45.Conditile de preparare indolora a cavitatii carioase

Surse de excitare in preparare:

- caldura

- vibratiile

- presiunea

Mijloace fizice:

a) folosirea instrumentelor ascutite si taioase:

- pentru smaltz:pietre montate de carborundum sau diamantate,cu turatii de 4000-5000/ min

- dentina: freze, turatii mici: 600-2000/ min

- se lucreaza cu intreruperi dese

b) analgezia prin racire – cu clorura de etil,jet,aplicare pe buleta de vata>provoaca dureri vii in momentul aplicarii.Sunt diferite metode de racire-gaz(ex.oxigen)jet de aer.anestezia se obtine in citeva minute.

Mijloace chimice:

a) substante chimice cu actiune locala- paraformaldehida,Nafestezina

b) anestezia cu injectie

c) electroosmoza se bazeaza pe o difuzie mai profunda a amestecului in kanaliculele dentinare cu ajutorul curentilor aslternativi

d)anestezie generala

46.Clasficarea cavitatii carioase dupa Black

Prin tratamentul cariei simple se intelege indepartarea continutului procesului carios si a tesuturilor dentare alterate si crearea in dinte a unei cavitati cu anumite caracteristici,in vederea inserarii obturatiei.

Toate cavitatile ,rezultate din tratarea proceselor carioase se pot inscrie in 5 tiputi topografice,determinate de pozitia procesului carios pe suprafetele coroanei dentare.

- cavitatea clasa 1 (localizate in santurile si gropitele de pe fata okluzala a molailor si premolarilor,precum si in gropitele orale ale dintilor frontali)

- cavitatea de clasa 2 (rezulta din tratamentul kariilor de pe suprafetele aproximale ale molarilor si premolarilor)

- cavitatea clasa 3 (rezulta din tratamentul cariilor lokaliztae pe fetele aproximale ale dintilor frontali la care unghiul incizal nu este compromis)

- cavitatea de clasa 4 (rezulta din tratamentul cariilor aproximale ale incisivilor,avind unghiurile incizale distruse)

- cavitatea de clasa 5 (rezulta din tratamentul cariilor situate in treimea cervicala a fetelor vestibulare sau orale a dintilor)

- cavitatea de clasa 6 (regiunea tuberculilor si marginilor incizale ce pot fi de origine : carioasa,necarioasa-abraziune patologica si erodarea suprafetei dentare in urma procesului fiziologic)

47.Prepararea cavitatii de clasa I .Numiti varietatile cavitatilor

Clasa 1 inklude fisurile si gropitele tuturor dintilor

a) Deschiderea procesului carios – proces prin kare se creeaza o cale de acces spre interiorul lui,in scopul pregatirii cavitatii .Deskiderea trebuie sa fie suficient de mare pt ai permite o vizibilitate directa sau indirecta si un acces satisfacator instrumentelor.Putem folosi masini cu turatii inalte sau turbine.Instrumente-freze cilindrice,conusoide,pietre diamantate cilindrice.Freza trebuie sa fie putin mai mika decit cavitatea.Cu freza sferica luam o directie oblica efectuind miscari de scoatere-din interior spre exterior.Nu se recomanda prepararea cu dalta si toporishka de smalt.

b) Exereza dentinei alterate(necrectomia) – consta in indepartarea continutului procesului carios,inclusiv a tesutului dentinar afectat in mod vizibil,prin indepartarea dentinei alterate se evita aparitia interioara a cariei si a complikatiilor pulpare.De aceea trebuie de indepartat toata dentna alterata din unghiurile cele mai indepartate si de pe pareti.Dentina nu se inlatura doar in kazul cind:

-dentina se afla la nivelul coroanelor pulpare si indepartatea ei poate deskide canalul.

-exista o buna vizibilitate si acces direct la suprafata dentinara

-pacientul are o reactivitate buna

Prin evitarea infectarii pulpei este recomandat ca indepartearea dentinei sa se efectuieze de la periferia cariei spre centru.

Se face in primul rind cu excavatorul,intii se inlatura de pe pereti si in ultimul moment de pe planseu.Cu sonda controlam unde a mai ramas dentina.Preparakm cu freze sferice,cilindrice.In cazul cavitatii adinci poate aparea deshiderea camerei pulpare deaceea de pe pereti maximal se inaltura dentina ramolita si decalcinata.Putem lasa pe pereti dentina pigmentata dar densa.Ea nu se lasa pe peretii vestibulari

c) Extensia preventiva – consta in scoaterea marginilor cavitatii in zonele autocuratabile ale pantilor cuspidiene;desfiintarea marmoratiilor din santuri;desfiintarea puntilor de smaltz

d) Forma de retentie – pt k materialul de obturatie sa nu fie dislokat de diverse forte.In nici un caz nu este admis un perete de forma concava,insa daca din preparare o cavitate cu fund concav se va aplika o obturatie de baza pt a obtine o suprafata plana :

-paraleleismul a cel putin 2 perete verticale

-peretii laterali si fundul cavitatii sa fie in unghi drept

- realizarea fundului in plan vertical sau in trepte.

Pt obtinereea retentiei actionam intotdeauna in tesuturile sanatoase

e) Forma de rezistenta – este calitatea cavitatii de a avea peretii capabili sa faca fata fortelor ce se rasfring asupra dintelui.

f) Finisarea marginilor cavitatii – ultima operatie efectuata si se refera la aspectul marginilor cavitatii .Se recomanda ca marginile sa fie rotunde iar prismele de smaltz fragmentate anterior sa fie indepartate .este operatia de finisare si bizotare a marginilor de smalt ale cavitatii si consta in indepartarea anfractuozitatilor si prismelor de smalt nesustinute derict pe dentina,tesirea marginilor cavitatii si rotungirea unghiurilor externe de intilnire a acestor margini.Se folosesc pietre diamantate cilindrice sau conice care se plimba dea lungul marginii externe ale cavitatii.

g) Cutararea finala sau toaleta cavitatii,indepartarea pulberii de dentina a resturilor de saliva si singe , a uscarii cavitati.

Tipuri de cavitati carioase:

- Cariile okluzale cu orificiu mare de deskidere- caria punctiforma,singulara sau multipla- cariile sub forma de marmoratii in snaturi si gropitze- carii okluzale de diferite marimi, marmoratii in santurile si gropitele okluzale- marmoratiile din gropitele si santurile vestibulare ale molarilor care s eprelungesc pina la

creasta marginala- cariile vestibulare cu orificiu mare de deskidere,care s eintind atit okluzal cit si spre colet- regiunea gropitei cu extinderea spre okluzal- gropite oarbe ale frontalilor- pe mersul fisurilor- in regiunea gropitei de pe suprafata vestibulara a molarilor- in regiunea fisurilor de dimensiuni mici- doua cavitati pe un dinte- reg.gropitei vestibulare si suprafata okluzala- doua cavitati intre care este putin tesut sanatos

48.Prepararea cavitatii de clasa II .Numiti varietatile cavitatilor

Clasa 2 include suprafetele de contact a molarilor si premolarilor

Cavitate de clasa 2 este o cavitate compusa,alcatuita din 2 componente:una verticala si alta okluzala.Componenta vertikala rezulta din insasi pregatirea procesului carios,iar cea orizontala in dependenta poate rezulta si ea din pregatirea procesului carios dar si din necesitatea de a crea un mijlok stabil cavitatiii.

a) deskiderea cavitatii carioase- se face c toporiste de smalt sau cu daltile de smalt,Prabusim incetul cu incetul prismele de smalt nesustinute,pina ce obtinem o deskidere suficinta a cavitatii carioase.In lipsa instrumentelor de mina putem folosi freze sferice de otel sau extradure, freze cilindruce extradure.

b) exereza dentinei alterate- se face cu linguri Black de marime potrivit cavitatii carioase.este bine s aincep aceasta operatie de la nivelul viitorului perete gingival al cavitatii si al peretilor laterali,vestibulari si orali,lasind la sfirsit regiunea parapulpara asupra careia trebuie sa exacutam manerve mai blinde,fiind perikolul deskiderii accidentale a camerei pulpare.Indepartarea dentinei alterate se poate face si cu freze sferice de otel la turatii conventionale.

Se palpeaza peretle parapulpar cu sonda flexibila pt a stabili cu precizie sa nu exista o deskidere a camerei pulpare ,fie chiar si punctiforma.

c) Extensia preventicva- Cavitatea verticala trebuie astfel preparata incit peretii laterali(v si o)sa fie scosi din contactul cu dintele vecin.In raport cu planul suprafetei okluzale acesti pereti pot fi verticali sau usor convergenti.Peretii laterali se intilnesc in unghiuri obtuze cu peretele parapulpar.Peretele gingival se situiaza la adincimea maxima a procesului carios si trebuie sa fie in plan aproximativ in unghi drept cu peretele parapulpar>el se realizeaza cu lingurile Black indepartind dentina alterata si insistind catre unghiul de intilnire cu peretii vertikali.In lipsa instrumentelor de mina folosim freza sferica de otel sau extradura cu turatie conventionala.

La terminarea cavitatii verticale se face un nou control cu sonda flexibila numai dupa aceasta se va trece la prepararea cavitati orizontale.

Sculptarea cav,orizontale se face cu frea cilindrica de turbina,sau cu pietre diamantate con inverse,la turatie conventionala, freza con inversa extradura, viteza conventionala.Baza mare a cavitatii orizontale sa fie intotdeauna opusa fata de activitate verticala.in lokul de intilnire dintre cele doua cavitati sa fie mai ingust pentrub a realiza retentia viitoarei obturatii.

d)Forma de rezistenta-paraleleismul peretilor si netezirea lor se obtine cu freze cilindrice,respectind regulile de preparare pt clasa 1.Intinderea pe suprafata cavitatii orizontale trebuie sa fie direct proportionala cu marimea cav.verticale.Este mai bine ca aceasta cav. Sa fie mai mult lata decit adinka nedepasind 2 mm.

e) Finisarea si bizotarea marg. de smaltz – ultima operatie efectuata si se refera la aspectul marginilor cavitatii .Se recomanda ca marginile sa fie rotunde iar prismele de smaltz fragmentate anterior sa fie indepartate .este operatia de finisare si bizotare a marginilor de smalt ale cavitatii si consta in indepartarea anfractuozitatilor si prismelor de smalt nesustinute derict pe dentina,tesirea marginilor cavitatii si rotungirea unghiurilor externe de intilnire a acestor margini.Se folosesc pietre diamantate cilindrice sau conice care se plimba dea lungul marginii externe ale cavitatii.

La finisare se va teshi unghiul pe care il formeaa in interiorul cavitatii, tesirea va avea lor prin actionarea dea lungul lui a unei pietre conice sau cilindrice inklinata sub un unghi de 45.putem folosi si toporishka de smlatz.

f) toaleta cavitatii si tratamentul plagii dentinare atit pt componenta orizontala cit si pt cea verticala

Varietati:

-caria pe o fata proximala si la colet

-caria pe o fata aproximala si pe suprafata okluzala

-carii pe ambele fete aproximale ale dintelui

-carie aproximala si obtratii sau incrustatii okluzale

-carii situate la nivelul punctului de contact a subminat creasta marginala

- caria a subminat si a intrerupt creasa marginala

49. Prepararea cavitatilor de clasa III. Numiti varietatile cavitatilor

Clasa 3 inklude suprafetele de contact a dintilor frontali fara lezarea marginii incizale

Deschiderea cavitatii trebuie sa respecte pe cit posibil factorul estetic.deschiderea pe fata vestibulara se face in mod exceptional,numai daca ea se ofera de la sine gratie avansarii cariei in aceasta directie.in mod obishnuit deskiderea se face dinspre fata orala pastrind neatinsa fata vestibulara chiar daca e atit de subtire incit a ramas doar stratul de smaltz cu conditia ca aceasta sa fie necolorat.

Instrumentul se aseaza la marginea smaltului subminat si cu miscari de apasare spre cavitatea se prabisesc din aproape in aproape prismele de smaltz nesustinute pina la crearea unui acces suficient.In lipsa instrumentelor de mina deskiderea se poate face cu ajutorul unei freze sferice de otel .Cu freza sferica se face miscari active de scoatere larginduse orifiuciul de deskidere.

Prepararea cavitatii trebuie sa duca la o caseta de forma triunghiulara cu unghiuri interene ascutite si unghiurile externe rotunjite.

Retentia se va obtine:

- intilnirea peretilor laterali cu peretele parapulpar in unghiuri ascutite- exprimarea unghiurilor de intilnire dintre peretii laterali si in special a unghiului incizal- conservarea unei portiuni cit mai mari din peretele oral

Prepararaea cavitatii se continua dupa deskidere cu exereza dentinei alterate care se realizeaza cu toporistele de dentina sau cu linguri Black.

Extensia preventiva la acesta clasa se rezuma doar la indepartarea prismelor de smaltz demineralizate de la marginea cavitatii.Nu se face bizotarea marginilor de smaltz dar se indeparteaza anfractuozitatile smaltului de la acest nivel cu totporistele de smaltz sau daltile de smaltz.

Toaleta cavitatiii

Varietati:

- pe fata proximala cu intreruperea continuitatii crestei marginale- pe fata proximala cu subminarea crestei marginale- incipienta pe mijlocul fetei proximale- cu intreruperea continuitatii crestei marginale situata fata in fata cu o carie incipienta- cu subminarea crestei la 2 diti vecini- incipienta la dintii vecini- pe una sau ambele fete proximale cu extindere spre colet

50. Pepararea cavitatilor de clasa IV. Numiti varietatile cavitatilor.

Clasa 4 inklude suprafetele de contact a dintilor frontali cu lezarea marginii incizale

Marginile procesului carios pot imbraca un aspect alb cretso sau pot sa se impregneze brun-inkis.

Cariile de clasa 4 se formeaza din avansarea cariei de clasa 3.Deschiderea cavitatii carioase ni se ofera de la sine, datorita distrugerii unghiului incizal.Exereza dentinei alterate se poate face cu lingurile Black sau cu toporistele de dentina lucrind atit dinspre fata vestibulara cit si orala.In lipsa instrumentarului de mina se va utiliza freze sferice de otel sau extradure.Forma de retentie se va afce la fel cu freza sferica sau cu toporistile de dentina.

Prepararea cavitati se va finisa prin netezxirea marginilor de smaltz cu toporistile de smalt sau daltile de smaltz.

Prioritate in forma de rezistenta il are factorul estetik.

Trebuie sa urmarim mai multe obiective:

- exprimarea unghiurilor dintre peretele parapulpar si peretii laterali (v ,o si gingival) cu crearea unei inklinatii divergente peretilor vestibulari si oral spre peretele parapulpar

- exprimarea unghiurilor de intilnire dintre peretii laterali ,asupra unghiului dintre peretele vestibular si cel oral

- crearea unei cavitati suplimentare de retentie pe fata orala a coroanei,in forma de coada de rindunika

Varietati:

- distructia redusa a unghiului incizal, posibil de refacut cu un material compozit- distructia unghiului incizal care se va reface cu un material de obturatie neadeziv(ciment

silikat)- distructie masiva a unghiului incizal care necesita mijloace speciale de retentie

51. Pepararea cavitatilor de clasa V ,VI . Numiti varietatile cavitatilor.

Clasa 5 inklude regiunea coletului dentar pe suprafata libera ale dintelui.

Clasa 6 inklude cavitatea care se formeaza pe partea incizala a incisivilor,la virful cuspizilot caninilor, premolarilor si molarilor.

Deschiderea cavitatii de clasa 5 nu se face in mod special,cavitatea fiind de fapt deschisa.Indepartarea dentinei alterate se recomanda a se executa cu lingurile Black,lingura Black bine ascutita se infinge la limita dintre dentina alterata si cea dura, facinduse miscari de escavare,in lipsa lingurilor Black vom folosi freze sferice de otel sau extradure.

Extensia preventiva va consta in indepartarea in totalitate a smaltului cu aspect cretzos,vom folosi o freza con inversa sau extradura tinuta perpendicular pe axul dintelui cu care vom actiona dea lungul peretilor pina la disparitia marginilor cretzoase.

Dupa aceasta operatie rezulta o cavitate al carei contur exterior este oval,rotund sau neuniform,peretii sunt usor convergenti catre exterior ceea ce asigura o buna retentie.

Nu se face bizotarea marginilor de smaltz.

Toaletea cavitatii

Varietati:

- carie de colet superficiala situata vestibular la dintii laterali- carie de colet profunda situata vestibular la dintii laterali- carie de colet superficilaa sau profunda situata oral la dintii laterali- carie de colet superficiala situata vestibular la dintii frontali- carie de colet profunda situata vestibular la dintii frontali- carie de colet superficiala sau profunda,situata oral,la dintii frontali- carie circulara de colet

Prepararea cavitatilor de clasa a 6 este necesara pt restaura marginea incizala a frontalilor sau virfurilor cuspizilor la dinti posteriori.Lipsind suportul dentinar,smlatul incepe sa se frectureze si sa expuna o zona mai intinsa de dentina- adesea cauzind sensibilitate, in plus marginile de smaltz devin ascutite si lezeaza limba,buzele sau obrazul.

Prepararea cavitatii ese indicata in restaurarea foselor hipoplazice okazionale pe virful cuspizilor,care devin vulnerabile la carie.

52. Prepararea cavitatilor carioase atipice si profunde

Prepararea cavitati atipice dupa prepararea clasica nu e posibila.In timpul prepararii ne conducem de regulile de preparare dupa clasa la care cavitatea se atirna.Din aceasta cauza pt fixarea mai buna a obturatiei se creeaza nu numai suprafete adaugatoare de forme si marimi diferitedar se formeaza si puncte de retentie in forma de fisuri,adincituri si taieturi.In cazurile grave restabilirea dintelui se face dintr-o vizita cu compozite sau cu coroana artificiala,daca dintele este foarte afectat se ia in consideratie toata partea masticatorie.La alegerea metodei un rol important joaca pastararea smaltului ce nu confera o adezie buna a compozitului,aspect estetic bun.fortele asupra dintelui.

Cind se face direct in timpul prepararii se exereaza toate tesuturile necrotizate si schimbate la kuloare si se acorda conditii pt o fixare maxima a restauratiei ,de acoperit cuspizii ramasi cu materila de obturatie ce face obturatie mai trainica.

Cavitati atipice- cavitati cariate pe partea vestibulara care se extinde pe partea okluzala cit si spre coletul dintelui,clinik aceste cavitati fractureaza marginile ,iar la colet poate sa se extinda subgingival.

Cavitatile atipice se caracterizeaza prin lokalizarea procesului carios in lokuri neobishnuite:

-partea incizala

-cuspizi

-carie circulara

-afectarea concomitenta a punctului de contact si partea de colet

Cavitati atipice sunt cavitati carioase in componenra caruia intra cavitati ce inklud 2 si mai multe clase.

Prepararea cavitatii profunde- in cavitati profunde poate afecta tesuturile dintelui si se afecteaza pulpa.din acesta cauza trebuie o tratare speciala.Reactia de protejare a pulpei la cavitati carioase duce la fromarea dentinei tertiare inauntrul camerei pulpare cu obliterarea canalelor deticulare.Daca reactia d eprotejare este mai mare decit viteza cavitatii carioase atunci grosimea dentinei tertiare nu reuseste sa se formeze si dentina ramolita se afla in apropierea pulpei say kiar in

contact cu ea.Dezvoltarea procesului carios distruge integritatea dintelui in timpul masticatiei poate sa se rupa o bukata de smalt.

Cavitate profunda- tipul kavitatii care intre camera pulpara si cavitatea cariata se afla un strat de dentina necrotizata subtire(0,5 mm)care este formata din dentina decalcinata si ramolita,dar inka viabila. nu tot timpul este necesar exereza dentinei ramolite ce se afla in apropiere de camera pulpara

Cavitatea profunda este cavitatea la care procesul karios afecteaza dentina parapulpara.In acest caz cavitatea este adinca intre planseul cavitatii carioase si camera pulpara se pastreaza o cantitate mika de dentina astfel apar dureri la preparare,la sondare,apare perikolul de denodare,de deskidere a pulpei.

Particularotatea preparari:

1. exereza sau inlaturarea dentinei ramolite incepe de la peretii laterali apoi se inlatura de pe planseul cavitatii carioase.

2.Prepararea cavitatii carioase se efectuiaza sub anestezie

3.Completamente se inlatura dentina decalcinata de pe peretii laterali.

4. pe fundul cavitatii se poate lasa o kantitate mika de dentina decalcinata sar sanatoasa care sub influenta remediilor curative aplicate se va recalcina

5 pe fundul si peretii cavitatii profunde putem lasa dentina pigmentata dura astefle nu apare nici oposibilitate ca procesul sa progreseze.

6. particularitatile prepararii cavitatii profunde cl.1 si 2.planseul kavitatii se formeaza in trepte la regiunea cornului pulpar.

Iar daca e localizat in alte lokuri ,fundul va fi convex.

53. Sisteme speciale de retenţie în restaurările coronare ale dinţilor vitali

54. Metoda de preparare a cavităţilor prin tunelare

55. Erori şi complicaţii în prepararea cavităţilor carioase

1.erori in organizarea lukrului medicului

a.pozitia medicului in fotoliu

b.pozitia pacientului in fiitliu

2.lucrul medicului cu o singura mina

3.incorect se lukreaza cu bor-masina

4.selectarea incorecta a piesii

5,selectarea incorecta a frezei

6.incorect tinem piesa

7.freza nu este bine fixata in piesa

9.frezaj neintrerupt(pulpita termina,necroza pulpara)

10.necunoasterea topografiii camerei pulpare,duce la deskiderea cornului pulpar

11.nerespectarea etaelor de preparare,perforarea camerei pulpare.

12.suprainfectarea pulpei- va ramine tesut necrotizat pe pereti se va dezvolta caria recidivanta.

Netezirea sau bizotajul incomplet(vor ramine rugozitati in perete,in procesul de masticatie se va si apare cavitati secundare)

13.multe erori in firmarea cavitatilor (dislocarea obturatiilor)

14.inlaturarea inkompleta a marginilor subminate a adamantinei in timpul masticatiei-caria secundara.

15.modificarea de culoare in dinte dupa plombare sau inconicidenta plombei cu culoarea dintelui

16.Inflamatia si necroza pulpei dupa plombare cu cimenturi silicate,silikat-fosfate.Materiale de plombare avind efecte iritante asupra pulpei,venind in contact cu dentina provoaca inflamatie sau necrozaa

17 Caderea plombei imediat sau dupa un anumit timp de la aplikare.se intimpla din kauza prepararii incorecte si formarii necalitative a cavitatii,de alegerea gresita a materialului ,de uscarea insuficienta a cavitatii.