IntroducereVia de vie(Vitis vinifera L.) este ospeciedeplantedingenulVitis,familiaVitaceae, originar din regiunea mediteranean,Europa Centralisud-vestul Asiei, dinMarociSpaniapn n sudulGermaniein nord i n est pn n nordulIranului. Vi de vie este o lian care poate atinge o lungime de 35m. Frunzele alterneaz, sunt lobate palmat i au o lungime i lrgime de 520cm.Fructuleeste obac, boabele respective dezvoltndu-se ntr-un ciorchine cunoscut sub numele destrugure. Boabele, la specia slbatic au un diametru de circa 6mm, iar cnd se coc dobndesc o culoare purpurie nchis spre negru; la speciile cultivate, de regul, boabele sunt mult mai mari, de pn la 30mm lungime i pot avea diverse culoari: albe, alb-glbui, alb-verzui, roii sau purpurii. Specia slbatic crete de obicei n pduri umede i pe malurile apelor curgtoare.Strugurele slbatic este deseori clasificat caV. vinifera, subsp.silvestris(n unele clasificri consideratVitis silvestris), cuV. vinifera, subsp.viniferarestricionat la formele cultivate. Via-de-vie cultivat are flori hermafrodite, dar subsp.silvestriseste dioecic (are flori masculine i feminine pe plante separate) i pentru ca fructul s se dezvolte este necesar polenizarea.Strugurii slbatici au fost recoltai de cultivatori i fermierii timpurii. De mii de ani, fructul este cules att pentru proprietile sale medicinale, ct i pentru cele nutriionale, istoria lui fiind strns legat de cea a vinului.Schimbri n conformaia smburilor (mai mici la formele cultivate) i distribuii ale seminelor slbatice cultivatorilor, au avut loc ntre cca 3500-3000 . Hr., n sud-vestul Asiei sau n sudul Transcaucaziei (Armenia i Georgia). Cultivarea strugurilor s-a rspndit i n alte pri ale lumii, n perioada preistoric sau n antichitate.Strugurii au fost transportai n coloniile europene din ntreaga lume, ajungnd nAmerica de Nordn jurul anului 1600 i apoi nAfrica,America de SudiAustralia. n America de Nord, strugurii au formathibridecu o specie deVitis, gen originar din regiune; unele hibride fiind create intenionat pentru a combatePhylloxera, o pest cauzat de o insect, care a afectat via-de-vie european cu mult mai mult dect pe cea nord-american, reuind s devasteze producia european de vin n civa ani. Mai trziu rdcinile nord-americane au fost folosite n ntreaga lume pentru a altoiV. vinifera, astfel nct aceasta s reziste n faa Phylloxerei.n America de Nord cretereaVitis vinifereia fost limitat la regiunea cu clim temperat de peCoasta de vest a Statelor Unite, n New Mexico iCalifornia. ns, datorit unor cercetri interprinse deKonstantin Frank, Vitis vinifera este cultivat acum i n regiunile cu un climat mai aspru caNew Yorki sudul provinciei canadieneOntario. Munca Dr.Helmut Beckerdin anii '80 a adusVitis viniferai n ValeaOkanagandinBritish Columbia.n martie2007, cercettori australieni de laCSIRO, lucrnd n Centrul cooperativ de cercetare pentru viticulturau descoperit c "mutaii independente i extrem de rare din dou gene [VvMYBA1iVvMYBA2] [din struguri roii] produc o singur vi-de-vie alb, care este printele aproape tuturor varietilor de struguri albi din lume. Dac numai o singur gen ar fi suferit mutaii, majoritatea strugurilor ar fi rmas roii i astzi nu am avea mai mult de 3000 de cultivatori disponibili, de struguri albi."

1.Componena de specii a duntorilor,culturii sau culturilor.Importanta culturii de vita de vieViticultura este o ramura de productie intensiva a agriculturii, caracterizata printr-un coeficient ridicat de valorificare a terenurilor. Valoarea productiei ce se realizeaza la un hectar de vita de vie , echivaleaza cu circa 10-15 hectareculturi cerealiere.Vita de vie se cultiva cu rezultate foarte bune pe terenurile in panta, pe nisipuri si soluri nisipoase. Pe glob, 47-50% din plantatiile de vii sunt situate pe terenuri in panta. In tara noastra, mai mult de 85% din plantatiile de vii se gasesc pe terenurile in panta si anume:34% pe terenuri cu pante mici (4-14%);39%pe terenuri cu pantemari(14-24%);12% pe terenuri cu pante foarte mari(peste 24%).Vitade vie reprezinta baza de productie pentru economia nationala. Strugurii reprezinta materia prima pentru obtinerea vinurilor si distilatelor pentru coniac, bauturi alcoolice cu pondere insemnata in consumul populatiei.Este o importanta sursa pentru export. Produsele viti-vinicole (strugurii de masa, vinul coniacul, sampania, sucul de struguri, stafidele)sunt solicitate la export. Multe tari ca:Spania, Italia, Franta, Grecia si multe altele isi asigura importante resurse valutare prin exportul de produse rezultate din cultura vitei de vie.In tara noastra venituri importante din export o are populatiile care traiesc in regiunile de deal, subcarpatice, constituind unul din factorii de stabilitate apopulatiei respective. La noi se exporta aproximativ 10-15% din productia anuala viti-vinicola. Surse mari de venit se obtin de la plantatiile de vii pentru struguri de masa.Strugurii si vinul au o contributie insemnata in alimentatia umana. Strugurii si mustul, datorita continutului bogat in zaharuri simple, acizi organici, saruri minerale, vitamine, substante pectice etc., exercita asupra organismului un efect energizant, mineralizant, reconfortant si chiar terapeutic. Datorita continutului ridicat in glucoza, fructoza, strugurii si mustul au un efect energizant muscular si nervos;un kilogram de struguri proaspeti furnizeaza 600-1200 calorii, iar un kilogram de stafide pana la 2600 calorii, valoarea alimentara fiind superioara majoritatii fructelor.Datorita continutului complex, cura de struguri, are efecte remarcabile, atat pentru mentinerea sanatatii organismului uman, cat si pentru ameliorarea si chiar vindecarea unor boli ale cailor respiratorii, digestive, afectiuni ale ficatului si splinei, unele boli nervoase, slabirea organismului datorita unor boli(rahitism, anemie, malnutritie).Vinuleste ,,cea mai sanatoasa si igienica bauturaconsumat rational are unefect benefic asupra organismului uman, fiind considerat un aliment si medicament.Prin consumul de vin se lupta impotriva alcoolismului, care in multe tari din lume ia proportii ingrijoratoare datorita consumului mare de bauturi spirtoase.Intrucat vinul are o pondere mare in alimentatia populatiei globului, exista in prezent mai multa preocupare pentru protectia sanatatii consumatorului, in sensul ca se incearca obtinerea unei ,,viticulturi biologicefara ingrasaminte chimice si pesticide, care sa asigure vinuri sanatoase, biologice.Cultura vitei de vie necesita multa forta de munca, de aceea tehnologiile folosite in viticultura necesita o serie de calificari profesionale(altoiri, taietori, vinificatori)ceea ce contribuie la instruirea fortei de munca si oferta unor posibilitati si mai mari de castig.Potrivit datelor Oficiului International al Viei si Vinului, suprafata cultivata cu vita de vie pe glob in anul 1992 era de8 235 000 hectare. Repartitia pe continente a suprefetelor viticole se prezinta astfel:Europa cu o suprafata viticola de 5,626 milioana hectare, concentreaza aproape 70% din cea existenta pe totglobul, urmata de Asia cu 1,407 milioane hectare reprezentand 17,1%, apoi America cu 0,784 milioane hectare(9,5%), Africa cu 351 mii hectare(4,3%)si Oceania cu 67mii hectare(0,8%).

Descresterea suprafetelor cultivate cu vita de vie in ultimii ani s-a datorat unor masuri economice de conjunctura, care au condus la defrisarea de mari suprafete de vii in toate tarile din Comunitatea Economica Europeana(in Franta, Italia si Spania)cat si de natura sociala in tarile din Europa de Est(Ungaria, Romania)Asia, Africa(Algeria) si continentul American.Evolutia viticultirii mondiale in viitor va depinde de organizarea actuala ,de influentele istorice, economice, culturale, stiintifice, sociale si religioase, care sunt diferite de la o tara la alta.Cresterea substantiala a productiei viticole, in conditiile reducerii necesarului de forta de munca sicosturilor de productie, trebuie sa faca fata unui nivel de trai mai ridicat, cerintelor unei noi calitati a vietii omului, precum si cresterii demografice.Viticultura reprezinta o ramura a agriculturii cu un nivel de productivitate foarte ridicat;cultura vitei de vie implica consum de energie, ea nu se poate dezvolta fara energie sau cu aportul scazut al acesteia.Pe viitor, sporirea productiei viti-vinicole va avea loc in contextul crizei de energie si materii prime. Fata de aceste cerinte, masurile care se impun pentru viticultura nu sunt de ordin restrictiv, ci de economisire a energiei prin inlaturarea risipei, intensificarea utilizarii unor noi resurse de energie etc.Viticultura dispune astazide posibilitati de reducere a consumurilor energetice mai ales a celor legate de protectia fitosanitara, erbicidare, fertilizare si irigare. In acelasi timp, reducerea consumului de fungicide, insecticide, erbicide si ingrasaminte vor contribui la prevenirea poluarii solului, precum si a plantelor si implicit a recoltelor.O serie de prognoze privitoare la consumul de vin si evolutia gustului consumatorilor au scos in evidenta ca Italia, Spania, Franta si Portugalia, tari care detin 45% din suprafata mondiala si 53% din productia mondiala de vin, consumul de vin se va stabiliza la 50-70l/an/locuitor, in mare parte vinurile rosii. In Germania vor fi preferate in continuare, ca si in S.U.A. vinurile albe. In ultimii ani asistam la o diversificare a productiei viti-vinicole;astaziin lume se cunosc peste 50 de produse nefermentate obtinute din struguri.Se apreciaza ca refacerea anumitor plantatii viticole din diferite zone ale globului se va orienta catre obtinerea strugurilor de masa, a stafidelor, a bauturilor pe baza de must si vin cu tarie alcoolica scazuta.Lista daunatorilor vitei de vie insumeaza in jur de 45 specii dintre care: 1 specie din ordinulNematoda: Meloidogyne incognitaKofoid (nematodul radacinilor); 2 specii din ordinulAcarina: Tetranychus urticaeKoch. (acarianul rosu comun) siEryophies vitisPgst. (erinoza vitei de vie).Din clasaInsectaproduc pagube un numar mare de specii si anume: 5 specii din ordinulOrthoptera: Oecantus peluscens; Ephipiger ephipigerFiebig. (cosasul gheboas);Calliptamus italicusL. (lacusta italiana);Dociostaurus maroccanusThumb. (lacusta marocana);Tettigonia viridissimaL. (lacusta verde); 8 specii din ordinulHomoptera:Phylloxera vastatrixPeanch. (filoxera vitei de vie); Pulvinaria vitisL. (paduchele testos al viei);Parthenolecanium corniBch. (paduchele testos al prunului);Parthenolecanium persicaeF. (paduchele testos al dudului);Phaenococcus aceriSogn. (paduchele ceros alvitei de vie);Lepidosaphes ulmiL. (paduchele virgula);Quadraspidiotus perniciosusComst. (paduchele din San Jos); Schizoneura ulmiL. (paduchele lanos al agrisului si coacazului), etc.Din ordinulColeopterase cunosc ca daunatoare la vita de vie 13 specii si anume:Anomala vitisL. (carabusul verde al vitei de vie);Anomala solidaEr. (carabusul verde al vitei de vie);Lethrus apterusLaxm. (forfecarul);Byctiscus betulaeL. (tigararul);Adoxus obscurusL. (scriitorul); Peritellus sphaeroidesGerm. (gargarita cenusie);Pentodon idiotaHbn. (carabusul negru);Otiorrhynchus ligusticiL. (gargarita radacinilor de lucerna);Polyphylla fulloF. (carabusul marmorat);Melolontha melolonthaL. (carabusul de mai);Peritelus familiarisBoh. (gargarita mugurilor vitei de vie);Epicometis hirtaPoda. (gargarita florilor).Si ordinulLepidopteraeste bine reprezentat si cuprinde circa 8 specii importante si anume:Eupoecilia (Clysia, Cochylis) ambiguellaHbn. (cochilisul vitei de vie); Lobesia (Polychrosis) botranaDen et Schiff. (eudemisul vitei de vie);Sparganothis pillerianaSchiff. (molia frunzelor de vie);Peribatodes (Boarmia) rhomboidariaL. (cotarul cenusiu al vitei de vie);Arctia villicaL. (cainele babei);Hyphantria cuneaDrury. (omida paroasa a dudului);Lymantria disparL. (omida stejarului); Scotia (Agrotis) segetumDen et Schiff. (buha semanaturilor).OrdinulHymenoptera,este reprezentat de o singura specieReticulitenues lucifugusRossi . Din ordinul Diptera o speciePerisa oenophilaHaimb. (musca galicola a vitei).Din ClasaGasteropode, 2specii sunt mai importante si anume:Deroceras spp.(limaxul cenusiu) siHelix pomatiaL. (melcul de gradina).Dintre Vertebrate sunt citate cadaunatoare specii din ClasaAves (Pasari)cum ar fi:Turdus merulaL. (merla) siSturnus vulgarisL. (graurul); iar din ClasaMamalia(Mamifere) din ordinulRodentiaspeciile:Lepus europaeusPal. (iepurele de camp) siOryctolagus cuniculumL. (iepurele de vizuina)

1.1 Particularitile morfologice, biologice, ecologice, plante atacate.Necesitatea de a se obtine productii ridicate, de buna calitate si cu profit, ne determina sa dirijam cresterea si rodirea vitei de vie prin multiple si repetate interventii tehnice. Ele nu se pot executa fara cunoasterea morfologiei si anatomiei organelor vitei de vie. Aceleasi informatii privind particularitatile morfologice si anatomice, asigura conditiile de intelegere si aplicare a biotehnologiilor viticole, de sistematizare si identificare a speciilor si soiurilor de vita de vie.In functie de rolul pe care il indeplinesc in viata plantei, partile componente ale vitei de vie se pot grupa in:organe vegetative(radacina, tulpina, frunza, mugurele) siorgane de reproducere(inflorescenta, floarea, fructul, samanta).1.2Particularitile morfologice ale sistemului radicularRadacinavitei de vie, prin elementele din care este alcatuita, mod de legatura si etajare, formeaza un sistem -sistemul radicular. Acesta este compus dinaxulsiramificatiile radacinii. Dupa origine, radacinile suntembrionaresiadventive. In cazul vitelor inmultite prinseminteradacinile suntembrionare. La acestea, axul radacinii se formeaza din radicela embrionului provenita din samanta si se numesteradacina principala(pivot). La cele inmultite vegetativ, radacinile sunt adventive,axul radaciniiprovine dintr-o portiune de tulpina (butasi, marcota) pusa la inradacinatRamificarea radacinii. Pe radacina principala (pivotul radacinii) sau pe axul radacinii se formeaza ramificatiile de ordinul I, pe ele se prind ramificatiile de ordinul II si tot asa pana la ordinele VII - IX. La vitele obtinute din marcote sau din butasi lungi, ramificatiile de ordinul I formeaza doua sau mai multe etaje. Pe butasii lungi de 40 cm, radacinile de ordinul I, care apar in dreptul nodurilor'se grupeaza latrei nivelediferite, formand trei etaje : etajul ramificatiilorinferioaresaubazale, al ramificatiilormijlociisauintermediaresi al ramificatiilorsuperioare (superficiale)saude roua.Pentru productie, prezinta importanta ramificatiile de la baza butasului. De aceea, viticultorul determina fortifierea lor.Unghiul geotropic reprezinta unghiul care se formeaza intre radacini si verticala locului, trecuta prin punctul lor de origine. Ramificatiile de ordinul I formeaza, in general, un unghi mai mic decat radacinile de celelalte ordine. Valorile unghiului geotropic variaza de la specie la specie si de la soi la soi, fiind un caracter genetic. La soiurile cu unghiul geotropic mic (20), radacinile suntpivotante(ex.: Rupestris du Lot), la cele cu unghiul geotropic mijlociu (45 - 50), radacinile suntoblice(ex.: ChasselasxBerlandieri 41 B) si la cele cu unghiul geotropic mare(75 - 80) sunttrasante(ex.: Riparia gloire). Marimea unghiului geotropic este invers proportionala cu toleranta la seceta a speciei sau a soiului.La o radacina in crestere, indiferent daca este embrionara, adventiva sau de ramificatie, deosebim urmatoarele zone morfologice exterioare, distincte:piloriza, varful vegetativ, zona neteda, zona pilifera si zona aspra.

1.3 Particulariti morfologice alesistemului aerianSistemul aerian al vitei de vie este alcatuit dinbutuc (trunchi)sautulpina(partea neramificata) sicoroana(partea ramificata).Butucul (trunchiul) sau tulpina. Tulpina reprezinta parteaneramificataa sistemului aerian, prin care acesta se leaga de axul radacinii sau de pivotul radacinii (radacina principala). Dupa origine, tulpina esteembrionara(la vitele inmultite prin seminte) sineembrionarasauexogena(la cele inmultite vegetativ).La vitele altoite, imbinarea dintre altoi si portaltoi este desemnata dezona de concrestere, zona in care ingrosarile sunt evidente.La vitele cultivate in forme joase, trunchiul (butucul) nu depaseste inaltimea de 10 - 30 cmsi poate avea o forma dilatata in partea de sus (ca o farfurie) sau alungita (ca un fus ingrosat).La vitele cultivate in forme semiinalte si inalte, tulpina are lungimi diferite .Partea ramificatA (coroana)Ramificatiile prinse la partea superioara a tulpinii, au varste, rol si lungimi diferite.Ele se pot grupa in:elemente de durata cu rol de scheletsielemente provizorii, cu rol de rodire (productie) si formare a scheletului.Elementele de durata cu rol de scheletsunt bratele si cordoanele.Bratelesunt elemente multianuale, pe care se lasa spre varfcoarde mai tinere de doi ani, care au functii de formare si rodire. Ele pot fisimple(neramificate) saucompuse(ramificate). In functie de lungime, elasticitate si varsta, poarta denumiri conventionale (cotoaresaucorcani).Bratele scurte(cotoare) au mai putin de 50 cm lungime, sunt groase, lipsite de elasticitate si pornesc direct din butuc. Celelungi(corcani) au dimensiuni de 50 - 150 cm, sunt mai subtiri, elastice si au varsta de 3 - 6 ani .Cordoanelesunt ramificatii multianuale, mai lungi si mai varstnice, pe care coardele mai tinere de doi ani cu functii de formare si rodire se lasa pe toata lungimea. Numarul cordoanelor la planta poate fi diferit: unulsingur(Sylvoz, Moser s.a.),dublu(Mesrouze s.a.) simultiplu.Elementele provizorii cu rol de formare si rodire.Pe trunchi, brate sau cordoane se prind ramificatii fara frunze, in varsta de 1 - 2 ani, care se numesccoarde.Ele pot fi deun ansaudoi ani.Elementele cu rol deformare(inlocuire) sirodire(productie) rezultate prin taierile in uscat a coardelor de 1 an, poarta denumiri conventionale :Elementele cu functii deformare(inlocuire) sunt:cepii de inlocuire, coborare, rezerva si de siguranta.Formatiunile cu functii derod(productie) se obtin prin dimensionarea coardelor de un an prinse pe lemn de doi ani la diferite lungimi. Acestea sunt:coardele de rod, corditele de rod si cepii de rod.Coardele, corditele si cepii pot fi prinsi izolat sau in asociatie. Cand pe un cep de doi ani se gaseste in partea de sus o coarda de rod sau o cordita de rod, iar sub ea un cep de inlocuire, asociatia se numesteveriga de rodsaucuplu de rod. Aceasta, reprezinta unitatea de baza in aplicarea taierii, deoarece coarda asigura rodul pentru anul in curs, iar cepul asigura elementele de rod pentru anul urmator.In tehnica viticola se mai pot folosi unele formatiuni asociate:calarasulsibiciul.MuguriiLa vita de vie se intalnesc mugurisolitari(cu un singur con de crestere) si mugurigrupati(sub un invelis de protectie comun), cunoscuti sub denumirea decomplex muguralsauochi. In functie de pozitia lor pe lastar acestia pot fi:apicali (terminali)silaterali;mugurii care apar si se formeaza la subsoara (axila) frunzei poarta denumirea deaxilari. Cei de la insertia lastarilor, respectiv coardelor, poarta denumirea decoronarisauunghiulari.Mugurii de sub scoarta se numescdorminzi, ei transformandu-se in lastari, numai in anumite conditii.Complexul mugural axilar (ochiul)la vita de vie este alcatuit din mai multi muguri . La scurt timp de la aparitie, complexul mugural are doua varfuri de crestere vegetative, acoperite cu elemente frunzoase. Primul varf de crestere vegetativ,mugurele primar de varasaude copil, este mai mare si are elementele acoperitoare asezate perpendicular pe frunzele lastarului purtator. Al doilea varf de crestere vegetativ devinemugure principal.El are elementele acoperitoare in acelasi plan cu frunzele lastarului purtator. La subsuoara catafilelor mugurelui principal se formeaza doua noi varfuri vegetative, care devinmuguri stipelari.Mugurii care au primordii din care rezulta inflorescente si struguri, se numesc roditori.Lstarii i copiliiLastarii si copilii reprezinta cresteri vegetative anuale, purtatoare de frunze. In functie de originea acestora. ei pot fi:vegetativi(formati din muguri) sigenerativi(obtinuti din seminte). Lastarii proveniti din complexul mugural sunt:principali(cand se formeaza din mugurele principal),de inlocuire(din mugurii stipelari),primari(de vara, copili) silacomi. Lastariiprincipalipot firoditorisauneroditori. Cei proveniti din mugurii dorminzi, existenti pe lemnul mai batran de doi ani, sub scoarta, se numesclacomi.La subsuoara frunzei lastarilor principali apar, anticipati,lastarii primari, de vara sau copilii. Ei se formeaza din primul varf de crestere vegetativ (mugurele primar) al complexului mugural si au o comportare diferita de cea a lastarilor principali. Copilii se deosebesc de lastarii principali prin alungirea primului internod si a unui numar mai redus de noduri fara carcei.Lastarii au dimensiuni diferite, in functie de faza de crestere. In sectiune transversala lastarii vegetativi au forme asemanatoare cu cele ale coardelor. Sectiunea deasupra nodului este forma eliptica cu un usor intrand de partea mugurilor.Lastarul la vita de vie, ca si copilul, este alcatuit din internoduri (meritale), limitate de noduri, asemanator coardelor. Pe lastari se prind frunzele, mugurii, carceii, inflorescentele si strugurii. Culoarea de baza a lastarilor este verde, peste care la unele soiuri se suprapune culoarea vinetie, castaniu - roscata s.a. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie, acestia capata culoarea caracteristica soiului respectiv. Absenta sau prezenta perilor pufosi, lungi si lanosi, scurti si grosi sau scurti si pufosi este caracteristica de specie sau soi.FrunzaParticularitatimorfologice.Frunza la vita de vie este alcatuita din:limb, petiol si stipele.Limbuleste alcatuit din mezofil si 5 nervuri principale, si anume: nervura mediana (n.m.); doua nervuri laterale superioare (n.l.s.); doua nervuri laterale tertiare (n.l.t.) care sunt plasate pe nervurile inferioare, la aproximativ 1 cm de punctul petiolar .Forma limbuluieste data de raportul dintre lungimea relativa a nervurilor principale si de valoarea unghiurilor dintre nervuri. In cadrul aceluiasi tip de forma, determinat de elementele enuntate, forma limbului este definita de numarul, forma si marimea lobilor, a sinusurilor si dintilor. Limbul poate avea urmatoarele forme:rotund, reniform(Rupestris du Lot),pentagonala(Feteasca neagra), cuneiform(Riparia gloire) sicordiform(Vitis cordifolia). Dupa lungime, limbul poate fi: mic(< 15 cm), mijlociu (15 - 20 cm), mare (20 - 25 cm) si foarte mare (> 25 cm).Intre nervuri, frunzele prezinta intranduri care se numesc sinusuri. La o frunza se pot intalni sinusuri laterale superioare si sinusuri laterale inferioare (in functie de nervura pe care se sprijin; Sinusul (deschiderea) din dreptul petiolului se numestesinus petiolar.Sinusurile petiolare suntdeschisesiinchise.Dupanumarul sinusurilor,deci si al lobilor, frunzele se clasifica in: frunzeintregi(Om rau), frunzetrilobate(Muscat Ottonel),5 lobate(Feteasca alba) .Exista soiuri ale caror frunze se caracterizeaza prin aparitia a doi lobi suplimentari, pe lobul median sau pe lobii inferiori, astfel incat frunza apare7 lobata(Ceaus alb, Cabernet Sauvignon). La unele soiuri de vita de vie se pot intalni si frunzesectate(Chasselas Cioutat). Multe soiuri nobile de vita de vie prezinta un polimorfism foliar accentuat. Pe acelasi butuc, chiar si pe acelasi lastar se afla frunze intregi, trilobate si 5 lobate (grupa Pinot).Forma si marimea dintilorreprezinta caractere de recunoastere a soiurilor. In functie de forma, dintii suntunghiularicu marginiledrepte(Mustoasa de Maderat), cu laturileconvexe(Traminer roz). Dupa marime, dintii pot fi marunti (BerlandierixRiparia Kober 5 BB), mijlocii (Riesling italian) si mari (Riparia gloire).CrceiiAcestia se formeaza la nodurile lastarilor, opus frunzelor. La lastarii generativi, primele 7 - 9 noduri nu au carcei. Dispozitia carceilor de la acest nivel in sus poate fi continua (la fiecare nod), discontinua neregulata si discontinua regulata. Pe lastarii vegetativi, primele noduri de la baza (1 - 4 mai rar 1 - 7) nu au carcei, de la aceste nivele in sus asezarea este continua, discontinua regulata, discontinua neregulata . Dispunerea carceilor reprezinta caracter de specie.In sectiune transversala, carceii au forma circulara. Grosimea lor nu este insa aceeasi de la baza spre varf, ea fiind mai mare la baza. Sunt si genuri (Parthenocissus) la care varful este mai dilatat. Dupa lungime, carceii pot fiscurti(la vitele cu internoduri scurte si ramificare mare - Rupestris du Lt) silungi(la cele cu internoduri lungi si ramificare redusa - Riparia gloire). Exista si soiuri cu meritale relativ scurte, dar care au carcei lungi (Chasselas).

InflorescenaFlorile la vita de vie sunt grupate ininflorescente.Numarul de inflorescente pe lastar este variabil. Astfel, sunt soiuri la care pe lastar se gasesc: pana la o inflorescenta (Sultanina), 1 - 2 inflorescente (Chasselas blanc), 2-3 inflorescente (Riesling italian) si 3 inflorescente (Aligote). Insertia primei inflorescente pe lastarii roditori se face incepand de la nodurile 3 - 5 in sus, iar pe copili la nodurile 2 - 3, opus frunzelor.Inflorescenta la vita de vie este un racem compus si este alcatuita din:peduncul, rahis, ramificatiide diferite ordine pe care se prindbutonii florali.Peduncululeste variabil ca lungime si prezinta, nu departe de locul de insertie pe lastar, un nod, unde se formeaza o ramificatie monofila.Rahisulsauaxul inflorescenteirealizeaza prelungirea pedunculului.Pe acesta se prindramificatii de diferite ordine. La varful ultimelor ramificatii tertiare se gasesc florile grupate cate 2 - 7 inacini.In functie delungime, inflorescentele sunt: foarte scurte (< 6 cm), scurte (6 - 11 cm), mijlocii (11 - 16 cm), lungi (16 - 21 cm) si foarte lungi (> 21 cm). Inflorescentele au forma cilindrica, conica, cilindro-conica, ramuroasa, uniaripata si biaripata.FloareaLa Vitis viniferafloarea este pe tipul 5 si este alcatuita din:pedicel, receptacul, caliciu, corola, androceu, gineceu si doua discuri nectarifere. Componentele florale sunt dispuse pe receptacul in verticil.La inflorit, deschiderea florilor se face prin desprinderea petalelor de pe receptacul, ramanand sudate la varf sub forma de capison . La putine soiuri petalele se desprind unele de altele la varf, ramanand pe floare, deschiderea facandu-se in forma de stea (Braghina).In functie de gradul de dezvoltare a organelor si modul de polenizare, se pot intalni urmatoarele tipuri de flori:flori hermafrodite normale morfologic si functional(cu staminele egale sau mai lungi decat pistilul, inclinate la 45, cu polen fertil si gineceu normal dezvoltat, ele sunt autofertile);flori hermafrodite morfologic normale, dar functional femele- ginoice (cu staminele mai scurte decat pistilul, recurbate, cu polen steril, ele sunt autosterile si intersterile);flori morfologic hermafrodite, dar functional mascule- androgine (cu stamine normal constituite si gineceu putin dezvoltat);flori unisexuat femele(cu gineceu si fara stamine - Mourvedre) siflori unisexuat mascule(cu androceu si fara gineceu - Riparia gloire).PolenulGraunciorii de polen fertil de la florile hermafrodite normale, hermafrodite functional mascule si unisexuat mascule (in mediu uscat) au formaeliptica(asemanatoare cu a bobului de grau). Acestia, prezinta la exterior trei deschideri (colpi), fiecare avand cate un por germinativ. La germinare, continutul graunciorului este eliminat prin acest por.Graunciorii de polen steril (in mediu steril) au forma decupa. Ei nu prezinta pori germinativi si au nucleii degenerati.FructulFructulla vita de vie este obaca, rezultata din ovarul florii in urma proceselor de polenizare si fecundare.Forma boabelor este determinata de raportul care exista intre lungime si latime precum si de simetria partilor determinata de ele. Dupa forma acestea pot fi:sferice(diametrul lungimii egal sau aproape egal cu cel al latimii);discoidale(diametrul lungimii mai mic decat cel al latimii si raportul dintre lungime si latime mai mic de 1, bobita fiind turtita la poli );sferic turtite lateral(raportul dintre cele doua diametre putin mai mare decat 1);ovoidale(diametrul lungimii egal cu 1,1 - 1,3 din diametrul latimii);ovoidal ascutite cu varful drept;elipticecilindrice.Culoarea pielitei se apreciaza si este tipica la coacere deplina; ea poate fi: galbena - verzuie (Gros Sauvignon), galbena - brumata (Furmint, Grasa de Cotnari), galbena - aurie (Riesling italian), galbena - roza (Aligot), roz (Traminer roz), roz - gri (Pinot gris), rosie (Coarna rosie), neagra - gri (Negru moale), neagra (Negru vartos), neagra - violacee (Oporto).Dupa consistenta, la coacere, miezul poate fi: carnos si crocant, carnos si moale, semizemos, mucilaginos si zemos.Culoarea miezului. La majoritatea soiurilor speciei Vitis vinifera miezul este incolor, chiar daca pielita este colorata. Soiurile vinifera cu miez colorat in rosu (tinctoriale) sunt putine (Gamay Freaux, Alicante Bouschet). Soiurile de hibrizi producatori direct cu bobul negru, majoritatea au miezul colorat, tinctorial.Gustuleste caracter de soi si este determinat de indicele gluco-acidimetric. Din acest punct de vedere se deosebesc:soiuri nu prea dulci, cu nuante de acrisor,preferate in consumul pentru struguri de masa (Afuz Ali, Cramposie, Muscat de Hamburg),soiuri foarte dulci(la care aciditatea este mascata) din care se prepara vinul de calitate superioara (Grasa de Cotnari, Pinot gris, Traminer roz, Chardonnay). La aceste gusturi se pot adauga:dulce - acrisor(Coarna alba, Coarna neagra),ierbos(Cabernet Sauvignon).Aromaapare in urma depunerii unor substante aromate in pielita (epicarp). Aceasta poate fi:demuscat, busuioc sau tamaios(Muscat Ottonel, Muscadelle, Muscat de Hamburg, Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin mai putin Traminer roz),de capsuna(Lidia, Ferdinand de Lesseps),foxata(Isabella).In general,forma struguriloreste aceeasi cu cea a inflorescentelor.Ea este conturata de lungimea ramificatiilor de ordinul I care pornesc de pe axul rahisului. Din acest punct de vedere se intalnescurmatoarele forme de struguri:cilindrica- lungimea ramificatiilor de ordinul I este aceeasi pe intreg rahisul (Feteasca alba);conica- lungimea ramificatiilor de ordinul I descreste de la baza spre varf(Traminer roz, Cabernet Sauvignon);cilindro-conica- ramificatiile de la baza ciorchinelui au aproape aceeasi lungime, ramificatiile de ordinul I aflate spre varf descresc treptat (Aligot, Cadarca);ramuroasa- ramificatiile secundare sunt lungi, flexibile, strugurii sunt lacsi (Afuz Ali);uniaripata- intalnita in cadrul oricareia dintre formele anuntate mai sus, una din ramificatiile de ordinul I (secundara) de la baza rahisului se dezvolta mai mult, luand aspectul unei aripioare (Riesling italian);biaripati(Babeasca neagra).Dupalungime, strugurii pot fi: mici (pana la 14 cm), mijlocii (15 - 22 cm), mari (25 - 30 cm) si foarte mari (peste 30 cm).Marimeastrugurilor poate fi apreciata si in functie de greutatea lor: mici (sub 150 g); mijlocii (150 - 300 g); mari (300 - 600 g) si foarte mari (peste 600 g).

SmnaParticularitati morfologice.Samantaestealcatuita dincorpul seminteisirostrusaucioc. Corpul semintei prezinta o fata ventrala latita si o parte dorsala, mai mult sau mai putin bombata. Pe partea ventrala se aflarafeul(proeminenta longitudinala care desparte samanta in doua). De o parte si de alta a rafeului se afla doua adancituri, care poarta denumirea defosete.In prelungirea rafeului, opus rostrului, se gaseste un sant care brazdeaza varful semintei numitsilon. Partea dorsala prezinta (in treimea superioara sau catre mijlocul semintei) o mica adancitura numitasalaza, ea reprezentand locul de patrundere a fascicolului de vase libero-lemnoase.Formasemintelor este definita de raportul dintre marimea corpului si rostrului Excluzand rostrul, semintele sunt:rotundesibombate(Chardonnay, Merlot),ovoide(Traminer roz, Muscat de Hamburg),tronconic - turtite(Coarna neagra),conic - alungite(Orlovi nogti).Dimensiunilesemintelor sunt, in general, reduse.La soiurile speciei Vitis vinifera, lungimea este cuprinsa intre 4,75 - 7,5 mm si grosimea intre 2,9 - 4,25 mm, reprezentand 2,7 % din greutatea boabelor.Culoareaeste variabila, inregistrand nuante diferite de la verzui pana la masliniu, in functie de specie si soi.2. Sistemul msurilor de combatere a duntorilor. Protecia viei de vie Una dintre cele mai mari piedici n dezvoltarea viticulturii n Republica Moldova este rspndirea organismelor nocive (agenilor patogeni i a duntorilor), care n dependen de condiiile meteorologice i eficiena metodelor de protecie aplicate n perioada de vegetaie pot distruge de la 10% pn la 100% din recolt, . Agenii patogeni care atac organele viei de vie sunt de etiologie criptogamic, bacterian, virotic i micoplasmic, iar duntorii principali fac parte din insecte (filoxera radicicol i galicol, trei specii de molii, dou specii din geometride) i acarieni (cinci specii). n sol sunt rspndii duntori care joac rol de vectori, ce transmit bolile virotice de la plant la plant (dou specii de nematode), de asemenea srmarii, pseudosrmarii i diferite stadii de dezvoltare a insectelor din sol, care atac organele subterane n pepinier i plantaiile tinere. Bolile viei de vie, din punct de vedere al caracterului de dezvoltare, pot fi de asemenea mprite n dou categorii: 1. Boli cronice, cnd agentul patogen se dezvolt sistemic, atac mai multe organe i esuturi, se dezvolt n decursul multor ani pe plant care cu timpul i pierde rentabilitatea i formeaz goluri n plantaie. Aa boli, de exemplu, pot fi de ordin virotic. 2. Boli sezoniere, care se dezvolt n dependen de condiiile meteorologice n perioada de vegetaie, unde rolul principal l joac temperatura i precipitaiile. n majoritatea cazurilor aceste boli sunt provocate de ageni criptogamici (ciuperci patogene).

Protecia integrat a viilor tinere

n plantaiile tinere i pepinierele viticole deosebit de periculos este atacul de cancer bacterian. Formnd tumori (umflturi) de diferite dimensiuni pe tulpina aerian, pe lemnul de 2-3 ani, mai ales n zona altoirii (n locurile de concretere a altoiului cu portaltoiul), cancerul bacterian prezint un mare pericol pentru plantele formate pe tulpin, deoarece n perioada de iarn, sub influena temperaturilor sczute, se formeaz rni, care predispun esuturile la formarea tumorilor n jurul tulpinii, ce duc spre pierirea galopant a plantelor. Pericolul a acestei boli se manifest prin virulena ei nalt-boala foarte uor se rspndete n procesul de tiere i formare a viei, odat cu aplicarea operaiilor n verde. Trebuie de menionat, c n plantaiile tinere bolile criptogamice (mana, finarea viei de vie, antracnoza, ptarea roie, putregaiul cenuiu) se combat la avertizare, analogic ca i n plantaiile pe rod.110 Tratamentele se aplic n dependen de cretere, condiiile meteorologice i gradul de rezisten a soiului la un interval de aproximativ 10-15 zile.

Soiurile sensibile la man i finare

Primul tratament contra manei se aplic profilactic la avertizare, cnd condiiile devin favorabile pentru dezvoltarea bolilor n faza de cretere a lstarilor (formarea a 5-9 frunze, sau lungimea lstarilor de 15-30 cm) cu produse n baz de cupru (Zeam bordolez (1%), Cuproxat (4 l/ha), Champion (WP 3 kg/ha), Bouille bordelaise (5 kg/ha). Tratamente contra finrii viei de vie nu se aplic. Tratamentul 2-3 se aplic profilactic contra manei i finrii n faza de cretere a lstarilor cu produse de contact sau sistemice, recomandate, la avertizare, n dependen de condiiile climaterice i termenul de aciune a fungicidului utilizat. Tratamentul 4-5 se aplic profilactic contra manei cu produse de contact. Pentru ultimele dou stropiri se recomand aplicarea produselor n baz de cupru: (Zeam bordolez (1%), Cuproxat (4 l/ha), Champion WP (3 kg/ha), Bouille bordelaise (5 kg/ha).

Soiurile tolerante la finare, dar sensibile la manPrimul tratament se aplic contra manei profilactic la avertizare, cnd condiiile sunt favorabile pentru dezvoltarea bolii n faza de cretere a lstarilor ca i n cazul soiurilor sensibile la man i finare. Tratamentul 2-3 se aplic profilactic contra manei i finrii n faza de cretere a lstarilor cu produse de contact sau sistemice recomandate, la avertizare, n dependen de condiiile climaterice i termenul de aciune a fungicidului utilizat (contra finrii se recomand numai 2 tratamente). Tratamentul 4-7 se aplic profilactic contra manei cu produse de contact ca i n cazul soiurilor sensibile la man i finare.

Soiurile tolerante la man i finare

Se recomand 2-3 tratamente contra manei viei de vie cu produse n baz de cupru, Zeam bordolez (1%), Cuproxat (4 l/ha), Champion WP (3 kg/ha), Bouille bordelaise (5 kg/ha). Contra finrii se recomand 2 tratamente cu produse de contact (Sulf praf umectabil (80%) WP (10-12 kg/ha), Kumulus DF (3 kg/ha), Tiovit (4 kg/ha)). nainte de fondarea viilor tinere, sectorul predestinat pentru plantare, se supune unui control strict cu scopul de a determina prezena nematozilor (vectori de viroze) i de a aprecia rspndirea i densitatea numeric a duntorilor 111 din sol: srmarilor (Selatosomus latus, Agriotes gurgistanus, Agriotes sputator, Elateridae), pseudosrmarilor (din familia Tenebrionidae), larvelor crbuului de mai Melolontha melolontha i a diferitelor specii de buh (Scotia segetum) etc. Pentru a determina prezena nematozilor, se fac sondaje n sol, se iau probe conform metodei la 1 m2 pe o adncime de 40 cm. Se iau 3-5 probe la 1 ha pe diagonala parcelei. Dac n probe la sol se depisteaz nematode (Xiphinema), vectori ai bolilor virotice, sectorul este socotit necorespunztor pentru fondarea colii de vie i a plantaiilor noi de vi de vie. Pentru a depista densitatea numeric a duntorilor din sol se fac sondaje. Dac la 1 m2 n medie se depisteaz 5 i mai multe larve de duntori, terenul se consider necorespunztor cerinelor de plantare a viilor tinere. Pe asemenea sector, primvara se recomand s se aplice 2-3 cultivaii de-a lungul i de-a curmeziul parcelei pentru a diminua numrul de duntori din sol i de a activa speciile folositoare (entomofagi, parazii). Dup aceasta se repet controlul i dac numrul duntorilor nu s-a redus sub pragul economic de daun parcela nu poate fi folosit pentru fondarea viilor tinere i pepinierei viticole. n cazul invaziei duntorilor: scriitorul viei de vie (Adoxus abscurus), gndacul (Bostrichus capuciunus), Grgria (Otiorrhinchus tristis) se aplic tratamente cu insecticidele recomandate pentru aplicare la via de vie.

Protecia integrat a viilor roditoare Msurile de prevenire i combatere a bolilor criptogamice .

Complexul de msuri agrotehnice i de fitosanitarie, efectuat calitativ n perioada de repaus i de vegetaie pe tot parcursul exploatrii plantaiilor viticole, contribuie att la reducerea sursei de infecie i la prevenirea rspndirii n mas a agenilor patogeni, ct i la mbuntirea strii fiziologice i sporirea rezistenei plantelor. Principalele msuri agrotehnice, care trebuie respectate n vederea prevenirii atacului de man (Plasmopara viticola) sunt urmtoarele: Artura de toamn ntre rnduri (la adncimea de 10-15 cm) care, pe lng mbuntirea regimului solului, contribuie la adncirea frunzelor atacate de man i reducerea considerabil a sursei de infecie hibernant. Se recomand lucrarea solului n rnduri. Pe frunzele ngropate n sol ciuperca nu se dezvolt i astfel se reduce cantitatea patogenului ce provoac infectarea primvar; Efectuarea la timp a operaiilor agrotehnice legatul n uscat i n verde, lichidarea lstarilor de prisos, copilitul, crnitul, lichidarea buruienilor joac un rol pozitiv n crearea condiiilor nefavorabile pentru dezvoltarea manei; Pentru a reduce la minimum stadiile hibernante ale finrii (Uncinula 112 necator Burr.) i putregaiului cenuiu (Botrytis cinerea Pers), pe lng msurile prevzute mai sus se recomand: folosirea echilibrat a ngrmintelor minerale excesul ngrmintelor de azot favorizeaz atacuri mai intense de finare; dirijarea i amplasarea corect n spaiu, asigurndu-le expunerea ct mai optim spre soare, ce creaz condiii, mai puin favorabile pentru patogeni. Conducerea raional a coardelor, astfel ca strugurii s nu fie n contact sau n apropiata vecintate cu solul, unde sursa de infecie este mai mare (mai cu seam de Botrytis); desfrunzirea parial a tufelor la sfritul lunii iulie nceputul lunii august este o lucrarea foarte important, mai ales pentru profilaxia putregaiului, strugurii sunt aerisii mai bine i se micoreaz esenial persistena (reinerea) picturilor de ap pe bobie factor important n dezvoltarea bolii. Efectuarearea acestei lucrri nainte de aplicarea produselor botriticide, permite de a spori eficacitatea tratamentelor, datorit contactului mai bun al produsului cu strugurii; combaterea la timp a duntorilor (moliilor) i a finrii viei de vie (care produc crpturi i leziuni pe bobie) este indirect eficace i contra putregaiului strugurilor; recoltarea n termen redus a recoltei, mai ales n condiii favorabile pentru dezvoltarea putregaiului cenuiu. Aceste msuri auxiliare sunt importante n protecia integrat contra bolilor, dar insuficiente pentru obinerea strugurilor de calitate, mai ales n condiii favorabile pentru dezvoltarea patogenilor.

Protecia chimic a viei de vie contra bolilor i duntorilor n condiiile actuale joac rolul decisiv n obinerea produciei viti-vinicole de calitate. Folosirea raional a pesticidelor i aplicarea lor n termeni optimali, pe lng obinerea eficienei nalte de combatere, permit recoltarea produciei la un cost mai redus i cu caracteristici avantajoase n condiiile de pia. S-a calculat, c costul msurilor de combatere n medie la un hectar pe an atinge cifra de 150-200 dolari SUA. Avnd n vedere c protecia chimic este un procedeu foarte costisitor i n acelai timp foarte necesar, n schemele de combatere, prezentate mai jos, sunt prevzute metodele de lupt integrat prin aplicarea tratamentelor simultane contra bolilor i duntorilor viei de vie spre a minimaliza numrul de tratamente, innd cont i de alterarea pesticidelor mai ales a celor cu aciune sistemic, care pot cauza apariia fenomenului de rezisten a organismelor nocive.113 La fiecare tratament s-au luat n considerare i corelaiile dintre fenologia patogenilor i a viei de vie, gradul de rezisten genotipic a soiurilor, compatibilitatea insecto-acaricidelor i fungicidelor utilizate n diferite combinaii. Accentum, c toate msurile de combatere se vor efectua numai la avertizare, n condiiile concrete ale gospodriei agricole, conform pragurilor economice de daun i numai cu pesticide autorizate pentru utilizarea n Republica Moldova, respectnd cu strictee termenele de ieire la lucru i termenele de ateptare pentru fiecare pesticid aparte.

5.2.3. Scheme de tratament contra bolilor viei de vie Schema Primul tratament 1. Soiuri sensibile la man i finare (soiuri de specia Vitis vinifera). Se aplic n cazul n care condiiile sunt favorabile dezvoltrii manei i finrii viei de vie n faza de cretere a lstarilor (formarea a 5 9 frunze, sau lungimea lstarilor de 15-30 cm), dup cum urmeaz: dac temperaturile medii zilnice depesc 160 C se aplic tratamente cu amestec de zeam bordelez de 1% sau Cuproxat 3-4 l/ha, Champion WP 3,0 kg, Bouillie Bordelaise 5 kg/ha, Oxiclorura de cupru 90% p.u. 6 kg/ha n combinare cu Sulf 80% p.u. 10-16 kg sau Kumulus DF 3 kg/ha, Thiovit 80WG 3-4 kg/ha (pregtirea soluiei de Cuproxat i amestecul lui cu alte produse se poate face direct n rezervorul mainii de stropit); dac temperatura este sub nivelul indicat n combaterea manei se aplic unul din produsele cuprice enumerate n combinaie cu unul din produsele antioidice - Stroby 0,1-0,4 kg/ha, Bayleton 25% p.u. 0,3 kg/ha, Folicur EW 0,3-0,4 kg/ha, Impact 25% s.c. 0,1-0,125 l/ha, Bavistin DFO 0,6-1,0 kg, Saprol 20% c.e. 1,0-1,5 l/ha, Sanazol 25% e.c. 0,3 l/ha, Topsin M 1,0-1,5 l/ha, Vectra 10% s.c. 0,3 l/ha, Topaz 0,25-0,4 l/ha, Karathane LC 1,0 l/ha, Systhane 0,1 l/ha, Orius 25 EW 0,4 l/ha. dac condiiile mediului nu sunt favorabile atacului de man, se aplic tratamente numai contra finrii cu unul din produsele antioidice enumerate mai sus. Tratamentul 2. Se aplic obligatoriu n faza de rsfirare a inflorescenelor dup cum urmeaz: n cazul cnd condiiile sunt favorabile pentru dezvoltarea manei n combaterea manei i finrii se vor aplica produse cu aciune sistemic: Acrobat MZ - 2,0 kg/ha, Metalaxan - 2,5 kg/ha, Mical 75%p.u. - 3-4 kg/ha, Oxihom 80 p.u. 0,3-0,4% - 3-4 kg/ha, Avixil 70% p.u. - 2,5 kg/ha, Ridomil MZ 3,0 kg/ha, Tanos - 0,4 kg/ha, n amestec cu unul din produsele amintite mai sus. n combaterea manei i finrii viei de vie poate fi folosit i produsul Amistar 0,6 kg/ha cu aciune mixt de combatere. Dac condiiile nu sunt favorabile pentru atacul de man - nu au fost nregistrate precipitaii atmosferice, lips de rou, timp secetos, temperaturile n timpul nopii sunt sub 130 C sau sunt mediocre pentru dezvoltarea bolii, (ploi de scurt durat) se pot fi utiliza produsele de contact: Cuproxat 3-4 l/ha, Champion WP 3,0 kg, Bouillie Bordelaise 5 kg/ha, Oxiclorur de cupru 90% p.u. - 6,0 kg/ha, Poljram DF - 2,0 kg/ha, Delan 70% g.s. - 1,0 kg/ha, Sancozeb - 3,0 kg/ha, Folpan 50% p.u. 3,0 kg/ha, Folpan 80% g.d. 2,0 kg/ha, Euparen M - 2,0 kg/ha, Daconil 500 c.s 2,5 kg/ha, Dithane M45 3,0 kg/ha n amestec cu unul din produsele antioidice amintite mai sus sau pot fi aplicate produse cu aciune mixt n combaterea ambelor boli Shavit F 2,0 kg/ha. La soiurile sensibile, la toate maladiile criptogamice, inclusiv ptarea roie i antracnoza, se vor utiliza numai produse cuprice n amestec cu unul din produsele sistemice amintite mai sus n combaterea finrii. n plantaiile unde nu au fost nregistrate atacuri intense de finare se recomand aplicarea produselor cuprice n amestec cu sulf 80% p.u. 10-12 kg/ ha, Kumulus DF- 3,0 kg/ha, Thiovit 80WG 3,0-4,0 kg/ha. Tratamentul 3. Se aplic obligatoriu preventiv, dup nfloritul viei de vie n urmtoarele cazuri: - Cnd condiiile meteorologice sunt favorabile dezvoltrii manei i f- inrii la toate soiurile sensibile la ambele boli se aplic produse cu aciune sistemic, enumerate mai sus. - Dac condiiile meteorologice nu sunt favorabile dezvoltrii manei vi- ei de vie (nu au fost nregistrate precipitaii, lips de rou, timp secetos, temperaturile de noapte sub 13o C sau sunt mediocre pentru dezvoltarea bolii, (ploi de scurt durat) se pot utiliza produsele de contact n amestec cu unul din produsele antiodice. n combaterea ambelor boli se poate utiliza Shavit F 2 kg/ha. Tratamentul 4. Se aplic dup necesitate n faza de cretere a boabelor. n condiii favorabile dezvoltrii manei i finrii viei de vie la soiurile sensibile se aplic tratamente cu unul din produsele sistemice sau de contact n combaterea manei n amestec cu unul din produsele antioidice enumerate mai sus. n aceste condiii pot fi utilizate i produse cu aciune mixt n combaterea ambelor boli Shavit F - 2 kg/ha, respectnd cu strictee alternarea fungicidelor (avnd n vedere tratamentul precedent). Este de dorit ca n al 4-lea tratament s fie incluse produsele Topsin M - 1,0-1,5 kg/ha, Euparen M - 2,0 kg/ha, care sunt eficiente i contra putregaiului cenuiu. Dac n aceast faz se formeaz condiii favorabile pentru dezvoltarea putregaiului cenuiu i se nregistreaz nceputul atacului de Botrytis se recomand ca 115 n amestecurile pentru combaterea manei i a finrii s se adauge unul din botriticidele specifice: Rovral 50% p.u. 1,5 kg/ha, sau Rovral flo 25,5% c.s. 3,0 l/ha, Sumilex 50% p.u. 1,0 kg/h, efectund de asemenea, toate msurile agrotehnice descrise mai sus, care creeaz condiii nefavorabile dezvoltrii putregaiului. Tratamentul 5. Se aplic la nceputul maturrii boabelor. Se aplic obligatoriu la combaterea manei cu produse cuprice de contact: zeam bordolez - 10 kg/ha sau Cuproxat - 4-5 l/ha, Champion WP 3,0 kg/ha, Bouillie Bordelaise 5 kg/ha, respectnd cu strictee termenul de ateptare prevzut pn la recoltare. n cazul cnd condiiile sunt favorabile atacului de putregai la soiurile cu boabele ndesate, struguri compaci i pielia subire, sensibile la Botrytis la avertizare se aplic produsele botriticide specifice: Rovral 50% p.u. 1,5 kg/ha sau Rovral 25,5% c.s. 3,0 l/ha, Sumilex 50% p.u. 1,0 kg/ha, Euparen M 2,0 kg/ha. Accentum, c zeama bordelez este incompatibil cu produsele botriticide specifice. n cazurile utilizrii ei n combaterea manei (n aceeai faz) se indic tratamente separate contra putregaiului cenuiu. nainte de aplicarea tratamentului n faza de nmuiere a bobielor nceputul prgului contra putregaiului cenuiu este necesar efectuarea lucrrilor de combatere a buruienilor, legatul n verde, crnitul i operaia de desfrunzire par- ial a butucilor (se nltur frunzele btrne de la baza lstarilor), descoperind strugurii pentru ptrunderea mai bun a soluiei n interiorul coroanei tufelor, mbuntind totodat i aerisirea butucilor (crearea unui fitoclimat defavorabil dezvoltrii putregaiului). Tratamentul 6. Se aplic cu 18 zile nainte de recoltare. Se indic tratamente contra putregaiului cenuiu cu produse botriticide specifice: Rovral 50% p.u. 1,5 kg/ha sau Rovral flo 25,5% c.s. 3,0 l/ha, Sumilex 50% p.u. 1,0 kg/ha n cazurile dezvoltrii epifitotice a bolii, conform buletinelor de ntiinare, emise de staiunile de protecie republican i raionale. Schema 2. Soiuri tolerante la finare i sensibile la man La soiurile tolerante la finare (gradul de rezisten 3) i sensibile la man (gradul de rezisten 5) primul tratament se aplic la avertizare contra manei cu produsele cuprice de contact Cuproxat 3-4 l/ha, Champion WP 3,0 kg, Bouillie Bordolaise 5 kg/ha, Oxiclorur de cupru 90% p.u. - 6,0 kg/ha, zeam bordelez 1%, iar tratamentele contra finrii se recomand numai n focare. Tratamentele 2, 3, 4, 5, 6 se efectueaz la avertizare conform recomand- rilor prevzute pentru combaterea bolilor i duntorilor la soiurile sensibile (schema1).116 Schema 3. Soiuri tolerante la finare i man Primul tratament. La soiurile tolerante la man i finare (gradul de rezisten 3), Moldova, Alb de Suruceni, Iubilei Juravelea, Ialovenski ustoicivi, Codreanca, Leana etc. Primul tratament contra manei i finrii n faza de cretere a lstarilor nu se aplic. La soiurile din aceast grup, sensibile la antracnoz i ptarea roie n condiii favorabile dezvoltrii bolilor (precipitaii abundente n faza de desmugurire i cretere a lstarilor), primul tratament se aplic la apariia primelor simptome ale bolilor cu produse cuprice de contact: zeam bordelez 1%, Cuproxat 3-4 l/ha, Champion WP 3,0 kg, Bouillie Bordolaise 5 kg/ha. Tratamentul 2. Rsfirarea inflorescenelor. Se aplic obligatoriu la avertizare cu produse cuprice de contact contra manei viei de vie. Tratamente contra finrii se aplic numai n focare. Tratamentul 3. ndat dup nflorire. Se aplic obligatoriu la avertizare cu produse cuprice contra manei viei de vie: zeam bordelez 1% sau Cuproxat - 4 l/ha, Champion WP 3,0 kg, Bouillie Bordolaise 5 kg/ha. Tratamente contra finrii se aplic numai n focare. Tratamentul 4. nmuierea boabelor (n cazuri excepionale). Se aplic la avertizare la nceputul prgului boabelor n cazurile dezvoltrii epifitotice (n mas) a manei cu produse cuprice cu 25 zile pn la recoltare: zeam bordolez 1%. n cazul crerii condiiilor favorabile dezvoltrii i rspndirii putregaiului cenuiu (precipitaii abundente n faza de coacere, afectri de grindin la soiurile de mas, destinate pstrrii n frigidere), se recomand un tratament cu botriticide specifice: Rovral 50% p.u. 1,5 kg/ha sau Rovral flo 25,5% c.s. 3,0 l/ha, Sumilex 50% p.u. 1,0 kg/ha, cu cel puin 18 zile pn la recoltare sau Euparen M 2,0 kg/ha, cu cel puin 30 de zile pn la recoltare. Trebuie de menionat c n combaterea bolilor criptogamice, fungicidele trebuie s fie aplicate n alternare, utiliznd obligatoriu produse ce conin cupru. 5.3. Combaterea duntorilor i buruienilor n ultimii ani daunele provocate de molii i acarieni n viile Republicii Moldova s-au diminuat datorit creterii numrului de entomofagi i altor insecte folositoare. Dar, nectnd la aceasta, controlul fitosanitar este necesar de efectuat permanent n zonele viticole n scopul evidenierii la timp i prognozrii dezvolt- rii duntorilor periculoi.117 Astfel, msurile de combatere a moliilor viei de vie includ evidena obligatorie a numrului de insecte (ou, larve) pe 100 buc. inflorescene sau struguri (numrul total evideniat se mparte la numrul de inflorescene - struguri investigai i se nmulete cu 100). n afar de aceasta, la sfritul lunii aprilie se instaleaz n zona inflorescenelor pe butuci capcane de control cu feromoni cte 1 la 3-5 ha. La nceput capcanele sunt controlate o dat n sptmn pentru stabilirea nceputului zborului fluturilor. n viile, unde numrul de masculi prini a atins 20-25 buc., se supun investigaiilor pontele de ou pe inflorescene (I generaie) i, mai trziu, pe struguri (a II i III generaie). Din momentul apariiei pontelor de ou capcanele se controleaz n fiecare zi, sau o dat n 2 zile. De avut n vedere, c substana feromon este activ 3-4 sptmni, dup care trebuie nlocuit cu alta proaspt. Pentru determinarea numrului de ou i larve ale duntorilor se supun controlului toate inflorescenele i strugurii fr a alege, selectnd randomizat 10-20 butuci din plantaie. Reieind din datele obinute, se recomand urmtoarea schem de tratamente cu insecticide: 1) Dac numrul de ou i larve la 100 inflorescene-struguri este mai mic de 10 tratamentul nu se efectueaz. 2) La un numr mai mare de 10 i pn la 20, viile se stropesc cu unul din urmtoarele insecticide: zolon 35 % e.c. 1,5-2,0 l/ha, actelic 50 % e.c. 0,6- 2,0 l/ha, arrivo 25 % e.c. 0,25-0,35 l/ha, fastac 10 % e.c. 0,15-0,25 l/ha, sumialfa % e.c - l/ha, antio 25 % e.c. 2,0-3,0 l/ha i a. 3) La un numr mai mare (30-60 ou i larve la 100 inflorescene-struguri) mai bine de folosit un singur tratament contra I generaii cu regulatori ai dezvoltrii insectelor, ca insegar 25 % p.u. 0,6 kg/ha sau nomolt 15 % e.c. 0,5-0,75 l/ha, care se deosebesc prin efect tehnic sporit (95-98 %) i aciune prelungit (25-30 zile). Aceste preparate sunt destul de scumpe, dar snt rentabile numai la utilizare n viile puternic populate de molii din an n an. 4) Dac numrul duntorilor este foarte mare (>60 ou i larve la 100 de inflorescene-struguri) contra generaiilor I i II se efectueaz 2 tratamente cu insecticide fosforo-organice sau cu regulatorii dezvoltrii insectelor menionai mai sus. De micorat numrul duntorilor sub nivelul pragului economic se poate i fr utilizarea preparatelor de combatere chimic. Pentru aceasta, cnd num- rul de fluturi la 1 capcan cu feromoni de control atinge 20 masculi, n plantaia dat se instaleaz suplimentar nc 10-20 capcane similare pentru capturarea n mas a fluturilor moliilor i crearea unui vacuum de masculi n plantaie. De avut n vedere, c n fiecare sptmn hrtia lipicioas cu fluturi a capcanelor trebuie schimbat.118 Contra acarienilor tratamentele chimice se efectueaz numai n baza stabilirii numrului lor la 1 frunz n medie. Primul control se efectueaz pe frunzele tinere la nceputul vegetaiei, iar urmtoarele pe parcursul vegetaiei cu intervale de 2 sptmni. Numrul mediu de larve, nimfe i aduli (imago) ai acarienilor pe 1 frunz se determin prin mprirea numrului total stabilit la numrul de frunze investigate. Pentru aceasta randomizat se cerceteaz 20 butuci, pe fiecare din ei - 4 lstari, iar pe ei cte 3 frunze (de la vrf, din mijloc i de la baz). Evidenierea se efectueaz cu ajutorul binocularului sau a microscopului pe partea inferioar a frunzelor. Dac numrul duntorilor atinge 7-10 indivizi pe 1 frunz n medie se efectueaz tratamentul cu omait (1,2-1,5 l/ha) sau neoron (1,2-1,8 l/ha). la un numr mai mare (18-22) se utilizeaz nissorum (0,3 kg/ha). Pentru combaterea buruienilor n vii se utilizeaz urmtoarele substane ierbicide: - basta 20 % e.c. (3-5 l/ha) mpotriva buruienilor graminee anuale, perene i dicotiledonate n cretere activ; - fusileid-super 12,5 % (4-6 l/ha) mpotriva buruienilor graminee anuale n faza de 2-6 frunzulie, sau perene cnd ating nlimea de 10-15 cm; - glifogan 480 (4-5 l/ha) mpotriva buruienilor mono- i dicotiledonate anuale i perene; - nabu 20 % e.c. (1,0-2,0 l/ha) mpotriva gramineelor anuale n faza 2-4 frunze i perene 4-5 l/ha la nlimea de 10-15 cm; - raundap 36 % e.c. mpotriva buruienilor anuale (2-4 l/ha) i perene (4-6 l/ha); - uragan, e.c. 3-4 l/ha mpotriva buruienilor anuale i 4-6 l/ha - perene. Eficient sunt utilizate stropitoarele purtate de capacitate mic sau ultramic cu scule protectoare pentru via de vie. nainte de tratarea cu erbicide n vii se efectueaz copcitul, plivitul lstarilor de pe tulpini i legatul lstarilor.

Bibliografie1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Vi%C8%9B%C4%83_de_vie2. http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/viticultura/Importanta-culturii-de-vita-de84.php3. http://www.scritub.com/economie/agricultura/PARTICULARITATI-MORFOLOGICE-AL73612.php4.