ETICA SI

RESPONSABILITATE SOCIALA CORPORATIVA

IN AFACERILE INTERNATIONALE

= Curs 2 =

Lect. Univ. Dr. Irina-Eugenia IAMANDI

Master in Afaceri Internationale

Bucuresti, 2012

= Curs 2 = Teoriile etice normative si relevanta lor economica

Cuprins (I):

Abordarea religioasa a eticii

(“Legea Eterna”)

Abordarea eticii in termenii teoriei virtutii

(etica teleologica aristotelica)

Abordarea utilitarista a eticii

(etica consecventialista sau a bunastarii)

Abordarea universalista a eticii

(etica deontologica kantiana)

= Curs 2 = Teoriile etice normative si relevanta lor economica

Cuprins (II):

Abordarea eticii bazata pe drepturile individuale

(“Legea Naturala”)

Abordarea justitiara a eticii

(etica obiectiva egalitarista)

Abordarea confucianista a eticii.

Abordarea religioasa a eticii (“Legea Eterna”):

- Tomas d’Aquino (1225-1274)

- Thomas Jefferson (1743-1826)

- moralitatea religioasa (Regula de Aur si Porunca Divina)

- Regula de Aur: „Fa celorlalti ceea ce ai vrea ca ei sa faca pentru tine”

- relevanta economica: greu de aplicat din cauza diversitatii religioase sau a diferentelor structurale intre indivizi si nu mai face fata cerintelor de dezvoltare actuale (-).

Abordarea eticii in termenii teoriei virtutii (etica teleologica aristotelica):

- Aristotel (384-322 î.e.n.)

- etica teleologica (telos – scop, rezultat)

- scopul suprem: fericirea (eudaimonia – fericire)

- conteaza agentul unei actiuni (purtarea demna si justa ca mijloc in vederea atingerii scopului suprem)

- formarea omului de caracter (regula „caii de mijloc”)

- „unitatea virtutilor” (areté – virtuti)

- imitatia modelelor exemplare

- relevanta economica: profitul pt. afacere = fericirea pt. individ (+); greu de aplicat din cauza diversitatii valorice si a multiculturalismului (-).

Abordarea utilitarista a eticii (etica consecventialista sau a bunastarii):

- Jeremy Bentham (1748-1832)

- John Stuart Mill (1806-1873)

- etica consecventialista sau a bunastarii (efectul, beneficiul, satisfactia)

- conteaza consecinta unei actiuni

- maximizarea utilitatii pentru maximum de persoane

- utilitarismul: hedonist, pluralist, al preferintelor

- sprijina abordarea pragmatica a eticii in afaceri

- relevanta economica: analiza cost-beneficiu si analiza SWOT (+); greu de aplicat din cauza imposibilitatii cuantificarii beneficiului unei majoritati fata de sacrificiul unei minoritati si din cauza artificialitatii calculului utilitarist (-).

Abordarea universalista a eticii (etica deontologica kantiana):

- Immanuel Kant (1724-1804)

- etica deontologica (deon – datorie)

- ratiunile morale si bunele intentii

- conteaza intentia unei actiuni

- oamenii au obligatii morale imanente si universale

- datoria si dreptatea sociala

- oamenii respectati ca scopuri in sine, nu ca mijloace

- „Imperativul Categoric”: principiul universalitatii; principiul respectului pentru persoane; principiul autonomiei ratiunii

- relevanta economica: cea mai puternica influenta la nivelul eticii in afaceri si al responsabilitatii sociale corporative (+); greu de aplicat din cauza rigiditatii si a exigentelor prea mari (-).

Abordarea eticii bazata pe drepturile individuale (“Legea Naturala”):

- John Locke (1635-1704)

- drepturile naturale ale individului (la viata, la libertate si la proprietate privata)

- abordare complementara eticii deontologice

- conteaza libertatea personala (libertatea individului – John Locke; inalienabilitatea proprietatii private – Robert Nozick)

- libertatea individuala primeaza asupra egalitatii sociale

- sta la baza capitalismului

- relevanta economica: respectarea drepturilor de proprietate ale indivizilor (+); greu de aplicat din cauza dificultatii de a realiza o ierarhie intre drepturile conflictuale ale celor luati in analiza (-).

Abordarea justitiara a eticii (etica obiectiva egalitarista):

- John Rawls (1972)

- teoria egalitarista a „dreptatii distributive” (reconcilierea egalitatii si dreptatii cu libertatea si eficienta)

- abordare de natura deontologica

- conteaza dreptatea sociala si adevarul

- egalitatea sociala primeaza asupra eficientei si libertatii

- contractul social

- sta la baza socialismului

- relevanta economica: protejarea drepturilor si intereselor individuale (+); greu de aplicat din cauza faptului ca nu incurajeaza implicarea indivizilor in aspectele de ordin economic (-).

Abordarea confucianista a eticii:

- Confucius (551-479 î.e.n.)

- abordarea specifica Orientului

- societatea chineza – „societate a virtutii”

- promovarea armoniei si a echitatii sociale

- relevanta economica: aplicarea valorilor postconfucianismului in practica de afaceri (+); greu de aplicat din cauza diferentelor intre sistemele de valori ale diverselor societati (-).

Concluzie:

Cele 7 sisteme morale/teorii etice normative nu pot fi reconciliate intr-un sistem logic unic, consistent si, desi nici unul dintre ele nu ofera o solutie general valabila pentru rezolvarea dilemelor de natura etica din mediul de afaceri, totusi, luate impreuna, se considera ca duc la rationamente satisfacatoare, mai ales daca sunt completate de o analiza economica si juridica.

Va multumesc pentru atentie!

Lect. Univ. Dr. Irina-Eugenia IAMANDI

irina_iamandi@yahoo.com