120659882-Civica

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“Programul „A doua ºansã“

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

DOINA-OLGA ªTEFÃNESCU

CULTURÃ CIVICÃModulul I Cetãþenia democraticãGhidul elevului

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuridezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii,pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit„A doua ºansã“ – Învãþãmânt secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua ºansã”– învãþãmânt secundar inferiorDorina Kudor, autoare „Limba ºi literatura românã”Carmen Costina, autoare „Limba englezã”Ariana-Stanca Vãcãreþu, autoare „Matematicã”Nicolae Pellegrini, autor „Matematicã”Luminiþa Chicinaº, autoare „ªtiinþe”Ioana Mihacea, autoare „ªtiinþe”Mihai Stamatescu, autor „Istorie”dr. Horaþiu Popa-Bota, autor „Geografie”dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Culturã civicã”Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale”

Ghidul este realizat în conformitate cu programa ºcolarã pentru disciplina Cultura civicã dincadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, aprobatã de MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºiîn acest program educaþional.

Toate materialele din cadrul programului educaþional „A doua ºansã” vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã.În acest sens, trimiteþi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe [email protected]

Coordonator editorial: Mihaela MarinDesign copertã, layout: Elemér KönczeyDTP: Gabi IancuIlustraþii: Ion BarbuCorecturã: Mirabela Mitricã

Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an deaplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.Autorii s-au strãduit sã intre în legãturã cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiuneade a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ialegãtura cu noi la [email protected].

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuridezavantajate”, componenta „A doua ºansã”.Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiData publicãrii: februarie 2006

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR 3

Cuprins

Cuvânt înainte 4

Capitol întâi: Noþiuni introductive 51. Sã învãþãm împreunã 6

Aplicaþii, proiecte, studii de caz 8

Capitolul al doilea: Noi ºi Constituþia României 91. Despre Constituþia României 102. Ce este libertatea? 123. Ce este dreptatea? 144. Dreptul la proprietate 165. Ce este patriotismul? 186. Separarea puterilor în stat 207. Autoritatea legislativã 228. Autoritatea judecãtoreascã 249. Autoritatea executivã 26

10. Preºedintele României 28Aplicaþii, proiecte, teste de evaluare 30

Capitolul al treilea: Comportamente democratice 311. Familia mea 322. Comunitatea localã 343. Opinia publicã 364. Statul ºi cetãþeanul. Sunt eu un bun cetãþean? 38

Aplicaþii, proiecte, teste de evaluare 40

Mic dicþionar de termeni întâlniþi în cultura civicã 41

CULTURÃ CIVICÃ • GHIDUL CURSANTULUI4

Dragi cursanþi,

În orele care urmeazã, de Culturã civicã, vom încerca sã învãþãmîmpreunã ºi sã exersãm comportamentele civice dintr-o socitatedemocraticã.

Vi se pare greu? Înþelegeþi ceva? Nu închideþi cartea! Sigur vise pare greu pentru cã nu ºtiþi ce înseamnã comportamente civicesau o socitate democraticã.

Cultura civicã este o disciplinã frumoasã. Nu numai pentruprofesori sau politicieni. Ea va fi curând ºi pentru voi.

Ca sã învãþãm mai uºor, vom presupune cã citim despre ungrup de cursanþi, ca ºi voi, dintr-o ºcoalã care organizeazã cursuriintensive. Aproape ca ºcoala voastrã.

Acest grup, hai sã spunem cã este de prieteni. Ei pãþesc totfelul de lucruri. Au vârste diferite. Ei sunt cetãþeni, au peste 18ani, dar nu ºtiu ce înseamnã cetãþenia ºi cum ar trebui sã secomporte în multe dintre situaþiile în care se aflã cu sau fãrã voia lor.

Voi va trebui sã încercaþi sã îi ajutaþi de fiecare datã ºi sãdecideþi ce trebuie sã facã ei, ce atitudine sã aibã, ce sã susþinã.Ajutându-i, veþi construi o istorie a lor ºi, la sfârºitul modulului,veþi fi autorii manualului vostru.

Ce ziceþi? Puteþi face asta? Sunt sigurã cã puteþi ºi cred cã oveþi face foarte bine. Hai sã ne ºi apucãm de treabã. Avem multde lucru. Un manual nu se face tocmai uºor. Cât de mândri veþi fila final de munca voastrã!

Cuvânt înainte


Noþiuni introductive

În acest prim capitol vom încerca sã ne amintim unele temepe care le-aþi discutat în anii care au trecut. Fiecare dintre voieste invitat sã îºi spunã pãrerea, sã îºi foloseascã experienþape care o are. Fiecare este persoanã, cetãþean al României ºi are aceleaºi drepturi cu toþi ceilalþi.

Cetãþenia nu este însã o trãsãturã fizicã a omului. Ea presupune un comportament, un fel de a te purta cu ceilalþi.Cetãþenia se învaþã. Nu vã fie teamã, aºadar, sã exersaþi înclasã aceste comportamente. Greºind veþi învãþa, discutând cu colegii veþi ºti cum este bine sã acþionaþi în viaþa socialã.

Capitolul I

NOÞIUNI INTRODUCTIVE

Sã învãþãm împreunã 1


InfoTermenul de culturã civicã este legat de educaþia pentru a ficetãþean. Ce înseamnã cetãþenia? O persoanã are calitatea de a ficetãþean al unui stat fie prin naºtere, fie prin naturalizare.Cetãþenia se referã la totalitatea relaþiilor – economice, juridice,politice – dintre persoana respectivã ºi stat.

Familia, ºcoala, biserica, societatea contribuie la dezvoltareacunoºtinþelor civice, a fidelitãþii faþã de patrie, a cunoaºteriimodului de funcþionare a administraþiei. Ele oferã modele desprece înseamnã libertatea individualã, egalitatea cetãþenilor,dreptatea socialã. Cultura civicã a fiecãrui cetãþean esteimportantã pentru funcþionarea statului democratic.

O societate poate fi organizatã diferit. Ea poate fi democraticã,adicã poprul se conduce singur, sau nedemocraticã, în care o persoanãsau grup de persoane deþin puterea ºi o exercitã în folosul lor.

Sã lucrãm împreunã!1. Citiþi încã o datã introducerea acestui ghid. Ce vã cere autorul sau

autoarea ei? Discutaþi cu colegii folosind urmãtoarele întrebãri:• Cine aþi vrea sã vã fi trimis aceastã scrisoare? De ce?• Ce anume vã trebuie ca sã realizaþi un manual?

Cine va fi responsabil cu asigurarea materialelor, strângereaproduselor voastre în dosare, punerea lor în ordine?

• Stabiliþi câte un rol pentru fiecare. Sunteþi mulþumiþi? Dacã nu sunteþi, faceþi schimbãrile necesare pentru a fi.

Treceþi în caiet observaþiile voastre!

Comentaþi caricatura!

Cultura civicãpresupune cunoºtinþedespre drepturile ºiîndatoririle cetãþenilor,normele de comportaresocialã, mecanismele deluare a deciziilor, rela-þiile dintre cetãþean ºiguvernanþi. La formareaacestei culturi participãtradiþia, experienþazilnicã, mass-media.

Dicþionar

Credeþi cã aþi putea învãþa laculturã civicã în stilul sugeratde caricaturã? De ce?


2. Acum ar trebui sã stabiliþi grupul personajelor. Fiþi atenþi la urmãtoarele aspecte: sex, vârstã, starea sãnãtãþii, familie, numãr de membri etc.

3. Lucraþi în perechi ºi construiþi „biografia“ membrilor grupului vostru arãtând: • ce experienþã are fiecare;• cine sunt pãrinþii sãi;• dacã are sau nu copii; • dacã a avut sau nu probleme cu autoritãþile;• dacã este o persoanã calmã sau nu, ascultãtoare sau nu, certãreþã sau împãciuitoare, care

minte sau nu, are sau nu curaj ºi în ce situaþii, ce pasiuni are etc. Stabiliþi povestea fiecãruia pe câte o foaie de hârtie; imaginaþi-i ºi un certificat de naºtere. Nu trebuie sã fie toate personaje pozitive!Prezentaþi pe rând colegilor personajele imaginate. Sunteþi mulþumiþi de ele? Dacã nu, modificaþiacum tot ce credeþi de cuviinþã. Povestea voastrã poate sã înceapã. Aveþi deja personajele. Stabiliþiîmpreunã localitatea în care ele trãiesc. Daþi ºi câteva elemente de istorie ºi geografie. Faceþi ºi unplan al zonei în care se aflã ºcoala. Marcaþi în planul vostru unde se aflã instituþiile importante:biserica, primãria, spitalul, poliþia.

4. Aþi creat grupul personajelor care vã vor însoþi pe parcursul orelor. Acum este nevoie sã stabiliþi ºiniºte reguli pentru ei. Cum credeþi cã ar fi bine sã se comporte ei unii cu alþii ºi cu ceilalþi? Lucraþipe grupe ºi stabiliþi o listã de reguli pe care un grup ar trebui sã le respecte. Nu faceþi o listã prea lungã; s-ar putea ca, dacã sunt prea multe, personajele voastre sã le uite. Scrieþi-le simplu, uºor de înþeles pentru oricine. Discutaþi-le la final împreunã ºi definitivaþi lista, completând tabelul dat.

Reguli ale grupului1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Reþineþi aceste reguli de comportare. Credeþi cã ele ar putea fi ºi ale clasei voastre? De ce?

Ce am învãþat?1. Noteazã în rândul de mai jos ce þi-a plãcut cel mai mult din ceea ce aþi discutat pânã acum.

..............................................................................................................................

2. Noteazã ce þi-a plãcut cel mai puþin din ceea ce aþi discutat pânã acum.

..................................................................................................................................

3. Sã presupunem cã vrei sã convingi un prieten sau o prietenã sã vinã cu tine la ºcoalã. Ce i-ai spune?Discutã cu colegul sau colega de bancã ºi decideþi împreunã care este cel mai bun motiv.

NOÞIUNI INTRODUCTIVE

Aplicaþii, proiecte, studii de caz


1. GOOGLE!Intrã pe internet ºi cautã de fiecare datã cuvintele despre care doreºti sã afli mai multe. Noteazã în caiet câte ceva din cele aflate ºi discutã-le cu colegii în clasã. Pentru aceastã primãlecþie îþi sugerãm sã cauþi cuvântul persoanã.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Alege din lista de mai jos factorii care crezi cã au contribuit pânã acum la educaþia ta civicã.Specificã pentru fiecare cât anume v-a influenþat punând semnul „X“ în cãsuþa aleasã.

3. Discutã cu colegul sau colega de bancã ºi apoi cu toatã clasa despre experienþe din viaþa voastrãcare v-au ajutat în formarea ca cetãþeni. Povesteºte colegilor ce anume þi s-a întâmplat ºi de ce aireþinut acele întâmplãri. Discutaþi folosind rãspunsurile la urmãtoarele întrebãri:

a. V-a mai vorbit cineva de educaþie civicã pânã acum? Cu ce efecte?b. Existã pentru voi un model de cetãþean? Care anume?c. Existã pentru voi un model negativ, adicã o persoanã cu care nu aþi vrea sã semãnaþi în nici

un caz? Care anume?d. Credeþi cã voi la rândul vostru influenþaþi pe cineva? În ce fel?

4. Gândiþi-vã la temele presupuse de educaþia civicã. Urmãriþi timp o sãptãmânã ce se întâmplã înjurul vostru, citiþi ziare, urmãriþi evenimentele ºi aduceþi în clasã exemple de:

a. fapte civice pozitive;b. fapte civice negative.

Discutaþi împreunã de ce le-aþi ales. Aþi ales cumva mai mulþi dintre voi aceleaºi fapte fãrã sã vãinspiraþi unul de altul? De ce?

Factori de influenþã Nu au influenþat deloc

Au influenþat foarte puþin

Au influenþat foarte mult

familia

presa scrisã

funcþionarii de la primãrie

poliþiºtii

prietenii

lecturile

ºcoala

vecinii

televiziunea


Noi ºi ConstituþiaRomâniei

În capitolul care urmeazã vom discuta despre libertate,dreptate, proprietate, patriotism. Vom încerca sã discutãmîmpreunã despre principalele autoritãþi ale statului. ªtii caresunt acestea? ªtii cumva care sunt atribuþiile fiecãreia?

Fiecare cetãþean ar trebui sã cunoascã aceste lucruri. De ce? Pentru cã a fi cetãþean înseamnã a avea niºte drepturiºi niºte obligaþii. Îþi imaginezi ce se întâmplã dacã nu le ºtii?Spune colegilor la ce te-ai gândit.

Capitolul II

NOI ªI CONSTITUÞIA ROMÂNIEI

Despre Constituþia României 1


InfoConstituþia este legea fundamentalã care stabileºte principiile ºinormele de bazã ale unui stat ºi ale relaþiilor dintre puteri, dintrepopor ºi guvernare ºi drepturile ºi libertãþile cetãþenilor.

Prin constituþie, cetãþenii stabilesc condiþiile exercitãrii puteriipolitice.



În Constituþia României se aratã cã:„Respectarea Constituþiei, a supremaþiei sale ºi a legilor este

obligatorie.“Voi ce înþelegeþi de aici? Opriþi-vã un moment ºi discutaþi împreunã despre ce crede

fiecare cã ne transmite Constituþia.La o primã citire vom spune cã din textul din Constituþie

înþelegem cã respectarea legilor nu este la decizia fiecãruia. Este corect, dar nu suficient.

Nu se înþelege de ce trebuie sã mai avem ºi o constituþie, nusunt suficiente legile?

Enunþul vrea sã ne spunã cã documentul numit Constituþieeste suprem, adicã el se aflã în fruntea tuturor legilor sau la bazalor. Constituþia este legea de la care toate celelalte pleacã înformulãrile lor. Dacã o lege contrazice Constituþia, ea este respinsã.

În concluzie, propoziþia noastrã exprimã un principiuconstituþional ºi nu o cerinþã simplã.

Sã presupunem cã personajuldin imagine este unpolitician. Ce înseamnã cã „sare“ pesteConstituþie? ªtii vreun exemplu?


Constituþia poate fi scrisã, ca în România, sau nescrisã, cumeste în Marea Britanie (constituþie cutumiarã, constituitã din regulinescrise acumulate progresiv, referitoare la funcþionarea statului).

Prima constituþie scrisã a fost cea americanã, 1787, urmatã în1791 de cea francezã.

În România prima constituþie a fost adoptatã în 1866. Apoi aufost adoptate constituþii în 1923, 1948, 1952 ºi 1965.

Prezenta Constituþie a României este adoptatã în 1991, fiindrevizuitã prin referendum în 2003. Ea cuprinde precizãrireferitoare la: principiile generale, drepturile, libertãþile ºiîndatoririle fundamentale ale cetãþenilor, autoritãþile statului,economia ºi finanþele, Curtea Constituþionalã, integrarea euro-atlanticã, modul de revizuire a constituþiei.

Sã lucrãm împreunã!1. Scrieþi unii sub alþii anii în care au fost adoptate noi constituþii

în România. Faceþi, în sãptãmânile care urmeazã, o micã cercetare ºi aflaþi cese întâmpla în România în fiecare dintre acei ani. Încercaþi sã corelaþicu ce învãþaþi la istorie. Formaþi perechi ºi împãrþiþi-vã sarcinile.Aduceþi în clasã rezultatele cercetãrilor voastre. Arãtaþi cum aþiprocedat pentru a afla mai mult. Aveþi toþi aceeaºi informaþie? De ce?

2. Imaginaþi-vã cã grupul vostru de prieteni, cel pe care vi l-aþi stabilit împreunã, ajunge pe o insulãpustie, împreunã cu alte câteva sute de persoane. Ei nu vor putea trãi fãrã nici o regulã. Curând vorfi în situaþia de a scrie o constituþie. Ce anume ar trebui sã cuprindã ea? Scrieþi împreunã cu grupulnoua constituþie. Organizaþi-vã munca astfel:

• discutaþi de ce credeþi cã apare, la un moment dat, problema necesitãþii unor reguli pe caretoþi sã le respecte pe insulã;

• discutaþi cu toþii ce fel de probleme ar trebui sã cuprindã constituþia;• formaþi perechi ºi împãrþiþi-vã problemele stabilite;• scrieþi conþinuturile;• prezentaþi pe rând colegilor ce anume aþi stabilit;• discutaþi ºi vedeþi dacã sunteþi cu toþii de acord.

3. Verificaþi constituþia scrisã de grupul vostru încercând sã vedeþi dacã sunt rezolvate urmãtoarele probleme:• Are fiecare persoanã cele necesare supravieþuirii?• Sunt respectate dreptul la viaþã, libertatea ºi demnitatea fiecãruia?• Este respectatã natura?• Existã democraþie pe insulã sau o persoanã (sau grup de persoane) îºi impune punctele de vedere?• Cum este apãrat fiecare cetãþean al insulei de posibilele abuzuri?

Ce am învãþat?1. Noteazã în rândul de mai jos ce þi-a plãcut cel mai mult din ceea ce aþi discutat pânã acum.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Noteazã ce þi-a plãcut cel mai puþin din ceea ce aþi discutat pânã acum.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Sã presupunem cã vrei sã convingi un prieten sau o prietenã sã citeascã ceva din Constituþie. Ce i-ai spune?

1866 ..............................1923 ..............................1948 ..............................1952 ..............................1965 ..............................

Referendum = procedurãa democraþiei prin careconducerea unei þãri seadreseazã poporuluipentru a-l consulta înprobleme majore. Încadrul referendumuluicetãþenii se exprimã cuda sau nu.

Dicþionar


Ce este libertatea? 2


Sã presupunem cã în grupul de prieteni pe care l-aþi creat areloc o discuþie despre libertate. Unii dintre ei susþin cã a fi liberînseamnã sã faci ce vrei. Ceilalþi susþin cã libertatea nuînseamnã cã faci tot ce îþi trece prin minte.

Formaþi douã grupe. Prima grupã va hotãrî cum se poatesusþine prima poziþie, adicã aceea care spune cã libertateaînseamnã sã faci tot ce vrei. Cea de a doua grupã va încerca sãarate cã libertatea nu înseamnã cã faci tot ce vrei.

Discutaþi împreunã ºi vedeþi dacã personajele voastre auînþeles ce înseamnã sã fii liber. Completaþi tabelul de mai josreþinând, din prezentãrile colegilor, trei idei care vi s-au pãrutmai importante.

InfoLibertatea poate sã însemne mai multe lucruri. De exemplulibertatea de gândire este diferitã de libertatea de acþiune. Dacã libertatea de gândire este neîngrãditã, cea de acþiune trebuiesã fie limitatã de cãtre societate pentru a împiedica abuzurile ºi



Libertatea înseamnã cã... Libertatea nu înseamnã în niciun caz cã...

1. 1.

2. 2.

3. 3.

Credeþi cã dacã un hoþ estemai mic, trebuie sã îl urmã-reasã un poliþist „mai mic“?De ce?


vãtãmarea corporalã. Libertatea persoanei nu este posibilã decâtprin respectarea legilor (a regulilor).

Viaþa, libertatea ºi proprietatea au fost considerate de uniigânditori ca fiind drepturi ale tuturor oamenilor din toate timpurile.Ele sunt considerate drepturi naturale, adicã sunt date prinnatura omului. Aceasta înseamnã cã, dacã eºti om, atunci sigur aidreptul la viaþã, libertate ºi proprietate.

Sã lucrãm împreunã!1. Completaþi lista urmãtoare cu cuvinte care presupun opusul lui „liber“:

supus, obligat, sclav, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Stabiliþi împreunã ce înseamnã „liber“ în fiecare dintre urmãtoarele propoziþii:a. Aveþi o camerã liberã?b. Mintea mea este liberã.c. Fulgii de zãpadã cad liber.d. Dupã o perioadã de detenþie el este liber.e. Eu m-am simþit liber ºi în închisoare.

3. În manifestarea libertãþii sale, fiecare persoanã trebuie sã þinã seama ºi de ceilalþi. De exemplu, dacãeu sunt liber sau liberã sã învãþ sã cânt la chitarã, trebuie sã o fac astfel încât sã nu deranjez pe nimeni. Discutaþi împreunã urmãtoarele situaþii arãtând dacã libertatea fiecãruia trebuie îngrãditã sau nu ºiîn ce condiþii:

a. Mioara vrea sã scrie cât mai frumos. Ea face exerciþii noaptea.b. Marius vrea sã cânte la vioarã. El exerseazã noaptea.c. ªcoala la care sunteþi înscriºi hotãreºte sã introducã uniformã. Toþi elevii sunt obligaþi sã ºi-o

cumpere.d. Afli cã fratele tãu mai mic fumeazã.e. Alexandra foloseºte apã mineralã pentru a uda florile. f. Mihai ºi-a luat carnet de conducere. El nu este mulþumit de restricþiile de la circulaþie ºi

circulã frecvent pe sens interzis.

4. Sã presupunem cã o persoanã se considerã liberã. Ea nu face rãu nimãnui. Într-o zi hotãrãºte sã sesinucidã. Ce trebuie sã facã ceilalþi? Este persoana respectivã liberã sã decidã asupra vieþii ei?Trebuie sã intervinã ceilalþi ºi sã o salveze? Dacã persoana care încearcã sã se sinucidã este atentsupravegeatã înseamnã cã i s-a încãlcat libertatea? În ce condiþii?

Ce am învãþat?Dã exemple de trei situaþii, fapte sau lucruri care pot fi interzise unei persoane ºi douã exemple desituaþii, fapte sau lucruri care nu pot fi interzise.

Situaþii, fapte sau lucruri care pot fi interzise

Situaþii, fapte sau lucruri care nu pot fi interzise

1. 1.

2. 2.

3. 3.

Libertatea politicã estecaracteristicã societãþilordemocratice. Ea presupunecã fiecare persoanã îºipoate exercita drepturilepolitice ºi civile,respectând legea.

Dicþionar


Ce este dreptatea? 3


Sã presupunem cã unul dintre personajele voastre are urmãtoareaproblemã: în sesiunea de evaluare la educaþie civicã, a luatnumai nota 5. El sau ea, cum veþi hotãrî voi, se simte nedreptãþit(ã).Considerã cã nu este drept sã primeascã doar nota minimã.

Lucraþi împreunã ºi stabiliþi care sunt condiþiile generale alesituaþiei. Lucraþi apoi pe grupe ºi stabiliþi cum ar trebui sã reac-þioneze personajul vostru. Este realmente un caz de nedreptate sause simte nedreptãþit pentru cã nu ºtie sã aprecize corect situaþia?

Prezentaþi clasei pãrerile voastre ºi discutaþi apoi împreunãdespre dreptate. Folosiþi rãspunsurile la urmãtoarele întrebãri:

a. Aþi putut stabili dacã situaþia era sau nu dreaptã, fãrã sã vãreferiþi la reguli?

b. Aþi avut nevoie în discuþia voastrã sã ºtiþi cum este „bine“sã acþionezi?

c. Aþi fãcut apel la o „autoritate“ care sã aprecieze ºi sã corectezesituaþia, dacã este cazul?

d. Poate cineva sã se simtã nedreptãþit, deºi s-a acþionat corect?De ce?

InfoA fi drept înseamnã sã acþionezi faþã de tine ºi faþã de ceilalþirespectând de fiecare datã regulile sau normele. Recunoaºterea dreptãþii unei persoane presupune cã încomunitatea respectivã existã niºte prevederi referitoare ladrepturi ºi îndatoriri. Constituþia României acordã un spaþiuimportant stabilirii drepturilor, libertãþilor ºi îndatoritilorfundamentale ale unui cetãþean. Aceste drepturi sunt garantatede statul român.



Drept• ceea ce îi este permis

unei persoane sã fie,sã posede, sã facã;

• totalitatea normelorjuridice carereglementeazã viaþaoamenilor într-oanumitã comunitate;

• disciplinã carestudiazã sistemulnormelor juridice.

Dicþionar

Ce reprezintã aceste personaje?Imaginaþi o situaþie pe carecaricatura ar putea-o ilustra.


Sã lucrãm împreunã!1. Completaþi, discutând în perechi, spaþiile de mai jos cu reguli pe care le respectã grupul indicat în

fiecare situaþie:

2. Sã presupunem cã sunteþi în urmãtoarea situaþie: decideþi sã jucaþi un joc simplu, ca, de exemplu,Fazan pe obiecte. Cunoaºteþi regulile? Citiþi-le împreunã!Reguli:

• jucãtorii se aºazã în cerc;• de la stânga la dreapta fiecare spune un cuvânt;• cuvântul spus reprezintã obiecte;• fiecare jucãtor care urmeazã spune un cuvânt care începe cu litera stabilitã de grup;• litera se stabileºte astfel: cel care trebuie sã spunã cuvântul spune în gând alfabetul ºi se

opreºte atunci când colegul sau colega din dreapta îi spune „stop”; dacã o literã se repetã, se reia procedura de decizie;

• cine greºeºte stã un tur.Continuaþi lista regulilor dacã credeþi cã este cazul. Jucaþi acest joc respectând toate regulile. Apoi,pe mãsurã ce jucaþi, fiecare dintre voi sã schimbe câte o regulã, fãrã sã anunþe pe ceilalþi jucãtori.Ce se va întâmpla?Discutaþi împreunã, dupã ce jocul s-a oprit, urmãtoarele aspecte:

• De ce este nevoie sã respectãm regulile? Ce se întâmplã dacã nu o facem?• Poate cineva sã profite de încãlcarea regulilor? Cine?• Cine are de suferit din abaterea de la reguli?• Cum se poate asigura respectarea regulilor? • Este nevoie sã intervinã totdeauna o autoritate? De ce?• Ce trebuie sã facã fiecare pentru a asigura respectarea regulilor? Vi se pare greu?

3. Dreptatea nu presupune totdeauna egalitate. De exemplu, într-o ºcoalã, unele persoane sunt cursanþiºi altele sunt cadre didactice. Este ceva nedrept aici? Cu siguranþã cã nu. Oricine este liber sã facãefortul de a învãþa ºi de a deveni profesor sau profesoarã. Într-o întreprindere existã mai multeposturi în schemã. Aceastã diferenþiere nu este nedreaptã atâta timp cât ea nu este folositã în interespersonal ºi cât timp orice persoanã care îndeplineºte condiþiile poate ocupa oricare dintre posturi.Discutaþi împreunã fiecare dintre situaþiile date în continuare ºi stabiliþi pentru fiecare în cecondiþii este ea dreaptã ºi în ce condiþii ar putea fi nedreaptã.

a. înscrierea unei persoane în programul „A doua ºansã“;b. ocuparea unui post de croitor sau croitoreasã;c. alegerea soþului sau a soþiei.

Ce am învãþat?1. Noteazã în rândul de mai jos ceva nou învãþat în aceastã lecþie.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Grupul Regulile pe care trebuie sã le respecte

a. tineri care se duc la discotecã

b. cursanþi aflaþi în clasã

c. cãlãtori în tren

d. pietoni care se întorc acasã la miezul nopþii


Dreptul la proprietate 4


Sã presupunem cã în grupul personajelor voastre s-a întâmplat urmãtoarea situaþie: Unul dintre ele, voi decideþi care, a citit în Constituþieurmãtoarea propoziþie:

„Proprietatea privatã este garantatã ºi ocrotitãîn mod egal de lege, indiferent de titular.“

De aici acest personaj a înþeles cã statul trebuie sãdea, în mod garantat, fiecãruia câte o proprietate.Celelalte personaje îi spun cã propoziþia nu la asta sereferã, ci la altceva. Discutaþi împreunã ºi stabiliþipoziþia fiecãrui personaj. Cine are dreptate ºi de ce?Ce vrea sã spunã pasajul din Constituþie?

InfoProprietatea permite unei persoane sã aibã în posesie ºi sãfoloseascã un anumit lucru. Dacã cineva este proprietarul unuilucru, el poate sã dispunã asupra lui, adicã sã hotãrascã ce sãfacã cu el.De exemplu, dacã cineva are o casã, el este proprietar, adicã:

• are casa în posesie, este a lui;• are drept de folosinþã, adicã o poate folosi sã stea în ea;• are drept de dispoziþie, adicã poate hotãrî dacã o vinde sau nu.

Uneori aceste trei aspecte se pot da unor persoane diferite. De exemplu, pãrinþii sunt proprietarii unei case (au drept deposesie), dar cedeazã dreptul de folosinþã (copiilor sau altcuiva)ºi pãstreazã dreptul de dispoziþie (ei decid ce se întâmplã cu casaîn viitor).



Proprietatea – dreptulpe care cineva îl are de ase bucura ºi de a dispunede un lucru în limiteledeterminate de lege.

Dicþionar

Vi se pare corectã o asemenearezolvare a problemeiproprietãþii? De ce? Credeþi cã poate cineva sãdecidã cã vrea sã locuiascã în parc? De ce?


Sã lucrãm împreunã!1. Sã presupunem cã sunteþi proprietarii bunurilor date în tabelul urmãtor. Arãtaþi în fiecare caz cine

poate avea dreptul de posesie, folosinþã ºi dispoziþie. Completaþi tabelul dând ºi voi alte exemple.

2. Atitudinea faþã de proprietate poate fi:• pozitivã, adicã de grijã faþã de obiectul proprietãþii ºi cu dorinþa de a-l spori;• negativã, adicã de neglijenþã, de distrugere, cu intenþie de furt.

Rezolvaþi împreunã urmãtoarele sarcini:a. Stabiliþi individual ºi apoi discutaþi în grup ce înseamnã atitudine pozitivã faþã de

urmãtoarele obiecte pe care cineva le are în proprietate:– patul în care doarme;– hainele sale;– un cal;– uneltele de muncã.

b. Daþi exemple de obiecte aflate în proprietatea voastrã ºi spuneþi cum se manifestã atitudinilevoastre pozitive faþã de ele. Dar atitudinile celorlalþi faþã de obiectele voastre?

3. Obiectul unei proprietãþi ne aparþine dar nu putem face chiar orice cu el. De exemplu dacã avem opãdure nu este bine sã o tãiem fãrã sã plantãm nimic în loc. Proprietatea trebuie îngrijitã, împie-dicându-se degradarea ei. Formaþi grupe de câte trei ºi alegeþi-vã o proprietate dintre urmãtoarele:

• un hotel aflat lângã lac;• 20 de stupi;• o tãbãcãrie;• o fabricã de detergenþi.

Stabiliþi în cazul ales urmãtoarele:a. condiþiile în care vã desfãºuraþi activitatea (anotimpul în care sunteþi, cu cine colaboraþi, ce

consecinþe ecologice are activitatea voastrã etc.);b. care sunt responsabilitãþile pe care le aveþi ca proprietari.

Ce am învãþat?Scrie în rândurile care urmeazã un lucru pe care l-ai învãþat discutând despre proprietate ºi la carenu te-ai gândit pânã acum.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Bunul avut înproprietate Drept de folosinþã Drept de dispoziþie Drept de posesie

O cãruþã

Hainele tale

Un televizor


Ce este patriotismul? 5


Sã presupunem cã personajele voastre discutã despre patriotism.Unele dintre ele, voi stabiliþi care, susþin cã ele nu mai dau dovadãde patriotism. Ceilalþi considerã cã este greºit, întrucât patriotismulva fi prezent totdeauna în orice comunitate, la orice om.

Formaþi douã grupe ºi rezolvaþi urmãtoarele sarcini:Grupa 1. Stabiliþi ce argumente ar putea avea personajele voastre

când susþin cã nu au sentimente de patriotism.Grupa 2. Stabiliþi ce argumente ar putea aduce cei care susþin cã

oamenii au totdeauna sentimente patriotice.Prezentaþi argumentele voastre ºi comentaþi împreunã ideea

de patriotism

InfoÎn anumite condiþii, fiecare îºi manifestã sentimentele lui patriotice.Dacã însã între ceea ce se afirmã despre patriotism ºi ceea ce seface este o mare deosebire, atunci spunem cã persoana respectivãnu este patriotã.

Patriotismul este sentimentul de dragoste faþã de patrie ºi depopor în decursul istoriei. Fãrã el, spunea gânditorul românVasile Conta, „nu putem concepe o viaþã, dar încã un stat...“



Atunci când se susþinecã, în comparaþie custrãinii sau cu celelalteetnii, românii sunt maibuni, mai harnici ºi maibine intenþionaþi, se trecede la patriotism la opusullui, adicã la ºovinism.

Dicþionar

Sã presupunem cã persoanadin desen este realã. Credeþicã ea nu ar putea da dovadãde patriotism? De ce?În ce condiþii desenul arindica o persoanã lipsitã depatriotism?


Sã lucrãm împreunã!1. Discutaþi în perechi ºi apoi cu toatã clasa, dând exemple de:

a. comportamente patriotice;b. comportamente lipsite de patriotism.

2. Formaþi grupe de câte trei cursanþi ºi construiþi o definiþie a patriotismului cu care sã fiþi toþi deacord. Folosiþi în discuþie urmãtorul plan problematic:

• Sentimentul patriotic se învaþã sau ne naºtem cu el?• Patriotismul este doar un sentiment?• Patriotismul se manifestã zilnic sau numai de ziua naþionalã?• Poþi fi patriot dacã nu cunoºti istoria þãrii tale?• Poþi fi patriot dacã nu îþi faci treaba bine?

3. Nu tot ce fac strãinii este rãu ºi nici tot ce fac conaþionalii nu este automat bun. Situaþiile trebuiejudecate þinându-se seama de conþinutul ºi de condiþiile lor de desfãºurare. Discutaþi împreunãurmãtoarele situaþii ºi apreciaþi ce înseamnã patriotism în fiecare caz.

a. Sunteþi în tren ºi câþiva cãlãtori români agreseazã verbal un grup de fete.b. Au loc inundaþii. Cetãþenii sunt invitaþi sã se ajute unii pe alþii.c. Sunteþi în trenul internaþional care merge la Viena. Un cãlãtor strãin spune cã românii sunt hoþi.

4. Acum toþi aþi înþeles ce este patriotismul? Dacã aþi înþeles înseamnã cã aþi devenit patrioþi? De ce?

5. Manifestarea patriotismului se poate face în mai multe feluri, în funcþie de cum este fiecare, demeseria lui, de situaþia în care se aflã. Discutaþi împreunã ºi arãtaþi care este pãrerea voastrã desprefiecare situaþie care urmeazã:

a. Cum se poate manifesta patriotismul pentru: un elev, un agricultor, un ºofer, un ministru, untâmplar, pentru tine? Ai fost sincer(ã)?

b. Care sunt formele de manifestare a patriotismului pe care le întâlnim la toþi oamenii?c. Dacã o persoanã nu îºi plãteºte impozitele, mai putem spune cã dã dovadã de patriotism?

Dar dacã ºi le plãteºte, este ea automat patriotã? d. Când spunem cã o persoanã acþioneazã din patriotism ºi când spunem cã acþioneazã din

interes personal?

Ce am învãþat?1. Scrie în rândurile care urmeazã ce ai învãþat despre patriotism ºi þi s-a pãrut interesant.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Te consideri tu o persoanã care dã dovadã de patriotism? Rãspunde pe scurt în rândurile urmãtoare.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Separarea puterilor în stat 6


Citind titlul acestei lecþii, peronajelor voastre le-ar fi foarte greusã înþeleagã ceva. De aceea sã presupunem cã ele facurmãtoarea listã de întrebãri:

• Ce sunt puterile unui stat?• Care sunt puterile statului român?• De ce sunt ele separate?• De ce trebuie sã prevadã Constituþia acest lucru?

Continuaþi lista de întrebãri. Încercaþi sã rãspundeþi acestorîntrebãri, arãtând ce anume nu înþelegeþi. Dupã ce veþi parcurgeintegral lecþia, le veþi gãsi un rãspuns mai amplu.

InfoArticolul 1 (4) al Constituþiei României spune cã:

„Statul se organizeazã potrivit principiului separaþiei ºiechilibrului puterilor legislativã, executivã ºi judecãtoreascã – încadrul democraþiei constituþionale.“

De aici înþelegem cã sunt trei puteri – legislativã, executivã ºijudecãtoreascã – cã ele ar trebui sã funcþioneze separate una decealaltã, colaborând fãrã sã fie subordonate.



Separarea puterilor esteun principiu al demo-craþiei moderne. El presupune cã separareadintre cei care fac legea(puterea legislativã), ceicare o aplicã (putereaexecutivã) ºi cei care ointerpreteazã (putereajudecãtoreascã) are cascop prevenireainstaurãrii regimurilordictatoriale.

Dicþionar

Sã presupunem cã în aceastãcaricaturã este un politician.De ce credeþi cã are ºasepicioare ºi nu patru sau opt?


Sã luãm un caz de funcþionare a principiului separãrii puterilor în stat. De exemplu, Legeaînvãþãmântului.

Puterea legislativã (Senatul ºi Camera Deputaþilor) formuleazã ºi adoptã legea astfel încât nici ocategorie sã nu fie defavorizatã. Curtea Supremã de Justiþie verificã dacã legea respectã ConstituþiaRomâniei, iar puterea executivã (guvernul) o pune în aplicare, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriifiind rãspunzãtor.

Sã lucrãm împreunã!1. Discutaþi pe perechi ºi apoi cu toatã clasa dând exemple de legi despre care aþi auzit. Cine le-a adoptat?

2. Citiþi legile din tabelul de mai jos. Completaþi în dreptul fiecãreia numele ministerului cãruia îirevine sarcina aplicãrii lor:

3. Luaþi unul dintre ziarele zilei. Cãutaþi diferitetipuri de anunþuri care se referã la activitateacelor trei puteri în statul nostru. Scrieþi întabelul alãturat informaþii referitoare laactivitatea instituþiilor care corespund fiecãreiputeri.

4. Instituþiile care corespund fiecãrei putericolaboreazã între ele. De exemplu pentruprotecþia copilului acþioneazã ministerulînvãþãmântului, ministerul sãnãtãþii,primãriile, poliþia ºi altele. Constituþiatrebuie aplicatã de toate instituþiile.Daþi exemple de situaþii în care acþioneazã împreunã cel puþin douã instituþii. Arãtaþi cãrei puteri credeþi cã îi aparþin.

Ce am învãþat?Scrie în rândurile care urmeazã un lucru pe care l-ai învãþat discutând despre puterile în stat ºi lacare nu te-ai gândit pânã acum.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Exemple de legi Ministerul/ministerele care se ocupã de aplicarea lor

1. Legea învãþãmântului

2. Legea sãnãtãþii

3. Legea vãmilor

4. Legea privind prevenirea ºi combaterea violenþei în familie

5. Legea privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului

Exemple de activitãþi

Puterea legislativã---

Puterea executivã---

Puterea judecãtoreascã---


Autoritatea legislativã 7


Sã presupunem cã astãzi grupul personajelorvoastre a fãcut o vizitã la Casa Poporului,locul unde îºi desfãºoarã activitateaParlamentul României. ªtiþi ceva despre acest loc? Discutaþi împreunã ºi spuneþi ce aþi aflat pânãacum. Cãutaþi informaþii despre perioada încare a fost construitã Casa Poporului ºiaduceþi-le colegilor. De ce credeþi cã se cheamã astfel?

InfoParlamentul României este organul reprezentativ suprem alpoporului român, unica autoritate legiuitoare a þãrii, conformConstituþiei din 1991, revizuitã în 2003.

Parlamentul României este compus din Senat ºi CameraDeputaþilor. Din aceastã cauzã se spune cã România are unparlament bicameral (adicã cu douã camere). MembriiParlamentului României sunt aleºi prin vot direct, egal, secret,liber exprimat, pentru o perioadã de patru ani. Nimeni nu poatefi în acelaºi timp ºi deputat, ºi senator. ªedinþele celor douãcamere sunt publice, adicã la ele poate asista orice cetãþean.Deputaþii ºi senatorii se aflã, pe perioada mandatului lor, înserviciul poporului. De aceea ei nu pot fi traºi la rãspunderepentru opiniile lor politice exprimate pe durata mandatului.


Comentaþi caricatura!Lex în limba latinã înseamnãlege. Despre ce instituþie astatului credeþi cã este vorbaîn caricaturã? Ce credeþi cã se întâmplãatunci când legiuitorii nusunt de acord între ei?


Pentru ca o lege sã fie adoptatã, se parcurge urmãtorul traseu: a. Fiecare camerã a parlamentului discutã ºi voteazã legea, în

aceeaºi formulare.b. Dupã aprobare, legea este promulgatã de Preºedintele

României.c. Ulterior legea este publicatã în Monitorul Oficial al României,

intrând în vigoare la trei zile de la data publicãrii.

Sã lucrãm împreunã!1. Parlamentul României adoptã legile þãrii. Ele sunt publicate,

dupã promulgare, în Monitorul Oficial al României. Luaþi de lasecretariatul ºcolii câteva exemplare din aceastã publicaþie. Citiþidespre ce legi este vorba în ele. Discutaþi împreunã despre cumeste prezentatã legea.

2. Parlamentul discutã ºi adoptã legi propuse de senatori, deputaþi,guvern. Cei care propun legi au „iniþiativã legislativã”. Cetãþeniipot avea ºi ei iniþiativã legislativã, cu respectarea unor condiþii.Sã presupunem cã voi aveþi o asemenea iniþiativã. Ce legi aþi propune? Lucraþi pe grupe ºi formulaþi succint o lege. Ea trebuie sã serefere la ceea ce este permis ºi interzis în situaþia aleasã de voi. Discutaþi pe rând legile propuse de fiecare grup.

3. Sã presupunem cã regulamentul din ºcoala voastrã este un fel deconstituþie a ºcolii. Formaþi grupe alegându-vã fiecare unul dintre urmãtoarele roluri:

• Parlamentul;• Curtea Constituþionalã;• Preºedintele României.

Exercitaþi-vã dreptul la iniþiativa parlamentarã formulând legicum credeþi de cuviinþã. Parcurgeþi apoi etapele necesare pentruca legea sã fie pusã în aplicare.Discutaþi apoi împreunã despre felul în care aþi procedat. Cumaþi realizat votul? A fost uºor sã „convingeþi“ toþi parlamentarii?

Ce am învãþat?Scrie în rândurile care urmeazã ce ai învãþat despre Parlamentul României ºi þi s-a pãrut interesant.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Promulgare – act princare ºeful unui statdispune publicarea ºiintrarea în vigoare aunui proiect de legevotat de organul legislativ.

Dicþionar


Autoritatea judecãtoreascã 8


InfoPuterea judecãtoreascã este una dintre cele trei puteri în stat.Justiþia se realizeazã în numele legii. Ea este unicã, imparþialã ºiegalã pentru toþi.

De la autoritatea judecãtoreascã din România se aºteaptãînfãptuirea dreptãþii. Ramuri importante ale sistemului de dreptdin România sunt:

Dreptul penal – are ca obiect apãrarea împotriva infracþiunilor, astatului ºi a ordinii de drept, a persoanei ºi a proprietãþii.

Faptele cu caracter penal sunt judecate în instanþele dejudecatã, unde se hotãrãsc pedepse pentru cei vinovaþi.Sancþiunea datã unei persoane vinovate trebuie:

• sã asigure realizarea dreptãþii;• sã descurajeze alte persoane care ar dori sã repete

fapta respectivã.Executarea pedepsei nu trebuie sã cauzeze în niciun fel

suferinþã fizicã ºi nici sã înjoseascã persoana condamnatã.Dreptul civil – asigurã respectarea drepturilor persoanei:

dreptul de a purta un nume, de a locui la o adresã, de a fi îngrijitde pãrinþi sau de un tutore, dreptul de a merge la ºcoalã, dreptulde a închiria o casã, de a înfiinþa propria afacere.

Rapoturile juridice care se stabilesc între persoanele caredispun de drepturi ºi persoanele care au obligaþii în legãturã cuconcretizarea acestor drepturi sunt reglementate de dreptul civil.Rezultatul raporturilor juridice civile sunt actele juridice civile.Dintre acestea, cele mai des întâlnite sunt contractele.



Infracþiunea este faptacare prezintã pericol social,fiind sãvârºitã cu vinovãþie.Câteva dintre tipurile deinfracþiuni sunt:a. infracþiuni împotriva

siguranþei statului(trãdarea, spionajul,atentatul)

b. infracþiuni contrapersoanei:- contra vieþii, integri-

tãþii corporale ºisãnãtãþii (omorul,pruncuciderea,determinarea sauînlesnirea sinuciderii,vãtãmarea corporalã);

- contra libertãþiipersoanei (rãpirea,sclavia, ºantajul,ameninþarea);

- infracþiuni cuprivire la viaþasexualã (viol, incest,corupþie sexualã);

- contra demnitãþiipersoanei (insulta,calomnia);

c. infracþiuni împotrivapatrimoniului (furtul,tâlhãria, înºelãciunea,însuºirea unui bungãsit, delapidarea,ocuparea fãrã drept aunui imobil);

d. infracþiuni asupraautoritãþii (scãdereasiguranþei circulaþieipe cãile ferate).

Dicþionar

Credeþi cã infracþiunile„mici“ ar trebui cântãrite cuun cântar „mic“? De ce?


Sã lucrãm împreunã!1. Discutaþi împreunã faptele urmãtoare, stabilind

dacã ele reprezintã sau nu infracþiuni: a. directorul unei instituþii de stat a

administrat în interes personal activitatea,ducând la faliment respectiva întreprindere;

b. galeria unei echipe de fotbal a bãtutportarul echipei adverse;

c. o tânãrã ºi-a ucis propriul copil pentru cãnu avea locuinþã unde sã-l creascã;

d. un funcþionar de stat a cerut o sumã debani pentru a înlesni accesul uneisocietãþi la documentele de licitaþie aleunor firme concurente;

e. un elev s-a înscris la cursurile „A doua ºansã“;f. un tânãr a furat o maºinã, s-a plimbat cu ea ºi a adus-o în

bune condiþii în locul de unde a luat-o;g. pãrinþii trimit copiii la cerºit;h. un cetãþean culege fructele din pomul vecinului, deoarece

crengile se rãsfrâng peste gardul sãu.

2. Sã presupunem cã o persoanã se considerã nedreptãþitã deoarece,atunci cînd vecinul ºi-a refãcut gardul curþii, a avansat cu 20 decentimetri în perimetrul curþii sale, micºorându-i astfel proprietatea. Formaþi grupe de cîte trei ºi stabiliþi cine este judecãtorul, cineeste pârâtul ºi cine este reclamantul. Derulaþi procesul ºidiscutaþi împreunã cum aþi rezolvat cazul arãtând ce dovezi aufost invocate ºi cum s-a aplicat legea.

3. A avut vreunul dintre voi o experienþã cu judecãtoria? Povestiþi colegilor cum v-aþi simþit în sala de judecatã.

4. Faceþi o vizitã la tribunal. Intraþi în sala de judecatã, în liniºte, ºiurmãriþi timp de 30 de minute desfãºurarea activitãþii. Discutaþiîn ora urmãtoare pãrerile voastre cu privire la procesele la care aþiasistat. Ce tip de procese erau? În ce fazã credeþi cã se aflau? Careera comportamentul judecãtorului, al avocaþilor, al reclamatuluisau al pârâtului? Ce altceva v-a atras atenþia?

Ce am învãþat?Scrie în rândurile care urmeazã ce ai reþinut despre puterea judecãtoreascã ºi nu ºtiai înainte.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Autoritatea executivã 9


Sã presupunem cã unul dintre personajele voastre, voi alegeþicare, susþine cã ar vrea sã ajungã primar. Discutaþi împreunã ºistabiliþi dacã poate sau nu sã facã acest lucru. Un alt personajspune cã ar vrea sã fie prefect. Ce i-aþi recomanda? De ce?

InfoGuvernul asigurã realizarea politicii interne ºi externe, conducereaadministraþiei þãrii, se aratã în Constituþia României. Procedurade stabilire a guvernului este urmãtoarea: preºedintele þãriidesemneazã un candidat pentru funcþia de prim-ministru. Acesta constituie guvernul, ºi în zece zile se prezintã în parlamentpentru a primi votul de încredere. Dupã ce au primit acordulparlamentului, membrii guvernului depun jurãmântul individual înfaþa preºedintelui. Guvernul rãspunde în faþa parlamentuluipentru activitatea sa.



Administraþia publicãeste constituitã dintotalitatea instituþiilorstatului care funcþio-neazã la nivel central(pentru întreaga þarã) ºila nivel local (pentrucomune, oraºe, judeþe).Cele douã componenteale administraþieipublice sunt:a. administraþia publicã

centralã (ministereleºi alte instituþii, cumar fi armata);

b. administraþia publicãlocalã (consilii localeºi primari aleºi lanivelul comunelor ºioraºelor ºi consiliijudeþene la niveluljudeþelor; la nivelulfiecãrui judeþ ºi înmunicipiul Bucureºtiguvernul numeºte ºicâte un prefect, careeste reprezentant alguvernului în teritoriu).

Dicþionar

Credeþi cã autoritateaexecutivã trebuie sã aplicepermanent legea? De ce?


Sã lucrãm împreunã!1. Formaþi un cerc ºi alegeþi fiecare câte un minister, fãrã sã spuneþi colegilor. Explicaþi pe rând cu ce

se ocupã acel minister. Colegii care vã ascultã trebuie sã ghiceascã despre ce minister este vorba.Discutaþi apoi împreunã ce ministere au fost alese cel mai des ºi ce ministere nu au fost alese denimeni. De ce credeþi cã s-a întâmplat astfel?

2. Completaþi tabelul de mai jos arãtând cum este reprezentatã administraþia publicã la fiecare nivel.

3. Discutaþi împreunã ºi stabiliþi care sunt reprezentanþii administraþiei publice din localitatea voastrã.Le cunoaºteþi numele? ªtiþi câþi membri sunt în consiliul local? Documentaþi-vã ºi adresaþi-le oscrisoare prin care sã îi invitaþi la voi la ºcoalã. Pregãtiþi o listã de întrebãri pe care v-ar place sã lepuneþi în legãturã cu administrarea localitãþii voastre. Sunteþi mulþumiþi de felul în care localitateaeste administratã? De ce?

4. Administraþia localã are sarcina de a gospodãri cât mai bine localitatea. Ce sarcini au cetãþenii înacest sens? Formaþi grupe de câte trei cursanþi ºi faceþi o listã a obligaþiilor voastre în legãturã cugospodãrirea localitãþii. Sunteþi mulþumiþi de felul în care cetãþenii participã la gospodãrirealocalitãþii? De ce?

5. Guvernele României de dupã 1989 au fost constituite la început numai din miniºtri bãrbaþi.Discutaþi împreunã, rãspunzând la urmãtoarele întrebãri:

a. ªtiþi în momentul de faþã vreo femeie ministru? Numiþi-o.b. Se poate spune cã bãrbaþii sunt mai buni miniºtri decât femeile?c. Urmãriþi emisiuni informative la radio ºi televiziune ºi aflaþi dacã existã femei ministru sau

prim-ministru în lume.

Ce am învãþat?Scrie în rândurile care urmeazã ce ai reþinut despre autoritatea executivã:

a. administraþia publicã centralã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

b. administraþia publicã localã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Reprezentanþi aleºi Reprezentanþi numiþi

oraºe ºi municipii ....................................., consiliul municipal

.....................................

comune ....................................., consiliul comunal

.....................................

Bucureºti ....................................., consiliul municipal

prefect

judeþe primar, .....................................

.....................................


Preºedintele României 10


Personajele voastre au o dilemã. Nu ºtiu de ce în Româniaexistã un preºedinte ºi nu mai existã un rege. Încercaþi sã construiþi o soluþie pentru aceastã dilemã stabilindcontribuþia fiecãrui personaj. Construiþi lista întrebãrilor pecare acestea le-ar pune pentru a afla de ce are România preºedinte.

InfoPreºedintele României reprezintã statul român. El vegheazã larespectarea Constituþiei ºi la buna funcþionare a autoritãþilorpublice. Preºedintele României este ales prin vot direct pentru operioadã de cinci ani. El nu poate avea nici o altã funcþie ºi nicinu poate fi membru al vreunui partid politic. Atribuþiile preºedinteluisunt în urmãtoarele domenii:

a. Domeniul politicii interne: desemneazã candidatul pentrufuncþia de prim-ministru, se consultã cu guvernul înrezolvarea unor probleme º.a.

b. Domeniul politicii externe: încheie tratate internaþionale,negociate de guvern ºi le supune ratificãrii parlamentului,aprobã înfiinþarea sau desfiinþarea unor misiunidiplomatice º.a.

c. Domeniul apãrãrii: este comandantul forþelor armate, estepreºedinte al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.

Preºedintele României are funcþie de mediere între puterilestatului ºi între stat ºi societate.



Medierea – mijloc princare se încearcã rezol-varea unor conflicte. De exemplu, întremiºcarea sindicalã ºiguvern sau între celedouã camere aleparlamentului.Mediatorul oferãrecomandãri pãrþilor.

Dicþionar

Credeþi cã Preºedintele artrebui sã se comporte ca „un pãrinte“ faþã de cetãþeni, sã poarte de grijã tuturor? De ce?


Sã lucrãm împreunã!1. Discutaþi în perechi despre funcþia de preºedinte al României, rãspunzând la urmãtoarele întrebãri:

a. ªtiþi de când existã aceastã funcþie?b. Cunoaºteþi câþi preºedinþi a avut România pânã în acest moment?c. Cine este în prezent preºedintele României?d. Aþi participat la alegerea actualului preºedinte al României? e. Dacã ar fi sã votaþi mâine preºedintele României, pe cine aþi alege? De ce?

2. Dupã desfãºurarea alegerilor, candidatul care este validat ca preºedinte al României depuneurmãtorul jurãmânt:

„Jur sã-mi dãruiesc toatã puterea ºi priceperea pentru propãºirea spiritualã ºi materialã apoporului român, sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr democraþia, drepturile ºilibertãþile fundamentale ale cetãþenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ºi integritateateritorialã a României. Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!“

Discutaþi împreunã despre acest jurãmânt folosind urmãtorul plan:• De ce credeþi cã depune preºedintele un jurãmânt?• Aþi adãuga sau aþi elimina ceva din acest jurãmânt? De ce?• Credeþi cã ºi elevii ar trebui sã depunã un jurãmânt când se înscriu la ºcoalã? De ce?

3. Sã presupunem cã tocmai se organizeazã alegeri prezidenþiale. Organizaþi un joc de rol în mai multe etape:a. Constituiþi douã echipe ºi consideraþi cã reprezentaþi douã partide politice. Stabiliþi în

interiorul fiecãrui partid candidatul vostru pentru funcþia de preºedinte. Stabiliþi ce criteriiveþi folosi dintre urmãtoarele: • cinste, corectitudine;• pregãtire profesionalã;• trecut „curat”;• pricepere;• felul în care se piaptãnã;• religia;• sexul;• faptul cã are copii;• putere de convingere;• programul politic,• cunoaºterea unor limbi strãine,• discurs clar.

b. Organizaþi campania electoralã ºi cereþi candidaþilor sã se prezinte în public. Apreciaþi cineare cel mai bun discurs ºi cine meritã sã fie preºedinte dintre cei doi candidaþi.

c. Organizaþi alegerile ºi votaþi preºedintele. Puneþi noul preºedinte sã citeascã jurãmântul. Cecredeþi cã simte un preºedinte în acele momente? Întrebaþi-l pe cel ales ce anume a simþit.

Ce am învãþat?Scrie în rândurile care urmeazã un mesaj pe care l-ai adresa preºedintelui României.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Aplicaþii, proiecte, teste de evaluare


1. Uneori este permisã restrângerea libertãþilor unei persoane. Constituþia permite acest lucru atuncicând:

• trebuie apãratã securitatea naþionalã;• trebuie menþinutã ordinea ºi apãratã morala publicã;• se previn consecinþele unei calamitãþi naturale;• se apãrã drepturile ºi libertãþile cetãþenilor.

Faceþi o micã investigaþie ºi daþi exemple de asemenea situaþii care au dus la limitarea libertãþiipersonale. Pãstraþi rezultatul cercetãrii voastre pentru portofoliul final.

2. Înfãptuirea dreptãþii ar putea avea aspecte specifice pentru anumite popoare sau grupuri etnice.Faceþi o investigaþie, lucrând pe grupe, ºi aduceþi colegilor un exemplu de înfãptuire a dreptãþiipentru o comunitate care trãieºte în zona voastrã. Alegeþi exemple sugestive ºi prezentaþi-le colegilor.Prezentaþi doar faptele.

3. Dreptul la proprietate este în prezent garantat de Constituþia României. Discutaþi împreunã ºistabiliþi dacã urmãtoarele situaþii reprezintã cazuri de respectare sau de încãlcare a dreptului laproprietate:

a. O autostradã urmeazã sã strãbatã o localitate. Terenurile aferente se aflã în proprietate particularã.Statul solicitã cetãþenilor sã vândã acele terenuri.

b. O zonã împãduritã se aflã în proprietate particularã. Statul interzice tãierea copacilor fãrãautorizaþie de la primãrie.

c. O casã trebuie dãrâmatã. Ea este în proprietate particularã. Pentru aceasta este nevoie deautorizaþie de demolare.

Test de evaluarePunctaj Sarcinã de lucru

(3p) 1. Construiþi trei propoziþii folosind urmãtoarele cuvinte: libertate, dreptate, proprietate.

2. Daþi câte un exemplu pentru fiecare dintre urmãtoarele:(1p) • comportamente patriotice;(1p) • comportamente lipsite de patriotism.

(1p) 3. Numiþi cele trei puteri în stat.

(1p) 4. Care sunt paºii în adoptarea unei legi?


Comportamentedemocratice

În capitolul Comportamente democratice vom discuta desprecum anume putem sã participãm ca cetãþeni la viaþa politicã,la decizie, cum putem influenþa în bine mersul evenimentelordin comunitatea în care trãim. Vom vorbi despre opiniapublicã, pentru a înþelege de ce este importantã acþiuneafiecãruia dintre noi.

Capitolul III.

COMPORTAMENTE DEMOCRATICE

Familia mea 1


Sã presupunem cã unul dintre personajele grupului vostru, careeste cãsãtorit, doreºte sã divorþeze. Copilul minor de ºase ani seîmbolnãveºte pentru cã ar vrea sã stea cu ambii pãrinþi.

Repartizaþi-vã rolurile ºi organizaþi o discuþie din care sãrezulte ce este de fãcut.

Info„Familia se întemeiazã pe cãsãtoria liber consimþitã între soþi, peegalitatea acestora ºi pe dreptul ºi îndatorirea pãrinþilor de aasigura creºterea, educaþia ºi instruirea copiilor.“ (ConstituþiaRomâniei, art. 44.1)

Familia este un spaþiu de convieþuire special ºi existã ca grupsocial în virtutea relaþiilor de rudenie, atât pe verticalã (copii -pãrinþi - bunici - unchi), cât ºi pe orizontalã (fraþi - surori - veri).Fiecare persoanã provine dintr-o familie ºi poate avea iniþiativaînfiinþãrii alteia.

Familia este locul unde copilul începe sã îºi însuºeascãlimbajul, valorile ºi regulile morale ºi deprinderile necesareconvieþuirii sociale. Toate acestea se realizeazã pe un fond afectivcare nu este regãsit în niciunul dintre celelate grupuri sociale.



Termenul familie sereferã la grupul socialformat din pãrinþi ºicopii (familie nuclearã).Un fenomen din ce în cemai prezent în societateacontemporanã îlreprezintã familiilemonoparentalecaracterizate prin faptulcã un singur pãrinte –mama sau tatãl – îºiasumã responsabilitateapentru creºterea ºieducarea copiilor.

Dicþionar

Cãrui tip de familie credeþi cã i se potriveºte aceastãcaricaturã? De ce?


Sã lucrãm împreunã!1. O tendinþã în societãþile contemporane este redistribuirea rolurilor în familie. Discutaþi împreunã

despre rolul pe care voi îl aveþi în familia voastrã. Aþi vrea sã îl schimbaþi? În ce fel?

2. Cãsãtoria este un pas foarte important în viaþa unui om. Sã presupunem cã trebuie realizatã ocãsãtorie. Sã mai presupunem cã ea nu se încheie pentru cã Serviciul de Stare Civilã a analizat ºi adecis cã nu se îndeplinesc condiþiile. Formaþi douã grupe ºi construiþi condiþiile concrete de respingere a cãsãtoriei în baza informaþiilorprimite. Prezentaþi fiecare grupã cazul construit grupei celeilalte. Aceasta trebuie sã ghiceascã de cenu s-a încheiat cãsãtoria.

Informaþii pentru grupa 1: Douã sãptãmâni înainte de cãsãtorie, Serviciul de Stare Civilã afiºeazã numele viitoarelor cupluricare se vor cãsãtori, pentru a oferi posibilitatea celor care au motive întemeiate sã se opunã actuluide cãsãtorie sã o facã.Condiþii legale ale cãsãtoriei în România sunt urmãtoarele:

• diferenþa de sex;• vârsta minimã este de 18 ani pentru bãrbat, 16 ani pentru femeie; • comunicarea reciprocã a stãrii sãnãtãþii;. • consimþãmântul la cãsãtorie concretizat în faptul cã viitorii soþi trebuie sã fie de acord (de

bunãvoie ºi nesiliþi de nimeni) sã realizeze cãsãtoria.

Informaþii pentru grupa 2:Sunt considerate piedici în realizarea unei cãsãtorii legale urmãtoarele:

• gradul de rudenie între parteneri mai mic de gradul IV (între pãrinte .- copil, fraþi - surori,veri primari);

• înfierea sau tutela, adicã este interzisã cãsãtoria între cel care înfiazã ºi cel înfiat, ca ºi întredescendenþii lor, între tutore ºi minorul aflat sub tutela sa.

• starea civilã a partenerilor, adicã este interzisã cãsãtoria în cazul în care unul dintreparteneri este deja cãsãtorit (în termeni juridici este vorba despre bigamie).

3. În prezent se înregistreazã o ratã a divorþului mai ridicatã decât acum 30 de ani. Care credeþi cãsunt cauzele? Discutaþi cu colegul de bancã ºi formulaþi împreunã un motiv. Comparaþi ºi reformulaþimotivele voastre. Care a fost cea mai des invocatã cauzã?

4. Participaþi la oficierea unei cãsãtorii ºi reþineþi detaliile referitoare la realizarea ei. Organizaþi înclasã un joc de roluri pentru oficierea unei cãsãtorii ºi apoi discutaþi împreunã despre importanþape care familia o are pentru voi.

Ce am învãþat?Scrie în rândurile care urmeazã un lucru pe care nu l-ai face dacã ai fi cãsãtoritã sau cãsãtorit.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Comunitatea localã 2


InfoFiecare dintre noi trãieºte într-o localitate, mai mare sau mai micã.Ea este gospodãritã, mai bine sau mai puþin bine, de reprezentanþiai statului, aleºi ºi numiþi, aºa cum am vãzut în lecþiile anterioare.Toate instituþiile care existã, respectiv primãria, prefectura, ºcoala,biserica, spitalul, poliþia, jandarmeria, pompierii, dar ºi ziarelelocale, organizaþiile profesionale, sindicatele ºi relaþiile dintretoate acestea constituie comunitatea noastrã localã. Comunitatealocalã ia decizii referitoare la viaþa de zi cu zi a oamenilor caretrãiesc în acea localitate. La nivelul comunitãþii locale prindviaþã legile ºi deciziile naþionale. Problemele comunitãþii suntrezolvate de însãºi comunitatea respectivã. Atunci când estenevoie, în situaþii dificile, cum ar fi inundaþii, secetã, incendiimari, comunitatea localã este sprijinitã din exterior.

Sã presupunem cã grupul vostru este nemulþumit de comunitateaîn care trãieºte. Ei ar dori sã fie mai bogaþi, dar sã nu munceascãmai mult ºi sã fie mai apreciaþi, dar sã nu facã nimic bun înplus pentru a câºtiga respectul celorlalþi. Discutaþi împreunãdacã au ei dreptate sau nu atunci când vor sã schimbecomunitatea în care trãiesc. Cum i-ar primi o nouã comunitate?



Societatea civilã estereprezentatã de totalitateaformelor de asocierebenevolã a cetãþeniloravând obiectiveeconomice, profesionale,culturale sau politice. Ea reprezintã un sistemnonstatal de organizaþiiprin intermediul cãroracetãþenii acþioneazãdemocratic.

Dicþionar

Ce instituþii credeþi cã ar puteafi reprezentate în caricaturã?Ce relaþii sunt între ele?


Sã lucrãm împreunã!1. Fiecare dintre noi suntem parte a unei comunitãþi locale. Discutaþi în perechi ºi apoi cu toþii

despre comunitatea voastrã. Folosiþi urmãtorul plan de discuþie:a. Care sunt instituþiile locale? b. Ce funcþii locale sunt prezente? c. Cum vã încadraþi voi în aceastã comunitate? d. Ce asociaþii locale cunoaºteþi?e. Ce organizaþii non-guvernamentale (ONG-uri) existã în localitatea voastrã?

2. Sã presupunem cã lucrurile merg foarte bine în comunitatea voastrã localã. Aveþi apã curentã,gaze, drumuri bune, locuri de muncã. Cine credeþi cã poate asigura toate aceste lucruri? Aucetãþenii vreo contribuþie?Sã presupunem acum cã lucrurile nu merg bine. Este vina voastrã? De ce? Cum ar putea contribuicetãþenii pentru ca ele sã meargã mai bine?

3. Fiind persoane care se formeazã, cursanþii din proiectul „A doua ºansã” au posibilitatea de aparticipa la viaþa ºcolii lor. Discutaþi în perechi ºi apoi cu toatã clasa urmãtoarele:

a. Ce modalitãþi legale de participarea la viaþa ºcolii cunoaºteþi?b. În ce fel participã elevii la luarea deciziilor din ºcoalã?c. Cum colaboreazã ºcoala cu comunitatea localã?d. Vã implicaþi voi cumva în viaþa ºcolii? Arãtaþi cum ºi de ce.

4. Discutaþi împreunã despre urmãtoarele modalitãþi de realizare a parteneriatului ºcoalã-comunitatelocalã exprimându-vã propriile pãreri. Argumentaþi-vã opþiunile.

a. Un grup de persoane care fac parte dintr-o organizaþie cetãþenescã doresc sã ajute ºcolile dinlocalitate. Ei intenþioneazã sã ofere niºte calculatoare. În cele din urmã, ei decid ca acestecalculatoare sã meargã cãtre ºcolile în care învaþã copiii lor.

b. În ºcoalã comitetul de pãrinþi reprezintã societatea civilã. Conducerea ºcolii influenþeazãnumirea acestui comitet astfel încât din el sã facã parte doar persoane care ascultã dedireþiunea ºcolii.

5. Realizaþi o activitate pe grupe atribuindu-vã roluri diferite: primãria, ºcoala, un ONG care apãrãdrepturile omului, redacþia unui ziar, biserica etc.Discutaþi împreunã, respectându-vã rolul ales, cum va rezolva comunitatea voastrã localãurmãtoarele probleme:

a. au loc inundaþii ºi multe case sunt distruse;b. în localitate sunt mulþi copii ºi se hotãreºte înfiinþarea unei creºe;c. între o comunitate minoritarã ºi cetãþenii majoritari are loc un conflict.

Ce am învãþat?1. Noteazã în rândul de mai jos ce þi-a plãcut cel mai mult din ceea ce aþi discutat despre comunitatea

localã.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Noteazã acum ce þi-a plãcut cel mai puþin din ceea ce aþi discutat despre comunitatea localã.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Opinia publicã 3


Sã presupunem cã personajele voastre sunt solicitate sã îºiexprime opinia într-o problemã. Ei nu ºtiu însã de ce ar face-o,pentru cã, dupã pãrerea lor, opinia publicã nu conteazã.Construiþi situaþia în funcþie de particularitãþile personajelor ºiajutaþi-i sã-ºi exprime punctele de vedere despre opinia publicã.

InfoOpinia publicã reprezintã totalitatea pãrerilor, opiniilor,aprecierilor, preferinþelor, opþiunilor colective într-o problemãdatã. Opinia publicã nu este unicã pentru cã publicul are, de fapt,mai multe pãreri. În funcþie de problemã, opinia publicã poate ficonsultatã prin alegeri, referendum, sondaje de opinie sauatitutinea reprezentanþilor aleºi. În prezent, cunoaºterea opiniilorpublicului se face prin intermediul unor organisme specializatecare realizeazã periodic sondaje pentru a afla cum evolueazãopþiunile publicului. Opinia publicã este foarte importantãpentru cã, prin manifestarea ei, se poate susþine o anumitãactivitate sau se poate determina oprirea ei. De exemplu, atuncicând opinia publicã nu a fost de acord cu amplasarea unorobiective industriale poluante în anumite spaþii, acþiuneaconstruirii lor a fost opritã.



Mass-media reprezintãansamblul mijloacelorde informare a maselor;comunicaþia de masãrealizatã prin presã,radio, TV, cinematograf,discuri sau alte mijloace.

Dicþionar

Sã presupunem cã cele treipersoane de la gard reprezintãopinia publicã. Crdeþi cã îieste permis opiniei publice sã foloseascã orice limbaj la adresa oricui? De ce?


Sã lucrãm împreunã!1. Sã presupunem cã în cadrul comunitãþii locale în care trãiþi

existã urmãtoarele opinii:• fusta scurtã la fete înseamnã proastã educaþie;• pãrul lung ºi cerceii la bãieþi înseamnã lipsã de igienã;• cine are ºcoalã este deºtept;• cine are bani nu are nevoie de ºcoalã.

Discutaþi pe grupe ºi apoi cu toatã clasa, folosind cât mai multeexemple pentru a vã susþine punctul de vedere, urmãtoarele aspecte:

a. Dacã o opinie este publicã, atunci ea reprezintã un punctde vedere corect? De ce?

b. Dacã o persoanã are altã pãrere decât majoritateaînseamnã cã greºeºte? De ce?

c. Dacã majoritatea îºi exprimã un punct de vedere ºi voi nu sunteþi de acord, înseamnã cãtrebuie sã vã schimbaþi modul de gândire? Cum trebuie sã procedaþi?

2. Sã presupunem cã doriþi sã realizaþi un mic sondaj al opiniei cunoscuþilor voºtri pe o anumitãtemã. Procedaþi respectând urmãtorii paºi:

• stabiliþi tema (de exemplu: ce pãrere au despre completarea studiilor prin proiectul „A douaºansã“, cum cred ei cã ar trebui sã asigure primãria repararea drumurilor, când ar trebui sãse cãsãtoreascã o fatã ºi când un bãiat etc.);

• discutaþi împreunã ºi formulaþi întrebarea astfel încât sã se rãspundã cu da sau nu (deexemplu: Credeþi cã este bine sã te înscri în programul „A doua ºansã“? Rãspuns: DA, NU;nu uitaþi sã precizaþi cum trebuie rãspuns (de exemplu: încercuiþi varianta aleasã sau tãiaþivarianta pe care o respingeþi);

• puneþi întrebarea cât mai multor cunoscuþi; reþineþi dacã persoanele care rãspund sunt femeisau bãrbaþi;

• numãraþi câte rãspunsuri pozitive ºi câte rãspunsuri negative aveþi; stabiliþi cum au rãspunsfemeile ºi cum au rãspuns bãrbaþii;

• comentaþi rezultatele.

3. Opinia publicã ia naºtere, în principal, prin acþiunea a douã categorii de elemente:• pãrerile personale;• zvonuri, mesaje mass-media, discursuri politice.

Stabiliþi împreunã o problemã pe care o consideraþi actualã în localitatea voastrã. Documentaþi-vã înlegãturã cu ea ºi arãtaþi cum s-au îmbinat cele douã categorii de elemente în formarea opiniei publice.

4. Alegeþi împreunã un mic articol dintr-un ziar local. Lucraþi în perechi ºi încercaþi sã separaþi fapteleprezentate de opiniile ºi interpretãrile ziaristului. De exemplu, atunci când se afirmã cã:

Steaua nu a pierdut în meciul de ieri numai câteva milioane de euro, ci ºi ºansa de a juca cucea mai puternicã echipã.

Informaþia este cã Steaua a pierdut meciul, iar din felul în care este construitã fraza înþelegemregretul ziaristului. Discutaþi împreunã rezultatele obþinute din analiza articolelor alese.

Ce am învãþat?Scrie în rândurile care urmeazã un mesaj pe care l-ai adresa ziariºtilor ºi comentatorilor dinteleviziune referitor la responsabilitatea lor în formarea opiniei publice.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Statul ºi cetãþeanul. Sunt eu un bun cetãþean?

4


InfoStatul este instituþia politicã ce îºi exercitã autoritatea suveranãasupra unui teritoriu ºi a unei populaþii. Statul român este,conform Constituþiei, naþional, suveran ºi independent, unitar ºiindivizibil. Forma de guvernãmânt este republica.

Cetãþenia reprezintã relaþiile economice, politice, juridicedintre stat ºi persoanele care au calitatea juridicã de cetãþeni.

Cetãþenii unui stat trebuie sã respecte legile statului lor. Larândul sãu, statul trebuie sã asigure condiþiile pentru ca toþicetãþenii lui sã poatã sã îºi atingã propriile obiective, fãrã aîncãlca libertatea celorlalþi, respectându-le demnitatea.

Sã lucrãm împreunã!1. Deschideþi Constituþia României la Titlul II, Drepturile ºi

îndatoririle fundamentale. Lucraþi respectând urmãtorii paºi:• consultaþi individual capitolul câteva minute;• formaþi perechi ºi fiecare pereche sã îºi aleagã un anumit

drept (alegeþi astfel încât sã nu fie douã alegeri la fel);• citiþi prevederile referitoare la dreptul ales;• prezentaþi apoi pe rând ce anume aþi citit.



Formã de guvernãmânt –mod de organizare ºi deexercitare a puterii de stat.Formele principale suntmonarhia ºi republica.

Dicþionar

Daþi fiecare câte un exemplu desituaþie pe care o cunoaºteþi ºicãreia i s-ar potrivi foarte bineaceastã caricaturã.


2. La exerciþiul anterior aþi aflat despre unele drepturi constituþionale. Discutaþi împreunã ºi daþiexemple pentru:

a. respectarea fiecãrui drept discutat;b. încãlcarea fiecãrui drept discutat.

3. Sã presupunem cã între autoritãþi ºi cetãþeni existã urmãtoarele raporturi: • respectarea cetãþenilor de cãtre autoritãþi;• controlul autoritãþii de cãtre cetãþeni;• cooperarea cetãþeni-autoritãþi;• cooperarea dintre societatea civilã ºi stat.

Daþi exemple de realizare a lor în comunitatea voastrã. Numiþi instituþiile, organizaþiile, funcþiile,cetãþenii implicaþi ºi apreciaþi modul de relaþionare.

4. Unul dintre drepturile politice cele mai importante este dreptul la vot. Discutaþi împreunãexperienþa voastrã în legãturã cu votul folosind urmãtorul plan problematic:

• Cum aratã o secþie de votare? Unde se organizeazã?• Cum voteazã cetãþenii?• Cine asigurã buna desfãºurare a exercitãrii votului?

5. Fiecare dintre voi este cetãþean al României. Sunteþi voi buni cetãþeni? Pentru a aprecia acest lucrupuneþi în dreptul criteriilor de mai jos o notã de la 1= puþin, niciodatã, la 4= foarte mult, totdeauna.

Discutaþi împreunã ce rezultate aþi obþinut. Sunteþi buni cetãþeni? De ce? Aþi fost sinceri?

Ce am învãþat?Scrie în rândurile care urmeazã o propoziþie despre ce înseamnã a fi un bun cetãþean.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Criterii de apreciere a comportamentului cetãþenenescAutopreciere

(1 = puþin, niciodatã; 4 = foarte mult, totdeauna)

1. mã preocup de curãþenia localitãþii;

2. respect cetãþenii din localitate;

3. ajut când e nevoie, fãrã sã cer salariu;

4. particip la înfrumuseþarea localitãþii;

5. nu arunc gunoaie decât în spaþii special amenajate;

6. colectez deºeurile diferenþiat ºi le depun în containere speciale;

7. nu poluez mediul prin activitatea mea;

8. nu deranjez vecinii;

9. respect proprietatea altuia;

10. îmi plãtesc taxele.


Aplicaþii, proiecte, teste de evaluare


1. Realizaþi un succint comentariu al caricaturiidate. Încercaþi sã folosiþi cât mai multeelemente din cele studiate pânã acumdespre raportul stat - cetãþeni. Puneþ-i ºi untitlu ºi justificaþi-l în faþa colegilor. Stabiliþi care a fost cel mai inspirat titlu.

2. Lucraþi în perechi ºi presupuneþi cã sunteþio familie. Stabiliþi care este cea mai importantãproblemã pe care o aveþi ºi cum procedaþipentru a o rezolva. Luaþi în consideraþieposibilitatea de intervenþie a comunitãþiilocale? În ce fel?Prezentaþi concluziile voastre în faþa colegilorºi discutaþi împreunã alegerile fãcute.

3. Sã presupunem cã voi vreþi sã determinaþiºi alþi cunoscuþi sã vinã la cursurileprogramului „A doua ºansã“. Pentru aceasta, ar trebui sã faceþi un anunþ.Lucraþi pe grupe ºi realizaþi-l împreunã. Expuneþi în holul ºcolii rezultatele muncii voastre. Puteþi pune ºi desene, fotografii, tãieturi din ziarele care au publicat articole despre proiect.

4. Puneþi împreunã paginile despre personajele voastre create de-a lungul orelor de culturã civicã.Începeþi cu fiºele de descriere a personajelor, apoi cu situaþiile pe care le-au traversat ºi modul încare au acþionat.Discutaþi împreunã despre povestea scrisã de voi, folosindu-vã de urmãtoarele sugestii:

• Vã place cum este scrisã? Îmbunãþãþi-i stilul.• Au avut personajele voastre un comportament democratic?• Au avut personajele dreptul de a decide singure sau li s-a impus o soluþie?• ªi-au îmbunãtãþit personajele voastre situaþia de viaþã prin rezolvarea problemelor?• Au învãþat ele ceva folositor?

Discutaþi ºi alte probleme în legãturã cu situaþiile concrete. Luaþi-vã rãgazul de o sãptãmânã ºiscrieþi fiecare un final pentru povestea grupului vostru. Fiecare îl va decide pentru povestea lui.

Test de evaluarePunctaj Sarcinã de lucru

(3p) 1. Construiþi trei propoziþii folosind urmãtoarele cuvinte: familie, cetãþenie, opinie publicã.

2. Daþi câte un exemplu pentru fiecare dintre urmãtoarele:(1p) • comportamente cetãþeneºti pozitive;(1p) • comportamente cetãþeneºti negative.

(1p) 3. Numiþi trei libertãþi fundamentale ale cetãþeanului.

(1p) 4. Numiþi trei îndatoriri fundamentale ale cetãþeanului.

abuz – încãlcarea legii; încãlcarea drepturilorunei persoane; depãºirea atribuþiilor într-undomeniu; obþinerea de avantaje personaleprin folosirea ilegalã a funcþiei

a adera – a se asocia, a intra în componenþaunei organizaþii, a recunoaºte sau a semna oconvenþie

alianþã electoralã – uniune între partide saugrupãri civice/politice în vederea participãriiîmpreunã la alegeri

Avocatul Poporului – instituþie prevãzutã deConstituþie care este numitã pe o perioadãde 5 ani, pentru apãrarea drepturilor ºilibertãþilor persoanelor fizice

birocraþie – aparat funcþionãresc al unui stat; însens negativ, înseamnã tendinþa de a face uzpeste mãsurã de documente, acte, proceduri,complicând inutil procedurile prin care seaplicã dispoziþii legale

a calomnia – a rãspândi lucruri neadevãrate,rãutãcioase despre persoane, situaþii sauinstituþii

consens – înþelegere, acord de pãrericonservatorism – doctrinã care militeazã pentru

o evoluþie lentã a societãþii, pentru pãstrareaºi continuarea unor valori fundamentale.

convenþie – acord, înþelegere, tratat

delict – act de încãlcare a legii, infracþiunedemagogie – practicã de înºelare a populaþiei;

fãgãduirea unor mãsuri destinate sã facãplãcere electoratului, fãrã a urmãrisatisfacerea intereselor reale

democraþie – principiu politic conform cãruiapoporul participã, direct sau prin

reprezentanþi, la viaþa politicã din stat; statîn care puterea politicã este exercitatã decãtre reprezentanþi ai poporului stabiliþi pe operioadã limitatã de timp, în urma unoralegeri libere

dictaturã – regim politic caracterizat prindeþinerea puterii absolute de cãtre opersoanã sau un grup de persoane care ofolosesc în interes personal

egalitate – în sens politic, este starea în careoamenii au aceleaºi drepturi ºi îndatoriri.

egoism – preocupare exageratã faþã de propriapersoanã ºi faþã de interesele personale

fidelitate – credinþã în raport cu o persoanã,instituþie; respectarea adevãrului, acordul cuo situaþie

grup de interes – asociere de persoane careurmãresc anumite scopuri comune(materiale, politice, profesionale etc.)

guvernare – conducere a societãþii

haotic – confuz, dezorganizat, fãrã reguli

inamovibilitate – calitate de care beneficiazãmagistraþii de a nu putea fi destituiþi, mutaþisau înlocuiþi, reprezentând o formã deprotecþie a acestora ºi de asigurare aindependenþei politice

interpelare – interogare, chestionare; de obiceiîn parlament se pun întrebãri reprezentanþilorexecutivului sau altor autoritãþi

Mic dicþionar de termeni întâlniþi în cultura civicã DD


A

E

F

G

H

I

B

C

D

jandarmerie – instituþie care are ca sarcinãmenþinerea ordinii publice

judecãtor – persoanã special pregãtitã caredesfãºoarã activitatea de judecatã în cadrulinstanþelor judecãtoreºti

legitimitate – ceea ce este recunoscut, consacrat,ales prin lege; ceea ce este fundamentat peanumite valori, drepturi, legi

liberalism – concepþie despre domeniul politic,economic ºi social prin care se susþine cãindividul ºi libertatea sa sunt valori supreme

lider de opinie – persoanã cu mare influenþãasupra publicului datoritã poziþiei, funcþieisau unor calitãþi deosebite

minister – organ al administraþiei de stat carerãspunde pentru conducerea operaþiilor guver-namentale într-un domeniu al vieþii sociale

ministerul publicmoþiune de cenzurã – act prin care o grupare

parlamentarã îºi exprimã neîncrederea înpolitica guvernului (dacã parlamentulvoteazã favorabil moþiunea, guvernul esteobligat sã îºi dea demisia)

naþiune – comunitate umanã caracterizatã prinunitate etnicã, limbã comunã, tradiþieculturalã ºi istoricã

nesupunere civilã – acþiune conºtientã, nonviolentã,de neacceptare a unei legi considerate nedrepte

opoziþie – grupare în parlament a partidelorcare nu reprezintã partidul de guvernãmântsau coaliþia guvernamentalã

ordonanþã – act normativ cu caracter de lege(ordonanþã de guvern)

pornografie – propagarea unor mesajeindecente, legate de practici sexuale, princuvinte, imagini ºi/sau sunete

prag electoral – procentaj din totalul voturilorvalabil exprimate necesar unui partid sauunui candidat pentru a fi admis în parlament(se adoptã prin lege înainte de alegeri)

prezumþie de nevinovãþie – considerarea unuiacuzat ca fiind nevinovat pânã în momentulpronunþãrii sentinþei

regim politic – modul de organizare a unui stat(democratic, totalitar); mod de funcþionare aputerii politice

remaniere guvernamentalã – schimbareacomponenþei guvernului, înlocuirea totalãsau parþialã a membrilor sãi

revocare – retragerea mandatului unei persoanedintr-o funcþie publicã

stat de drept – stat în care se pune în practicãdreptul (sistemul de legi) adoptat de puterealegiuitoare ºi care se supune controluluiunei instituþii juridice independente

stat suveran – stat independent în raport cu oforþã externã, capabil sã iniþieze acþiunipolitice interne ºi externe proprii

stat unitar – stat având guvernare ºi adminis-traþie unice

tribunal – instanþã de judecatãtur de scrutin – etapã a organizãrii votãrii sau

exprimãrii opþiunilor alegãtorilor în cadrulalegerilor locale sau generale

unanimitate – regulã potrivit cãreia o hotãrâre seia numai cu aprobarea tuturor celor prezenþi

urnã – cutie amplasatã în sala de votare în carese introduc buletinele de vot ºi caregaranteazã secretul acestora

vacanþa postului – neocuparea unui post sau a unei funcþii din diferite motive (boalã,demisie)

vot de neîncredere – vot prin care parlamentulse desolidarizeazã de un act sau de politicaguvernului; are ca efect demisia guvernului


J

R

S

T

U

V

L

M

N

O

P

120659882-Civica

Documents

Transcript of 120659882-Civica