06.Diagnosticul financiar1

6
UNITATEA DE STUDIU 9 UNITATEA DE STUDIU 9 UNITATEA DE STUDIU 9 UNITATEA DE STUDIU 9 DIAGNOSTICUL FINANCIAR Obiectiv general Însuşirea metodologiei de diagnosticare financiară a organizaţiei. Obiective specifice După ce veţi parcurge capitolul veţi şti: - care sunt aspectele care interesează în diagnosticarea financiară a organizaţiei; - ce indicatori utilizăm în diagnosticul financiar; - cum interpretăm nivelurile şi dinamica indicatorilor. Timp de lucru: 2 ore Temă de control Tema 1 – Pentru organizaţia în care lucraţi sau pentru altă organizaţie calculaţi şi analizaţi principalii indicatori utilizaţi în diagnosticul financiar Tema 2 – Rezolvaţi testele grilă de la sfârşitul unităţii de studiu

description

suport de curs

Transcript of 06.Diagnosticul financiar1

  • UNITATEA DE STUDIU 9UNITATEA DE STUDIU 9UNITATEA DE STUDIU 9UNITATEA DE STUDIU 9

    DIAGNOSTICUL FINANCIAR

    Obiectiv general

    nsuirea metodologiei de diagnosticare financiar a organizaiei.

    Obiective specifice

    Dup ce vei parcurge capitolul vei ti:

    - care sunt aspectele care intereseaz n diagnosticarea financiar a organizaiei; - ce indicatori utilizm n diagnosticul financiar; - cum interpretm nivelurile i dinamica indicatorilor.

    Timp de lucru: 2 ore

    Tem de control

    Tema 1 Pentru organizaia n care lucrai sau pentru alt organizaie calculai i

    analizai principalii indicatori utilizai n diagnosticul financiar

    Tema 2 Rezolvai testele gril de la sfritul unitii de studiu

  • 92 Diagnosticarea i evaluarea organizaiilor

    1. DIAGNOSTICUL PE BAZ DE REZULTATE

    n funcie de beneficiari, diagnosticul financiar difer ca structur i complexitate, putnd conine:

    - diagnostic pe baz de rezultate; - diagnostic pe baz de bilan; - diagnosticul rentabilitii; - diagnosticul riscului financiar.

    Fiecare component se finalizeaz cu concluzii care pot avea la baz mai multe categorii de comparaii:

    - comparaii pe baza structurii i dinamicii indicatorilor; - comparaii cu niveluri prestabilite; - comparaii cu valori medii la nivelul sectorului; - comparaii cu cele mai bune sau cele mai slabe niveluri cunoscute pentru firme similare;

    comparaii cu niveluri recomandate de organisme financiare sau cu alt profil.

    Diagnostic pe baza soldurilor intermediare de gestiune

    1. Vnzri de mrfuri (cont 707) 2. Costul mrfurilor vndute (cont 607). I. Marja comercial (1-2) 3. Producia vndut (cont 701 la 706 + cont 708) 4. Producia stocat (variaia stocurilor cont 71) 5. Producia de imobilizri (cont 72) II. Producia exerciiului (3+4+5) 6. Resurse provenite de la teri

    III. Marja brut (II - 6) IV. Valoarea adugat (I+III )

    7. Subvenii pentru exploatare (cont 741) 8. Impozite, taxe i vrsminte asimilate (cont 63) 9. Cheltuieli cu personalul (cont 64) V. Excedent/deficit brut de exploatare (IV+7-8-9) 10. Alte venituri din exploatare (cont 75) 11. Amortizri i provizioane (cont 681) 12. Alte cheltuieli de exploatare VI. Rezultatul exploatrii (V+10 -11-12) 13. Venituri financiare (cont 76) 14. Cheltuieli financiare (cont 66) VII. Rezultatul financiar VIII. Rezultatul curent (nainte de impozitare = VI+VII) 15. Venituri excepionale (cont 77) 16. Cheltuieli excepionale (cont 67) IX. Rezultatul excepional X. Rezultatul impozabil (VIII+IX) 17. Impozit pe profit (cont 691) XI. Rezultatul net al exerciiului

  • Diagnosticul financiar 93

    2. DIAGNOSTICUL PE BAZA BILANULUI

    Situaia net pozitiv i cresctoare reflect o gestionare eficient a resurselor proprii. Se calculeaz cu relaia:

    Situaia net = Activ total Datorii totale

    Structura financiar a ntreprinderii

    Performanele ntreprinderii depind n mare msur de structura financiar a acesteia reflectat de structura capitalului permanent i structura datoriilor. Capitalul permanent este alctuit din capitaluri proprii i datorii sau alte resurse exigibile pe termen lung, mai mare de un an, avnd caracter de stabilitate n timp. Alturi de capitalul permanent, n pasivul bilanului ntlnim i datoriile pe termen scurt (mai puin de un an), care completeaz resursele necesare finanrii.

    Bilan ncheiat la data de . Activ Pasiv Active imobilizate pe termen mai mare de un an

    Capitaluri permanente Capitaluri proprii

    - capital social - rezerve

    Datorii pe termen mediu i lung Active imobilizate pe termen mai mic de un an (active circulante) Datorii pe termen scurt: furnizori, bnci, personal etc.

    Structura capitalurilor

    Structura capitalului permanent pe cele dou componente principale, capital propriu i mprumuturi pe termen lung, depinde de mai muli factori, unii de natur juridic (modul de constituire a capitalului social, legislaia privind constituirea rezervelor), alii care in de comportamentul acionarilor.

    Plecnd de la cele dou componente, putem calcula indicele structurii capitalului:

    CPCpI sc =

    Se apreciaz c o valoare mai mic de 0,5 a indicelui de structur reflect o situaie bun a ntreprinderii.

  • 94 Diagnosticarea i evaluarea organizaiilor

    Un rol important l are ns i rentabilitatea utilizrii celor dou surse, care se apreciaz prin intermediul efectului de levier al ndatorrii. Acesta reflect influena raportului dintre capitalul mprumutat i cel propriu asupra rentabilitii financiare. Ct de mult trebuie s se ndeprteze de 1 valoarea raportului dintre capitalul mprumutat i cel propriu, ntr-un sens sau altul, este o problem care ine pe de o parte de o anumit securitate a exploatrii dat de capitalurile proprii, iar pe de alt parte, de exigenele impuse de creditori pentru evitarea riscului legat de restituirea mprumutului i plata dobnzilor aferente.

    Structura finanrii

    Analiza diagnostic trebuie extins i asupra modului n care sunt asigurate sursele de finanare, urmrindu-se:

    - dac activele imobilizate sunt acoperite cu capitalul permanent; - activele circulante s fie acoperite cu fondul de rulment propriu (parte a capitalului

    permanent) i prin datorii de exploatare (credite pe termen scurt; datorii fa de furnizori, salariai etc.)

    Structura datoriilor

    La analiza structurii financiare, trebuie s avem n vedere distinct structura datoriilor i, n acest scop, diagnosticul se completeaz cu concluzii rezultate din analiza structurii datoriilor pe termen scurt, mediu i lung. n acest scop, datoriile se grupeaz pe destinaii i termene de scaden.

    Diagnosticul echilibrului financiar

    Dac grupm elementele din bilan dup criterii de lichiditate i exigibilitate, obinem o structur care pune accent pe latura financiar, respectiv, un bilan financiar. n acest bilan elementele de activ se grupeaz dup criteriul lichiditii n active imobilizate, cu o lichiditate foarte sczut i active circulante a cror lichiditate este mai mare sau mai mic n funcie de natura acestora i profilul ntreprinderii. Elementele din pasivul bilanului se grupeaz dup criteriul exigibilitii n pasive cu exigibilitate sczut i respectiv ridicat.

  • Diagnosticul financiar 95

    Elementele bilanului financiar permit n continuare o analiz a echilibrului financiar prin utilizarea unor indicatori referitori la: fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezorerie, lichiditate, solvabilitate.

    Fondul de rulment (FR) caracterizeaz echilibrul financiar pe termen lung i posibilitile de realizare a acestuia pe termen scurt.

    FR = (Capitaluri proprii + Datorii financiare) Imobilizri nete = Active circulante Datorii pe termen scurt

    Nevoia de fond de rulment (NFR) reflect nevoia generat de finanarea ciclului de exploatare i acoperit, n parte, din surse temporare (datorii de exploatare: furnizori etc.) NFR = (Stocuri + Creane) Datorii de exploatare

    TN = Fond de rulment Nevoia de fond de rulment Creterea trezoreriei nete n decursul unui exerciiu financiar reprezint cash flow-ul perioadei. CF-ul pozitiv reflect o cretere a capacitii reale de finanare a investiiilor, motiv pentru care n exerciiul urmtor, n funcie de necesiti, ntreprinderea poate s-i propun un volum mai mare de alocri cu aceast destinaie. Lichiditatea reflect capacitatea ntreprinderii de a-i transforma activele n bani i de a-i achita la termen obligaiile fa de teri (datoriile). n funcie de gradul de exigibilitate, datoriile se clasific n datorii pe termen lung i mediu i datorii pe termen scurt.

    3. DIAGNOSTICUL PE BAZA RENTABILITII

    Rentabilitatea reflect capacitatea ntreprinderii de a desfura o activitate eficient, generatoare de profit. Pentru aprecierea cantitativ a acestui indicator de eficien se calculeaz o serie de rapoarte (rate de rentabilitate) ntre efectele economico-financiare i eforturile depuse pentru realizarea acestor efecte:

    - rate de rentabilitate economic; - rate de rentabilitate financiar; - rate de rentabilitate de exploatare; - rata rentabilitii comerciale.

  • 96 Diagnosticarea i evaluarea organizaiilor

    4. DIAGNOSTICUL RISCULUI FINANCIAR

    Este cunoscut faptul c prin ndatorare ntreprinderea i asum un anumit risc legat de restituirea creditului i plata dobnzilor. i n cazul ntreprinderilor nendatorate poate s apar un anumit risc legat de folosirea optim a resurselor financiare dac rata rentabilitii economice este superioar ratei dobnzii. Riscul financiar poate fi estimat n mai multe moduri:

    - pe baza pragului de rentabilitate global; - pe baza efectului de levier.

    Pragul de rentabilitate global se calculeaz la fel ca pragul de rentabilitate a exploatrii, cu deosebirea c la cheltuielile fixe se adaug cheltuielile financiare:

    +=

    1Pr obDCfg

    Cf cheltuieli fixe aferente exploatrii; Dob cheltuieli cu dobnzile;

    ponderea cheltuielilor variabile n cifra de afaceri (luat ca o medie multianual). Cheltuielile financiare modific pragul de rentabilitate cu 11,5% i cu 23% n varianta 3. Acoperirea riscului asumat de ntreprindere prin ndatorare presupune, pe de o parte, capacitatea acesteia de a realiza o cifr de afaceri suplimentar, iar pe de alt parte, existena pieei pentru producia suplimentar. Evaluarea riscului se face prin compararea cifrei de afaceri aferent pragului de rentabilitate n alternativa ndatorrii, comparativ cu cea necesar fr ndatorare. Pentru exemplul anterior riscul este de a nu putea realiza sau vinde o producie mai mare cu 11,5% n primul caz i cu 23% n al doilea. Riscul evaluat pe baza efectului de levier are n vedere, n plus, diferena dintre rata rentabilitii economice i rata dobnzii.