ASPECTE PARTICULARE ALE TRAUMATOLOGIEI SPORTIVE. PRINCIPII DE EVALUARECLINICA, PARACLINICA SI FUNCTIONALA IN TRAUMATOLOGIA SPORTIVA

A. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA TRAUMATOLOGIEI SPORTIVE

Traumatologia sportiva este parte a traumatologiei generale ce se ocupa detraumatismele ce survin in timpul practicarii diferitelor discipline sportive.- Traumatismul aparut in practica sportiva este definit ca fiind rezultatul fortelorexterne reprezentate de agenti mecanici (lovituri, presiuni, tractiuni) care produc contuzii,plagi sau fracturi.Traumatismul sportiv reprezinta orice trauma intentionata sau neintentionata ceactioneaza asupra corpului uman, rezultata in urma participarii la orice activitate carenecesita efort fizic, efectuata in scop recreational sau competitional.Aspecte caracteristice ale traumatologiei sportive :cauzele si mecanismele de producere ale traumatismelor sunt specifice practicariisporturilor ,depinzand de sportivi de antrenor,de greselile de organizare a competitiilor, decarente alimentare, defecte de echipament sportiv s.a.scopul final obligatoriu al tratamentului este refacerea integrala anatomica si functionalaa sportivului spre deosebire de indivizii nesportivi care pot ramane cu mici deficiente care sase corecteze in timp.timpul de vindecare trebuie sa fie mult redus ,avand in vedere ca orice intrerupere maimare a pregatirii sportive scade simtitor potentialul si capacitatea de efort.repausul general este indicat numai in cazuri exceptionale, folosindu-se frecventrepausul segmentar pentru a putea mentine un minimum de pregatire fizica.mijloacele de tratare si mai ales metodele de administrare a medicamentelor trebuie safie eficiente, cat mai putin traumatizante organic si mai ales psihic.stabilirea diagnosticului trebuie sa fie exacta, complexa si rapida pentru a se puteaaplica un tratament specific ,complex si intensiv in vederea recuperarii grabnice asportivului.recuperarea functionala a sportivului traumatizat implica nu numai vindecarea perfectaa segmentului lezat ci si refacerea intregii capacitati de efort, acestea realizandu-senumai printr-o colaborere stransa intre kinetoterapeut si antrenor.unele traumatisme sportive prezinta forme anatomo- clinice specifice numai sportivilorneintalnindu-se la alti indivizi.obiectivul principal al TS este nu atat tratarea unor afectiuni traumatice in stadiul maiales reversibil ci in special prevenirea producerii lor prin diagnosticarea si aplicareatratamentului in stadiul preclinic.

FACTORII ( cauzele) care determina producerea traumatismelor in practica sportiva seimpart in :- dupa rolul lor in producerea traumatismului : factori predispozantifactori declansantifactori favorizanti

- dupa originea lor : cauze care pot fi legate de: sportivul accidentatde adversarde conditiile mediului exterior in care s-aefectuat antrenamentul sau concursulde deficientele organizatorice

Factorii predispozanti se refera la prezenta unor deficiente fizice sau organicecongenitale sau dobandite observate la sportiv dupa producerea accidentului.

DUREREA IN PRACTICA SPORTIVA

DUREREA exista multe ntrebri despre dureri: Ce este durerea? Unde este localizat durerea? Ce fel de durere? De cat timp este durerea? Ce intensitate are durerea? Se poate face ceva mpotriva durerii?

Pentru o ntelegere mai bun a posibilittilor terapeutice redam cteva definitii ale DURERIIMelzack:Durerea este ceva MULTIDIMENSIONAL, o sum de SENZAII SUBIECTIVE, cu ambelecomponente senzitive i afective negative, care produc REACII opuse celor iniiale.Badiu, Teodorescu:Durerea este o senzaie neplcut, de intensitate variabil, prin excitarea receptorilor dectre stimuli care lezeaz sau amenin esuturile cu distrugerea.Jeammet:Durerea este o senzaie penibil care nu poate fi definit prin intermediul unui adjectiv cares-i confere calitatea sa proprie exprimnd efectul su inevitabil i difereniind-o de altesenzaii furnizate de cele cinci simuri. Senzaie anormal, ea are valoare de alarmindicnd o stimulare excesiv ce vine din mediul exterior sau o sensibilizare patologic aunuia din organele interne.Comitetul de Taxonomie al Societii de Studiu al Durerii (The International Association forStudy of Pain):Durerea este o experien SENZORIAL i EMOIONAL dezagreabil, dat de o leziunetisular veritabil sau potenial sau de o descriere cu termeni ce se refer la o asemenealeziune.Aceast definiie cuprinde elementele subiective, de personalitate i elementul cauzal psihical unei dureri. De asemenea, ea implic doi factori, senzorial (nocicepia) i emoional(suferina) care pot fi actuale sau ca evenimente poteniale.

Durerea poate fi perceputa via terminatiile nervoase sensitive. Astfel neurorecepia dureriieste realizat de terminaiile libere ale fibrelor C amielinice i fibre A-delta slab mielinizate.Exist dou categorii de receptori ai durerii (nociceptori):- monomodali (specifici) activai de mecanoreceptori asociai fibrelor A-delta;- polimodali (nespecifici) activai de mecano-termo-chemoreceptori asociai fibrelor C.Stimulul nociceptiv poate s antreneze receptorii monomodali cu prag de excitabilitatela durere mai ridicat (prin stimulri mai intense).Receptorii polimodali au un prag de excitabilitate mai sczut i sunt receptivi la stimulimultipli (mecanici, termici, chimici). Din acest motiv, se pot delimita dou tipuri deinterceptare ale stimulilor nociceptivi ce implic durerea:- durerea primar: este imediat, rapid, fugace i bine localizat, interceptat de receptoriimonomodali i dependent de fibrele A-delta;- durerea secundar: este lent, prelungit i difuz, interceptat de receptorii polimodali idependent de fibrele amielinice C.n timp ce durerea primar presupune o hiperstimulare a receptorilor monomodaliconsiderat ca un mecanism fiziologic de sesizare nociceptiv a durerii, durerea secundarinclude de obicei leziuni tisulare care afecteaz integritatea anatomic sau funcional areceptorilor sau cilor de transmitere a durerii, motiv pentru care este considerat ca odurere neuropatic.TRATAMENTUL AFECTIUNILOR MUSCULOSCHELETALE : CRIO SI TERMOTERAPIE,IMOBILIZARE,TRATAMENT MEDICAMENTOS, ELECTROTERAPIE, TERAPIE MANUALA,PRESOPUNCTURA, TRATAMENT CHIRURGICAL

n cadrul producerii traumatismului exist un circuit vicios fiziopatologic i anumetraumatismul provoac durere, edem, contractur antialgic. Durerea mrete edemul icontractura iar acestea vor intensifica durerea.RICE = reducerea evolutiei traumatismului includeRest (repaos)Ice (gheata)Compression (compresie)Elevation (ridicarea segmentului afectat peste planul orizontal)

CRIO SI TERMOTERAPIA Cea mai veche modalitate de reducere a durerii i inflamaiei oreprezint crioterapia, iniial prin folosirea gheii. Actual se utilizeaz pachete speciale(Cold Pack) masajul cu ghea, spray refrigerant, pansamente refrigerante, etc.Primul rspuns al organismului , imediat dup aplicare,const n vasoconstricialocal a vaselor sanguine subcutanate cu scderea fluxului sanguin i reducerea inflamaiei,extravagrii sanguine i a eliberrii de histamin.Crioterapia utilizat n primele 24 72 de ore dup traumatism reduce metabolismulcelular i consumul de oxigen la nivelul esutului afectat permind astfel viabilitateacelulelor lezate i reducnd procentul de reparaie celular ulterioar . De asemeni aplicrilereci pot reduce i spasmul muscular ca i descrcarea de impulsuri nervoase responsabilede senzaia de durere ( motoneuronii gama i neuronii senzitivi din ganglionul spinal).Indicaiile crioterapiei sunt reprezentate de majoritatea afeciunilor traumatice acute:contuzii, entorse, luxaii, fracturi i n fazele acute ale unor procese inflamatorii ca bursite,tendinite, tenosinovite. De asemeni crioterapia poate fi utilizat n fazele tardive aleprocesului de reabilitare pentru a ajuta la reducerea procesului de inflamare ce poate urmadup efortul terapeutic.Contraindicaiile include hipersensibilitatea la frig, crioglobulinemia sindromulRaynaud i circulaia periferic afectat.Tehnicile de aplicare include cea mai simpl modalitate de mpachetare punndghea pisat ntr-o pung i nvelind-o ntr-un prosop. Mrimea pachetului va varia nfuncie de mrimea zonei afectate. Timpul de aplicare este de 15-20 minute, apoi se vandeprta pentru aceeai perioad de timp. Se aplic din nou pentru alte 20 de minute lafiecare 3-4 ore n primele 24 de ore.Atenie, nu se aplic gheaa direct pe piele, pe un nerv motor superficial (i peronealla nivelul capului fibular sau nervul ulnar la nivelul epicondilului medial humeral). Sportivulva fi avertizat c zona trebuie s amoreasc uor i s se nroeasc nu s se albeascceea ce este un semn c circulaia a fost grav redus. De asemeni va trebui s fie informatasupra pericolului rentoarcerii n competiie imediat dup crioterapia local deoarece poatecompromite rolul protector al mecanismului durerii.Alte forme de aplicare pot fi sub form de pachete (cald pack) cu aplicare deasemeni printr-un prosop ud circa 20 minute. Un astfel de pachet poate fi confecionat i dectre sportiv prin umplerea unei pungi de plastic cu un amestec format din ghea, ap, ialcool izopropilic n proporii de 2:1:1 cu posibilitatea reutilizrii ori de cte ori este nevoie.Masajul cu ghea este de asemeni utilizat utiliznd gheaa dintr-o cup sau de pe unb prin micri circulare . Sportivul va avea diverse senzaii locale frig intens, arsur ,durere i n final analgezie. Cnd se atinge aceast senzaie masajul va fi ntrerupt. O altmetod o constituie imersia extremitii ntr-un vas cu ghea cu asigurare a aplicriiconcentrice a crioterapiei. 93

Sprayurile refrigerante cu etilclorid au ca efect reducerea spasmelor musculare. Sevor utiliza sub un unghi ascuit, de la o distan de 30-45 cm, n striuri paralele la 1,5-2 cmppe toat aria muchiului afectat.Termoterapia, sau aplicarea de cldur, este de obicei utilizat n stadiile subacutesau cronice ale afeciunilor traumatice cu rol analgezic, antispastic i sedativ. Esteresponsabil de vasodilataie i creterea fluxului sanguin la nivelul esutului afectat. Pentruobinerea unui rspuns fiziologic cldura trebuie absorbit la nivelul esutului astfel ncttemperatura acestuia s ajung la 40-450 C. O cretere cu 100 C a temperaturii determincreterea de 2-3 ori i a intensitii metabolismului celular.Indicaiile se adreseaz tratamentului durerilor musculoscheletale, spasmelormusculare i redorilor articulare. Dup faza acut a inflamaiilor cldura poate fi utilizat ntratamentul contuziilor, entorse, bursite, tendinite, tenosinovite, capsulite.Contraindicaiile includ folosirea n primele 48-72h dup traumatism, aplicarea pe ariicu tulburri de sensibilitate sau circulaie alterat, utilizare direct pe ochi, organe genitalesau abdomen grosial.Utilizarea crio i a termoterapiei este redat sintetic n tabelul urmtor:Crioterapie TermoterapieMomentul utilizrii Imediat dup traumatismPrimele 72 ore duptraumatismDup 72h de la traumatism dacprocesul inflamator a fost stopat.Afeciuni cronice fr proceseinflanmatorii marcateDurata tratamentului 15 20 minute 15 20 minuteFrecvena zilnic 3 5 tratamente /zi 3 5 tratamente /ziInfluena asupra fluxuluisanguinscade fluxul sanguin n ariaafectat (vasoconstrictie)reduce inflamatiia, hemoragia,metabolismul celularreduce durerea

Crete fluxul n aria afectat.Tehnici de aplicare Ghea, cold packs,masaj cughea, sprayrefrigerant,imersie n ap receprosoape calde i umede, warmpacks, imersie n ap caldIndicatii clinice Spasme musculareDurere cauzata de triggerpointsInflamatii acute/edemContuziiTraumatisme acutePre si post masajSpasme musculareDurereDurere cervicalaDurere si inflamatie cronicaContraindicatii Hipersensibilitate la frigSindrom RaynauldInsuficienta circulatorieModificari senzorialeProbleme circulatoriiTraumatisme prin arsuriHiper sau hiposensibilitate lacalduraAccidente DegeraturiAnestezie (mascarea durerii)Accentuarea edemului inutilizarile prelungiteLeziuni superficiale nervoaseSangerari (daca se aplica in fazeleacute)Arsuri

Tehnicile de aplicare includ ca cea mai simpl metod utilizarea de prosoape calde i umede,pachete (warm pack) introduse n ap cald la 71-79 grade C i apoi mpachetate n 94

prosoape uscate nainte de aplicarea local. Timpul de tratament este de 15-20 minute cundeprtarea succesiv a cte unui strat de prosop odat cu rcirea pachetului.O alt modalitate o constituie bile calde cu temperaturi variabile n funcie de stadiulafeciunii i tolerana sportivului. Iniial dup stabilirea unei afeciuni acute se utilizeaztemperatura de 33,9 36,7 grade C,iar mai trziu n cadrul procesului de vindecaretemperatura apei poate crete la 36,7 40 grade C cu aplicare 20-30 minute.n afeciunile cronice se pot utiliza temperaturi de 37,8 43,3 grade C timp de 20 deminute.Unii sportivi prefer o terapie alternativ frig cald n care aria aafectat se introduce nap fierbinte la 40,6 43,3 grade C timp de 2 minute urmat imediat de introducerea n aprece (12,8 18,3 grade C) tot timp de 2 minute cu repetarea ciclului de 5 ori n 20 deminute. n timpul aplicrii de cldur se pot realiza micri active ale zonei afectate. Rataaplicrii cald-frig poate progresa de la 2:2 la 3:2 i 4:2 pe msura vindecrii leziunii. nultimile minute se aplic de obicei frigul pentru a minimaliza un eventual proces inflamatorreactiv aprut n timpul exerciiului fizic de recuperare.

IMOBILIZAREA SEGMENTULUI LEZAT devine necesar cnd continuitatea formaieianatomice lezate nu mai exist att la nivelul unor formaii elastice sau semielastice (rupturide muchi, capsule sau ligamente) ct i la unele segmente osoase (fracturi, fisuri).Are efecte benefice in primele faze ale regenerarii musculare si este cruciala pentrurefacerea integritatii osoase. Efectele adverse constau in redoare articulara, atrofiimusculare, scaderea fortei musculare (slabiciune), leziuni degenerative ale cartilajuluiarticular.Imobilizarea completa este necesara in fracturi, inclusiv in unele fracturi de stress (ex.fracturile tarsal naviculare).In anumite leziuni severe ale tesuturilor moi este indicataimobilizarea pana la 48 de ore pentru educerea durerii si inflamatiei.Este de preferat ca imobilizarea s se fac la nceput numai prin atela ghipsat, pentruprimele 2 3 zile. Aceasta deoarece aplicarea unui aparat ghipsat circular nc de la nceputare neajunsul c dup cteva zile el devine larg att datorit retragerii edemului iniialposttraumatic, ct mai ales hipotrofiei musculare funcionale, imobilizarea producnd oscdere spectaculoas a maselor musculare.Modalitile particulare ale imobilizrilor ghipsate la sportivi se refer n special la aparateleghipsate gambiero plantare (de altfel acestea sunt i cele mai frecvente), care n acestecazuri constau n obinerea imobilizrii funcionale. Prin aceasta nelegem realizarea unuiastfel de aparat ghipsat care, imobiliznd segmentul lezat, s permit mobilizareamembrului n ntregime. n practic, n cazul mai sus citat, folosim ntotdeauna cizmeghipsate cu scri de mers. La aceste cazuri, dup trecerea primei faze acute, 5 6 zile,permite mersul, chiar i lucrul segmenter cu piciorul imobilizat, ceea ce previne n maremsur producerea hipertrofiilor marcate, uurnd recuperarea. Aceast modalitate serefer bineneles la traumatismele sportive curente (entorse, luxaii, rupturi de ligamente,fisuri), nefiind valabil i n cazul fracturilor care urmeaz metodologia clasic atraumatologiei generale.Durata imobilizrii n traumatismele sportive curente trebuie s fie optim,insufuciena sau excesul aducnd importante prejudicii recuperrii.Principalele elemente care determin aprecierea duratei necesare imobilizrii sunt:gravitatea leziunilor, natura histologic a esuturilor afectate i vrsta subiectului.Gravitatea leziunilor se refer n primul rnd la mrimea rupturilor anatomice ale esutuluiinteresat. n cazurile de rupturi totale (de muchi sau tendoane), din cauza retracieicapetelor, imobilizarea este contraindicat, recomandndu se sutura chirurgical deurgen. Al doilea element care determin durata imobilizrii este natura esuturiloranatomice lezate, tiut fiind c esuturile au poteniale de regenerare biologic devascularizaie (deci de troficitate) diferite pe regiuni. n aceast idee rupturile muscularefibrilare sau vascuculare vor fi imobilizate 10 zile, entorsele fr ruperea ligamentelor i 95

capsulei 14 zile, iar cele cu ruperea acestor formaiuni 21 de zile, smulgerile osoase ifisurile minimum 30 de zile. Fracturile intr n competena osoas a ortopedului avnd alteprincipii. Al treilea element, vrsta, reduce sau prelungete imobilizarea n general cu 25 30% din durata obinuit dac subiectul are pn la 20 de ani sau respectiv peste 30 deani.Mobilizarea, pe de alta parte, are si ea numeroase beneficii. Una din modalitatile de aobtine o mobilizare precoce si sigura, consta in mobilizarea protejata. Acest termen serefera la utilizare unor benzi, fase (taping) pentru a preveni miscarile in directii care samareasca srtresul la nivelul structurii afectate. Este recomandata in fracturi stabile, dupainterventii chirurgicale de reparare a tendoanelor, entorse de glezna.Miscarea pasiva continua (CPM continous passive motion) poate fi utilizata dupa tehnicichirurgicale, prin utilizarea unor dispozitive specifice, Este benefica mai ales atunci canddurerea limiteaza gradul activ de miscare sau cand este necesar controlul gradului demobilitate. In acelasi timp favorizeaza nutritia cartilajului articular si scade redoareaarticulara. Se utilizeaza cu bune rezultate in fazele incipente ale tratamentului unor leziunimusculare severe (ex, leziuni de cvadriceps sau ischiogambieri), stimuland aliniamentulfibrelr refacute.

TRATAMENT MEDICAMENTOSCombaterea durerii imediat i intensive realizeaz prin administrarea de medicamenteantialgice. Se prefer administrarea preparatelor cu dublu efect: antialgic iantiinflamator pentru ntreruperea cercului vicios fiziopatologic.n tratamentul inflamaiei se disting dou mari clase de produse farmacologice:antiinflamatoare nesteroidieni i corticosteroizii.

Redm n continuare un tabel cu cele mai utilizate antiinflamatoare:

Substana activ Denumire produsului(cp, supoz,unguent)Doza zilnic total( mg) pentru adultNr. administrat / ziAcid acetilsalicilic aspirin 325 6,000 4- 6Diclofenac Voltaren 75 - 225 2 3Ibbuprofen Motrin,Advil,Paduden1,200 3,200 2- 4Indometacin Indometacin,indocin50 - 200 2 4Mefenamic acid Ponstel 500 - 1000 4Fenilbutazon Fenilbutazon-Panadol, Eferalgan300 - 600 2 3Metamizol sodic Algocalmin, Analgin 500 2,000 2 3Aminofenazon Aminofenazon,Amidophen300 2,000 3 4Piroxicam Piroxicam, Feldem 10 - 20 1

n cazul unui traumatism procesele inflamatorii acute predomin n primele 48 de ore dupaccidentare. Iniial inflamaia este mediat de amine vasoactive de tipul histaminei iserotoninei care determin creterea fluxului sanguin i a permeabilitii vasculare (primele60 de minute). n meninerea rspunsului inflamator intensiv apoi o serie de mediatori ,fieprodui ai metabolismului acidului arahidonic (via prostaglandine sau leukotriene) fie aisistemului complementului, bradikini i fibrionopeptidele. Dup primele 48 de ore rolulprincipal este preluat de rspunsul celulelor cu fagocitarea i digestia produilor inflamaiei. 96

Celulele implicate n aceste procese sunt neutrofilele i macrofagele bisulare care n anumitecondiii pot implica n procesul de distrugere i esuturile vecine neafectate.Ca indicaii generale se admite c pentru vindecarea total a procesului inflamator suntnecesare 2 3 sptmni de administrare a dozei adecvate. Nu se recomand utilizareaconcomitent a mai multor produse cu excepia asociaiei Aminofenazon i alt inflamatornesteroidian.

Corticosteroizii sunt n general interzii n practica sportiv (doping) cu excepiaadministrrilor locale (unguent, infiltraii) cu obligativitatea notificrii n scris. Mecanismulde aciune const n inhibarea eliberrii de aciid arahidonic, scderea migrrii leucociteloristabilizarea lizozonilor.n cazul inflamaiilor cronice scad proliferarea fibroblatilor la sintezafibrelor de colagen.Pot fi administrati oral, infiltratii locale sau ionoforeza. Reolul lor este strict simptomatic.

Preparatele pot fi clasificate n funcie de durata i intensitatea aciunii dup cum urmeaz :

Preparat Intensitate Durata aciuniiCortizon 0,8 scurtHidrocortizon 1 scurtPrednisolon 4 intermediarTrianecinolon 5 IntermediarDexametazon 25 lungBetametazon 25 lung

Este indicat combinarea unui preparat de scurt cu unul de lung durat ca iadministrarea unui anestezic pentru reducerea rapid a durerii. Efectele adverse sistemicesunt rar ntlnite, dar cele locale pot fi importante (degenerarea cartilajului articular dupinfiltraii repetate, atrofii subcutanate, afectri de tendoane).Corticoterapia orala se utilizeaza mai frecvent in durerea de origine radiculara cervicalasi/sau lombara, osteita pubiana, capsulita adeziva (umar inghetat) si tendinopatii cronice.Complicatii posibile ale tratamentului pot fi necroza avasculara a capului femural.Infiltratii/injectarea locala a corticosteroizilor conduce la obtinerea unei concentratii maximea substantei active la locul traumatismului si scade riscul efectelor adverse comparativ cuadministrarea sistemica. Se utilizeaza in bursite, tendinite, tenosinovite, sinovite articulare,osteoartrite, leziuni musculare si puncte trigger. In cazul bursitelor subacromiale,olecraniene, pre-patelare si retrocalcaneene frecvent exista o rezistenta la fizioterapiaclasica combinata cu administrarea antinflamatoarelor nesteroidiene. Efectele adverse aleadministrarii locale de corticosteroizi includ efectul potential sistemic prin absorbtie siefectele locale ale injectarii. Corticosteriozii inhiba sinteza colagenului si refacerea tisulara.Cum efectele adverse sunt dependente de doza administrata, este contraindicata repetareainfiltratiilor.Administrarea intraarticulara, cel mai frevent realizata in articulatiile supuse la presiunimari, trebuie realizata cu precautie datorita posibilitatii afectarii cartilajului articular.Rolul corticosteroizilor in tratamentul patologiei tendinoase este controversat. Principalatemere consta in cresterea incidentei rupturilor de tendon dupa injectare. Unii autorirecomanda injectii intratendinoase.Ionoforeza reprezinta procesul prin care substantele active sunt transmise via tegumentulintact cu ajutorul potentialului electric pana la locul leziunii. Se pot administra localantiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi si anestezice locale fara efectele traumatice 97

ale injectarii, riscul unei infectii sau durere. In acest mod substantele pot ajunge la tesuturicu slaba vascularizatie (burse, tendoane).Studii au aratat efectele benefice ale inoforezei cu salicilat sau diclofenac in epicondilitalaterala a cotului. Ionoforeza cu corticosteroizi pare a fi activa in analgezie in epicondilitalaterala si fasciita plantara. De asemenea ionoforeza de durata scurta (2 saptamani) scadedurerea si favorizeaza procesele de recuperare.

Alta substanta cu efect antialgic este codeina, un narcotic analgezic, aflata deasemenea pe lista substantelor doping.

Analgezicele cu aplicare locala (unguent, crema, gel) sunt utilizate si ca incalzitorde catre sportivi. Efectul lor este usor iritant la nivel tegumentar, ele continand una sau maimulte substante active care produc inrosirea locala a tegumentului, vasodilatatie sistimularea receptorilor pentru temperatura si durere. Cel mai frecvent este vorba de unamestec de mentol, metil salicilat, camfor si ulei de eucalipt. Se recomanda folosireaacestora asociat cu o incalzire corecta.

Ketorolac trometamina reprezinta un analgezic puternic cu administrare orala,intramusculara sau intravenoasa. Actioneaza prin blocarea prostaglandinelor. Efecteleadverse includ cefalee, vasodilatatie, astm bronsic, sangerari si insuficienta renala.

Nitroglicerina este utilizata in mod obisnuit pentru tratamentul simptomatic alanginei pectorale. Mecanismul sau de actiune consta in producerea de oxid nitric, un radicalliber activ ca mediator chimic in diverse procese fiziologice si patologice. Una din actiunilesale consta in stimularea sintezei de colagen via fibroblasti. Astfel poate interveni inrefacerea structurilor tendinoase si ligamentare.Aplicatiile locale imbunatatesc scorurile pentru durerea din tendinopatiile acute alesupraspinosului, tendinitele achiliene sau tendinopatiile laterale ale cotului.

Antidepresivele triciclice sunt utilizate in tratamentul durerii cronice, in dozeinferioare celor antidepresive. Efectele sunt benefice mai ales in fibromialgie. Tratamentulincepe cu 10 mg de amitriptilina seara la culcare si poate fi asociat cu alte analgezice sauantinflamatorii

Se pot utilza si injectii locale cu anestezice, desi majoritatea specialistilor lecontraindica. Adsministrarea se asociaza cu 4 complicatii majore: tendinopatii cronice,infectii bursale, agravarea leziunilor ligamentare si osteoliza/osteoartrita.

Relaxarea muscular medicamentoas se obine cu ajutorul miorelaxantelor. Lipsa uneicontracturi algice mpiedic producerea la nivelul articulaiilor a hidartrozei, favoriznd nacelai timp circulaia sanguin i limfatic care previne producerea edemului la nivelulesuturilor. Se utilizeaz frecvent: cloraxazon (Paraflex) cta 1 2 comprimate de 3 4ori/zi (asociat cu Paracetamol sau Aspirin); Mydocalm 1 drajeu de 3 ori pe zi (se ncepecu doz mic).

Terapia cu ageni fizici utilizeaz curentul electric, energia caloric (termoterapia),terapia cu ultrasunete, fototerapia, terapia prin cmpuri magnetice de joas frecven.

ELECTROTERAPIA reprezint aciunea diverselor forme de energie electric asupraorganismului n scop curativ sau profilactic.

Pe Tema: