CUPRINS

INTRODUCERE.pag2

CAPITOLUL I SOCUL ANAFILACTIC....pag3 I.1.DEFINITIEpag3 I.2.SEMNE SI SIMPTOME..pag3 I.3.DIAGNOSTIC POZITIV.pag5 I.4.EVOLUTIA BOLII..pag8 I.5.TRATAMENT..pag9

CAPITOLUL IIPLAN DE NGRIJIREpag13 1. CAZ: I.pag13 2. CAZ II..pag18 3. CAZ IIIpag23

4.CAZ IV...pag28CONCLUZII..pag33 BIBLIOGRAFIE...pag35

INTRODUCERE

Hipersensibilitatea poate fi definit ca o exagerare a rspunsului fiziologic al organismului, expus contactului cu unele substane strine, denumite antigene. Inc din primii ani ai secolului trecut, Ch. Richet i P. Portier (1902), cutand s stimuleze aprarea organismului, imunitatea sau filaxia, au fost surprini de un fenomen cu totul neateptat, caracterizat printr-o brutalitate particular i o evoluie inexorabil, pe care l-au denumit anafilaxie (opus aprrii, imunitii).

Statisticile arat c Prevalena anafilaxiei este de 45 la suta de mii de persoane pe an,cu un risc de-a lungul vieii de 0,5%2%.Se pare c aceste rate sunt in cretere. Numrul de oameni cu anafilaxie in anii '80 era de aproximativ 20 la suta de mii de persoane pe an, in timp ce in anii '90 era de 50 la suta de mii de persoane pe an.Creterea pare a se datora in principal anafilaxiei produse de mancare.Riscul este mai mare la tineri i la femei.

Actualmente anafilaxia produce 5001000 de decese pe an (2,4 la milion) in Statele Unite ale Americii, 20 de decese pe an in Marea Britanie (0,33 la milion) i 15 decese pe an in Australia (0,64 la milion). Termenul aphylaxis a fost inventat de Charles Richet in 1902 i a fost mai tarziu schimbat in anaphylaxis deoarece suna mai plcut. El a primit ulterior premiul Nobel pentru medicin i fiziologie pentru lucrrile sale asupra anafilaxiei din 1913. Ins reacia ca atare a fost descris incepand cu antichitatea. Termenul provine din cuvintele greceti ana, contra i phylaxis, protecie.

In domeniul cercetrii sunt susinute eforturi pentru a dezvolta epinefrin care poate fi aplicat sub limb pentru a trata anafilaxia (epinefrin sublingual).Injectarea subcutanat a anticorpului anti-IgE numit omalizumab este cercetat dac ar putea fi o metod pentru a preveni reapariia ocului, dar nu este inc o practic recomandabil.

CAPITOLUL I

OCUL ANAFILACTIC

I.1DEFINITIE

Anafilaxia este o reacie alergic sever care poate pune in pericol viaa unei persoane. Aceasta poate s apar in cateva secunde sau minute de la expunerea la un alergen, cum ar fi veninul rezultat in urma unei inepturi de albine sau consumul unei alune. Cantitatea mare de substane chimice eliberate de sistemul imunitar in timpul ocului anafilactic poate provoca stare de oc, tensiunea arterial va scdea brusc, cile respiratorii se vor ingusta, iar respiraia se va bloca. Anafilaxia este o reacie alergic sever care survine brusc i poate cauza moartea. Simptomele tipice ale anafilaxiei includ prurit, inflamaia gatului i hipotensiune. Se manifest hipersensibilitatea imediat, sau de tip I, care survine la cateva minute dup contactul cu antigenul. In mod obinuit, boala este cauzat de mucturi i inepturi de insecte, de alimente i medicamente. Anafilaxia este indus de eliberarea de proteine din anumite tipuri de leucocite. Aceste proteine sunt substane care pot declana sau agrava o reacie alergic. Eliberarea acestora poate fi indus fie de o reacie a sistemului imunitar, fie de o alt cauz fr legtur cu sistemul imunitar. Anafilaxia este diagnosticat pe baza simptomelor i semnelor prezentate de pacient. Ca tratament primar, se prescriu injecii cu epinefrin, uneori in combinaie cu alte medicamente. Starea unei persoane care, fiind sensibilizat in urma introducerii unui alergen in organism, este susceptibil s reacioneze violent la introducerea ulterioar a unei noi doze, chiar minime, din acest alergen.[2]Aproximativ 0,052% din populaia mondial sufer de anafilaxie la un moment dat de-a lungul vieii. Se observ o cretere a incidenei acestei boli. Termenul provine din cuvintele greceti ana, impotriv i phylaxis, protecie.

I.2.SEMNE I SIMPTOME

Semnele i simptomele anafilaxiei includ puls rapid, slab, erupie la nivelul pielii, greaa i vrsturi. O persoan care sufer de anafilaxie necesit solicitarea asistenei medicale de urgen i injectarea de epinefrin. Dac anafilaxia nu este tratat imediat, se poate ajunge la pierderea contientei sau chiar la moarte. In mod tipic, anafilaxia produce numeroase simptome diferite in decurs de cateva minute sau ore. Simptomele apar in medie dup 5-30 de minute in cazul in care alergenul ptrunde in corp direct in fluxul sangvin (pe cale intravenoas) i dup aproximativ 2 ore dac sunt provocate de un aliment ingerat de ctre pacient.Organele cel mai des afectate sunt: pielea (8090%), plmanii i cile respiratorii (70%), stomacul i intestinele (3045%), inima i vasele sangvine (1045%) i sistemul nervos central (1015%).De regul, sunt afectate cel puindou dintre aceste sisteme. Anafilaxia este o reactie severa care afecteaza mai multe zone ale corpului. Severitatea reactiei variaza de la o persoana la alta. Reactiile ulterioare declansarii acesteia sunt, de obicei, de acelasi tip. Simptomele debuteaza rapid, iar reactiile sunt destul de severe. Prezenta unui istoric de boli alergice nu amplifica riscul dezvoltarii anafilaxiei mediate de IgE, dar nici nu predispune la o reactie non-IgE mediata. Astmul poate determina o reactie mai severa si poate fi mult mai dificil de tratat. Riscul de a dezvolta anafilaxie se poate diminua in timp, in cazul in care nu exista expuneri repetate sau reactii. Cu toate acestea, o persoana la care sunt prezenti factori de risc, trebuie sa se astepte intotdeauna la ce este mai rau si sa fie pregatita Manifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de la expunere, la 15-30 de minute sau chiar o ora sau mai mult dupa expunere (reactia tipica la aspirina si la alte medicamente similare). Primele simptome apar adesea la nivelul pielii si pot sa includa:- inrosirea fetei;- prurit (in zona abdomenului sau axile);- urticarie. Manifestarile sunt adesea insotite de:- sentiment iminent de sfarsit al lumii;- anxietate;- puls neregulat si rapid; Dupa aceste manifestari se declanseaza umflarea gatului, limbii, raguseala, dificultati de inghitire si de respiratie. Pot sa apara simptome de rinita (febra fanului) sau astm bronsic, provocand rinoree, stranut, respiratie suieratoare dar si dificultati de respiratie, crampe stomacale si varsaturi. Aproximativ in 25% din cazuri, mediatorii care iriga vasele de sange declanseaza o deschidere generalizata a capilarelor avand loc: - scaderea tensiunii arteriale; - ameteala; - pierderea constientei. Aceste sunt caracteristicile tipice ale socului anafilactic. Simptomele tipice includ erupia pe piele a unor bicue (urticarie), mancrime, inroirea feei sau a pielii (eritem), sau inflamarea buzelor. In cazul persoanelor care prezint inflamaii ale esutului subcutanat (angioedem), senzaia de mancrime poate fi inlocuit cu senzaia de arsur. Pan la 20% din cazuri prezint inflamaii ale limbii sau ale gatului.Alte simptome includ rinoree i inflamarea membranei mucoase care cptuete suprafaa globului ocular i faa intern a pleoapelor (conjunctiva).De asemenea, pielea poate primi o coloraie albastr (cianoz) datorit insuficienei de oxigen. Simptomele i semnele respiratorii includ dispnee, respiraie aspr (astmatic), sau respiraie uiertoare (stridorul).Respiraia astmatic este in mod tipic indus de spasme musculare ale tractului respirator inferior (muchii bronhici).Stridorul apare ca urmare a unei inflamaii a tractului respirator superior, care ingusteaz pasajul respirator. Pot aprea i alte simptome cum ar fi rgueala, deglutiia dificil sau tusea. Eliberarea histaminei de ctre anumite celule cardiace poate cauza contracii subite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian).Aceasta intrerupe fluxul sangvin ctre inim, ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiac) sau la oprirea inimii (stop cardiac).Persoanele care sufer de boli cardiace prezint un risc crescut de afeciuni ale inimii induse de anafilaxie.In timp ce accelerarea ritmului cardiac datorit hipotensiunii este mai des intalnit, 10% dintre persoanele cu anafilaxie pot suferi de rrirea ritmului cardiac (bradicardie) insoit de hipotensiune. (Combinaia dintre ritmul cardiac lent i hipotensiune este cunoscut sub numele de reflex BezoldJarisch).Persoana afectat poate avea senzaia de ameeal sau ii poate pierde cunotina datorit scderii anormale a tensiunii arteriale. Scderea tensiunii arteriale poate fi cauzat de dilatarea vaselor sangvine (oc distributiv) sau de insuficiena ventricular (oc cardiogen).Rareori, tensiunea arterial foarte sczut poate fi singurul simptom al anafilaxiei. Printre simptomele gastrointestinale se numr crampele i durerile abdominale, diareea i voma.Persoana afectat poate avea senzaia de confuzie a gandirii, incontinen urinar i durere pelvian asemntoare crampelor uterine.Dilatarea vaselor sangvine din creier pot cauza dureri de cap.De asemenea, poate aprea starea de anxietate sau senzaia de moarte iminent.

I.3.DIAGNOSTIC POZITIV

Anafilaxia poate fi cauzat de reacia organismului fa de aproape orice substan strin. Cel mai adesea, anafilaxia este provocat de veninul eliberat in urma inepturilor sau mucturilor de insecte, sau de unele alimente sau medicamente. Alimentele provoac apariia bolii cel mai adesea in cazul copiilor i adolescenilor. Medicamentele, inepturile i mucturile de insecte cauzeaz boala cel mai des in randul adulilor.Printre cauzele mai puin obinuite se numr factorii fizici, agenii biologici (ca deexemplu, sperma), latexul, schimbrile hormonale, aditivii alimentari (ca de exemplu, glutamatul de sodiu i coloranii alimentari) i medicamentele aplicate pe piele (medicamentele topice).De asemenea, exerciiile fizice sau temperatura (prea ridicat sau prea joas) poate declana apariia bolii, provocand eliberarea de ctre anumite celule tisulare (cunoscute sub denumirea de mastocite) a unor substane chimice care induc reacia alergic. Anafilaxia provocat de exerciiile fizice este adesea corelat cu ingerarea anumitor alimente.Dac anafilaxia se produce in timpul administrrii unei anestezii, cauzele declanatoare sunt anumite medicamente administrate cu scopul de a provoca paralizia (ageni de blocare neuromuscular), antibioticele i latexul. In 32-50% din cazuri, cauza este necunoscut (anafilaxie idiopatic). Cauzele anafilaxiei sunt impartite in doua grupe majore: - IgE mediate - Aceasta forma este socul anafilactic real, care necesita o expunere initiala in care are loc sensibilizarea cu o expunere ulterioara. Aceasta implica eliberarea de mastocite si bazofile (celule din sange si tesuturi care secreta substante ce provoaca reactii alergice, cunoscute sub numele de mediatori) de catre IgE si eliberarea exploziva a mediatorilor chimici imediat dupa reexpunere - non-IgE mediate - Aceste reactii asa numite reactii anafilactoide sunt similare cu cele de anafilaxie reala, dar implica anticorpii IgE. Acestea sunt de obicei cauzate de stimularea directa a celulelor mastocite si bazofile. Aceiasi mediatori apar intr-adevar in cazul unei anafilaxii reale si rezulta aceleasi efecte si rezultate. Aceasta reactie poate fi intamplatoare si deseori apare initial si dupa expuneri ulterioare deoarece nu necestia sensibilizare. Termenii de anafilaxie si reactii anafilactoide sunt utilizati pentru a descrie aceasta reactie alergica severa. Efectele reactiilor sunt aceleasi si in general se trateaza in acelasi mod.Adesea, cele doua tipuri nu pot fi distinse, initial.Desi ar putea sa para ca anafilaxia IgE mediata se produce dupa prima expunere la un aliment, medicament, intepatura de insecta, aceasta a mai avut loc anterior si probabil involuntar, s-a produs o sesibilizare, la o expunere anterioara. FACTORII CARE POT DECLANA ANAFLIAXIA:- alimentele - in special oua, fructe de mare, nuci, cereale, lapte, alune;- medicamente - mai ales antibiotice din grupul cefalosporinelor sau penicilinelor;- intepaturi de insecte;- anestezice injectabile - procaina, lidocaina;- substante de contrast - utilizate in investigatiile cu rol de diagnostic ce folosesc raze X;- produse industriale chimice - latexul si produsele din cauciuc folosite de catre lucratorii din domeniul sanatatii;- preparate injectabile cu rol in dezvoltarea imunitatii. Numeroase alimente pot provoca anafilaxia, chiar i in cazul in care alimentul respectiv este consumat pentru prima oar. In cultura vestic, printre cauzele cel mai des intalnite se gsesc ingestia sau contactul cu alune, grau, nuci, crustacee, pete, lapte i ou. In Orientul Mijlociu, susanul este unul dintre alimentele care cauzeaz cel mai adesea aceast boal. In Asia,orezul i nutul provoac deseori anafilaxia. Cazurile grave apar de obicei in urma ingerrii alimentului,ins unele persoane pot avea o reacie sever in cazul contactului alimentului cu o anumit parte a corpului. Cu varsta, copiii pot deveni imuni la alergii. Pan la varsta de 16 ani, 80% dintre copiii cu anafilaxie la lapte sau ou i 20% dintre copiii cu un singur antecedent de anafilaxie la alune pot consuma aceste alimente fr probleme. Orice medicament poate cauza anafilaxie. Cele mai obinuite sunt antibioticele betalactamice (ca de exemplu, penicilina), urmate de aspirin i antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS).In cazul persoanelor alergice la un anumit AINS, de obicei se poate administra un AINS diferit fr ca acesta s provoace anafilaxie. Alte cauze obinuite ale anafilaxiei sunt chimioterapia, vaccinurile, protamina (prezent in sperm) i medicamentele pe baz de plante.Unele medicamente, printre care vancomicina, morfina i medicamentele administrate cu scopul de a imbunti calitatea radiografiilor (ageni de contrast) provoac anafilaxie prin distrugerea anumitor celule tisulare, inducand eliberarea de histamin (degranulare amastocitelor). Frecvena unei reacii la un medicament depinde, pe de o parte, de frecvena administrrii acestuia i, pe de alt parte, de modul in care medicamentul acioneaz in organism. Anafilaxia la penicilin i cefalosporin se produce numai dup formarea legturilor cu proteinele din organism, unele legturi realizandu-se mai uor decat altele. Incidena anafilaxiei la penicilin este de 1 la 2.000-10.000 de persoane tratate. Moartea survine in mai puin de 1 din 50.000 de cazuri.Anafilaxia la aspirin i AINS se produce in aproximativ 1 din 50.000 de persoane. Anafilaxia la penicilin crete riscul de reacie la cefalosporine, acesta rmanand ins sub 1 la 1000. Medicamentele de generaie anterioar utilizate in imagistica medical (ageni de contrast) au cauzat reacii in 1% din cazuri. Agenii de contact de nougeneraie, cu osmolaritate redus, provoac reacii in 0,04% din cazuri.Veninul eliberat in urma inepturilor sau mucturilor de insecte de genul albinelor i viespilor (Hymenoptera) sau plonielor (Triatominae) pot cauza anafilaxie.In caz de reacii anterioare la venin, manifestate in afara zonei din jurul inepturii, riscul de anafilaxie in viitor este mai ridicat. Totui, jumtate dintre persoanele care mor din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio reacie extins (sistemic).

I.4.EVOLUTIA BOLII

Anafilaxia este o manifestare inedit, provocat experimental la animal, care la om survine in mod accidental (in special la indivizii atopici), dup recontactul cu un antigen sau alergen anterior introdus, care a provocat producerea in organism a unor globuline anticorpi din grupul IgA i IgE. De regul, reacia anafilactic recunoate un contact iniial (preparant) al organismului cu antigenul i un al doilea contact (declanant) cu acelai antigen, dup o perioad de laten, necesar producerii de anticorpi specifici. In cazul in care anafilaxia este indus de o reacie imunitar, imunoglobulina E (IgE) formeaz legturi cu materialul strin care declaneaz reacia alergic (antigenul). Combinaia dintre IgE i antigen activeaz receptorii FcRI in mastocite i bazofile. Mastocitele i bazofilele reacioneaz eliberand mediatori inflamatori cum ar fi histamina. Aceti mediatori stimuleaz contraciile muchilor bronhici i dilatarea vaselor de sange (vasodilatare), sporesc scurgerea de lichid din vasele de sange i inhib aciunea muchiului cardiac.Exist i un mecanism imunologic independent de IgE, ins nu se cunoate dac acesta se produce in cazuloamenilor. Structura antigenelor capabile s induc fenomene anafilactice este foarte divers, indiferent dac este vorba de antigene complete, haptene, sau antigene incomplete, cele mai obinuite cauze declanatoare ale ocului anafilactic fatal la om fiind reprezentate de penicilin, seruri heterologe, extracte de polen, anestezice locale, vaccinuri, substane iodate, aspirin, veninuri de insecte. Dei anticorpii responsabili de hipersensibilitatea imediat pot circula liber in organism, experienele au dovedit c, in cursul unei reacii de hipersensibilitate, ei sunt maiintai fixai de unele celule inainte de a se combina cu antigenul, in special pe celule conintoare de histamin, cum sunt mastocitele i leucocitele bazofile.Combinarea reaginelor fixate pe mastocite cu antigenul corespunztor declaneaz un lan de evenimente enzimatice care duc la eliberarea de histamin, reacie ce nu pare a fi influenat de complement. In anafilaxia sever (adeseori terminat prin oc fatal) simptomele apar brusc, iar moartea popate surveni in cateva minute, mult prea repede pentru ca modificrile morfopatologice extensive s se poat instala, prin aciunea mai multor compui farmacologici activi, dintre care cei mai importani sunt histamina, serotonina, SRS-A, bradikinina, acetia provocand contracia musculaturii netede, vasodilataie generalizat, creterea marcat a permeabilitii capilare, constricie broniolar.Vasele sanguine i muchii netezi sunt cele dou zone reactive afectate primar deanafilaxie. In cursul reaciei anafilactice se produce dilatarea arteriolelor i venulelor, realizanduse in acest mod, o cretere marcat a permeabilitii capilare; de asemenea se produce o contracie a musculaturii netede, inclusiv a bronhiilor, intestinului sau chiar a vaselor mari, fiziopatologia ocului anafilactic explicandu-se printr-o combinaie a acestor efecte principale.Aspectele clinice ale anafilaxiei sunt variabile, nu numai din punct de vederesimptomatologic, dar i in ceea ce privete intervalul de expunere la antigen i debutul simptomelor. Reacia iniial are ca semne peremptorii amorelile ori pruritul limbii, mainilor, feei sau capului, xerostomia, senzaia de agresiune toracic, durerile precordiale i dispneea de diferite grade.Aceste simptome preced, in general, dispneea, respiraiile laborioase, pulsul rapid i slab, cianoza i insuficiena circulatorie, in cazurile uoare se ajunge la sincop i oc. Cu toate acestea, in multe cazuri dispneea sever i ocul circulator pot aprea ca simptome iniiale, la care se mai asociaz uneori i durerile toracice. Debutul este de regul tipic, manifestandu-se dup 5-15 minute dup expunerea la agentul cauzal, dar poate fi i instantaneu, iar in cursul reaciilor brutale, decesul poate s survin in primele 15 minute dup debutul simptomelor.

I.5.TRATAMENT

Terapia curent a ocului anafilactic la om se bazeaz in special pe administrarea a trei grupe de medicamente:a) relaxante ale musculaturii netede vasoconstrictoare simpaticomimetice: adrenalina 50-100 g, repetat in funcie de valorile TA;b) antihistamine inhibitori ai receptorilor H1 (difenilhidramina 0,5-1 mg/kgcorp) i H2(4-6 mg/kgcorp cimetidin)c) antiinflamatorii corticoizi adrenergici: hemisuccinat de hidrocortizon 500-1000 g,sau metilprednisolon 30 g/kgcorp. Un alt obiectiv principal al tratamentului este evitarea hipoxiei prin asigurarea unei funcii optime a cilor respiratorii. Astfel, in cazurile de edem laringian sever, traheotomia de urgen se impune. In aceste cazuri, oxigenul trebuie administrat de urgen, iar asistarea mecanic a ventilaiei, prin utilizarea unor presiuni pozitive i negative intermitente, trebuie s se instituie ori de cate ori este cazul.La pacienii cu hipersecreie bronic, aspiraia eficient i uneori bronhoscopic, sunt eseniale, pentru a se evita moartea prin stop respirator. Tratamentul general, dup controlarea reaciei anafilactice, const in terapie iv cu expandare de volum, preferabil coloizi, bicarbonat de sodiu, suportul funciilor vitale, antiinflamatorii i antihistaminice Anafilaxia este o urgent medical ce poate necesita msuri de salvare a vietii cum ar fi gestionarea fluxului de aer, oxigen suplimentar, volume mari de fluide intravenoase si monitorizare atent.Epinefrina este tratamentul preferat. Antihistaminicele si steroizii sunt adesea folosite impreun cu epinefrina. O dat ce persoana a revenit la normal, ea trebuie supravegheat de la 2 la 24 de ore pentru a se asigura c simptomele nu revin, asa cum se intampl in cazul persoanelor cu anafilaxie bifazic. Tratamentul anafilaxiei este dependent de severitatea conditiei. Nu se recomand a se administra nicio mancare pe cale oral pan la disparitia simptomelor acute. Este recomandat plasarea de garouri proximal de locul intepturii dac este posibil, pentru a stopa fluxul venos si limfatic (dar nu si cel arterial). Cel mai des prescris medicament este epinefrin.O versiune mai veche a injectiei autoadministrate EpiPenEpinefrina (adrenalina) este tratamentul primar al anafilaxiei. Nu exist motive a de nu fi folosit (nu are contraindicatii). Se recomand ca solutia de epinefrin s fie injectat in muschiul coapsei anterolaterale imediat ce se presupune c cineva are soc anafilactic. Injectia poate fi repetat la fie care 5 sau 15 minute dac pacientul nu rspunde bine la tratament. O a doua doz este necesar in de la 16 la 35% din cazuri. Rar se intampl s fie nevoie de mai mult de dou doze. Injectarea in muschi (administrarea intramuscular) este preferat injectiilor sub piele (administrare subcutanat), deoarece in acest caz medicamentul este absorbit prea lent.Efecte adverse minore ale epinefrinei includ tremurturi, anxietate, dureri de cap si palpitatii.Epinefrina s-ar putea s nu produc efect in cei care iau betablocante. In acest caz,dac epinefrina nu d rezultate, se poate administra intravenos glucagon. Glucagonul are un mecanism de actiune care nu implic receptorii beta.Dac este necesar, epinefrina poate fi de asemenea injectat intr-o ven (injectieintravenoas) folosind o solutie diluat. Epinefrina intravenoas pare totusi a fi legat de btisneregulate ale inimii (tulburri de ritm cardiac) si infarct miocardic (stop cardiac). Injectiile cu epinefrin autoadministrate, care le permit celor care au anafilaxie s-si injecteze singuri epinefrin in muschi, este in mod obisnuit disponibil in dou dozri, una pentru adulti si pentru copiii care cantresc mai mult de 25 kg si alta pentru copiii care cantresc de la 10 la 25 kg.Antihistaminicele sunt adesea folosite impreun cu epinefrina. Se credea c ele suntefective in baza unui rationament teoretic, dar nu prea exist dovezi c antihistaminicele ar fi efective in tratarea anafilaxiei. Se consider c antihistaminicele nu au niciun efect asupra stocrii de lichide sau a spasmelor respiratorii.Corticosteroizii au o probabilitate mic de a face vreo diferent pentru o persoan care are deja anafilaxie. Ei pot fi folositi in speranta de a scdea riscul de anafilaxie bifazic, dar efectivitatea lor in a preveni anafilaxiile urmtoare este nesigur.Salbutamolul care este primit printr-un dispozitiv de respirat (nebulizator) poate fi efectiv atunci cand epinefrina nu rezolv simptomele de spasm bronhic. Albastrul de metil a fost folosit pentru cei care nu rspund la alte tratamente deoarece poate relaxa musculatura neted. Terapia de urgenta la nivelul cabinetului medical1. Se aseaza copilul in clinostatism cu membrele inferioare ridicate mai sus decat planul orizontal.2. De preferat este prinderea de urgenta a unei vene. Daca nu, se foloseste cale deadministrare subcutanata.3. Primul medicament adrenalina fiole a 1 ml solutie apoasa injectabila 1 ml = 1 mgDoza: 0,5 1 ml s.c.sau 1 fiola + 10 ml ser fiziologic se administreaza 2,5 ml i.v.4. Al doilea medicament hemisuccinat de hidrocortizon fiole a 25 mg : 8 mg/kg corp i.v sau Metilprednisolon fiole a 50 mg 2 mg/kg corp i.v. sau i.m.5. Pentru bronhospasm Miofilin Teofilina 5 mg/kg corp i.v. 5 ml din fiola (fiola are 10 ml/240 mg) administrate i.v. in dilutie obigatorie 5 ml Miofilin + 25 ml ser fiziologic sau: Salbutamol spray 2 pufuri6. Antihistaminic Romergan fiole a 2 ml cate 30 mg Doza: 1 mg/kg corp i.m.7. Ideal: - Oxigen- Perfuzie venoasa cu Dextran sau ser fiziologic- Aspiratie + pipa Guedel Daca banuiti ca o persoana sufera o reactie anafilactica, este important sa se ia urmatoarele masuri de ajutor. In general, incercati sa le aplicati in ordinea in care sunt prezentate. - Sunati imediat la serviciul de urgenta. - Daca pacientul dispune de un EpiPen, injectati imediat epinefrina. Aceasta poate fi injectata in exteriorul coapsei si poate fi administrata printr-o tesatura usoara. Frecati locul pentru a imbunatati absorbtia medicamentelor.- Incercati sa intindeti persoana si sa-i ridicati picioarele daca este posibil. - Stati cu bolnavul pana cand soseste ajutorul. - Daca sunteti instruiti, initiati masurile de prim ajutor specifice (tehnicile de resuscitare) in cazul in care persoana nu mai respira sau nu are puls.Injectia cu epinefrina poate fi administrata print-o imbracaminte subtire, cum ar fipantaloni, fusta, ciorapi. Articolele groase de imbracaminte vor fi eliminate inainte de injectare.Se va injecta epinefrina doar daca pacientul are un istoric de reactii anafilactice sau sub indrumarea unui furnizor de asistenta medicala. Dupa 10-15 minute, in cazul in care simptomele sunt semnificative, puteti administra o alta doza de epinefrina. Chiar daca reactia dispare, bolnavul trebuie sa mearga de urgenta la o camera de garda.Alte tratamente care ar putea fi instituite sunt: administrarea de oxigen, de fluide,medicamente pentru usurarea respiratiei si chiar epinefrina. Steroizii antihistaminici pot fi recomandati dar acestia sunt utili in prima faza a anafilaxiei si nu vor putea inlocui epinefrina.Cu toate acestea, acestia pot fi mult mai utili in prevenirea unei reactii recurente intarziate. Nu fiti suprinsi daca adrenalina va ofera o stare de nesiguranta si accelereaza pulsul. Aceste efecte secundare sunt normale si nu sunt periculoase cu exceptia persoanelor care au probleme cardiac grave.

CAPITOLUL II

PLAN DE NGRIJIRE

II.1.CAZUL I Prezentarea cazului

Numele si prenumele: M.R ,40 ani,Sex: feminin Diagnosticul clinic: HTA ESENIALA STADIUL II/III, OBEZITATE GRADUL II/III Motivele internarii: pacienta n vrst de 40 de, ani, cunoscut ca hipertensiva, care nu urmeaz cu regularitate tratamentul si regimul alimentar prescris de medic, obez. Din relatrile nsoitorului, fiul reiese c bolnava, cu circa 2 zile naintea internrii acuza: cefalee, ameeli, criz de lipotimie, diminuarea forei musculareExamenul clinic: la examenul clinic pe aparate i sisteme efectuat de medic .s-au constatat urmtoarele aspecte patologice:Stare general: bolnava contient, afazic.Tegumente i mucoase: normal colorate cu hiperemie intens la nivelul feei;Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.Sistem osteoarticular i muscular integru morfofuncionalAparat cardiovascular: cord n limite relativ normale, cu socul apexian n spaiul V intercostal stng, n afara liniei medioclaviculare stngi; TA=230/130 mmHg, AV=78/min; artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile.Aparat digestiv i anexe: abdomen nedureros hipotron, de partea hemicorpului drept,nedureros la palpare, ficat i splina n limite normale, tranzit intestinal:ncetinit.

Prezentarea nevoilor fundamentale prioritare ale pacientului si a interventiilor proprii si delegate ale asistentului medical1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIEDiagnostic de nursing-alterarea respiratiei si a circulatiei din cauza obstructiei cailor respiratorii , manifestata prin bradipnee , respiratie superficial a , tuse uscata

Obiective-pacienta sa aiba o respiratie si o circulatie normala prin ameliorarea schimburilor gazoase si mentinerea unei TA in limite normale

Inerventii proprii-pozitionarea adecvata a pacientei :semi sezand sau decubit dorsal -camera bine aerisita si confort termic 20 -22 grade C -umezesc aerul din incapere -indepartez secretiile nazale cu o compresa sterile sau le aspir

Interventii delegate-administrarea medicatiei conform schemei de tratament la indicatia medicului -urmaresc efectul medicamentelor

Evaluare-pacienta prezinta o respiratie de o amplitudine normala 16-18 respiratii pe minut si o TA de 140/80 mmHg

2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Diagnostic de nursing-alterarea alimentatiei si hidratarii din cauza tulburarilor de deglutitie manifestata prin dificultate de masticatie si deglutitie

Obiective-pacienta sa primeasca alimente care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ

Interventii proprii

-evaluez capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia per os -ridic capul bolnavei si asigur rotatia de partea sanatoasa in timp ce acesta mananca -servesc alimente moi usor de inghitit si la o temperature adecvata -diversific alimentele in functie de gustul pacientei, tinand cont de boala -stabilesc timpul necesar pentru mese

Interventii delegate

-la indicatia medicului: abordarea unei linii venoase cu perfuzie glucoza 10%

Evaluare

-se urmareste curba ponderala a bolnavei , care se mentine in limite normale

3.NEVOIA DE A ELIMINADiagnostic de nursing-perturbarea tranzitului intestinal din cuza imobilizarii la pat, manifestata prin constipatie , crampe abdominale , balonare Obiective-pacienta sa aiba un transit intestinal in limite fiziologiceInterventii proprii

-hidratez si alimentez corespunzator pacienta pe cale orala sau prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti -monitorizez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperatura -fac bilantul ingesta-excreta

Evaluare-pacienta are un scaun de consistent normala, o data la 2 zile

4.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

Diagnostic de nursing-incapacitate de a se mobiliza din cauza alterarii centrilor nervosa manifestata prin scaderea mobilitatii ,necoordonarea miscarilor, hemipareza stangaObiective-pacienta sa aiba tonusul muscular si forta muscular pastrata -pacienta sa-si mentina integritatea tegumentelor si a activitatii articulare -pacienta sa atinga o autonomie maximal in deplasare in functie de gravitatea paralizieiInterventii proprii-asez pacienta cu membrele in pozitie functional -mobilizez pacienta de cat mai multe ori pe zi -incurajez pacienta sa se mobilizeze in pat daca poate -schimb pozitia pacienta la fiecare 2 ore -efectuez exercitii pasive la fiecare 2 ore -masez regiunile expuse la escara , le pudrez cu talc -planific un program de exercitii, in functie de capacitatea pacientei.Interventii delegate-administrez medicatia prescrisa de medicEvaluare-pacienta isi reia progresiv mobilitatea -isi fortifica treptat musculature

5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Diagnostic de nursing-perturbarea somnului din cauza aterosclerozei cerebrale manifestata prin insomnie, somn insuficient calitativ si cantitativObiective-pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativInterventii proprii

-creez un climat de incredere, incurajez si linistesc pacienta pentru a-si recapata echilibrul psihic -observ si notez toate schimbarile care survin in starea pacientei -observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi-identific nivelul si cauza anxietatii -stabilesc un program in care sa alternez perioadele de odihna si de activitate

Evaluare

-pacienta reuseste sa doarma 7 ore pe noapte

II.2.CAZUL II

Prezentarea cazului

Numele si prenumele: R.M,60 ani,Sex masculin Diagnostic clinic: HEMIPLAGIE STNG, HTA ESENIAL STADIUL I/II Istoricul bolii: pacient n vrst de 65 de ani, cunoscut cahipertensiv, care nu urmeaz tratamentul prescris de medic. Din relatrilensoitorului, reiese c bolnavul, cu circa 3 ore naintea internrii acuza: pierdere de cunotin, cefalee, ameeli, diminuarea forei musculare pe partea stng a corpului, agitaie. Bolnavul este mare consumator de alcool i fumtor a dou pachete de igri pe zi. Examenul clinic: la examenul clinic pe aparate i sisteme efectuat de medic s-au constatat urmtoarele aspecte patologice:-Stare general: bolnav contient, afazic.-Tegumente i mucoase; normal colorate cu hiperemie intens la nivelul feei-Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.-Sistem osteoarticular i muscular: integru morfofuncional, cu articulaiideformate coxal:hipotormie muscular de partea hemicorpului stng;-Aparat cardiovascular: cord n limite normale, cu socul apexian n spaiul 5 intercostal stng, pe linia medioclav'cuiar stng; TA=170/95 mmHg,AV=78b/min; artere superficiale indurare, sinuoase, vene permeabile.-Aparat digestiv i anexe: abdomen hipoton de partea hemicorpului stng, nedureros la palpare, ficat i splina n limite normale, tranzit intestinal:ncetinit..-Sistem nervos i organe de sim: bolnav incontient, n com vascular,dezorientat tempo-spaial, ROT abolite de partea stng, BABINSKI pozitiv bilateral, afazic, apraxic, agitaie psihomotorie, tiroida nepalpabil,nedureroas.

Prezentarea nevoilor fundamentale prioritare ale pacientului si a interventiilor proprii si delegate ale asistentului medical1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIEDiagnostic de nursing

-alterarea respiratiei si a circulatiei din cauza obstructiei cailor respiratorii , manifestata prin bradipnee , respiratie superficial a , tuse uscata

Obiective

-pacientul sa aiba o respiratie si o circulatie normala prin ameliorarea schimburilor gazoase si mentinerea unei TA in limite normale

Inerventii proprii

-pozitionarea adecvata a pacientului :semi sezand sau decubit dorsal -camera bine aerisita si confort termic 20 -22 grade C -umezesc aerul din incapere -indepartez secretiile nazale cu o compresa sterile sau le aspir

Interventii delegate

-administrarea medicatiei conform schemei de tratament la indicatia medicului -urmaresc efectul medicamentelor

Evaluare

pacientul prezinta o respiratie de o amplitudine normala 16-18 respiratii pe minut si o TA de 140/80 mmHg

2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Diagnostic de nursing

-alterarea alimentatiei si hidratarii din cauza tulburarilor de deglutitie manifestata prin dificultate de masticatie si deglutitie

Obiective

-pacientul sa primeasca alimente care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ

Interventii proprii

-evaluez capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia per os -ridic capul bolnavului si asigur rotatia de partea sanatoasa in timp ce acesta mananca -servesc alimente moi usor de inghitit si la o temperature adecvata -diversific alimentele in functie de gustul pacientului, tinand cont de boala -stabilesc timpul necesar pentru mese

Interventii delegate

-la indicatia medicului: abordarea unei linii venoase cu perfuzie glucoza 10%

Evaluare

-se urmareste curba ponderala a bolnavului , care se mentine in limite normale

3.NEVOIA DE A ELIMINADiagnostic de nursing-perturbarea tranzitului intestinal din cuza imobilizarii la pat, manifestata prin constipatie , crampe abdominal , balonare Obiective-pacientul sa aiba un transit intestinal in limite fiziologiceInterventii proprii

-hidratez si alimentez corespunzator pacientul pe cale orala sau prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti -monitorizez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperature -fac bilantul ingesta-excreta

Evaluare

-pacientul are un scaun de consistent normala, o data la 2 zile

4.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

Diagnostic de nursing-incapacitate de a se mobiliza din cauza alterarii centrilor nervosa manifestata prin scaderea mobilitatii ,necoordonarea miscarilor, hemipareza stangaObiective-pacientul sa aiba tonusul muscular si forta muscular pastrata -pacientul sa-si mentina integritatea tegumentelor si a activitatii articulare -pacientul sa atinga o autonomie maximal in deplasare in functie de gravitatea paralizieiInterventii proprii-asez pacientul membrele pacientului in pozitie functional -mobilizez pacientul de cat mai multe ori pe zi -incurajez pacientul sa se mobilizeze in pat daca poate -schimb pozitia pacientului la fiecare 2 ore -efectuez exercitii passive la fiecare 2 ore -masez regiunile expuse la escara , le pudrez cu talc -planific un program de exercitii, in functie de capacitatea pacientului Interventii delegate-administrez medicatia prescrisa de medicEvaluare-pacientul isi reia progresiv mobilitatea -isi fortifica treptat musculature

5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Diagnostic de nursing-perturbarea somnului din cauza aterosclerozei cerebrale manifestata prin insomnie, somn insuficient calitativ si cantitativ

Obiective-pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativInterventii proprii-creez un climat de incredere, incurajez si linistesc pacientul pentru a-si recapata echilibrul psihic -observ si notez toate schimbarile care survin in starea pacientului -observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi-identific nivelul si cauza anxietatii -stabilesc un program in care sa alternez perioadele de odihna si de activitate

Evaluare-pacientul reuseste sa doarma 7 ore pe noapte

II.3CAZUL III

Prezentarea cazului

Numele i prenumele : A. C.de 84 aniDiagnosticul clinic : edem pulmonar acutMotivele internrii : dispnee, tuse seac i palpitaii Istoricul bolii : Debut brusc cu opt ore naintea internrii prin dispnee paroxistic, care s-a accentuat progresiv pn la apnee, palpitaii cu ritm rapid i regulat, tuse seac. La spitalul i s-a administrat Digoxin 1 f.i.v., Furosemid 2 f., sulfat de magneziu 1 f., Miofilin 1 f., HHC 1 f., Nifedipin 1 cp., NTG 1cp.. Examen clinic general : Tegumente i mucoase : palide, transpirate, cianoz a buzelor,hiperemie generalizata cu prurit esut celular subcutanat : discrete edeme Sistem limfo-ganglionar : ganglioni periferici nepalpabili Aparat locomotor : aparent integru Aparat respirator : torace normal conformat, subcrepitaii 2/3 inferioar bilateral, sibilante Aparat cardio-vascular : oc apexian, spaiul 5 intercostal stng pe LEMC. Zgomotele cordului ritmice 150 min T. A. 110/60 mm Hg. Arterele periferice pulsatile. Aparat digestiv : abdomen normal conformat, suplu, nedureros. Ficat, splin n limite normale. Tranzit fiziologic. Aparat renal : miciuni spontane, rinichi nepalpabili.

Prezentarea nevoilor fundamentale prioritare ale pacientului si a interventiilor proprii si delegate ale asistentului medical1.Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaieDiagnostic de nursing: Dificultate n a respira datorita invadarii alveolelor i spaiului interstiial cu lichid plasmatic necoagulabil. Expir prelungit. Anxietate. Tahipnee. Dispnee.Spasm. Convulsii.Interventii autonome: Se va pozitiona pacientul semisezand ,se va urmari obtinerea unor parametri optimi ai volumului (t=20 grade Celsius) ,salon curat, ingrijit si aerisit,educa pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta ,educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale -, educ bolnavul cum sa respire corect, fcnd exerciii respiratorii;l ajut sa fac mici exerciii fizice, att cat permite starea de sntate;hidratare adecvata; lichidele sa fie nici foarte fierbini, nici foarte reci; aerisesc foarte bine camera bolnavului frecvent;l sftuiesc sa evite mesele copioase si am grija ca aa sa se ntmple;de asemenea evitarea hainelor strmte si incomode;schimbarea frecventa a poziiei, ii recomand sa stea, cat poate el, in poziia semieznd;ajut pacientul cnd are acces de tusa, l instruiesc cum sa elimine sputa in recipientul pregti;ii stabilesc edine de drenaj postural;Umidificarea aerului din salon. Aerisirea salonului. Pregtirea materialului pentru tehnicile reco-mandate.Interventii delegate:Oxigenoterapie la nevoie.Traheostomie.Ventilaie mecanic.Evaluare:. Pacientul respira mai usor,caile aeriene se dezobstrueaza durerea s-a diminuat2. Nevoia de a se alimenta i hidrataDiagnostic de nursing:Alterarea nutriiei, disfagia, anxietate,anorexie, astenie, cefalee,scderea n greutate.Sindrom clinic paroxistic, sufocare, asfixie.

Interventii autonome:Asigur un regim alimentar variat, bogat in proteine i vitamine:carne, legume i fructe; Stimulez apetitul prin cantiti mici de alimente pe care le prezint intrun mod apetisant;Am sftuit-o s consume lichide sub forma de: ceai, compot, sucuri naturale, lapte;O incurajez i o asigur de contribuia alimentelor in procesul de vindecare; Asigur un climat linititor in timpul mesei Ii explic importana renunrii la obiceiurile duntoare;Evit mirosurile dezagreabile prin curirea salonului Dup servirea mesei indeprtez toate lucrurile folosite in timpul alimentaieiInterventii delegate: Administrare de vitamina B6 B1 B12, Vitamina C, Glucoz 5%, FurosemidEvaluare: Pacientul se alimenteaz i se hidrateaz singur.3. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normaleDiagnostic de nursing:Hipertermie38,6C-40C.Frisoane, ObosealAnxietate. Stare permanent de somnolen datorita invadarii alveolelor pulmonare cu lichid. Edem.Interventii autonome:Am aerisit salonul;Am asigurat o imbrcminte lejer;Am schimbat ori de cate ori este necesar lenjeria de pat i de corp;Am servit pacientul cu lichide;Am meninut igiena tegumentelor; Am calculat bilanul ingestie excreie pe 24 ore; Am aplicat comprese reci, l-am frecionat. Cand s-a instalat frisonul pacientul a fost inclzit cu pturi, sticle cu ap cald. I-am recomandat ca pe perioada febril s consume cantiti mari delichide (1 0C peste 37 0C ii corespunde 500 ml lichide).Interventii delegate: Administrare de medicamente: Algocalmin 1f/zi.Plegomazin 1f/zi.Dexametazon 1f/zi.Evaluare: In urma ingrijirilor cu rol propriu i delegat hipertermia s-a diminuat, astfel incat din a treia zi de spitalizare pacientul avea temperatura axial 36,50C valoare ce s-a meninut pe perioada internrii.

4. Nevoia de a se mbrca i dezbrcaDiagnostic de nursing:Dificultate n a se mbrca i dezbr-ca.Anxietate. Somnolen. Dispnee. Astenie Slbiciune i oboseal. Mobilitate instabil. Agitaie permanent.Interventii autonome:Identificarea capacitatii si limitele fizice al persoanei ingrijite ,acorda timp suficient pentru a ajuta pacientul la imbracat si dezbracat ,recomanda ca in timp ce se imbarca daca ameteste sa se aseze in fotoliu .Interventii delegate:Se va administra tratamentul prescris de medic (aspirina si algocalmin),se va servi pacientul cu tot ceea ce are nevoieEvaluare: Pacientul ajutat de asistenta poate sa-si satisfaca aceasta nevoie

5.Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de nursing:Posibile complicaii: insuficien ventilatorie, boli renale, boli vasculare, cardiace, leziuni intracraniene.

Interventii autonome:Am aerisit salonul;Am luat msuri de prevenire a infeciilor nosocomiale. Educ pacientul pentru a folosi batista individual de unic folosin. Educ pacientul pentru a evita imprtierea secreiilor nazale.Am luat msuri sporite de evitare a transmiterii infeciilor in cazul imbolnvirilor cu boli transmisibile prin izolarea pacientului,respectarea circuitelor. Am urmrit i am apreciat corect potenialul infecios al pacientului,receptivitatea sa. Am ales procedurile de investigaie i tratament cu risc minim de infecie. Am informat i am stabilit impreun cu pacientul planul de recuperare a strii de sntate i creterii a rezistenei organismului, am efectuat imunizrile specifice i nespecifice

Evaluare: In urma interveniilor cu rol propriu i delegat pacientul nu prezentcomplicaii i nu a devenit surs de infecii nosocomiale.6. Nevoia de a comunicaDiagnostic de nursing:Comunicare alterat.Anxietate .Somnolen . Astenie. Neadaptarea la situaie. Deshidratare.Stare general alterat.Interventii autonome:Manifesta toleran fa de pacient, il ascult fr s o intrerup, ii dau o retroaciune verbal pentru a-i arta c ineleg ce spune. Asigur linitea in comunicarea cu pacientul. Incurajez pacientul s schimbe idei cu cei din jur, s-i exprime emoiile, nevoile, frica, opiniile, s creeze legturi semnificative cu ceilali bolnavi. Linitesc pacientul cu privire la evoluia bolii i il incurajez.Evaluare:In urma interveniilor cu rol propriu pacientul prezint o comunicare eficient atat verbal cat i afectiv.

II.4CAZUL IV Prezentarea cazului

Numele i prenumele: D.L.Vrsta: 39 ani Sex: femininDiagnostic clinic: Laringita acut edematoas subgloticMotivele internrii:-febr ridicat;-disfagie;-tuse uscat, spasmatic, disfonie;-dispnee, cornaj, tiraj;-inapeten. Istoricul bolii Boala debuteaz n urm cu trei zile cu febr ridicat, disfagie, tuse uscat spasmatic, dispnee, cefalee, inapeten. Pacientul a urmat ambulatoriu tratament cu amoxicilina 2 cp/6h, n urma cruia simptomele s-au mai ameliorat puin dar dup cteva zile simptomele au revenit, motiv pentru care se prezint in serviciul ORL.-AHC fr importan, pacienta neag TBC n familie-APF - la 14 ani, ciclu menstrual flux abundent, durata 5 zile dureros vaccinri efectuate-APP uoare afeciuni digestive i respiratorii,bolile copilrieiExamenul clinic general Starea general modificat, febr ridicat 39,3C, tegumente i mucoase palide,prezinta o hiperemie generalizata.Aparatul respirator: torace normal conformat, discret disfonie, cornaj,Aparatul cardio-vascular: cord n limite normale. TA = 120/70 mm Hg, puls bine btut, valoare 80 p/min.Aparatul digestiv cavitate bucal i gingival de aspect normal, limba umed curat fr depozite. Abdomen suplu, nedureros la palpare.Nas i sinusuri piramid nazal de aspect normal, sim olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile. Mucoasa nazal curat, de aspect normal. Buco-faringe-buze, vlpalatin de aspect normal, alimentaie corespunztoare vrstei, limb roz, faringe rou edematiat.Mucoasa laringian tumefiat destins, lucioas, de culoare roie cu forme cenuiu roiatice i aspect gelatinos.Corzile vocale sunt congestionate.Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.

Prezentarea nevoilor fundamentale prioritare ale pacientului si a interventiilor proprii si delegate ale asistentului medical1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatieDiagnostic de nursingRespiraie i circulaie inadecvate datorite procesului infecios i inflamator manifestat prin dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoas, tahicardie, cianoz, tegumente palide. Obstrucia cilor respiratorii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui manifestat prin oboseal.Interventii autonome: Se va pozitiona pacientul semisezand ,se va urmari obtinerea unor parametri optimi ai volumului (t=20 grade Celsius) ,salon curat, ingrijit si aerisit,educa pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta ,educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale -, educ bolnavul cum sa respire corect, fcnd exerciii respiratorii;l ajut sa fac mici exerciii fizice, att cat permite starea de sntate;hidratare adecvata; lichidele sa fie nici foarte fierbini, nici foarte reci; aerisesc foarte bine camera bolnavului frecvent;l sftuiesc sa evite mesele copioase si am grija ca aa sa se ntmple;de asemenea evitarea hainelor strmte si incomode;schimbarea frecventa a poziiei, ii recomand sa stea, cat poate el, in poziia semieznd;ajut pacientul cnd are acces de tusa, l instruiesc cum sa elimine sputa in recipientul pregti;ii stabilesc edine de drenaj postural;Umidificarea aerului din salon. Aerisirea salonului. Pregtirea materialului pentru tehnicile reco-mandate.Interventii delegate:Oxigenoterapie la nevoie.Ventilaie mecanic.Evaluare:. Pacientul respira mai usor,caile aeriene se dezobstrueaza durerea 2.Nevoia de a dormi si a se odihniDiagnostic de nursingSomn inadecvat cantitativ i calitativ datorat tusei, dispneei, durerii, manifestat prin treziri frecvente, somn agitat, nelinite, oboseal.Interventii autonome Asigurarea condiiilor de spitalizare.S-a instalat pacientul ntr-un salon linitit, curat, aerisit, suficient de nclzit cu umiditate normal;Pacientul a fost ajutat s se aeze ntr-o poziie comod care s-i favorizeze respiraia;S-au aplicat comprese calde n jurul gtului;Interventii delegateS-au efectuat vaporizri medicamentoase n apropierea pacientului;Pentru restabilirea permeabilitii nazale s-au efectuat instilaii nazale;S-a administrat oxigen;S-au pregtit materialele necesare recoltrii;I s-au supravegheat funciile vitale;Evaluare:Pacienta reuseste sa aiba un somn adegvat cantitativ i calitativ3. Nevoia de a se alimenta i hidrataDiagnostic de nursing:Alimentaie inadecvat cantitativ i calitativ datorat disfagiei, febrei, anxietii, manifestat prin aport alimentar i lichidian insuficient.Interventii autonome S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunztor vrstei i stadiului evolutiv al bolii;S-a inut cont de starea febril n care s-a administrat ceaiuri calde cu linguria;Regimul alimentar a fost administrat n condiii de igien;I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant linitit, plcut, odihnitor, cu o temperatur constant ntre 18-20C;- I s-a asigurat o igien riguroas tegumentar, vestimentar i a lenjeriei de pat.Evaluare: toleran digestiv bun4. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normaleDiagnostic de nursing:Hipertermie consecina procesului inflamator i infecios manifestat prin creterea temperaturii peste valorile normale, tegumente calde, transpiraie.Interventii autonome S-a combtut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte i torace.Mucoasa laringelui este mai sensibil la factori nocivi de mediu extern, de aceea aerul din camera bolnavului trebuie s fie proaspt i curat, umed i prea cald. Temperatura aerului cea mai potrivit pentru cei cu afeciuni laringiene este de 18-20C, iar umiditatea 50%.Intervenii delegate: La indicatia medicului se administreaza anipiretice.Evaluare :temperatur n limite normale5.Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de nursing:Stare de disconfort datorat durerii, febrei, tesei, dispneei, manifestat prin agitaie.Vulnerabilitate fa de pericole datorit modificrilor produilor de boal n organism, manifestat prin riscul suprainfeciei.Interventii autonome Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continu, dac temperatura permite sau mprospteaz aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp n care pacienii vor fi bine nvelii.Bolnavii ce prezint boli cu caracter infecios vor fi amplasai separat, evitndu-se mai ales asocierea cu persoanele care mai au i alte boli. Asigurarea repausului fizic i psihicRepausul fizic este obligatoriu i indispensabil n perioada acut apoi alterneaz cu un efort dozat n funcie de stadiul bolii i starea bolnavuluiEvaluare: S-a contientizat pacienta asupra modului de via i de munc dup externare, instruind-o cu privire la regulile i condiiile pe care aceasta trebuie s le aplice i s le respecte.

CONCLUZII

Alergia este rspuns anormal la un anumit antigen.Hipersensibilitatea - exagerare a rspunsului fiziologic la orice substan cu caracter antigenic.Reprezint o urgen medical!!!!Pacientul poate deceda in cateva minute dac nu se intervine de urgen.Reacie generalizat de hipersensibilitate de tip I (anafilaxie) cu vasodilataie important, colaps vascular (+/- edem glotic)Alergeni incriminai: polenul, veninul de insecte, penicilina, serurile antibacteriene i antitoxice. - ocul anafilactic este mai sever decat alte forme de oc datorit reaciei de hipersensibilitate de tip I, cu elibarearea de mediatori in compartimentul intravascular i multiple consecine fiziopatologice defavorabile.Anafilaxia reacia acut de hipersensibilitate imediata antigen anticorp manifestata clinic sub diferite forme de la forma usoara la severa si cu potential letal.ocul anafilactic reacie de hipersensibilitate imediat brutala, dramatica, cu prabusire hemodinamica si insuficienta respiratorie dupa intrarea in organism a oricarei substante, mai ales proteice,care provoaca eliberarea de mediatori chimici. Socul anafilactic este deci o anafilaxie severa cu prabusire cardio-circulatorie si respiratorie.Debut rapid dup contactul cu un allergen cunoscut/potenialTegumente: calde, transpirate, prurit, urticarie.Aparat respirator: Constricie toracic, Dispnee cu polipnee, Tuse, Stridor laringian,Edem glotic, Wheezing cu bronhospasmAparat cardiovascular:Tahicardie sinusal, cu puls periferic filiform, TA, pan la oc, aritmii.Semne clinice de gravitate: Edem laringian Bronhospasm ocAlergeni cauzali frecvent implicai n ocul anafilactic: Antibiotice (Penicilin, Cefalosporine, Vancomicin .a.); Substanae iodate pentru contrast radioopac; Coloizi (Dextran 70), anestezice locale (Xilin, Procain), narcotice (Meperidina),miorelaxante (D-tubocurarina), protamina; Analgezice i antiinflamatorii nesteroidiene.Tratamentul specific al ocului anafilactic:- Intreruperea administrrii alergenului suspectat; indeprtarea alergenului;- Meninerea libertii cilor aeriene superioare i oxigenoterapie (O2 100%);- Linie venoas sigur;- Dac este nevoie IOT cu ventilaie asistat mecanic;- Administrarea de adrenalin (epinefrin) cu efect vasoconstrictor i bronhodilatator. Adrenalin 0,05 0,1 mg i.v/ pe sonda de IOT., repetat la 1-5 min, pan la 1-2 mg in 60 min;- Umplere rapid a patului vascular (1000-2000 ml ser fiziologic, Ringer lactat } coloizi 500 mlpentru expandare volemic);- Corticosteroizi parenteral: HHC 2000 mg i.v., Metilprednisolon 1000 mg i.v.(corticoterapie cuefect antiinflamator), antihistaminic;- Lipsa redresrii TA impune administrarea catecolaminelor perfuzabil:isoprenalin/izoproterenol piv continu, cu debit de 0,5 1 g/min.Msuri adiionale:- Antihistaminice;- Combaterea bronhospasmului: Miofilin 5-9 mg/kg in 30 min, apoi 0,5 mg/kg/h;- Edemul laringian care impiedec instituirea IOT impune traheostomia in urgen.

BIBLIOGRAFIE

1.Medicin intern, vol.II. Manual pentru nvmntul medical superior2.Urgene medico-chirurgicale Lucreia Titirc 3.Bolile aparatului respirator M. Cristea, Al. Scurei 4.Compendiu de anatomie i fiziologie Gh. Mogo, Al. Ianculescu 5.Anatomia omului Dr. V. Rangea, Dr. F. Alexe6.Practica medicinii interne n ambulatoriu Dr. E. Proca, Dr. I. Stamatoiu, Dr. A. Dumitrescu 7.Urgene de medicin intern Dr. Gh. Mogo8.Tratat de medicin intern Radu Pun 9.Urgene medicale Ioan Adrian Riva 10.Tratat elementar de medicin intern Octavian Fedar 11.Ghid de nursing Lucreia Titirc

1