Post on 04-Apr-2018
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 1/39
ATRACŢIA
INTERPERSONALĂ
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 2/39
1. Relaţii de afiliere şi relaţii preferenţiale
Observaţia curentă echivalează atracţia
interpersonală cu tendinţa de asociere
preferenţială, cu aspiraţia de a stabili relaţii cu
celălalt. Pe fondul acestui motiv, caracteristic
majorităţii oamenilor, se va contura atracţia
reciprocă ca relaţie preferenţială, cu reversul său
negativ – respingerea.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 3/39
Atracţia interpersonală a fost definită în maimulte moduri, pentru fiecare dintre ele existândtehnici diferite de măsurare:
Atracţia interpersonală este atitudinea pozitivă sau negativă faţă de celălalt, fiind accentuată componenta afectivă.
Ex: evaluarea trimite la răspunsuri pe baza unorgradaţii de răspuns la întrebarea „Cât de mult îţi
place X?”. Se combină acest răspuns cuselecţionarea dintr-o listă de atribute a celorsocotite descriptive pentru persoana X.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 4/39
Ca relaţie de afiliere, atracţia interpersonală
apare sub forma:• dorinţei de asociere cu o persoană şi apoi ca
• asociere propriu-zisă.
Studiul intenţiei de asociere are la bază ancheta sociometrică.
Studiul asocierii ca atare, face trimitere lametoda observaţiei.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 5/39
În ceea ce priveşte faptul asocierii ca atare,trebuie avut în vedere că nu orice relaţie deasociere are ca premisă atracţia interpersonală.
Există şi asocieri involuntare:
când alternativele oferite de mediu sunt foartepuţine sau
când există constrângeri care forţează persoanele la interacţiune datorită rolurilor îngrup.
În aceste situaţii, atracţia interpersonală esteo cauză a asocierii.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 6/39
II) Teorii ale atracţiei
a) Principiul întăririi
Orientarea behavioristă leagă comportamentuluman de stimulii externi şi consideră că
frecvenţa cu care apare un comportament este
legată de întăririle oferite şi de pedepseleaplicate.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 7/39
Suntem atraşi şi dorim să ne afiliem cu
persoanele a căror prezenţă funcţionează pentrunoi ca întărire prin:
comportamentul şi caracteristicile persoanei:
atenţie, sprijin, înţelegere, validarea opiniilor,simţul umorului, frumuseţe, inteligenţă;
persoana oferă acces la recompense externe:
statut social, economic şi informaţii.prezenţa persoanei face posibilă eliminarea/ evitarea unui stimul, situaţii neplăcute
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 8/39
Se ia în considerare, pe lângă
mecanismul condiţionării operante şi pe celal condiţionării clasice: simpla asociere
repetată a persoanei cu o recompensă, chiar
dacă persoana nu este responsabilă de
administrarea ei, poate duce la apariţia unui
răspuns emoţional pozitiv în prezenţa acelei
persoane.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 9/39
Condiţionarea clasică este o formă de învăţare în care un
stimul neutru generează un răspuns după ce a fost asociat cu un
stimul ce în mod natural declanşează acea reacţie – I. Pavlov.
Stimul necondiţionat Răspuns necondiţionat
(mâncarea) (salivaţia)
Stimul neutru Lipsa răspunsului
(sunet)
Stimul neutru + Stimul necondiţionat Răspuns necondiţionat
(sunet) (mâncare) (salivaţie)
Stimul condiţionat Răspuns condiţionat
(sunet) (salivaţie)
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 10/39
Byrne propune un model “întărire-afect”
conform căruia: sentimentele pozitive trăite în prezenţa unei persoane (fie că se datorează acesteia, fie
că sunt doar asociate cu prezenţa ei) măresc atracţia faţă de aceasta,
stările afective negative (datoraterefuzului, indiferenţei, penalizării din parteapersoanei sau asociate cu prezenţa persoanei) o micşorează.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 11/39
Principiul întăririi serveşte ca punct de
plecare pentru teoria schimbului social (G.Homans) care prezintă relaţiile interpersonale
ca având drept model tranzacţiile economice.
Oamenii încearcă să maximizeze beneficiulpropriu, suportând costuri cât mai mici,
tinzând să obţină un profit cât mai mare din
interacţiunile sociale.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 12/39
Această teorie include şi o preocupare aactorului social pentru echilibrul între
investiţii şi beneficii, adică persoana doreşte
să fie recompensată proporţional cu mărimea investiţiilor făcute, inechitatea percepută
ducând la nemulţumire.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 13/39
Criticile aduse ţin de existenţa în cazulrelaţiilor apropiate a semnelor altruiste ale
prieteniei şi iubirii, care nu sunt legate de o
reciprocitate imediată. Se pare totuşi, că partenerii nu gândesc în termeni de costuri şi
recompense decât în cazul în care încep să
conştientizeze insatisfacţia în relaţie.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 14/39
b) Teorii de factură cognitivă
Se focalizează asupra:• modului în care persoanele interpretează
comportamentul altuia (atribuire cauzală) -
echilibrului universului cognitiv (Heider),• evitării disonanţe cognitive (Festinger) - este deaşteptat ca stările afective să se armonizeze cu
relaţiile de asociere,• reciprocităţii, a convergenţei actelor
comunicaţionale (Th. Newcomb)
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 15/39
III) Factori ce influenţează atracţiainterpersonală
Din perspectiva oferită de principiul întăririi şi al reciprocităţii, perceperea contactuluiinterpersonal ca recompensant depinde de oserie de factori:
A. caracteristicile persoanei şi ale celuilalt;
B. gradul de potrivire – similaritate şi
complementaritate;
C. influenţele situaţionale.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 16/39
A) Caracteristicile persoanei
Capacitatea de relaţionare cu ceilalţi este
discutată în funcţie de:
1) Nevoia de afiliere şi de intimitate
2) Anxietatea socială
3) Singurătatea
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 17/39
1) Nevoia de afiliere şi de intimitate
Nevoia de afiliere - dorinţa de a stabili şi menţine mai multe relaţii socialesatisfăcătoare.
Pune accentul pe:- numărul de contacte sociale,
- comunicare facilă cu ceilalţi ,
- participarea la un număr mare de activităţi
sociale.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 18/39
1) Nevoia de afiliere şi de intimitate
Nevoia de intimitate - dorinţa, preferinţa pentru relaţii apropiate cu anumite persoane.
Pune accentul pe:
- profunzimea,- calitatea relaţiilor , fiind pe termen lung unpredictor mai bun al reuşitei într-o relaţie dedurată.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 19/39
2) Anxietatea socială se referă la starea,
sentimetul de disconfort, îngrijorare, trăit însituaţia în care te simţi în centrul atenţiei celorlalţi sau în prezenţa necunoscuţilor.
Este acompaniat de inhibiţie şi tendinţa deevitare a reuniunilor sociale şi se înscrie într-un cerc vicios.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 20/39
Anxietate socială
Evitare
socială
Pasivitate, inhibiţie
în situaţii sociale
Atenţie scăzută din
partea celorlalţi
Fig. 1 Cercul vicios al anxietăţii sociale (după Brehm şi Kassin, 1989)
Anxietatea socială duce la pasivitate, inhibiţie în situaţii sociale şi la
evitarea lor, ceea ce îi va determina pe ceilalţi să ofere persoanei o maiscăzută atenţie (ignorare, respingere), ceea ce va accentua sentimentul de
insatisfacţie, tensiune, incompetenţă
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 21/39
Anxietatea socială poate fi, în parte,
•
un răspuns învăţat la experienţe socialeaversive sau
• se poate datora convingerii persoanei că îi
lipsesc abilităţi de contact interpersonal şi încrederea în propriile capacităţi.
În general, implică preocuparea ridicată
pentru prezentarea sinelui: persoana doreşte să producă o impresie bună celorlalţi, dar este
convinsă că nu va fi capabilă de acest lucru.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 22/39
Discrepanţa dintre dorinţe şi eficienţa
autopercepută conduce spre stres şi anxietate,
stări care vor destabiliza conduita în situaţii
sociale, având o importanţă foarte ridicată
factorii cognitivi, tipurile de atribuirerealizată de individ.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 23/39
3) Singurătatea este sentimentul deprivării
produs de: izolare socială, în care persoana simte că nu are o reţea de prieteni, rude, apropiaţi –
nevoia de afiliere nu este satisfăcută; izolarea emoţională în care nevoia deintimitate nu este satisfăcută, lipsind relaţiile
apropiate.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 24/39
Persoanele în aceste situaţii pot fi văzute deceilalţi ca find mai puţin sensibile lainteracţiunile sociale şi mai puţin competente.
Perioada în care persoana se simte singură depinde şi de tipul de explicaţii oferit depersoană :
atribuiri de tip intern-extern;
atribuiri de tip stabil-instabil.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 25/39
B) Caracteristicile celorlalţi
Una din cele mai frecvente variabileinvestigate este atractivitatea fizică – persoanele cu o înfăţişare plăcută sunt
socotite mai atractive, ceilalţi par să serelaţioneze mai uşor cu acestea.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 26/39
Explicaţii posibile:
Înfăţişarea plăcută funcţionează carecompensă în sine, satisfăcând nevoi estetice.
Existenţa unui beneficiu social al celui care
se află în compania persoanei atractive fizic(extinderea aprecierii pozitive - convingereacă o parte a evaluării favorabile pentru
persoana atractivă se răsfrânge asuprapartenerului(ei).
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 27/39
Cercetările indică că acest efect deasimilare apare în condiţiile percepţiei simultane, însă în cazul expunerii separate,
succesive, funcţionează dimpotrivă, efectul decontrast.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 28/39
Stereotipul „ ceea ce este frumos este şi bun”:
o persoană atractivă fizic posedă şi altecaracteristici dezirabile: ele sunt evaluate cafiind mai sociabile, mai echilibrate, ca având
trăsături pozitive de caracter şi o evoluţie maibună în căsnicie şi profesie (efect de halou).
Obs. Există şi stereotipri negative, iar
presiunea socială resimţită de persoaneleatractive pentru a-şi menţine înfăţişarea estemai ridicată.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 29/39
Studiile arată că persoanele mai atractive
nu posedă calităţi superioare mediei, cuexcepţia competenţei de relaţionare cu ceilalţi – rezultat al experienţelor pozitive mai
numeroase avute în interacţiunea cu ceilalţi (aceste competenţe mai bine dezvoltate pot să aibă ca efect un comportament evaluat
favorabil de ceilalţi, sporind dorinţa deasociere cu persoane atractive).
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 30/39
C) Potrivirea dintre parteneri
S-au impus 2 ipoteze:
1. Similaritatea este cea care sporeşte atracţia
interpersonală (prezenţa la două persoane aaceloraşi caracteristici în acelaşi grad).
2. Complementaritatea - atracţia interpersonală
depinde de compatibilitatea dintre persoanedată de caracteristici opuse şi/sau nivelediferite ale aceloraşi trebuinţe.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 31/39
1. Ipoteza similarităţii: studiile au relevattendinţa crescută de asociere a celor care se
aseamănă din mai multe puncte de vedere:→ Variabile demografice: apartenenţa etnică, statut socio-economic, nivel cultural şi
educaţional.→ Atractivitatea fizică, → Sistemul atitudinal-valoric: similaritatea
după acest criteriu este asociată cu o maimare satisfacţie şi stabilitate a cuplului, atât în cazul similarităţii reale, cât şi a celeipercepute de parteneri.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 32/39
După Byrne, rolul similarităţii în atracţia
interpersonală poate fi explicat prin modelul îndouă etape a atracţiei interpersonale (cf. Brehm
si Kassin, 1989):
1) în cazul întâlnirii persoanei, operează în
prima etapă filtrul negativ al diferenţelor
(persoana mult diferită va fi evitată),
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 33/39
2) în a doua etapă funcţionează filtrul pozitiv al similarităţii :
• similaritatea ridicată este asociată cu atracţie
sporită şi continuarea interacţiunii,
• similaritatea scăzută cu atitudine de
indiferenţă.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 34/39
2. În cazul ipotezei complementarităţii, studiileindică faptul că funcţionează pentru:
Domeniile de competenţă ale partenerilor,
Particularităţi temperamentale,
În cazul capitalului marital tradiţional alfemeii şi bărbatului şi în respectareaprescripţiilor rolurilor de gen.
Unii autori consideră că în alegereapartenerului acţionează iniţial ca prim filtrusimilaritatea, iar apoi complemetaritatea
rolurilor partenerului.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 35/39
D) Influenţe situaţionale
Proximitatea spaţială
Familiaritatea Contextul
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 36/39
Proximitatea spaţială: cercetările de terenconstată o corelaţie semnificativă întreacest factor şi atracţia interpersonală
(tendinţa colegilor de cameră repartizaţi iniţial aleator de a lega mai frecventprietenii între ei - Maisonneuve).
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 37/39
Proximitatea spaţială este însă o
prerechizită pentru interacţiunile noastresociale - vecinătatea marchează numărul dealternative accesibile de a ne cunoaşte şi nu
determină calitatea lor.Efectul proximităţii înglobează şi alţi factori: mediul comun de rezidenţă poate
trimite spre similaritatea niveului socio-cultural, economic, educaţional.
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 38/39
Familiaritatea: reprezintă frecvenţa
contactelor interpersonale, studiileemiţând ipoteza că expunerea repetată la
un stimul duce la creşterea pozitivităţii
evaluării acestuia.Puterea familiarităţii are limita ei: iniţial
atractivitatea creşte, iar după un anumit
nivel poate să scadă (habituare).
7/29/2019 Psi Soc Curs Atractia Interpers
http://slidepdf.com/reader/full/psi-soc-curs-atractia-interpers 39/39
Contextul: o serie de studii arată că
tendinţa de asociere se accentuează înanumite situaţii (anticiparea unui pericol
care provoacă teamă, prezenţa altora fiind
un factor ce diminuează nivelul tensiunii).În unele situaţii, în care nivelul de
activare fiziologică este ridicat, atribuirea
cauzelor pentru starea resimţită poate să
fie eronată - efectul Romeo şi Julieta.