Документ Microsoft Office Word
1
Formarea statelor medievale româneşti a fost rezultatul unui îndelung proces istoric. Acesta poate fi urmărită încă din perioada primelor cristalizări ale cnezatelor şi voievodatelor. Situate de o parte şi de alta a Carp aţilor, voievodatele, o dată cu dezvoltarea societăţii, devin tot mai puternice şi întinse, evoluând spre voievodatul unic. Această evoluţie a civilizaţiei româneşti unitare a fost întreruptă de cucerirea Transilvaniei de către regatul maghiar şi încetinită de presiunea asupra cnezatelor şi voievodatelor de la sud şi est de Carpaţi. În interiorul arcului carpatic, ccerirea maghiară nu a putut să înlăture forma de organizare a autohtonilor – voievodatul – care s-a menţinut chiar ţn condiţiile ţn care puterea era deţinută de feudalii străini. Organizarea statului feudal în istoria noastră s-a înfăptuit n forma voievodatului, însă nu într-un voievodat unic, ci în unităţi statale, conduse de voievozi. Întemeierea statelor medievale Ţara Românească şi Moldova s-a realizat şi cu aportul românilor din Transilvania, care, presaţi de politica regală, se orientează spre fraţii lor de aceeaşi limbă şi credinţă. Acest proces a fost favorizat de factorii interni (dezvoltarea economică, socială şi politică) şi de condiţiile politice existente atunci în Europa, când statele mari, adevărate conglomerate de popoare, evoluau spre statul feudal cu o bază etnică, aşa cum l-au cunoscut şi Ţările Române. Alături de factorii interni hotărâtori şi de evoluţia generală politică europeană, decăderea puterii tătarilor, stingerea dinastiei arpadiene până la venirea dinastiei de Anjou (1308) favorizează formarea statelor medievale româneşti. Organizarea voievodatului Transilvaniei şi întemeierea statelor medievale Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea oglindesc civilizaţia unitară creată pe teritoriul ţării noastre. Apariţia şi organizarea voievodatului Transilvaniei este rezultatul cristalizării relaţiilor feudale pe teritoriul de astăzi al patriei noastre. Voievodatul, ca organizare a puterii centrale, este o instituţie specifică statelor medievale româneşti, o creaţie care îşi are începuturile în secolul al IX-lea. Formarea voievodatului Transilvaniei reprezintă unificarea formaţiunilor prestatale, cunoscute în secolul al IX-lea – al X-lea, sub autoritatea unui voievod. Acest proces de unificare cunoaşte două etape: una a voievodatelor româneşti şi a doua, care începe o dată cu cucerirea Transilvaniei de către regalitatea maghiară.
-
Upload
victoria-ciobanu -
Category
Documents
-
view
212 -
download
0
description
kl
Transcript of Документ Microsoft Office Word
Formarea statelor medievale romneti a fost rezultatul unui ndelung proces istoric. Acesta poate fi urmrit nc din perioada primelor cristalizri ale cnezatelor i voievodatelor. Situate de o parte i de alta a Carp ailor, voievodatele, o dat cu dezvoltarea societii, devin tot mai puternice i ntinse, evolund spre voievodatul unic. Aceast evoluie a civilizaiei romneti unitare a fost ntrerupt de cucerirea Transilvaniei de ctre regatul maghiar i ncetinit de presiunea asupra cnezatelor i voievodatelor de la sud i est de Carpai. n interiorul arcului carpatic, ccerirea maghiar nu a putut s nlture forma de organizare a autohtonilor voievodatul care s-a meninut chiar n condiiile n care puterea era deinut de feudalii strini.Organizarea statului feudal n istoria noastr s-a nfptuit n forma voievodatului, ns nu ntr-un voievodat unic, ci n uniti statale, conduse de voievozi. ntemeierea statelor medievale ara Romneasc i Moldova s-a realizat i cu aportul romnilor din Transilvania, care, presai de politica regal, se orienteaz spre fraii lor de aceeai limb i credin. Acest proces a fost favorizat de factorii interni (dezvoltarea economic, social i politic) i de condiiile politice existente atunci n Europa, cnd statele mari, adevrate conglomerate de popoare, evoluau spre statul feudal cu o baz etnic, aa cum l-au cunoscut i rile Romne. Alturi de factorii interni hotrtori i de evoluia general politic european, decderea puterii ttarilor, stingerea dinastiei arpadiene pn la venirea dinastiei de Anjou (1308) favorizeaz formarea statelor medievale romneti.Organizarea voievodatului Transilvaniei i ntemeierea statelor medievale ara Romneasc, Moldova i Dobrogea oglindesc civilizaia unitar creat pe teritoriul rii noastre.Apariia i organizarea voievodatului Transilvaniei este rezultatul cristalizrii relaiilor feudale pe teritoriul de astzi al patriei noastre. Voievodatul, ca organizare a puterii centrale, este o instituie specific statelor medievale romneti, o creaie care i are nceputurile n secolul al IX-lea. Formarea voievodatului Transilvaniei reprezint unificarea formaiunilor prestatale, cunoscute n secolul al IX-lea al X-lea, sub autoritatea unui voievod. Acest proces de unificare cunoate dou etape: una a voievodatelor romneti i a doua, care ncepe o dat cu cucerirea Transilvaniei de ctre regalitatea maghiar.
