul a luat natere ca urmare a unei repetabiliti i stabilitisociale, a unor situaii de durat, care i-au conferit posibilitatea perpeturii relaiilor create.

Legtura dintre drept i obiceiul ne juridic provine din faptul c membrii colectivitilor s-auobinuit s se supun aceleiai reguli, ori de cte ori, se aflau ntr-o situaie dat. Astfel sursaobiceiurilor pare s fie imitaia, instrumentulcristalizrii lor - memoria comunitar, fundamentalautoritii lor - tradiia care a ales i a impus respectarea precedentului bun i util10. Normeleobisnuielnice reprezint un ansamblu de moduri de a aciona n situaii cotidiene conform cusistemul de valori mprtit de grupul social (familii, regimuri antice, asociaii profesionale etc.).Astfel obiceiul furnizeaz un ghid pentru orientarea comportamentelor fiecrui membru respectatde acesta n vitutea faptului c a neles valorile. Regula obisnuielnica se nva i individualascult de ea sub presiunea comunitii. Fcnd parte din regulile sociale, obiceiurile suntstandarde de tehnic i modaliti de aciune i comportament social, sedimentate prin experienade viaa comunitar i util armoniei comunitii11. Obiceiul devine norma juridic sau cutuma nmomentul n care a fost recunoscut de stat, de puterea public. Profesorul E.Sperantia spunea nacel moment el devine alturi de celelalte norme juridice obligatoriu, iar nclcarea s v atragedup sine aplicarea de sanciuni organizate de stat. Obiceiul recunoscut ca norm juridical devineizvor de drept12. Prima apariie a dreptului a fost cea a dreptului obisnuielnic sau cutumiar, nsnu orice obicei a devenit norm de drept cutumiar,dect dac era practicat regulat constant ca i oobinuin i dac era considerat obligatorie. n analiza pe care o facem trebuie s facem odistincie ntre obicei, obinuin i uz. Spre deosebire de obiceiuri obinuinele apar cadeprinderi individuale (obinuina de a face sport, de a merge la spectacole) sau de uzuri careau caracter convenional, de datini ori de mode. Din punct de vedere juridic, uzurile trebuiedovedite n faa instanelor de judecat pentru c au un caracter convenional,pe cnd obiceiurilepot fi invocate direct n instant, ca un drept pozitiv. Aceste idei au fost foarte bine formulate deprofesorul Dimitrie Gusti: n mod general trei subiecte sunt productoare de legislaii:

individual, statul i societatea. Individuli creeaz o legislaie a lui proprie, de conducere prinaa-zisa obinuin; statul prin sistemul cunoscut, iar societatea prin obiceiuri. Obiceiul elegislaia proprie pe care societatea i-o d ei nsi pentru ca s triasc i a se dezvolte...Obinuina este ntotdeauna repetarea unei voine individuale; metod este o repetare a uneivoine sociale ns de origine individual; datina e repetarea regulate a unei voine socialeparticulare; obiceiul e repetarea unei voine sociale generaleSe deosebesc dupa origine,forma de exprimare,metodele de protejare a prevederiilor,gradul de

concretizare


8/59

8

Test nr. 41.Formele i tipurile istorice ale statului.

1.1.Caracterizai forma statului i elementele constitutive ale acesteia.Forma de stat reprezint o categorie complex ce

determin modul de organizare, coninutul puterii,structura intern i extern a acestei puteri.Forma de stat se caracterizeaz prin 3 elementecomponente: forma de guvernmant, structura de stat,regimul politic.

1.2Argumentai legturile formelor cu tipurile istorice ale statului.

1.3.Formulai probleme actuale ale formei i tipurile istorice ale statului n Republica Moldova.

2.Actul de aplicare a dreptului (actul aplicativ)1.Identificai actul aplicativ i trsturile acestuia.

Actele de aplicare a normelor juridice-un document oficial ce prezinta prin sine o hotarire pe un

anumit caz juridic,in baza normelor juridice, referitor la anumite circumstante concrete si persoanedeterminate.Trasaturile actului de aplicare sunt: 1.temeiul juridic al aparitiei modificarii sau

stingerii unui raport juridic. 2. Reprezinta vointa unilaterala a organului de stat. 3. Poarta uncaracter individual,referinduse la o situatie de fapt cconcreta la un cercde persoane strictdeterminate. 4. Obligatoriu din momentul aducerii la cunoshtinta partii interesante. 5. Isi consuma

efectele odata cu solutionarea cauzei.2.Determinai coraportul actului normativ juridic cu actul aplicativ.

ACT NORMATIV, este izvorul de drept creat de organe ale autoritii publice, investite cu competenenormative (parlament, guvern, organe administrative locale). Actul normativ cuprinde norme general-obligatorii, a cror aplicare poate fi realizat i prin intervenia forei coercitive a statului (De ex.: legi,decrete, ordonane ale guvernului, regulamente i ordine ale ministerelor, decizii ale organeloradministrative locale).

Actele de aplicare a normelor juridice-un document oficial ce prezinta prin sine o hotarire pe un anumitcaz juridic,in baza normelor juridice, referitor la anumite circumstante concrete si persoane determinate.

3.Estimai actele aplicative ale autoritilor publice ale Republicii Moldova.

Test nr. 5

1.Scopul, sarcinile i funciile statului.1.1.Interpretai scopul statului la diferite etape de dezvoltare istoric

Rolul statului nu rmne neschimbat. El evolueaz n funcie de valorile sociale ale colectivitii. Latoate etapele de dezvoltare istoric statul este chemat s apere ornduirea respectiv.

In epoca contemporan, n mod deosebit dup cel de-al doilea rzboi mondial, n rile democratice seaccentueaz considerabil latura economic i social a activitii statului. Locul statului-jandarm" estepreluat de aa-numitul stat al providenei, stat al bunstrii, stat preocupat de asigurarea standardelor devia ale populaiei, de nlturarea abuzurilor, exceselor etc. Aceste preocupri ale statului i gsescreflectare i n actele normative ale statului.

1.2.Demonstrai legtura scopului cu sarcinile i funciile statului.Legatura dintre scop,saricina si functiile statului se realizeaza prin faptul ca toate 3 sunt

caracteristice statului si au ca rol sa il reprezinte sa il dezvolte . Toate joaca un rol vital inprocesul de dezvoltare a unu stat si constituie elementele de baza al acestuia.

1.3.Evaluai scopul, sarcinile i funciile statului Republica Moldova la etapa contemporan.Sarcina economicprincipal a Republicii Moldova este stabilit n art. 126 alin. l din Constituie.

Economia Republicii Moldova este economie de pia, de orientare social, bazat pe proprietatea privat

i pe proprietatea public, antrenate n concurena liber".


9/59

9

Evident, sintagma economie de pia" comport un sens larg i reflect o sarcin durabil ntr-undomeniu vast de activitate al statului

Sarcina politicprincipal este determinat de realitatea cu care s> confrunt statul nostru.Considerm c la ora actual nimic nu e mai important dect integrita tea teritorial i asigurarea

unitii poporului Republicii Moldova. Ultima rezult i din art. 10 alin. l din Constituie: Statul are cafundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova este patria comuni indivizibil a

tuturor cetenilor si. "Sarcina socialprincipal a Republicii Moldova este stipulat n art. 47 alin.l l din Constituie care

oblig statul s ia msuri pentru ca orie om s aib un nivel de trai decent, care s-i asigure sntatea ibunsta rea lui i familiei lui, cuprinznd hrana, mbrcmintea, locuina, ngrijirea medical precum i

serviciile sociale necesare."

Sarcina ideologic a statului nostru const n recunoaterea real, nu formal, a demnitii tuturormembrilor comunitii umane i n forma rea unei societi, n care demnitatea omului, drepturile i libertilelui,

in dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic rezint valori supreme i sntgarantate.

Pentru a ndeplini sarcinile punctate aici statul trebuie s desfoare cavitate eficient n diversedomenii. Acestei activiti multilaterale i

:ordonate funciile statului.Funciile interneprincipale ale statului Republica Moldova: l Funcia econontico-organizatoric a

statului Formele de intervenie a statului n economie snt numeroase i au drept scop: T reg/ementared/activittii economice i administrarea proprietii publice ce-i aparine;

/^ro/e/area-intereselor naionale n activitatea economic, financiar i valutar; stimularea 'cercetrilor tiinifice;

exploatarea raional a pmntului i a celorlalte resurse naturale lundu-se n consideraie intereselenaionale; C refacerea i protecia mediului, meninerea echilibrului ecologic; sporirea numrului delocuri de munc, crearea condiiilor pentru creterea calitii vieii etc.

l Funcia cultural-educativ caracterizeaz atitudinea statului fa de potenialul su uman, intelectual ispiritual. Activitatea statului trebuie s aib ca finalitate educarea persoanei ca factor util al societii. "Funciade meninere a ordinii publice, n general, i a ordinii legale, n special. Ultima reprezint nucleul ordiniisociale, condiia fundamental a echilibrului social, garania realizrii drepturilor eseniale ale membrilorsocietii i funcionareanormal a institFuncia ecologic. Protecia mediului, conservarea iocrotirea monumentelor istorice i culturale constituie o obligaie indispensabil a statului precum i afiecrui cetean. La funciile externe ale Republicii Moldova pot fi atribuite: J, Funcia de aprare astatului. Aceast funcie impune consolidarea neutralitii permanente a statului nostru, statuat n art. 11din Constituie:

(I)Republica Moldova proclam neutralitatea sa permanent. (2) Republica Moldova nu admite

dislocarea de trupe militare alem altor state pe teritoriul su. "2. Funcia de meninere a pcii i ordinii mondiale. La ndeplinirea!

acestei funcii trebuie s contribuie fiecare stat. Rzboiul poate fi|evitat. Toate conflictele dintre state trebuie rezolvate pe cale pas-

nic.3.Funcia de colaborare i consolidare a relaiilor cu rile comu

nitii internaionale, n acest domeniu Republica Moldova trebu-1

ie s se orienteze la comunitatea european.4. Funcia de integrare n economia mondial i de colaborare cu f

alte state n soluionarea problemelor globale. Este o funcie reia-tiv nou pentru statele tinere, inclusiv pentru Republica Moldova, s

dar de o importan vital care necesit elaborarea de strategii derealizare n mod prioritar.


10/59

10

2.Limbaj i stil n elaborarea actelor normativ-juridice

1. Interpretai rolul limbajului i stilului n elaborarea actelor normativ-juridice.

2. Un loc important n elaborarea actelor normative l ocup stilul i limbajul lor. Coninutul actuluinormativ, modul de mbinare a elementelor structurale ale acestuia, claritatea, accesibilitatea, snt

ntotdeauna probe ale miestriei legiuitorului. Cei care snt nzestrai cu un spirit destul de cuprinztorpentru a putea da legi propriului popor sau altui popor, - meniona Montesquieu - trebuie s fie atenila anumite lucruri privitoare la felul de a le alctui.

3. Stilul lor trebuie s fie concis. Legile celor Dousprezece Table snt un mod de concizie: copiii lenvau pe de rost. Novellele lui Justinian snt att de diluate nct ar trebui s fie prescurtate.

4. Stilul legilor trebuie s fie simplu; expresia fireasc se nelege ntotdeauna mai bine dect expresiacutat". i mai departe: Legile nu trebuie s fie subtile; ele snt fcute pentru oameni cu nelegeremediocr; ele nu snt expresia artei logicii, ci a judecii simple a unui tat de familie"1. Legiuitorul -remarca Ihering - trebuie s gndeasc profund ca un filosof, dar trebuie s se exprime ca un ran.

5. Pentru a asigura o claritate i accesibilitate a actelor normative, acestea trebuie s s fie clar formulatei relativ uor de neles, s nu provoace confuziiVorbind despre limbajul i stilul juridic n procesul de elaborare a actelor normative, e cazul s evideniem

cteva reguli de tehnic legislativ:1. Limbajul actelor normative trebuie s fie limbajul destinatarilorsi. Limbajul trebuie s fie deci clar, concis i precis.

2Textul actului normativ trebuie s utilizeze cuvinte proprii limbiivorbite, s evite neologismele nc neasimilate n limbajul comun

3Cunoatem c o tiin trebuie s posede un limbaj propriu, bine definit. Acest lucru se atribuie i dreptului. Legiuitorul trebuie stind spre un sistem terminologic propriu, uniform, n care ar ficlar sensul fiecrui termen utilizat. De exemplu, nu apar dificultin ceea ce privete nelegerea corect a sensului unor termeni speciali, cum ar fi: persoan juridic,

fapt juridic, infraciune etc. De aceea, atunci cnd legiuitorul utilizeaz termeni care ar putea aveamai multe sensuri, se recomand ca n textul actului normativ s se explice termenul respectiv.4. Stilul actelor normative presupune reducerea regulilor de conduitprintr-un numr ct mai mic de

cuvinte. Din aceste considerente, ceea ce de la sine e neles nu e cazul s expui n text. Ceea ce afost menionat odat, nu e cazul s repei.

Un loc deosebit de important n limbajul i n stilul de elaborare a actelor normative l ocup artificiile detehnic juridic1. Determinai regulile de tehnic legislativ n formularea limbajului legilor.

O importan deosebit n viaa juridic a societii o au evenimentele legislative. La ele pot fi atribuiteurmtoarele:

a)modificarea actelor normative;

b)completarea actelor normative;

c)republicarea actelor normative;

d)suspendarea actelor normative;

e)abrogarea actelor normative;

f) rectificarea actelor normative.1

Modificarea constituie o aciune chemat s schimbe aspectul, forma i coninutul obiectului. In ceeace privete modificarea actului normativ, aceasta const n schimbarea expres a unui sau mai multearticole ori alineate i redactarea lor ntr-o nou formulare. Modificarea actelor normative necesitrespectarea unor reguli:

a) modificarea unui act normativ se face printr-un act normativ deaceeai for juridic: legea constituional se modific printr-olege constituional, legea organic - printr-o lege organic, cea


11/59

11

ordinar prin lege ordinar etc.;b)printr-un act normativ cu for juridic inferioar nu se poate mo

difica un act normativ cu for juridic superioar;c)printr-un act normativ cu for juridic superioar se poate mo

difica un act normativ inferior. Acest lucru, ns, poate fi fcut ncazuri excepionale, cu condiia c organele care au emis actul nor

mativ supus modificrii s-1 reconsidere.Modificarea se poate realiza pe dou ci: printr-un act normativ expres emis n acest scop; printr-un act normativ care, n principal, reglementeaz altceva dar

care, printre altele, modific un alt act normativ.Completarea actului normativ const n introducerea n actul normativ existent a unor dispoziii noi care se

adaug elementelor structurale existente. Completarea necesit respectarea acelorai reguli, caracteristicemodificrii.

Menionm faptul c att modificarea ct i completarea actelor normative este admis cu condiia snu afecteze concepia general ori caracterul unitar al actelor normative supuse modificrii saucompletrii. E important i se cere ca prevederile de modificare i completare s se integreze armonios cuprevederile existente.

Republicarea intervine n situaia actelor normative modificate sau completate substanial.Prevederile de modificare sau completare a actului normativ se vor integra la cele existente, actualizndu-

se denumirile schimbate ntre timp i realiznd o nou numerotare a articolelor, alineatelor, capitolelor icelorlalte structuri ale actului.

Suspendarea actului normativ const n ntreruperea temporar a aciunii actului normativ, nansamblu, sau a unor prevederi ale acestuia. Suspendarea poate avea loc doar n cazuri speciale.

Suspendarea este dictat printr-un act normativ de acelai nivel sau de nivel superior. In actul desuspendare trebuie s se prevad, n mod expres, data la care se produce, durata concret de suspendare iprevederile supuse suspendrii.

La data prevzut n text sau la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau prevederile afectate desuspendare, reintr dedrept n vigoare.

Abrogarea este operaiunea care anuleaz actul normativ, n ansamblu, sau anumite prevederi aleacestuia (Vezi: Aciunea legii n timp, spaiu i asupra persoanelor).

Rectificarea actelor normative intervine n cazul n care, dup publicarea actului normativ sedescoper erori materiale n cuprinsul acesteia, adic prevederile publicate nu corespund celor votate.

Rectificarea se face de ctre autoritatea care a emis actul normativ respectiv.1. Estimai importana determinrii literei i spiritului legii n aplicarea corect a normelor juridice.

Aceste 2 categorii evedentiaza coraportul dintre ideea pe care a urmarito legislatorul la elaborareanormelor juridice si calitatea reflectarii ei exacte in textul material al normei.Spritiul legii reflecta aceleidei scopuri care lea urmarit legislatorul la elaborarea actului normativ.Litera legii caracterizeaza textulactului normati(al unui articol)care la rindul sau este determinat de calitatea tehncii legislative.Un act

normativ de valoare se manifesta printrun coraport eficient dintre spiritul si litera legii.Eficientamentionta nu consta cum neam fi inchipui la prima vedere dintro reflectare directa a spiritului legii intexul ei.In anumite cazrui apare necesitatea de acorda un caracter latent al spiritului legii in texul legii

Testul 61. tiinele juridice.

1.1Distingei specificul i trsturile tiinelor juridiceSpre deosebire de celelalte stiinte despre societate, stiintele juridice se caracterizeaza prinfaptul ca studiaza aspectele legate de drept ale celor trei puteri ale statului (legislativ,

executiv, putere judecatoreasca) cat si normele de drept cuprinse in actele normative invigoare. Stiinta dreptului este formata dintr-un ansamblu de cunostinte despre drept cafenomen social.Trasaturile stiintei juridice sunt urmatoarele:este prezent un limbaj specific


12/59

12

juridic.Evidentiem prezenta principiilor dreptului,diferite notiuni juridice.Este prezenta o bazametodoligica care include in sine un ansamblu de metode specifice stiintei juridice.Stiintajuridica acorda posibilitatea de a face prognoze in procesul de creare a fenomenuluijuridic.Stiinta dreptului evidentiaza un ansamblu de teorii,idei,conceptii,referitoare la aparitiasi dezvoltarea dreptului si statului in general si a anumitor fenomene juridiceconcrete.poseda un obiect de stiudiu propriu si distinct-dreptul.1.2 Stabiliii categoriile i criteriile de clasificare a tiinelor juridice

Stiintele juridice pot fi clasificate in mai multe categorii:1)Teoria generala a drptului sistatului ca o stiinta juridca de sinteza.2)Stiintele juridice istorice,cxare studiaza dreptul,statul,conceptiile juridice in evolutia lor istorica concreta(istoria doctrinelor politice sijuridice,istoria universala a statului si dreptului,istoria dreptului romanesc ect)3)Stiintejuridce de ramura(dreptul constitutiona,dr penal,dr muncii,dr administartiv,dr familiei,drfunciar ect),aceste stiinte cerceteaza parti ale mecanismului statului,anumite organe alelui,grupe aparte de norme juridice,concentrind atentia la cercetarea structurii si functiilorlor,anlizeaza particularitattile,reglementarii juridice a unei concrete categorii de relatiisociale.4)Stiite juridice interramurale(dreptul economic.ecologic ect),ele sunt strins legatede stiintele juridice de ramura,insa poseda un obiect independent,specific decerecetare.5)Stiinte juridice auxiliare(criminalistica,criminologia.statistica judiciara,medicinalegala ect),ele utilizeaza reguli,concluzii nu atit ale stiintilor juridice,ci ale altor domenii decunostinte(fizica,chimie) si fse ormeaza la hotarele de interactiune a stiintelor juridice cualte stiinte.6)Un roldeosebit in sistemul stiintelor juridice ii revine stiintei dr international,else formeaza in baza conventiilor intre state si exprima vointa lor comunacoordonata.Normele si institutiile lor se exprima in diferite tratate internentiationale,convntiiect.1.3 Estimai coraportul teoriei generale a dreptului i statului cu altetiine juridice.

Teoria genarala a dreptului si stautului are unele asemanari si deosebiri cu celelalte stiintejuridice cum ar fi stiinte juridice istorice.Din aceasta grupa fac parte stiinte juridice istorice cumar fi istoria statului si dreptului,ist staului si dr romanesc est.stiintele juridice ca si teoria generalaa dreptuluisi statului studiaza statul si dreptul ca fenomene sociale luate in ansamlul lor.Inacelasi timp ele difera.In timp ce istoria studiaza staul,dreptul dintr-o anumita tara,teoria

generala poate face abstarctie de la aceasta,neconcretizind despre ce stat sau drept estevorba.Istoria studiaza statul si dreptul in stricta ordine cronologica ,ceea ce nu este o trasaturacaracteristica pentru teorie.Stiintele juridice de ramura deasemenea au asemanri cuTGD.Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza problemele juridice ce apartin ramurii de dreptcorespunzatoare in strinsa concordanta cu cerintele si nazuintele din care s-aunascut.lastudierea problemelor respective fiecare ramura de drept se conduce de categoriile si rpicipiileelaborate de TGD.In acelasi timp aceasta isi pastreaza particularitatile lor.In timp ce TGDstudiaza dreptul,statul ca fenomen social integru,stiintele juridice de ramua studiaza doaranumite particularitati si componente ale acestora.Stiintele juridice interamurale.In multedomenii de activitate umana sa impus ncesitatea unor regelemtari speciale.Intrucit acestedomenii depasesc domeniul de reglmentare caractristic unei ramuri,s-a simtit nevoia constituiriiunor grupe de norme.Aceste norme insa fac parte din diverse ramuri de drept,ceea ce ne

permite oncadrarea lor aparte.Stiintele juridice auxiliare ne ajuta la cunoasterea mai profunda afenomenelor juridice si la corecta interpretare si aplicare a normelor jjuridice.Ele oferaimportatnte date si argumente stiintifice cu privire la evolutiafenomenului infractional,cu privire lacontinutul si formele de manifestare ale unor raporturi sociale.

2.Compartimente ale sistemului de drept.2.1. Distingei noiunea de ramur de drept i criteriile de divizare a sistemului de drept nramuri de drept.2.1Ramura de drept- o totalitate sistematizata de norme juridice ce formeaza o parteindependenta a sistemului de drept,care reglementeaza o anumita categorie de relatiisociale prin intermediul unei metode specifice de reglementare.Sistemul de drept sedivizeaza in mai mai multe ramuri de drept: drept public si drept privat,ius civile,ius

gentium si ius naturale,dreptul de exeptie si dreptul comun,drprivat si drept natural,dr divinsi dr omenesc,dr represiv si dr restitutiv,dr determinator si dr sanctionator,dr material siprcesual,dr scris si sdr nescris,obiectiv si subiectiv,dr intern si extern.
http://www.odnoklassniki.ru/dk?cmd=logExternal&st._aid=Conversations_Openlink&st.name=externalLinkRedirect&st.link=http%3A%2F%2Fnascut.lahttp://www.odnoklassniki.ru/dk?cmd=logExternal&st._aid=Conversations_Openlink&st.name=externalLinkRedirect&st.link=http%3A%2F%2Fnascut.la


13/59

13

2.2. Argumentai legtura dreptului naional i dreptului internaional.o problema teoretica importatnta este problema raportului dr international cu dr national.Independenta de raspunsul dat la aceasta intrebare s-au conturat doua pozitiiprincipale:dualismul si monismul.Conceptia dualista porneste de la premisa ca aceste

doua subramuri sint legate,independente si ca urmare normele dr international nu au oforta obligatorie pentru dr intern.Pentu ca o norma de pret international sa intra in vigoarepe teritoriu unui stat,ea trebuie transformata intr-o norma de dr intern.Conceptia monista

porneste de la premisa conform careia dr national si dr international activeaza pe bazaunei ierarhii.Dreptul international se spune ca este un drept extern al statului si estesubordonat dr intern.o alta soarta o are varianta monismului cu primatul dr internationalfata de dr national.Anume acestei variante i se da preferinta in mai multe state ,printrecare s eenumera si R.M

2.3. Formulai necesitatea compartimentizrii dreptului n drept public i drept privatDivizarea dr in dr public si dr privat nu trebuie abosutizata.Interesul general n-ar fi nimik ,ar fi oabsurditate daca n-ar fi imartasit cu fiecare particular,tot asa cum si interesul individual nupoate fi neglijat de stat.Normele dreptului public intereseaza pe particular,nu ne este indiferentnmodul cum functioneaza serviciile publice,fara de care nici nu putem xista in toata fiintanoastar.Si invers,dizpozitiile de drept privat interezeaza statul.Dispozitiile de drept civilreglementeaza printre altele averea noastra.dar statul nu poate fi indiferent daca cetatenii saitraiesc in haos si daca nu exista nici un fel de sanctiune,daca se incalaca continu normele dedrept.Dreptul privat atinge indeaproape interesele publice,orice nedreptate s-ar comite contraunii particular,este o nedreptatte care se face fata de catre intreaga societate.Atunci cind cinevalupta pentru dreptul sau,lupta in realitatae pentru paza ordinii legale.Dupa parerea mearespectarea dr sub toate formele sale intereseaza intreaga societate,caci intreaga societate nuar putea sa existe daca respectul dr nu ar exista .prin urmare nu s epoate sustine ca deosebireadintre dr public si cel privat de intemiaza inclusiv,numai pe ideea interesului,pe care normelerespective il prezintapentru un stat sau particular.Atit dr public cit si cel privat intereseaza inacelasi fel si pe stat si pe particular.

Testul 7

1.Caracteristica general a dreptului1.1.Caracteriz ai conceptul dreptului i trsturile acestuia.Dreptul, ca i ntreaga componen juridic a vieiisociale este un fenomen deosebit decomplex a cruicunoatere presupune o cercetare aprofundat a legitilorobiective aexistenei sale, a factorilor care-l configureaz ivalorile pe care le promoveaz.Cuvntul dreptderiv din latinescul directusavndsensul de direct, adic o regul de conduit frspecificarea coninutului. La noi dreptul se folosete ndou sensuri i anume:a) cel care are nvedere sau cuprinde regulile juridice de conduit sau normele juridice din societatedenumit idrept obiectiv, b) cel prin care se are n vedere dreptul ce aparineunei persoane fizice saujuridice pe care-l denumim drept subiectiv.Dreptul reprezinta totalitatea regulilor de conduitstabilite sau sancionate de ctre stat care exprim voina deintorilor puterii de stat i a croraplicare este asigurat prin fora de constrngere astatului, n scopul aprrii, consolidrii i

dezvoltriiraporturilor.1.2. Argumentai utilitatea principiilor dreptului i rolul acestora.Principiile de drept sunt reguli de maxima generalitate care sintetizeaza experienta sociala siasigura echilibrul dintre respectarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor.Etimologic, notiuneade principiu vine de la latinescul PRINCIPIUM care are sensul de nceput, obrsie sau elementfundamental.Orice principiu este un nceput pe plan ideatic, o sursa de actiune. Principiilegenerale ale dreptului sunt prescriptiile generatoare care stabilesc arhitectura dreptului siaplicarea sa.Un principiu se poate prezenta sub diverse forme: axiome, deductii sau ogeneralizare a unor fapte concrete.Principiile generale ale dreptului asigura unitatea,omogenitatea, coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor relatii asociative. Un principiu dedrept este rezultatul experientei sociale, iar utilitatea practica a cunoasterii principiilor generaleconsta n aceea ca ele traseaza liniile directoare pentru ntregul sistem juridic si exercita o

actiune constructiva, orientnd activitatea legiuitorului.Pe de alta parte, principiile generale auun important rol n administrarea justitiei, deoarece cei abilitati cu aplicarea dreptului trebuie sacunoasca nu numai norma juridica, ci si spiritul sau, iar principiile dreptului determina tocmai


14/59

14

spiritul legilor. In alta ordine de idei, n situatii determinate, principiile de drept tin loc de normade reglementare. In consecinta, judecatorul nu poate refuza solutionarea unei cauze, invocndlipsa textului legal, n baza caruia poate judeca, deoarece ar fi nvinuit de denegare de dreptatesi va solutiona acea pricina n baza principiilor de drept. Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat certitudinea garantiei dreptului mpotrivaimprevizibilitatii normelor coercitive si asigurarea concordantei legilor si oportunitatii lor.Principiile de drept sunt extrase din dispozitiile constitutionale sau sunt deduse pe cale de

interpretare din alte norme avnd rolul de a asigura echilibrul sistemului juridic cu evolutiasociala.1.3.Estimai funciile dreptului n Republica Moldova.Dreptul are ca scop disciplinizarea societii umane. Acest scop este slujit de o serie defuncii.n conceptia profesorului N. Popa, dreptul indeplineste:a)functia de institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii social-politice;b) functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale sociatetii;c)functia de conducere a societatii;d) functia normativa.Funcia de instituionalizare juridic a organizrii social-politice;semanifesta prin faptul ca dreptul , prin normele sale, reglementeaza organizarea autoritatilorpublice ale staului, atributiile lor, coraportul autoritatilor publice, modalitatea de exercitare acelor trei puteri de stat: puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Aceasct functie rezidadeci in faptul ca dreptul asigura cadrul de functionare a intragului sitem de organizare sociala,aceasta se efectueaza prin intemediul Legii Fundamentale dintr-un stat si anume Constitutia silegile organice.Constitutia Republicii Moldova in capitolul IV rglementeaza organizarea sifunctionare Parlamentului pe care-l declara organ reprezentativ suprem al poporului RepubliciiMoldova si unica autoritate legislativa a statului, ulterior consacra statutul deputatilor,procesulde legiferare. Capitolul V este destinat dispozitiilor cu privire la Presedintele Republicii Moldova,alegerea , mandatul si atributiile acestuia, ulterior capitolul VI se expune asupra constituirii sifunctiilor Guvernului Rebublicii Moldova , in Capitolul VII se reglementeaza raporturile acestuiacu Parlamentul,iar capitolul IX este dedicat Autoritatii Judecatoresti. Cu toate ca suntdeterminate clar atributiile ce revin fiecarei autoritati publice si find consacrat legal principiulsepararii puterilor in stat aceasta se intelege nu din aspactul izolarii ci din cel al unei colaborari

eficiente.Funcia de conservare, aprare i garantare a valorilor fundamentale ale societii:Ocrotind sigarantind ordinea constitutionala , proprietatea, statutul si rolul individului , dreptul apare ca unfactor implicat in procesul dezvoltarii sociale. Fiind un instrument al controlului social, dreptulprevine dezorganizarea, asigura coeziunea interioara a colectivitatilor prin programarea sitipizarea unor conduite socialmente utile. La fel dreptul este important si prin faptul ca definestecadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele deviante.Deci putem conchide ca statul prin intermediul dreptului apara colectivitatea umana, precum sipe fiecare memnru al colectivitatii, asigura buna functionare a colectivitatii, neadmitind conflictelein societate.Un exemplu elocvent de aparare a valorilor sociale am putea da referindurile la obiectul aparariidreptului penal, care in articolul 2 mentioneaza: ,, Legea penala apara impotriva infractiunilor,

persoana, drepturile si liberatatile acesteia, proprietatea, mediul inconjurator, orinduireaconstitutionala, suveranitatea, independenta si intagritatea teritoriala a Republicii Moldova,pacea si securitatea omenirii, precum si intreaga ordine de drept.

2.Tipurile istorice de stat i drept.2.1.Caracterizai conceptul i trsturile distinctive ale tipului istoric de stat i drept.

2.2.Determinai principalele tipuri istorice de stat i drept i criteriile de tipizare.2.3.Formulai tipurile istorice contemporane de stat i drepti estimai la care din ele se

atribuie Republica Moldova.

Testul 8.

Baza metodologic a teoriei generale a dreptului.1.1 Definii baza metodologic a teoriei generale a dreptului i rolul acesteia n procesul de

cercetare a fenomenelor juridice.Baza metodologica a TGD consta in aplicarea in ansamblu a anumitor medote,principii


15/59

15

teoretice,operatiuni logice si modalitati speciale de cercetare a legitatilor generale de aparitie sidezvoltarea a fenomenelor statal-juridice.1.2Determinai metodele fundamentale ale teoriei generale a dreptului i interaciunea acestora .Referindu-ne la principalele metode ale cercetriijuridice putem meniona: metoda logic,metoda istoric,metoda comparativ, metoda experimental, metodasociologic, metodacantitativ etc. n continuare vomcaracteriza pe scurt metodele. Metoda logic. n cercetareadreptului, a fenomenuluijuridic att de complex, teoria dreptului i toate tiinelejuridice sefolosesc de categoriile, legile i raionamentelelogice. Metoda logic este de larg utilitate norice act degndire tiinific. n drept ea este o totalitate de procedeei operaiuni prin care secreaz posibilitatea structurii idinamicii raporturilor necesare n diferite componente alesistemului juridic al unei societi.Metoda istoric presupune c tiina juridic cerceteazdreptul n perspectiva i evoluia sa istoric dea lunguldiferitor evoluii sociale, ele analizeazesena, forma ifunciile dreptului raportate la etapa istoric pe care ostrbate tiina.Metoda comparativ se caracterizeaz prin studiulcomparat al diferitor instituiijuridice de la o ar la alta,prin compararea sistemului juridic naional, desprinznduseattfactorii ce determin trsturile comune, ct i celespecifice.Metoda experimental. Fiindproprie tiinelornaturii uneori ea se folosete i n domeniul dreptului.Cunoatem faptul cmenirea social a dreptului este de areglementa relaiile din societate. Acionnd asupra lor,

dreptul tinde la perfecionarea acestora de aceea uneori

este rentabil de a experimenta diferite situaii, cazuripentru a gsi varianta optim desoluionare a problemei.Metoda sociologic. Esena acestei metode const nfolosireacercetrilor sociologice pentru studierea opinieipublice, pentru studierea eficienei sociale aactivitiidiferitelor organe de stat, precum i a reglementrilor daterelaiilor sociale. Folosireact mai pe larg a sondajului de opinie sau a anchetei sociologice sa dus la conturareasociologiei juridice ca disciplin desinestttoare care sepred la mai multe Faculti deDrept..ca o concluzie dupa prezentarea succinta a metodelor de cercetare s eimpuneconstatarea ca ele nu trebuie intelese in mod izolat,ci in interdependenta si complexitatealor.Folosindu-se astfel cercetarea stiintifica juridica,atit cea fundamentala,preponderent toreticacit si cea aplicativa are garantia obtinerii unor rezultate valoroase si utile.1.3Estimai esena metodei comparative n procesul investigaional.

Metoda comparativ se caracterizeaz prin studiulcomparat al diferitor instituii juridice de la oar la alta,prin compararea sistemului juridic naional, desprinznduseatt factorii cedetermin trsturile comune, ct i cele specifice. n literatura juridic s-au conturat nite regulidup care se folosete metoda comparat i anume:a) este supus comparrii numai ceea ce se poate compara. Sub aspectul utilizrii acestei regulin cercetarea juridic prezint interes urmtoarele aspecte: - s se stabileasc dac sistemelecomparate aparin sau nu aceluiai tip istoric de drept; - s se stabileasc dac, din punct devedere al substanei intereselor, termenii supui comparrii difer sau nu; - diferenele trebuieprecizate cu claritate, chear dac asemnrile nu sunt precizate, sau sunt prezentate la generalsau evaziv. b) termenii supui comparrii trebuie privii n dimensiunile i conexiunile lor reale iplasai n contextual social politic i cultural. Astfel regula dat presupune:-considerarea cadrului relaional general (economic, politic, social, cultural, moral.) ca suport al

relaiilor supuse reglementrii juridice n cele dou sisteme supuse comparrii; considerareaprincipiilor ce se degaj din sistemele de drept supuse comparrii.c) comparatismul trebuie s in seama att de sensul normelor juridice la momentul apariieiei, ct i de evoluia n timp a acestui sens aa cum doctrina i practica l contureaz la diferiteleetape de aplicare.

2.Lacunele n drept2.1. Identificai conceptul i cauzele lacunelor n drept.lacunele in drept- lipsa unei reglemntari normative concrete referitoare la anumitesituatiide fapt ce se afla in sfera reglementarii juridice.Aparitia lacunelor in dreptesteconditionata atiit de cauze obiecitve cit si de cauze subiective.Astfel sfera reglementariijuridice nu este permanenta.Apar noi relatii si situatii despre care la momentul adopatriiactului normativ ju se stie ,sau daca se stie ele nu aveau un caracter tipic.Cauza a

lacunelor poate fi ignorararea regulilor elaborarii actuluinormativ.se stie ca elaborareaactului normativ este un proces complexx in care trebuie luati in calcul factoriieconomici,politici,sociali,morali precum si tendintele de evolutie a societatii,specificitatea
http://www.odnoklassniki.ru/dk?cmd=logExternal&st._aid=Conversations_Openlink&st.name=externalLinkRedirect&st.link=http%3A%2F%2Fnormativ.sehttp://www.odnoklassniki.ru/dk?cmd=logExternal&st._aid=Conversations_Openlink&st.name=externalLinkRedirect&st.link=http%3A%2F%2Fnormativ.se


16/59

16

normativitatii juridice.Pentru prevenirea lacunelor in drept la elaborarea actelornormative trebuie sa se tina cont de tehnica legislativa care reprezinta o totaliatte demetode,procedee folosite la elaborarea actelor normative.2.2. Argumenta utilitatea aplicrii analogiei legii i analogiei dreptului.Analogia legii este un procedeu logic la care s erecurge atunci cind se constata lipsanormei juridice ,care sa se refere expres la cazul ce urmeaza sa fie solutionat,cautinduseo norma juridica care se refera la o situatie asemantoare,pentru a fi aplicata cazului supus

soutionarii.Analogia dreptului este procedeu la acre se recurge atunci cind la solutionareaunei cauze se constat ca nu numai lipseste norma de drept care sa se refere in modexpres la cauza,dar nu pot fi gasite nici norme juridice care sa reglementeze cazuri sausituatii asemanatoare.Asa dar analogia dreptului este aadmisa doar in cazul cind nu esteposibila analogia legii.Ambele modalitati de aplicare a analogie reclamaprudenta.Utilizarea lor esteposibila doar in cazuri strict necesare si in masura in carelegiuitorul permite acest lucru.2.3. Formulai necesitatea completrii lacunelor n drept i modalitile de completare a lor.eu cred ca este necesara completarea lacunelor in drept,deoarece dat fiind faptul canormei juridice ii revine rulul de a ordona,apara si consolida raporturile sociale deimportanta majora,este usor de inteles ca normele de drept trebuie sa fie apte saconcocde mereu cu dinamica relatiilor pe care le reglementeaza.De mult ori acest lucru seface,si ca urmare normele juridice asigura o reglementare juridica oprortuna a situatiilor defapt care pot f i transformate in situatii de drept, insa daca aceste relatii sociale desi artrebui sa fie reglementate de norme juridice totusi sunt neglizade de liuitor deja seformeaza o lacuna in drept,ceea ce nu permite ca acest lucru sa fie desavirsit.

Testul 91.Sistemul dreptului

1.1.Identificai conceptul sistemului de drept i factorii care determin unicitatea normelorjuridice n cadrul acestuia.Sistemul dreptului este constructia interna a dreptului care exprima prin unitatea sicordonarea normelor juridice in vigoare in stat si prin divizarea dreptului in anumite parti

componenete relativ independente.1.2.Stabilii legtura i interaciunea categoriilor: ,,sistemul dreptului, ,,sistemul legislativ,,,sistemul juridic.Sistemul juridic-caracterizeaza intreaga realitate juridica a societatii(sistemul dr,sistemullegislatiei,raporturile juridice,constiinta juridica,cultura juridica)2)Sistemul legislatiei-cuprinde totalitatea ,ansamblu tutturor actelor normative care sunt in vigoare intr-unstat.3)Sistemul de drepteste format dint-run ansamblu de norme juridice amplasate intr-oanumita ordine in institutiile juridice,subramuri,ramuri de drept.Sistemuldreptuluicaracterizeza structura dreptului.1.3.Formulai problemele constituirii sistemului dreptului i ramurilor de drept n Republica

Moldova.

2.Factorii de configurare a dreptului.2.1. Definii conceptul factorilor de configurare a dreptului i rolul lor n procesul deconstituire a dreptului.Fiind un fenomen socila complex,dreptul isi circumscrie trasaturile in dependenta deanumiti factori de configurare,prin care se indentifica cauzele care ii determinaaparitia,existenta,evolutia,detrinarile intr-o societate comparativ cu alta.Factorul natural-natura a fost si va fi mereu o conditie firesca pentru existenta oamenilor natura exercitainfluenta asupra activitatii umane,asupra productivitatii muncii,a ritmului de dezvoltateistorica a populatiei.Intreaga istorie,intregul trecut,industria,comertul,agricultura ,politicaconcura spre a exercita o influenta puternica evolutiie juridice,la fel cum si dreptul exercitao influenta puternica asupra evolutiilor respective.factorul istoric este un alt factor care islasa amprenta asupra dreptului.Dezvoltarea dr este un proces istoric continuu ceea ce e

trecut a fost prezent si ceea ce e prezent va fi trecut,la baza ocricarui sistem de drept staun izvor istoric,Un sistem de drept nu va pogresa daca nu va tine cont de trecutl sau,detraditiile si obiceiurile spirituale ele neamului.Factotul social-politic.Dreptul s eealizeaza in


17/59

17

baza statului,intregului sisitem politic al societatii,stucturii sociale.factirul social economic-In relatia sa cu factorul social economic ,dreptul pastreaza o autonomie in masura in careel nu face abstarctie de la realitatea economica a societatii.Factorul cultural-ideologic-constiinta sociala si juridica ,cultura politica si juridica a socieatii,destinatia morala aomului joaca un rol considerabil in viata dreptului.factorul international-fiecare natiune esteprodusul im mare parte al influentei mediului ambiant international,acest lucru se rasfringesi asupra dreptului.

2.2.Stabilii legtura societii civile i a dreptului.Statul de drept i societatea civil noiuni abstracte la prima vedere sunt entiticomplementare, relaia dintre acestea, simplificat la maxim, putnd fi comparat cumbrcarea mnuii pe mn. Ambele entiti sunt produsele organizate ale uneicomuniti distincte de oameni, avnd ca scop realizarea interesului acestei comuniti,definit de comun acord, pe baza principiului ndeplinirii Binelui comun. Interesant esteabordarea unor politologi potrivit crora putem vorbi despre un stat de dreptdoar atuncicnd apare distincia clar ntre stat, pe de o parte, i societate civil, pe de alta.Remarcm faptul c aceast distincie nu trebuie nicidecum s plaseze statul de drept isocietatea civil pe poziii de confruntare. Dimpotriv, acestea trebuie s colaboreze, maiales avnd n vedere c statul de drept este legitimat prin procese electorale la care

particip reprezentanii societii n ansamblu, fie c fac sau nu parte din sectorulasociativ. Pornind de la aceast premiz, vom analiza cteva dintre trsturile relaiei statde dreptsocietate civil (sector asociativ), din perspectiva realitilor RepubliciiMoldova.Societatea civil ntrunete toate formele asociative, cu excepia celor careadministreaz puterea de stat, care reprezint diverse interese ale membrilor isusintorilor acestora. Societatea civil este un sistem de relaii neguvernamentale isociale, ale instituiilor publice, care exprim diverse interese, nevoi i valori ale societiii care dau persoanei posibilitatea s-i realizeze drepturile sale civile. Societatea civilformeaz acel mediu social de convieuire al persoanelor, unde are loc activitatea lorsocial, care determin, n esen caracteristicile modului lor de via. Sectorul asociativs-a consolidat din ce n ce mai mult, n ultimii ani. Libertatea de expresie, de ntrunire i deaciune de care beneficiaz organizaiile societii civile (OSC) demonstreaz, per

ansamblu, viabilitatea societii civile din Moldova.2.3.Estimai factorii de configurare a dreptului n condiiile Republicii Moldova.

Testul 101.Izvoarele dreptului

1.1.Distingei conceptul i criteriile de clasificare a izvoarelor de dreptAcceptiunile notiunii izvor de drept sunt: in sens material- conditiile si circumstantele care

influenteaza continutul si forma dreptului; in sens formal- formele de exprimare a dreptului indiferite epoci si tari; in sens istoric- sursele de cunoastere a dreptului.Criteriile de clasificare a izvoarelor sunt: critetiul arealului provinientei; sursei provinientei;incidentei adupra relatiilor sociale; formei de expunere; procedeul de aparitie/emitere.

1.2.Determinai particularitile generale ale principalelor izvoare formale de drept

Izvoarele dreptului in sens formal sunt: actul normative-juridic- principalul izvor de drept, act creatde organelle autoritatii publice, contine reguli generale , impersoanale si obligatorii.Contractul normativun acor de vointe care poarta un character normati, nu vizeaza un raportconcret.Obiceiul juridic (cutuma)o practica acceptata , permamenta , relative stabile si continua derelationarea sociala.Precedentul judiciar/administartiv si practica judecatoreasca- practica de solutionare a cauzelor decatre instant de judecata/organelle autoritatii publice.

Doctrina juridical-cercataile, investigatiile, comentariile si interpretarile teoreticienilor sipracticienilor referitor la realitatea juridical.Normele religioase- characteristic doar pentru familia de drept musulman.1.3.Evaluai izvoarele dreptului Republicii Moldova la etapa contemporan.In RM sunt iurmatoarele izvoare: obiceiul juridic, contractul normativ, actul normativ.2 .Principiile dreptului.2.1.Distingei principiilor dreptului i delimitarea acestora de alte categorii juridice.


18/59

18

Principiile dreptului sunt inceputuri initiale ale dreptului care juridic intaresc legitatile obiective alevietii sociale.Sunt urmatoarele principii: generale:inceputuri de baza, ce caracterizeaza particularitatile dreptuluica fenomen ce reglementeaza relatiile sociale in ansamblu.Interramurale: Inceputurile ce se refera la citeva ramuri de drept inruditeRamurale: inceputurile ce caracterizeaza particularitatile unei ramure concrete de drept (dr.penal,civil s.a)

Pentru intelegerea continutului principiilor de drept este util sa le delitam de conceptele dreptului,de normele juridice si de axiomele, maximele si aforismele juridice.2.2.Generalizai criteriile de clasificare i principalele categorii de principii ale dreptului.Principiile dreptului se clasifica dupa:-gradul lor de generalizare si sfera lor de actiune, principiile dreptului se impart in generale siinterramurale.-din punct de vedere al continutlui pot fi de inspiratie filozofica,politica sociala.-mai putem destinge functia fundamentala si cea tehnica-dupa divizarea dreptului deosebim: principii de drept public si de cel privatPrincipalele categorii de principi sunt: principiul libertatii; egalitatii;justitiei,echitatii si dreptati;responsabilitatii.

2.3.Formulai rolulu principiilor dreptului n procesul de legiferare i de aplicare adreptului.

Testul 111.tiinele juridice.

1.1.Distingei specificul i trsturile tiinelor juridice.Specificul stiintei juridice consta in urmatoarele:-stiinta dreptului este o stiinta critica-adopta o atitutdine critica fata de propriul obiect de studiu

-stiintele juridice nu au caracter universal- sint foate variate, fiecare apartine unei anumite tari.-dreptul este indisolubil legat de istorie-dreptul se afla intr-un flux continuu, se dezvolta permanet ,fapt ce impune ca si stiinta dreotului sa fie legata de istorie.-stiinta dreptului este o stiinta umanista-dreptul considera ca omul fiind zona centrala de interes asferei sale de actiune.

-dreptul este o stiinta practica- se preocupa de aplicarea practica a rezultatelor cunoasterii.1.2.Stabiliii categoriile i criteriile de clasificare a tiinelor juridiceClasificam stiintele juridice in felul urmator:1.teoria generala a dreptului si statului2. Stiintele juridice istorice3.stiintele juridice de ramura4. Stiintele juridice interramurale

5.stiintele juriidcea auxiliare6. Dreptul international

1.3.Estimai coraportul teoriei generale a dreptului i statului cu altetiine juridice.Teoria genarala a dreptului si stautului are unele asemanari si deosebiri cu celelalte stiintejuridice cum ar fi stiinte juridice istorice.Din aceasta grupa fac parte stiinte juridice istorice

cum ar fi istoria statului si dreptului,ist staului si dr romanesc est.stiintele juridice ca si teoriagenerala a dreptuluisi statului studiaza statul si dreptul ca fenomene sociale luate inansamlul lor.In acelasi timp ele difera.In timp ce istoria studiaza staul,dreptul dintr-oanumita tara,teoria generala poate face abstarctie de la aceasta,neconcretizind despre cestat sau drept este vorba.Istoria studiaza statul si dreptul in stricta ordine cronologica ,ceeace nu este o trasatura caracteristica pentru teorie.Stiintele juridice de ramura deasemeneaau asemanri cu TGD.Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza problemele juridice ceapartin ramurii de drept corespunzatoare in strinsa concordanta cu cerintele si nazuinteledin care s-aunascut.lastudierea problemelor respective fiecare ramura de drept seconduce de categoriile si rpicipiile elaborate de TGD.In acelasi timp aceasta isi pastreazaparticularitatile lor.In timp ce TGD studiaza dreptul,statul ca fenomen social integru,stiintelejuridice de ramua studiaza doar anumite particularitati si componente ale acestora.Stiintele

juridice interamurale.In multe domenii de activitate umana sa impus ncesitatea unorregelemtari speciale.Intrucit aceste domenii depasesc domeniul de reglmentare caractristicunei ramuri,s-a simtit nevoia constituirii unor grupe de norme.Aceste norme insa fac parte
http://www.odnoklassniki.ru/dk?cmd=logExternal&st._aid=Conversations_Openlink&st.name=externalLinkRedirect&st.link=http%3A%2F%2Fnascut.lahttp://www.odnoklassniki.ru/dk?cmd=logExternal&st._aid=Conversations_Openlink&st.name=externalLinkRedirect&st.link=http%3A%2F%2Fnascut.lahttp://www.odnoklassniki.ru/dk?cmd=logExternal&st._aid=Conversations_Openlink&st.name=externalLinkRedirect&st.link=http%3A%2F%2Fnascut.lahttp://www.odnoklassniki.ru/dk?cmd=logExternal&st._aid=Conversations_Openlink&st.name=externalLinkRedirect&st.link=http%3A%2F%2Fnascut.la


19/59

19

din diverse ramuri de drept,ceea ce ne permite oncadrarea lor aparte.Stiintele juridiceauxiliare ne ajuta la cunoasterea mai profunda a fenomenelor juridice si la corectainterpretare si aplicare a normelor jjuridice.Ele ofera importatnte date si argumente stiintificecu privire la evolutiafenomenului infractional,cu privire la continutul si formele demanifestare ale unor raporturi sociale..

2.Actul normativ juridic2.1. Distingei conceptul i trsturile actului normativ juridic

Actul normativjuridic- un document de stat oficial , emis conform unei proceduri speciale de unorgan de creare a dreptului, in care se contine norme juridice.

2.2.Argumentai necesitatea clasificrii actelor normativ juridice n dependen de diferitecriterii de clasificare.Actele normative juridice se formeaza in rezultatul activitatii de creare a dreptului manifesta deorganele statului (ori in rezultatul referendumului). IN ele sunt formulate normele juridice. Seprezinta ca principalele izvoare formale ale dreptului , juridic obligatorii pentru un cerc de peraone

nedeterminate. Actele normative se clasifica dupa forta juridica (legi; acte subordonate legii); supasfera de actiune (acte normative de infuenta interna si externa); dupa subiectii ce emit actelenormative; dupa termenul de actiune.

2.3.Estimai conceptul Constituiei Republicii Moldova i rolul acesteia n determinareaconceptului celorlalte acte normativ juridice

Un pas important n democratizarea societii noastre a fost fcut prin adoptarea n anul1994,a CONSTITUIEI REPUBLICII MOLDOVA,care definete atributele statului,principiile defuncionare i obiectivele lui principale.ns statul nu poate exista doar prin adoptarea uneilegi fundamentale.Este necesar ca principiile i valorile consfinite n Constituie s fie puse npractic.Pentru aceasta,cetenii snt datori s cunoasc i s nterpreteze corect normeleconstituionale.;Constituia reflect anumite victorii i realizri ale poporului,propunnd un ir de perspectivede dezvoltare pentru societate i stat.

Testul 121.Tehnica elaborrii actelor normativ juridice.1.1.Interpretai legiferarea i principiile ei.Importanta procesului de legiferare presupune si determina existenta unei proceduri complexe ,formata din mai multe etape: initiativa legislativa; pregatirea proiectului de lege; discutareaproiectului de lege;adoptarea si intarirea proiectului de lege; semnarea si publicarea actelor

normative.

1.2.Determinai etapele i argumentai necesitatea succesivitiietapelor procesului delegiferareSunt urmatoarele etape: initiativa legislativa; pregatirea proiectului de lege; discutarea proiectului

de lege;adoptarea si intarirea proiectului de lege; semnarea si publicarea actelor normative.Deci, pot mentiona ca pentru a elabora un act normativ e nevoie de aceste etape, deoarece pentru asistematiza si ordona consecutivitatea ideilor care urmeaza a fi elaborate.

1.3.Estimai prile constitutive i elementele de structur ale actului normativ juridic.2.Scop ideal i funcii n drept.2.1. Caracterizai scopul dreptului la diferite etape de dezvoltare istoric.Dreptul poate sa isi atinga scopul doar cu conditia ca esteun factor real al progresului social si alechilibrului in relatiile interumane.Scopul si rolul dreptului isi gasesc expresia in garantarea juridicaa afirmarii personalitatii umane, in implinirea dezideratelor si intereselor legitime ale tuturor fiintelorumane.

2.2.Determinai idealul i valorile n dreptDomeniul valorilor se caracterizeaza printr-o pluritate de valori si de raporturi reciproce. Dupa naturadomeniului deosebim asa valori, ca: valori economice; politice; juridice; morale;artistice; stiintifice;filozofice;religioase.


20/59

20

2.3.Estimai funciile dreptului Republicii MoldovaFunctiile dreptului in RM sunt urmatoarele: functia de institutionalizare juridica a organizarii social-politice; functia de conservare , aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; functia deconducere a societatii; functia normativa; functia informativa; functia educativa.

Testul 131.Concepii (teorii) privind originea statului i dreptului.

1.1.Identificai teoriile principale ale originii statului i dreptuluiTeoriile principale sunt: particulara; speciala; generala;

1.2.Determinai tangenele i deosebirile principalelor teorii de apariie a statului i dreptuluiDeci, teoria particulara este aparittia unui stat a unui sistem de drept caracteristic statului dat.Teoria speciala- aparitia statelor si sistemelor de drept ce se atribuie la o anumita epoca sau etapaistorica. Teoria generala- statul si dreptul ca fenomen social cind se poate de evitat raspunsuldespre ce stat si drept merge vorba.

1.3.Formulai propriile viziuni asupra procesului de apariie a statului i dreptului.Este cunoscut faptul ca statul si dreptul apare la o anumita perioada de dezvoltare a societatii.Statulsi dreptul apare atunci cind apare societatea. Acest domeniu de aparitie determina formarea a noiidirectii de cercetare a diferitor fenomene de ordin divers ce sunt tangentiate cu fenomenul stat si

fenomenul drept.

2.Actul normativ juridic2.1. Distingei conceptul i trsturile actului normativ juridic.Actul normativjuridic- un document de stat oficial , emis conform unei proceduri speciale de unorgan de creare a dreptului, in care se contine norme juridice.

2.2.Argumentai necesitatea clasificrii actelor normativ juridice n dependen de diferitecriterii de clasificare.

Actele normative juridice se formeaza in rezultatul activitatii de creare a dreptului manifesta deorganele statului (ori in rezultatul referendumului). IN ele sunt formulate normele juridice. Seprezinta ca principalele izvoare formale ale dreptului , juridic obligatorii pentru un cerc de peraonenedeterminate. Actele normative se clasifica dupa forta juridica (legi; acte subordonate legii); supasfera de actiune (acte normative de infuenta interna si externa); dupa subiectii ce emit actele

normative; dupa termenul de actiune.2.3.Estimai conceptul Constituiei Republicii Moldova i rolul acesteia n determinareaconceptului celorlalte acte normativ juridice

Un pas important n democratizarea societii noastre a fost fcut prin adoptarea n anul1994,a CONSTITUIEI REPUBLICII MOLDOVA,care definete atributele statului,principiile defuncionare i obiectivele lui principale.ns statul nu poate exista doar prin adoptarea uneilegi fundamentale.Este necesar ca principiile i valorile consfinite n Constituie s fie puse npractic.Pentru aceasta,cetenii snt datori s cunoasc i s nterpreteze corect normeleconstituionale.;Constituia reflect anumite victorii i realizri ale poporului,propunnd un ir de perspectivede dezvoltare pentru societate i stat.

Test nr. 14

1.Teoria general a dreptului n sistemul tiinelor.1.Identifcai tiina i trsturile distinctive ale tiinelor n general i ale tiinelor juridice n special.Stiinta e un ansamblu de cunostinte dintru anumit domeniu orientate spre studierea anumitor obiecte saufenomene

Principalele trsturi ale unei tiine in general snt:a) veridicitatea, adic s redea n enunuri adevrate ceea ce descope

r n domeniul ei de cercetare;b)raionalitatea, adic enunurile s fie corecte sub aspect logic;

c) verificabilitatea, adic enunurile ei s fie conforme n valoarea lorgeneral de adevr, prin metode de verificare riguroas, referitoarela domeniul de referin;


21/59

21

d)perfectibilitatea, adic disponibilitatea de a integra noile descoperiri n sistemul su explicativtrsturi ale unei tiine juridice in special1)poseda un limbaj specfic juridc2) se bazeaza pe princiipiile dreptului,difertie notiuni juridice3)este prezenta o baza metodologica ce include un ansamblu de metode specifice stiintei juridice4)stiinta juridica acorda posibilitatea de a face prognoze in procesul de cercetare a fenomenului juridic

2.Generalizai criteriile de clasificare a tiinelor, n general, i a celor juridice n special.

Clasificarea stiintelor n generalumanitare (sociale) naturale(tehnice)politologia chimiaistoria fizicafilizofia biologiapedagogia astronomiastiinte juridice

Clasificarea stiintelor juridice

1. Teoria general a dreptului i statului ca o tiin juridic de sintez;

2. tiinele juridice istorice, care studiaz dreptul, statul, concepiilejuridice n evoluia lor istoric concret (istoria doctrinelor politicei juridice, istoria universal a statului i dreptului, istoria dreptuluiromnesc etc.);

3.tiine juridice de ramur (dreptul constituional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul civil, dreptul penal, dreptul muncii,

dreptul familial, dreptul funciar etc.);

4.tiine juridice interramurale (dreptul economic, dreptul ecologic

etc.);

5.tiine juridice auxiliare (criminalistica, criminologia, statisticajudiciar, medicina legal etc.).

6. Un loc deosebit n sistemul tiinelor juridice revine tiinei dreptului internaional.

7. 3.Argumentainecesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist i rolulacesteia n studiul celorlalte tiine juridice.T.g.d ca disciplina didactico-medotica este formata dintrun ansamblu de informatie sistematizatain tematici carea reflecta volumul minim necesar la cunostinte cu referire la legitatile de apartitiea dreptului si statului necesar ca pentru studentul anului I.Activitatea juridic este complex, iar profesiile juridice destul de diversificate. Juristul, oricare i-ar fi specialitatea i domeniul activitii, trebuie s cunoasc temeinic legea, s fie ptruns de

valorile umane integrate n drept: dreptatea, egalitatea, demnitatea uman, respectul fa dedrepturile omului. Juristul trebuie s aib studii juridice, s n eleag spiritul i litera legii, s aibsimul dreptii. El trebuie s fie ostil fr rezerve oricrui act abuziv, arbitrar. Fiind pregtiipentru un domeniu anume de activitate, juritii poliiti snt agenii direci ai puterii publice, avndstatut propriu. Ei acioneaz n contact nemijlocit cu populaia, fiind purttori ai autoritii,ngrdit i guvernat de lege. n statul de drept juristul este pus s serveasc interesele legale alecetenilor, ordinea de drept n conformitate cu Constituia i legile rii. Studiul Teoriei generalea dreptului i statului are, aadar, o importan deosebit pentru juriti profesioniti, pentruformarea gndirii juridice, a simului juridic, pentru nsuirea tiinei i artei aplicrii dreptului.

2.Compartimente ale sistemului de drept.2.1. Distingei noiunea de ramur de drept i criteriile de divizare a sistemului de drept n ramuride drept, subramuri i instituii juridice.

Ramura de drept o totalitate sistematiza de norme juridice ce formeaza o parte independenta asistemului de drept care reglementeaza o anumita categorii de relatii sociale prin intermediul unei

metode specifice de reglementare.


22/59

22

Subramura de drept o grupa de norme juridice relativ mare ce formeaza obicetul unor obiectulreglementarii juridice distincte.subramura nu poseda o metode de reglementare juridica proprieInstutia juridica o totalitate de norme ce formeaza o parte idependenta a ramurii de drept carereglementeaza relatii sociale asemanatoare

2.2. Argumentai legtura dreptului naionali dreptului internaional.

Dreptul intern este constituit din totalitatea reglementrilor normative edictate ntr-un stat. Dreptul intern

mai este denumit drept naional. El este strns legat de principiul suveranitii, de noiunea de teritoriu ipopulaie ce ocup acest teritoriu. Suveranitatea statului implic obligativitatea normelor dreptului naionalpentru toi: ceteni, neceteni, instituii sociale aflate pe teritoriul statului.

Dreptul internaional este alctuit din totaltatea reglementrilor privind relaiile dintre state. Dreptulinternaional mai este numit drept extern. De asemenea, se mai utilizeaz formula canian de drept interstatal.Reglementrile ce le conine dreptul internaional snt create prin acordul statelor suverane i egale n drepturi iexprim voinele concordante ale acestor state.

Dreptul internaional cunoate, la rndul su, dou subdiviziuni: drept internaional public i dreptinternaional privat.

n viziunea lui Hegel, dreptul internaional ar fi un drept extern al statului i este subordonat dreptului

intern. Aceast viziune tot mai puin este mprtit la etapa actual.2.3. Formulai necesitatea compartimentizrii dreptului n drept public i drept privat.

n ceea ce privete dreptul public intern, din componena sa fac parte aa ramuri ale dreptului, cum arfi dreptul constituional, dreptul administrativ, dreptul penal, dreptul muncii i proteciei sociale, dreptulfinanciar, dreptul procesual (partea de organizare, creia i snt consacrate normejuridice imperative) etc.

Din dreptul privat intern fac parte aa ramuri ca: dreptul civil, dreptul familial .a. Obiectul de reglementare juridic a ramurilor care se atribuie la dreptul public intern l constituie: problemele ce in de organizarea i distribuirea competenei auto

ritilor publice; forma statului;

relaiile de munc i protecie social

relaiile financiar-bancare; organizarea general a nvmntului; infraciunile, pedepsele i regimul executrii acestora etc.Obiectul de reglementare juridic a ramurilor de drept, ce fac parte din

dreptul privat intern, l constituie relaiile sociale patrimoniale i personal nepatrimoniale la care particippersoanele particulare.

Divizarea dreptului n drept public i drept privat nu trebuie absolutizat. Interesul general n-ar finimic, ar fi o absurditate, dac n-ar fi mprtit cu fiecare particular, tot aa precum i interesulindividual nu poate fi neglijat de stat. n legtur cu aceasta, renumitul teoretician romn Mircea

Djuvara (1886-1944) avea perfect dreptate cnd ntreba: Oare normele dreptului public nuintereseaz pe particulari? Ne este oare indiferent modul cum funcioneaz serviciile publice, frde care nici nu putem exista n toat fiina noastr?... i invers, dispoziiile de drept privatintereseaz statul. Cum ar exista ntr-adevr starul fr rnduiala intereselor private ale oamenilor?Dispoziiile de drept civil reglementeaz, de ex., ntre altele, averea noastr. Dar nu poate fiindiferent statul dac cetenii si triesc n aceast privin ntr-un haos, dac nu exist nici unfel de sanciune, dac se calc continuu, n aceast materie, normele de drept. Tot dreptul privatatinge ndeaproape interesele publicePrin urmare, nu se poate susine c deosebirea dintre dreptulpublic i dreptul privat se ntemeiaz, exclusiv, numai pe ideea interesului, pe care normelerespective l prezint pentru stat sau particulari. Att dreptul public, ct i dreptul privat, intereseaz nacelai fel i pe stat i pe particulari


23/59

23

Test nr. 16

1.Scopul, sarcinile i funciile statului.1.1.Interpretai scopul statului la diferite etape de dezvoltare istoric.

La fiecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa fie nu intotdeauna

acelasi.El evolueaza in functie de valorile sociale ale colectivitatii. La toate etapele dedezvoltare istorica statul este chemat sa apere orinduirea respectiva. Prin insasi scopul

statului acesta isi propune ca in diferite perioade a ierarhiza si structura principaleleorgane statale si sa acorde o importanta deosebita dr-lor si lib-lor cetatenilor doarece

poporul este nucleul unei celule denumite stat. Scopul statului la diferite etape poate fiatins doar prin prezenta unei puteri solide si eficiente de a dirija politica

economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitatea statului.

1.2.Demonstrai legtura scopului cu sarcinile i funciile statului.

Scopul statului este ceea ce el isi doreste sa infaptuiasca.Scopul statului poate fiproclamat oficial in Constitutie sau poate sa rezulte din continutul

acesteia.Constitutia nu prevede expres care este scopul statului insa acesta poatefi dedus din dispozitiile acesteia. In functie de scopul urmarit de stat acesta isi

propune realizarea unor sarcini in diverse domenii precum economic ,politic,social ,ideologic.Odata cu realizarea sarcinilor propuse de catre stat se va atinge

si scopul urmarit. Prin urmare sarcinile propuse de stat pot fi realizate doar prin

intermediul oraganelor sale care odata constituite vor trebui sa indeplineascacareva functii. De obicei functiile statului

Bilete Rezolvate La TGD

Documents

Transcript of Bilete Rezolvate La TGD