10.1. Laptele şi subprodusele lactate

Laptele constituie unica hrană a nou – născuţilor în primele săptămâni de viaţă şi formează hrana de bază a tineretului până la înţărcare. Laptele produs în primele zile după fătare se cunoaşte sub denumirea de colostru.

Colostrul se deosebeşte mult de laptele obişnuit prin caracteristicele lui fizice şi chimice şi anume: are un conţinut mult mai mare de SU, de substanţe proteice, de grăsimi, de vitamine şi săruri minerale decât laptele normal, dar are un conţinut mai scăzut de lactoză.

Substanţele proteice din colostru sunt reprezentate în cea mai mare parte de albumine şi globuline. Datorită acestui fapt colostrul coagulează prin fierbere. Albuminele din colostru conţin anticorpi care asigură nou – născutului imunitate faţă de diferite infecţii.

Datorită conţinutului ridicat în săruri de Mg are o acţiune purgativă, ajutând la eliminarea meconului intestinal. Este sărac în Fe, mai ales la scroafe.

Compoziţia chimică a colostrului se modifică treptat, astfel că după cca 7 zile se ajunge la compoziţia laptelui normal. Valoarea nuritivă a colostrului variază în funcţie de compoziţia chimică pe care o are, oscilând între 0,65 -0,3 UN şi 210 – 30 g PD/kg. Compoziţia chimică, %: SU – 24, PB – 16 – 18, GB – 5, aciditatea – 400.

Tabelul 10. 1

Modificarea compoziţiei chimice a colostrului de vacă

Nr.crt.

Timpul de la fătare

Apă, %

TotalPB, %

inclusiv, % Grăsi-me, %

Lac-toză,%

Cenuşă,%cazeină albumină

12345678910

La fătare12 ore24 ore36 ore 48 ore 60 ore72 ore96 ore5 zile6 zile

67,578,284,385,385,786,086,086,786,787,1

22,513,87,16,05,44,94,84,33,93,5

5,64,54,04,03,93,63,63,33,12,7

16,99,23,12,01,51,31,21,00,80,8

6,53,43,63,63,73,83,83,73,73,7

2,13,54,04,24,34,44,54,74,84,8

1,41,11,00,90,90,90,90,90,90,9

Laptele integral are compoziţia chimică şi respectiv valoarea nutritivă variabilă cu specia, dar şi cu perioada de lactaţie.

Laptele de vacă se caracterizează în medie prin următoarea compoziţie: SU 12,5%, proteină 3,5%, grăsime 3,5%, lactoză 4,5%şi săruri minerale 1,0%. Valoarea nutritivă a unui kg lapte integral de lapte este de 0,34 UN şi 33 g PD/kg Laptele se foloseşte în hrana tineretului în prima perioadă de vârstă. La viţei

cantitatea de lapte integral administrată poate ajunge la 7- 8 l/zi, însă viţeii se

hrănesc după schemele de alăptare elaborate de institutele de specialitate şi

verificate în condiţii de producţie.

Tabelul 10.2

Compoziţia chimică a laptelui integral,%

Specificare SUProteină Lact-

oză Grăsime Cenuşătotal cazeină albumi-

năIepuroaicăScroafăOaieCaprăVacăIapă

23,422,814,513,212,79,4

10,412,85,13,83,32,0

-6,44,12,92,91,3

-6,41,00,90,40,7

1,03,43,74,64,95,9

10,45,74,74,03,71,1

1,60,91,00,80,70,4

Laptele degresat rezultă în urma extragerii grăsimii din laptele integral de vacă. Compoziţia chimică se deosebeşte de cea a laptelui integral, în primul rând, prin conţinutul scăzut în grăsime. În medie , conţine 0,1-0,5% grăsime, 3-3,5%

proteină, conţinut redus în vitamine liposolubile, în special în vitamina A. Digestibilitatea este ridicată, iar valoarea medie pe 1 kg lapte degresat este de 0,17 UN şi 30 g PD. Se foloseşte în hrana viţeilor şi în hrana altor specii.

Se poate conserva prin uscare, sub formă de lapte praf cu mai puţin de 10% apă. Acesta este folosit, în principal, la prepararea substituenţilor de lapte sau în nutreţurile combinate pentru unele categorii de tineret. Laptele degresat praf are o digestibilitate ceva mai scăzută decât cel proaspăt, iar valoarea nutritivă este în medie de 1,32 Unşi 298 g PD/kg.

Zerul se obţine de la prepararea brânzeturilor. Se caracterizează printr-un conţinut ridicat în apă, în medie 94% şi printr-un conţinut scăzut în proteină şi grăsime. Cea mai mare parte din SU este reprezentată de lactoză, fapt ce face să fermenteze şi să se aciduleze uşor. Digestibilitatea este ridicată, iar valoarea nutritivă a unui kg este , în medie, de 0,1 UN şi 6 g PD/kg.

Datorită conţinutului ridicat în lactoză este indicat în hrana porcilor la îngrăşat, în cantităţi de până la 12 kg/zi. Sub formă uscată este întrebuinţat în industria nutreţurilor combinate.

Zara rezultă în urma extragerii untului din smântână. Zara are o digestibilitate ridicată şi este consumată cu plăcere de animale. Valoarea nutritivă: 0,15 UN şi 34 g PD/kg zară proaspătă şi 1,38 UN şi 291 g PD/kg zară praf. În stare proaspătă se foloseşte cu rezultate bune la îngrăşarea porcilor, în cantităţi de 2-4 kg/zi. La viţei se foloseşte fiartă, până la 8 kg/zi. Zara praf prezintă caracteristici asemănătoare laptelui degresat praf şi poate fi folosit în industria nutreţurilor combinate pentru porci şi păsări.