30

CAPITOLUL 12. MARKETING SI ETICA SOCIALA

Este o problema constientizata in anii ’70. Cu toate ca legile ce guverneaza industria-designul ar fi lamurite, aplicarea lor in practica inca pune intrebari. Paul Constantin (in anii ’70 scrie cartea “Industrial Design-Arta

formelor utile”) spune ca pe primul loc e responsabilitatea sociala a designerului aflat intre producator si consumator, dualitate de interese care persista si in societatile non-concurentiale. Dar se considera ca o societate non-concurentiala ar fi dezavantajoasa pentru ca e privata de emulatia si eficienta tipului concurential in

rezolvarea contradictiei dintre mobilurile producatorului (rentabilitate si productivitate) si cele ale consumatorului (produse bune si ieftine).

Produsele efemere apar tot mai des in comparatie cu cele durabile. Acestea nu sunt intotdeauna rele ca de exemplu pahare si farfurii de unica folosinta care asigura igiena. Cartonul presat si tratat in diferite feluri e folosit la constructia de usi, diverse panouri sau chiar constructii de amploare (cupolele geodezice ale lui

Buckmminster Fuller). Plasticul vine sa inlocuiasca tot mai multe materiale traditionale de la tesaturi pana la piese de mobilier (Eero Saarinen-scaune si fotolii din plastic rigid, Sebastian Matta-scaune din spuma de

plastic) aparate electronice si electrocasnice. Increderea in materialele plastice creste pe masura ce tehnologia se imbunatateste si acest material iese treptat din sfera produselor efemere. Prejudecatile ce mai dainuiau se datoresc vechii neincrederi sau puterii traditiei materialelor clasice.

Conservatorismul consumatorilor constituie o problema pentru designeri. Creste constiinta ca o mare parte din obiectele efemere sunt de fapt social necesare fie ca sunt recuperabile sau nu.

Obsolescenta produsului decurge din inadecvare intre uzura materiala si cea morala a produsului. Poate fi pusa in raport direct cu consumul, psihologia, perceptia, sociologia, antropologia. Jean-Lin Viand in 1967:”Efemerul este o notiune relativ din punct de vedere temporal, care se masoara in functie de accelerarea progresului”. Exist

perioade de cautare a formei si altele de adecvare a formei. Exista obiecte pt care forma nu s-a transformat structural precum mobilierul lui Breuer, Mies sau Aalto.

Exista si in design diferite modele ca liberalismul (ce este bun pt afaceri e bun si pt societate), penuria din soc subdezvoltate, dirigismul, utopia, voluntarismul moralizator. G. Dorfles: sursa de placere se afla doar in noutate, iar uzura si consumul unei forme duce la plictiseala si dezgust. Deci in cazul obiectului industrial, patina si

invechirea nu ar aduga un plus de valoare estetica, asa cum e intampla in cazul picturii, sculpturii, etc. O solutie pentru depasirea stylingului e considerata de unii autori, reformularea chiar a sarcinilor industrial

designului (in loc de modificarea constanta a unui obiect-gasirea unui alt obiect care in principiu sa faca acel serviciu mai bine ca ob initial). Tot de domeniul oralitatii tine optiunea serii mari-serii mici. Industrializarea si designul au fost perceputi ca

factori de democratizare ai societatii prin produse de serie mare, in soc. Postindustriala, seriile mici au creat iluzia iesirii din serie. Aici opereaza nevoia funciara a omului de diferetiere. Schimburile rapide intre gasirea

noului si uzura pot fi daunatoare pentru efectele estetice. Odata cu accelerarea suucesiunii schimbarilor, designul poate sa constituie o enclava securizanta pentru oamenii are nu mai pot urma acest ritm. Acest lucru poate fi extrapolat in arhitectura. Henry Bernard: “Mi se intampla cand lucrez ca arhitect sa doresc ca lucrurile

sa dureze, si daca dupa amiaza reflectez ca urbanist la ceea ce am facut dimineata, doresc, dimpotriva, ca ele sa nu dureze”.

Marketingul poate aparea ca motiv pentru sondarea oamenilor. Marile lanturi comerciale au dobandit multa putere nu doar datorita averii uriase dar si prin bancile de date despre populatie pe care si le-au constituit. Ele ajung sa-si comande un design personalizat.

Abordarea stilistica poate fi vazuta si ca un paleativ sau succedaneu inviorator intre doua schimbari fundamentale de design astfel ca a suportat unele reabilitari.

Abordarea marketingului si a eticii sociale poate fi facuta in forme diferite de la utopie la pragmatism. Totul tine de natura umana si se va manifesta cand ca noutati cand ca revivaluri. Comportamentul

E una dintre coordonatele firesti ale gandirii oamenilor intervenind in procese de decizie si conducere/autoconducere cu implicatii atat etice cat si in marketing/ management. Orice organizatie formala nu

poate fi perfect condusa nici autonoma. In istorie se inregistreaza o reducere a restrictibilitatii de la organizatiile militare spre universitati. Aceste lucruri il privesc si pe arhitect designer care va exercita un anumit determinism asupra oamenilor dar si ca lider virtual al unor echipe pluridisciplinare de creatie. Deciiile prezinta urmatoarele

implicatii: - valori conflictuale

- valori temporare, cantitative, sociale si morale

- valori trecute, prezente, viitoare

31

- valori numerice ( precise, imprecise)

- valori necuantificabile si dimensiunile sociale ale deciziilor ( deiferente de evaluare, suiectivitatete,

interpretare)

- identificarea elementelor cauzale

- aria de cuprindere a criteriilor de decizie

Fezabilitatea deciziei e decisiva pt pastrarea ierarhiei. E nevoie de talent pt dobandirea certitudinii, ceea ce implica unele calitati de a sesiza, intelege si conlucra cu ideile si simtamintele altora. Eficienta decentei vine

din constientizarea dualitatilor obligatiilor fata de organizatie si fata de cei afectati de decizii. Interdependenta. Pe parcursul istoriei oamenii cedeaza independenta ceea ce implica sarificarea unor libertati,

dar si vointa de a fi condus, impactul legilor si sanctiunilor sau al recompenselor materiale, convingerea. Interdependenta din societatea contemporana are doua dimensiuni: numerica si temporala.se adauga astfel cerinta inexorabila de continuitate rolului traditional al conducerii. Descentralizarea e o promisiune de

echilibrare a simturilor noastre de liberatate afectate de interdependenta. E nevoie de corelarea sistemului ceea ce presupune ca unii sunt condusi, dar macar sa se realizeze cu discernamant, competenta, sensibilitate si

umanism.