La noi nu este respectat dreptul ziaristului de a-şi proteja sursele de informaţie, cu toate că acesta estesingurul drept solicitat de ziarişti pentru ei înşişi.Deşi legislaţia prevede facilităţi suplimentare pentru ziarişti-la transport, loc de trai şi ocrotirea sănătăţii- acestea nu se respectă cu desăvîrşire. Dar face oare de prevăzut asemenea facilităţi anume pentrulucrătorii mass-media? Poate că jurnaliştii ar trebui remuneraţi mai bine, astfel încît să dispară necesitateautilizării înlesnirilor date în activitatea lor profesională.Totodată, în mediile jurnalisticese constată o necunoaştere generală a standardelor internaţionale, dar şi a legilor interne ale statului. Se pare că unii ziarişti refuză să studieze legile, de parcă ignorarea lor i-ar scuti de pedeapsă în caz de încălcări.Deşi, potrivit prevederilor constituţionale, actele internaţionale la care republica Moldova este parte au prioritate în raport cu legile interne, acest principiu nu este respectat pe deplin. Prin lege, instanţele de  judecată sunt obligate să aplice documentele internaţionale ratificate de stat. legislaţia internă în locurileunde este imperfectă, trebuie modificată. La noi, din păcate, după adoptarea legilor este greu să obţii omodificare la textul iniţial al legii.Susţinerea şi promovarea unui Program de stat de dezvoltare şi consolidare economică a presei, crearea unor condiţii reale de proliferare a sectorului mass-media independente, susţinerea economică şigarantarea mecanismelor de funcţionare a instituţiilor mass-media publice sunt doar cîteva repere, c ear conduce la fortificarea principalului instrument al unei societăţi democratice, care este presa liberă.În Republica Moldovadreptul cetăţenilor de a allege se materializează sub două forme:1.Alegerea membrilor organului legislative supreme (Parlamentului), a primarilor şi consiliilor locale.2 .Re fe r endum ( l oca l s au r epub l i c an ) . Deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandate de 4 ani. Alegerile Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţieelectorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi, dintre candidaţii incluşi în listele de partid şi candidaţiiindependenţi.Până la 19.10.2000, Codul Electoral prevedea alegerea Preşedintelui republicii Moldova prin votdirect, de către toţi cetăţenii cu drept de vot ai Republicii Moldova. Drepturile presei în perioada campaniei electorale.S a r c i n i l e   j u r n a l i s t u l u i   p e   p e r i o a d a   r e f l e c t ă r i i   c a m p a n i e i   e l e c t o r a l e  p o t   f i   d i v i z a t e   î n   d o u ă compartimente:1.Sarcini ce vizează monitorizarea alegerilor;2.Sarcini ce vizează reflectarea alegerilor.Acestor două compartimente de sarcini le revin respective două compartimente de drepturi. Drepturile presei ce vizează monitorizarea alegerilor:conformCodului Electoral(art. 64, al 2) reprezentanţii mijloacelor de informare în masă se bucură deaceleaşi drepturi ca şi observatorii acreditaţi.Conformcodului Electoral (art.63, al.5), observatorii acreditaţi au următoarele drepturi:1.Să asiste la operaţiile electorale, inclusive în ziua alegerilor, fără a intervene în procesul electoral saualte opetaţii electorale realizate de consiliile şi birourile electorale;2.Să informeze preşedintele consiliului sau boroului electoral despre neregulile observate;3.Să ceară copii de pe actele electorale, care se fac pe cont propriu.Drepturile presei ce vizează reflectarea alegerilor:Mijlocul de informare în masă are următoarele drepturi principale legate de procesul de reflectare aalegerilor:I. Dreptul de a răspîndi materiale ce reprezintă agitaţie electorală(art.47, al.1, codul electoral);Conform codului electoral(art.47, al 1), cetăţenilor R.M., partidelor şi altor oraganizaţii social-politice, blocurilor electorale, candidaţilor şi persoanelor de încredere ale candidaţilor li se oferă dreptul de a faceagitaţie în favoarea sau în defavoarea candidaţilor prin intermediul mijloacelor de informare în masăsau altor forme de comunicare ce exclude încălcarea ordinii publice şi normelor etice.Legislaţia R.M. nu obligă decît instituţiile publice ale audiovizualului să răspândeacă materiale

cereprezintă agitaţie electorală, adică materiale ce au scopul de a-I determina pe alegători să voteze pentruunii sau pentru alţi concurenţi electorali(art.2, Codul Electoral).2

 Ţine de competenţa organului de informare în masă privat sau a publicaţiei publice de a decide dacă varaspândi sau nu materiale ce reprezintă agitaţie electorală. Instituţiile private ale audiovizualului care nudoresc să se implice sub nici o formă în campania electorală, îşi fac publice intenţia nu mai tîrziu de 5 ziledin data publicării respectivului regulament, informând în scris Comisia Electorală Centrală şi ConsiliulCoordonator al Audiovizualului.În cazul în care organul de informare în masă decide că va raspîndi materiale ce reprezntă agitaşieelectorală, el urmează să se conformeze cerinţelor stabilite de lege privind răspîndirea agitaţiei electorale.Acestea ţin de forma, conţinutul, timpul apariţiei şi durata materialului publicitar.Cerinţe generale faţă de agitaţia electorală:-Legislaţia electorală obligă mijloacele de informare în masă să permită concurenţilor electorali  participarea în egală măsură în campania electorală.-Materialele electorale publicate de către concurenţii electorali nu pot fi însoţitede comentarii.-În ziua alegerilor şi în cea precedentă ei nu se admitenici un fel de agitaţie electorală(art.47, al.14,Codul electoral,p.20, Regulament).- la nivel naţional, nu există acte normative care ar reglementa cerinţele faţă de plasarea publicităţiielectorale pe internet. Particularităţile agitaţiei electorale în presa scrisă.-Codul electoral prevede ca fiecare material publicitar scris să includă denumirea concurentuluielectoral, data tipăririi, tirajul materialului şi denumirea tipografiei care l-a tipărit(art.47, al.5).-Se cere ca fiecare material al concurenţilor electorali publicat în presa scrisă să fie plasat la o rubricăspecială cu denumirea “Electorala 2009”, iar materialul publicitarurmează să fie însoţit de nota “achitatdin fondul electoral” al concurentului respective. Spaţiile în ziare se pun la dispoziţia concurenţilor  electorali, în baza cererii depuse(p.12, Regulament).-Legea nu interzice presei scrise să acorde gratuit spaţiu pentru publicitate electorală. Legea nustabileşte nici nivelul maxim al preţului care poate fi cerut pentru publicitatea electorală. Legislaţiaelectorală nu instituie nici limite în ceea ce priveşte volumulagitaţiei electorale admise în ziare sau înmaterialele agenţiilor de presă.-publicaţia periodică sau agenţia de presă nu va putea refuza cererea unui concurrent de a publicareplica sa la un material apărut în publicaţia periodică sau agenţia de presă respectivă în cazul în care concurentul electoral va fi gata să achite costul spaţiului ocupat de replică. Replica urmează a fi publicatăîn condiţiile (aceeaşi pagină, rubrică, ediţie, caractere) în care a apărut articolul de-a generat replica, deîndată ce este posibil, darn u mai tîrziu de sfîrşitul campaniei electorale. Particularităţileagitaţiei electorale la instituţiile audiovizualului:-legislaţia electorală cere ca emisiunile cu character electoral să fie evidenţiate prin mijloace acusticeţi/sau vizuale pentru identificarea şi separarea lor de alte emisiuni. La instituţiile publice şi private aleaudiovizualului agitaţia electoralăva fi plasată pe durata timpului de antenă rezervat Campaniei electorale,în orele de maximă audienţă.Instituţiile private ale audiovizualului sunt în drept să acorde timp de antenă contra plată tuturor concurenţilor electorali, după cum urmează:a )pen t ru f i e ca r e pa r t i d , o rgan i za ţ i e soc i a l -po l i t i c ă ş i b loc e l e c to r a l î n r eg i s t r a t î n c a l i t a t e de concu r r en t electoral-nu mai mult de 120 de minute şi 120 de minute la un post de radio;  b )pen t ru f i e ca r e c and ida t   i ndependen t -nu  ma i mu l t de 30 de  minu t e   l a un pos t de t e l ev i z iune   ş i   30 de minute la un post de radio(p.28, Regulament).Timpul de antenă pentru publicitate electorală contra plată nu va depăşi 2 minute pe zi pentru unconcurrent electoral la fiecare instituţie a audiovizualului. Durata spotului publicitar contra plată va fi decel puţin 30 de secunde.-publicitatea electorală nu

poate fi inclusă în buletinele de ştiri sau alte programe informative, în emisiunile pentru copii sau cele educaţionale, în emisiunile religioase, culturale, sportive etc.II. Dreptul de a realiza dezbateri electorale;Instituţiile private ale audiovizualului pot organiza,în condiţii echitabile pentru toţi concurenţiie l e c to r a l i ,   d ezba t e r i   î n   c ad ru l  mese lo r   r o tunde ,   cu  i nv i t a r ea   r ep rezen t an ţ i l o r   t u tu ro r   concu ren ţ i l o r   e l e c t o r a l i .   L u ă r i l e   d e   cu v â n t   a l e   p a r t i c i p a n ţ i l o r   l a   e m i s i u n e   s e   c r o n o m e t r e a z ă ;   t o t o d a t ă   t ut u r o r   concurenţilor electorali li se oferă timp egal. Orarul punerii pe post a emisiunilor respective, aprobat deComisia Electorală Centrală, va fi adus la cunoştinţa concurenţilor electorali cu 7 zile calendaristice înainte de punerea pe post a fiecărei emisiuni(art. 47,al.3, Codul Electoral).3

 Instituţiile audiovizualului pot oferi pentru dezbateri electorale nu mai mult de 120 de minute pesăptămînă pentru una sau mai multe emisiuni, cu excepţia zilei de duminică. Acest timp poate fi utilizat pentru una sau mai multe emisiuni (p.30, regulament).Re fuzu l de a pa r t i c i pa o r i ab sen ţ a unu i a s au a c â to rva concu ren ţ i e l e c to r a l i l a dezba t e r i s e dau  publicităţii în emisiunea de dezbateri şi nu constituie temei pentru anularea sau suspendarea emisiunii. Încazul neparticipării unui sau a câtorva concurenţi electorali, timpul rezervat lor este omis din volumul totalal emisiei şi nu se recuperează(p.33, regulament).În emisinunile de dezbateri electorale nu se admite difuzarea materialelor publicitare în general şi acelor cu caracter electoral în special(p.36, Regulament).III. Dreptul de a difuza rezultatele chestionarelor sociologice; Nu există o obligaţie prevăzută de lege pentru instituţiile audiovizualului de a difuza rezultatelechestionarelor sociologice, însă la difuzarea acestora instituţia audiovizualuluiurmează să respecteanumite reguli.În campania electorală, instituţiile audiovizualului sunt în drept să difuzeze rezultatele sondajelor deop in i e , cu excep ţ i a pe r i oade i de 10 z i l e c a l enda r i s t i c e c a r e p r ecede da t a a l ege r i l o r ş i î n î n să ş i z i ua alegerilor(p.11, Concepţie). Chestionarele  sociologice pot fi difuzate şi până la începerea campanieielectorale.În ziua alegerilor, până la ora 21.00, se interzice difuzarea rezultatelor chestionării alegătorilor privindvotarea “pro” sau “contra” sau nevotarea concurenţilor electorali(p.11, Concepţie).Eceastă normă nu interzice chestionarea alegătorilor care şi-au realizat dreptul de vot.IV. Dreptul pentru a stabili preţul pentru publicitatea electorală;Legislaţia electorală din Republica Moldova lasă la discreţia instituţiilor audiovizualului stabilireamărimii taxei pentru timpul de antenă acordat pentru publicitatea electorală. Plata pentru timpul de antenăacordat concurenţilor electorali nu poate totuşi depăşi plata încasată în mod obişnuit pentru publicitateacomerc i a l ă ( a r t . 47 ,   a l . 6 ,  Codu l   e l e c to r a l ;   p . 10 ,  Regu l amen t ) .  T impu l   de   an t enă   e s t e   pen t ru   f i e ca r e concurrent electoral acelaşi. Instituţia electorală nu poate institui preţuri diferenţiate la timpul de antenă pentru diferiţi concurenţi electorali. Nu se admite acordarea timpului de antenă decât după achitarea preţului integral pentru timpul deantenă(p-18, Regulament).V. Dreptul de a produce spoturi publicitare pentru candidaţii electorali;Spoturile radiofonice sau televizate gratuite se realizează cu forţele proprii ale concurenţilor electoralisau poate fi realizate cu concursul postului de radio sau de televiziune.