Profesor :Stratulat Angela

Disciplina: limba rusă

Străşeni 2013

Ministerul Educaţiei al Republicii MoldovaDirecţia Învăţămînt Străşen

Liceul Teoretic Zubreşti

Raport de autoevaluare

Pentru confirmarea gradului didactic II

Cuprins 1.Date generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

2.Argumente în favoarea performanţelor obţinute . . . . . . . . . .4-8dovezi despre progresul şcolar al elevilor;dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională;dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în

proiectarea şi desfăşurarea demersului didactic;implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt;contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţămînt

3.Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale. . . . . . . .9

4.Direcţii de perspectivă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

5.Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

DATE GENERALENumele, prenumele: Stratulat Angela

Data naşterii : 20.06.1971

Starea civilă : căsătorită

Adresa : raionul Straşeni, satul Zubreşti

Telefon: 0-237-79-414

Adresa de e-mail : angela_str@mail.ru

Activitatea în domeniu : profesor de limbă şi literatură rusă

Vechimea în muncă : 24/12 ani

1988 -absolvesc şcoala medie Zubreşti, raionul Străşeni;

1995 – absolvesc Universitatea de Stat din Tiraspol, facultatea filologie, specializarea

limba şi literatura rusă;

1992-2000 – activez la gradiniţa de copii din satul Zubreşti;

2000- prezent – activez ca profesor de limbă şi literatură rusă în Liceul Teoretic

Zubreşti;

2007- prezent activez în calitate de Director adjunct educativ în Liceul Teoretic

Zubreşti;

2008-obţin grad didactic II la disciplina limbă şi literatură rusă;

Cursuri şi stagii :

2013- Direcţia Învăţămînt Străşeni, stagiu de formare „Tehnici interactive pentru prevenirea

violenţei faţă de copil. Medoda „Fir de nisip””;

2011- Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, curs tematic de perfecţionare: „Implementarea

Curriculumului modernizat”;

2009- Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, cursurile de formare continuă la specialitatea limbă

rusă;

2008 - Programul Educaţional „PAS CU PAS”, cursurile de formare continuă „Dezvoltarea şcolii

comunitare”;

2008- Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, cursurile de perfecţionare la

specialitatea „Management Educaţional”;

2004- Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, cursuri de perfecţionare „Învăţarea prin cooperare.

Proiectarea lecţiilor în cheea Dezvoltării Gîndirii Critice”;

2002- Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, cursuri de perfecţionare, îniţiere în metodologia

„Lectură şi scriere pentru Dezvoltarea Gindirii Critice”;

2002- Direcţia Învăţămînt Străşeni, stagiul de formare locală la specialitatea limbă şi literatura

rusă;

Probleme cheie abordate „Modalităţi de formare a competenţelor comunicative în cadrul orelor de limbă rusă”.

Implicare :Prezentări de comunicări la Consiliul Metodic, la şedinţa

generală cu părinţii;Ore publice şi activităţi extracurriculare la nivel de

instituţie.Comunicare în cadrul seminarului metodologic:

„Impactul vîrstelor şi relaţiile profesor-elev”Comunicare în cadrul seminarului metodologic:

„Educaţie de calitate în mediul rural”;Coordonator al Consiliului Local al Tinerilor; Cooronator

al proiectului „HAI MOLDOVA”;

Argumente în favoarea performanţelor obţinute Dovezi despre progresul şcolar al elevilorProcesul educaţional impune cadrului didactic anumite rigori în evaluarea succesului şcolar. Factorii principali în determinarea succesului şcolar ce duc la evidenţierea capacităţii de învăţare sînt:nivelul de dezvoltare intelectuală;motivaţia faţă de activitatea şcolară,starea de sănătate;condiţii de studiu;nivelul efortului depus;

Dinamica reuşitei şcolare este prezentată în baza diagramei 1, “Reuşita elevilor pe parcursul a 2 ani de studiu”, în baza evoluţiei claselor a VI-B şi a IX-B în perioada anulor de studiu 2011-2012, 2012-2013.

Diagrama 1 Reuşita elevilor pe parcursul a 2 ani de studiu (nota medie anuală şi I semestru).

În diagrama 1 este reprezentată reuşita elevilor, se observă o creştere a notei medii în fiecare clasă, cl.VI-“b” cu 0,15 faţă de clasa a V, clasa IX “b”cu 0,34 ,faţă de clasa VIII . Astfel constat o creştere a rezultatelor elevilor în decursul celor 2 ani.

În clasele a IX-a mediile cresc, elevii fiind motivaţi pentru obţinerea unei note mai mari.

2011-2012

2012-2013

6.8

7

7.2

7.4

7.6

7.8

8

7.227.37

7.67.94

Dinamica reuşitei şcolare

VI-"b"IX-"b"

Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională

Modernizarea societăţii impune necesitatea dezvoltării competenţelor comunicative în cadrul procesului educativ, care provoacă schimbări în interacţiunea personalităţii cu societatea.

Formarea competenţelor comunicative este şi obiectvul principal în predarea-învăţarea limbii ruse, care prevede învăţarea foneticii, morfologiei, elementelor lexicului şi sintacticii.

C.D.Uşinschii asociază dezvoltarea competenţelor comunicative ca dezvoltare a „aptitudinilor verbale”, subînţelegîndu-se aptituţinile înăscute a copiilor, „capacitatea exprimării orale şi scrise a gîndurilor proprii”.

Actualmente, psihologii şi metodiştii înţeleg prin „aptitudinile verbale”, capacitatea de sensibilitate a cuvîntului, care presupune înţelegerea şi întrebuinţarea cuvintelor noi, a formelor acestora în contexte variate. A. N. Gvozdev, L.I. Bojovici şi alţii evidenţiază împortanţa şi şemnificaţia acestei sensubilităţi a cuvîntului în procesul de învăţare a limbii ruse.

N.I.Jinchin şi T.A.Ladîjenscaia au determinat deprinderile comunicative ce trebuie formate la copii în cadrul învăţării vorbirii coerente.

*Povestire tematică;

*Determinarea ideii principale.

*Deprinderea de a selecta tema expunerii;

*Sistematizarea informaţiei selectate pentru expunere;

*Exprimarea corectă a gîndurilor.

*Deprinderea de exprimare scrisă;

V.I.Cernîşev, N.M.Socolov şi alţii consideră faptul că în cadrul orelor de l.rusă trebuie formate deprinderile de exprimare a gîndurilor proprii oral şi scris.

Din cele expuse mai sus, putem evidenţia necesitatea formării competenţelor comunicative în cadrul orelor de limbă rusă.

Faptul dat ne permite să constatăm o problemă, care este puţin cercetată, în contextul procesului de predare-învăţare-evaluare: care sînt modalităţile de formare a competenţelor comunicative în cadrul orelor de limbă rusă.

Această necesitate mi-a permis formularea temei de cercetare profesională: „Modalităţi de formare a competenţelor comunicative în cadrul orelor de limbă rusă”.

Scopul cercetării este procesul de formare a competenţelor comunicative în cadrul orelor de limbă rusă.

Ipoteza cercetării: Competenţele comunicative vor fi formate atunci cînd:

• activitatea de învăţare va conţine sarcini cu caracter lexical(vocabularul) şi compoziţional (alcătuirea textelor coerente);

• dezvoltarea nivelului de utilizare a propoziţiilor din punct de vedere sintactic, morfologic şi stilistic;

• morivarea pentru lectura independentă;

• motivarea pentru exprimare;

• sarcinile didactice vor avea caracter individualizat şi diferenţiat;

• se vor utiliza în cadrul predării-învăţării metode tradiţionale cît şi netradiţionale;

• activitatea de învăţare se va axa pe colaborare;

În cadrul orelor apelez sarcini cu caracter lexical de tipul:utilizarea cuvintelor cu sens direct şi indirect; înlocuirea unui cuvînt cu altul;exprimarea clară, laconică;

Nivelul sintactic poate fi realizat prin rezolvarea sarcinilor ce conţin îmbinările de cuvinte şi analiza propoziţiei. Propun copiilor să determine îmbinările de cuvinte în propoziţiile date, să alcătuiască singuri îmbinările de cuvinte, să evidenţieze sensul unui cuvîn nou prin raportarea la contexul dat, sesizarea modificărilor de sens ale unui cuvînt în contexte diferite, utilizarea cuvintelor în funcţie de tema abordată într-o situaţie de comunicare.

Am utilizat sarcini şi procedee diverse, de la intuirea obiectului determinat prin cuvînt, a imaginii acestuia, a gestului sau a mimicii. În manualele de limbă rusă la sfîrşitul textelor apar glosate cuvintele noi, necunoscute. În cadrul lecţiilor le propun elevilor sarcini de includere a cuvintelor date în propoziţii, explicarea cuvintelor, redarea sensului cuvintelor cu ajutorul imaginii. Este important în formarea competenţelor comunicative lucrul cu dicţionarul, completarea caieţelului de cuvinte ş.a..

Jocul didactic, exerciţiul –joc facilitează activizarea şi îmbogăţirea vocabularului prin cuvintele aflate în relaţie de sinonemie, antonemie, omonimie. Prezentarea imaginilor care înfăţişează obiecte ale căror însuşiri sînt opuse, poate fi însoţită de versuri recitative. Prezint ilustratii aflate în dezordine, sarcinile elevilor fiind de a pune în corespondenţă ilustraţiile, care înfăţişează obieste ale căror însuşiri se află în relaţiile de antonemie.

Sarcinile didactice ce permit formarea competenţelor comunicative din punct de vedere lexical, impune necesitatea dezvoltării nivelului de utilizare a propoziţiilor, fiind analizate sintactic, gramatical şi stilistic.

Începînd cu perioada învăţării alfabetului elevii sînt puşi în situaţia de a răspunde la întrebările propuse cu prpoziţii complete. Încluderea cuvintelor necunoscute în propoziţii atunci cînd se lucrează cu imagini, obiecte pentru a însuşi cuvintele noi. Le propun elevilor cuvinte din contextul tematicii comunicative, incluzîndu-le cu propoziţii.

Ierarhizînd sarcinile didactice referire la utilizarea propoziţiilor putem evidenţia:răspunsul la întrebări prin propoziţii integrale;stabilirea relaţiei dintre obiect, imaginea acestuia şi

includerea în propoziţiialcătuirea propoziţiilor în baza imaginilor, după

întrebările

propuse;

Utilizez şi sarcini de alcătuire a conţinuturilor semantice, alcătuirea povestioarelor oral şi scris după imagini, în baza observaţiilor, jocurilor. Complexitatea întrebărilor adresate elevilor, facilizează includerea propoziţiilor în alcătuirea textelor mici.

O altă sarcină propusă a vizat alcătuirea povestioarelor cu ajutorul răspunsurilor la întrebări. Am utilizat mai multe procedee:

- alcătuirea povestioarelor din cîteva propoziţii după trei imagini diferite, fiind unite după conţinutul general al acestor imagini. Este important de format la copii nu numai deprinderea de alcătuire a propoziţiilor, dar şi scrierea corectă a lor.

Un alt grup de însărcinări se referă la plasarea corectă a cuvintelor în propoziţii, în dependenţă de funcţia sintactică.

Pentru dezvoltarea capacităţii de clasificare a două, trei propoziţii unite într-un conţinut comun am utilizat următorul procedeu:

-alcătuirea propoziţiilor de către un elev şi desfăşurarea sensului prin completarea cu alte propoziţii de ceilalţi elevi (texnica comunicării ghidate).

Putem concluziona că însărcinîrile cu referire la alcătuirea propoziţiilor în contextul formării competenţelor comunicative au o mare importanţă în dezvoltarea gîndirii şi vorbirii elevilor.

Dezvoltarea vocabularului şi a capacităţii de utilizare a propoziţiilor în contexte, oferă posibilitatea scrierii compunerilor, povestioarelor.

Curriculumul modernizat propune conţinuturi cu referire la analiza şi interpretarea textelor. Propun elevilor sarcini ce îi motivează pentru lectura cum ar fi: ilustrarea textului;prezentare vodeo a fragmentelor de text înscenate, apropiate

tematic de textul studiat; lectura poveştilor ş.a.;

Lectura independentă contribuie la formarea competenţelor comunicative.

În contextul dat propun elevilor literatură suplimentară, fiind analizată cu clasa şi completîndu-se fişele de lectură. Organizez expoziţii tematice.

Din cele expuse pot concluziona: modalităţile formării competenţelor comunicative constituie sistemul de sarcini, ierarhizate după principiul complexităţii, ce include:dezvoltarea vocabularului din punct de vedere lexical;utilizarea propoziţiilor din punct de vedere sintactic, gramatical şi

stilistic; scrierea textelor, povestioarelor după imagini, plan, evidenţiînd

creativitatea elevilor;

Accept schimbările impuse de cerinţele societăţii, ce ţin de procesul educaţional fiind flexibilă şi receptivă la tot ce este nou. În contextul dat în cadrul orelor de limbă rusă utilizez următoarele metode:

a) Metode de predare-învăţare în grup:

- Metoda predării/învăţării reciproce;

- Metoda „Mozaicul”;

- Metoda „Piramidei”;

- Metoda schimbării perechi;

b) Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare:

- „Pînza de păiangen”;

- ”Cartonaşele luminoase”.

c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:

- Braistorming;

- Explozia stelară;

- Studiul de caz;

- Interviul de grup;

d) Metode de cercetare în grup:

- Portofoliul de grup;

Metoda „Mozaicul”;

Este binevenită în clasele a VIII, IX, atunci cînd lucrăm cu texte mai voluminoase, ce necesită timp pentru a fi studiate. Dezvoltă independenţa între membrii grupului, ameliorează comunicarea.

Braistorming

Îl aplic în grupuri formate din 5-6 elevi. Metoda constă în parcurgerea a trei etape: pregătire, desfăşurarea şi valorificarea producţiei de idei. Dezvoltă creativitatea, spontanietatea, încrederea în sine prin procesul evaluării amînate, dezvoltă abilitatea de a lucra în grup.

Piramida

O utilizez la predarea –învăţarea temei lexicale cu scopul de a înţelede asimilarea textului.

Diagrama Venn

O folosesc pentru ca elevii să poată compara între două sau mai multe obiecte, subiecte, fenomene, evenimente etc.,

Clustering-ul

Metoda dată o propag în demersul didactic pentru acumularea informaţiei teoretice, înbogăţirea vocabularului, la orele cu diferite subiecte: „Moldova – Patria mea, Chişinău-Capitala Republicii Moldova”,

Ştiu-vreau să ştiu- învăţ

Metoda este potrivită pentru subiectele déjà familiare elevilor.

Cubul

O utilizez la evaluarea lucrului pentru acasă. Ea permite determinarea sarcinilor de învăţare, stimulează gîndirea logică, sporeşte eficienţa învăţării.

Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi desfăşurarea demersului didactic

Societatea modernă impune şcolii să pregătească o personalitate armonios dezvoltată. În baza studiului făcut am observat că elevii au nevoie de mai multă comunicare pentru a-şi îmbogăţi vocabularul. Pentru o mai bună eficienţă a lecţiei profesorul este chemat să practice optimal metodele active axate pe activitatea elevului.

În viziunea mea, proiectarea demersului didactic presupune răspunsul la următoarele întrebări : „ Ce voi face?”, „ Cum voi face?”, „Cum voi şti că ceea ce am făcut e bine?”. Astfel, proiectez lecţia respectînd etapele lecţiei, tipologia, conţinuturile curriculare, resursa umană şi a timpului, evaluarea.

Formarea competenţelor de comunicare în cadrul orelor, permite implicarea elevilor într-o anumită activitate, ce permite motivarea elevului, creşterea încrederii în sine.

Realizez feed-backul permanent, ce evidenţiază reuşita lecţiei. Încerc să-i conving că prin eşec, pot să reuşească. Le trezesc curiozitatea prin întroducerea elementelor de noutate, prin crearea unor conflicte cognitive, prin antrenarea în realizarea unor proiecte de echipă.

Rezultatele sînt bune atunci cînd elevul ştie pentru ce învaţă şi are idee unde poate implementa în practică cunoştinţele căpătate.

În concluzie menţionez că tehnologiile moderne permit formarea de competenţe la elevi. Rolul principal îi revine profesorului, care trebuie să coreleze nivelul de aplicare a tehnologiilor moderne în raport cu metodele tradiţionale.

Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt;

Activitatea mea profesorală e de neconceput în afara unui parteneriat didactic cu colegii de lucru. Depun efort pentru a menţine nişte relaţii de parteneriat cu ei , deoarece sînt subiecţii proiectului de predare-formare, de accea mă implic în diferite activităţi instituţionale pe care le prezint mai jos:

Tipul de activitate instituţională

 

Data

 

Problema prezentată

 

Modul prezentării

 

Validarea rezultatelor

Seminar metodologic :  

oct.2008 

„ Impactul vîrstelor şi relaţiile profesor – elev”

Comunicare

 

 

 

Colectivul profesoral,

procesul verbal

 

 

Seminar metodologic : 

dec. 2008 “ Educaţie de calitate în mediul rural”.

Comunicare

 

 

Colectivul profesoral,

procesul verbal

 

Consiliul Metodic

 

 

febr. 2010

 

 

„Noi tehnologii educaţionale în educaţia nonviolentă a elevilor”

Comunicare

 

 

 

 

Membrii Consiliului Metodic

procesul verbal

 

 

CMI

 

2012-2013 Preşedintele Şedinţele CMI Procesele verbale

Consiliul de Administraţie

2007-prez. Membru Şedinţe Procesele verbale

Consiliul Metodic 2008-prez. Membru Şedinţe Procesele verbale

Comisiei de evaluare

2008-prez. Membru Asistări Note informative

Comisia de atestare 2008-2012 Membru Asistări Fişele de evaluare

CLT 2008-2010 Coordonator Şedinţe

Proiecte

Procesele verbale,

activităţi sportive

Proiectul naţional „Hai Moldova”

2011

2012

Coordonator Activităţi de salubrizare

Note informative

Consiliul Şcolăresc 2007-prez. Coordonator Şedinţe Procese verbale,

activităţi extracurriculare

Catedrele diriginţilor

2007-prez. Coordonator Şedinţe, asistări Procese verbale

Note informative

Proiectul educaţional „De la egal la egal”

2010-

2012

Coordonator Şedinţe,

Activităţi

educative

Note informative

Procese verbale

Dovezi despre îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale.

Domeniu de competenţă

Indic. de perfor. vizat

Obiectiv Acţiuni înterprinse Rezultate acumulate Dovezi Concluzii

Elaborarea proiectului de

lungă durată la disciplina limbă

rusă

Demonstra-rea abilităţilor de elaborare a

proiectării de lungă durată la disciplina limbă

rusă

Cercetarea literaturii metodice,

participarea la reuniunile şi seminarele

metodice, cursuri de formare continuă;

Selectarea strategiilor didactice

adecvate de elaborare a

proiectării de lungă durată.

Model de proiectare de lungă durată elaborat

personal

Realizarea în practică a competenţelor

profesionale dobîndite în cadrul seminarelor,

cursurilor de formare continuă.

Corelarea nr. de ore cu conţinuturi, metode şi procedee didactice în

depedenţă de competenţele formate.

Proiectul de lungă durată aprobat la nivel de instituţie

Participarea la seminare şi reuniuni metodice, cursuri de

formare continuă, literatură cercetată.

Proiectul de lungă durată este o

sursă importantă în realizarea demersului educaţional.

Realizarea legăturilor intra-

şi inter-disciplinare,

aplicarea lor în cadrul oreleor de

limbă rusă.

Stabilirea legăturilor dintre

disciplinele şcolare.

Realizarea principiului interdiscipli-

narităţii în cadrul orelor de limbă

rusă.

Cercetarea literaturii de specialitate.

Utilizarea interdiscipli-narităţii în cadrul orelor de

limbă rusă.

 

 

 

Utilizarea legăturilor inter- şi intra- disciplinare face

posibilă înţelegerea concepţiei ştiinţifice

despre lume formîndu-se o personalitate armonios

dezvoltată.

Demersurile didactice, elaborare

de materiale didactice

Orele de limbă rusă sînt mai

captivante atunci cînd se face

legătură cu viaţa cotidiană, se

menţine interesul faţă de obiect. .

Motivarea elevilor pentrudezvoltarea abilităţilor prin utiliza-rea TIC. Planificarea şi realizarea demersului educaţional folosind tehnologiile informaţiona-le

Determina-rea rolului

utilizării TIC pentru

studierea disciplinei limbă rusă.Utilizarea eficientă a TIC-ului în

procesul de instruire a

elevilor

Analiza literaturii

metodice cu referire la

utilizarea TIC.

Folosesc calculatorul, proiectorul la orele de curs.

 

Creşterea interesului faţă de

disciplină, Par-ticiparea elevi-

lor la concursurile şcolare la nivel de instituţie. Învă-

ţarea prin folosi-rea TIC este mult mai

uşoară .Rea-lizarea în practică a competenţei

tehnice în cadrul cursului de formare

continuă.

Implicarea elevilor în activităţi

extracuricularecu implicarea

TIC. Prezentările în Power-Point în cadrul orelor de curs.

Energizareşi facilita-rea proce-sului de învăţare prin crearea unei stări de

pregătire pentru

activitatea de instruire.

Dezvoltarea aptitudini-lor şi abilităţilor

de auto-instruire prin implimenta-

rea şi utilizarea TIC

Coordonarea în

eficientizarea instituţiei şcolare şi

activităţilor personale

Implicarea în organizarea activităţilor metodice la

nivel de instituţie

Cercetarea literaturii metodice,

participări la şedinţele catedrei.

Participarea în cadrul catedrei cu

comunicări, susţinerea colegilor

pentru orice activitate

desfăşurată la nivel de catedră şi

instituţie.Realizarea

parteneriatului

Prezentarea comunicărilor în cadrul şedinţelor.

Implicarea în elaborarea planului de activitate a catedrei

Promovarea capacităţii

de comuni-care

şi dezvoltarea

competen-ţei manage-riale şi de mana-gement în

carieră.

DIRECŢII DE PERSPECTIVĂ Profesorul are rolul unui sculptor ce modelează elevul ca personalitate. Uneltele folosite de acesta, contribuie la realizarea sculpturii. Ele pot fi:Stilul educaţionalCompetenţa profesionalăCercetarea inovativăCreativitatea

Important în cadrul lecţiei este utilizarea materialelor didactice. Ele reprezintă un ansamblu de obiecte propuse, ce perfecţionează procesul de predare-învăţare, formele, tehnicile de evaluare şi procedeele folosite, relaţia procesului de predare-învăţare cu realitatea obiectivă.

Simt necesitatea de elaborare a materialelor didactice pentru fiecare oră.

Pentru următorii ani de activitate îmi propun următoarele obiective:Colaborare efectivă între membrii catedrei limbi şi

comunicare pentru optimizarea activităţii fiecăruiaFormarea profesională prin cursuri de formare continuă,

prin stagieri, participări la conferinţe, seminare, mese rotunde, ore publice la nivel de instituţie, raion;

Utilizarea metodelor activ-participative care să conducă la obţinerea unui rezultat mai bun în pregătirea elevilor;

Abordarea diferenţiată a elevilor în activităţile desfăşurate la orele de limbă rusă;

Utilizarea tehnologiilor informaţionale în lecţiile de predare-fixare-evaluare.

Implicarea activă în crearea unei imagini de succes a instituţiei în care activez, prin diverse activităţi educative şi de agrement;

În ceea ce priveşte tema de cercetare profesională, mă voi axa pe învăţarea problematizată, căci ea cuprinde toate aspectele studierii unei limbi modern. În învăţămîntul formativ instruirea problematizată joacă un rol important în viaţă, necesită un grad sporit de activism, facilitează activitatea de generarea a conţinuturilor semantice prin: esee, comentarii literare, realizarea sarcinilor ce presupun analiză şi sinteză. Astfel copilul devine mai creativ.

Accentul principal în activitatea profesională îl voi pune pe utilizarea tehnologiilor moderne în cadrul lecţiilor, oferind posibilitatea de colaborare între elevi, astfel voi respecta parteneriatul dintre elev-profesor.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 

1. Curriculumul naţional, Chişinău, 2010

2. Ivaniţcaia G. Уроки развития связной речи. Kiev, Radeancka şcola, 1990.

3. Ladîgenscaia T. Cистема работы по развитию связной устной речи учащихся. Pedagoghica. 1974.

4. Ladîgenscaia T. Методика развития речи на уроках русского языка. Moscova, Prosvescenie. 1980.

5. Livov M. Связная устная речь младших школьников на материале картин. Moscova, Prosvescenie, 1970.

6. Livov M. Работа над сочинением в начальных классах. Moscova, Prosvescenie, 1971

7. Livov M., Ramzaeva T., Svetlovscaia N. Методика обучения русскому языку в начальных классах. Moscova, Prosvescenie. 1987.

8. Novak, E. Развитие устной монологической речи учащихся IV-V классов молдавской школы. Chişinău, Lumina, 1981.

9. Pristupa G. Развитие речи учащихся. Мoscova, Vîsşaia şcola, 1985

10. Politova N. Развитие речи учащихся начальных классов, Moscova, Prosvescenie, 1984.

11. Rojdectvenschii N. Основы методики начального обучения русскому языку. Moscova, Prosvescenie, 1965.

12. Rojdectvenschii N., Kustareova V. Система письменных упражнений в связной речи.

13. Moscova, 1963.

14. Zacojurnikova M. Работа над предложением и связной речью в начальных классах.

Moscova, 1962.